2-3 când mumã, Festivalul când ciumã Shakespeare...sa, colegii din PSD au înþeles cã trebuie sã punem interesele administrative ale judeþului dea-supra intereselor politice

CMYK

4-5Amãnunteîn paginile

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 633 . 633 . 633 . 633 . 633 2 2 2 2 21 - 21 - 21 - 21 - 21 - 27 f7 f7 f7 f7 febrebrebrebrebruarie 20uarie 20uarie 20uarie 20uarie 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

2-3Amãnunteîn paginile

Scena politică locală, plină deScena politică locală, plină deScena politică locală, plină deScena politică locală, plină deScena politică locală, plină decontrcontrcontrcontrcontrasasasasasttttte la ve la ve la ve la ve la voooootttttarararararea bugeea bugeea bugeea bugeea bugetttttelorelorelorelorelorîn Consiliul Judeţean Dolîn Consiliul Judeţean Dolîn Consiliul Judeţean Dolîn Consiliul Judeţean Dolîn Consiliul Judeţean Dolj şij şij şij şij şiConsiliul Local CrConsiliul Local CrConsiliul Local CrConsiliul Local CrConsiliul Local Craioaioaioaioaiovvvvvaaaaa

PSD-ul,când mumã,când ciumã

















9Amãnunte

în pagina

Dolj: 40%din buget,dedicatinvestiþiilor

















PrimãriaCraiova,contribuþierecord laFestivalulShakespeare
















Detaliiîn pag.16


De teama Curþiide Conturi,Primãria

Râmnicu Vâlceatrece la

eutanasieri



eutanasieri



eutanasieri



eutanasieri



eutanasieri



eutanasieri



eutanasieri



eutanasieri



eutanasieri



eutanasieri



eutanasieri



eutanasieri



eutanasieri



eutanasieri



eutanasieri



eutanasieri



eutanasieri

21 - 27 februarie 2018 www.indiscret.ro

2POLITICÃ

cereau. Un exemplu elocvent înacest sens a fost dezbaterea pen-tru bugetul pe anul 2018 al Con-siliului Judeþean. Chiar dacã be-neficiau de o majoritate covâr-ºitoare în plenul Consiliului,pesediºtii lui Ion Prioteasa audat dovadã de suficientã înþelep-ciune încât sã le ofere ºi opo-zanþilor ºansa de a-ºi vedea fi-nanþat mãcar unul dintre proiec-tele propuse. „Existã o colabo-rare sãnãtoasã din punct de ve-dere administrativ între noi, caopoziþie, ºi putere, respectivPSD-ul. Exemplele în acest senssunt numeroase de-a lungul ani-lor. Aº aminti aici solicitareadepusã de noi anul trecut la dis-cuþiile pe buget de a se alocafonduri pentru renovarea poli-clinicii sportive. Domnul preºe-dinte Prioteasa ne-a promisatunci cã va gãsi fondurile ne-cesare pentru a se demara acest

Deºi poate nu mulþi au realizat, sãptãmânatrecutã a fost una crucialã pentru soarta judeþu-lui Dolj ºi a municipiului Craiova. Cele douãlegislative locale, Consiliul Judeþean Dolj ºiConsiliul Local Craiova, au luat în dezbaterebugetele locale, dar fiecare într-o manierãproprie. În timp ce la Consiliul Judeþean opozi-þia, chiar dacã nu prea numeroasã ca procent, afost decent ascultatã ºi chiar aprobatã pealocuri, peste stradã, în Consiliul Local, maºinade vot a PSD-ului pur ºi simplu a spulberatorice iniþiativã a dreptei craiovene, considerândcã viziunea de stânga pe care au promovat-oprin acest buget anual sãrac în investiþii ºibogat în mãsuri de protecþie socialã este singu-ra care poate asigura o dezvoltare armonioasãa oraºului. Din pãcate, dacã la judeþ existã ocomunicare realã între cele douã partide, PSDºi PNL, la nivelul Craiovei acest lucru esteinexistent.

de Cosmin Pretorian

Într-un anonimat nemeri-tat, cele mai importantedouã instituþii din jude-

þul Dolj, Consiliul Judeþeanºi Consiliul Local Craiova, audezbãtut ºi votat sãptãmânatrecutã bugetele pe anul 2018ale acestora ºi cele ale unitã-þilor subordonate. Ambeleforuri legislative sunt, în pre-zent, dominate copios de Par-tidul Social Democrat, în fie-care dintre cele douã consiliistânga având o majoritate depeste 75%. Practic, cu saufãrã opoziþie, PSD-ul îºi poa-te trece în cele douã consiliiabsolut orice hotãrâre doreº-te, marja de negociere a opo-ziþiei fiind infinit zecimalã.Cu toate acestea, modul încare au fost tratate propune-rile la bugete ale opoziþiei încele douã foruri a fost com-plet diferitã. La judeþ, aºacum a fãcut întotdeauna, pre-ºedintele Ion Prioteasa ºtiecum, când ºi mai ales cât sãplece urechea la doleanþelePNL-ului, susþinându-le, înmãsura posibilitãþilor, propu-nerile. În schimb, primarulCraiovei, Mihail Genoiu,deºi o o persoanã de aceeaºi

facturã conciliantã ca ºi preºe-dintele Consiliului Judeþean,încã nu a reuºit sã se impunã calider al masei masive de consi-lieri locali pesediºti, motiv pen-tru care rãzboaiele între opozi-þie ºi putere în Consiliul Localsunt de notorietate în ultimii doiani.

Prioteasa, factorulde coeziuneîn ConsiliulJudeþean Dolj

Cu peste 13 ani experienþã înfruntea celei mai importante in-stituþii judeþene, Ion Prioteasa atrasat în ultimii zece ani o linieclarã în ceea ce priveºte cola-borarea între putere ºi opoziþieîn Consiliul Judeþean Dolj. Dis-pus la negociere ºi compromi-suri nu numai atunci când ba-lanþa voturilor în consiliu estesensibil egalã, social-democra-tul a ºtiut tot timpul cum sã evi-te scandalurile inutile în plenulparlamentului judeþean. Atuncicând acestea, totuºi, s-au dove-dit mult prea greu de preîntâm-pinat, a acceptat senin criticileopoziþiei ºi a trecut uºor pesteranchiunele personale ºi orgo-liu. A ºters cu buretele diverse-

le apelative cu care a fost cate-gorisit ºi s-a reaºezat la masanegocierilor atunci când intere-sele judeþului ºi necesitatea dea pãstra o imagine imaculatã ainstituþiei pe care o conducea o

proiect ºi iatã cã, în prezent,acest lucru se întâmplã. Anulacesta, ca sã mai dau un exem-plu, am propus la dezbatereapentru buget ºase propuneri.Acestea s-au dezbãtut în plenulconsiliului ºi nu s-au respinsapriori. Pe fiecare dintre acestepropuneri au existat diverse sus-þineri ºi unele dintre ele vor aveaparte de o finanþare adecvatã dinpartea Consiliului Judeþean.Astfel, se vor continua lucrãri-le de reabilitare a DJ 604 Leu-Castranova-Amãrãºtii de Sus-Amãrãºtii de Jos-limita cu ju-deþul Olt, se vor face demersuripentru demolarea StadionuluiTineretului ºi construirea unuibazin olimpic de înot la standar-de europene ºi se vor demaradiscuþiile cu Camera de Comerþºi Industrie Dolj în vederea uneicolaborãri interinstituþionalemenite a atrage investiþii în ju-

Primarul Mihail Genoiu

Cosmin Cãlin, liderul consilierilor judeþeni PNL

21 - 27 februarie 2018www.indiscret.ro

Scena politică locală, plină de contrScena politică locală, plină de contrScena politică locală, plină de contrScena politică locală, plină de contrScena politică locală, plină de contrasasasasasttttte la ve la ve la ve la ve la voooootttttarararararea bugeea bugeea bugeea bugeea bugetttttelorelorelorelorelorîn Consiliul Judeţean Dolîn Consiliul Judeţean Dolîn Consiliul Judeţean Dolîn Consiliul Judeţean Dolîn Consiliul Judeţean Dolj şi Consiliul Local Crj şi Consiliul Local Crj şi Consiliul Local Crj şi Consiliul Local Crj şi Consiliul Local Craioaioaioaioaiovvvvvaaaaa

Absolut admirabilã pre-staþia consilierului localal ALDE, Dumitru

Mãnescu. Acesta a votat împo-triva bugetului propus de cole-gii de alianþã dintr-un motivcorect ºi bine explicat: bugetulde investiþii publice al Primã-riei Craiova este unul minuscul,de doar 15%. Gestul subordo-natului sãu pe linie politicã afost întãrit printr-o declaraþiepublicã de cãtre Aniºoara Stãn-culescu, preºedintele ALDECraiova: „Am vorbit mult încampania pentru Primãria Cra-iovei din vara lui 2017 desprenevoia unui proiect privind dez-voltarea acceleratã a Craiovei.

ALDE, primul semnal pentru PSDLucrãm în continuare laacest proiect care exprimã oviziune cu adevãrat liberalãasupra oraºului nostru. Nuputeam veni în ConsiliulLocal Craiova ºi sã votãm cuambele mâini un proiect debuget nonliberal, cu doar15% fonduri alocate pentruinvestiþii. Cu o mânã, cea aconsilierului Dumitru Mã-nescu, am tras un semnal dealarmã absolut necesar. (...)Craiova are nevoie de unbuget de investiþii de mini-mum 30%, dacã vrem sãproducem apoi venituri pen-tru oraº la nivelul Clujuluisau Timiºoarei“.

3POLITICÃ

deþul Dolj ºi a se crea locuri demuncã. Nici proiectul nostru deînfiinþare a unui centru de de-pozitare a legumelor ºi fructe-lor la marginea Craiovei, înzona Gherceºti, nu a fost igno-rat de majoritatea PSD ºi de pre-ºedintele Prioteasa, discuþiile peaceastã temã urmând a se deta-lia într-un viitor apropiat pen-tru identificarea celei mai potri-vite soluþii. Mã bucur cã, sub în-drumarea preºedintelui Priotea-sa, colegii din PSD au înþelescã trebuie sã punem intereseleadministrative ale judeþului dea-supra intereselor politice ºi dea-supra orgoliilor personale. Îm-preunã, putem face mult maimulte pentru acest judeþ“, a de-clarat, în exclusivitate pentruIndiscret în Oltenia, CosminCãlin, liderul consilierilor jude-þeni PNL.

