1.RECOLTAREA SANGELUI pt biochimie si HLG.pdf

7/23/2019 1.RECOLTAREA SANGELUI pt biochimie si HLG.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/1recoltarea-sangelui-pt-biochimie-si-hlgpdf 1/10

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ŞI PATOLOGICEGENERALITĂŢI

Importanţa examenelor de laborator

- completează simptomatologia bolilor cu elemente obiective

- confirmă sau infirmă diagnosticul clinic - reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului

- confirmă vindecarea

- semnalează apariţia unor complicaţii - permit depistarea îmbolnăvirilor infecţioase ca şi a persoanelor sănătoase purtătoare de germeni patogeni

Rolu l asistentei

Asistenta trebuie să respecte următoarele reguli:- orarul recoltărilor

- pregătirea psihică - informarea pacientului

- pregătirea fizică - regim alimentar, repaus la pat, aşezarea în poziţie corespunzătoare în funcţie de recoltare

- pregătirea materialelor şi a instrumentelor necesare recoltării - efectuarea tehnicii propriu-zise cu profesionalism

- completarea imediată şi corectă a buletinului de analiză care va cuprinde: numele şi prenumele, numărul

salonului şi al patului, natura produsului, analiza cerută, data recoltării si etichetarea produsului prin scriere

directă pe recipient sau pe etichete bine fixate de acesta - expedierea şi transportul produselor recoltate se va face astfel încât acestea să ajungă la laborator în starea în

care au fost prelevate din organism

- să le trimită imediat, pentru a se evita alterarea produselor recoltate, iar când se transportă în altă unitate să leambaleze corespunzător

■ DE ŞTIUT:

- produsele recoltate pentru examene bacteriologice nu se amestecă cu substanţe antiseptice sau fixatoarerecipientele în care se recoltează se sterilizează la poupinel

- recoltarea produselor pentru examene bacteriologice se va face în condiţii de perfectă asepsie şi urmărindu-se

ca produsul recoltat să nu se suprainfecteze cu germeni proveniţi din aer, de pe instrumente, de la bolnavi sau de

la asistentă.

RECOLTAREA SÂNGELUISângele se recoltează pentru examene:

- hematologice

- biochimice;

- bacteriologice.

- parazitologice- serologice.

Recoltarea se face prin:

- punctie capilara/înţepare : - la adult: pulpa degetului, lobul urechii- la copii: fata plantara a halucelui, călcâi

- puncţie venoasă;

- puncţie arterială;



RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS PENTRU EXAM ENEL E H EMATOLOGI CE

Examene hematologice :

- VSH,hemoglobina,hematocrit,globule albe,globule rosii,reticulocite,trombocite,formula

leucocitara,timp de protrombina si indice Quick,timp de coagulare,timp de sangerare,timp de

tromboplastina activata

Indicat i i

-

Examene de laborator hematologice- Efectuarea de probe de compatibilitate

- Donarea de sange

- Flebotomie

Etape si timpi de executie1. Pregatirea pacientul ui

- pregătire psihică: informarea pacientului cu 24 ore înainte, asupra necesitatii efectuării recoltarii si a scopului

acesteia- pregătire fizică: se recomanda pacientului să nu mănânce ; să păstreze repaus fizic

2. Pregatirea materialelor necesare

Mater ial e necesare – r ecoltar ea in si stem vacutai ner

- seringă de 2 ml sterila

- soluţie de cifrat de Na 3,8%

- ace pentru puncţia venoasă- ac epicranian(ac cu bizou scurt ,lungime de 2-3 cm,diametru 0,8-1,6 mm)

- seringa monovette cu ac incorporat,functionand cu piston de aspiratie sau cu vid

- seringa de 10 ml

- stativ şi pipete Westergreen,eprubete

- tăviţă renală, garou, tampoane

- soluţii dezinfectante pentru tegumente : tinctura de iod , alcool 70°

- leucoplast,manusi de unica folosinta

3. Tehnica recoltarii- asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun si îmbracă mănuşi de unica folosinta - se aspiră în seringă 0,4 ml citrat de Na 3.8%

- stabilirea locului de punctie – pentru a usura evidentierea venei se deschide si se inchide pumnul de cateva ori

se palpeaza vena,se pozitioneaza mana in jos ,se tapoteaza traiectul venos .la nevoie se poate pune mana in apacalda in scopul dilatarii venelor slab vizibile

- aplicarea garoului – garoul se aplica cu 10 cm deasupra regiunii la nivelul careia urmeaza sa se faca punctia

venoasa- se antiseptizeaza tegumentele regiunii alese ,prin miscari circulare ,din centru spre periferie .In cazul utilizariisolutiilor alcoolice se asteapta 30 sec. Pentru exercitarea efectului antiseptic .

