1. Defini i izvorul de drept civil. Analiza i importan a practicii judiciare n RM. Prin izvor de drept, n sens juridic, se neleg formele de exprimare a normelor juridice, inclusiv a celor de drept civil. Categoriile izvoarelor.Actele normative internationale,acte normative interne(legi,ordonante ale guvernului,acte normative subordonate legii),legea(constitutia este legea fundamentala,codul civil fiind o lege ampla,complexa,sistematizata ,e considerata principalul izvor de drept),alte legi(ex:cu privire la proprietate,la antreprenoriat si intreprinderi) Importana practicii judiciare.In conformitate cu prevederile art. 16 alin. 1 lit. (d) din Legea nr. 789/199657, Plenul Curii Supreme de Justiie examineaz rezultatele generalizrii practicii judiciare i adopt hotrri cu caracter explicativ. Iar art. 1.3 din Codul de procedur civil (din 1964) dispune c, n cadrul procedurii civile, Curtea Suprem de Justiie emite hotrri explicative n problemele de practic judiciar care nu au caracter obligatoriu pentru instanele de judecat la judecarea pricinilor Pe de alt parte, hotrrile Plenarei Curii Supreme de Justiie adoptate asupra demersurilor n interesul legii se aduc la cunotin instanelor de judecat i sunt obligatorii pentru ele (art. 331 din Codul de procedur civil).Se poate spune c hotrrile Plenarei Curii Supreme de Justiie nu pot fi considerate izvoare de drept civil. Nefiind izvoare de drept civil, att aceste hotrri, ct i practica judiciar joac un rol important n aplicarea uniform a legislaiei civile. Ele prezint utilitate n interpretarea i aplicarea corect a normelor de drept civi 2. Defini i patrimoniul potrivit doctrinei i legisla iei. Analiza i esen a func iilor patrimoniului. Patrimoniul reprezint totalitatea drepturilor i obligaiilor patrimoniale (care pot fi evaluate n bani), privite ca o sum de valori active i pasive strns legate ntre ele, aparinnd unor persoane fizice i juridice determinate Importana deosebit pe care o prezint patrimoniul n dreptul nostru rezult din funciile sale.Dar prin funciile sale patrimoniul rspunde i unor necesiti de ordin practic, ele permind i explicnd producerea unor consecine juridice impuse de nevoile circuitului civil. Sub acest aspect, patrimoniul ndeplinete trei funcii: uncia de gaj general al creditorilor chirografariCreditorii F . chirografari sunt acei creditori care nu dispun de o garanie real - gaj, ipotec - asupra unui bun determinat din patrimoniul debitorului prin care s le fie asigurat creana n cazul n care debitorul nu o execut de bun voie. Creditorii chirografari au n schimb un drept de gaj general asupra ntregului patrimoniu al debitorului. Aceasta nseamn c aceti creditori pot satisface dreptul lor de crean i prin urmrirea oricrui bun ce se afln patrimoniul debitorului.Subrogaia real cu titlu universal . Subrogaia nseamn nlocuire.In dreptul civil subrogaia este de dou feluri: personal i real. Subrogaia personal const n faptul c ntr-un raport juridic o persoan este nlocuit cu alta. Subrogaia real reprezint nlocuirea unui bun cu un alt bun. Transmisiunea universala si cu titlu universal consta in transmiterea de la o persoana la alta a uni patrimoniu in intregul sau, a unei cote parti sau fractiunidin patrimoniu. 3. Defini i obliga ia n sens larg i n sens ngust. Analiza i structura raportului juridic de obliga ie. In sens larg obligatia este raportul jur. In virtutea careia creditorul este in drept sa pretinda de la debitor executarea unei prestatii ce poate ce poate consta in a da ,a face sau a nu face ceva sub sanctiunea contringerii de stat .In sens restrins obl.este latura pasiva a cap.jur,adica indatorirea debitorului de a executa prestatia .In sens tehnic obl. este unn inscris constatator al unui raport de creanta. Provine de la ob(din pricina) si ligare(a lega pe cineva) din latina. Structura rap. jur:subiect,obiect si continut.Subiecte- pot fi per.fiz.si jur. Uneori si statul cind participa in nume propriu ca subiect de.dr si obl.Subiectul active+creditor,subiectul pasiv debitor.Obiectul este prestatia adica actiunea sau abstentiunea la care este indatorat sub.pasiv si este indreptatit sub.activ.Prestatia poata consta in a da,a face sau a nu face.A da inseamna indatorirea deb.de a constitui sau a transmite un drept real.(DE ex:obl.vinzatorului de transmite cump.dr.de propr.asupra bunului).A da nu trebuie confundat cu a preda .Ob.de a face este indatorirea ce revine sub pasiv de a efectua o lucrare si in general orice prestatie pozitiva inafara celor care se incadreaza in not.de a da.DE ex:ob.vinz.de a preda lucrul vindut.Ob. de a nu face consta intr-o abtinere la care este indatorat subiectul pasiv de la ceva ce ar fi putut sa faca in lipsa obligatiilor asumate.Sanctiunea,al 4

element al rap.j.de obl.Este posibilitatea legala a creditorului de a recurge la forta de constringere a statului pt.realizarea dr.sau pe calea unei actiuni sau sa apeleze la executarea silita pt.realizarea creantei. Continutul este format din dr.de creanta ale creditorilor si obl-le corespund ce revin debitorului.Dr.de creanta se deosebeste de dr.real printr-un numar de caracteristici care decurg din faptul ca dr.de creanta este un dr.real pe cind dr.realeste unul absolut. 4.Enumera i izvoarele actuale ale dreptului civil. Analiza i corela ia aplicrii legisla iei na ionale cu cea interna ional. Termenul de izvor de drept provine din dreptul roman. n doctrin se evideniaz c izvorul de drept formal este forma exterioar de exprimare a normelor de drept ce au caracter obligatoriu.Izvoarele istorice ale dreptului obiectiv snt:Cutumele dreptul cutumar a fost influenat de normele germane, n unele state, iar n altele de dreptul roman ce era un drept scris.Dreptul canonic este dreptul Bisericii i se refer la domeniul familial, cstorie, testamente, dar contractele se ncheie sub jurmnt.Ordonanele Regelui Doctrina a favorizat unificarea dreptului, fiind un ansamblu a muncii juritilor din sec. XIII pn-n sec. XVI.n dreptul intermediar(1789-1804): legiile. Legile revoluionare au avut aciune i n domeniul privat. Cea mai mare importan revine finisrii i promulgrii Codului Civil francez n 1804. Izvoarele actuale:actele normative snt izvoare oficial recunoscute, din care legile ocup locul prioritar, ca acte ce au fora juridic suprem. n sistema actelor normative nu mai puin importante sunt i actele normative subordonate legii. n sfera dreptului civil toate actele normative se cuprind n noiunea de legislaie civil (art.3 al Codului Civil al RM).Deci un alt izvor oficial al dreptului civil sunt:Conveniile, pactele, tratatele i alte acte internaionale.Dreptul comunitar n sfera raporturilor patrimoniale datorit complicitii lor, un loc important ocup obiceiurile juridice, uzanele, cutumele. n dreptul civil sovietic obiceiul nu era recunoscut ca izvor de drept. ns odat cu trecerea la economia de pia i a dezvoltrii circuitului economic, rolul obiceiurilor. Art. 4 al Codului Civil al RM ne reglemeteaz uzana.Practica judiciar este izvor general de drept dar care nu poart un caracter obligatoriu i reprezint sistematizarea, generalizarea soluionrii unor categorii de cauze, litigii ntrunite n hotrri ale organelor judectoreti superiore, n RM Curtea Suprem de Justiie ce au caracter de recomandare. n practic, ns, au o valoare important major. 5. Defini i posesia ca stare de fapt i arta i elementele posesiei. Posesia-ca stare de fapt reprezinta exercitarea voita a stapinirii materiale a unui lucru,care in conditiile legii produce anumite efecte juridice.In C.Civ din 2002 in art 303 al (1) este specificat ca posesia se dobindeste prinn exercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului.Posesia presupune doua elemente: unul material corpus, si altul intentional sau psihologic animus. Elementul material consta in totalitatea faptelor material de stapanire, transpunere si folosinta exercitate asupra lucrului. Elementul intentional sau psihologic consta in intentia sau vointa celui care poseda de a exercita stapanirea lucrului pentru sine. Asa dar, posesia este o stare de fapt generatoare de efecte jurridice care consta in stapanirea materiala sau exercitarea unei puteri de fapt, de catre o persoana asupra unui bun, cu intentia de a se purta ca proprietar sau titular al altui drept real. 6 Clasifica i obliga iile civile dup diferite criterii. Criterii ce stau la baza clasificarii obl.civile sunt:dupa izvor,dupa obiectul obl,dupa sanctiunea obl,dupa opozabilitate.a)Dupa obiect :- obl.de a face,a da sau a nu face.- obl.poz. si negative Obl.determinate (de rezultat) si de prudenta si diligenta b)Dupa sanctiune -perfecte (civile) - imperfecte (naturale):degenerate si avortate.CIVILE se poate de aplicat forta de constringere a statului. NATURALE nu pot fi executate silit.Degenerate obl. care si-ua pierdut prin prescriptie dr.la actiune. Avortate care sau nascut fara a fi insotite de dr.la actiune in justitie (din pariuri,testament nevalabil)Obigatiile alternative si facultative sint obligatii complexe,care cuprind 2 sau mai multe prestatii.Alternative sunt obl.care cuprind 2 sau mai multe prestatii dintre care debitorul poate alege sa execute doar una .Facultative sint acele la care debitorul se obliga la o singura prestatie insa i se lasa facultatea sa execute o alta prestatie,de regula o suma de bani. Obl.divizibile-sunt obl.ce leaga mai multi creditori sau mai multi debitori,intre care creanta sau datoria este divizibila,in sensul ca fiecare creditor nu are dreptul decit la partea lui si fiecare debitor nu datoreaza sin nu poate fi urmarit decit

pentru partea lui.Obligatiile indivizibile-sunt acelea cu pluralitate de subiect al caror obiect nu este susceptibil de divizare prin natura sa,ori prin conventia partilor.Ele pot fi naturale sau conventionale 7 Noiunea, scopul i caracterele juridice ale tutelei i a curatelei.

Tutela se instituie asupra persoanelor lipsite de capacitate de exerciiu i asupra minorilor n vrst de pn la 14 ani, dup caz. Curatela se instituie asupra minorilor n vrst de la 14 la 18 ani, precum i asupra persoanelor fizice limitate n capacitate de exerciiu de ctre instana de judecat din cauza consumului abuziv de alcool, consumului de droguri i de alte substane psihotrope.Scopul(1) Tutela i curatela se instituie pentru ocrotirea drepturilor i intereselor persoanelor fizice incapabile sau cu capacitate de exerciiu restrns sau limitate n capacitatea de exerciiu. (2) Tutorii i curatorii apr drepturile i interesele persoanelor tutelate de ei n relaii cu persoane fizice i juridice, inclusiv n instan de judecat, fr mandat. (3) Tutela sau curatela asupra minorului se instituie n cazul n care el nu are prini ori nfietori sau cnd instana de judecat a stabilit decderea prinilor lui din drepturile printeti, sau cnd el a rmas fr ocrotire printeasc din alte motive. Autoriti tutelare snt autoritile administraiei publice locale. Autoritatea tutelar de la domiciliul persoanei care se afl sub tutel supravegheaz activitatea tutorelui sau a curatorului ei.8 Analiza i con inutul patrimoniului. Drepturile patrimoniale.

