Upload
doc56789
View
61
Download
5
Embed Size (px)
Citation preview
htt
p:/
/im
oodle
.usm
.md
Pen
tru
uz in
div
idu
al
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA N
u e
ste
per
mis
a c
op
iere
a/a
mp
lasa
rea
pa
rţia
la/i
nte
gra
lă p
e n
ici
un
sit
e
Edificarea Societăţii Informaţionale Globale
(abreviat ESIG)
Titular de curs: Tudor Bragaru, dr., conf. univ.
tel. 57-77-56 / 57-74-88
e-mail_1 [email protected]
2. Arhitectura SIC
Prezentarea este destinată strict pentru uz
individual.
Orice altă utilizare nu este permisă fără
acordul scris al autorului, inclusiv copierea,
distribuirea, dezvăluirea către terţi, amplasarea
pe un alt site etc.
Pentru utilizarea necorespunzătoare
contravenienţilor sunt aplicabile sancţiuni
legale prevăzute de legislaţia Republicii
Moldova.
27.09.2013 2 ESIG
–Să relateze despre principalele
etape şi politicii RM pentru
edificarea SIC
–Să caracterizeze conţinutul
Strategiei şi Planului de acţiuni e-
Moldova 2005 şi a politicilor
actuale de edificare SIC în RM (e-
Moldova 2020)
Obiective de referinţă
27.09.2013 3 ESIG
– Să distingă componentele
arhitecturale SIC
– Să caracterizeze elementele de
infrastructură SIC
– Să demonstreze vitalitatea TIC
moderne în dezvoltarea societăţii
– Să întemeieze necesitatea noii (e-)
economii, noilor e-afaceri, e-activităţi,
e-servicii în SIC
ESIG 4 27.09
.2013
Obiective de referinţă
Agenda
1.Componentele arhitecturale SIC
2.Vectorii dezvoltării SIC
3.Fundamentele tehnologice SIC (infrastructura)
4.Importanţa TIC pentru noua economie în SIC
5.Implicaţiile socio-culturale ale TIC
6.e-Activităţile în SIC (e-/telework, e-/open,
distance, blended learning, e-health…)
7.Latura juridică a SIC
8.Administraţia în SIC (e-government)
ESIG 5 27.09
.2013
Sintagme diferite
Societate post-industrială (Alain Touraine;
Daniel Bell)
Post-modernitate (Jean-François Lyotard;
Jean Baudrillard)
“Al treilea val” (Alvin Toffler)
“Satul global” (Marshall McLuhan)
Paradigma techno-economică (Carlota
Perez)
Noua economie, economia informaţiei….
27.09.2013 ESIG 6
Valenţe multiple ale SIC
Fundamente tehnologice
Importanţă economică
Reinventarea guvernării
Autostrada
informaţională
(Al Gore, 1992)
Transformări sociale
Implicaţii culturale
Provocări juridice
Societatea
informaţională
(EC, 1993)
+
7 27.09.2013 ESIG
Societatea informaţională
presupune utilizarea intensivă a
informaţiei în toate sferele activităţii
şi existenţei umane, cu impact
economic şi social semnificativ
8 27.09.2013 ESIG
Arhitectura SI/SIC
27.09.2013 ESIG 9
Utilizatori (angajaţi) la distanţă
Internet
Baze
de date
Servere de date
şi de aplicaţii
Utilizatori
privaţi
Utilizatori
publici
Intranet
Extranet
Companii
Reţele de transport
şi servicii
Infrastructura societăţii informaţionale
10 27.09.2013
Tehnologiile SIC: Internet, Intranet, Extranet
11 27.09.2013 ESIG
Societatea informaţională
• Nu doar un concept ştiinţific
• Termen care implică acţiune politică!
Politicieni
Jurnalişti
Cetăţeni
12 27.09.2013 ESIG
Monitorizarea SIC
Care sunt indicatorii
societăţii informaţionale?