PSD-ul, despoticîn Consiliul LocalCraiova

Dacã în Consiliul Judeþeantoatã lumea a înþeles cã a fostaleasã pentru a face administra-þie, ºi nu politicã, din pãcate nuacelaºi lucru se poate spune de-spre Consiliul Local Craiova.Aici, „talibanismul“ pesedistpare greu de clintit, cu atât maimult cu cât primarul MihailGenoiu, deºi un foarte flexibilom ca formaþie, încã nu este li-

derul politic de facto al consi-lierilor locali ai partidului. Ana-lizat „pe persoanã fizicã“, Ge-noiu este doar într-o micã mã-surã un om politic ºi mult maimult om de administraþie. Toc-mai din acest motiv, deºi poateºi-ar dori cu totul altceva, el nua reuºit încã sã se impunã în faþaconsilierilor Partidului SocialDemocrat ºi este nevoit sã ac-cepte starea de rãzboi perma-nent care domneºte în ConsiliulLocal. În ceea ce-i priveºte peconsilierii locali PSD, în mareparte reprezintã o masã amorfã

de manevrã, dispuºi a ascultadocili comenzile politice ºi a lepune în practicã în ºedinþele deconsiliu. Pânã la urmã, privin-du-i pe cei doi viceprimari, oa-meni poate admirabili, dar lip-siþi de orice anvergurã adminis-trativã sau politicã, putem înþe-lege cam la ce ne putem aºteptadin partea acestora în urmãtoriitrei ani.

Este adevãrat, pentru a duceparalelismul chiar mai departe,trebuie subliniat ºi faptul cã va-loarea corpului de consilieri lo-cali peneliºti, ºase la numãr, este

de o cu altã facturã decât cole-gii din consiliul judeþean. Întimp ce la judeþ lista de consi-lieri judeþeni este una „compac-tã“ din punct de vedere al pro-fesionalismului, pe lista de lamunicipiu, rod al unor compro-misuri între taberele interne alePNL-ului, ºi-au fãcut loc ºi câþi-va „neaveniþi“ din punct de ve-dere politic ºi administrativ. Demulte ori lipsiþi de tact, doi-treiconsilieri liberali par a nu fi în-þeles cã veºnicul tãrãboi nu re-prezintã numai o realã premisãa unui eºec administrativ, dar ºi

o modalitate sigurã de a pier-de din puþinul capital politicpe care îl au. Din pãcate, dinacest rãzboi nu vor ieºi per-dani consilierii, indiferent deculoarea lor politicã, sau pri-marul Genoiu, ci doar cetã-þenii Craiovei, cei care, poa-te, spre exemplu, îºi dorescmai multe parcãri în oraº,mai mult asfalt pe strãzi saucâteva parcuri industrialebine puse la punct de muni-cipalitate unde sã îºi gãseas-cã un loc de muncã decentplãtit.

Aniºoara Stãnculescu



















































4ADMINISTRAÞIE

cã proiectele în domeniul infras-tructurii sunt cele mai importan-te din ultimii 28 de ani: „Secto-rul transporturi este cel mai binebugetat. Sunt 31,86% din baniipentru investiþii care merg aco-lo, iar cele zece proiecte majo-re de drumuri însumeazã ceamai mare suprafaþã pe care CJDolj a avut-o ca investiþie din’90 ºi pânã în prezent. Sunt în-cepute proiecte pentru 210 km“.

Terminal nou pentruaeroport

Fãrã a mai fi o surprizã, Ae-roportul din Craiova rãmâne pelista de prioritãþi a ConsiliuluiJudeþean Dolj, care plãnuieºteextinderea terminalelor existen-te, precum ºi construirea unuiterminal nou, investiþie estima-tã la 76 de milioane de euro,pentru care autoritãþile judeþe-ne vor accesarea unor fondurieuropene. „Aeroportul estemândria noastrã. Putem spunecã ne-a luat prin surprinderedezvoltarea sa ºi din acest mo-tiv trebuie sã continuãm inves-tiþiile în acest obiectiv. Sunt oreale dimineþii când se regãsescpeste 300 de pasageri ºi în aces-te condiþii vom face o extinde-re a terminalului de plecãri, oparcare nouã, dar ºi un termi-nal nou de sosiri. Totodatã, cucât creºte numãrul de pasageri,cresc ºi obligaþiile noastre de aavea dotarea necesarã. În aces-te sãptãmâni am purtat discuþiifoarte intense pentru cã se de-blocheazã Masterplanul deTransport, în care suntem prinºicu suma de 76 de milioane deeuro ºi dorim sã luptãm pânã lacapãt, astfel încât sã luãm toatãsuma ºi sã facem un terminalnou“, a declarat preºedintele IonPrioteasa.

Continuã investiþiileîn Sãnãtate

În bugetul de investiþii pen-tru 2018 sunt prevãzute peste33 de milioane de lei, bani carevor merge cãtre domeniul sãnã-

Cu un buget mai mare cu peste 27% faþãde 2017, Consiliul Judeþean Dolj a deciscã 2018 trebuie sã fie un an al investiþiilor.Astfel, peste 40% din buget, adicã aproa-pe 193 de milioane de lei, vor merge cãtreinfrastructurã, sãnãtate, protecþia mediu-lui sau reabilitarea unor clãdiri. „Dacã înanii trecuþi ne duceam la o dezvoltare decirca 30% din buget, anul acesta amajuns la 40% din buget, bani pe care îiducem în investiþii“, a declarat preºedin-tele CJ Dolj, Ion Prioteasa, care a adãugatcã procentul ar putea creºte odatã cudepunerea unor noi proiecte ºi accesareade fonduri europene.

de Dan Olteanu

Schimbãrile care au vizatmodul de alocare a fon-durilor cãtre localitãþi

au fãcut ca, în 2018, ConsiliulJudeþean Dolj sã primeascã maimulþi bani decât în anii prece-denþi. Mai exact, de la 375 demilioane în 2017, instituþia con-dusã de Ion Prioteasa a ajunsacum la un buget de 479 de mi-lioane de lei, adicã o creºtere de27,63%. ªi, dupã cum ne-aobiºnuit deja, CJ Dolj va direc-þiona o mare parte din aceºtibani cãtre investiþii. Astfel, dacãanul trecut au fost 117 milioa-ne de lei, în acest an vorbimdespre mai mult de 192 de mi-lioane, ceea ce reprezintã peste40% din buget.

Infrastructurape primul loc

Din cele 192 de milioane delei programate investiþiilor în2018, cea mai mare parte vaajunge la capitolul transporturi.Vorbim despre 61,4 milioane delei, bani care vor fi folosiþi pen-tru modernizarea a peste 210 ki-lometri de drumuri. Printre al-tele, este vorba despre DJ 552Craiova – Cetate, DJ 542 Dã-buleni - limita judeþului Olt, DJ643 D Bulzeºti - limita judeþu-lui Vâlcea, DJ 606C Sârsca -limita judeþului Mehedinþi, DJ561B Segarcea - Valea Stanciu-lui - Zãval sau DJ 561 A Giur-giþa - Pleniþa - limita judeþuluiMehedinþi. „Dupã ce, timp decâþiva ani, am mers pe zona desãnãtate, astfel încât investiþiilepe care le-am fãcut în acest sec-tor se ridicã la 30 de milioanede euro, acum, cele mai marisume pe care le alocãm sunt îndomeniul infrastructurii, pentrucã, dacã vrei sã îþi vinã investi-tori, trebuie sã ai condiþii, dru-muri, apã, canalizare, aºa încât31 la sutã din buget vor mergeîn aceastã direcþie“, a declaratIon Prioteasa.

La rândul sãu, vicepreºedin-tele Cosmin Vasile a menþionat


tãþii. Astfel, CJ Dolj continuã sãaloce bani pentru modernizareaºi dotarea unitãþilor aflate însubordinea sa. Vorbim desprecontinuarea lucrãrilor de mo-dernizare ºi extindere a Unitã-þii de Primiri Urgenþe a Spita-lului Clinic Judeþean de Urgen-þã, dotarea cu echipamente me-dicale a Clinicii de CardiologieIntervenþionalã ºi ChirurgieCardiovascularã, extindereaCentrului Medical de Radiote-rapie ori amenajarea incinteiSCJU. De asemenea, autoritã-þile judeþene au în vedere ex-tinderea ºi modernizarea clãdi-rii în care funcþioneazã Secþiade oncologie. „În anii trecuþi afost o strategie a Consiliului Ju-deþean ca sã ne ducem cãtrezona de sãnãtate ºi ne-am duscâþiva ani pe zona de sãnãtate,astfel încât o listã pe care amfãcut-o cu o parte din investi-þiile importante pe care le-amavut în sãnãtate se ridicã unde-va la 30 de milioane de euro.Acum vorbim de 17% pentrufaptul cã se cam terminã lucrã-rile în aceastã zonã“, a declaratIon Prioteasa, care a adãugat cã,la Craiova, se va înfiinþa un In-stitut Oncologic, separat deceea ce existã în spital, cu au-tonomie ºi buget propriu.

Protecþia mediuluiºi cultura, alocãrigeneroase

Aºa cum aratã bugetul apro-bat deja de cãtre consilierii ju-deþeni, peste 50 de milioane deeuro vor merge, în acest an, cã-tre protecþia mediului. Este vor-ba despre investiþiile în cadrulMasterplanului de Deºeuri, celmai mare proiect derulat deConsiliul Judeþean Dolj.

De asemenea, peste 26 demilioane de lei vor merge cãtrenumeroasele proiecte derulatede instituþiile de culturã dinsubordinea CJ Dolj. Fie cã vor-bim despre restaurarea ºi con-solidarea Culelor Cernãteºti ºiBrabova, despre restaurarea ºiconsolidarea Casei Dianu oridespre construirea CentruluiInternaþional „ConstantinBrâncurºi“, Consiliul JudeþeanDolj rãmâne fidel dorinþei de apune judeþul pe harta culturalãa þãrii.