- se punctioneaza vena si se aspira pana la 2 ml de sange (1.6 ml)

- se retrage acul si se aplica tamponul cu alcool- se introduce amestecul sânge-citrat în eprubetă şi omogenizează lent

- îngrijeşte pacientul (vezi puncţia venoasă)

4. Pregatirea produsului pentru laborator : etichetarea eprubetei si transportul probelor biologicela laborator

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)



Sedimentarea: aşezarea progresivă a elementelor figurate spre fundul eprubetei sânge necoagulabil lăsat în

repaus (fenomen fizic ; rapiditatea cu care se produce depunerea lor.)

- Test nespecific pentru aprecierea prezentei si evolutiei procesului inflamator

- Principiu : agregarea si sedimentarea eritrocitelor se realizeaza cu o anumita viteza care poate fi masuratala diferite intervale de timp

- Cel mai frecvent se utilizeaza metoda Westergren – citirea valorii VSH la 1 sau 2 ore cu ajutorul unor

eprubete gradate plasate vertical .Sedimentarea eritrocitelor se realizeaza in trei etape

In primele minute se realizeaza agregate eritrocitare In prima ora sedimenteaza rapid si masiv ,dupa care se citeste prima valoare

In a doua ora sedimentarea se face lent,dupa care se citeste a doua valoare La terminarea sedimentarii se disting trei starturi :plasma cu trombocite in partea superioara a

tubului ,stratul leucocitar,coloana de eritrocite inferior.

- Recoltarea : se recolteaza sange venos in seringa de 2 ml (1,6 ml) care se amesteca prin rasturnarisuccesive cu 0,4 ml solutie de citrat de sodiu 3,8%Se mai poate recolta cu VSH Monovette cu piston deaspiratie sau cu aspiratie cu vid.

Valori

normale- Barbat - 1 ora - 3-8 mm

- 2 ore 5-18 mm

- Femeie - 1 ora 6-11 mm

- 2 ore 6- 20 mm

- Sugari si copii mici - 9- 12 mm

Valori patologice Crescute ScazuteInfectii,tuberculoza,RAA Hepatita epidemica

Neoplazii Alergii

Boli autoimune Afectiuni ce evolueaza cu poliglobulie :

BPOC,CPC,malformatii cardiace congenitaleInfarct miocadic acut

Leucemii

Anemii

Ultimile luni de sarcina

Anticonceptionale

Stratif icarea in urma sedimentari i

Plasma cu trombocite = inaltimea coloanei.Valoarea se citeste unde coloana de eritrocite

este densa:

Culoare normala:usor tulbure ,roz/galbui Continut crescut de lipide :tulbure/laptos

Hemoliza:rosu/maro

Anemie:culoare deschisa

Tombocitoza : tulbure

Trombopenie ;transparent

Stratul leucocitar

Coloana de eritrocite

Concentratie crescuta de Hb: rosu deschis

Intoxicatie cu CO : visiniu



Hemoleucograma ( HLG) : globule albe = leucocite= L= GA ,globule rosii = GRhemoglobina=Hb,hematocrit=Ht,leucograma ,trombocite = plachete = Tr

Interpretare Globule rosii

>6milioane/mm3- poliglobulie : boala Vaquez( poliglobulie esentiala); secundara : hipoxie cronica

( BPOC,malformatii cardiace congenitale ,viata la altitudine ridicata0 anomalii ale hemoglobinei

Anemie : scaderea Hb <12g% - femei si <14g% barbati

Globule albe ,leucogramaVal normale = 4000-10 000/mm

3- adult

= 8000-12 000/mm3 – sugar

= nou-nascut 12000-20 000/mm3

Tipuri de leucocite

- Granulocite ( 60%GA) prezinta diverse incluziuni citoplasmatice (granule continatoare de

histamina,serotonina,kinine) care le diferentiaza in :

