S reinem ndeosebi din aceast relatare ideea de exil al omului pe pmnt pentru abaterile de la legea divin. O vom comenta n alt context.O ntmplare din care pare s rezulte o anumit finalitate i o istorie pentru via, stabilite dincolo de noi ne-a fost relatat de ctre o pacient ale crei date de identitate le-am nregistrat pentru autenticitate. Lucra ntr-o fabric i nu auzise niciodat de R. Moody i anchetele sale asupra experimentelor situate la grania dintre via i moarte. ntr-o zi calc pe o scndur aezat deasupra gropii unui lift. Se dezechilibreaz i cade de la o nlime de mai muli metri. Din momentul n care ncepe cderea nu are dect o singur imagine. Are impresia c se afl n faa unui tub care se lrgete treptat la captul opus. Face eforturi disperate s-1 parcurg spre a ajunge la lumina care se vedea n partea opus. Ajunge n fine acolo. Se simte proiectat ntr-un peisaj edenic, asemntor cu imaginea popular despre paradis. Este invadat de o imens bucurie i fericire. Apare i aici dorina de a rmne, de a nu prsi lumea bucuriei. Dar imediat aude o voce imperativ: "Ce caui aici? napoi! ntoarce-te, n-a sosit nc timpul!" i atunci, speriat face din nou eforturi de a trece prin acelai tub, de ast dat captul mai ngust fiind opus. Cnd ajunge dincolo de tub, deschide ochii i zrete mozaicul spitalului n care fusese internat. Reinem de aici ca elemente comune cu cazurile lui Moody imaginea de tunel dintre cele dou trmuri sau stri ale contientei (una de veghe i o alta superioar care o transcende) i vocea care anun obligaia ntoarcerii pentru a finaliza rosturile care se par a fi ante-programate...Gsim c ar fi interesant de reinut aici i unele mrturisiri culese de R. Moody de la subiecii care au trecut prin moarte clinic. Apar aceleai impresii de "savoir absolu" i de atemporalitate de care vorbeau Jung i D. Bohm. Un subiect: "Aveam senzaia de cunoatere a tuturor lucrurilor, de a avea acces la secretele tuturor timpurilor (s.n.), la semnificaia Universului, a stelelor, lumii, n fine, tot." i mai departe: "...233