2009

ISSN 1831-1350

CURT

EA D

E CO

NTU

RI E

URO

PEA

NĂ

RAPORTUL ANUAL DE ACTIVITATE PENTRU ANUL

RO

kg003513cover_b.pdf 1 9/04/10 11:51

kg003513cover_b.pdf 2 9/04/10 11:51

2009

C u r t e a d e C o n t u r i

E u r o p e a n ă

RAPORTUL ANUAL DE ACTIVITATE PENTRU ANUL

Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiţi răspunsuri

la întrebările pe care vi le puneţi despre Uniunea Europeană.

Un număr unic gratuit (*):

00 800 6 7 8 9 10 11

(*) Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot factura aceste apeluri.

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet

pe serverul Europa (http://europa.eu).

O fi șă bibliografi că fi gurează la sfârșitul prezentei publicaţii.

Luxemburg: Ofi ciul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2010

ISBN 978-92-9207-649-8

doi:10.2865/34301

© Uniunea Europeană, 2010

Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Printed in Belgium

TIPĂRIT PE HÂRTIE ÎNĂLBITĂ FĂRĂ CLOR

3

CUPRINS

4-5

6-7

8-13

14-17

18-28

29-30

31-32

33-35

36-38

39

40-47

48-51

52

CUVÂNTUL-ÎNAINTE AL PREȘEDINTELUI

MISIUNE, VIZIUNE, VALORI ȘI OBIECTIVE STRATEGICE

ROLUL ȘI ACTIVITATEA CURŢII

ROLURI ȘI RESPONSABILITĂŢI

PREZENTARE GENERALĂ A RAPOARTELOR DE AUDIT ȘI A AVIZELOR

IMPACTUL OBSERVAȚIILOR ȘI ACȚIUNI ÎNTREPRINSE ÎN URMA LOR

PUNCTUL DE VEDERE AL CURŢII

ACTIVITĂŢILE CURŢII PLANIFICATE PENTRU 2010

MĂSURAREA ȘI AMELIORAREA PERFORMANŢEI

COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

RESURSELE UMANE ȘI SERVICIILE DE SPRIJIN

INFORMAŢII FINANCIARE

DECLARAŢIA ORDONATORULUI DE CREDITE DELEGAT

3

4

Am onoarea de a vă prezenta Raportul anual de act iv i tate pentru anul 2009 al Curţ i i de Conturi Europene. Scopul acestui raport este de a ofer i o pr iv ire de ansamblu asupra pr incipale lor rezultate ș i real izăr i a le Curţ i i d in cursul acestui an, precum ș i de a prezenta pr incipale le evoluţ i i pr iv ind mediul de audit ș i organizarea internă a inst i tuţ ie i .

2009 a fost un an important pentru UE, un moment de re înnoire marcat de a legerea unui nou Par lament European, de intrarea în v igoare a Tratatului de la L isabona ș i de începerea procesului de desemnare a unei noi Comis i i Europene. Noul tratat reafirmă atât rolul și mandatul Curţi i , cât și statutul său de inst i tuţ ie a Uniuni i Europene ș i introduce schimbăr i în ceea ce pr ivește g e s t i u n e a f o n d u r i l o r U E ș i c o n t r o l u l u t i l i z ă r i i a c e s t o r a , c o n s o l i d â n d r o l u l Parlamentului European în acest sens și sublini ind responsabil itatea statelor membre refer i tor la execuţ ia bugetului .

Curtea preconizează că aceste evoluţi i vor conduce la crearea de oportunităţi i m p o r t a n t e p e n t r u î m b u n ă t ă ţ i r e a g e s t i u n i i f i n a n c i a r e a U E . S e c ţ i u n e a int i tulată „Punctul de vedere a l Curţ i i ” prez intă pe scurt opinia inst i tuţ ie i cu pr iv i re la r iscur i le ș i provocăr i le cu care se va confrunta noua Comis ie ș i indică faptul că amel iorarea cal i tăţ i i cheltuiel i lor UE reprezintă o pr ior i tate majoră .

CUVÂNTUL-ÎNAINTE AL PREȘEDINTELUI

4

Curtea a înregistrat progrese semnificative în cursul anului în ceea ce privește punerea în apl icare a s t rategie i sa le de audit pentru per ioada 2009-2012 ș i at ingerea obiect ivelor v izând îmbunătăţ i rea impactului act iv i tăţ i i sa le ș i ut i l izarea opt imă a resurselor de care dispune. O etapă importantă în acest sens a reprezentat-o deciz ia Curţ i i de a sol ic i ta Consi l iu lui aprobarea unui nou regulament de procedură care să contribuie la simplif icarea procedurilor ut i l izate pentru adoptarea rapoartelor ș i a avizelor .

Mai mult , numărul de rapoarte elaborate de Curte a crescut de la 42 în 2008 la 57 în 2009. De asemenea, mă bucur să vă pot informa că principalul produs a l Curţ i i , raportul anual pr iv ind execuţ ia bugetului UE, a fost ș i de această dată bine pr imit de către pr incipal i i factor i inst i tuţ ional i interesaţ i , care au susţ inut multe dintre recomandăr i le formulate .

Î n c u r s u l a n u l u i 2 0 0 9 , C u r t e a a c o n t i n u a t s ă c o l a b o r e z e î n m o d a c t i v c u i n s t i t u ţ i i l e s u p r e m e d e a u d i t ( I S A ) d i n s t a t e l e m e m b r e p e n t r u a s t a b i l i abordări comune în ceea ce pr ivește auditul fonduri lor UE ș i pentru a def ini modul în care inst i tuţ i i le supreme de audit pot spr i j in i guvernele să facă faţă cr ize i f inanciare ș i economice.

Real izăr i le Curţ i i depind de cal i tăţ i le ș i de motivaţia celor 880 de angajaţ i a i săi . Nivelul lor de satisfacţie reprezintă un indicator-cheie pentru capacitatea de reuș i tă a inst i tuţ ie i ș i este pr ima dată când acest indicator este inc lus î n r a p o r t u l d e a c t i v i t a t e . A ș d o r i s ă l e m u l ţ u m e s c p e n t r u e n t u z i a s m u l ș i devotamentul de care au dat dovadă, ajutând astfel Curtea să își îndeplinească mis iunea.

Vítor Manuel da S i lva CaldeiraP r e ș e d i n t e

5

6

MISIUNE, VIZIUNE, VALORI ȘI OBIECTIVE STRATEGICE

MISIUNE

Curtea de Conturi Europeană este instituţia Uniunii Europene instituită prin tratat cu scopul de a efectua auditul fondurilor UE. În calitate de auditor extern al Uniunii Europene, aceasta contribuie la îmbunătăţirea gestiunii financiare a UE și joacă rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetăţenilor Uniunii.

VIZIUNE

O Curte de Conturi independentă și dinamică, recunoscută pentru integritatea și imparţialitatea sa, respectată pentru profesionalismul său și pentru calitatea și impactul activităţii sale, oferind părţilor interesate un sprijin esenţial pentru îmbunătăţirea gestiunii financiare a UE.

VALORI

INDEPENDENŢĂ, INTEGRITATE ȘI IMPARŢIALITATE

PROFESIONALISM VALOARE ADĂUGATĂ EXCELENŢĂ ȘI EFICIENŢĂ

Independenţă, integritate și imparţialitate atât la nivelul instituţiei, cât și la nivelul membrilor și al personalului acesteia

Furnizarea unor rezultate adecvate părţilor interesate, fără a solicita instrucţiuni și fără a ceda vreunei presiuni provenite din surse externe

Menţinerea unor standarde ridicate și exemplare în toate aspectele profesionale

Implicarea în dezvoltarea auditului finanţelor publice, atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial

Elaborarea unor rapoarte relevante, prezentate la timp și de înaltă calitate, care să se bazeze pe constatări și probe solide, să vină în întâmpinarea preocupărilor părţilor interesate și să transmită un mesaj puternic și cu autoritate

Contribuţia la îmbunătăţirea efectivă a gestiunii UE și la creșterea responsabilizării în ceea ce privește gestiunea fondurilor UE

Aprecierea angajaţilor, dezvoltarea talentelor și recompensarea performanţei

Asigurarea unei comunicări eficace pentru a promova spiritul de echipă

Maximizarea eficienţei în toate aspectele activităţii

6

OBIECTIVE STRATEGICE

PROFESIONALISM REZULTATE PĂRŢI INTERESATE EDUCARE ȘI DEZVOLTARE

O metodologie solidă, o strategie de audit corespunzătoare, dezvoltarea practicilor din domeniul auditului finanţelor publice, standarde de audit și criterii de audit comune în ceea ce privește fondurile UE, colaborarea cu instituţiile supreme de audit din UE, un „cadru de control comunitar” eficace

Alegerea unor teme de audit corespunzătoare, claritatea, lizibilitatea și publicarea la timp a rapoartelor, calitatea auditurilor performanţei, creșterea impactului rapoartelor

Consolidarea relaţiilor cu entităţile auditate pentru a îmbunătăţi înţelegerea procesului de audit și pentru a obţine o mai largă acceptare a rezultatelor auditului

Dezvoltarea dialogului cu Parlamentul European și cu Consiliul în calitatea acestora de autorităţi bugetare și de autorităţi responsabile de descărcarea de gestiune

Comunicarea eficace cu cetăţenii Uniunii Europene

Învăţarea unor lecţii în urma exerciţiului de evaluare colegială, cu scopul de a consolida și de a dezvolta organizarea, metodele, procesele și rezultatele și de a maximiza eficienţa

Punerea în aplicare a unor politici eficace și dinamice în materie de resurse umane

Formare profesională de înaltă calitate; modernizarea infrastructurii

Punerea în aplicare a unor politici informatice

OBIECTIVELE STRATEGIEI DE AUDIT PENTRU PERIOADA 2009-2012

Maximizarea impactului ◆ global al auditurilor Curţii

Creșterea eficienţei ◆ prin exploatarea optimă a resurselor

7

8

38,8 %47,3 %

1,1 %

6,4 %

6,3 %

ROLUL ȘI ACTIVITATATEA CURŢII

BUGETUL UE REPREZINTĂ PUNCTUL DE PLECARE PENTRU ACTIVITATEA DE AUDIT A CURŢI I

B u g e t u l U n i u n i i E u r o p e n e ( p e n t r u 2 0 1 0 ) s e r i d i c ă l a c i r c a 1 2 3 d e m i l i a r d e d e e u r o ,

ceea ce reprezintă aproximativ 1 % din venitul naţ ional brut (VNB) a l ce lor 27 de state

m e m b r e . Î n r a p o r t c u b u g e t e l e n a ţ i o n a l e , a c e s t p r o c e n t e s t e u n u l r e d u s . C u t o a t e

acestea, pentru unele state membre fonduri le pr imite de la UE joacă un rol important

în f inanţarea act iv i tăţ i lor publ ice , iar suma totală este semnif icat ivă în comparaţ ie cu

VNB-ul mai multor state membre. Venitur i le Uniuni i Europene constau î n p r i n c i p a l în

contr ibuţ i i d in partea statelor membre bazate pe venitul naţ ional brut (VNB – 76 %) a l

acestora ș i pe taxele vamale ș i cele agricole (așa-numitele resurse propri i tradiţ ionale –

12 %) , precum ș i într -o contr ibuţ ie bazată pe taxa pe valoarea adăugată colectată de

statele membre (TVA – 11 %) . Alcătuirea bugetului a evoluat în t imp, pol i t ic i le pr iv ind

agr icultura ș i coeziunea reprezentând componentele majore a le acestuia (a se vedea

caseta 1) .