Eozinofile – 1-5% Bazofile- 1%

Mononucleare( polimorfonucleare segmentate,adulte ) 55%

Nesegmentate < 1 %

- Agranulocite /leucocite mononucleate – 40% Limfocite – 30 %

Mononucleare -5 %

In tesuturi specifice ,monocitele devin macrofage Leucograma ( formula leucocitara)

Nr Nou-nascut sugar Copil- 6 ani Adult Val. Absoluteadult

Leucocite /mm 15000-30000 9000-15000 4000-1000 4000-9000

Neutrofile nesegmentate 1-5% 1-5% 5% 1-4% 0-300

Neutrofile segmentate 30-70% 25-30% 30-60% 50-70% 2500-6000

Eozinofile 2-5% 7% 4% 1-4% 50-300

Bazofile 0-1% 1% 1% 0-1% 0-80

Limfocite 20-40% 50-70% 30-60% 20-40% 1200-2400

Monocite 2-8% 6-8% 4-8% 4-8% 240-600

Leucocitoza reprezinta cresterea numarului total de leucocite peste 1000/mm3

Globule rosii =

eritrociteValori normale

Hematocrit

Valori normale

Hemoglobina

Valori normale

Indicii eritrocitari

normali

Reticulocite

Val. Normale

Barbati : 4,7 mil +/-500 000/mm

3Barbati – 46 +/-5%

14-17g% Vol. Mediu eritrocitar(VEM) =85-95 µ

3

v.n.= 0,5-1,5%

Femei : 4,2 mil.+/-

500 000/mm3

Femei – 41 +/- 5% 12-15g% Hb.eritrocitara medie(HEM)

= 27-32pg/GR Nou-nascuti: 5,5 mil

+/- 1 mil/mm3

Nou-nascuti : 54

+/- 10%

25-16g% Concentratia de Hb

eritocitara medie(CHEM) =

32 – 34 gHb%

Sugari ; 35+/- 5% Reticulocite = 0,5-1,5%

Copii; 4,7 mil +/-

500 000/mm3

Copii :38+/- 5% 12-14g % Raport GR/GA= 500-1000/l



- Fiziologica : efort muscular intens ,prelungit.hemoconcentratie ,recoptare postprandiala

- Patologica: infectii ,afectiuni inflamatorii

- Reactia leucemoida reprezinta cresterea importanta a numarului de leucocite ,tabloul hematologic sugerandleucemia ,dar neexistand acesata afectiune .

Leucopenia reprezinta scaderea numarului total de leucocite sub 3500/mm3

- Fiziologica : batrani ,surmenaj fizic

- Patologica : tratament cu citostatice ,radioterapie ,infectii virale ,utilizarea indelungata de antibiotice ,boliautoimune,ciroza hepatica

Trombocite : val normala = 150 000-300 000/mm3

Trombocitopenia reprezinta scaderea numarului de trombocite sub 100 000/mm3:

- Purpura trombotica trombocitopenica

- Coagulare vasculara diseminata

- Medicamente; chimioterapia,chinidina,diuretice tiazidice ,heparina

- Alcool

- Boli autoimune

- Afectiuni hepatice

- LeucemiiTrombocitopeniile cu scaderea numarului sub 50 000/mm sunt considerate severe cu risc important de

hemoragie.

Pseudotrombocitopenia este determinata de agregarea secundara contactului trombocitelor cu EDTA ( 0,3%cazuri )

Trombocitoza reprezinta cresterea numarului de trombocite peste 300 000/mm3

- Primara

- Secundara: hemoragii,deficit de fier,interventii chirurgicale ,splenectomie(tranzitorie),neoplazii,afectiuni

inflamatorii cronice ,convalescenta dupa boli infectioase

Timp de protrombina si indice Ouick

Timpul de protrombina - timp Ouick exploreaza factorii II,V,VI,X ( complex protrombinic ) Necesita recoltarea a 2,7- 4 ml sange pe EDTA.Val normale = 10” – 15”

Indicele de protrombina ( IQ) ; IQ = (TQ martor/TQ bolnav) x 100= 75-100%

Test Koller consta in determinarea TQ dupa administrarea de vitamina K la un pacient cu TQ alungit.