Nu toate drepturile apartinind unei persoane fac parte din patrimoniul acesteai, ci numai acelea care pot fi evaluate in bani, adica drepturile patrimomiale, care se clasifica in 2 grupe a) reale, b) drepturi de creanta. Drepturi reale sunt drepturi subiective patrimoniale care confera titularului anumite prerogative cunoscute de lege asupra unui bun, pe care acesta le poate exercita in mod nemijlocit. Dreptul de crean e un dr. Patriminial in al carui temei creditorul poate pretinde debitorului o anumite conduita, sa dea, sa faca ori sa nu faca ceva. Caracterele dr. Reale sunt1.ele presupun un subiect activ si un subiect pasiv, 2. In orice drept absolutobligatia ce-i revine subiectului pasiv , nedeterminat, in dreptul real este de a nu face nimik ce ar stingheri exercitarea de catre subiectul activ al dreptului sau, 3. Din caractreul absolut al drepturilor reale decurg 2 efecte specifice dreptul de urmarire care acord titularului de drept real de a urmari bunul su la orice persoan i dreptul de preferin care acord posibilitatea de a fi sstisfcut cu prioritate fa de titularii de alte drepturi. 9 .Enumera i i argumenta i izvoarele obliga iilor civile. Prin izvor de obligatie intelegem acel fapt juridic care da nastere uni raport juridic obligational.Izvoarele obligatiilor genereaza drepturi subiective, drepturi de creanta si obligatii ce corespund acestor drepturi. Clasificarea izvoarelor: contract; cvasicontract; delict si cvasidelict; legea. Contractul este acordul de vointa intre doua parti sau mai multe prin care se constituie, modifica sau se stinge un raport obligational. Cvasicontractul este o imprejurare de fapt, generatoare de obligatii; Delictul si cvasidelictul sunt fapte ilicite care datorita imprejurarii ca produc un oprejudiciu altei persoane, obliga pe cel care a cauzat, sa repare prejudiciul. Legea este considerata izvor de ob-ii numai in masura in care aceasta ar genera obligatii civile. Toate izvoarele de obligatii se reduc la doua categorii: a)acte juridice, b) fapte juridice. Prin act juridic se intelege manifestarea de vointa de a produce efecte juridice, efecte care nu se pot produce, potrivit legii, decat daca aceasta a existat. In act juridic incadram contractul si actul juridic unilateral. Faptele juridice sunt acele fapte licite sau ilicite savarsite fara intentia de a produce efecte juridice. 10 Defini i domiciliul persoanei fizice. Analiza i caracterele juridice ale domiciliului i ale dreptului la domiciliu. Legea stabileste domiciliul ca fiind locul unde persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.Locuin statornic nseamn locul permanent de trai unde s-a stabilit persoana n virtutea condiiilor de via. De exemplu, un tnr specialist, venit, dup terminarea instituiei de nvmnt, ntro localitate, are ca domiciliu aceast localitate, nu localitatea n care s-a nscut.Locuina principal se ntlnete n cazul n care persoana fizic, n virtutea diferiilor factori, locuiete n mai multe locuri. De exemplu, dac persoana din 12 luni ale anului 3 luni locuiete n Bli, 7 luni la Chiinu , iar 3 luni la Vulcneti, domiciliul ei va fi considerat cel de la Chiinu, aici locuind cel mai mult timp.Caracterele

juridice ale domiciliului. Domiciliul persoanei fizice are urmtoarele caractere juridice:obligativitatea;unicitatea;stabilitatea.Obligativitatea domiciliului nseamn c orice persoan fizic trebuie s aib un domiciliu. Unicitatea domiciliului este caracterul juridic special al acestui atribut de identificare prin care se nelege c fiecare persoan fizic poate avea i are un singur domiciliu. Stabilitatea domiciliului este caracterul, dedus din art. 30 alin. (1), care prevede c domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta i are locuina statornic. 11 Noiunea, caracterele juridice, titularii i obiectul proprietii publice. Modurile specifice de dobndire a dreptului de proprietate public. Dreptul de properietate public e definit ca drept real al statului i al autoritilor administrative teritoriale asupra unor bunuri mobile i imobile de interes naional i local. Dreptul de proprietate publica e definit ca un drept subiectiv titular al crora e statul. Codul civil ne spune c bunurile sunt inalienabile , insesizabile i imprescriptibile, caracterul inalienabil al bunurilor denot c ele sunt scoase din circuitul civil, prin urmare aceste bunuri nu pot fi nstrinate , iar actele juridice civile care au ca obiect astfel de bunuri sunt lovite de nulitate absolut. Caracterul imprescriptibil presupune c bunurile nu pot fi dobndite prin modul de dobndire al dreptului de proprietate , ca n cazul uzucapiunii. Caracterul insesizabil al bunurilor const n imposibilitatea urmririi lor pe baza preteniilor unor creditori. Sunt bunuri ale domeniului public bunurile declarate ca atare prin lege. Legile determin care obiecte sau bunuri aparin domeniului public. O a 2 categorie de bunuri atribuite domeniului public o constituie cele care prin natural or sunt de uz sau de interes public, de uz public sunt acele bunuri care au o folosin general. Cele de ineters public sunt bunurile care au destinaia de a fi folosite sau exploatate n cazul unui serviciu public n activiti care intereseaz ntreaga societate. 11 .Condiiile dreptului la motenirea legal. Capacitatea succesoral. Motenirea este transmiterea patrimoniului unei personae fizice decedate ctre succesorii si. Cnd o persoan decedeaz patrimonial care-l las se transmite anumitor personae prin modurile stabilite de lege. Motenirea are loc conform testamentului ( succesiune testamentar) i n temeiul legii (succesiune legal). Motenirea e legal cnd transmiterea patrimoniuluoi succesoral are loc n temeiul legii i nu e lsat un testament. Conformcodului civil motenirea legal e trecerea patrimoniului defunctului ctre persoanle prevzute de lege i se aplic n cazul n care1 cel ce a lsat motenirea nu a lsat nici un testament; 2 a fost declarat nulitatea testamentului; 3 succesorul testamnetar nu e demn. Pentru a putea moteni tre neaprat ca persoana ce succeed s exite la momentul deschiderii succesiunii. Se consider c exist n cazul motenirii testamentare persoanle care se aflau n via la momentul decesului celui ce a lsat motenirea precum i cele care au fost concepute, iar n cazul motenirii legale persoanle care se aflau n via la momentul decesului precum i copiii concepui n timpul vieii lui i nascui vii dup decesul acestuia. |Prin urmare are capacitate succesoral orice persoan care exist la momentul deschiderii succesiunii. Acestea sunt: 1 persoanle fizice n via la data deschiderii succesiunii; 2 persoanle concepute dar nascute; 3 persoanle disprute; 4 perosanle juridice au capacitatea de a dobndi dac sunt n fiin la data deschiuderii succesiunii. 12 Defini i i caracteriza i denumirea i sediul persoanei juridice. Pers. jur. particip la rap. jur. numai sub denumire proprie stabilit n actele constitutive i nregistrat n registru de stat. Caracterele juridice ale denumirii sunt: denumirea tre s fie unic; proprie; s conin toate elelmentele stabilite de lege; s fie scris n limba de stat; s se deosebeasc de toi ceilali participani; s reflecte just forma juridic de organizare a per. Jur. Sediul per. Jur e un atribut menit s situeze societatea n spaiu n raporturiel juridice la care particip. Unicitaea sediului per. Jur. Deine un singur sediu, indicat n actele de constituire i nregistrat n Registrul de Stat. Sediul are importan deoarece prin el se determin naionalitatea pers. Jur. Locul de executare a obligaiunilor, instana competent n judecarea litigiilor i organul fiscal. Adresa potal a pers. Jur. E adresa sediului, ea poate avea i alte adrese de coresponden precum i sedii secundare.13 Enumera i i analiza i modurile de dobndire i de stingere ale posesiei.

Posesiunea se dobindeste atit in baza unor acte juridice cit si in baza unor acte matereale.Actul juridic treebuie sa fie licit.Acest lucru nu inseamna ca posesorul de rea-credinta care a dobindit bunul in baza unui act juridic ilicit poate fi deposedat abuziv.El poate fi deposedat doar in conditiile legii.Astfel si un hot va fi considerat posesor al bunurilor furate ,iar in cazul cind un alt hot incearca sa-l deposedeze,primul va putea apela la normele ce protejeaza posesiunea.Posesia se poate pierde dupa cum urmeaza: a) prin pierderea simultana a ambelor elemente ale posesiei; b) prin pierderea puterii materiale asupra lucrului, deci pierderea elementului material; c) prin pierderea elementului intentional care se refera la faptul ca o persoana pierde elemetul material al unui lucru, dar continua sa il posede far vreo intentie.14 Defini i reprezentarea succesoral. Analiza i condiiile i efectele reprezentrii succesorale.

Reprezentare succesoral e instituia care permite anumitor motenitori legali s urce n locul i gradul unui ascendant decedat anterior deschiderii succesiunii, pentru a culege n locul acestuia partea de motenire ce i sa-r fi convenit dac ar fi fost n via, dac motenitorul moare naintea celui care a lsat motenirea, succesorii prin intermediul reprezentrii preiau partea de motenire care I s-ar fi cuvenit motenitorului decedat. Beneficiari ai reprezentrii succesorale pot fi: descendenii reprezentatului pn la infinit; colateralilor pn la gradul 4 de rudenie. Pentru ca reprezentarea succesoral s poat opera sunt necesare urmtoarle condiii: 1 persoana reprezentat s fi decedat ctre momentul decshiderii succesiunii; 2 locul pers. Reprezentate s fie util, adic dac ar fi fost n via ar fi putut moteni; 3 reprezentattl s ntruneasc toate condiiile necesare, adic s aib capacitate succesoral. 15 Defini i capacitatea de folosin a persoanei fizice i analiza i con inutul acesteia. Capacitatea de folosin reprezinta aptitudinea persoanei fizice de a fi titulara de drepturi si obligatii civile. Incepe de la naterea omului (Codul civil, art. 18 alin. (2)).Momentul naterii persoanei fizice este, de regul, o dat cert, de o importan practic deosebit, cci de la ea persoana poate avea drepturi i obligaii.Incetarea capacitii de folosin a persoanei fizice Incetarea capacitii de folosin a persoanei fizice este reglementat de art. 18 alin. (2) din Codul civil, care prevede c aceast capacitate nceteaz o dat cu moartea titularului. O dat cu moartea persoanei fizice nceteaz calitatea de subiect de drept, i, implicit, capacitatea de folosin. Coninutul capacitii de folosinPrin coninut al capacitii de folosin a persoanei fizice se nelege aptitudinea acesteia de a avea orice drept i orice obligaie civil ori, altfel spus, coninutul capacitii de folosin a persoanei fizice se constituie din totalitatea de drepturi i obligaii civile pe care le poate avea un astfel de subiect de drept.Prin coninutul su, capacitatea de folosin a persoanei fizice demonstreaz c este o noiune social i nu natural, volumul drepturilor i al obligaiilor fiind diferit n diferite perioade de dezvoltare a statului. 16 Expune i care este obiectul i condi iile de expropriere pentru cauz de utilitate public. Analiza i procedura de expropriere. Obiectul exproprierii poate fi bunurile de interes naional i de interes local. Pe lng bunurile immobile mai pot fi expropriate drepturile de folosin a bunurilor immobile pe un termen de pn la 5 ani dac partile nu au convenit un alt termen; valorile cultural istorice de o importan de excepie pentru stat; reprezentanii florii i faunei. Procedura obiniut de expropriere const n faptul c proprietarul obiectukui tre s fie informat n scris despre propunerea dat de ctre organul care face aceasta. Propunerea tre s includ date despre obiectul exproprierii, despre oferta de despgubire, despre modalitatea de transferare a bunurilor ce urmeaz a fi expropriate. Dac expropriatul are obiecii el este n drept s le nainteze n timp de 45 zile de la notificare. Efectele exproprierii sunt: imobilul expropriat trece n proprietae publik; se sting drepturile reale principale; se sting orice drepturi ale altior personae asupra bunurilor expropriate.Aadar conform legii exproprierii pentru cauz de utilitate publik prin expropriere se n elege transmiterea foat a bunurilor din proprietate private in proprietate publica.17 Defini i raportul juridic de obligaii civile. Analiza i coninutul raportului juridic obligaional.