5ADMINISTRAÞIEDolj: 40% din buget,

dedicat investiþiilorDolj: 40% din buget,dedicat investiþiilorDolj: 40% din buget,dedicat investiþiilorDolj: 40% din buget,dedicat investiþiilorDolj: 40% din buget,dedicat investiþiilorDolj: 40% din buget,dedicat investiþiilorDolj: 40% din buget,dedicat investiþiilorDolj: 40% din buget,dedicat investiþiilorDolj: 40% din buget,dedicat investiþiilorDolj: 40% din buget,dedicat investiþiilorDolj: 40% din buget,dedicat investiþiilorDolj: 40% din buget,dedicat investiþiilorDolj: 40% din buget,dedicat investiþiilorDolj: 40% din buget,dedicat investiþiilorDolj: 40% din buget,dedicat investiþiilorDolj: 40% din buget,dedicat investiþiilorDolj: 40% din buget,dedicat investiþiilor

de Virgil Dumitrescu

na de Vagoane de la Caracal epraf, Electroputere Craiova epraf. Cãile Ferate Române suntpraf. A cãlãtori cu trenul nu þineastãzi atât de potenþa financia-rã a unui salariat sau a unuipensionar, oricum cetãþeni demâna a doua, cât de curaj. Zi-lele astea, mãcelãrite de viscol,o locomotivã de regio s-a de-fectat în mers. Nu în Somalia,în România. De parcã ar fi cã-utat-o cu ochii închiºi, cinci orea durat pânã s-a gãsit o altã lo-comotivã, la Târgu Jiu, 40 dekilometri distanþã, care sã pre-ia garnitura abandonatã. Astfelde întâmplãri, repetate frec-vent, sunt îndurate ca atâteaaltele. Produc oarece zgomotde fond pe la televiziuni, încârd cu ºtirile din spitale, deprin ºcoli, ºi se sting. Privitã dintren, România se percepe ca oþarã bombardatã corespunzã-tor, cu linii moarte ºi clãdiri depe traseu pãrãsite, cu infras-tructurã depãºitã. Când alegeþitrenul, luaþi-vã merinde ºi apãca pentru traversarea deºertu-lui. Nici rugãciunea nu e deprisos într-o þarã creºtinã mem-brã cu drepturi depline a Uni-unii Europene. De la Bruxel-les ºi Strasbourg ni se trimit foide parcurs în consens cu vite-za pe care o socoate GuvernulRomâniei, pânã se ajunge înStaþia progresului ºi civilizaþieioccidentale. Greu de precizatcare din guvernele României,cel de dimineaþã sau cel de sea-rã, ambele convieþuind egal înmintea românului cea de peurmã. Iar cine nu are bãtrâni,sã-ºi cumpere.

Emile, nu ºtiu cine esteEmile, aºa semneazã.Întâmplarea face sã ci-

tez riguros din Emile ca dinevangheliºti: 14 februarie2018, 21:27. Redau frazele ul-time ale comentariului sãu depe un site din care deducem,cu mintea românului cea de peurmã, cât de încurcate sunt nucãile Domnului, ci Cãile Fera-te Române. Se întreabã Emile,retoric: ”Unde sunt uzinele deboghiuri, de vagoane, de cis-terne, Electroputere Craiova culocomotive, transformatoarede mare putere, echipamentelectric pentru staþiile de înal-tã tensiune, pentru linii electri-ficate, izolatori de la Electro-ceramica Turda. Ce tehnologiise stãpâneau, ce laboratoareformidabile de încercare adu-se din Germania, ce metode deîncercare erau procedurate ºice tehnicieni de toate niveluri-le le operau! Fuse ºi se duse.Toate-s praf… ªi copiii noºtripe la porþile altora!” Se vedetreaba cã autorul e de-acolo, cãa fost parte din cea de-a douaarmatã a þãrii. Are accente dinªtefan cel Mare, care ºi el seîntreba retoric: ”Unde sunt…bãtrânul Manuil ºi Goian, ºiªtibor, ºi Cande, ºi Dobrul, ºiIuga, ºi Grangur, ºi Gotcã(…)”, pe oasele cãrora ”s-aaºezat ºi stã tot pãmântul Mol-dovei, ca pe umerii unoruriaºi”. Iatã de ce ”Apus desoare”, piesa lui Delavrancea,este mereu actualã ºi mereurãzuitã din repertoriile teatre-lor. Întreprinderea de Osii ºiBoghiuri de la Balº e praf, Uzi-

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6CULTURÃ

Apus de soare în România Centrul Judeþean pentruConservarea ºi Promo-varea Culturii Tradiþio-

nale Dolj verniseazã luni, 26februarie 2018, ora 13:00, laGaleriile „Cromatic“, Expoziþia„Dar, cu drag de Mãrþiºor“,realizatã de Fundaþia „Cuvân-tul care zideºte“, împreunã cuCentrul „Aripi de luminã“, înscop caritabil.

Mãrþiºoarele prezentate înexpoziþie sunt modelate din lutºi pictate manual de voluntari,sunt foarte frumoase ºi au în elebucuria fiecãrui copil care s-avrut parte din aceastã campanie.

Propunerea acestui partene-riat, prin care este promovatãmunca voluntarilor copii în ac-þiuni de sprijin pentru alþi copiiaflaþi în dificultate, a venit dinpartea Fundaþiei „Cuvântul carezideºte“, organizatoarea Cam-paniei umanitare „Dar, cu dragde Mãrþiºor“ 2018, prin careurmãreºte dezvoltarea spirituluifilantropic ºi promovarea valo-

„Dar„Dar„Dar„Dar„Dar, cu dr, cu dr, cu dr, cu dr, cu drag de Mărag de Mărag de Mărag de Mărag de Mărţişor“,ţişor“,ţişor“,ţişor“,ţişor“,în Galeriile „Crîn Galeriile „Crîn Galeriile „Crîn Galeriile „Crîn Galeriile „Cromatic“omatic“omatic“omatic“omatic“

rilor creºtine, implicarea copii-lor ºi tinerilor în diverse activi-tãþi culturale ºi de dezvoltarepersonalã, stimularea creativitã-þii, cultivarea respectului pentruvalorile tradiþionale autentice.

Mãrþiºoarele îi aºteaptã pecraioveni în expoziþie, la Gale-riile „Cromatic“, str. AlexandruMacedonski, nr.28, de luni, 26februarie 2018, pânã joi, 8 mar-tie 2018.

Expoziþierealizatãde copiipentrucopii


















7SPECIAL

de Mihaela Bobaru

Durerea a douã mamegreu încercate în ulti-mii ani, care ºi-au pier-

dut copiii în condiþii tragice, afost atenuatã de minunea oferitãde Dumnezeu. Ele au rãmas în-sãrcinate la scurt timp dupã tra-gedie. Una dintre ele, care ºi-apierdut copilele într-un exces defurie al fostului soþ, de fel dinBobiceºti, a adus pe lume douãfetiþe gemene. Cealaltã, din Voi-neasa, care ºi-a pierdut fata ºibãiatul, ambii studenþi, într-uncumplit accident de circulaþie, sepregãteºte sã aducã pe lume totgemeni: o fetiþã ºi un bãieþel.

Însãrcinatãcu gemeni dupã ceºi-a pierdut copiiiîn accident

Dumnezeu s-a îndurat ºi defamilia Radu din Voineasa careºi-a pierdut anul trecut, în pri-mãvarã, copiii studenþi, într-ungrav accident de circulaþie. Fe-meia, în vârstã de 47 de ani, esteînsãrcinatã ºi în primãvarã, la unan de la tragedie, ea va aducepe lume doi gemeni: o fetiþã ºiun bãieþel. Atât ea cât ºi soþulnu au fãcut publicã vestea. S-arputea spune cã le e teamã sãcreadã cã Dumnezeu s-a îndu-rat de suferinþa lor ºi încearcãsã le-o aline, oferindu-le ca undar divin alte suflete care sã lemângâie bãtrâneþea.

“Aºa am auzit ºi eu. Nu ºtiuce sã vã spun, e o minune! Asuferit foarte mult ºi ea ºi soþuldupã ce ºi-au pierdut copiii înaccident. Vã daþi seama, eraumari, erau studenþi ºi se mân-dreau cu ei. Plecase la muncãîn Italia pentru a avea bani casã-i þinã în facultate. Nimeni nuse gândea cã s-ar putea întâm-pla o astfel de tragedie. Mã bu-cur nespus pentru ei, chiar dacãam senzaþia cã vor sã ascundãminunea la care iau parte. Poa-te cã le este teamã cã s-ar pu-tea întâmpla ceva rãu. Eu credcã Dumnezeu le-a dat o nouãºansã sã se bucure de copii,pentru cã au suferit prea multdupã tragedia de anul trecut.Din ce ºtiu eu, se pare cã feme-ia ar trebui sã nascã chiar înmai, atunci când s-a întâmplattragedia. E o mare minune ceea

DumnezDumnezDumnezDumnezDumnezeu feu feu feu feu face minuni!ace minuni!ace minuni!ace minuni!ace minuni!

ce li se întâmplã. Nu doar cãvor avea doi copii gemeni, civor avea pereche”, a susþinut ocunoºtinþã a familiei Radu.

Anul trecut, la finele luniimai, soþii Radu au trecut printr-o tragedie de neimaginat. Ceidoi copii ai lor, Florin de 21 ºi,respectiv, Georgiana de 23 deani, au plecat din Balº spre Cra-iova, pentru a ajunge la facul-tate. La volan era bãiatul, învârstã de 22 de ani. Într-o cur-bã periculoasã, din cauza vite-zei, el a pierdut controlul vola-nului iar maºina a ajuns pe con-trasens, unde a lovit o maºinãcare venea din sens opus. Im-pactul a fost extrem de violent.Fata care era pe scaunul dindreapta nu a avut nicio ºansã. Amurit pe loc. Fratele ei, care erala volan, a fost resuscitat minu-te în ºir la faþa locului, însã fãrãrezultat. Mama celor doi tineri,plecatã în strãinãtate, a primitvestea cumplitã la telefon. Cucâteva zile înainte, chiar ea îidãruise fiului maºina în care ºi-a pierdut viaþa alãturi de sora sa.

Gemenele care suntstrigate cu numelesurorilor ucise

Claudia ºi Marina ºi-au pier-dut viaþa în urmã cu aproape treiani. Fetele locuiau cu mama lorîn comuna Bobiceºti dupã cefemeia divorþase de soþul vio-lent, cu afecþiuni psihice. Cutoate acestea, mama nu le inter-zisese sã-ºi viziteze tatãl. Aufãcut-o de mai multe ori pânãîn primãvara lui 2015, fãrã aavea probleme. Acesta este ºimotivul pentru care femeiachiar le-a îndemnat sã-ºi vizite-ze pãrintele în acea zi care aveasã fie ultima. Era o zi frumoasã

de martie care nu prevestea ni-mic din tragedia ce avea sã ur-meze. Pentru cã nu-i rãspun-deau la telefon, femeia care pre-gãtise masa a mers la locuinþafostului soþ pentru a-ºi lua co-pilele. Când a intrat, a fost ºoca-tã. Copilele ei zãceau fãrã su-flare în ºtreang, într-o anexã alocuinþei. În spatele casei, de ogrindã, atârna în ºtreang ºi fos-tul soþ.