Valori patologice

- Scaderea TQ – anomalii ale malabsorbtiei si utilizarii vitaminei K

- Alungirea TQ – afectiuni hepatice ,supradozaj de anticoagulante ,anomalii ale complexului protrombinic

TQ si IQ sunt utilizati

- ca examen preoperator ,pentru evaluarea riscului hemoragic

- urmarirea medicatiei anticoagulante ( trombostop,sintrom) utilizate in tratamentul tromboflebitelor

,tromboemboliei,infarctului miocardic si la pacientii cu proteze valvulare cardiace .Tinta terapeutica esteun IQ

25-35% ( TP 1,5 xN)

Timp de coagulare

timpul de coagulare pe lama – exploreaza coagularea sangelui capilar pe lama: pe o lama de ceas se pune

o picatura de ser fiziologic peste care se lasa sa cada a doua picatura de sange aparuta dupa punctia

capilara.Val normala – 8-10 minute

timpul de coagulare in eprubeta – se recolteaza 2 ml de sange venos care se introduce intr-o eprubeta dehemodializa care se pune intr-o baie de 37 grade C ,daca se lucreaza la laborator sau se tine in mana

daca proba se lucreaza la patul bolnavului .Se porneste cronometrul cand sangele patrunde in seringa.



Citirea se face dupa 4 minute din minut in minut ,prin inclinarea tubului .Cronometrul se opreste cand

sangele nu mai curge la inclinarea tubului.Valoare normala = 6-10 minute . metoda LEE-White – valoare normala:8-10 minute

Valori patologice : hemofilii,CID,tratament cu heparina

Timp de sangerare

Se utilizeaza metoda Duke : se dezinfecteaza lobul urechii sau pulpa degetului cu eter ( nu cu alcool) apoi seinteapa cu un ac de seringa steril,la 3-4 mm adancime pentru a leza numai capilarele .se porneste cronometrul in

momentul inteparii.Cu o hartie de filtru se tamponeaza din 30 in 30 secunde si se culeg picaturile care apar

spontan. Se opreste cronometrul cand hartia de filtru nu se mai pateaza.Timpul de sangerare informeaza asupra a doi factori care intervin in heostaza : factorul si calitatea

trombocitelor si starea peretelui vascular .

Val normale : 2’-4’ Val patologice : peste 5’ ,datorita fie unei alterari vasculare,fie unei anomalii cantitative sau calitative a

trombocitelor .

Timpul de protromboplastina activata(APTT)

Se determina prin adaugarea la plasma citrata de fosfolipide ( cefalina) si a unui activator ( caolin)Val normala: 30-50 sec.

Valori patologice : deficit de factori tromoplastinici ( XII,XI,IX,X,VII) ,hepatopatii,tratament cu heparina

Se utilizeaza in monitorizarea tratamentului cu heparina: APTT = 1,5 -2 N

Rezistenţa globulară

- se recoltează sângele pentru obţinerea globulelor roşii

- se evită hemoliza şi coagularea sângelui - sângele recoltat (5-6 ml) se trece imediat într-un balon: Erlenmeyer de 100 ml în care s-au pus 5-10 perle de

sticlă

- se agită uşor balonul timp de 5-10 minute cu mişcări circulare - sângele se defibrinează şi nu se mai coagulează

- se trimite imediat la laborator

Rezistenţa globulară 0,42-0,34%

RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAM ENE SEROLOGICE

Examenele serologice cercetează prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul bolnavului.

Aceste examene se utilizează pentru diagnosticarea bolilor infecţioase (tifos exantematic, febră tifoidăsifilis).

Recoltarea sângelui se face prin puncţie venoasă direct :-în eprubetă (fără seringă), într -o cantitate de 5-10 mt

După coagulare, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei şi după 3o minute, se decantează serul într -o

eprubetă direct sau prin aspirare cu o pipetă Pasteur sterilă. Serul nehemolizat are o culoare gălbuie, cel hemolizat este roz.