Structura rap. jur:subiect,obiect si continut.Subiecte- pot fi per.fiz.si jur. Uneori si statul cind participa in nume propriu ca subiect de.dr si obl.Subiectul active+creditor,subiectul pasiv debitor.Obiectul este prestatia adica actiunea sau abstentiunea la care este indatorat sub.pasiv si este indreptatit sub.activ.Prestatia poata consta in a da,a face sau a nu face.A da inseamna indatorirea deb.de a constitui sau a transmite un drept real.(DE ex:obl.vinzatorului de transmite cump.dr.de propr.asupra bunului).A da nu trebuie confundat cu a preda .Ob.de a face este indatorirea ce revine sub pasiv de a efectua o lucrare si in general orice prestatie pozitiva inafara celor care se incadreaza in not.de a da.DE ex:ob.vinz.de a preda lucrul vindut.Ob. de a nu face consta intr-o abtinere la care este indatorat subiectul pasiv de la ceva ce ar fi putut sa faca in lipsa obligatiilor asumate.Sanctiunea,al 4 element al rap.j.de obl.Este posibilitatea legala a creditorului de a recurge la forta de constringere a statului pt.realizarea dr.sau pe calea unei actiuni sau sa apeleze la executarea silita pt.realizarea creantei. Continutul este format din dr.de creanta ale creditorilor si obl-le corespund ce revin debitorului.Dr.de creanta se deosebeste de dr.real printr-un numar de caracteristici care decurg din faptul ca dr.de creanta este un dr.real pe cind dr.realeste unul absolut. 18 Defini i raportului juridic civil. Caracteristiza i raporturilor juridice civile absolute i relative, patrimoniale i personal nepatrimoniale, reale i de obligaii (de crean). Raportul juridic este legtura dintre subiecte, deci, relaiile sociale, reglementate de normele de drept, ce se exprim n apartenena drepturilor subiective i a obligaiilor corelative.Raportul juridic civil ne stabilete esena dreptului civil reglementarea relaiilor sociale cu caracter patrimonial i nepatrimonial de normele de drept civil edictate de ctre stat.Caracterele raporturilor juridice civile sunt:raportul juridic civil este un raport social, deoarece tot timpul apare ntre persoane, fie luate individual, fie colectiv. raportul juridic civil are caracterul voliional, deoarece norma de drept civil este adoptat de Parlament, deci, se exprim voina statului n acest caz, poziia de egalitate a prilor. un temei tipic de apariie a raportului juridic civil este contractul. subiectele au patrimoniu distinct i sunt independente. n calitate de garanii juridice n exercitarea real a drepturilor subiective i n executarea obligaiilor prilor raportului juridic civil se utilizeaz msuri cu caracter patrimonial (arvuna, clauza penal etc).Dup caracterul corelaiei dintre persoana mputernicit i cea obligat deosebim:raporturi absolute i relative. Raporturile civile absolute snt acele n care numai un subiect este determinat care se bucur de drepturi, iar cellalt este nedeterminat i este totdeauna obligat, de exemplu: dreptul de proprietate, dreptul la nume, demnitate etc. Raporturile relative snt acelea n care ambele subiecte ale acestuia snt determinate i au att drepturi ct i obligaii. Raporturile patrimoniale i nepatrimoniale. Raporturile patrimoniale se caracterizeaz prin coninutul ce poate fi exprimat economic (raporturile din drepturile reale, de crean ce au ca obiect material un bun). Raporturile nepatrimoniale nu au coninut economic (raporturile privind dreptul la nume, cinste, demnitate, dreptul la paternitatea autorului etc).reale i obligaionale. n cadrul raporturilor reale subiectul i satisface interesul prin svrirea aciunilor direct asupra unui bun (dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, superficie etc.). n cadrul raporturilor obligaionale (de crean) subiectul i satisface interesul din aciunile celeilalte pri (raporturile contractuale, ce rezult din cauzarea de daune). 19 Arta i esen a posesiei i a dreptului de proprietate. Prin ce se deosebesc. Posesia este o stare de fapt generatoare de efcte juridice care consta in stapinirea materiala sau exercitarea unei puteri de fapt de catre o persoana asupra unui bun cu intentia si vointa de a se comporta fata de toti ceilalti ca proprietar fata de toti dceilalti sau titular al dreptului real. Dreptul de proprietate este acel drept subiecxtiv ce confera titularului exercitare in putere proprie si in interes propriu al atributelor de posesie, folosinta si dispozitie asupra bunuriloe sala in limitele determinate delege. Posesia se deosebeste de dreptul de proprietate prin faptul ca posesorul nu dispune de elemental essential dispozitia care confera dreptul de a dispune liber de bunul sau.

20 Defini i op iunea succesoral. Enumera i subiectele dreptului de op iune i condi iile de valabilitatea ale actului de op iune succesoral.

Dreptul de opiune succesoral apartine tuturo peroanleor cu vocaie succesoral , indiferent dac vocatia lor este legal sua testamentar i fr deosebire dup cum vocaia lor e universal, cu titlul universal sua particular. Acceptarea succesiunii reprezint opiunea succesorului prin care acesta i consolideaza calitatea de mostenitor, defeninitivnd transmisiunea succesoral care a operat la data deschiderii motenirii. Succesiunea urmeaz a fi acceptat de succesor indiferent de faptul daca e testamentar sau succesor legal. Opiunea de acceptare a succesiunii reprezint un act de dispoziie i poate fi realizat doar de persoanle cu capacitate deplin de exerciiu. Persoane lipsite sau restrnse n capacitatea de exerciiu accept succesiunea doar prin intermediul reprezentanilor legali. Dreptul succesorului de a alege intre acceptare sau renunare la succesiune se numete opiune succesoral i reprezint prerogativa juridic ce permite titularului su de a putea, printr-un act uniateral de voin, s modifice o situaie juridic incert. Succesorul, prin opiunea sa are dreptul de a aelge ntre confirmarea titlului de notenitor prin acceptarea succesiunii i desfiinarea acestui titlu prin renunarea la motenire. Potrivit legislaiei n vigoare succesiunea trece la motenitorul chemat la succesiune, sub rezerva renunrii la ea. 21 Defini i dreptul civil n sens obiectiv i n sens subiectiv. Arta i din ce este format sistemul dreptului civil n RM. Termenul Drept civil" a fost cunoscut Dreptului Roman i provine din latinescul JUS CIVILE", ce nsemn dreptul cetenilor romani. Ulterior a cptat o larg rspndire. Actualmente acest termen e cunoscut tuturor sistemelor de drept. Actual termenul de drept civil" poate fi neles n mai multe accepiuni:drept civil ca ramur de drept, ce reprezint o totalitate de norme de drept care reglementeaz o anumit categorie de relaii sociale ce apar ntre anumite subiecte;drept civil ca tiin reprezint o sistem de idei, cunotine despre evenimentele juridico-civile, despre obiectul de cercetare a dreptului civil, despre dreptul civil ca ramur de drept;drept civil ca disciplin de studiu reprezint o totalitate de opinii, teorii privitor la fenomenele juridice civile.Dreptul civil reprezint o totalitate de norme juridice de drept civil care reglementeaz relaiile patrimoniale i unele relaii personal nepatrimoniale aprute ntre persoane fizice i juridice aflate pe poziie de egalitate juridic. 22 Indica i calit ile i viciile posesiei. Analiza i efectele posesiei. Calitatile posesiei sunt posesia neintrerupta; , netulburata; prezumat ca un proprietar, publica. Posesia neintrerupta daca persoana a posedat bunul de la inceputul si sfarsitul perioadei, se prezuma ca a posedat bunul pe parcursul intregii perioade. Posesia netulburata in cazul in care nu a fost lipsit de bun, dar este tulburat in orice bun, posesorul de buna credinta poate cere incetarea tulburarii. Posesia prezumata ca un proprietar posesorul este prezumat proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput a poseda pentru altul. Viciile posesiei sunt: Discontinuitatea posesiei reiese ca trebuie sa fie continua; Clandestinitatea este atunci cand posesorul o exercita in ascuns de adbersarul sau incat acesta nu e in stare de a cunoaste, sa fie execitata public; Precaritatea este atunci cand nnu se exercita sub nume de proprietar.Posesia creaza efecte juridice.Ele sunt:a)prezumtia de proprietate reprezinta faptul ca posesorul este prezumat proprietarul lucrului posedat pana la proba contratie.b)dobindirea de catre posesorul de buna credinta posesorul nu castiga proprietatea fructelor decat cand poseda cu buna credinta.c)apararea posesiunii cu ajutorul actiunilor posesorii aparand posesia ca stare de fapt, actiunile posesie apara de cele mai multe ori si dreptul de proprietate si titularul dreptuluid)posesia poate duce la dobindirea dr.de proprietate. 23 Defini i contractul civil. Arta i rolul, importan a i principiile aplicabile contractelor civile. Contractul este acordul de vointa realizat intre 2 sau mai multe pers prin care se stabilesc, se modifica sau se sting raporturi juridice.Elemente-acordul de vointa, ceea ce denota ca este un act juridic bi sau ultilateraleste un act volitiv deci este un act juridic, actul juridic este genul, contractul este special.-contractul este principalul izvor al obligatiilor civile. Rolul contractului civil se explica prin faptul ca acesta reprezinta principalul izvor de obligatii, fiind instrumentul principal care asigura libera concurenta si care stimuleaza afacerile private.Acesta reprezinta cel mai adecvat mijloc de reglementare a relatiilor dintre producatori si consumatori. Principul Libertatea contractual const n posibilitatea legal de a ncheia contracte, de a le stabili coninutul i efectele, de a le modifica i desface. n art. 667 CCRM este reglementat c prile contractante pot ncheia un contract n mod liber potrivit normelor legale, pot stabili condiiile contractului.