CASETA 1 – CARE ESTE DESTINAŢIA CHELTUIELILOR UE?

B u g e t u l U E e s t e f i n a n ţ a t p r i n c o n t r i b u ţ i i

financiare din partea statelor membre (bazate,

în cea mai mare parte, pe VNB-ul fiecărui stat

membru), prin taxe vamale și taxe agricole,

precum și prin TVA. Bugetul UE vizează, într-o

mare măsură, alte obiective decât cele urmărite

de bugetele naţionale, acest lucru datorându-se,

parţial, diferenţelor legate de responsabilităţi.

De exemplu, Uniunea nu este responsabi lă

de s istemele de asigurări sociale, cărora le

corespunde, de regulă, o parte semnificativă din

cheltuielile naţionale.

Cel mai mare domeniu de cheltuieli al Uniunii

Europene este const i tu i t de agr icultură ș i

dezvoltarea rura lă ( în pr incipal sub forma

plăţilor către fermieri), care reprezintă aproape

jumătate din buget. O altă parte importantă

din cheltuieli corespunde domeniului coeziunii

(dezvoltare socială și regională), în cadrul căruia

se cofinanţează o gamă largă de proiecte, de

la construcţia de drumuri în Letonia până la

cursuri de formare profesională pentru șomeri

în Ţăr i le de Jos. Acest domeniu reprezintă

aproximativ o treime din buget.

Sursa: Bugetul general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2010.

Cheltuielile UE

Cetăţenie, libertate, securitate și justiţie

Conservarea și gestionarea resurselor naturale (în principal agricultura)

Uniunea Europeană ca partener mondial

Administraţie

Creștere durabilă (în principal coeziunea)

8

Bugetul este adoptat în f iecare an – în contextul unor cadre f inanciare pe șapte ani – de

către Consi l iu , adică de către reprezentanţ i i s tatelor membre, ș i de către Par lamentul

E u r o p e a n , a i c ă r u i m e m b r i s u n t a l e ș i p r i n v o t d i r e c t . C o m i s i a E u r o p e a n ă p r o p u n e

b u g e t u l , f i i n d , d e a s e m e n e a , r e s p o n s a b i l ă d e e x e c u ţ i a l u i . O p a r t e d e o s e b i t d e

importantă a bugetului – în special cheltuiel i le din domenii le agricultur i i ș i coeziuni i –

este executată în cooperare cu statele membre. În funcţ ie de natura programelor de

cheltuie l i , administraţ i i le naţ ionale pot f i responsabi le de stabi l i rea unor strategi i de

cheltuiel i , de selectarea beneficiar i lor ș i a proiectelor , precum și de efectuarea plăţi lor .

O caracter ist ică part iculară a cheltuie l i lor UE o reprez intă procentajul mare de plăţ i

e fectuate pe baza declaraţ i i lor de cheltuie l i depuse de către benef ic iar i i înș iș i , care

pot f i , de exemplu, fermieri sau administratori de proiecte ș i care pot proveni din or ice

stat a l Uniuni i .

9

IMAGINE DE ANSAMBLU A CONTROLULUI INTERN ȘI A AUDITULUI EXTERN AVÂND DREPT OBIECT BUGETUL UE

CARE ESTE ROLUL CURŢI I?

În societăţ i le democrat ice , este nevoie de informaţ i i publ ice exacte care să poată f i

uti l izate ca bază pentru dezbateri ș i pentru procesul decizional în vederea îmbunătăţir i i

g e s t i u n i i f i n a n c i a r e ș i a g a r a n t ă r i i î n d e p l i n i r i i o b l i g a ţ i e i d e a r ă s p u n d e d e a c e a s t ă

gestiune. Ca ș i statele sale membre, UE dispune de un auditor extern, care îndeplinește

ro lu l de gardian independent a l intereselor f inanciare a le cetăţeni lor . În ca l i tate de

auditor extern a l UE, Curtea de Contur i Europeană ver i f ică dacă fonduri le Uniuni i sunt

corect contabil izate ș i dacă sunt cheltuite în conformitate cu reglementări le apl icabile,

precum și dacă se acordă atenţia cuvenită obţineri i unui raport optim resurse-rezultate,

indi ferent de dest inaţ ia fonduri lor .

Rezultatele activităţi i Curţi i sunt util izate de către Comisie, Parlament și Consil iu, precum

ș i de către statele membre în scopul îmbunătăţ i r i i gest iuni i f inanciare a bugetului UE.

A c t i v i t a t e a C u r ţ i i o f e r ă o b a z ă i m p o r t a n t ă p e n t r u p r o c e d u r a a n u a l ă d e d e s c ă r c a r e

de gest iune, pr in care Par lamentul , p lecând de la recomandăr i le Cons i l iu lu i , dec ide

d a c ă C o m i s i a ș i - a î n d e p l i n i t o b l i g a ţ i i l e î n m a t e r i e d e e x e c u ţ i e a b u g e t u l u i a f e r e n t

exerc i ţ iu lu i precedent . În pof ida a ceea ce ar sugera numele său, Curtea nu dispune

de competenţe judic iare .

În domeni i le bugetare în care gest iunea este parta jată , s tate le membre cooperează

cu Comis ia în ceea ce pr ivește stabi l i rea de s isteme de supraveghere ș i de control –

control intern – pentru a se as igura că fonduri le sunt cheltuite în mod corespunzător

ș i î n c o n f o r m i t a t e c u n o r m e l e î n v i g o a r e . C o n t r o l u l i n t e r n s e r e a l i z e a z ă , a s t f e l , a t â t

la n ivelul UE, cât ș i la n ivel naţ ional . Pe lângă act iv i tatea desfășurată de Curte , multe

instituţi i naţionale de audit verif ică fonduri le europene care sunt gestionate și uti l izate

de administraţ i i le naţ ionale .

Nivelul UE

Nivelul naţional

Co

ntr

olu

l in

tern

Au

dit

ul e

xte

rn

Comisia (DG-uri, Serviciul de Audit Intern)

Statele membre Autorităţile responsabile de punerea în aplicare

Instituţiile naţionale

de audit

Curtea de Conturi Europeană

10

CARE ESTE OBIECTUL AUDITULUI CURŢI I?

Curtea efectuează t re i t ipur i d i fer i te de audit 1: audit f inanciar , audit de conformitate

ș i audit a l performanţei . Acestea abordează următoarele t re i chest iuni :

d a c ă î n c o n t u r i s u n t p r e z e n t a t e î n m o d f i d e l , s u b t o a t e a s p e c t e l e s e m n i f i c a t i v e , 1 .

situaţia f inanciară, rezultatele și f luxurile de numerar ale exerciţiului , în conformitate

cu cadrul de raportare f inanciară apl icabi l (AUDITUL F INANCIAR) ;

dacă operaţ iuni le respectă , sub toate aspectele semnif icat ive , cadrele jur id ice ș i 2 .

de reglementare care le sunt apl icabi le (AUDITUL DE CONFORMITATE) ;

d a c ă s e a s i g u r ă o b u n ă g e s t i u n e f i n a n c i a r ă , c u a l t e c u v i n t e , d a c ă f o n d u r i l e s u n t 3 .

u t i l i z a t e î n t r - u n g r a d c â t m a i m i c p o s i b i l ( e c o n o m i c i t a t e ) , d a c ă r e z u l t a t e l e s u n t

obţinute cu cel mai mic nivel posibi l de resurse (ef icienţă) ș i dacă au fost îndeplinite

obiect ivele propuse (ef icaci tate) (AUDITUL PERFORMANŢEI) .

1 Pentru mai multe informaţii privind metodologia Curţii, vă rugăm să consultaţi manualele disponibile pe site-ul Curţii

(www.eca.europa.eu).

2 Tratatul TFUE dispune formularea de către Curte a unei declaraţii – sau a unei opinii – cu privire la fi abilitatea conturilor și la

legalitatea și regularitatea operaţiunilor subiacente. În acest context, operaţiunile subiacente reprezintă, în mod normal, plăţi

efectuate de la bugetul UE către benefi ciari fi nali. Declaraţia anuală de asigurare este cunoscută, în general, sub acronimul din

limba franceză, DAS (Déclaration d’Assurance). Spre deosebire de practica din statele membre, Curtea formulează această declaraţie

cu privire la întregul buget al UE.

CUM ÎȘ I PREZINTĂ CURTEA REZULTATELE?

C u r t e a p u b l i c ă r e z u l t a t e l e a c t i v i t ă ţ i l o r s a l e d e a u d i t î n u r m ă t o a r e l e t i p u r i d e

rapoarte :

Rapoarte anuale – acestea prezintă rezultatele auditur i lor f inanciare sub forma unor

d e c l a r a ţ i i d e a s i g u r a r e c u p r i v i r e l a b u g e t u l g e n e r a l 2 ș i l a f o n d u r i l e e u r o p e n e d e

dezvoltare 3. Aceste două rapoarte se publ ică împreună, în luna noiembrie .

Rapoarte anuale specif ice – acestea prezintă rezultatele audituri lor f inanciare efectuate

cu pr iv i re la agenţ i i le ș i organismele descentra l izate a le Uniuni i .

Rapoarte specia le – acestea prezintă rezultatele unor auditur i a le performanţei ș i a le

unor auditur i de conformitate selectate de Curte . Rapoartele specia le se pot publ ica

în or ice moment a l anului .

În p lus , Curţ i i i se so l ic i tă emiterea unor av ize cu pr iv i re la noi le acte legis lat ive cu

impact f inanciar sau la modif icarea acestor acte legis lat ive .

11

CUM ÎȘ I DESFĂȘOARĂ CURTEA AUDITURILE?

A u d i t u l C u r ţ i i p r i v i n d c o n t u r i l e U E s e d e s f ă ș o a r ă î n c o n f o r m i t a t e c u s t a n d a r d e

i n t e r n a ţ i o n a l e d e a u d i t , c a r e s e a p l i c ă a t â t î n s e c t o r u l p u b l i c , c â t ș i î n c e l p r i v a t .

S t a n d a r d e l e i n t e r n a ţ i o n a l e d e a u d i t e x i s t e n t e n u a c o p e r ă î n s ă t i p u l d e a u d i t d e

conformitate efectuat de Curte . Curtea part ic ipă în mod act iv , a lătur i de inst i tuţ i i le

naţ ionale de audit , la e laborarea standardelor internaţ ionale de către organismele de

standardizare ( Intosai , IFAC) 4.