- R. Weill-Felix pentru diagnosticul tifosului exantematic

- R. de precipitare sau floculare ca: Citochol, Kahn, Meinike şi R. de microfloculare pe lamă VDRL - îndiagnosticul sifilisului

- R, de fixare a complementului

- R Bordet-Wassermann, pentru diagnosticul sifilisului

- Dozarea antistreptolizinelor ASLO- diagnosticarea RAA - scarlatină

- R. Waler-Rose - diagnosticarea P.R. (poliartrita reumatoidă)

- R. de hemaglutinare, hemaglutinoinhibare - diagnosticarea unor viroze

- R. Widal şi aglutinarea „Vi" - în diagnosticul febrei tifoide şi paratifoide



RECOLTAREA SANGELUI VENOS SI A PROBELOR

DE URINA PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE

Recoltarea sangelui venos si a probelor de urina se utilizeaza pentru efectuarea unor examene de laborator

in vederea completarii datelor furnizate de examenul clinic,si a elaborarii diagnosticului si a urmaririi evolutiei

pacientului sub tratamentul recomandat.

Examene biochimice :

-

Glicemie,uree,creatinina,acid uric,rezerva alcalina,= RA, ionograma(electroliti plasmatici: Na,K,HCO3,Cl) ,colesterol,trigliceride,lipide, TGP,TGO,GGT,bilirubina,amilaza,electroforeza,

P.T.,calciu,magneziu,HDL cholesterol, LHL cholesterol,sideremiei( Fe)

Recoltare – vezi punctia venoasa

Mentiune

- Mentinerea timp indelungat a garoului ( recoltarea cu staza) poate modifica rezultatul unor analize albumin

,calciu ,potasiu Ht,Sangele are culoarea roz datorita hemolizei

- Recoltarea fara heparina determina o falsa crestere a potasemiei,datorita eliberarii potasiului intracellular

dupa coagulare.

- Nu se face septizarea tegumentelor cu alcool sau solutii alcoolice in cazul recoltarii sangelui pentru

stabilirea alcoolemiei.

- In cazul recoltarii sangelui pt mai multe examene de laborator ordinea este urmatoarea: teste de coagulare ,

electroliti ,VSH,alte recoltari

- In cazul contactului tegumentelor cu sangele acestea se spala si se dezinfecteaza

- In cazul in care exista suspiciunea unei boli ci transmitere parenterala se marcheaza eprubeta in vederea

protectiei personalului sau se folosesc recipiente speciale .

- Recoltarea sangelui pt examene biochimice se face dimineata pe nemancate .Se recolteaza 2-5 ml fara

substanta anticoagulanta pt determinarea examenelor amintite mai sus

- Analizele in urgentă se recolteaza de obicei pe heparina.Alte substante anticoagulante utilizate sunt

reprezentate de : citrate de sodium ,florura de sodium,oxalat de potasiu,EDTA( etilendiaminotetraacetat)hirudina ( substanta anticoagulanta prezenta in glandele salivare la liptoare si unii serpi veninosi ,care

previne coagularea sangelui prin inhibarea actiunii enzimei trombina)

Determinarea fibrinogenului- Reprezinta o proteina sintetizata de ficat a carei concentratie creste in afectiuni caracterizate prin

inflamatie.Scaderea valorii fibrinogenului se intalneste in afectiuni hepatice .

- V.n = 2-4g/l: cantitatea de sange este 4,5ml + 0,5 anticoagulant sau 4ml sange recoltat pe ETDA

Determinarea glicemiei- Integrata in analizele de uz curent

- Se recolteaza pe o picatura de heparina in urgenta sau se lucreaza din sange prelevat in eprubeta fara

anticoagulant in conditii obisnuite

- O alternativa o reprezinta dozarea glicemiei din sangele capilar folosind glucometrul.principiul metodei: se

inteapa pulpa degetului cu acul,se sterge cu vata fara spirt prima picatura exprimata ,cea de-a doua picatura

se recolteaza pe bamdeleta aparatului.Determinarea glicemiei cu ajutorul glucometrului este o metoda

destinata autocontrolului pacientilor diabetic si urgentelor; nu trebuie folosita pentru diagnosticul diabetului

zaharat.

- Glicemia a jeun ( recoltata dupa minim 8 ore de post) V.n.= 60-110mg/%

- Valori crescute 110-126mg% = glicemie bazala modificata

- >126mg% = diabet zaharat



- Val scazute < 50mg% = hipoglicemie: la pacienti diabetici in tratament cu insulina sau antidiabetice orale;

la pacienti nediabetici: hipoglicemie functionala, insulinom , afectinui endocrine,insuficienta hepatica.