Raportul de monitorizare
2005
Benchmarking (обычно сравнивается качество,
время и деньги)
13 27.09.2013 ESIG
Raportul de monitorizare
2010
Agenda
1.Arhitectura SIC
2.Dimensiunile (vectorii dezvoltării) SIC
3.Fundamentele tehnologice SIC (infrastructura)
4.Importanţa TIC pentru noua economie în SIC
5.Implicaţiile socio-culturale ale TIC
6.e-Activităţile în SIC (e-/telework, e-/open,
distance, blended learning, e-health…)
7.Latura juridică a SIC
8.Administraţia în SIC (e-government)
ESIG 14 27.09
.2013
Vectorii Societăţii Cunoaşterii
Au fost definite două clase mari de
Vectori/Dimensiuni ale transformării societăţii
informaţionale în cea a cunoaşterii
[Drăgănescu] (componente/subsisteme SIC):
1.Vectori tehnologici – infrastructura
informaţională (globală) servicii, aplicaţii: TIC,
servicii şi aplicaţii de reţea (Internet, Intranet,
Extranet, WWW, VPN, FTP, FaceBook…).
2.Vectori funcţionali – managementul
cunoaşterii cu două valenţe, una pentru
funcţionarea economică şi organizatorică a unei
întreprinderi, corporaţii, societăţi naţionale şi-ESIG 15 27.09
.2013
Dimensiuni tehnologice ale SIC
1.Internet dezvoltat, prin extensiune geografică, utilizarea de
benzi de transmisie până la cele mai largi posibile, trecerea de
la IP4 la IP6, cuprinderea fiecărei instituţii în reţea, a fiecărui
domiciliu şi a fiecărui cetăţean
2.Tehnologia cărţii electronice, care este altceva decât cartea
pe Internet şi CD-uri (IPOD,IPAD, Tablet PC…).
3.Agenţi inteligenţi utilizaţi pentru mulţi dintre vectorii
funcţionali ai societăţii cunoaşterii, de fapt sunt sisteme expert
cu inteligenţă artificială (de ex. ‘mineritul’ datelor (data mining),
descoperiri formale de natura cunoaşterii (knowledge discovery)
etc.
4.Mediu înconjurător inteligent pentru activitatea şi viaţa
omului.
5.Nanoelectronica …
ESIG 16 27.09
.2013
Dimensiuni funcţionale ale SIC (1/2)
1.Socială (calitatea vieţii) – Transformări sociale, se aplică
asupra îngrijirii sănătăţii şi protecţiei sociale, democraţiei
sociale, comunicării (telemedicina, teleactivităţi, telelucru,
telealegeri, teleasigurare, comunicare offline-online ).
2.Educaţională – dezvoltă competenţa de concepţie şi de
lucru în regim informatizat, gestionarea inteligentă a
proceselor (educaţie şi învăţământ deschis, la distanţă,
biblioteci virtuale, resurse digitale de instruire (cărţi, cursuri,
teste electronice…) e-Teaching, e-Learning, e-Testing, e-
Coaching etc.)
3.Economică – dezvoltă noi paradigme ale economiei
digitale bazate pe cunoaştere (e-Comerţ, e-Marketing, e-
Banking, e-Learning, e-Money, e-Trading, e-Payment
achitare pe internet, afacere pe internet etc.).
ESIG 17 27.09
.2013
Dimensiuni funcţionale ale SIC (2/2)
4. Culturală (interacţiunea cultură-tehnologie) – dezvoltarea
unei e-culturi a cunoaşterii şi inovării, cu impact asupra
conservării şi dezvoltării patrimoniului, dezvoltării industriei
culturii (muzee, galerii de artă pe internet, digitizarea
informaţiei, patrimoniului naţional şi internaţional).
5. Politico-administrativă (Reinventarea guvernării în
guvernare electronică), relaţii G2G (A2A), Reţele (naţionale)
de Servicii Informatizate pentru populaţie şi agenţi
economici
6. Ambientală – are impact asupra utilizării resurselor şi
protecţiei mediului înconjurător, societăţii durabile şi
sustenabile
7. Juridică – Provocări juridice, legislaţia specifică (schimb
electronic de date, semnătură digitală, comerţ economic,
securitatea reţelelor, datelor, aplicaţiilor...).