“Fata mea le-a zis fetelor ca,pe la prânz aºa, sã meargã latac-su ca sã se bucure ºi el cãstã cu fetele, cã ele nu mai lo-cuiau cu el, ci la mine. Feteleau plecat de mânã spre casatatãlui lor ºi, de atunci, nu le-amai vãzut nimenea. Pe la prâz,Ileana veni cu bicicleta dupã

fete, cã nu rãspundeau la tele-fon ºi nu ºtie ce este cu ele. Eas-a dus la fostul bãrbat dupãfete. Ea îi gãsi pe toþi trei spân-zuraþi. Fetele, uite colo, în ane-xa aia, iar el în spatele casei,de un cireº. Nenorocitul le-aomorât. Cred cã ºtia cã fetelenu mai vor sã stea cu el. Nu vro-iau, cã le bãtea, ºi pe ele, ºi pefata mea. Cât au trait cu el, auavut o viaþã de coºmar…”, apovestit la vremea respectivãPaula Gherghina, bunica fetelordinspre mamã.

Femeia a trecut cu greu pestedrama la care a asistat neputin-cioasã. Nimic din ceea ce puteaface nu-i mai aducea acasã co-pilele cãzute victime ale propriu-lui tatã, cãruia medicii de la psi-hiatrie îi dãduserã drumul acasãcu doar câteva zile înainte de tra-gedia provocatã. Pentru a-ºi ali-na durerea acutã din suflet, fe-meia a început o relaþie ºi, lascurt timp, a rãmas însãrcinatã.Nu micã i-a fost mirarea când aaflat cã urma sã aducã pe lumedouã fetiþe gemene. Mult timp aþinut sarcina ascunsã. I-a fost tea-mã cã minunea nu s-ar puteaîmplini. Când era sã le aducã pelume pe micuþe, femeia a recu-noscut cã are parte de o minuneîn viaþa ei.

“Prietenii ºi oamenii apro-

piaþi ºtiu de asta. Medicamen-tul care m-a ajutat sã mã vin-dec a fost credinþa, credinþa înDumnezeu. Când mi-au muritfetele, m-am rugat la Dumne-zeu sã-mi dea putere sã trecpeste tragedie. Dupã ce le-amfãcut ce trebuie fetelor, am de-cis cã a venit vremea sã punpunct unei etape din viaþa meaºi sã încep o altã viaþã. Despreminune… Se poate spune ºi aºa.ªtiu cã lumea zice cã fetele careor sã vinã... Nu se comparã. Pefetele pe care le-am pierdut nule înlocuieºte nimeni. Ele suntalte douã suflete ºi pe celelaltefete nu o sã le poatã înlocui ni-meni, niciodatã”, a declarant înurmã cu un an mama fetelorucise de propriul tatã.

Acum se bucurã de micuþeleconsiderate de toatã lumea drepto minune oferitã de DumnezeuIlenei Gherghina, femeia careºi-a pierdut copilele din cauzafuriei fostului soþ. Minunile dinviaþa ei au început sã meargã ºisã vorbeascã. Cei care le-auvãzut spun cã seamãnã cu mamalor, dar mai mult cu surorile pecare nu au apucat sã le cunoas-cã. Rudele mai susþin cã se în-tâmplã de multe ori ca Ileana sã-ºi strige noile fiice cu numelecelor pe care le-a pierdut înurmã cu trei ani.

Douã mame chinuite de moarteapropriilor copii au adus pe lumealte suflete care sã le aline suferinþa

















Studenþii trecuþi în nefiinþãStudenþii trecuþi în nefiinþãStudenþii trecuþi în nefiinþãStudenþii trecuþi în nefiinþãStudenþii trecuþi în nefiinþãStudenþii trecuþi în nefiinþãStudenþii trecuþi în nefiinþãStudenþii trecuþi în nefiinþãStudenþii trecuþi în nefiinþãStudenþii trecuþi în nefiinþãStudenþii trecuþi în nefiinþãStudenþii trecuþi în nefiinþãStudenþii trecuþi în nefiinþãStudenþii trecuþi în nefiinþãStudenþii trecuþi în nefiinþãStudenþii trecuþi în nefiinþãStudenþii trecuþi în nefiinþã


8ADMINISTRAÞIE

Este dreptul opoziþieisã critice neajunsu-rile Legii Salarizãrii

ºi chiar sã depunã Moþiunisimple pe acest subiect. Deaici însã ºi pânã la ma-nipulãrile grosolane potri-vit cãrora milioane de ro-mâni vor avea salariile di-minuate sau cã unii vormunci fãrã remuneraþieeste cale lungã.

Legea salarizãrii este ceamai complexã dintre legi.Adoptarea ei a însemnat unpas înainte în aplicareaprincipiului european ”lamuncã egalã, platã egalã”.

Actuala Lege a salarizã-rii unitare nu este perfec-tã. Este limpede cã suntdeficienþe care trebuiescrezolvate. Legea a reuºitînsã sã rãspundã principii-lor fundamentale care augenerat-o ºi sã elimine dis-criminãrile unor categoriide personal, discriminãripe care vechea lege le du-sese pe culmi de inechitãþiflagrante. Inechitãþi carenu au fost deloc deranjan-te pentru actuala opoziþiepseudomoralistã.

Rostul unei Opoziþii res-ponsabile nu ar trebui sãfie contestarea în integra-litate a legii, ci propunereade soluþii de corectare a

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

minusurilor legii.Opoziþia cu parul ºi

promovarea de cãtreaceasta a unei singure ºifixe idei ºi anume ”JosLegea! Jos Guvernul!”,alãturi de manipulãrileuneori mizerabile, nu fo-losesc nici democraþiei ºinici îmbunãtãþirii Legiisalarizãrii. ªi nici cetãþe-nilor care aºteaptã solu-þii concrete, nu discur-suri.

În ceea ce ne priveºte,noi, cei din ALDE, vomtrata cu responsabilitatetoate neajunsurile legii sa-larizãrii ºi vom propunecorecþii care sã facã din eao lege bunã ºi completã petermen lung. În fapt,aceasta este miza perfec-þionãrii legii – transforma-rea ei într-un instrumentdurabil de reglementare asalariilor pe o bazã echi-tabilã pentru toatã lumea.

Toate corecturile nece-sare în privinþa indemniza-þiilor pentru mame ºi con-cediile medicale, alte co-recturi care vor fi necesa-re, se vor face.

Timpul va demonstra cãreaºezarea grilei de salari-zare prin Legea Salarizã-rii unitare a fost un pas îna-inte.

Publ

icita

te

Un pas înainte

Consiliul JudeþeanVâlcea a anunþat cã afost depusã documen-taþia tehnicã pentruîncã un proiect pefonduri europenenerambursabile, cevizeazã modernizareadrumurilor judeþene.

de Marielena Popa

„Astãzi, 20 februarie 2018, afost depusã, de cãtre proiectant,la registratura Consiliului Jude-þean Vâlcea, documentaþia teh-nicã în vederea obþinerii Certi-ficatului de urbanism pentruproiectul «Modernizare DJ 646Bãbeni (DN 64) - Bãluþoaia -Mãnãileºti - Genuneni - Foleºti- Dumbrãveºti - Foleºtii de Sus- Tomºani - Costeºti - Mãnãsti-rea Bistriþa - Mãnãstirea Arno-ta», proiect aprobat prin Hotã-rârea nr.1 a Consiliului pentruDezvoltare Regionalã Sud-VestOltenia (CDR) ºi inclus în fazaII, urmând sã fie depus într-unapel de proiecte ulterior în ca-drul POR 2014 - 2020, priori-tatea de investiþii 6.1.”

Preºedintele Consiliului jude-

Vâlcea: Drumul spremãnãstirile Bistriþa ºi

Arnota vor fi modernizatecu bani europeni

þean Vâlcea, Constantin Rãdu-lescu, a declarat cã acesta va ficel de-al patrulea proiect euro-pean pentru drumuri: „Astfel, semai face un pas important înrealizarea celui de-al patrulea

proiect de anvergurã ce vizea-zã modernizarea drumurilor ju-deþene, dupã ce, pentru alte treiproiecte, Consiliul JudeþeanVâlcea a semnat deja contracte-le de finanþare nerambursabilã”.

Mãnãstirea Arnota


9ADMINISTRAÞIE

Aleºii locali adoptã laurmãtoarea ºedinþã deconsiliu participareamunicipiului Craiovaîn calitate de parteneral Teatrului Naþional„Marin Sorescu”, învederea organizãriiFestivalului Internaþio-nal Shakespeare,ediþia a XI-a, la Craio-va, în perioada 23aprilie-6 mai 2018,precum ºi contribuþiacu suma de 2,5 milioa-ne lei, din bugetullocal al municipiului,la organizarea eveni-mentului.

de Nicuºor Fota

Datã fiind faima interna-þionalã a festivalului deteatru, invitaþia primitã

de edili de a deveni parteneri înorganizarea evenimentului cul-tural este consideratã „o opor-tunitate extraordinarã de pro-

movare a oraºului, prin toatemijloacele conferite de anver-gura unui asemenea festival in-ternaþional, cu atât mai mult cucât, la fiecare ediþie, sute de ar-tiºti de pe tot mapamondul per-formeazã ºi viziteazã Craiova(conform estimãrilor descrisede organizatori, în acest an suntpeste 600 de artiºti din toatã lu-mea care sosesc în Craiova) fã-când cunoscut numele oraºuluiîn þãrile din care provin”, dupãcum se aratã în raportul întoc-mit de funcþionarii PrimãrieiCraiova.