P e n t r u a o b ţ i n e a s i g u r a r e a c ă p l ă ţ i l e r e s p e c t ă c a d r e l e j u r i d i c e ș i d e r e g l e m e n t a r e ,

C u r t e a s e b a z e a z ă a t â t p e r e z u l t a t e l e e x a m i n ă r i i s i s t e m e l o r d e s u p r a v e g h e r e ș i d e

c o n t r o l , menite să prevină sau să detecteze ș i să corecteze eror i le de legal i tate ș i de

regular i tate , cât ș i pe rezul tate le e x a m i n ă r i i u n u i e ș a n t i o n d e o p e r a ţ i u n i (p lăţ i ) (a se

vedea caseta 2) . Cu cât s istemele sunt considerate mai f iabi le în urma testăr i i , cu atât

este mai mic numărul operaţ iuni lor care t rebuie auditate de Curte pentru a a junge la

o c o n c l u z i e v a l a b i l ă p r i v i n d l e g a l i t a t e a ș i r e g u l a r i t a t e a l o r . C u r t e a u t i l i z e a z ă ș i a l t e

surse în spr i j inul concluzi i lor sa le , ca de exemplu declaraţ i i le conducer i i reprezentate

d e r a p o a r t e l e a n u a l e d e a c t i v i t a t e a l e d i r e c t o r i l o r g e n e r a l i d i n c a d r u l C o m i s i e i s a u

act iv i tatea a l tor auditor i .

În cadrul auditului performanţei , Curtea ut i l izează o gamă var iată de metodologi i de

audit pentru a evalua s istemele de gest iune ș i de monitor izare , precum ș i informaţi i le

privind performanţa, pe baza unor cr iter i i derivate din legislaţ ie ș i din principi i le bunei

gest iuni f inanciare .

Atunci când selectează auditur i le performanţei care urmează să f ie efectuate , Curtea

urmărește să ident i f ice subiectele de audit care pot conduce în cea mai mare măsură

l a i d e n t i f i c a r e a u n o r p o s i b i l e î m b u n ă t ă ţ i r i l e g a t e d e e c o n o m i c i t a t e a , e f i c i e n ţ a ș i

ef icaci tatea cheltuie l i lor UE.

3 Fondurile europene de dezvoltare (FED) sunt rezultatul atât al unor convenţii și acorduri internaţionale între Uniune și statele

membre ale acesteia și anumite state din Africa, zona Caraibilor și Pacifi c (ACP), cât și al unor decizii ale Consiliului privind

asocierea cu ţări și teritorii de peste mări (TTPM). Comisia gestionează majoritatea cheltuielilor aferente FED în colaborare cu

statele ACP, parţial prin EuropeAid (a se vedea grupul de politici Relaţii externe, dezvoltare și extindere), parţial prin delegaţiile

din ţările benefi ciare. Instrumentul pentru investiţii din cadrul fondurilor europene de dezvoltare este gestionat de către Banca

Europeană de Investiţii (BEI) și nu face obiectul mandatului de audit al Curţii.

4 Intosai – International Organisation of Supreme Audit Institutions (Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit);

IFAC – International Federation of Accountants (Federaţia Internaţională a Contabililor).

12

Curtea nu dispune de resursele necesare pentru

a audita în detal iu totalitatea operaţiunilor

efectuate în cadrul bugetului UE. Curtea utilizează,

prin urmare, tehnici de eșantionare statistică

pentru a obţine un rezultat reprezentativ pentru

întreaga populaţie. Acest lucru implică selectarea

în mod aleatoriu a unui eșantion reprezentativ de

operaţiuni subiacente pentru domeniul coeziunii,

de exemplu, în vederea efectuării unor teste

aprofundate. Curtea urmărește cursul acestor

operaţiuni până la beneficiarii finali ai ajutorului,

de exemplu un promotor de proiect din Italia.

Curtea efectuează apoi verificări, în multe cazuri

la faţa locului, cu scopul de a stabili dacă cererea

este conformă cu realitatea.

Caracterul reprezentativ al eșantionului Curţii

permite extrapolarea rezultatelor la ansamblul

populaţiei în cauză, de exemplu anumite venituri

sau un anumit domeniu de cheltuieli, precum și

utilizarea lor, împreună cu informaţiile rezultate

din evaluarea sistemelor de gestiune și de control

sau provenite din alte surse, în sprijinul formulării

unei opinii de audit generale.

CASETA 2 – MODALITATEA ÎN CARE CURTEA TESTEAZĂ UN EȘANTION DE PLĂŢI DE LA BUGETUL UE

EȘANTIONAREA OPERAŢIUNILOR

Selecţie aleatorie a unui eșantion reprezentativ

Plată către un promotor de proiect din Italia

Populaţia tuturor plăţilor din domeniul coeziunii

13

14

ROLURI ȘI RESPONSABILITĂŢI5

CONDUCERE ȘI ORGANIZARE

Curtea de Conturi funcţionează sub forma unui organ colegial compus din 27 de membri,

câte unul din f iecare stat membru, numiţ i de Consi l iu , după consultarea Par lamentului

European, pentru un mandat de șase ani , cu posibi l i tatea de re înnoire . Președintele

e s t e a l e s d e c ă t r e m e m b r i , d i n r â n d u l a c e s t o r a , p e n t r u u n m a n d a t d e t r e i a n i , c u

posibi l i tatea de re înnoire .

Cinci grupur i de audit , în care sunt repart izaţ i d i fer i ţ i i membri , e laborează rapoartele

ș i av izele în vederea adoptăr i i acestora de către Curte . Conform organigramei , ex istă

patru grupuri sectoriale care acoperă diverse părţ i din buget ș i un alt grup responsabi l

de aspecte „or izontale” . În plus , există un comitet administrat iv , format din membri a i

Curţ i i , care se ocupă de e laborarea deciz i i lor administrat ive a le Curţ i i .

La sfârșitul anului 2009, Curtea a transmis Consiliului

o propunere de revizuire a Regulamentului său de

procedură pentru a permite ca anumite categorii de

rapoarte și de avize ale Curţii să poată fi adoptate

de camere, și nu doar de colegiul Curţii. Aceste

modificări vor simplifica procesul decizional al

Curţii, care va deveni astfel mai eficient, parţial

datorită scăderii intervalului de timp necesar

pentru adoptarea deciziilor.

F i e c a r e c a m e r ă a r e d o u ă d o m e n i i d e

responsabilitate – în primul rând, adoptarea

rapoarte lor specia le , a rapoarte lor anuale

specifice și a avizelor; în al doilea rând, elaborarea

proiectelor de observaţii pentru raportul anual

privind bugetul general al UE și pentru raportul

anual privind fondurile europene de dezvoltare,

precum și a proiectelor de avize în vederea

adoptării acestor documente de către Curte.

Ca și în cazul colegiului, deciziile camerelor se

adoptă cu majoritatea voturilor membrilor care

compun camera în cauză. Membrii pot asista la

ședinţele oricărei camere, dar pot vota numai în

cadrul camerei în care au fost repartizaţi de către

Curte.

Bineînţeles, Curtea va continua să se reunească

pentru dezbaterea și adoptarea documentelor de

care răspunde în exclusivitate, cum sunt raportul

anual privind bugetul general al UE și raportul

anual privind fondurile europene de dezvoltare.

Rolul Comitetului administrativ va fi consolidat.

Acesta este prezidat de președintele Curţii, iar

membrii săi sunt decanii camerelor. Comitetul

va executa sarc ini le de pregăt i re aferente

problemelor administrative care necesită o decizie

a Curţii și deciziilor privind chestiuni de politică,

de principiu sau de importanţă strategică, în

vederea aprobării ulterioare de către Curte.

Pe lângă sarcinile din cadrul colegiului, de luare a deciziilor definitive cu privire la audituri,

la avize și la aspecte mai largi de ordin strategic și administrativ, f iecare membru este

responsabil de o serie de sarcini proprii , în principal în domeniul auditului. Activităţile de

audit propriu-zise sunt, în general, efectuate de auditorii din unităţile de audit coordonate

de membrul responsabil , cu sprij inul unui cabinet. Membrul prezintă apoi raportul atât

la nivelul grupului, cât și la nivelul Curţii ; odată adoptat, raportul este prezentat în faţa

Parlamentului European, a Consil iului și a altor părţi interesate relevante.

5 Pentru mai multe detalii, a se vedea site-ul Curţii (www.eca.europa.eu).

14

PERSONALUL CURŢI I

Bugetul pentru exerc i ţ iu l 2009 a l Curţ i i de Contur i Europene prevedea un număr total

d e 8 8 0 d e p o s t u r i a l o c a t e ( l a 3 1 d e c e m b r i e 2 0 0 9 ) . P e r s o n a l u l d e a u d i t a l C u r ţ i i s e

caracter izează pr intr -o mare d ivers i tate în ceea ce pr ivește pregăt i rea ș i exper ienţa

profesională, provenind atât din sectorul public , cât ș i din cel privat, ș i f i ind special izat ,

d e e x e m p l u , î n c o n t a b i l i t a t e , g e s t i u n e f i n a n c i a r ă , a u d i t i n t e r n ș i e x t e r n , d r e p t s a u

economie. La fe l ca toate cele la l te inst i tuţ i i a le Uniuni i , Curtea angajează resort isanţ i

a i t u t u r o r s t a t e l o r m e m b r e , a c e ș t i a i n t r â n d s u b i n c i d e n ţ a S t a t u t u l u i f u n c ţ i o n a r i l o r

Uniuni i Europene.

Personalul de audit a l Curţ i i p lani f ică ș i efectuează auditur i le ș i e laborează proiectele

d e r a p o r t c a r e r e p r e z i n t ă r e z u l t a t e l e a c e s t o r a c t i v i t ă ţ i . S e l u c r e a z ă î n e c h i p e , c a r e

var iază de la patru sau cinci persoane pentru anumite auditur i pe domenii special izate

până la douăzec i sau peste douăzec i de persoane pentru unele d intre auditur i le de

mai mare amploare pe care le real izează Curtea (de exemplu, auditur i le f inanciare/de

conformitate pr iv ind cheltuie l i le d in domeni i le agr icultur i i ș i coeziuni i , e fectuate în

vederea întocmir i i declaraţ ie i de as igurare anuale) . În mod curent , auditul presupune

obţinerea de probe de audit în diverse moduri : pr in munca administrat ivă efectuată la

Luxemburg, pr in v iz i te la Comis ia Europeană ș i pr in ver i f icarea a ceea ce se întâmplă

„pe teren” în statele membre, acolo unde sunt generate venitur i le pentru bugetul UE

ș i unde se desfășoară act iv i tăţ i le f inanţate de la bugetul UE.

Rapoartele ș i av izele Curţ i i t rebuie să f ie acces ibi le c i t i tor i lor d in întreaga Uniune, iar

în cadrul act iv i tăţ i i sa le de audit Curtea t rebuie să păstreze contactul cu autor i tăţ i le

publ ice ș i cu a l ţ i factor i de pe întreg ter i tor iu l Uniuni i . Aceste lucrur i nu ar f i posibi le

fără aportu l t raducător i lor Curţ i i , care t raduc rap oarte le ș i av i ze le Curţ i i (e lab orate

aproape întotdeauna în l imbile engleză sau franceză) în 22 de l imbi of ic iale ale Uniuni i

ș i , a t u n c i c â n d e s t e n e v o i e , c o r e s p o n d e n ţ a C u r ţ i i . D e a s e m e n e a , t r a d u c ă t o r i i C u r ţ i i

furnizează auditor i lor as istenţă l ingvist ică în cursul v iz i te lor de audit desfășurate în

statele membre.