ESIG 18 27.09
.2013
Agenda
1.Arhitectura SIC
2.Dimensiunile (vectorii dezvoltării) SIC
3.Fundamentele tehnologice SIC (infrastructura
informaţională globală IIG)
4.Importanţa TIC pentru noua economie în SIC
5.Implicaţiile socio-culturale ale TIC
6.e-Activităţile în SIC (e-/telework, e-/open,
distance, blended learning, e-health…)
7.Latura juridică a SIC
8.Administraţia în SIC (e-government)
ESIG 19 27.09
.2013
Tehnologia
informaţiei
Producţia
multimedia
digitizate
Tehnologia
comunicaţiilor
Edificarea SIC presupune
convergenţa a trei factori
20
27.09.2013
ESIG
Fundamentele tehnologice ale Societăţii Informaţionale
TIC & Reţele de
telecomunicaţii
Servicii de bază
Aplicaţii electronice
21 27.09.2013 ESIG
Infrastructura informaţională globală (GII)
1. Reţele de telecomunicaţii (telefonie, sateliţi, cablu)
2. Echipamente (PC, periferice, telefon, TV …)
3. Informaţii/cunoştinţe (baze de date, material
educaţional, programe TV …)
4. Aplicaţii (e-learning, e-business, e-banking …)
5. Resurse umane
22 27.09.2013 ESIG
Importanţa MACROeconomică a TIC = technology matters!
27.09.2013 ESIG 23
1. Utilizare TIC competitivitate
macroeconomică
2. Densitate informaţională PIB (corelaţie
0,95) => 80% creştere PIB datorită Infodensity
3. Distribuţie inegală asupra economiilor naţionale
• Economie dezvoltată + infodensity =>
creştere mare PIB
• Economie săracă + infodensity => creştere
redusă PIB
Distribuţie inegală
27.09.2013 ESIG 24
Economii dezvoltate
+ densitate informaţională mare
= creştere similară a PIB
Economii sărace
+ densitate informaţională mare
= creştere redusă a PIB
Ex.: Republica Moldova (1995-2003)
Densitate informaţională: 34,7%/an
PIB: 0,9%/an
Factori complementari
Investiţii TIC
Flexibilitate economică
• intrare/ieşire firme pe piaţă
• angajare/disponibilizare forţă de muncă
• cerere abilităţi generale
Cadru politico-legislativ favorabil
25 27.09.2013 ESIG
ICT Usage and the Global Competitiveness Index
y = 0,8785x + 4,1975R2 = 0,8898
2
2,5
3
3,5
4
4,5
5
5,5
6
6,5
7
-3,00 -2,00 -1,00 0,00 1,00 2,00 3,00
Usage Component Index
Glo
bal
Co
mp
eti
tiven
ess I
nd
ex
Global Competitiveness Index Linear (Global Competitiveness Index)
Source: INSEAD, The World Economic Forum ***The GCI is on a scale of 1 to 7. The ICT Usage scale has a mean score of 0.
26 27.09.2013 ESIG
Importanţa microeconomică TIC
27.09.2013 ESIG 27
1. TIC oferă competitivitate la nivel micro
2. Diminuarea costurilor
3. Creşterea productivităţii
4. Maximizare profituri
5. Relaţie mai bună cu clienţii/furnizorii
6. Adaptare rapidă la schimbările din mediul
economic
Beneficiile GII
1. Acces la pieţe noi
2. Creşterea productivităţii companiilor
3. Promovarea valorilor democratice
4. Schimb de idei fără bariere temporo-
spaţiale
5. Recuperarea decalajelor
28 27.09.2013 ESIG
Măsuri pentru crearea GII
1. Liberalizarea totală a sectorului telecom
2. Eliminarea barierelor comerciale
3. Realizarea interoperabilităţii
4. Securitate informatică & protecţia
datelor cu caracter privat
5. Investiţii private
29 27.09.2013 ESIG
Agenda
1.Arhitectura SIC
2.Dimensiunile (vectorii dezvoltării) SIC
3.Fundamentele tehnologice SIC (infrastructura)
4.Importanţa TIC pentru noua economie în SIC
5.Implicaţiile socio-culturale ale TIC
6.e-Activităţile în SIC (e-/telework, e-/open,
distance, blended learning, e-health…)
7.Latura juridică a SIC
8.Administraţia în SIC (e-government)
ESIG 30 27.09
.2013
Dimensiunea socio-culturală a Societăţii Informaţionale
Metode de muncă
Modul de a comunica
Accesul la servicii (culturale,
educaţionale, de sănătate)
Modul de petrecere a timpului liber
(divertisment)
27.09.2013 31 ESIG
Impactul TIC asupra ocupării forţei de muncă
Restrângerea cererii în anumite
domenii
Cerere sporită în domeniul TIC
=> Necesitatea reconversiei forţei de
muncă
27.09.2013 32 ESIG
1860 1880 1900 1920 1940 1960 1990
Agrară Industrială Informaţională
Informaţie
Servicii
Manufactură
Agricultură
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Evoluţia forţei de muncă
33 27.09.2013 ESIG
Decalaj digital = risc social major
Digital divide
Information
Haves ()
Information
have-nots ()
27.09.2013 34 ESIG
Categorii sociale expuse
1. Persoane cu venituri mici
2. Persoane cu deficienţe
3. Persoane în vârstă (adaptabilitate
redusă)
4. Persoane cu nivel scăzut de
educaţie
5. Persoane din medii
netehnologizate (rural)
27.09.2013 35 ESIG
Problemele Internetului
viteza de transfer a datelor
nr. de noduri parcurse (sursă-
>destinaţie)
securitatea datelor
36 27.09.2013 ESIG
Investiţiile– U.E. comparativ cu S.U.A.