Suma de 2,5milioane lei acor-datã din bugetul local bate re-cordul precedent, de 2 milioa-ne de lei, stabilit în mandatul deprimar al Liei Olguþa Vasiles-cu. Banii vor fi folosiþi pentruplata diverselor cheltuieli prile-juite de festival, de la cele lega-te de drepturile de autor, la ba-nalele servicii de cazare pentrusutele de artiºti invitaþi la Cra-iova. „În calitate de partener alevenimentului, Municipiul Cra-iova a alocat suma de 2.500.000lei de la bugetul local pentru

organizarea manifestãrilor dincadrul evenimentului FestivalulInternaþional Shakespeare, edi-þia a XI-a, exclusiv pentru eve-nimentele organizate în muni-cipiul Craiova, în perioada 23aprilie – 6 mai 2018, cuprinzândcheltuieli pentru servicii de:drepturi de autor ºi de reprezen-tare artisticã în exclusivitatepentru festival, inclusiv autori-zaþii de la instituþii responsabi-le cu drepturile de autor dindomeniu din þarã ºi strãinãtate,precum UCMR – ADA, CRE-DIDAM, UPFR, DACIN-SARA, UPFAR-ARGOA saualtele asemenea; asigurareatransportului internaþional depersoane, decoruri, costume,cheltuieli de masã ale membri-lor companiilor invitate, asigu-rãri medicale, servicii de pro-ducþie, alte servicii integrate înevenimentul cultural; logisticãpe durata pregãtirii, organizãriiºi desfãºurãrii festivalului; ser-vicii de promovare pe durataorganizãrii ºi desfãºurãrii eve-nimentului; cazare pentru mem-brii companiilor teatrale invita-

te, organizaþiilor, grupurilor ºipersoanelor participante la fes-tival”, se aratã în documentaþiaînaintatã consilierilor locali.

O treime din locuri,gratuite

Potrivit raportului întocmitde funcþionarii primãriei, mu-nicipalitatea craioveanã parti-cipã la finanþarea FestivaluluiShakespeare alãturi de un grupnumeros de parteneri ºi spon-sori, printre aceºtia figurândConsiliul Judeþean, MinisterulCulturii, dar ºi douã guverne.Primãria Craiova asigurã apro-ximativ o treime din buget,acest fapt îndreptãþind-o sã pri-meascã pentru craioveni o cotãproporþionalã de bilete gratui-te la spectacolele organizate înincinta TNC. „Având în vede-re cã ediþia din anul 2018 aFestivalului InternaþionalShakespeare înseamnã peste 40de evenimente în 20 de locaþiiinterioare (sãli de spectacole,foaiere, sãli de expoziþie etc.),dar ºi exterioare (spaþii publi-

ce), 35 de companii de teatruinvitate, cu prezenþa a peste600 de persoane ºi cã vor exis-ta atât spectacole cu acces gra-tuit, dar ºi cu bilete sau abona-mente, organizatorii vor permi-te accesul gratuit al craioveni-lor la fiecare spectacol cu bile-te de salã interioarã din cadrulFestivalului în procent de 33%din capacitatea sãlii/fiecarespectacol, echivalent cu pro-centul sumei alocate de Muni-cipiu în cadrul Festivalului dinbugetul total al acestuia. (...)Organizatorii precizeazã, toto-datã, cã, pentru a putea realizaproiectul în toatã complexita-tea lui, festivalul are nevoie deo susþinere pe mãsurã, urmãrin-du-se finanþarea din mai multesurse, ºi anume: Primãria ºiConsiliul Municipiul Craiova,Ministerul Culturii ºi Identitã-þii Naþionale, Consiliul Jude-þean Dolj, Guvernul Coreei deSud, Guvernul Japoniei, Insti-tutul Cultural Român, BritishCouncil, precum ºi de la dife-riþi sponsori”, se aratã în raport.

MunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatateaeaeaeaeavvvvva alocaa alocaa alocaa alocaa aloca

2,5 milioane lei2,5 milioane lei2,5 milioane lei2,5 milioane lei2,5 milioane leifffffesesesesestivtivtivtivtivaluluialuluialuluialuluialuluiintintintintintererererernaţionalnaţionalnaţionalnaţionalnaţionalajuns la cea de-aajuns la cea de-aajuns la cea de-aajuns la cea de-aajuns la cea de-a

XI-a ediţieXI-a ediţieXI-a ediţieXI-a ediţieXI-a ediţiePrimãria Craiova,contribuþie record laFestivalul Shakespeare

Primãria Craiova,contribuþie record laFestivalul Shakespeare
















Evoluþia leului din pe-rioada analizatã a fostde scãdere constantã

faþã de euro, în contrast cu par-cursul celorlalte monede dinregiune care s-au întãrit.

Cursul euro a crescut de la4,6572, la începutul intervalu-lui, la 4,6609 lei, la finalul lui,într-o ºedinþã în care tranzac-þiile s-au realizat între 4,657 ºi4,663 lei. Recordul de 4,6679lei a fost înregistrat în 23 ia-nuarie.

Media dolarului american ascãzut de la 3,7738 la 3,7306lei, dar a încheiat perioada la3,7530 lei, când cotaþiile fluc-tuau între 3,745 ºi 3,764 lei.

Moneda elveþianã a fluctuatîntre 1,149 ºi 1,158 franci/euro, astfel cã media ei s-amiºcat în culoarul 4,0332 –4,0471 lei, maxim atins la sfâr-ºitul intervalului.

Cele mai multe dintre pro-iecþiile care se fac pe cursuleuro/leu indicã tendinþa de de-preciere a monedei naþionale,la valori de peste 4,7 sau chiarapropiate de 4,8 lei.

De exemplu, situaþia politi-cã ºi adâncirea constantã a de-ficitelor de cont ºi comercial,la care se adaugã creºterea ra-pidã a inflaþiei, care a urcat înianuarie la 4,3%, au determi-nat ieºiri importante din piaþabancarã localã, valoarea lor ri-dicându-se la circa un miliardde euro.

Pe de altã parte, minuta ulti-mei întâlniri a CA al BNR evi-denþiazã faptul cã s-a luat înconsiderare posibilitatea unor„corecþii fiscale”, în condiþiileîn care guvernul PSD-ALDEse va confrunta cu mari pro-bleme în privinþa acopeririicheltuielilor salariale ale buge-tarilor ºi a pensiilor. În acestecondiþii sunt aºteptate noi taxeºi impozite suplimentare.

Dupã mulþi ani în care cre-ditele în valutã au fost prefe-ratele românilor, cei mai afec-

10ECONOMIE


Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

taþi fiind cei care au luat cre-dite în franci elveþieni, în pre-zent leul a trecut la putere.Însã, dupã o perioadã destul delungã în care dobânzile au fostsuportabile, începând cu sep-tembrie trecut valoarea aces-tora a crescut constant.

Indicele ROBOR este unuldintre pricipalii factori care in-fluenþeazã nivelul ratelor plã-tite. Dacã la începutul lui 2017indicele la trei luni se situa la0,87%, iar în septembrie la0,92%, el a crescut în prezentla 2,08%. Acest indicator esteutilizat la calcularea dobânzi-lor la majoritatea creditelor înlei, precum cele de consum.

Indicele la ºase luni, utilizatîn cazul creditelor ipotecare,a sãrit la 2,40%, maximul ul-timilor trei ani ºi jumãtate, cella nouã luni a urcat la 2,45%,iar cel la 12 luni a stagnat la2,49%.

Pentru a preîntâmpina exce-sele bãncilor, BNR a reluatprocesul de creºtere a dobân-zii sale de politicã monetarã,dupã aproape trei ani de stag-nare la minimul istoric de1,75%. De la începutul anu-lui, dobânda-cheie a fost ma-joratã la 2,25%, iar cei maimulþi analiºti anticipeazã ocreºtere, pânã la finalul anu-lui, la 3%.

De la o valoare de 1,2240,euro a crescut la 1,2555 do-lari, maxim care nu a mai fostatins de la jumãtatea lui de-cembrie 2014. Marcãrile deprofit au fãcut ca la finalul pe-rioadei tranzacþiile sã se reali-zeze între 1,2384 ºi 1,2435dolari.

Indicele compozit al bitcoincalculat de Bloomberg conti-nua sã creascã, dupã scãdereade acum douã sãptãmâni sub6.000 dolari. La sfârºitul pe-rioadei el urca la 11.024,85dolari.

Analiza cuprinde perioa-da 13 – 19 februarie 2018

Publ

icita

te

Euro s-a oprit, pentruun timp, la 4,66 lei

















SC APAVIL SA – CentrulExploatare Vest a desfãºurat înperioada 10-16 februarie 2018o serie de activitãþi în întreagaarie de operare.

AVARII REZOLVATE. S-aintervenit pentru remediereaunei pierderi stradale de apã înoraºul Bãile Govora, str. TudorVladimirescu, în zona LiceuluiTehnologic, operaþie ce a pre-supus sãpãturã, epuisment,montaj colier metalic ºi umplu-turã pãmânt.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-a trecut la identificarea ºiînlocuirea apometrelor care aufost ridicate în vederea verifi-cãrii metrologice din oraºulBãile Govora - str. Tudor Vla-dimirescu ºi Nuferilor, dinsatul Rãpãneºti - com. Buneºtiºi satul Vãleni din comuna Pã-uºeºti-Otãsãu;

- s-a efectuat igienizarea zo-nei din preajma staþiei de epu-rare Mihãeºti ºi a perimetruluirezervorului de înmagazinarede la Palangine;

- s-a efectuat montaj branºa-ment nou în satul Teiuºu, comu-na Buneºti;

- au fost realizate operaþii demontare a staþiei de transmisiedate ”Metrilog”, în vederea mo-nitorizãrii nivelului de apã alrezervorului de înmagazinare ºia presiunii în reþeaua de distri-buþie la staþia de apã Pietrari;

- s-a efectuat spãlarea ºi lim-pezirea unui tronson din reþea-ua de apã ce alimenteazã satulFireºti, comuna Buneºti;

- s-a menþinut supraveghereasistemului de alimentare cu apãa rezervorului de inmagazinareapã Pietrari;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor lastaþiile de pompare din cadrul

Activitate intensãla Apavil Centrul Vest

Sectorului Govora (Pãuºeºti –Otãsãu, Pietrari ºi Buneºti), lastaþiile de epurare de la Pietrari,Mihãeºti ºi Buneºti ºi la staþiilede repompare din Pãuºeºti –Otãsãu, Pietrari ºi Buneºti;

- au fost verificaþi parametriiapei potabile furnizate în siste-mele Govora, Mihãeºti, Bu-neºti, Pãuºeºti – Otãsãu, Pietrariºi Frânceºti, cât ºi ai apei me-najere descãrcate în pârâulGovora de la cele douã staþii deepurare, Buneºti ºi Mihãeºti,respectiv în râul Otãsãu de lastaþia de epurare Pietrari;