Personalul administrat iv al Curţ i i este responsabil de o gamă largă de funcţi i de spri j in,

indispensabi le în cadrul unei organizaţ i i mult inaţ ionale care funcţ ionează în cadrul

UE: f inanţe, contabi l i tate, buget, pol it ică imobil iară, tehnologia informaţiei , t ransport ,

secur i tate etc . Secretarul general este membrul de personal cu cel mai mare grad în

inst i tuţ ie ș i este responsabi l de gest ionarea personalului ș i de administrarea Curţ i i .

15

16

MichelCRETIN (FR)

Irena PETRUŠKEVIČIENĖ (LT)

IgorsLUDBORŽS (LV)

JanKINŠT (CZ)

MassimoVARI (IT)

OlaviALA-NISSILÄ (FI)

Harald NOACK (DE)

Henri GRETHEN (LU)

OvidiuISPIR (RO)

Nadejda SANDOLOVA (BG)

Morten Louis LEVYSOHN (DK)

IoannisSARMAS (EL)

Gejza HALÁSZ (HU)

JúliusMOLNÁR (SK)

Vojko Anton ANTONČIČ (SI)

Jacek UCZKIEWICZ (PL)

Josef BONNICI (MT)

KerstiKALJULAID (ET)

KikisKAZAMIAS (CY)

KarelPINXTEN (BE)

LarsHEIKENSTEN (SE)

Maarten B. ENGWIRDA (NL)

Máire GEOGHEGAN-QUINN (IE)

Hubert WEBER (AT)

DavidBOSTOCK (UK)

JuanRAMALLO MASSANET (ES)

Vítor Manuel da SILVA CALDEIRA (PT)

CURTEA DE CONTURIEUROPEANĂ 2009

Această organigramă refl ectă situaţia de la data de 1 februarie 2010.

Pentru o organigramă actualizată, vă rugăm să consultaţi site-ul Curţii

(www.eca.europa.eu).

Președinte

16

Vítor Manuel da SILVA CALDEIRApreședinte

OR

GA

NIG

RA

MĂ

David BOSTOCK, decanKersti KALJULAIDMassimo VARIOvidiu ISPIRHarald NOACKHenri GRETHEN

Politici structurale – Audit fi nanciar

Transport, cercetare și energie – Audit fi nanciar

Transport și energie – Auditul performanţei

Mediu, societate și asistenţă socială, turism și cultură – Auditul performanţei

Capital uman, tehnologie și inovare, întreprinderi, TIC și societatea informaţională, asistenţă tehnică – Auditul performanţei

GRUPUL DE AUDIT IIPOLITICI STRUCTURALE, TRANSPORT, CERCETARE ȘI ENERGIE

Gejza HALÁSZ, decanHubert WEBERJúlius MOLNÁRKikis KAZAMIASOlavi ALA-NISSILÄMichel CRETIN

FEGA – Audit fi nanciar

FEADER – Audit fi nanciar

Performanţă – Unitatea A

Performanţă – Unitatea B

Performanţă – Unitatea C

Pescuit, mediu înconjurător, sănătate

GRUPUL DE AUDIT I CONSERVAREA ȘI GESTIONAREA RESURSELOR NATURALE

PREȘEDINŢIE

Pe

ntr

u m

ai m

ult

e d

eta

lii ș

i pe

ntr

u o

org

an

igra

mă

act

ua

liza

tă, a

se

co

nsu

lta

sit

e-u

l Cu

rţii

(ww

w.e

ca.e

uro

pa

.eu

).

Š Č ĖIrena PETRUŠKEVIČIENĖ, decanMorten Louis LEVYSOHNIoannis SARMASIgors LUDBORŽSJuan RAMALLO MASSANETNadejda SANDOLOVA

Veniturile Uniunii Europene

Cheltuieli administrative ale instituţiilor Uniunii Europene

Politici interne ale Uniunii Europene

Împrumuturi acordate, împrumuturi contractate și activităţi bancare

Agenţii ale Uniunii Europene

GRUPUL DE AUDIT IVVENITURI, ACTIVITĂŢI BANCARE, CHELTUIELI ADMINISTRATIVE, INSTITUŢII ȘI ORGANISME ALE UNIUNII EUROPENE ȘI POLITICI INTERNE

Jan KINŠT, decanMaarten B. ENGWIRDAMáire GEOGHEGAN-QUINNJacek UCZKIEWICZKarel PINXTEN

Cooperare pentru dezvoltare (bugetul general al UE)

Politici de preaderare și de vecinătate

Fondurile europene de dezvoltare (ţările din Africa, zona Caraibilor și Pacifi c)

GRUPUL DE AUDIT IIIACŢIUNI EXTERNE

ÍEduardo RUIZ GARCÍAsecretar general

Resurse umane

Finanţe și asistenţă

Tehnologia informaţiei

Traduceri

SECRETARIATUL GENERAL

Josef BONNICImembru responsabil de DAS, decanVojko Anton ANTONČIČmembru responsabil de ADARLars HEIKENSTENmembru responsabil de comunicareOlavi ALA-NISSILÄ (GA I)Kersti KALJULAID (GA II)Jacek UCZKIEWICZ (GA III)Morten Louis LEVYSOHN (GA IV)

Metodologia auditului și asistenţă

Controlul calităţii

Comunicare și rapoarte

Supravegherea auditului și asistenţă pentru auditul fi nanciar/de conformitate

Fiabilitatea conturilor și a declaraţiilor conducerii

GRUPUL CEADCOORDONARE, COMUNICARE, EVALUARE, ASIGURARE ȘI DEZVOLTARE

Supervizarea realizării misiunii Curţii

Relaţiile cu instituţiile UniuniiEuropene

Relaţiile cu instituţiile supreme deaudit și cu organizaţiile internaţionale de audit

Probleme juridice

Audit intern

17

18

2005 2006 2007

6 11 9

1 1 1

20 23 29

11 8 9

2009

18

1

1

37

5

29

1

12

2008

PREZENTARE GENERALĂ A RAPOARTELOR DE AUDIT ȘI A AVIZELOR6

RAPOARTELE ANUALE PRIVIND EXERCIŢIUL F INANCIAR 2008

În f iecare an, Curtea auditează conturi le UE, precum și venitur i le ș i cheltuiel i le Uniuni i

E u r o p e n e . R e z u l t a t e l e a c e s t u i a u d i t s u n t p r e z e n t a t e a u t o r i t ă ţ i l o r p o l i t i c e a l e U E ,

respect iv Par lamentul ș i Consi l iu l , în cadrul rapoartelor anuale a le Curţ i i .

6 Scopul acestei secţiuni este de a oferi mai curând o scurtă prezentare a rapoartelor și a avizelor Curţii decât o sinteză a acestora.

Pentru informaţii suplimentare, cititorii sunt rugaţi să consulte textele complete, astfel cum au fost adoptate de Curte, care sunt

disponibile pe site-ul acesteia (www.eca.europa.eu).

În 2009, numărul de rapoarte specia le a crescut în comparaţ ie cu ani i precedenţ i , în

t imp ce numărul de avize a scăzut . Raportul anual pr iv ind execuţ ia bugetului general

ș i raportul anual pr iv ind fonduri le europene de dezvoltare au fost publ icate conform

plani f icăr i i .

REZULTATE FINALE

Număr de rapoarte speciale

Rapoarte anuale (inclusiv FED)

Rapoarte anuale specifi ce

Avize

18

RAPORTUL ANUAL PRIVIND EXECUŢIA BUGETULUI UE: ȘASE MESAJE-CHEIE

Conturi le Uniuni i Europene prezintă o imagine f idelă ș i exactă a s ituaţiei f inanciare •

ș i a rezultatelor acesteia .

În ceea ce pr ivește legal i tatea ș i regular i tatea operaţ iuni lor , rezul tate le g lobale •

pentru exerc i ţ iu l 2008 ref lectă îmbunătăţ i r i le aduse gest iuni i bugetare în cursul

u l t imi lor ani .

Îmbunătăţ i rea g lobală înregist rată pentru exerc i ţ iu l 2008 se datorează în pr imul •

rând rezultatelor bune din cadrul celui mai important grup de polit ici , Agricultură și

resurse naturale. În ceea ce privește dezvoltarea rurală, deși nivelul de eroare estimat

rămâne încă semnif icativ, acesta este mai scăzut decât în exerciţ i i le anterioare. Este

p r i m a d a t ă c â n d C u r t e a n u e x p r i m ă o o p i n i e c o n t r a r ă p e n t r u g r u p u l d e p o l i t i c i

Agr icultură ș i resurse naturale în ansamblu.

Coeziunea, a l doi lea grup de pol it ic i ca importanţă, reprezentând aproape o treime •

din buget , rămâne un domeniu problematic , deoarece este cel mai afectat de eror i .

C u r t e a e s t i m e a z ă c ă c e l p u ţ i n 1 1 % d i n s u m a t o t a l ă r a m b u r s a t ă n u a r f i t r e b u i t

p lăt i tă .

Recomandăr i le formulate în t recut de Curte cu pr iv i re la îmbunătăţ i rea s istemelor •

de supraveghere ș i de control rămân în continuare valabi le . Acestea trebuie văzute

c a f ă c â n d p a r t e d i n t r - u n p r o c e s c o n t i n u u , î n c a d r u l c ă r u i a e s t e n e v o i e d e t i m p

pentru ca măsur i le luate să f ie considerate ef icace.

Trebuie să se acorde o atenţie specială și sporită acelor domenii de cheltuiel i pentru •

care Curtea cont inuă să înregist reze un nivel r id icat de eroare . În multe s i tuaţ i i ,

e r o r i l e r e p r e z i n t ă o c o n s e c i n ţ ă a n o r m e l o r ș i a r e g l e m e n t ă r i l o r p r e a c o m p l e x e ,

ast fe l încât s impl i f icarea acestora rămâne o pr ior i tate .

19

Opinie fără rezerve privind

fiabilitatea conturilor

Concluzia Curţii a fost că, pentru exerciţiul 2008,

conturile anuale ale Comunităţilor Europene

prezintă în mod f idel , sub toate aspectele

semnificative, situaţia financiară a Comunităţilor

Europene, precum și rezultatele operaţiunilor

acestora și fluxurile de numerar.

Opinii fără rezerve

Pentru exerciţiul 2008, Curtea a exprimat opinii

fără rezerve privind Veniturile, precum și privind

angajamentele pentru toate grupurile de politici

și plăţile aferente grupurilor de politici Educaţie

și cetăţenie și Cheltuielile administrative și alte

cheltuieli.

Opinii cu rezerve

Plăţile aferente grupului de politici Agricultură și

resurse naturale, cu excepţia dezvoltării rurale, au

fost, sub toate aspectele semnificative, conforme

cu legile și reglementările în vigoare. Plăţile

aferente grupului de politici Afaceri economice

și financiare, cu excepţia cheltuielilor legate de

cel de Al șaselea program-cadru pentru cercetare

și dezvoltare tehnologică (PC6), au fost, sub toate

aspectele semnificative, conforme cu legile și

reglementările în vigoare.

Opinii contrare

C u r t e a a e x p r i m a t o p i n i i c o n t r a r e p e n t r u

grupurile de politici Coeziune, Cercetare, energie

și transport și Ajutorul extern, dezvoltarea și

extinderea. Plăţile aferente acestor grupuri de

politici au fost afectate în mod semnificativ de

erori, deși în măsuri diferite.