37 27.09.2013 ESIG
Paliere ale interacţiunii
1. Lumea academică
prezervarea bunurilor culturale existente
accesul rapid al maselor la bunuri culturale
2. Mediul de afaceri
valorificarea economică a moştenirii culturale
eficientizarea legăturii creator – consumator
3. Acţiune guvernamentală
SIG – puternică dimensiune culturală (cetăţeni +
companii)
27.09.2013 38 ESIG
Digitalizarea
Pictură digitalizată în scop educaţional în cadrul CRISATEL
27.09.2013 39 ESIG
Biblioteci digitale
Organizarea informaţiei digitale pentru a fi
uşor regăsită
- Cantităţi mari de informaţie
- Diverse tipuri de informaţie
Accesibilitatea informaţiei prin reţele
Prezervarea şi arhivarea resurselor digitale
27.09.2013 40 ESIG
Provocări & riscuri
Costuri importante
Provocări legale (copyright)
Provocări tehnologice
Servicii şi conţinut preponderent în limbile
dominante
Risc: erodarea şi dispariţia accelerată a unor limbi,
obiceiuri, tradiţii
27.09.2013 41 ESIG
Diversitatea lingvistică şi culturală
“Diversitatea culturală este
esenţială pentru umanitate, aşa
cum este biodiversitatea pentru
natură.”
(Declaraţia universală asupra
diversităţii culturale a UNESCO,
2003)
27.09.2013 42 ESIG
Agenda
1.Arhitectura SIC
2.Dimensiunile (vectorii dezvoltării) SIC
3.Fundamentele tehnologice SIC (infrastructura)
4.Importanţa TIC pentru noua economie în SIC
5.Implicaţiile socio-culturale ale TIC
6.e-Activităţile în SIC (e-/telework, e-/open,
distance, blended learning, e-health…)
7.Latura juridică a SIC
8.Administraţia în SIC (e-government)
ESIG 43 27.09
.2013
Afaceri electronice (e-Business)
„totalitatea proceselor automatizate de
afaceri (atât cele interne firmelor, cât şi cele
dintre companii) care se desfăşoară prin
intermediul reţelelor de calculatoare“
(OECD)
=> e-Business
= integrare procese interne
automatizate + e-Commerce
44 27.09.2013 ESIG
Interoperabalitate
Interoperabilitate tehnică = modalităţile
prin care diverse aplicaţii software ale
diferitelor companii pot interacţiona între
ele
Interoperabilitate de afaceri = înţelegerile
pe care companiile le fac între ele pentru a
putea acţiona în comunităţi de afaceri
45 27.09.2013 ESIG
Cadrul European de Interoperabalitate (EIF)
Rezolvarea unei cereri de afaceri conform EIF
46 27.09.2013 ESIG
e-Business în U.E.