Determinarea ureii- Ureea reprezinta un produs al metabolismului proteic si este folosita pt aprecierea functiei renale

a) In sange – v.n.= 15-45mg%( 3-10mmoli/l) .Se recolteaza in urgenta pe heparina,iar in conditii uzuale

sange fara anticoagulant.

- Variatii fiziologice in functie de sex ,varsta,sarcina( scade in prima jumatate a sarcinii) ,dieta( crescuta unui

aport proteic important),diureza .- Valori crescute: afectiuni renale ,infectii,hemoragii,infarct miocardic,stari febrile.

b) In urina v.n. = 15-35g/l

- Valori crescute – regim hiperproteic,febra,hipertiroidism,leucemii,

- Val.scazute- sarcina,faza oligo-anurica a insuficientei renale ,afectiune hepatica grava

Se determina din urina din 24 ore ,fara a necesita un reactive special pt recoltare .

Determinarea creatininei- Creatinina este derivatul deshidratat al creatininei rezultate din metabolismul muscular si este urilizat pt

aprecierea functiei renale .

a) In sange v.n.= 0,5-1,2 mg% adulti si copii 1-2mg%

-

Se recolteaza pe heparina sau fara anticoagulant ; este un indicator mai sensibil si mai specific al functiei

renale decat ureeia ,nefiind influentata de efortul fizic sau regimul alimentar

- Val crescute – insuficienta renala acuta si cronica ,afectiuni caracterizate prin distructia proteinelor

musculare( miopatii,polimiozita)

b) In urina v.n = 0,5-1gr/l urina

– val crescute: eforturi fizice,hipercorticism,acromegalie

- Val scazute : imobilizare prelungita ,casecxie ,insuficienta renala cronica

c) Clearance-ul creatininei – investigheaza rata filtrarii glomerulare

Cl=UxV/P

Cl = clearance(ml/minut)U= concentratia urinara a creatininei (mg/ml)

P= concentratia palsmatica a creatininei( mg/ml)

V= volum urinar (ml/minut)

v.n= 90-130ml/minut

Determinarea acidului uric- Acidul uric este substanta de deseu a catabolismului nucleo-proteic

a) In sange v.n= 3-5mg%

- Se recolteaza in conditii uzuale pe sange fara anticoagulant .

- Val crescute – guta ,nephrite,leucemii tratate cu antimitotice ,radioterapia

b)

In urina v.n.= 0,5-1gr/24h

- Se recolteaza pe hidroxid de sodiu si se trimit 5cm3 de urina la laborator

- Val cresute ; guta.leucemii,tratament cu corticoizi ,

- Val scazute – insuficienta renala cronica,faza oligo-anurica a insuficientei renale acute

Determinarea rezervei alkaline=RA- Este folosita pt aprecierea echilibrului acidobazic .Reprezinta CO2 total ( puterea de combinare a CO2 =

bicarbonat actual + CO2 dizolvat)

v.n.= 23-27mEq/l

- se recolteaza sange venos pe heparina fara staza



Val crescute : alcaloza metabolica in stenoza pilorica ,administrarea excesiva de alkaline si de

bicarbonat ,alcaloza respiratorie ( hiperventilatie excesiva) in ventilatia mecanica asistata prelungita

,septicemia cu bacteria gramm-negative ,nevroze anxioase,hipoxemie )

Val scazute – acidoza metabolica ( cetoacidoza diabetica, acidoza lactica, insuficienta renala cronica

in stadiul uremic ,intoxicatii cu methanol,etanol,salicilati ,cetoacidoza de foame ); acidoza respiratorie (

acuta – edem pulmonary acut,pneumotorax,pneumoniii severe ; cronica- BPOC ,astm

bronsic,bronsiectazii

Determinarea electrolitilor plasmatici- Se utilizeaza explorarea echilibrului acidobazic .Pentru determinarea ionogramei sanguine sunt necesari 5-6

ml sange ,recoltat pe heparina cu unele precautii: bolnavul sa fie de preferinta a jeun,sa se evita staza

sanguine prelungita,la locul recoltarii,sa nu sa determine ionograma din sangele hemolizat,recipientele in

care se face recoltarea sa fie pregatite adecvat( nu se spala cu ser fiziologic)