Libertatea de a ncheia un contract se manifest prin:libertatea de a ncheia sau nu un contract;libertatea determinrii caracterului contractului 8ce contract s ncheie), libertatea de alege contragentului 24 Explica i delimitarea dreptului civil de alte ramuri ale dreptului. Delimitarea unei ramuri de drept de alte ramuri de drept se face dup urmtoarele criteria: 1 obiectul de reglementare, 2 metoda de reglemntare; 3 calitate subiectelor; 4 caracterul normelor; 5 specificul sanciunilor. Criteriul principal de delimitare al unei ramuri de drept de alta este obiectul de reglemantare. Calitatea subiectelor in dreptul civil este faptul c acestea nu pretend o calitate specila. Pot fi subieci ai dreptului civil orice persoan fizic sau juridic. Caracterul normelor juridice n dreptul civil este characteristic faptul c majoritatea normelor sale au un caractre dizpozitiv i mai puine norme imperative. Caracterul specific n dreptul civil l are sanciunea. Dreptul civil se delimiteaza de alte ramuri de drept cum ar fi dreptul muncii care reglementeaza raporturile sociale de munc ale persoanleo n cadrate n cmpul muncii. Aceste ramuri de drept au urmtoarele asemnri i deosebiri: obiectul ambelor ramuri e format att din raporturi patrimoniale ct i din raporturi personal nepatrimoniale; dac n dreptul civil poziia de egalitate a prilor se menine tot timpul, n dreptul muncii aceast poziie se meine doar la ncgeierea contractului de munc; sfera subiectelor dreptului muncii e mai restrns dect n dreptul civil; n dreptul muncii majoritatea normelor au caracetr imperative, pe cnd n dreptul civil character dispozitiv. Dreptul constituional i dreptul civil au numeroase deosebiri precum i unele tangene: constituia conine norme care consfinesc principia ale dreptului civil cum ar fi principiul egalitii n faa legii; subiectele dreptului constituional se afl pe poziie de subordonare, pe cnd n dreptul civil pe pozitie de egalitate a prilor; n dreptul civil majoritatae raporturilor sun patrimoniale, iar n constituionalnepatrimoniale. 25 Defini i uzucapiunea mod de dobndire al dreptului de proprietate i analiza i regimul ei juridic. Uzucapiunea este un fapt juridic complex,rezultat din unirea unei actiuni a posesorului si a unui fapt natural,pravazute expres de lege,care da nastere unui drept real:dr. de prop,dr.de servitute art 332-336 C.c. Pentru dobindirea dreptului de proprietate prin uzucapiune posesia tre sa fie utila si efectiva. Pentru a face obiectul uzucapiunii bunul tre sa fie in circuitul civil si sa fie alienabil. Deasemenea pentru a duce la dobindirea dr. de proprietate posesia tre sa fie exercitata pe toata perioada termenului prevazut de lege Conditii necesare dobindirii dr.de prop.prin Uzucapiune:1)Cel care poseda trebuie sa fie de bunacredinta 2)Posesiune a trebuie exercitata timp de 5 ani in cazul bunurilor mobile si 15 ani imobile.3)Posesiunea trebuie sa fie utila 1-daca nu se poate demonstra ca bunul a fost dobindit in baza unui act juridic licit si ca dobinditorul este de buna credinta cf.art 331C.c,se aplica in toate cazurile prescriptia de 5 ani cf.art 333 C.c26 Caracteriza i subiectele raportului de obliga ie civil. Indica i obiectul raportului obliga ional.

Subiecte- pot fi per.fiz.si jur. Uneori si statul cind participa in nume propriu ca subiect de.dr si obl. Subiectul active+creditor,subiectul pasiv debitor.Obiectul este prestatia adica actiunea sau abstentiunea la care este indatorat sub.pasiv si este indreptatit sub.activ.Prestatia poata consta in a da,a face sau a nu face.A da inseamna indatorirea deb.de a constitui sau a transmite un drept real.(DE ex:obl.vinzatorului de transmite cump.dr.de propr.asupra bunului).A da nu trebuie confundat cu a preda .Ob.de a face este indatorirea ce revine sub pasiv de a efectua o lucrare si in general orice prestatie pozitiva inafara celor care se incadreaza in not.de a da.DE ex:ob.vinz.de a preda lucrul vindut.Ob. de a nu face consta intr-o abtinere la care este indatorat subiectul pasiv de la ceva ce ar fi putut sa faca in lipsa obligatiilor asumate.Sanctiunea,al 4 element al rap.j.de obl.Este posibilitatea legala a creditorului de a recurge la forta de constringere a statului pt.realizarea dr.sau pe calea unei actiuni sau sa apeleze la executarea silita pt.realizarea creantei. 27 Defini i obiectul raportului juridic civil. Enumera i obiectele ac iunii subiectelor raportului de obliga ie civil.

Un element structural al raportului juridic civil este obiectul. Prin obiect al raportului juridic civil nelegem ceea la ce este ndreptat acest raport. i deci ca obiect al raporturilor juridice civile apare comportamentul subiectelor ndreptat spre valorile materiale sau nemateriale. Tipurile raporturilor juridice civile. Clasificarea raporturilor juridice civile are importan att teoretic, ct i practic ce contribuie la stabilirea corect a drepturilor i obligaiilor prilor.Dup caracterul corelaiei dintre persoana mputernicit i cea obligat deosebim:raporturi absolute i relative,patrimoniale i nepatrimoniale,reale i obligaionale.Printre obiectele raportului juridic civil un loc deosebit l ocup bunurile. Potrivit art. 285 al Codului Civil al RM bunuri sunt toate lucrurile susceptibile aproprierii individuale sau colective i drepturile patrimoniale. Deci, legiuitorul prin acest termen nelege orice element al patrimoniului persoanei lucrurile, animalele, drepturile asupra lor, care pot fi patrimoniale (reale i obligaionale), drepturile personal nepatrimoniale.Definiia: Bun este orice lucru, care are valoare economic util pentru satisfacerea necesitilor materiale sau spirituale ale omului i sunt susceptibile de apropiere sub forma dreptului material28 Defini i proprietate i dreptul de proprietate potrivit doctrinei i legisla iei.

Noiune: dreptul de proprietate - totalitatea normelor juridice stabilite de stat ce ntrete o form istoric determinat de nsuirea mijloacelor de producie, a bunurilor pe calea determinrii apartenenei bunurilor persoanelor determinate, determinrii volumului i coninutului de mputerniciri privind folosirea bunurilor ce le aparin de asemenea garaniilor de exercitare.Atributele dreptului de proprietate.Dreptului subiectiv tot i sunt caracteristice aceste atribute - mputerniciri.1) mputernicirea de a poseda posibilitatea juridic asigurat de a stpni un bun. Stpnirea economic nu e necesar contactul cu bunul. Posesia poate fi : - legal ( titular) i - ilegal. Se cunosc posesorii ilegali: - de bun credin; - de rea credin.2) mputernicirea de a folosi - posibilitatea juridic asigurat de a extrage din bun calitile folositoare n procesul folosirii personale sau de producie.3) mputernicirea de a administra - posibilitate juridic asigurat de a determina soarta juridic a bunurilor pe baza svririi actelor juridice( a vinde, a schimba, a dona, a distruge etc.). 29 Clasifica i contractele civile dup diferite criterii. Clasificarea permite determinarea trasaturilor specifice a diferitor categorii de contracte usurind calificarea acestora si aplicarea corecta a normelor juridice.Criteriile princip sunt :continutul, modul de formare, scopul urmarit, reglementate in legea civila, efectele produse, modul de executare, corelatia intre contracte. Dupa continut:a)sinalagmatice-partile obliga reciproc b)unilaterale-nasc obligatii numai in sarcina unei parti. Dupa scop:a)cu titlu oneros-partile voiesc a-si procura un avantaj b)titlu gratuit-o parte procura avantaje celeilalte parti: 1)comutative-se cunoaste existenta si-ntinderea prestatiilor datorate de catre parti 2)aleatorii-intinderea existenta prestatiilor sau numai a uneia din ele depinde de un eveniment incert de hazard. Nu se cunoaste cistigul, pierderea.Dupa modul de inregistrare:a)consensuale-se incheie prin simplul acord de vointa a partilorb)solemne-pu validitatea lor e necesar indeplinirea unor formalitati, impuse de lege sau convenite de parti. Dupa modul de executare a)cu executare imediate(instantanee)- b)cu executarea succesivs-executarea se desfasoara in timp, Dupa cum sunt sau nu expres reglementate de lege:a)numitecontracte ce corespund unei operatiuni juridice determinate poarta fiecare un nume specific sunt expres reglementate de legeb)nenumite-nu au o denumire legala si nu sunt ex reglementate de legec)complexeimbina elementele numite cu nenumite.Dupa corelatia intre ele:a)principale-au o existenta desinestatatoare si soarta lor nu depinde de alte contracteb)accesorii-insotesc unele contracte prin, soarta lor depine de acestea.etc.30 Explica i aciunea legii civile n timp, aplicarea principiilor: neretroactivitatea i aplicarea

imediat a legii civile. Momentul intrrii n vigoarea a legii civile marcheaz data la care legea devine obligatorie pentru destinatarii ei i de la care nimeni nu poate invoca necunoaterea ei. Actele normative cu caracter civil i cele ce conin norme civile urmeaz a fi publicate oficial. Publicarea este important pentru stabilirea momentului intrrii n vigoare a unui act normativ i pentru cunoaterea lui de populaie. Publicarea este oficial dac se conine n Monitorul oficial al RM. Actul normativ iese din vigoare n cazul:ajungerii la

termen,desuetudinii ncetarea forei obligatorii a legii care este doar formal n vigoare, dar care nu se mai aplic fiind incompatibil cu noile concepii jurdice,caducitii legii civile. Aceasta are loc n cazul cnd obiectul reglementrii juridice nu mai exist, de exemplu dispariia unui bun a crui regim juridic este special reglementat).Abrogrii, care poate fi expres (direct i indirect) i tacit. Aplicarea legii civile e guvernata de 2 principii: a) neretroactivitatii legii civile si b) principiul aplicarii immediate a legii civile noi. Aneretroactivitatea se aplica numai situatiilor care vin numai duaspa intrararea ei in vigoare nu si celor petrecute anterior. Princiupiul aplicarii immediate lege noua se aplica de indata ce a fost aprobata la toate situatiile aparyte dupa intrsrea ei in vogoare. 31 Denumi i i analiza i caracterele juridice ale dreptului de proprietate. Codul civil dispune: proprietarul are dreptul de posesiune , de folosin i de dispoziie asupra bunului. Din definiie reese c prin drept de proprietate se ntelege dreptul de proprietate al persoanei fizice , juridice, al statului asupra unor bunuri mobile sau immobile n mod exclusive i perpetuu, prin putere proprie i n interes propriu n condiiile legii. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate sunt: character absolute, exclusive, perpetuu. Caracterul absolut reprezint faptul c dreptul de proprietate e unul subiectiv, care face parte din categoria drepturilor absolute, aceasta se explic prin faptul c proprietarul are dreptul s exercite fa de bunurile sale orice aciuni care nu contravin legilor i nu dauneaz sntii oamenilor. Caracterul exclusive al dreptului de proprietate prvede c proprietarul exercit asupra bunurilor sale atributele dreptului de proprietate: posesia, folosina i dispoziia. Adica caracterul exclusive permite titularului s fac ceea ce vrea cu bunul su n limitele prevzute de lege. Caracterul perpetuu presupune , n primul rind, c dreptul de proprietate dureaz atta timp ct exist bunuk, n al 2 rnd c dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz.32 Defini i succesiunea i enumera i categoriile succesiunii. Arta i categoriile de persoane ce nu

au capacitate succesoral. Succesiunea este transmiterea patrimoniului unei personae decedate catre succesorii sai. Succesiunea are loc conform testamentului, succesiunea testamnetara, si in temeiul legii succesiune legala. Predecedatii si persoanele care au incetat sa nai aiba fiinta prin urmare nu au capacitate succesorala persoanele fizice care nu mai sunt in viata adica predecedate, precum si persoanle juridice care au incetat sa mai aiba fiinta in momentul deschiderii mostenirii. Comorientii si codecedatii, in cazul declararii mortii pe cale judecatoreasca a doua sau mai multe personae intre care exista vocative succesorala reciproca si care au dispaarut in aceeiasi imprejurare se puneproblema de a sti care dintre aceste personae a decedat mai intii. Solutia e data de codul civil care arata ca in cazul in care mai multe personae au murit fara sa se poata stabili daca unu a supravetuit alteia ele sunt socotite ca au murit deodata, pentru ane afla in aceasta situatie si impune indeplinirea 4 conditii: sa fie 2 sau mai multe personae, decesul sa s eproduca in aceiasi imprejurare, sa fie imposibil de stability daca una a supravetuit celeilalte, comorientii sa aiba vocative succesorala unii la altii. Persoane neconcepute la data deschiderii succesiunii. Altenativ persoana fizica conceputa dupa data deschiderii succesiunii nu poate succeed adica nu are capacitate succesorala.