aliniere la evoluţiile internaţionale
decalaje în interiorul U.E.:
o decalaje geografice (naţionale, regionale)
o decalaje sectoriale
o decalaje între firme mici şi firme mari
o diferenţe între nivelul de adoptare şi cel de
utilizare a TIC
47 27.09.2013 ESIG
Decalaje naţionale & regionale
E-Business Country Ranking (2004)
1. Danemarca (8,28) EU-15: 7,6 puncte
2. Marea Britanie (8,27)
3. Suedia (8,25)
5. Finlanda (8,08)
34.Letonia (5,60) NMS-10: 5,87 puncte
36.Polonia (5,41)
38.Lituania (5,35)
39.Slovacia (5,33)
48 27.09.2013 ESIG
Decalaje sectoriale
49 27.09.2013 ESIG
Firme mari
Firme
mici
50 27.09.2013 ESIG
51 27.09.2013 ESIG
Tendinţe
Implementarea Internetului de bandă largă, pentru
a facilita schimbul rapid de informaţii de dimensiuni
mari;
adoptarea unor standarde comune pentru
schimbul de informaţii între organizaţii;
dezvoltarea continuă a comerţului electronic, în
special a comerţului dintre companii (tip B2B –
business to business);
implementarea sistemelor ERP, în special în
companiile medii şi mari
52 27.09.2013 ESIG
Site-uri e-Business
Portal tematic Societatea Informaţională - eBusiness:
[http://europa.eu.int/information_society/ecowor/ebus
iness/index_en.htm]
eBusiness Watch – monitorizarea afacerilor electronice
[http://www.ebusiness-watch.org]
eBusiness Readiness Index
[http://europa.eu.int/comm/enterprise/ict/policy/ebi/
index_en.htm]
Cadru legal pentru eBusiness în U.E.
[http://europa.eu.int/comm/enterprise/ict/policy/lega
l /index.htm]
53 27.09.2013 ESIG
Site-uri privind e-cultura
Portal tematic Societatea Informaţională – Culture:
[http://europa.eu.int/information_society/soccul/c
ult/index_en.htm]
DG INFSO – Directorat E – Cultural Heritage
[http://cordis.europa.eu.int/ist/digicult/index.htm]
European Culture Portal
[http://europa.eu.int/comm/culture/portal/index_e
n.htm]
27.09.2013 54 ESIG
Agenda
1.Arhitectura SIC
2.Dimensiunile (vectorii dezvoltării) SIC
3.Fundamentele tehnologice SIC (infrastructura)
4.Importanţa TIC pentru noua economie în SIC
5.Implicaţiile socio-culturale ale TIC
6.e-Activităţile în SIC (e-/telework, e-/open,
distance, blended learning, e-health…)
7.Latura juridică a SIC
8.Administraţia în SIC (e-government)
ESIG 55 27.09
.2013
Provocările justiției (1/2)
• Problema teritorialității instanțelor SIC independenta
de spațiu SIC timp a activităților in cyberspațiu: • Caracterul transfrontalier al criminalității electronice;
• Convenția privind criminalitatea informatica.
• Caracterul nematerial al probelor (“urmelor” in forma
electronica din sistem) SIC folosirea lor intr-un
sistem bazat pe materialitatea probelor (probe
tangibile); • Administrarea indirecta de probe;
• Expertiza tehnica SIC criminalistica.
• Semnătura electronica.
56
Provocările justiției (2/2)
• Viteza de evoluție a tehnologiei care induce noi servicii (e-guz, e-banking, e-amin, e-tex etc.) SIC dificultatea legiferării SIC a reglementarilor in general:
• Necesitatea unui sistem de securitate adecvat – sistemul de securitate trebuie sa se adapteze rapid in timp SIC sa acopere locul liber creat prin introducerea de servicii noi.
• Dificultatea definirii termenilor şi acceptarea lor generala - inconsistenta termenilor –;
• Ambiguitățile sunt in favoarea inculpatului;
• Grade de libertate suplimentare pentru apărare.
• Criminalitatea electronica este de regula in forma calificata: • Calificarea atacatorului, pe un domeniu îngust (al tipului de infracțiune)
excede de regula calificarea aparitorului sau a investigatorului (calificare de tip general).
57
Правовые основы политики ЕС
• Политика ЕС в области развития информационного общества
(ИО) состоит из 4 основных компонентов.
• Телекоммуникационная политика, которая основывается на
статьях 95 (гармонизация внутреннего рынка), 81 и 82
(конкуренция), а также статьях 47 и 55 (право на учреждение и
предоставление услуг) Договора об учреждении ЕС. Данные
статьи и принятые на их основе акты предполагают, прежде всего,
либерализацию рынка телекоммуникаций.
• Поддержка технологического развития информационных и
коммуникационных технологий (ИКТ), которая основывается на ст.
163-172 Договора об ЕС.
• Создание условий для конкурентоспособности информационного
сектора ЕС в соответствии со ст. 157 Договора.
• Создание всеевропейских транспортных, энергетических и
телекоммуникационных сетей, установленных ст. 154, 155 и 156
Договора об ЕС.