Sunt necesare îmbunătăţiri în ceea ce privește

sistemele de supraveghere și de control

Sistemele de supraveghere și de control aferente

grupuri lor de pol i t ic i Cercetare, energie ș i

t r a n s p o r t , A j u t o r u l e x t e r n , d e z v o l t a r e a ș i

extinderea și Educaţie și cetăţenie au fost parţial

ef icace în ceea ce pr ivește furnizarea unei

asigurări referitor la prevenirea sau la detectarea

ș i c o r e c t a r e a r a m b u r s ă r i i u n o r c h e l t u i e l i

supradeclarate sau neeligibile.

În ceea ce privește grupul de politici Agricultură

și resurse naturale, Curtea a concluzionat, de

asemenea, că sistemele de supraveghere și de

control au fost parţial eficace. Totuși, Curtea

a observat că Sistemul integrat de administrare

și control (Integrated Administration and Control

System – IACS) a continuat să fie, în general, un

sistem de control eficace, în vreme ce, în alte

domenii, este necesar să se remedieze o serie de

probleme, în special în cazul dezvoltării rurale,

unde au existat deficienţe.

Pentru grupul de polit ici Afaceri economice

ș i f inanciare, s-a constatat că s istemele de

supraveghere și de control au fost eficace în două

dintre cele trei domenii care au făcut obiectul

evaluări i . Pentru cel de al trei lea domeniu,

Întreprinderi, sistemele au fost considerate ca

fiind doar parţial eficace, în principal din cauza

deficienţelor privind PC6.

Referitor la grupul de politici Coeziune, Curtea

a constatat că sistemele instituite de statele

membre pentru corectarea erorilor detectate în

urma controalelor naţionale au fost, în majoritatea

cazurilor, cel puţin parţial eficace.

Comisia, statele membre și alte ţări beneficiare

trebuie să depună în continuare eforturi pentru

a pune în practică îmbunătăţirile necesare cu

privire la aceste grupuri de politici, astfel încât

să asigure o gestionare corespunzătoare a riscului

de cheltuieli neconforme.

20

Auditori i pot formula următoarele t ipuri de

opinii:

o • opinie fără rezerve (denumită, de asemenea,

„ favorabi lă” ) , atunci când există probe

conform cărora conturile sunt fiabile sau

operaţiunile subiacente, și anume plăţile,

sunt conforme cu legile și reglementările sub

toate aspectele semnificative;

o • opinie contrară, atunci când nivelul de

eroare din operaţiuni le subiacente este

semnificativ și are un caracter generalizat sau

atunci când conturile nu sunt fiabile;

imposibilitatea exprimării unei opinii• , în cazul

în care auditorii nu sunt în măsură să obţină

probe de audit adecvate și suficiente pe care

să își fondeze opinia de audit și efectele

posibile sunt semnificative și generalizate;

o • opinie cu rezerve, atunci când nu se poate

exprima o opinie fără rezerve, dar efectul

oricărei divergenţe sau al oricărei limitări

a sferei auditului nu este atât de semnificativ

sau generalizat încât să se traducă printr-o

opinie contrară sau prin imposibil itatea

exprimării unei opinii.

CASETA 3 – CUM SE INTERPRETEAZĂ OPINIILE DE AUDIT21

Tabelul prezentat în continuare sintetizează

evaluarea globală a sistemelor de supraveghere

și de control, astfel cum a fost descrisă pe scurt

în capitolele relevante din cadrul Raportului

anual privind exerciţiul 2008, și prezintă în linii

mari rezultatele testelor efectuate de Curte pe

eșantioane reprezentative de operaţiuni. Tabelul

evidenţiază elementele-cheie, dar nu poate

prezenta toate detali i le relevante (în special

referitor la deficienţele care afectează sistemele

de supraveghere și de control și la tipurile de

erori), pentru care trebuie să se consulte textul

raportului.

CASETA 4 – PREZENTARE PE SCURT PRIVIND LEGALITATEA ȘI REGULARITATEA OPERAŢIUNILOR SUBIACENTE PE DOMENII DE CHELTUIELI

EVALUAREA SISTEMELORINTERVALUL ÎN CARE ESTE CUPRINS INDICELE DE EROARE

Venituri

Agricultură și resurse naturale: 55 de miliarde de euro

Coeziune: 36,6 miliarde de euro

Cercetare, energie și transport: 7,5 miliarde de euro

Ajutorul extern, dezvoltarea și extinderea: 6,2 miliarde de euro

Educaţie și cetăţenie: 1,7 miliarde de euro

Afaceri economice și fi nanciare: 0,6 miliarde de euro

Cheltuielile administrative și alte cheltuieli: 8,5 miliarde de euro

Evaluarea sistemelor de supraveghere și de control

Intervalul în care este cuprins indicele de eroare (IE)

Inefi cace

IE > 5 %

Parţial efi cace

2 % ≤ IE ≤ 5 %

Efi cace

IE < 2 % (sub pragul de semnifi caţie)

22

OPINIA DE AUDIT PRIVIND FONDURILE EUROPENE DE DEZVOLTARE PENTRU EXERCIŢIUL 2008

În opinia Curţ i i , contur i le FED pentru exerc i ţ iu l 2008 prezintă în mod f idel , sub toate

aspectele semnificative, s ituaţia f inanciară a fonduri lor europene de dezvoltare. În ceea

ce pr ivește legal i tatea ș i regular i tatea operaţ iuni lor , Curtea a formulat o opinie fără

rezerve pentru venitur i le ș i angajamentele FED. Curtea a concluzionat , de asemenea,

că plăţ i le aferente FED au fost afectate de un nivel semnif icat iv de eroare . Refer i tor la

s istemele de supraveghere ș i de control a le fonduri lor europene de dezvoltare, Curtea

a evaluat că acestea au fost parţ ia l ef icace.

RAPOARTELE ANUALE SPECIFICE

În 2009 s-au adoptat , de asemenea, 37 de rapoarte anuale speci f ice , pr iv ind agenţ i i le

ș i a l t e o r g a n i s m e d e s c e n t r a l i z a t e a l e U n i u n i i E u r o p e n e , c u r e f e r i r e l a e x e r c i ţ i u l

f inanciar 2008.

Agenţ i i le Uniuni i Europene acoperă o var ietate largă de sarc in i , ia r sedi i le acestora

sunt răspândite pe tot cupr insul Uniuni i . F iecare agenţ ie are o mis iune speci f ică ș i î ș i

gestionează singură bugetul. Auditurile efectuate cu privire la agenţii le și alte organisme

descentral izate a le Uniuni i Europene fac obiectul unor rapoarte anuale speci f ice , care

se publică separat. Curtea a exprimat opinii fără rezerve privind f iabil itatea conturi lor ș i

legal itatea ș i regularitatea operaţiuni lor subiacente pentru toate agenţi i le , cu excepţia

Colegiului European de Pol i ţ ie .

23

7 Rapoartele speciale sunt disponibile pe site-ul Curţii și pot fi obţinute, de asemenea, prin completarea unui bon electronic de

comandă pe site-ul EU Bookshop.

RAPOARTELE SPECIALE 7

Curtea î ș i se lectează ș i î ș i concepe sarc in i le de audit a l per formanţei ș i de audit de

conformitate pe baza anumitor cr i ter i i , pr intre care r iscur i le suscept ibi le de a afecta

performanţa sau conformitatea pentru un anumit domeniu de venituri sau de cheltuiel i ,

nivelul de cheltuieli aferent, t impul scurs de la efectuarea precedentului audit, evoluţi i le

preconizate în ceea ce pr ivește cadrul de reglementare sau cadrul operaţional , precum

ș i interesul pol i t ic ș i publ ic .

D a t o r i t ă n a t u r i i c o m p l e x e ș i d e t a l i a t e a a u d i t u r i l o r p e r f o r m a n ţ e i ș i a a u d i t u r i l o r d e

conformitate, este necesar, în general , peste un an (de la momentul studiului prel iminar

până la publ icarea raportului f inal ) pentru f inal izarea acestor auditur i .

Î n 2 0 0 9 , C u r t e a a a d o p t a t , î n t o t a l , 1 8 r a p o a r t e s p e c i a l e . R a p o a r t e l e s p e c i a l e p o t f i

accesate direct de pe s i te-ul Curţ i i (www.eca.europa.eu) , iar publ icarea acestora este

a n u n ţ a t ă î n J u r n a l u l O f i c i a l . C a ș i î n a n i i a n t e r i o r i , r a p o a r t e l e a u e x a m i n a t a s p e c t e

l e g a t e d e g e s t i u n e a f i n a n c i a r ă d i n t r - o g a m ă l a r g ă d e d o m e n i i – d e l a , d e e x e m p l u ,

a jutorul a l imentar a l UE pentru persoanele defavor izate (RS 6/2009) până la gest iunea

de t rezorer ie a Comis ie i (RS 5/2009) .

A c t i v i t a t e a C u r ţ i i d u c e l a i d e n t i f i c a r e a a n u m e r o a s e t i p u r i d i f e r i t e d e p r o b l e m e ,

c u c o n s e c i n ţ e d i v e r s e , ș i p e r m i t e f o r m u l a r e a d e r e c o m a n d ă r i v i z â n d î m b u n ă t ă ţ i r e a

gest iuni i f inanciare ș i a ef ic ienţei ș i ef icaci tăţ i i în respect ivul domeniu.

P e l â n g ă c e l e 1 8 r a p o a r t e s p e c i a l e , î n 2 0 0 9 , C u r t e a a a n a l i z a t , d e a s e m e n e a , m o d u l

î n c a r e a u f o s t u t i l i z a t e f o n d u r i l e U E d e s t i n a t e s ă e l i m i n e r i s c u r i l e p e n t r u m e d i u

p e c a r e l e p r e z i n t ă c e n t r a l a d e l a C e r n o b î l . R e c o m a n d ă r i l e f o r m u l a t e , c a r e v i z e a z ă

î m b u n ă t ă ţ i r e a g e s t i u n i i f o n d u r i l o r U E

c a n a l i z a t e p r i n i n t e r m e d i u l B E R D , a u f o s t

t r a n s m i s e p r e ș e d i n t e l u i C o m i s i e i s u b f o r m a

unei scr isor i către conducere (nepubl icată) .

Rapoartele speciale adoptate de Curte în 2009

s u n t p r e z e n t a t e î n c o n t i n u a r e , g r u p a t e î n

f u n c ţ i e d e r u b r i c i l e c a d r u l u i f i n a n c i a r . C u

scopul de a i lustra t ipul de probleme abordate

ș i concluzi i le formulate, pentru f iecare rubrică

e x i s t ă o s c u r t ă p r e z e n t a r e a u n u i r a p o r t d i n

cadrul acesteia .

24

CREȘTERE DURABILĂ

R S 3 / 2 0 0 9 E f i c a c i t a t e a c h e l t u i e l i l o r e f e c t u a t e î n c a d r u l m ă s u r i l o r s t r u c t u r a l e î n •

domeniul t ratăr i i apelor rez iduale pentru per ioadele de programare 1994-1999 ș i

2000-2006

RS 7/2009 Gest ionarea etapei de dezvoltare ș i va l idare a programului Gal i leo•

RS 8/2009 „Reţele le de excelenţă” ș i „proiectele integrate” a le pol i t ic i i comunitare •

în domeniul cercetăr i i : au fost îndepl in i te obiect ivele acestor instrumente?