33 Defini i termenul de interpretare a legii civile. Arta i importan a interpretrii i metodele de interpretare a legii civile. Interpretarea normelor de drept civil este activitatea de lmurire a coninutului, a nelesului actelor normative prin nlturarea neclaritilor.Interpretarea oficial:autentic lmurirea este dat de organul ce a adoptat actul normativlegal lmurirea este dat de un alt organ competent dect cel ce a adoptat actul normativ;judiciar (cauzal) norma e lmurit n hotrrea judiciar n vigoare referitoare la un caz.tiinific norma e lmurit cercettorilor din domeniul jurisprudenei la conferine, n comentariile la legi.Interpretarea neoficial:doctrinal Interpreatrea legii civile, indiferent de subiectul interpretrii i de rezultatul la care se ajunge, se poate face dup mai multe metode de interpretare:gramatical se lmurete cu ajutorul regulilor gramaticale, dup sensul cuvintelor folosite de legiuitor, modul de legare n fraz.logic se lmurete cu ajutorul normelor logicii formale numite argumente. Cele mai frecvente

argumente utilizate snt: analogia, inducia, deducia etc.sistematic se lmurete locul normei date n sistema legislaiei civileistoric.34 Defini i i analiza i atributele dreptului de proprietate. Dreptul de proprietate - institut de baz a dreptului civil. Normele dreptului de proprietate ntresc baza economic a societii. Noiune: dreptul de proprietate - totalitatea normelor juridice stabilite de stat ce ntrete o form istoric determinat de nsuirea mijloacelor de producie, a bunurilor pe calea determinrii apartenenei bunurilor persoanelor determinate, determinrii volumului i coninutului de mputerniciri privind folosirea bunurilor ce le aparin de asemenea garaniilor de exercitare.Atributele dreptului de proprietate.Dreptului subiectiv tot i sunt caracteristice aceste atribute - mputerniciri.1)mputernicirea de a poseda - posibilitatea juridic asigurat de a stpni un bun. Stpnirea economic nu e necesar contactul cu bunul. Posesia poate fi : - legal ( titular) i - ilegal. Se cunosc posesorii ilegali: - de bun credin; - de rea credin.2) mputernicirea de a folosi - posibilitatea juridic asigurat de a extrage din bun calit ile folositoare n procesul folosirii personale sau de producie.3) mputernicirea de a administra - posibilitate juridic asigurat de a determina soarta juridic a bunurilor pe baza svririi actelor juridice( a vinde, a schimba, a dona, a distruge etc.).

35 Defini i i analiza i capacitatea pr ilor condi ie de valabilitate a contractelor civile. Legislaia numete expres cele 3 atrinute ale dreptului de proprietate: dreptul de posesiune, dreptul de folosin i dispoziia. Posesiunnea const n prerogative titularului dreptului de proprietate de a stpni n fapt bunul. Posesiunea e mijlocul indispensabil al proprietaruli de asi realize scopul adic s utilizeze economic proprietatea sa. Folosina ca atrinut al dreptului de proprietate ofer proprietarului facultatea de a intrbuina bunul su, culegnd sau percepnd n proprietate toate fructele pe care acesta le produce. Dreptul de folosin include i libertatea de a nu folosi bunul. Folosina nunurilor poate fi exercitat att de ctre proprietar , ct i de alte persoan e la voina acestuia. Prin drept de dispoziie ca atribut se nelege posibilitatea stabilirii statutului juridic al bunurilor(vinzare, motenire, donare). Dreptul de dispoziie e unul dintre cele mai importante attribute ale proprietarului. n concluzie se poate spune c proprietarului aparine dreptul de a poseda bunurile, de a folosi i a dispune de ele. 36 Determina i coninutul raportului juridic civil. Defini i i clasifica i drepturile subiective civile. Coninutul raportului juridic civil l formeaz totalitatea drepturilor subiective dobndite de subiectele active i totalitatea obligaiilor asumate de subiectele pasive. Drepturile subiective i obligaiile subiective nu sunt caracteristice altor raporturi ci doar raporturilor juridice. Deci, subiectele raporturilor juridice sunt titulare de drepturi i obligaii. Drepturile formeaz latura activ a coninutului raportului juridic civil, iar obligaiile latura pasiv.Dreptul subiectiv este posibilitatea recunoscut de dreptul obiectiv subiectului activ (persoanei fizice sau juridice) de a avea o conduit proprie n limitele ordinii de drept i de a pretinde altora o anumit conduit, iar n caz de nevoie de a apela la fora coercitiv a statului. Drepturile subiective sunt prerogativele persoanei ce corespund legii n vigoare. Categoriile drepturilor subiective:dup obiect: drepturile personalitii, drepturi reale, drepturi de crean i drepturi intelectuale;dup natura lucrurilor: drepturi corporale i drepturi incorporale;dup corelaia dintre ele: drepturi principale i drepturi accesorii;dup gradul de siguran: drepturi pure i simple i drepturi afectate de modaliti;dup subiecte: drepturi individuale i drepturi corporative.Tradiional drepturile subiective se mpart n:drepturi patrimoniale i personal nepatrimoniale. 37 Enumera i i analiza i obiectele dreptului de proprietate. Obiectele dreptulu de proprietate fac parte din categoriile obiectelor dreptului civil care pot fi att patrimoniale, ct i nepatrimoniale. Obiect al dreptului de proprietate pot fi numai bunurile care au coninut economic cum ar fi bunurile mobile i cele immobile. Dreptul de proprietate nu poate exista dect asupra

unor bunuri corporale. Este necesar ca obiectul dreptului de proprietate s fie un lucru, iar acesta s fie material. Pornid de la coninutul economic al relaiilor de proprietate se poate de spus c obiectul poate fi tot ceea ce se poate insui ca marf, adic rezultatul muncii omului. Deci dreptul de proprietate se manifest asupra unui lucru existent.38 Defini i confuziunea, remiterea de datorie i novaia temeiuri de stingere a obligaiilor civile.

Confuziunea are loc n cazul cnd o singur persoan ntrunete calitatea de creditor i de debitor. Confuziunea profit fidejusorului. Prin ntrunirea calitii de fidejusor i creditor sau de fidejusor i debitor, obligaia principal nu nceteaz. Remiterea de datorie (nelegere dintre creditor i debitor). Aceasta l elibereaz pe debitor de la executarea obligaiei asumate. Remiterea de datorie este total, dac nu este stabilit expres c e parial. Obligaia se mai stinge i prin contract n care creditorul recunoate c obligaia nu exist. Remiterea datoriei fa de debitorul principal are efect i fa de garani. Renunarea creditorului la un mijloc de garanie nu nseamn renunare la creana garantat. Remiterea de datorie nu poate nclca drepturile de crean ale terilor fa de creditor. Novaia (novation, neuerung) reprezint nelegerea despre nlocuirea unei obligaii cu alta. Prin novaie se stinge nu numai obligaia principal dar i cele accesorii a primei obligaii. Valabilitatea novaiei depinde de valabilitatea primei obligaii. De asemenea novaia trebuie stipulat expres. Ca variant a novaiei putem meniona institutul merger din dreptul anglo - american. Numai c n acest caz nu se schimb nici prile, nici coninutul obligaiei. Aceasta are loc n scopul asigurrii creditorului, de exemplu, cnd un contract ncheiat n forma scris simpl este nlocuit cu un contract autentificat notarial sau sub pecete.

39 Arta i temeiurile de ngrdire i ncetare a capacitii de folosin a persoanei fizice. n ce const deosebirea ngrdirii capacit ii de folosin i a ncetrii acesteia. ngrdirile capacitii de folosin. Potrivit art. 23 CCRM nici o persoan nu poate fi lipsit de capacitatea de folosin, nu poate fi limitat de capacitatea de folosin dect n condiiile expres stabilite de lege. ngrdirile cu caracter de protecie: aceste ngrdiri sunt prevzute sub forma incapacitilor (incapacitatea minorului de a dispune de bunuri prin testament, incapacitatea tutorelui privind bunurile imobile a minorului, incapacitatea soilor de a vinde unul altuia). ngrdiri cu caracter de sanciune: sanciune penal, sanciune civil. Sanciuni penale: privaiunea de libertate, interdicia de a ocupa o funcie sau de a exercita o activitate pentru un anumit termen (maxim 5 ani). Sanciunile civile sunt: decderea din drepturile printeti, nedemnitatea succesoral, acceptarea forat a succesiunii. ncetarea capacitii de folosin. Capacitatea de folosin fiind strns legat de persoan i fiind n interesul persoanei dndu-i posibilitatea de a participa la viaa juridic civil dureaz pe tot parcursul vieii persoanei. Astfel, capacitatea de folosin, potrivit Codului Civil, nceteaz odat cu moartea persoanei fizice sau declararea morii.n cazul imposibilitii constatrii morii fizice nu se ntocmete actul de deces ci se recurge la declararea judectoreasc a morii.Declararea decesului poate avea loc n baza declarrii dispariiei persoanei sau n condiiile legii fr declararea anterioar a dispariiei. 40 Analiza i regimul juridic al bunurilor ce formeaz domeniul public. Obiectul exproprierii poate fi bunurile de interes naional i de interes local. Pe lng bunurile immobile mai pot fi expropriate drepturile de folosin a bunurilor immobile pe un termen de pn la 5 ani dac partile nu au convenit un alt termen; valorile cultural istorice de o importan de excepie pentru stat; reprezentanii florii i faunei. Procedura obiniut de expropriere const n faptul c proprietarul obiectukui tre s fie informat n scris despre propunerea dat de ctre organul care face aceasta. Propunerea tre s

includ date despre obiectul exproprierii, despre oferta de despgubire, despre modalitatea de transferare a bunurilor ce urmeaz a fi expropriate. Dac expropriatul are obiecii el este n drept s le nainteze n timp de 45 zile de la notificare. Efectele exproprierii sunt: imobilul expropriat trece n proprietae publik; se sting drepturile reale principale; se sting orice drepturi ale altior personae asupra bunurilor expropriate.Aadar conform legii exproprierii pentru cauz de utilitate publik prin expropriere se n elege transmiterea foat a bunurilor din proprietate private in proprietate publica.