Программы ЕС , призванные развивать Информационное Общество как в ЕС , так
и в мире
1. «Белая Книга» информатизации
Правовая основа
Тренинги по распостранению ИКТ
2. Программа «Электронная Европа» (E-
Europe)
Доступность Интернета
Качество Интернет-соединений
Стимулирование использование
Интернета
Международные программы
1. Е-Content = Поддерживание развития
культурного и лингвистического
контента для Интернета.
2. E-learning = новые технологии в
образовании
3. E-commerce = Создание единого
рынка в e-коммерции
Agenda
1.Arhitectura SIC
2.Dimensiunile (vectorii dezvoltării) SIC
3.Fundamentele tehnologice SIC (infrastructura)
4.Importanţa TIC pentru noua economie în SIC
5.Implicaţiile socio-culturale ale TIC
6.e-Activităţile în SIC (e-/telework, e-/open,
distance, blended learning, e-health…)
7.Latura juridică a SIC
8.Administraţia în SIC (e-government)
ESIG 61 27.09
.2013
62
Понятие (электронного) e-правительства и его характеристики
Источник Определение
Gartner Group (ведущая
консалтинговая и
аналитическая компания)
E-government – это трансформирование внутренних и
внешних отношений государственных организаций на
основе использования возможностей Интернета,
информационных и телекоммуникационных технологий
с целью оптимизации предоставляемых услуг,
повышения уровня участия общества в вопросах
государственного управления и совершенствования
внутренних процессов
Heeks R.(ведущий
преподаватель
Университета в г.
Манчестер,
Великобритания)
Использование Интернета и информационных
технологий (ИТ) в государственном управлении с целью
повышения эффективности работы государственных
организаций, а также для снижения внутренних
издержек государства за счет компьютеризации труда
человека
Holmes D. (сотрудник
компании Microsoft по
работе с государственными
организациями)
Использование Интернета и ИТ для того, чтобы
предоставлять ориентированные на гражданина
государственные услуги более дешевым и удобным
способом
63
Классификация e-правительства
Государственное
взаимодействие
с гражданами
(Government to Citizen)
G2C
Государственное
взаимодействие
с коммерческим
сектором
(Government to Business)
G2B
Внутригосударственное
взаимодействие
(Government to
Government)
G2G
режим
24/7/365
экономия
система
поддержки
интересов
взаимовыгодные
условия
аутсорсинг
legacy-системы
создание языка XML
мотивация служащих
при работе с ИТ
64
Направления деятельности eG (I) 1. Изменение идеологии, философии и технологий
управления (административная реформа) • проактивный подход к потребностям граждан • возросшая роль граждан • пересмотр функций органов публичной власти • сокращение бюрократических издержек • проектный подход к управлению
2. Изменение организационной структуры и внедрение
новых управленческих технологий
• национальный план развития электронного правительства
• государственные услуги
• создание национальной ИКТ-инфраструктуры электронного правительства
• обучение информационным технологиям и ликвидация компьютерной безграмотности
65
3. Изменение нормативно-правовой базы в
сфере телекоммуникаций и развития
интернет
4. Информационная политика государства в
контексте электронного правительства
5. Структура управления электронным
правительством
6. Доверие граждан, коммерческого сектора
деятельности государства в целом и в
вопросах электронного правительства в
частности
Направления деятельности eG (II)
66
Проблема «цифрового неравенства»
Отсутствие системных решений по двум направлениям:
• Экономическое + цифр. неравенство в обществе и
• Достаточно высокая цена оборудования и программного обеспечения, требуемого для подключения к государственным информационным ресурсам в интернете
67
Întrebări, sugestii,
propuneri?
Contribuiţi la
îmbunătăţirea
cursului!
27.09.2013 ESIG
Agenda
1.Etapele edificării SI în Moldova
2.Strategia şi Planul de acţiuni e-Moldova (2005)
3.Progresele înregistrate/starea actuală a SI
4.Politici de viitor pentru edificarea SI (pe domenii)
– TIC,
– e-Guvernare,
– e-Sănătae,
– e-Business,
– e-Cultura,
– e-Educaţie,
– e-Ştiinţă
http://www.egov.md
http://www.idsi.md
www.mtic.gov.md
27.09.2013 68 ESIG
Întrebările, sugestiile,
propunerile Dvs. contează.
Contribuiţi la îmbunătăţirea
cursului!!!
27.09.2013 69 ESIG