RS 13/2009 Delegarea de sarcini de implementare către agenţi i executive: o opţiune •

de succes?

RS 17/2009 Acţ iuni le de formare profes ională dest inate femei lor ș i cof inanţate de •

Fondul socia l european

Curtea a auditat etapa de dezvoltare și validare

a programului Gal i leo, care are drept scop

crearea unui sistem global de navigaţie prin

satelit european. În cursul acestui audit, Curtea

a examinat factori i care se af lă la or iginea

eșecurilor înregistrate.

Concluzia Curţii a fost că gestionarea etapei

de dezvoltare și val idare a fost inadecvată.

Pentru ca reorientarea programelor EGNOS

(E u r o p e a n G e o s t a t i o n a r y N a v i g a t i o n O v e r l a y

Service – Serviciul european geostaţionar mixt de

navigaţie) și Galileo de la jumătatea anului 2007

să aibă șanse de reușită, Comisia trebuie să își

consolideze în mod substanţial modul în care

gestionează programele. Acest raport cuprinde

o serie de recomandări destinate să ajute Comisia

în executarea acestei sarcini. Nu în ultimul rând,

în cazul în care UE decide să se lanseze în alte

programe de infrastructură de mare amploare,

Comisia ar trebui să se asigure că dispune de

instrumentele de gestionare adecvate.

Gestionarea etapei de dezvoltare și validare a programului Galileo

CONSERVAREA ȘI GESTIONAREA RESURSELOR NATURALE

R S 6 / 2 0 0 9 A j u t o r u l a l i m e n t a r f u r n i z a t d e U n i u n e a E u r o p e a n ă p e n t r u p e r s o a n e l e •

d e f a v o r i z a t e : o e v a l u a r e a o b i e c t i v e l o r , a m i j l o a c e l o r , p r e c u m ș i a m e t o d e l o r

ut i l izate

RS 10/2009 Acţ iuni le de informare ș i de promovare pentru produsele agr icole•

RS 11/2009 Sustenabil i tatea proiectelor LIFE-natură ș i gestionarea de către Comisie •

a acestora

RS 14/2009 Ș i -au at ins instrumentele de gest ionare a pieţei laptelui ș i produselor •

lactate pr incipale le obiect ive?

25

CETĂŢENIE, LIBERTATE, SECURITATE ȘI JUSTIŢIE

R S 2 / 2 0 0 9 P r o g r a m u l d e s ă n ă t a t e p u b l i c ă a l U n i u n i i E u r o p e n e ( 2 0 0 3 - 2 0 0 7 ) : u n •

instrument ef icace de îmbunătăţ i re a n ivelului stăr i i de sănătate?

Curtea a examinat funcţionarea pieţei laptelui și

produselor lactate de la introducerea, în 1984,

a cotelor de lapte și a analizat modul în care

Comisia a gestionat dereglementarea progresivă

a sectorului laptelui, iniţiată în 2003.

P e b a z a s i t u a ţ i e i î n r e g i s t r a t e l a s f â r ș i t u l

anului 2008, Curtea formulează recomandări

adresate Comisiei: aceasta ar trebui să evite

recrearea unei situaţii de producţie excedentară,

să monitorizeze procesul de formare a preţurilor în

cadrul lanţului alimentar, să aprofundeze procesul

de reflecţie cu privire la perspectivele existente

pentru producătorii din regiunile defavorizate și

la consecinţele pe care concentrarea geografică

a producţiei le are asupra mediului. De asemenea,

Comisia ar trebui să reorienteze producţia de

lapte către satisfacerea nevoilor pieţei interne

europene și către produsele cu valoare adăugată

mare, care să poată f i exportate fără sprij in

bugetar.

Și-au atins instrumentele de gestionare a pieţei laptelui și produselor lactate principalele

obiective?

Curtea a analizat programul de sănătate publică

(PSP) al Uniunii Europene pentru perioada 2003-

2007. Pr in intermediul auditului Curţ i i s -a

urmărit să se stabilească dacă existau condiţiile

corespunzătoare pentru ca proiectele finanţate

de la bugetul UE să vină în completarea măsurilor

întreprinse de statele membre pentru a proteja și

a îmbunătăţi sănătatea publică.

Raportul prezintă concluzii și recomandări privind

conceperea, implementarea ș i gest ionarea

programului . Prin prisma constatări lor sale,

Curtea pune sub semnul întrebării uti l itatea

anumitor componente ale programelor europene

de sănătate publică de tipul PSP. Comisia și statele

membre sunt invitate să reconsidere abordarea

UE privind finanţarea din domeniul sănătăţii

publice.

Programul de sănătate publică al Uniunii Europene (2003-2007): un instrument eficace de

îmbunătăţire a nivelului stării de sănătate?

26

UE CA ACTOR MONDIAL

R S 1 / 2 0 0 9 A c t i v i t ă ţ i l e b a n c a r e d i n b a z i n u l m e d i t e r a n e e a n a f e r e n t e p r o g r a m u l u i •

MEDA ș i protocoalelor anter ioare

RS 4/2009 pr iv ind modul în care Comisia gest ionează impl icarea actor i lor nestatal i •

în cooperarea cu Comunitatea Europeană în scopul dezvoltăr i i

R S 1 2 / 2 0 0 9 E f i c a c i t a t e a p r o i e c t e l o r C o m i s i e i d i n d o m e n i u l j u s t i ţ i e i ș i a f a c e r i l o r •

interne pentru Balcani i de Vest

R S 1 5 / 2 0 0 9 A s i s t e n ţ a c o m u n i t a r ă i m p l e m e n t a t ă p r i n o r g a n i z a ţ i i O N U : p r o c e s u l •

deciz ional ș i de monitor izare

R S 1 6 / 2 0 0 9 G e s t i o n a r e a d e c ă t r e C o m i s i a E u r o p e a n ă a a s i s t e n ţ e i d e p r e a d e r a r e •

pentru Turc ia

RS 18/2009 Ef icacitatea spr i j inului acordat pr in FED pentru integrarea economică •

regională în Afr ica de Est ș i în Afr ica de Vest

Curtea a analizat gestionarea de către Comisie

a asistenţei f inanciare de preaderare pentru

Turcia.

În specia l pr ima per ioadă de as istenţă de

preaderare, 2002-2006, a fost afectată de multe

deficienţe care au survenit și în cadrul altor

programe de preaderare. Comisia nu stabilise

obiective suficient de precise în ceea ce privește

finanţarea oferită pentru a permite o evaluare

a efectelor proiectelor și nu dispunea de informaţii

suf ic iente pentru a demonstra ef icacitatea

asistenţei de preaderare furnizate. Cu toate

acestea, proiectele care au făcut obiectul vizitelor

de audit au obţinut realizările preconizate, iar

rezultatele acestora sunt susceptibile de a fi

sustenabile. Deși Comisia a realizat deja unele

îmbunătăţiri semnificative, Curtea formulează

mai multe recomandări pr iv ind noi măsuri

corective. Domeniile în care sunt absolut necesare

îmbunătăţiri sunt reprezentate de stabilirea unor

obiective strategice privind asistenţa financiară,

de elaborarea unor termene mai real iste în

ceea ce privește obiectivele și de monitorizarea

performanţei și a rezultatelor reale ale proiectelor

pe baza unor obiective clare și a unor indicatori

adecvaţi.

Gestionarea de către Comisia Europeană a asistenţei de preaderare pentru Turcia

27

AVIZELE

Curtea contribuie la îmbunătăţirea gestiunii f inanciare a fonduri lor UE și prin furnizarea

de avize referitor la propuneri privind probleme de gestiune f inanciară. Emiterea acestor

avize este obligatorie în cadrul procesului prin care se adoptă legislaţ ia f inanciară 8, dar

formularea lor se poate face ș i la cererea oricăreia dintre inst ituţi i le Uniuni i Europene 9.

Curtea de Contur i poate emite avize ș i d in propr ie in i ţ iat ivă .

În 2009, Curtea a adoptat un aviz referitor la o propunere de modificare a Regulamentului

Comitetului bugetar al Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne de instituire

a dispoziţ i i lor f inanciare apl icabi le of ic iu lui ( „ regulamentul f inanciar” ) .

8 Articolul 322 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).

9 Articolul 287 alineatul (4) din TFUE.

ADMINISTRAŢIE

RS 5/2009 Gest iunea de t rezorer ie a Comis ie i•

RS 9/2009 Ef ic ienţa ș i ef icaci tatea act iv i tăţ i lor de selecţ ie de personal desfășurate •

de Of ic iu l Comunităţ i lor Europene pentru Selecţ ia Personalului

Curtea a vizat mai ales modul în care Oficiul

C o m u n i t ă ţ i l o r E u r o p e n e p e n t r u S e l e c ţ i a

Personalului (EPSO) a reușit să facă faţă creșterii

foarte mari a numărului de concursuri, generată

de extinderea Uniunii. Curtea a analizat și dacă

acesta a pus în timp util la dispoziţia instituţiilor

l istele de rezervă EPSO, asigurând obţinerea

numărului necesar de „ laureaţi” , precum și

existenţa unui echilibru geografic în ceea ce

privește ţara de origine a acestora.

Potrivit concluziei Curţii, EPSO a făcut faţă cu

bine numărului sporit de concursuri necesar

având în vedere extinderea Uniunii. Cu toate

acestea, necesarul de personal al instituţiilor

nu era transmis la t imp către EPSO, durata

procesului de selecţie a personalului era prea

mare, iar numărul „laureaţilor” (al candidaţilor

care au reușit concursurile) a atins, în medie,

nivelul de numai două treimi din cifrele vizate.

De asemenea, informaţiile de gestiune nu erau

întotdeauna fiabile și complete.

Eficienţa și eficacitatea activităţilor de selecţie de personal desfășurate de Oficiul

Comunităţilor Europene pentru Selecţia Personalului

28

29

IMPACTUL OBSERVAŢIILOR ȘI ACŢIUNI ÎNTREPRINSE ÎN URMA LOR

Auditur i le Curţ i i furnizează informaţ i i d i rect către factor i i de deciz ie d in inst i tuţ i i le

v izate – care , în contextul european, sunt în pr incipal Comis ia , Par lamentul , Consi l iu l

ș i s tatele membre. Factor i i de deciz ie pot lua apoi măsur i pe baza acestor informaţi i ,

f ie că fac refer i re sau nu la concluzi i le de audit a le Curţ i i .

P r i n c i p a l u l i m p a c t a l a u d i t u l u i C u r ţ i i s e p r o d u c e p r i n i n t e r m e d i u l r a p o a r t e l o r ș i a l

av izelor sa le care sunt publ icate , însă un anumit impact se face s imţit ș i pe parcursul

procesului de audit . Mai exact , toate auditur i le impl ică prezentarea unor constatăr i

d e t a l i a t e , c a r e s u n t t r i m i s e e n t i t ă ţ i i a u d i t a t e î n v e d e r e a c o n f i r m ă r i i e x a c t i t ă ţ i i

observaţi i lor Curţi i . Textul f inal al raportului face, de asemenea, obiectul unei „proceduri

contradictor i i ” . Răspunsur i le ent i tăţ i i auditate – în pr incipal Comis ia – sunt publ icate

împreună cu rapoartele . Adeseori , ent itatea auditată recunoaște, în aceste răspunsuri ,

p r o b l e m e l e i d e n t i f i c a t e d e C u r t e ș i p r e z i n t ă m ă s u r i l e p e c a r e i n t e n ţ i o n e a z ă s ă l e i a

pentru a soluţ iona problemele respect ive .