- s-au golit manual cãminelestaþiilor de repompare apã uza-tã nr. 10 ºi nr. 17 din localitateaN. Bãlcescu;

- s-a asigurat buna funcþiona-re a staþiilor de repompare apãpotabilã SP1-Romani, SP2- Pã-dureþu din oraºul Bãbeni;

- s-au efectuat lucrãri de ame-najare terasament pe str. Mãr-culeºti ºi Dragoº Vrânceanu,acolo unde au avut loc interven-þii pentru remedierea pierderi-lor de apã;

- s-au efectuat lucrãri de men-tenanþã în cadrul staþiei de epu-rare ape uzate ‘irineasa;

- au fost executate operaþiunide motare clapet-pompã în ca-drul staþiei de captare, tratare ºidistribuþie apã Corbi - localita-tea N. Bãlcescu;

- s-au efectuat lucrãri de rea-menajare baraj ºi ºenal în cadrulstaþiei de captare, tratare ºi dis-tribuþie apã ªirineasa;

- au fost realizate lucrãri deamenajare terasament (turnarebeton) în satul Marcea din ca-drul punctului de lucru ªirinea-sa, acolo unde a avut loc o in-tervenþie pentru remediereaunei pierderi de apã din conduc-ta stradalã;

- s-au monitorizat lucrãrile deextindere reþea apã ºi canaliza-re în zona ªerbãneasa-Pleºoiudin localitatea N. Bãlcescu;

- s-au vidanjat cãminele sta-þiilor de repompare apã uzatãdin localitãþile ªirineasa ºi N.Bãlcescu;

- s-au efectuat lucrãri de în-locuire vanã în satul Rotãrãºtidin localitatea N. Bãlcescu;

- au fost înlocuiþi robineþi ºiapometre defecte în oraºul Bã-beni;

- s-a monitorizat reþeaua de apãa oraºului Bãbeni pentru îndepãr-tarea posibilelor pierderi de apã;

- s-a asigurat calitatea apei ºibuna funcþionare a staþiilor decaptare, tratare ºi distribuþie aapei din ªirineasa ºi localitateaN. Bãlcescu - Predeºti ºi Corbi,precum ºi buna funcþionare areþelei de canalizare Corbi-Ro-tãrãºti, localitatea N. Bãlcescu;

- s-a verificat rezervorul deacumulare apã 300 mc din lo-calitatea ªirineasa.

APOMETRE VERIFICA-TE ªI MONTATE. Tot înaceastã perioadã au fost verifi-cate ºi înlocuite apometre în toa-ta aria de operare, acolo undeacestora urma sã le expire veri-ficarea metrologicã sau eraudeteriorate.

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã


11ACTUALITATE

Evenimentul va avealoc la Centrul Multi-funcþional Craiova ºise va desfãºura înparalel cu ediþia a III-aa Târgului de Turismal Olteniei. HorecaExpo Oltenia esteorganizat de PS Multi-services în parteneriatcu Primãria Craiova,Consiliile JudeþeneDolj, Gorj, Olt, Vâlceaºi Mehedinþi.

Târgul reprezintã platfor-ma idealã pentru expu-nerea, în condiþii profe-

sioniste, a noutãþilor ºi tendin-þelor unei pieþe în continuãschimbare, aºa cum este indus-tria ospitalitãþii româneºti. Acesteveniment este dedicat furnizo-rilor de echipamente, produse,accesorii ºi servicii care suntfolosite în aceastã industrie, dela alimente, echipamente, mo-bilier, articole textile, la utilajeºi software, dar ºi hotelurilor,restaurantelor, barurilor, cafene-lelor ºi firmelor de catering,bucãtarilor profesioniºti ce îºidesfãºoarã activitatea prepon-derent în aceastã regiune a Ro-mâniei.

Puteþi vizualiza filmul de laediþia anterioarã, accesând:

https://www.youtube.com/watch?v=v5X1kKQayoU#ac-tion=share

Noutatea acestei ediþii esteincluderea unei secþiuni noi de-dicate producãtorilor din seg-mentul panificaþie, patiserie ºicofetãrie.

HoReCa Expo Oltenialanseazã concursulanului!

Intrã cu produsele tale în cur-sa pentru titlul de:

- Tortul anului 2018,- Pâinea anului 2018,- Cel mai bun produs de pati-

serie.Se pot înscrie cofetãrii, pati-

serii ºi brutãrii din toatã regiu-nea Olteniei.

Pe lângã premiile ce se acor-dã de cãtre organizatori, concu-renþii vor putea beneficia deexpunere pe toatã perioada târ-gului într-un spaþiu special ame-

În perioada 9-1În perioada 9-1În perioada 9-1În perioada 9-1În perioada 9-11 mar1 mar1 mar1 mar1 martie, la Crtie, la Crtie, la Crtie, la Crtie, la Craioaioaioaioaiovvvvvaaaaa

najat.Mass media prezentã va asi-

gura o bunã reclamã serviciilordesfãºurate de cãtre expozanþiiparticipanþi la târg.

Concursul va fi jurizat de ChefCezar Munteanu, unul dintre ceimai cunoscuþi bucãtari din Ro-mânia, o prezenþã constantã laemisiunea Arena Bucãtarilor,Chef Ciprian Nicolescu, BrandExecutive Chef al TrattoriilorBuongiorno ºi Chef CristianDumitru- Horeca School.

Detalii privind regulamentulconcursului: http://horecaexpo-oltenia.ro/concurs/

De asemenea, pe durata ex-poziþiei sunt organizate confe-rinþe care abordeazã subiecte deinteres pentru domeniul horeca,dar ºi competiþii de barista, co-oking show-uri organizate dechefi celebri, demonstraþii deservire ºi degustare a vinului,bartending ºi barista.

Tematica evenimentului:Echipamente specifice, do-

tãri, mobilier ºi accesorii pen-tru structurile de primire, uni-tãþile de alimentaþie publicã,catering, fast-food;

Produse, echipamente ºi ac-cesorii pentru întreþinerea curã-þeniei ºi igienei pentru hoteluriºi restaurante;

Siguranþã, securitate ºi echi-pamente electronice pentrustructurile de primire ºi unitãþi-le de alimentaþie publicã;

Vestimentaþie ºi dotãri speci-fice pentru personal;

Materiale pentru finisare ºidecorare interioarã;

Hoteluri;Restaurante;Baruri;Cafenele;Firme de catering;Bucãtari profesioniºti;ªcoli de formare profesioniºti

horeca.Se estimeaza un numar de

7.000 de vizitatori, în creºterecu peste 30% faþã de ediþia an-terioarã.

Sponsor al Horeca Expo Ol-tenia este PPD România, iarpartenerul principal al celordouã evenimente este SelgrosRomânia – „Club pentru profe-sioniºti ºi pasionaþi. De bunãtã-þuri“.

Mai multe detalii despre târgºi despre înscrieri gãsiþi pe site-ul evenimentului: www.horeca-expooltenia.ro, pe pagina defacebook a târgului: HorecaEXPO Oltenia sau la tel:0723.183.909.

HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia


















Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

În data de 17 februarie2018, la Seminarul Teolo-gic Ortodox Sfântul Ni-

colae din Râmnicu Vâlcea s-adesfãºurat etapa localã a Olim-piadei de Religie pentru claseleVII-XII, zona Râmnicu Vâlcea.Totodatã, a avut loc ºi etapa lo-calã a Concursului judeþean”Spiritualitate creºtinã”, pentruclasele V-VI.

Competiþiile s-au desfãºuratºi în alte zone ale judeþului, con-form împãrþirii pe cercuri peda-gogice. Oraºele Drãgãºani, Ho-rezu, Bãlceºti, Berbeºti ºi Bre-zoi au gãzduit elevii participanþidin zonele respective.

La nivelul judeþului Vâlcea auparticipat în cadrul acestor con-cursuri peste 300 de elevi, dor-nici sã expunã, cu talent ºi dã-ruire, în lucrãrile lor, cunoºtin-þele dobândite în cadrul orelorde Religie.

Elevii calificaþi în urma rezul-tatelor finale vor participa laetapa judeþeanã, care va avea

Olimpiada de Religiepentru clasele VII-XII ºi

Concursul judeþean”Spiritualitate creºtinã”

loc pe data de 3 martie 2018.Cele douã concursuri au fost

organizate de IªJ Vâlcea, prininspectorul ºcolar pentru Reli-gie, prof. Popescu Romeo, încolaborare cu ArhiepiscopiaRâmnicului, din încredinþareaÎnaltpreasfinþitului Pãrinte Var-sanufie, Arhiepiscopul Râmni-cului ºi prin implicarea profe-sorilor de Religie din judeþulVâlcea.

Prezent la Râmnicu Vâlceapentru sesiunea de organizare aConcursului naþional interdis-ciplinar Culturã ºi spiritualita-te româneascã, domnul VasileTimiº, inspector general MEN,invitat de cãtre directorul Semi-narului Teologic Ortodox „Sf.Nicolae”, pr. prof. ªtefan Zarã,a vizitat aceastã unitate de în-vãþãmânt împreunã cu pãrinte-le consilier pentru învãþãmânt ºiactivitãþi cu tineretul, AlexandruCristian Bãnuþã.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului


Publ

icita

te

13POLITICÃ

Europarlamentarul libe-ral Marian Jean Mari-nescu, vicepreºedinte al

Partidului Popular European,a declarat într-o conferinþã depresã susþinutã la Craiova cãse opune tendinþei de condiþi-onare a finanþãrilor europenede respectarea valorilor euro-pene ºi a statului de drept. Li-derul popularilor europeni arecunoscut cã acest scenariuse discutã din ce în ce maifrecvent pe culoarele Parla-mentului European, dar încãnu a fost luatã o decizie defi-nitivã în acest sens. „Se dis-cutã acolo (la Bruxelles –n.red.) ºi de eventuale condi-þionalitãþi bazate pe respecta-

rea valorilor europene ºi a sta-tului de drept. Se propune sãse ia în discuþie acest aspectºi nu cred cã este bine. Acestecriterii nu trebuie utilizatepentru finanþãrile de la nive-lul european, de exemplu, cevinã au tinerii din programulErasmus cã un guvern o ia raz-na, sau ce vinã au agricultoriicã un guvern o ia raznã. Deci,e vorba de douã direcþii dife-rite: guvernul face erori ºi nurespectã valorile fundamenta-le ºi statul de drept, pe de altãparte, oamenii care pot sã fieajutaþi prin aceste programe.Trebuie sã facem distincþie în-tre cele douã direcþii“, a decla-rat Marian Jean Marinescu.