41 Defini i testamentul i arpta i condi iile de valabilitatea ale testamentului. Testamentul e un act juridic solemn, unilateral, revocabil i personal, prin care testatorul dispune cu titlu gratuit pentru timpul cnd nu va fi n via de toate bunurile sale sau o parte din ele. Dispoziiile testamentare trebuie s indeplineasc condiiile de valabilitate ale actului juridic n general: capacitatea de a ncheia actul juridic, consimmntul valabil, obiect determinat i licit, iar cauza s fie real, licit i moral. Pentru a fi valabil testamentul trebuie s cuprind condii de fond i de form. Condiiile de fond sunt: capacitatea de a dispune a testatorului; voina liber i neviciat a testatorului; cauza valabil a actului juridic, adic intenia liber de a drui. Condiiile de form cerute pentru toate categoriile de testament: character obligator al formei scrise; oprirea caracterului conjunctiv, adic legea interzice ca 2 persoane s testeze prin acela act una n favoarea celeilalte sau n favoarea unei tere personae. 42 Defini i capacitatea de exerciiu a persoanei fizice i descrie i coninutul capacitii de exerciiu depline. Potrivit art. 19 Cod Civil al RM capacitatea de exerciiu este aptitudinea persoanei de a dobndi prin fapta proprie i de a exercita drepturi civile, de a-i asuma personal obligaii civile i de a le executa. Prerogativele date permit persoanei fizice s participe la viaa juridic personal fr intervenia altor persoane. Caracterele juridice: Legalitatea aceast capacitate este opera legiuitorului;Generalitatea privete coninutul capacitii de exerciiu. Cel mai nalt grad de generalitate l are capacitatea deplin de exerciiu.Inalienabilitatea const n faptul c nimeni nu poate renuna, nu poate transmite prin acte capacitatea de exerciiu.Inalienabilitatea nimeni nu poate fi limitat sau lipsit de capacitatea de exerciiu dect numai n cazurile prevzute de lege (art. 23 alin.3 CCRM).Coninutul capacitii de exerciiu. Capacitatea de exerciiu este format din: aptitudinea persoanei de a ncheia acte juridice civile; aptitudinea de a purta rspundere pentru aciunile proprii; aptitudinea de a exercita drepturi i a executa obligaii i aptitudinea de a desfura activitate de antreprenoriat.nceputul capacitii de exerciiu. Persoana fizic particip n raporturile civile prin aciunile proprii. n baza raporturilor civile ea dobndete drepturi i obligaii. Drepturile i obligaiile vor fi valabile, numai dac persoana nelege sensul lor i dorete s le obin sau s le asume. Astfel capacitatea de exerciiu deplin se dobndete la vrsta de 18 ani cnd persoana are voin contient suficient i discernmnt pentru ai da seama de interesele sale, de importana aciunilor sale i consecinele acestor aciuni. Capacitatea de exerciiu deplin se dobndete la vrsta de 18 ani, de regul. Excepie constituie ncheierea cstoriei pn la atingerea majoratului i emanciparea minorilor (art. 20 Cod Civil RM). Persoana cu capacitate de exerciiu deplin poate svri orice act juridic civil (de administrare, de dispoziie, de conservare), toate fiind valabile. 43 Defini i i enumera i modurile primare de dobndire a dreptului de proprietate. Prin moduri de dobndire a dreptului de proprietate se neleg mijloacele juridice n a cror baz se dobndete dreptul de proprietate. Doctrinar modurile de dobindire se pot clasifica: modul originar i modul derivate n funcie de situaia juridic a bunului n momentul dobndirii. Modului originar i este characteristic faptul c dobnditorul e primul proprietar al bunului, adic anterior, bunul nu a aparinut nimnui fiind produs de acesta. Modul derivate are ca obiest transmiterea acestui drept de la o persoan la alta (contractual) . modul de dobndire universal e modul prin care dobnditorul primete ntreaga universalitatea juridic cum ar fi motenirea. Modul de dobndire cu titlu universal e modul prin care dobnditorului se transmite doar o poriune din patrimoniu. Modul de dobndire cu titlu particular e modul prin care dobinditorului se transmite un bun determinat sau o mas de bunuri determinate. Se mai cunoate

modul de dobindire cu titlu oneros, adic prin plata unui echivalent bnesc, modul de dobindire cu titlu gratuity n care dobnditorul nu se oblig la nici o prestaie fa de transmitor. Modul de dobindire intre vii este modul de transmitere a dreptului de proprietate in timpul vietii contractanilor. Pentru cauz de moarte este modul de transmitere a dreptului de proprietate numai n momentul morii. 44 Rspunderea juridic civil pentru prejudicii cauzate de animale, lucruri i de edificii (analiza i condiiile i efectele juridice). Pentru a fi angajat rspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri n general, este necesar ntrunirea urmtoarelor condiii: Lucrul lucruri de orice fel solide, lichide, gazoase, bunuri mobile i immobile. Fapta lucrului nu e necesart contactul material ntre lucrul care a cauzat prejudiciu i persoana ori bunul care l-a suferit. Paza lucrului- prin paza juridical se intelege a avea folosinta, conducerea si controlul lucrului ca si supravegherea acestuia. Paznicul juridic este proprietarul lucrului si dovada ca lucrul se afla in paza materiala a altuia nu e de natura sa inlature calitatea de proprietar. Mijoacele de aparare ale paznicului lucrului: victim trebuie sa dovideasca prejudicial si raportul de cazualitate dintre fapta lucrului si prejudiciu; exonerarea de raspundere a paznicului lucrului implica dovada fie a cauzelor commune tuturor tipurilor de raspundere, fie cauza de exonerare proprie acestui tip de raspundere; fapta victimei inlatura raspunderea paznicului daca este cauza exclusive a prejudiciului.45 Explica i limitarea persoanei fizice n capacitatea de exerciiu (temeiurile i efectele juridice).

Persoana fizic nu poate fi lipsit n capacitatea de folosin, exerciiu sau nu poate fi limitat. Deci, capacitatea civil este intangibil i inalienabil. Limitarea n capacitate de folosin const n stabilirea unor ngrdiri care au caracter de protecie sau de sanciune. Limitarea capacitii de exerciiu se aplic fa de persoanele cu capacitate de exerciiu deplin ct i asupra minorilor care au mplinit vrsta de 14 ani.Persoana fizic major este limitat n capacitatea de exerciiu numai n cazurile prevzute de lege i numai n baza hotrrii instanei de judecat. Temeiurile snt:consumul abuziv de alcool, de droguri sau alte substane psihotrope;nrutirea strii materiale a familiei sale. Asupra persoanei limitate n capacitate de exerciiu se instituie curatela. Aceste persoane nu pot singure s dispun de patrimoniul lor, s primeasc i s dispun de salariu, de pensie, alte venituri.Temei pentru declararea incapacitii persoanei fizice l constituie tulburarea psihic cauzat de boli mintale sau de dificiene mintale, din cauza crora persoana nu poate contientiza sau dirija aciunile sale. Persoana ce sufer de boli mintale este declarat incapabil numai de ctre instana de judecat, la cerea persoanelor interesate: membrii de familie, rudele apropiate prini, copii, frai, surori. Instana judec n baza expertizei psihiatrice. Hotrrea instanei de judecat prin care persoana se declar incapabil servete drept temei pentru ca autoritatea tutelar s numeasc o tutel. Tutorele apr drepturile i interesele acestei persoane, ncheie n numele ei toate actele juridice. Actele juridice ncheiate de persoane declarat incapabil snt lovite de nulitate absolutn cazul dispariiei temeiurilor de declarare a persoanei incapabile, instana de judecat, la cererea tutorelui, membrilor de familie, a instituiei de psihiatrie, a procurorului i n baza raportului de expertiz psihiatric legal, o declar capabil i tutela se anuleaz. 46 Defini i accesiune i explica i regimul juridic al accesiunii mobiliare. Accesiunea este incorporarea materiala unui lucru mai putin important cu un alt lucru mai important, fiecare, avand propreitari diferiti. Proprietarulul lucrului mai important devine titular al bunului mai putin important adica dobandeste dreptul de propr asupra lucrului nmai putin important. Acesiunea poate fi: mobiliara cand bunurile ce alcatuiesc obiectul sunt mobile; si immobile cand bunurile sunt immobile.Accesiunea mobiliara e de 3 feluri: adjunctiunea consta in unirea a doua bunuri mobile avand proprietari, specificatiunea consta in preluarea unei materii ce aopartine unei personae de catre o alta persoana intrun obicet nou. Confuziunea are loc in cazul in care doua materii apartinand la 2w proprietary sunt amesticate astfel in cat formeaza unul nou. Accesiunea imobiliara se imparte in: naturala si artificala. Accesiunea imobiliara naturala presupune unnirea a doua bunuri immobile in mod natural. Artificiala este rezutatul interventiei faptei omului si implica obligatia celui ce benificiaza de accesiune sa plateasca despagubiri. 47 Analiza i consim mntul ca condi ie de valabiliatte a contractelor civile.

Consimtamantul consta in hotararea partilor de a incheia contractual prin atingerea acorduluide vointa. Valabilitatea consimtamantului: sa provina de la o persoana cu descernamant, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, sa fie exteriorizat sis a nu fie viciat. Consimmntul - condiia esenial, de fond, general ce const n hotrrea (luarea deciziei de ctre persoan) de a ncheia un act juridic manifestat. Ne corespunderea voinei interioare cu cea exterioar este temei de declarare nul a actului juridic. Pn la constatarea acestui fapt de ctre instana de judecat sau demonstrarea acestui fapt ntr-un proces judiciar exist prezumia c actul este legal.Pentru a fi valabil consimmntul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: S emane de la o persoan cu discernmnt,S fie fcut cu intenia de a produce efecte juridice,S fie exteriorizat,S nu fie alterat de un viciu.Consimmntul trebuie s emane de la o persoan cu discernmnt. Condiia de discernmnt nu poate fi redus la condiia consimmntul s emane de la o persoan capabil, cu capacitatea de exerciiu, ntruct pot fi lipsite de discernmnt nu numai persoanele lipsite de capacitatea de exerciiu dar i persoanele cu capacitate de exerciiu deplin. Consimmntul trebuie fcut cu intenia de a produce efecte juridice. Prin aceasta se nelege c prin manifestarea dat de voin persoana se angajeaz juridic (realizarea acestui raport juridic este susceptibil de obinut prin fora de constrngere a statului, la nevoie).Consimmntul trebuie exteriorizat. Pentru a dobndi valoare juridic de consimmnt, voina interioar, psihologic trebuie s se manifeste n exterior. Exteriorizarea manifestrii de voin fcut cu intenia de a produce efecte juridice este dominat de principiul alegerii libere a formei de manifestare a voinei. Manifestarea de voin poate fi expres sau tacit.48 Defini i actul juridic civil i arta i particularit ile acestuia.

Pentru o definire corecta si complete a actului juridic civil trebuie de elucidate urmatoarele elemente: actul juridic este o manifestare de vointa, adica este rezultatul unei hotarari launtrice; scopul manifestarii de vointa il constituie procedura de efecte juridice civile; efectele juridice trebuie sa priveasca nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice civile concrete. Prin act juridic civil se intelege o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respective, de a naste, modifica sau stinge un raport juridic civil. Deoarece actul juridic civil este manifestarea de voin a persoanei, actul poate fi ncheiat numai de ctre persoanele fizice ce dispun de capacitatea de exerciiu corespunztoare (art. 20, 21, 22 CC RM) actului juridic i persoanele juridice constituite n condiiile legii. Privitor la ncheierea actului juridic civil este instituit principiul existenei capacitii de a ncheia actul juridic civil. Potrivit art. 23 nimeni nu poate fi ngrdit n capacitatea de folosin i nici lipsit de capacitatea de exerciiu, dect n cazurile i condiiile stabilite de lege.