Câteva exemple referitoare la impactul activităţii Curţii (vizibil în principal în 2009)

pot fi identificate la nivelul acţiunilor întreprinse de Comisie în urma rezoluţiei

privind descărcarea de gestiune pentru bugetul exerciţiului 2007:

În domeniul cheltuielilor agricole

Sistemul de gestiune și de control al cheltuielilor din cadrului Fondului european agricol pentru

dezvoltare rurală (FEADR) nou creat a fost aliniat la sistemul de garantare al FEGA, urmând astfel să

beneficieze de avantajele recunoscute pe scară largă ale acestuia din urmă [a se vedea punctul 5.54

din Raportul anual al Curţii (RA) privind exerciţiul 2004 și punctul 5.57 din RA 2007].

În domeniul coeziunii

Comisia continuă revizuirea normelor pentru perioada 2007-2013 cu scopul de a simplifica sistemul

de raportare a neregulilor; aceasta are obligaţia de a elabora un raport la începutul anului 2010 cu

privire la acţiunile întreprinse în 2009 și la impactul iniţial al tuturor acţiunilor desfășurate în cadrul

planului său de acţiune destinat consolidării rolului de supraveghere al Comisiei în ceea ce privește

acţiunile structurale [a se vedea punctul 1.53 și punctul 6.36 litera (a) din RA 2007].

În domeniul acţiunilor externe

În vederea consolidării controalelor la nivelul organismelor responsabile de implementare, Comisia

intenţionează să elaboreze orientări specifice pentru a sprijini aceste organisme să gestioneze mai

bine fondurile UE și să se conformeze normelor europene [a se vedea punctul 8.33 litera (a) din

RA 2007].

În domeniul politicilor interne, inclusiv cercetarea

Comisia a elaborat o strategie de control multianuală pentru cel de Al șaselea program-cadru, bazată

pe detectarea și corectarea erorilor care nu au putut fi identificate prin verificări documentare

înainte de efectuarea unei plăţi. În vederea simplificării procedurilor din cadrul celui de Al șaptelea

program-cadru, Comisia a introdus un fond de garanţii al participanţilor, ceea ce a condus la reducerea

considerabilă a numărului de controale financiare ex ante și a utilizării măsurilor asiguratorii [a se

vedea punctul 7.43 litera (b), punctul 10.34 și punctul 2.42 litera (a) din RA 2007].

Sursa: Raportul Comisiei către Parlamentul European privind acţiunile întreprinse ulterior deciziilor de

acordare a descărcării de gestiune pentru exerciţiul 2007.

29

După f inal izarea act iv i tăţ i lor de audit aferente unui raport ș i publ icarea raportului în

cauză, acesta este anal izat ș i ut i l izat de Par lament ș i de Consi l iu , în cadrul exerc i tăr i i

atr ibuţ i i lor lor de supraveghere pol i t ică cu pr iv i re la ut i l izarea bugetului . Rapoartele

Curţ i i oferă o bază pentru recomandarea Consi l iu lu i ș i pentru deciz ia Par lamentului

v i z â n d a c o r d a r e a a n u a l ă a d e s c ă r c ă r i i d e g e s t i u n e î n c e e a c e p r i v e ș t e e x e c u ţ i a

bugetului .

În cadrul procedur i i de descărcare de gest iune sunt luate în considerare ș i rapoartele

speciale. Deoarece se publică pe tot parcursul anului , aceste rapoarte au fost, de regulă,

deja prezentate ș i d iscutate în reuniuni le din cadrul Par lamentului ș i a l Consi l iu lui în

momentul în care interv ine această procedură .

Impactul rapoartelor de audit poate f i mărit dacă acestea sunt mediat izate de canalele

de presă relevante, deoarece astfel se suscită mai multă atenţie ș i dezbateri mai ample.

De regulă , raportul anual a l Curţ i i benef ic iază de o mediat izare semnif icat ivă , ca , de

exemplu, în 2009, când interesul mass-mediei s -a axat în pr incipal pe îmbunătăţ i r i le

pr iv ind cheltu ie l i le agr icole . Unele d intre rapoarte le specia le au fost , de asemenea,

urmări te cu interes de către presă .

De exemplu, raportul pr iv ind piaţa laptelui (RS 14/2009) , care a evaluat în ce măsură

instrumentele de gest ionare a pieţei laptelui ș i -au at ins pr incipalele obiect ive, a făcut

obiectul unor dezbateri intense în cadrul Consil iului ș i al Parlamentului ș i a fost discutat

pe scară largă de către mass-media ș i de către specia l ișt i i în cauză, într -un moment în

care acest sector se confruntă cu o gamă largă de probleme.

Curtea continuă demersul de dezvoltare a anal izei sale privind impactul activităţ i lor pe

care le real izează. În 2009, Curtea a demarat e laborarea unei proceduri s istematice de

urmărire a acţ iuni lor întreprinse ca urmare a rapoartelor speciale a le Curţ i i , procedură

v i z â n d i d e n t i f i c a r e a ș i c o n s e m n a r e a p r o g r e s e l o r r e a l i z a t e d e e n t i t a t e a a u d i t a t ă î n

ceea ce pr ivește soluţ ionarea def ic ienţelor ident i f icate ș i abordarea recomandăr i lor

f o r m u l a t e . A c e a s t a v a o f e r i f e e d b a c k s u p l i m e n t a r a t â t C u r ţ i i r e f e r i t o r l a i m p a c t u l

act iv i tăţ i lor sa le , cât ș i Par lamentului ș i a l tor părţ i interesate .

30

31

PUNCTUL DE VEDERE AL CURŢII

În februarie 2010, Curtea a elaborat pentru prima dată un aviz cu privire la măsurile care ar

putea fi luate în vederea reducerii nivelului de plăţi neconforme și a îmbunătăţiri i calităţi i

cheltuie l i lor (economicitate , ef ic ienţă ș i ef icaci tate) d in cadrul bugetului UE.

Concluzia Curţi i a fost că o continuare a progreselor recente realizate în ceea ce privește

reducerea nivelului de plăţi neconforme va depinde de simplif icarea cadrelor legislative

din domenii le cu grad r idicat de r isc, precum și de introducerea unor sisteme de control

cu un raport mai bun între ef icac i tate ș i costur i . Ast fe l de reforme t rebuie rea l izate

în contextul mai larg a l actuale i reexaminăr i a mecanismelor pr iv ind cheltuie l i le UE.

Î n o p i n i a C u r ţ i i , î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i c h e l t u i e l i l o r c o n s t i t u i e o p r i o r i t a t e m a j o r ă ,

care poate f i rea l izată pr in apl icarea conceptulu i de va loare adăugată europeană la

selectarea priorităţi lor în materie de cheltuiel i ș i prin abordarea problemelor particulare

identi f icate de Curte în cadrul proceselor de selectare , de concepere ș i de funcţ ionare

a programelor ș i a s istemelor de cheltuie l i .

AVIZUL NR. 1/2010 – ÎMBUNĂTĂŢIREA GESTIUNI I F INANCIARE A BUGETULUI UNIUNI I EUROPENE: R ISCURI Ș I PROVOCĂRI

ACCENTUL PE DOMENIILE CU CELE MAI R IDICATE NIVELURI DE PLĂŢI NECONFORME

Deși nivelul global al plăţi lor neconforme de la bugetul UE a scăzut, acesta rămâne ridicat

în domeni i le Coeziune ș i Ajutorul extern, dezvoltarea ș i ext inderea, precum ș i pentru

Programul-cadru pentru cercetare ș i dezvoltare tehnologică ș i în cazul chel tu ie l i lor

de dezvoltare rura lă . Cele mai comune t ipur i de neregular i tăţ i sunt reprezentate de

declaraţi i de cheltuiel i neel igibi le înaintate de beneficiar i , de supradeclarări de costuri

ș i d e n e r e s p e c t a r e a c o n d i ţ i i l o r p e n t r u p l a t ă , c u m a r f i n o r m e l e p r i v i n d a c h i z i ţ i i l e

publ ice. Acestea sunt cauzate în mare parte de complexitatea normelor ș i a condiţ i i lor

pentru plată , precum ș i de def ic ienţele din cadrul s istemelor de control a l r i scur i lor

de la n ivelul benef ic iarului f inal .

S IMPLIFICAREA CADRELOR LEGISLATIVE PERTINENTE ȘI AMELIORAREA SUPRAVEGHERI I Ș I A CONTROLULUI

C o m i s i a a r t r e b u i s ă a b o r d e z e d e f i c i e n ţ e l e d e s i s t e m s p e c i f i c e p e c a r e C u r t e a l e - a

ident i f icat în domeni i le cu grad de r isc r id icat ș i să amel ioreze supravegherea pe care

o e x e r c i t ă . C u t o a t e a c e s t e a , p e m ă s u r ă c e c o n t r o a l e l e s p o r e s c ș i i n d i c i i d e e r o a r e

s c a d , c h e l t u i e l i l e a f e r e n t e c o n t r o a l e l o r î n c e p s ă d e p ă ș e a s c ă b e n e f i c i i l e o b ţ i n u t e .

Astfe l , s impl i f icarea ar t rebui să rămână o pr ior i tate . Normele ș i reglementăr i le ușor

d e i n t e r p r e t a t ș i s i m p l u d e a p l i c a t r e d u c n u n u m a i r i s c u l d e e r o a r e , c i ș i c o s t u r i l e

controale lor .

31

AMELIORAREA CONCEPERI I PROGRAMELOR DE CHELTUIELI

Pe lângă simplif icare, în cadrul revizuiri i unor intervenţii existente și în cadrul conceperii

unor intervenţi i noi , Comisia ar trebui să asigure stabil i rea unor obiective clare. Adesea

a r t r e b u i s ă s e d e a d o v a d ă d e m a i m u l t r e a l i s m ș i s ă s e c o n s o l i d e z e t r a n s p a r e n ţ a ș i

responsabi l i tatea . Pentru a răspunde acestor cer inţe , procesele actuale a le Comis ie i

v izând elaborarea de pol i t ic i , în specia l pract ica acesteia pr iv ind evaluarea e x a n t e ș i

evaluăr i le de impact , ar putea f i în cont inuare consol idate .

ACCENTUL PE VALOAREA ADĂUGATĂ EUROPEANĂ LA SELECTAREA PRIORITĂŢILOR ÎN MATERIE DE CHELTUIELI

Conform opinie i Curţ i i , conceptul de va loare adăugată europeană ar t rebui expl icat

într -o declaraţ ie pol i t ică adecvată sau în cadrul legis laţ ie i Uniuni i , ceea ce ar furniza

autor i tăţ i lor pol i t ice a le UE or ientăr i care să f ie ut i l izate la se lectarea pr ior i tăţ i lor în

mater ie de cheltuie l i .