Totodatã, el a subliniat cã arfi de acord cu eventualele con-diþionãri în ceea ce priveºtenerespectarea recomandãrilorde þarã pentru cã: „(...) dacãdeviezi de la regulile europe-ne este normal sã þi se atragãatenþia ºi în acelaºi timp sã nuprimeºti niºte bani pe care tusã-i cheltuieºti într-o direcþiedecisã de programele europe-ne“. Unul dintre cei mai apre-ciaþi europarlamentari, Mari-an Jean Marinescu este un li-der marcant la nivel europeanal Partidului Popular, vocea sareprezentând un reper nu nu-mai pentru colegii români dinPPE, dar ºi pentru întreagadreaptã europeanã. (C.P.)

Marian Jean Marinescu,vot împotrivaunor condiþionãrifinanciare ale UE


















14SPORT

Universitatea Craiovaa reuºit, în chiarultima zi de mercato,douã transferuri desenzaþie. Este vorbadespre Andre Santos,fost jucãtor al celor dela Sporting Lisabonaºi Deportivo la Coru-na, dar ºi despreFlorin Gardoº, fostcampion cu SteauaBucureºti, care înultimii trei ani a jucatîn Marea Britanie, laSouthampton. Astfel,alb-albaºtrii se pregã-tesc de play-off, acolounde sperã sã dealovitura ºi sã aducã,dupã mai bine dedouã decenii, titlul dinnou în Bãnie.

de Valentin Zarea

Gardoº: La Craiovate simþi fotbalist

Unul dintre cei mai titraþifundaºi centrali din is-toria recentã a Româ-

niei, Florin Gardoº a semnat cuUniversitatea Craiova ºi va fiprezentat oficial înaintea parti-dei cu Poli Timiºoara. Nãscut pedata de 29 octombrie 1988 înSatu Mare, noul stâlp al apãrã-

TTTTTrrrrransfansfansfansfansferererereruri pe ultima sută de meuri pe ultima sută de meuri pe ultima sută de meuri pe ultima sută de meuri pe ultima sută de metritritritritri

rii Universitãþii are 1,93 înãlþi-me ºi este un fotbalist de piciordrept. Florin Gardoº ºi-a înce-put cariera de fotbalist profesi-onist la Someºul Satu Mare ºi afãcut pasul în Liga I în 2010, laSteaua Bucureºti. A îmbrãcattricoul roº-albastru în 121 demeciuri, timp în care a marcatpatru goluri ºi a oferit douã pasedecisive. În cei patru ani petre-cuþi la gruparea din „Ghencea”,Gardoº a obþinut douã titluri decampion al þãrii, o Cupã ºi oSuperCupã a României. Are 17prezenþe în UEFA Europa Lea-gue ºi 11 în UEFA ChampionsLeague.

În vara anului 2014 a fosttransferat la titrata echipã dinPremier League, FC Southamp-ton, contra unei sume record de6 milioane de euro, acesta fiindunul dintre cele mai scumpetransferuri din istoria campio-natului românesc. A evoluat în18 meciuri pentru Southamptonºi în 17 jocuri pentru grupareaUnder-23 a clubului.

În ceea ce priveºte convocã-rile sale sub tricolor, noul fun-daº central al alb-albaºtrilor aevoluat pentru selecþionateleUnder-19 ºi Under-21 (10 pre-zenþe ºi un gol marcat), dar ºipentru Naþionala mare a Româ-

niei. A debutat pe data de 8 fe-bruarie 2011, într-un amical cuUcraina ºi a îmbrãcat tricoulgalben al Naþionalei de 14 ori.

Gardoº a fost împrumutat dela Southampton pentru ºaseluni, la finalul cãrora ar urmasã semneze un nou contract cugruparea din Bãnie. „A fost unînceput de an stresant, cu dis-cuþii telefonice interminabile ºimulþi nervi, dar în final am alessã merg acolo unde am fost do-rit cel mai mult. Aºa cã, atâtatimp cât pasul este spre teren,nu poate fi un pas înapoi. ªi atâ-ta timp cât atmosfera e ca-nAnglia, te simþi fotbalist. Liga1, m-am întors! UniversitateaCraiova, bine te-am gãsit“, estemesajul lui Gardoº.

Un „leul“ printre „lei“Pe lângã Florin Gardoº, la

Craiova a ajuns ºi André FilipeBernardes Santos, un mijlocaºportughez în vârstã de 29 de ani,Andre Santos a petrecut tot ju-nioratul la Sporting Lisabona(perioada 2002 – 2008), echipãla care a jucat în cele mai multemeciuri: 67, dintre care 19 înUEFA Europa League.

Ulterior, el a fost împrumu-tat, pe rând, la Fatima ºi Leiria,dar ºi în Spania, la DeportivoDe La Coruna, acolo unde a ju-cat 15 meciuri, fiind apoi trans-ferat la Vitoria Guimaraes, for-maþie pentru care a jucat 35 de meciuri. De asemenea, Santosa mai jucat în Turcia la Balike-sirspor (11 meciuri) ºi în Fran-þa la FC Metz (30 de meciuri),iar în actualul sezon competiþi-onal a îmbrãcat tricoul forma-þiei portugheze FC Arouca.

Santos are, de asemenea,multe prezenþe ºi în cadrul se-lecþionatelor Portugaliei (Un-der-18, Under-19 ºi Under-21).A debutat în Naþionala mare pedata de 29 martie 2011, într-unamical cu Finlanda câºtigat deportughezi cu scorul de 2 – 0.Noul mijlocaº al ªtiinþei a maievoluat, de asemenea, ºi în ami-calul contra selecþionatei dinLuxemburg, punând umãrul lavictoria cu 5 – 0 a þãrii sale, alã-turi de Cristiano Ronaldo.

Andre Santos a semnat uncontract valabil pânã la finalulsezonului competiþional, cu op-þiune de prelungire pentru încãdoi ani.

Transferul luiFelgueiras a picat

Conducerea UniversitãþiiCraiova a negociat, de aseme-nea, ºi aducerea lui

Mario Felgueiras, fostul portaral celor de la CFR Cluj, în pre-zent jucãtorul lui Pacos Ferrei-ra, însã discuþiile s-au blocat, iartransferul a picat. „Au fost dis-cuþii în ultimele zile. Din pãcatenu am ajuns la un acord. Pacosnu m-a lãsat sã plec. Cluburilenu s-au înþeles. Rãmân cel puþinpânã în varã. Craiova e un clubfrumos, joacã bine, mi-aº fi do-rit sã vin, dar acum nu se maipoate face. Cine ºtie, poate învarã. Se pot întâmpla multe lu-cruri pânã acolo“, a declarat,pentru GSP, Mario Felgueiras.

Roman, trimisla Timiºoara

Alexandru Mihai Roman, ata-cantul ªtiinþei, va evolua pânãla finalul sezonului competiþio-nal la formaþia ACS Poli Timi-ºoara, cele douã cluburi ajun-gând la un acord asupra împru-mutului. Conducerea clubuluioltean apreciazã cã mutarea lagruparea bãnãþeanã reprezintã ooportunitate pentru fotbalist dea creºte valoric ºi a reprezentao soluþie viabilã din campiona-tul urmãtor pentru prima echi-pã a ªtiinþei.

Roman nu a avut un sezonprea bun în Bãnie, acolo unde aevoluat în 21 de meciuri oficia-le pentru CS U Craiova, fãrã sãmarcheze vreun gol.

Universitatea se întãreºtepentru play-offUniversitatea se întãreºtepentru play-offUniversitatea se întãreºtepentru play-offUniversitatea se întãreºtepentru play-offUniversitatea se întãreºtepentru play-offUniversitatea se întãreºtepentru play-offUniversitatea se întãreºtepentru play-offUniversitatea se întãreºtepentru play-offUniversitatea se întãreºtepentru play-offUniversitatea se întãreºtepentru play-offUniversitatea se întãreºtepentru play-offUniversitatea se întãreºtepentru play-offUniversitatea se întãreºtepentru play-offUniversitatea se întãreºtepentru play-offUniversitatea se întãreºtepentru play-offUniversitatea se întãreºtepentru play-offUniversitatea se întãreºtepentru play-off

Florin Gardoº

Alexandru Mihai RomanAndré Filipe Bernardes SantosAndré Filipe Bernardes SantosAndré Filipe Bernardes SantosAndré Filipe Bernardes SantosAndré Filipe Bernardes SantosAndré Filipe Bernardes SantosAndré Filipe Bernardes SantosAndré Filipe Bernardes SantosAndré Filipe Bernardes SantosAndré Filipe Bernardes SantosAndré Filipe Bernardes SantosAndré Filipe Bernardes SantosAndré Filipe Bernardes SantosAndré Filipe Bernardes SantosAndré Filipe Bernardes SantosAndré Filipe Bernardes SantosAndré Filipe Bernardes Santos


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

ACS Poli pãºeºte pe noua arenãa Craiovei cu gândul de a sedespãrþi onorabil de ”greii”campionatului. Gata, se intrã înplay-off ºi play-out, sistem pecare Hagi, ca ºi Dan Petrescu,de altfel, îl reneagã pentru ”ciu-dãþenia” de înjumãtãþire a punc-telor. Parcã i-ar fi auzit, IonuþLupescu, unul dintre candidaþiila preºedinþia FRF, considerã cãpentru þara noastrã cel mai adec-vat este campionatul cu 18 echi-pe. Fapt îmbucurãtor, arbitrajulromânesc dã semne de însãnã-toºire. Sã sperãm cã în continua-re, injectat moral, nu se va mo-lipsi de cine ºtie ce microb. Înultima zi de mercato, CSU Cra-iova i-a transferat pe Andre San-tos (29 de ani, mijlocaº, de laArouca, locul 3 în liga a douaportughezã) ºi Florin Gardoº(28 de ani, fundaº, de la Sout-hampton), care a ales ”Ion Oble-menco” pentru atmosfera lui en-glezeascã. Nu o spunem doarnoi, au spus-o atâþia, echipa an-trenatã de italianul Devis Man-gia beneficiazã constant de un”al doiºpelea” jucãtor în tribu-ne, ca pe Old Trafford. Publicul!S-a înnoit ºi FCSB, cu Bãlgrã-dean între buturi, în locul luiAndrei Vlad, tânãr ºi neliniºtit,dar fãrã experienþã, în opinia pa-tronului, deºi cu Lazio lipsa deexperienþã nu s-a vãzut la ”co-pilul ãsta”. Pentru fostul dina-movist, inactiv în perioada dinurmã, Gigi Becali a plãtit Chiaj-nei ”fabuloasa” sumã de 50.000de euro. Ciro Immobile a cãzutpe gânduri.