49 Analiza i momentul dobndirii dreptului de proprietate. Referitor la momentul dobandirii dreptului de proprietate sunt cunoscute 2 sisteme care stabilesc reguli ce guverneaza momentul aparitie dr de proprietate. Initial ca temei de aparitie a dr de proprietate legislatiea facea referire la traditiunea sau transmiterea materiala a lucrului, aplicata de exemplu in dreptul roman. Ulterior o data cu Codul civil francez apare a 2 regula, conform careia dr de propr ia nasrtere in momentul incheierii contractului, indifferent de transmiterea bunului. Se poate de spus ca momentulm aparitie dr de propr unele tari au acceptat sistemul transmisiunii bunului, iar altele sistemul consensualitatii in baza contractului. Codul Civil la noi spune ca dr de propr este transmis dobanditorului in momentul transmiterii bunului mobil daca legea sau contractual nu prevede altfel. Referitor la bunurile immobile Codul civil a instituit regula conform careia dr de propr asupra bunurilor immobile se dobandeste in momentul inscrierii in registrul bunurilor immobile.50 Defini i clauza penal. Arta i caracterele juridice, funciile i categoriile clauzei penale.

Clauza penala este o prevederecontractuala prin care partile evaluiaza anticipat prejudicial, stipuland ca debitorul , in cazul neexecutarii obligatiei, urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun. Din definitie reiese ca aceata este o clauza conventional. Clauza penala se aplica numai daca nu se executa obligatia principal a contractului. Obiectul clauzei penale este o suma de bani, determinate sau

determinabila, numita penalitate.Faptul ca ea este o clauza conventionala ea trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate impuse de lege pentru orice contract: capacitatea partilor, consimtamantul, obiectul, cauza. Principalele functii sunt: functia de garantie, functia de evalyare, functia de sanctionare si functia de stimulare. Caracterile juridice ale clauzei penale sunt: character accesoriu, debitorul nu poate allege executarea in natura sim plata sumei prevazute in clauza penala, este necesar sa intruneasca toate conditiiile acordarii despagubirii, clauza are forta obligatorie intre partile contractului.51 Clasifica i actele juridice civile dup diferite criterii. Analiza i unele categorii de acte juridice

civile. Acestea se clasifica: 1 dupa numarul partilor acvem: unilateral, bilaterale si multilateral; 2 dupa scopul urmarit: cu titlu oneros si cu titlu gratuity; 3 dupa importanta gravitatii avem: de conservare si acte administrative si de dispozitie; 4 dupa continutului lor: patrimoniale si nepatrimoniale. 5 in functie de modul de incheiere: acte juridice consensuale, solemne si acte juridice reale. 6 in functe de criteriul raportului: principale si accesorii52 Defini i dreptul de proprietate comun i caracteriza i proprietatea comun pe cote-pri

obinuit sau temporar (modaliti de dobndire, drepturile coproprietarilor, obligaiile coproprietarilor, ncetarea dreptului de proprietate comun pe cote-pri obinuit sau temporar). Proprietatea este comuna in cazul in care asupra unui bun au drept drept de proprietate doi sau mai multi titulari.Cf legislatiei se cunosc 2 forme dpr.comuna:a)pe cote parti si b)in devalmasie.roprietatea este comuna in cazul in care asupra unui bun au drept drept de proprietate doi sau mai multi titulari.Cf legislatiei se cunosc 2 forme dpr.comuna:a)pe cote parti si b)in devalmasie.Pr.comuna in devalmasie repr. Unn drept ce apartine concomitent la 2 sau la mai multe persoane asupra unui bun pe cae-l detin in proprietate,nefractionat in materialitatea sa,nefiind determinata nici cota parte ideala din dr.de prop.Caractere:a)nu se cunoaste intinderea dr.de proprietate asupra bunurilor comune.b)devalmasia tine in principiu de relatiile de familie.c)pr.inn devalmasie este doar supra bunurilor din domeniu privat nu si cel public.C.c admite ca pr.in devalmasie sa aiba ca subiecte atit p.fizice cit si p.juridice.Pr.com. in dev potrivit art 344 al (2)C.c poate fi dobindita in temeiul legii sau in baza unui act juridic.Proprietatea comuna fortata si perpetua este definita in art 355 C.c al (1)cf. careia;daca intr-o cladire exista spatii cu destinatie de locuinta sau cu o alta destinatie avind proprietari diferiti fiecare din acestia detine dreptul de propr.comuna pe cote parti,fortata si perpetua,asupra partilor din cladire,care fiind destinate folosintei spatiilor,nu pot fi folosite decit in comun.Deci acest tip de proprietate se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect bunurile accesorii,folosite de mai multi proprietari,detinatori ai bunurilor principale .Prop, este fortata deoarece nu poate inceta prin divizarea bunurilor care fac obiectul acestuia Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita si temporara este unul dintre cele doua feluri a proprietatii pe cote parti,pe linga prop fortata si perpetua.Acest tip de prop.com. pe cote parti poate fi incetata prin partaj,spre deosebire de pr.fortata si perpetua care nu poate fi impartita din cauza destinatiei bunului aflat in coproprietate.Ea este limitata in timp,si ii lipseste atributul de autonomie individuala a titularilor in exercitarea acestui drept. 53 Defini i oferta. Analiza i condi iile de valabilitate ale ofertei. Oferta, def Este propunerea adresata unei sau mai multor persoane, care contine toate elementele esentiale ale viitorului contract si care reflecta vointa ofertantului de-a fi legat prin acceptarea ofertei.Conditiile de valabilitate a ofertei: 1)capacitatea, 2. consimtamintul, 3. obiectul, 4. cauza, 5. formaElementele ofertei a)Este un act juridic unilateral. Ea trebuie sa fie o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciaata si cu intentia de-a angaja din punct de vedere juridicb)oferta trebuie sa fie ferma astfel incit prin acceptare sa se poata realiza incheierea contractuluic)trebuie sa fie univoca. Simpla expunere a unor marfuri in vitrina fara indicarea pretului nu este o oferta de vinzare.d)trebuie sa bfie precisa si completa-trebuie sa cuprinda toate elementele ce pot fi luate in considerare pu incheierea contractuluie)serioasa-nu va fi oferta propunerea facuta in gluma sau in alt din care cu certitidine ca persoana respectiva nu a intentionat sa se angajeze juridic.

54 Defini i consim mntul i analiza i viciile de consim mnt ale actului juridic civil.

Consimmnt este manifestarea, exteriorizat, de voin a persoanei de a ncheia un act juridic. Condiiile de valabilitate a consimmntului. Pentru a fi valabil, consimmntul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:a)s provin de la o persoan cu discernmnt;b)s fie exprimat cu intenia de a produce efecte juridice;c)s fie exteriorizat;e) s nu fie viciat. Consimmntul trebuie s nu fie viciat. Art. 199 alin. (2) din Codul civil prevede c este valabil consimmntul neviciat. Am vzut c voina intern poate produce efecte juridice dac, pe lng ndeplinirea altor condiii, ea coincide cu voina exteriorizat. n cazul n care voina intern nu coincide cu voina exteriorizat, sunt prezente viciile de consimmnt.Eroarea. Eroarea este falsa reprezentare a unei situaii, o prere greit despre unele mprejurri legate de ncheierea conveniei.Categoriile eroriiEroarea de fapt-este falsa reprezentare asupra unei stari faptice in legatura cu incheierea unui act juridic civil.Considerata la momentul incheerii lui.Eroarea de drept este falsa reprezentare asupra exzistentei sau continutului unui act normativ la incheerea actului juridic civil.Comparatie cu dolul si violentaEroarea este falsa reprezentare a unei situaii, o prere greit despre unele mprejurri legate de ncheierea conveniei.Dolul. Dolul (viclenia) este un viciu de consimmnt care const n inducerea n eroare a unei persoane prin mijloace viclene pentru a o determina s ncheie un act juridic. In esen, dolul este o eroare provocat.Violena. Violena este ameninarea unei persoane cu un ru de natur s-i provoace o temere care o determin s ncheie un act juridic pe care de altfel nu l-ar ncheia. 55 Defini i i analiza i accesiunea imobiliar natural mod de dobndire al dreptului de proprietate. Accesiunea imobiliara presupune unirea a doua bunuri immobile. Principiul care domina accesiunea imobiliara este ca pamantul se considera totimpul un bun principal, toate celelalte bunuri , carfe se incorporeaza in el sunt accesorii, chiar daca valoarea lor intrece pe cea a pamantului. Accesiunea imobiliara se imparte in: naturala si artificala. Accesiunea imobiliara naturala presupune unnirea a doua bunuri immobile in mod natural. Artificiala este rezutatul interventiei faptei omului si implica obligatia celui ce benificiaza de accesiune sa plateasca despagubiri. Orice constructive sau lucru facut pe pamant sau asupra pamantului sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamant cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui. Regula generala este ca proprietarul pamantului devine prin accesiune proprietarul lucrurilor facute de o alta persoana pe fondul sau, dar este obligat sa plateasca, la alegere, valoarea materialelor si costul muncii, ori o suma egala cu cresterea volorii terenului.56 Defini i cesiunea de crean i explica i condiiile i efectele cesiunii de crean.

Cesiunea este contractul prin care cred transmite drep sau de creanta cu titlu oneros sau gratuity unei alte pers. Legea spune ca o creanta transmisibila si sesizabila poate fi cesionata de titular (cedent) unui tert (cesionar) in baza unui contract art. 556 al. 1 CC. Aceasta operatie implica 3 pers :cred care transmite creanta (cednt), dobinditorul creantei (cesionar), deb creantei cedate(deb cedat). Partile contractului de cesiune sunt cedentul si cesionatul, deb cesionat fiind terty fata de contractul de cesiune.Preluarea de datorie este o operatie juridical prin care un deb transmite dat sa unui tert care se oblige in locul sau in fata cred.Conditiile cesiunii:-c. trebuie sa indeplineasca toate conditiile de validitate a c-lor -creanta trebuie sa fie transmisibila si sesizabila-cesiunea decreanta nu trebuie sa aduca atingere drep deb sin u trebuie sa faca obligatia acestuia mai oneroasa.-consimtamintul deb nu este necesar cu exceptia cind acesta are un interes ligitim.-cesiunea trebuie incheiata in forma ceruta pu actul juridic in al carui temei s-a nascut creanta.Efectele cesiuni intre parti- toate drep care cedentul le avea fata de deb cedat trec la cesionar. Cedentul este responsabil in fata cesionarului de valabilitatea creantei si a mijloacelor de garantare a acestuia, darn u rapsund pu neexecutarea acesteia cu exceptia titlurilor de valoare la ordin; fata de terticesiunea produce efecte fata de terti din momentul notificarii sau prezentarii unui inscris privitor la cesiunea deb cedat.Daca sunt mai multi cesionari, primul care notifica deb cedat va avea prioritate pu satisfacerea creantei.Conditiile preluarii de dat.Precizam 2 modalitati a preluarii de dat: 1) dat poate fi transmisa printr-

un contract intre cred si un tert, acesta substituindu-l pe deb initial. Legea prevede ca o dat poate fi preluata de un tert in temeiul unui ct cu credit art. 567 al 1 CC. in acest caz deb initial are drep sa se opuna cred sis a execute el insusi obl.2) dat poate fi transmisa in baza unui accord incheiat intre terti si deb initial, cu conditia ca acest accord sa fie acceptat de cred. Preluarea de dat se incheie in forma ceruta pu actul juridic din care s-a nascut dat. Cei care au garantat pu vechiul deb, numai garanteaza sip u noul deb, garantiile lor se sting.

57 . Defini i i analiza i obiectul i cauza actelor juridice civile.