- Val.n.= Na=135-145mEq/l

- K= 3,5-5-5mEq/l

Val scazute

– hiponatremii : varsaturi,diaree,transpiratii,dieta hiposodata asociata cu exces de diuretice ,insuficienta

corticosuprarenala,alimentative parenterala prelungita ,polidipsie ,secretie inadecvata de ADH ,

-

Hipopotasemii- varsaturi ,diaree, fistule ,aspiratii digestive prelungite ,exces de laxative sau diuretice

,adenoma Cohnn,ciroza hepatica ,sindrom nefrotic .alcaloza

Val crescute

- Hipernatremii- suprimarea aportului de apa la pacientii inconstienti sau tarati ,administrare enterala de

alimente hipertone,diaree apoasa,hiperventilatie prelungita ,arsuri extinse ,soc termic,accidente tehnice in

cursul hemodializei ,sau dializei peritoneale

- Hiperpotasemii- insuficienta renala cronica,abuz de diuretice antialdosteronice ,acidoza ,transfuzii masive

cu sange conservat

Determinarea colesterolului,trigliceridelor, HDL-colesterol, LDL- colesterol

-

Determinarea acestor parametri este utilizata in aprecierea metabolismului lipidic si are o valoare deosibitain explorarea afectiunilor aterosclerotie. Evaluare biochimica a metabolismului lipidic nu se recomanda a fi

efectata in cursul si in primele 3 luni dupa urmatoarele afectiuni: Infarct miocardic acut, stroke,

traumatisme, sarcina, scadere ponderala importanta, brusca, administrarea unor medicamente.

Pregatirea pacientului in vederea recoltarii: regim alimentar normocaloric echilibrat cu 2 saptamani inaintea

determinarii, ecluderea alimentelor cu potential hiperlipemiant (preparate cortizonice, diuretice tiazidice,

anticonceptionale, sedative) sau hipolipemiant.

Sangele se recolteaza dimineata, pe nemancate evitandu-se staza venoasa prelungita. Aspirarea sangelui in

seringa se face incet pentru a se evita formarea spumei, golirea seringii se face cu atentie si fara o presiune

exagerata in eprubeta in care se afla anticoagulant EDTA sodic (1-2mg/l ml sange) pana la trimiterea la

laborator sangele se pastreaza la o temperature de +5 grade. Se poate ecolta si in eprubeta fara anticoagulant.

Colesterolul ser ic total Vn 150-200 MG/100. Indicatii de determinare- evaluarea riscului de boara coronariana,

screeningul dislipidemiilor, monitorizarea tratamentului normolipemiant.

Valori crescute: hipercolesterolemii idiopatice, hipotiroidism, obstructii biliare, afectiuni renale, pancreatita

cronica,

Valori scazute, hipertiroidism, malnutritie, afectiuni hepatice severe, aport scazut de cholesterol, infectii.

Tr igl iceride seri ce valoare normal = 40-150mg/100. Indicatii de determinare: evaluarea riscului de boara

coronariana, screeningul dislipidemiilor, monitorizarea tratamentului normolipemiant.



Valori crescute: dislipidemii familial, boli hepatice, sindrom nefrotic, hipertiroidism, alcolism, guta, infarct

miocardic ,afectiuni intercurente:

Valori scazute, malnutritie, scadere ponderala recenta,

HDL cholesterol - barbati= 35-55 mg/dl, femei 45-55mg/dl.

Valori crescute: consum moderat de alcool, terapia orala estrogenica, exercitiul fizic intens.

Valori scazute: infometare, obezitate, sedentarism, fumat, hipo si hipertiroidism, afectiuni hepatice, boli

renale,

LDL cholesterol. Valoare normal: <115mg/dl. Determinare metoda de calcul matematica LDL= cholesteroltotal- HDL cholesterol- triglyceridemie/5.

Valori crescute: hipercolestrolemia familial, hipotiroidism, sindrom nefrotic, insuficenta renala cronica,

anorexie, sarcina.

Valori scazute: boli severe, terapie estrogenica orala.

Documents

1.RECOLTAREA SANGELUI pt biochimie si HLG.pdf