Pânã la partida Viitorul –FC Botoºani, de lunisearã, trei echipe, din

ºase, erau deja calificate în play-off: CFR Cluj (56 p.), FCSB(52) ºi CSU Craiova (50). Apoi,Viitorul a învins FC Botoºani cu2-1, golul victoriei fiind înscrisde Ciobanu în minutul 90+4.Echipa lui Hagi nu e încã sigurãde calificare, dar cu acest 2-1 le-a rãpit botoºãnenilor orice ºansãde a evolua în play-off. A fost2-1 ºi pentru… Astra, ea devinea patra echipã ce se vede cu sa-cii în cãruþã. La barza chioarã îiface Dumnezeu cuib, aºa sezice. Prin jocul rezultatelor, datfiind cã astralii au scãpat de griji,Dinamo poate deveni a cinceabarzã strecuratã în cuibul deºase. Nu mai plânge, Torje!Dacã înving la Giurgiu, unde nuva mai fi o bãtãlie pe viaþã ºi pemoarte, ca în recentul derby depe Naþional Artena, ”câinii”merg necondiþionat în play-off.Dacã reuºesc doar egal, se im-pune ca Poli Iaºi sã nu treacã deViitorul. Dacã pierd, trebuie caºi Iaºiul sã piardã, iar FC Boto-ºani sã nu câºtige cu Gaz Metan(sâmbãtã, 24 februarie, ora 14).Astra – Dinamo ºi Poli Iaºi – Vi-itorul sunt programate tot sâm-bãtã, la aceeaºi orã: 19,45. Ulti-ma etapã a campionatului regu-lar se anunþã fãrã convulsii înceea ce priveºte trio-ul din frun-tea Ligii lui Iorgulescu. Cel pu-þin teoretic, Juventus nu o poatescoate în decor pe CFR Cluj,ACS Sepsi are ºanse infime são îngenuncheze pe FCSB, iar

Un bob zãbavã ºi se intrãîn play-off

PRIMÃRIA ORAªULUI FILIAªIPOLIÞIA ORAªULUI FILIAªI

Roagã toþi participanþii la traficul pe DN 6(B-dul Racoteanu) sã nu mai opreascã ºisã nu mai staþioneze pe banda 1 a sensu-rilor de mers Craiova - Severin ºi Severin- Craiova, de pe raza oraºului Filiaºi.Ca alternativã de parcare, sunt rugaþi sãfoloseascã strãzile laterale care se inter-secteazã cu B-dul Racoteanu.Mulþumim anticipat pentru înþelegere!

PRIMAR,Ing. GHEORGHE ILIE - COSTELUª

”În optimile de finalã aleCupei României, HCM Râm-nicu Vâlcea joacã miercuri,21 februarie, de la ora 20.15,în deplasare cu Rapid Bucu-reºti. Partida va fi televizatãîn direct pe DigiSport ºi Tele-kom. Conform tragerii la soriefectuate la sediul FRH, în-vingãtoarea din partida Rapid- HCM va juca în sferturile definalã ale cupei, în deplasare,cu Corona Braºov”, anunþãreprezentanþii HCM.

Dupã un ºir de victorii, tâ-nãra echipã din Râmnicu Vâl-cea a fost învinsã în aceastãlunã de SCM Craiova: 25-22,

pierzând astfel locul 2 în clasa-ment, precum ºi de CSM Bistri-þa: 26-21.

Deocamdatã, fetele antrena-

te de Aurelian Roºca ocupãlocul 3 în clasament, poziiecare asigurã clubului califi-carea în cupele europene.

HCM Râmnicu Vâlcea joacã îndeplasare cu Rapid BucureºtiHCM Râmnicu Vâlcea joacã îndeplasare cu Rapid BucureºtiHCM Râmnicu Vâlcea joacã îndeplasare cu Rapid BucureºtiHCM Râmnicu Vâlcea joacã îndeplasare cu Rapid BucureºtiHCM Râmnicu Vâlcea joacã îndeplasare cu Rapid BucureºtiHCM Râmnicu Vâlcea joacã îndeplasare cu Rapid BucureºtiHCM Râmnicu Vâlcea joacã îndeplasare cu Rapid BucureºtiHCM Râmnicu Vâlcea joacã îndeplasare cu Rapid BucureºtiHCM Râmnicu Vâlcea joacã îndeplasare cu Rapid BucureºtiHCM Râmnicu Vâlcea joacã îndeplasare cu Rapid BucureºtiHCM Râmnicu Vâlcea joacã îndeplasare cu Rapid BucureºtiHCM Râmnicu Vâlcea joacã îndeplasare cu Rapid BucureºtiHCM Râmnicu Vâlcea joacã îndeplasare cu Rapid BucureºtiHCM Râmnicu Vâlcea joacã îndeplasare cu Rapid BucureºtiHCM Râmnicu Vâlcea joacã îndeplasare cu Rapid BucureºtiHCM Râmnicu Vâlcea joacã îndeplasare cu Rapid BucureºtiHCM Râmnicu Vâlcea joacã îndeplasare cu Rapid Bucureºti

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Pralã, candidat?Prin vocea primarului din

Râmnicu Vâlcea, MirciaGutãu, Partidul EcologistRomân (PER) anunþã cã ºi-a propus ca Vâlcea sã aibãun parlamentar dupã alege-rile din 2020. Se aude cãPER l-ar pregãti pentru astape ªtefan Pralã (foto), ac-tualmente director al Admi-nistraþiei Bazinale de Apã(ABA) Olt. Surprizã? Com-me ci, comme ça!

Securiºtimai vechi ºimai noise reunesc;la bibliotecã

Cine doreºte sã vadã se-curiºti mai vechi ºi mai noilaolaltã poate merge joi, 22

februarie, ora 16.00, la Bi-blioteca Judeþeanã “AntimIvireanul”, unde va avea loco prezentare de carte în do-meniu: “Iulian Vlad - Con-fesiuni pentru istorie”. Au-tor, generalul Aurel I. Ro-gojan. Specialist în con-traspionaj, Rogojan i-a afost ºef de cabinet genera-lului Vlad, ultimul coman-dant al securitãþii comunis-te. Având în vedere prece-dentul acestor lansãri laRâmnic, se aºteapã omagii,dezminþiri, justificãri.

Guvernatorulºi Valurile…

Cei prezenþi marþi, 19 fe-bruarie, la concertul aniver-sar al Camerei de Industrieºi Comerþ Râmnic, au aflatce gusturi de meloman areguvernatorul Mugur Isãres-cu: „Pentru divertisment:valsul Valurile Dunãrii estepiesa preferatã a Guverna-torului”, a anunþat pe scenãdirijorul Florin Totan. Însalã s-au auzit ceva murmu-re: „ªi care e divertismen-tul?” Evenimentul a avut locla Filarmonica ”Ion Dumi-trescu” din Râmnicu Vâcea.

Rãsfãþ!În timp ce se plâng cã nu

au bani pentru investiþii, pri-marii vâlceni din mediul ru-ral ºi-au aranjat salariile lalimita de sus. Sã fii primarîntr-o fundãturã de þarã ºi sãprimeºti lunar 96 de milioa-ne lei vechi este un rãsfãþ,având în vedere „seceta” fi-nanciarã din România.Parol!

Publ

icita

te

de Marielena Popa

„Îi invit pe ceide bunã credinþãsã adopte câini”

„Nu vom putea þine câiniivagabonzi mai mult de douãsãptãmâni în adãpostul de laFeþeni. Nu ne dã voie legea. ÎnBuzãu, Curtea de Conturi aimputat administraþiei localecheltuielile fãcute cu câinii þi-nuþi mai mult de 14 zile în adã-post, pe considerentul cã aces-tea sunt cheltuieli suplimenta-re. Adãpostul Feþeni gãzduieº-te circa 470 de câini, unii stauacolo de peste cinci ani. Iubescºi eu câinii, dar altã posibilita-te de salvare, în afara adopþiei,nu avem. De aceea, îi invit pecei care doresc sã îi adopte cuadevãrat, sã o facã”, a spus pri-marul. Acesta a avertizat cã ad-opþiile vor fi monitorizate, sprea se evita nenumãratele situaþii

în care câinii au fost luaþi de laadãpost ºi eliberaþi imediat.Mircia Gutãu a subliniat cãaceia care vor abandona anima-lele adoptate vor fi amendaþi cu2.500 lei.

Ce spune legeaLegea nr. 258/2013 pentru

modificarea ºi completarea Or-donanþei de Urgenþã a Guver-

nului nr. 155/2001 privindaprobarea programului de ges-tionare a câinilor fãrã stãpânprevede:

”Art. 4. (1) Câinii fãrã stã-pân vor fi cazaþi în adãposturi-le serviciilor pentru gestiona-rea câinilor fãrã stãpân, pen-tru o perioadã de 14 zile lucrã-toare. (…)

Art. 7. (…) (2) Câinii nereven-dicaþi sau neadoptaþi vor fi eu-tanasiaþi, în baza unei deciziiemise de cãtre o persoanã îm-puternicitã în acest sens de cã-tre primar, în termenul stabilitprin aceastã decizie. Termenulva fi stabilit avându-se în vede-re capacitãþile de cazare ºi dis-ponibilitãþile bugetare”.

Câinii fãrã stãpân din adãpostul Feþeni care nuvor fi adoptaþi în termen de 14 zile de la captu-rare vor fi eutanasiaþi, a declarat Mircia Gutãu,primarul municipiului Râmnicu Vâlcea. Deciziamunicipalitãþii survine ºi ca urmare a sancþiu-nilor aplicate Primãriei Buzãu, de cãtre Curteade Conturi, care a imputat cheltuielile supli-mentare cu aceste animale, susþine Gutãu.

De teama Curþii de Conturi,Primãria Râmnicu Vâlcea

trece la eutanasieri

































Documents

2-3 când mumã, Festivalul când ciumã Shakespeare...sa, colegii din PSD au înþeles cã trebuie sã punem interesele administrative ale judeþului dea-supra intereselor politice