Obiectul actului juridic civil - este conduita persoanei (aciuni sau inaciuni), care trebuie: s existe, s fie determinat, posibil, licit i moral. Obiect pot fi i bunurile viitoare. Obiectul actului juridic civil este nsi obiectul raportului juridic civil la care d natere actul juridic civil, adic const n obiectul obligaiei generate din actul juridic, deci n prestaia, care nseamn transmiterea unui drept, a unui fapt (pozitiv sau negativ). Condiiile de valabilitate ale obiectului actului juridic sunt: s existe. s fie n circuitul civil. Aceast condiia de asemenea se refr la bunuri ca obiect al actului juridic civil. s fie determinat sau determinabil, s fie posibil. Aceast condiie este important deoarece nimeni nu poate fi obligat la imposibil. Imposibilitatea obiectului echivaleaz cu lipsa obiectului ceea ce duce la nulitatea actului juridic. Aceasta are loc atunci cnd obiectul nu poate fi nfptuit de nimeni. Imposibilitatea poate fi material sau juridic.s fie n conformitate cu legea.S fie licit. Cauza actului juridic civil. Cauza const n scopul urmrit la ncheierea actului juridic civil. Cauza este o parte a voinei juridice, cealalt parte fiind consimmntul. Cauza este un element al actului juridic de natur psihologic care ne d rspuns la ntrebarea pentru ce este ncheiat actul juridic? Cauza este o condiie ce nu trebuie confundat nici cu consimmntul, nici cu obiectul actului juridic.Elementele cauzei: scopul imediat, este un element abstract, obiectiv i invariabil n cadrul aceleiai categorii de acte juridice (scopul imediat pentru cumprtori este de a dobndi dreptul de proprietate, iar al vnztorilor de a primi preul).scopul mediat, numit i scopul actului juridic civil este acel element care const n motivul determinant pentru ncheierea actului juridic.Condiiile de valabilitatea a cauzei:cauza trebuie s existe.cauza s fie real.cauza trebuie s fie licit. 58 Enumera i temeiurile ncetrii dreptului de proprietate i caracteriza i titularului la dreptul de proprietate. renunarea

Modurile de clasificare a dr.de proprietate pot fi clasificate astfel: a)incetarea benevola a dr.de propr. b)incetarea dr.de propr.ca rezultat al unor fapte obiective ce nu depind de vointa propr. c)incetarea dr.de propr. contrar vointei proprIncetarea benevola a dr.de propr poate avea loc in urma actiunii propr.consumarea sau distrugerea bunului,incheierea unui act juridic translativ de proprietate (vinzcump,donare,schimb.mostenire )renuntarea la el. Incetarea dr.de propr.ca rezultat al unor fapte obiective poate avea loc in urma pieirii fortuite a bunului,dobindirea dr.de propr asupra bunului pierdut,precum si dobindirea dr.de propr.prin nuzucapiune. Modurile de incetare a dr.de propr.contrar vointei propr.sunt enumerate la art.337 al (2) a)urmarirea bunului in legatura cu obligatile propr b)instrainarea bunurilor care cf.legii persoana nu le poate avea in proprietate c)rascumpararea animalelor domestice in cazul incalcarii regulilor de comportare cu acestea d)privatizarea propr.de stat e)exproprierea pentru cauza de utilitate publica. f)rechizitia g)confiscarea h)altele Renuntarea la dr.de propr.(art 338).Doar proprietarul poate renunta la bun nu si de alte persoane carora li sa transmis dreptul de folosinta,posesiune sau dispozitie.Pot renunta de dr.de propr.atit pers fizice,juridice cit si statul si unitatile administrativ-teritoriale.Se renunta printro declarare sau prin actiuni de renuntare la bun.Declaratia poate fi inscris sau verbala.Bunurile la care sa renuntat pot fi dobindite in proprietate prin ocupatiune fiind considerate fara stapin.Proprietarul nu este scutit de obligatiile aferente bunului (ex:achitarea impozitului)pina nuu intra in proprietatea altuia.La fel proprietarul poate sasi reintoarca bunul in proprietate numai daca bunul nu are alt propr.Renuntarea la bunuri imobile trebuie facuta inscris si inscris in regisru bunurilor imobile.Prima persoana care inainteaza cererea de acceptare si inregistrare a dr.de propr.asupra bun imobil la care sa renuntat va deveni proprietar.Proprietari ai bun imobile la care sa renuntat pot deveni si unit administrative.

59 Defini i rspunderea juridic civil i analiza i principiile rspunderii civile.

Raspunderea civila este o forma a raspunderii juridice care consta intrun raport de obligatii in temeiul caruia o persoana este indatorata sa repare prejudicial cauzat alteia prin fapta sa ori, in cazurile prevazute de lege, , prejudicial pentru care este raspunzatoare. Raspunderea civila se considera o sanctiune de drept civil. Un principiu care guverneaza raspunderea civila este cel al raspunderii intemeiate pe culpa. Orice fapta a oomului care cauzeaza prejudicii alteia, oblige a-l reparaacela din a carui greseala sau culpa sa pprodus. Principiul repararii integrale a prejudiciului reese ca in cazul in care nu executa obligatia, debitorul este tinut sal despagubeasca pe creditor pentru prejudicial cauzat. Principiul repararii in natura a prejudiciului este ca daca restabilirea situatiei existente anterior cauzarii prejudiciului nu este posibila sau este posibila cu cheltuieli disproportionate, creditorul este despagubit in bani integral. 60 Defini i nulitatea actelor juridice civile i argumenta i rolul nulit ii n dreptul civil Nulitatea absolut este o sanciune a actului juridic civil care poate fi invocat de orice persoan cointeresat i care const n faptul c aciunile svrite cu scopul de a da natere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil nu produce efecte juridice.Acte juridice absolute nuleactul juridic ce contravine legii, ordinii publice sau bunelor moravuri (art.220);actul juridic fictiv i simulat (art. 221); actul juridic ncheiat de o persoan fr capacitate de exerciiu (art. 222);actul juridic ncheiat de un minor n vrst de la 7 la 14 ani (art.223);actul juridic ncheiat cu nerespectarea formei dac nulitatea este cerut expres (art. 211 i 213). Deosebiri intre absolut si relativNulitatea absolut a actului juridic (1) Nulitatea absolut a actului juridic poate fi invocat de orice persoan care are un interes nscut i actual. Instana de judecat o invoc din oficiu. (2) Nulitatea absolut nu poate fi nlturat prin confirmarea de ctre pri a actului lovit de nulitate(3) Aciunea n constatare a nulitii absolute este imprescriptibil. Nulitatea relativ a actului juridic (1) Nulitatea relativ a actului juridic poate fi invocat doar de persoana n al crei interes este stabilit sau de succesorii ei, de reprezentantul legal sau de creditorii chirografari ai prii ocrotite pe calea aciunii oblice. Instana de judecat nu poate s o invoce din oficiu. (2) Nulitatea relativ poate fi acoperit prin voina expres sau tacit a persoanei n al crei interes este stabilit nulitatea. Voina de a confirma actul juridic lovit de nulitate trebuie s fie cert i evident. (3) Pentru confirmarea actului juridic lovit de nulitate relativ, voina nu trebuie s fie exprimat n forma cerut pentru ncheierea actului juridic respectiv. (4) Dac fiecare parte poate invoca nulitatea actului juridic sau dac mai multe persoane pot cere declararea nulitii, confirmarea actului juridic de ctre o persoan nu le mpiedic pe celelalte s invoce nulitatea. 61 Analiza i ncetarea dreptului de proprietate n temeiul rechiziiei, confiscrii, rscumprrii animalelor domestice). Rechizitia reprezinta o masura exceptional prin care organelle statului in temeiul unei decizii oblige persoanele fizice si juridice la cedarea temporara a unor bunuri mobile sau immobile in cazul de calamitae naturala, epidemie, sau epizootie. Confiscarea bunurilor se permite doar prin hotarare judecatoreasca, inclusive in baza unui act administrative.62 Analiza i momentul i locul ncheierii contractelor civile.

Momentul incheierii contractuluiEste acela in care se intilneste oferta cu acceptare si este format acordul de vointa. Locul incheierii contractului este locul unde s-a realizat acordul de vointa a partilor. A Incheierea contractului intre prezenti, ofertantul si acceptantul, fata in fata se inteleg asupra incheierii contractului B Intre absenti 1)al emisiunii acceptarii, cind contractul se considera incheiat in momentul acceptarii ofertei sunt 2 varietati: 1a)emisiunea propriu-zisa, 1b)expedierea acceptarii-cind acceptantul expediaza rasspunsul sau pozitiv 2)receptia acceptului, contractul se considera incheiat cin acceptul ajunnge la ofertant. 2a)receptia propriu-zisa , 2b)receptia cu informare-cind ofertantul a luat efectiv cunostinta de acceptare. Legiuitorul nostru a adoptat sistemul receptiei acceptarii. Locul este important pentru determinarea legii aplicabile contractului cu element de extraneitate si competenta teritoriala a instantelor de judecata. Cind se

incheie intre prezent locul incheierii contractului este locul aflarii partilor. In cazul contractului prin telefon locul incheierii contractului este locul aflarii ofertantului. In cazul absentelor contractul se cosidera incheiat la domicilliu sau la sediul ofertantului. Contractele solemne se incheie la locul unde s-a indeplinit formalitatile pu validitatea lor. 63 Defini i actul juridic civil afectat de modalit i. Enumera i tipurile de modalit i i explica i esen a lor. Este pur si simplu actul juridic civil care nu cuprinde o modaliatae cum ar fi: termen, conditie ori sarcina. Unekle acte sunt incompatibile cu modalitatile: este cazul actului de optiune suscesorala acceptarea ori renuntarea la succesiune, ori actul de recunoastere a filiatiei. Este actul juridic afectat de modalitati daca acesta cuprinde o modalitate. Unele acte sunt esentialmente afectate de modalitati cum ar fi contractual de imprumut, contr de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere in care este present termenul, contractual de asigurare, contractual de donatie cu sarcina Aceasta are imoportanta ca urmare a valabilitatii si a producerii efectelor actelor juridice civil 64 Analiza i modurile derivate de dobndire a dreptului de proprietate. Modurile de dobindire a dr.de proprietate sunt acele acte si fapte juridice in virtutea carora se dobindeste dr.de proprietate asupra unui bun.Conform C.c modurile de dobindire a prop. sunt : a)in temeiul legii:prin ocupatiune,act juridic,succesiune,accesiune,uzucapiune. b)prin hot.judecatoreasca c)printr-un act administrativ.Accesiunea este incorporarea matereala a unui lucru mai putin important cu un altul mai important,fiecare avind proprietari diferiti.Prop.lucruluimai important devine titular al bunului mai putin important,acordindui fostului prop.o despagubire.Accesiunea poate fi mobiliara si imobiliara. C.c prevede 3 cazuri de accesiune mobiliara :adjunctiunea,specificatiunea si confuziunea. Adjunctiunea consta in unirea a doua bunuri mobile cu prop.diferiti ,care desi formeaza un singur tot,pot fi despartite pastrindusi substanta. Confuziunea repr.amestecul a 2 sau m.multe care apartin unor diferiti propritari art.330 al(7) Uzucapiunea este un fapt juridic complex,rezultat din unirea unei actiuni a posesorului si a unui fapt natural,pravazute expres de lege,care da nastere unui drept real:dr. de prop,dr.de servitute art 332-336 C.c.65 Defini i acceptul (etap a ncheierii contractului civil) i analiza i efectele juridice ale

acceptulu