VALORIFICAREA OPORTUNITĂŢI I OFERITE DE REFORMA BUGETARĂ PENTRU A ÎMBUNĂTĂŢI CALITATEA CHELTUIELILOR

Î n o p i n i a C u r ţ i i , C o m i s i a a r t r e b u i s ă f i n a l i z e z e r e v i z u i r e a b u g e t a r ă c â t m a i c u r â n d

p o s i b i l . R e z u l t a t e l e p e r t i n e n t e a r t r e b u i l u a t e î n c o n s i d e r a r e î n v e d e r e a p r e g ă t i r i i

cadrului f inanciar care va demara în 2014. Îmbunătăţirea cal i tăţ i i cheltuiel i lor ar trebui

să const i tuie o pr ior i tate majoră pentru inst i tuţ i i le Uniuni i Europene ș i , în consecinţă ,

să reprezinte un obiect iv-cheie pentru noua Comis ie .

32

33

ACTIVITĂŢILE CURŢII PLANIFICATE PENTRU 201010

În f iecare an, Curtea îș i trasează act ivităţ i le vi i toare de audit în cadrul unui program de

act iv i tate care este prezentat în faţa Comis ie i pentru control bugetar a Par lamentului

European ș i care este pus la d ispoziţ ia publ icului larg pe s i te-ul Curţ i i . Programul de

act iv i tate informează părţ i le interesate cu pr iv i re la auditur i le noi ș i la cele af late în

derulare , precum ș i cu pr iv i re la rapoartele v i i toare .

Curtea a e laborat o strategie de audit pentru per ioada 2009-2012, concepută în jurul

a două obiective prioritare: maximizarea impactului de ansamblu al audituri lor Curţi i , pe

de o parte, ș i creșterea ef icienţei printr-o uti l izare optimă a resurselor , pe de altă parte.

Programul de act iv itate a l Curţ i i pentru 2010 va sta sub semnul acestor obiect ive, care

vor ghida, de asemenea, efortur i le Curţ i i de îmbunătăţ i re cont inuă a act iv i tăţ i i sa le .

Curtea intenţionează să maximizeze impactul de ansamblu al audituri lor sale în perioada

menţionată pr in intermediul următoarelor acţ iuni :

se lectarea ș i conceperea unor auditur i care să v izeze teme legate de domeni i „de •

r i s c ” ș i c a r e s ă v i n ă c â t m a i m u l t p o s i b i l î n î n t â m p i n a r e a p r e o c u p ă r i l o r p ă r ţ i l o r

interesate ;

formularea, ca ș i până acum, a unor concluzi i sol ide de audit ș i a unor recomandări •

ut i le de îmbunătăţ i re , precum ș i urmări rea acţ iuni lor întrepr inse în urma acestor

concluzi i ș i recomandăr i ;

e f e c t u a r e a u n e i g a m e m a i l a r g i d e a u d i t u r i ș i e l a b o r a r e a u n o r n o i p r o d u s e d e •

audit , care să v ină în completarea rapoarte lor anuale ș i spec ia le redactate până

în prezent ;

creșterea numărului de rapoarte speciale, a rapidităţi i de elaborare și a accesibil ităţi i •

acestora pentru ut i l izator i ș i

c o n s o l i d a r e a r e l a ţ i i l o r c u p r i n c i p a l e l e p ă r ţ i i n t e r e s a t e , p r i n t r e c a r e c o m i t e t e l e •

re levante din cadrul Par lamentului European, mass-media ș i publ icul larg .

Curtea intenţionează să îș i îndeplinească prin următoarele acţiuni obiectivul de creștere

a ef ic ienţei în per ioada menţionată , pe baza unei ut i l izăr i opt ime a resurselor :

îmbunătăţ i rea procesului de conducere a Curţ i i ;•

implementarea unor pol i t ic i ef icace ș i d inamice în domeniul resurselor umane;•

raţ ional izarea sarc ini lor de audit ;•

îmbunătăţ i rea instrumentelor IT ;•

dezvoltarea competenţelor profes ionale ;•

dezvoltarea re laţ i i lor cu ent i tăţ i le auditate .•

10 Pentru o descriere mai completă și mai exactă a viitorului program de activitate al Curţii, vă rugăm să consultaţi strategia de audit

și programul de activitate al Curţii pentru 2010, care sunt disponibile pe site-ul instituţiei (www.eca.europa.eu).

33

CEREMONIA PRILEJUITĂ DE PUNEREA PIETREI DE TEMELIE A UNEI NOI CLĂDIRI

Curtea a identi f icat anumite subiecte pr ior itare pentru programul de act ivitate aferent

anului 2010, pr intre care :

c a r a c t e r u l m u l t i a n u a l a l u n e i p ă r ţ i i m p o r t a n t e d i n c h e l t u i e l i , i n c l u s i v c o r e c ţ i i l e •

for fetare ș i recuperăr i le ;

inovarea ș i p iaţa internă;•

capita lul uman;•

energia durabi lă ș i•

s t r a t e g i a C o m i s i e i a v â n d c a s c o p s i m p l i f i c a r e a c a d r u l u i d e r e g l e m e n t a r e p e n t r u •

întrepr inder i ș i cetăţeni .

La 1 iulie 2009, s-a pus la Luxemburg piatra de temelie a unei noi clădiri, a doua extensie a Curţii de

Conturi Europene.

Dl Vítor Caldeira, președintele Curţii de Conturi Europene, dl Claude Wiseler, ministrul lucrărilor

publice din Luxemburg, dl Patrick Gillen, președintele Fonds d’urbanisation et d’aménagement du

Kirchberg (Fondul de urbanizare și amenajare a teritoriului pentru Kirchberg) și dl Eduardo Ruiz García,

secretarul general al Curţii, au deschis simbolic lucrările pentru a marca începutul proiectului.

Cu această extensie, complexul Curţii de Conturi, care cuprinde deja două clădiri, va putea găzdui

personalul recrutat în urma extinderilor succesive ale Uniunii Europene.

34

Curtea vizează extinderea gamei sale de produse de audit în cursul perioadei 2009-2012.

Acest obiect iv se va real iza în urma consultăr i i pr incipale lor părţ i interesate externe,

p e n t r u a s e a s i g u r a c ă e x i s t ă o î n ţ e l e g e r e c l a r ă a n e v o i l o r d i v e r s e a l e a c e s t o r a ,

precum ș i a modului în care Curtea poate răspunde cel mai b ine așteptăr i lor acestora ,

îndepl in indu-ș i totodată mandatul stabi l i t pr in t ratat .

O parte importantă a resurselor de care dispune Curtea este alocată auditului f inanciar ,

ș i anume elaborări i declaraţiei de asigurare. Acest audit implică examinarea și testarea,

pentru f iecare exerc i ţ iu f inanciar , a operaţ iuni lor ș i a contur i lor a ferente bugetulu i

general al UE. Se întocmesc declaraţ i i de asigurare separate pentru fonduri le europene

d e d e z v o l t a r e ș i p e n t r u f i e c a r e d i n t r e c e l e 4 0 d e a g e n ţ i i ș i o r g a n i s m e a l e U n i u n i i .

Act iv ităţ i le de audit se desfășoară între luna iunie a anului n ș i luna iunie a anului n+1,

ast fe l încât să permită publ icarea rapoartelor anuale în luna noiembrie a anului n+1,

în conformitate cu dispoziţ i i le Regulamentului f inanciar . Ast fe l , în cursul anului 2010

Curtea va lucra la f inal izarea ș i publ icarea declaraţ ie i de as igurare pr iv ind exerc i ţ iu l

f inanciar 2009 ș i va începe act iv i tăţ i le refer i toare la exerc i ţ iu l f inanciar 2010 11.

Pr in intermediul act iv i tăţ i i pe care o desfășoară , Curtea v izează să furnizeze concluzi i

clare cu privire la situaţia contabilă și la gestiunea f inanciară pentru diferite domenii ale

bugetului , precum și să formuleze recomandări pract ice ș i de ef ic ient izare a costur i lor

pentru domeni i le în care se pot face îmbunătăţ i r i .

Raportul anual al Curţi i privind bugetul general pentru exerciţ iul 2009 va f i elaborat tot

pe baza noii structuri introduse prima dată pentru raportul privind exerciţ iul 2007, care

ref lectă schimbăr i le din cadrul modului de organizare a bugetului 12. Constatăr i le sunt

prezentate în capitole structurate în jurul unor grupur i logice de domeni i de pol i t ic i ,

corelate îndeaproape, însă nu complet , cu rubr ic i le noului cadru f inanciar . Curtea va

cont inua să acorde o atenţ ie spor i tă îmbunătăţ i r i i c lar i tăţ i i ș i a coerenţei în ceea ce

p r i v e ș t e p r e z e n t a r e a r e z u l t a t e l o r ș i a c o n c l u z i i l o r s a l e , c u s c o p u l d e a c o n t r i b u i l a

înţelegerea ș i l iz ib i l i tatea acestora , precum ș i de a fac i l i ta comparaţ i i le între grupur i

de pol i t ic i ș i între exerc i ţ i i .

11 Mai multe informaţii privind abordarea DAS pot fi obţinute pe site-ul Curţii (www.eca.europa.eu).

12 Curtea a creat un grup de refl ecţie privind DAS (DAS think-tank) pentru a releva diferitele aspecte ale conceperii unui audit DAS,

inclusiv chestiunea privind redefi nirea domeniilor vizate de aprecierile specifi ce.

35

36

MĂSURAREA ȘI AMELIORAREA PERFORMANŢEI

INDICATORI I -CHEIE DE PERFORMANŢĂ

Î n 2 0 0 8 , C u r t e a a d e c i s i n s t i t u i r e a u n u i s i s t e m d e i n d i c a t o r i - c h e i e d e p e r f o r m a n ţ ă

( ICP) , atât pentru act iv i tăţ i le de audit , cât ș i pentru celela l te act iv i tăţ i a le sa le , pentru

m ă s u r a r e a p e r f o r m a n ţ e i î n c e e a c e p r i v e ș t e î n d e p l i n i r e a o b i e c t i v e l o r s t r a t e g i c e a l e

Curţ i i ș i a obiect ivelor stabi l i te în cadrul programelor anuale de act iv i tate . Ut i l izarea

indicatori lor-cheie de performanţă vizează îmbunătăţirea actului prin care se răspunde

d e a c t i v i t a t e a d e s f ă ș u r a t ă , a t â t f a ţ ă d e m e d i u l i n t e r n , c â t ș i f a ţ ă d e m e d i u l e x t e r n ,

precum ș i creșterea ef ic ienţei ș i a ca l i tăţ i i munci i .

DE CE S-AU ADOPTAT INDICATORI-CHEIE DE PERFORMANŢĂ?

Pentru a informa conducerea cu pr iv ire la raportul dintre ceea ce real izează efect iv •

Curtea ș i ceea ce ș i -a propus aceasta să real izeze;

pentru a spri j ini procesul decizional , pr in concentrarea atenţiei organizaţiei asupra •

aspectelor legate de ef ic ienţă ș i pr in promovarea real izăr i i de îmbunătăţ i r i ;

pentru a furniza părţi lor interesate informaţi i referitoare la aspecte relevante legate •

de performanţa Curţ i i .

I n d i c a t o r i i - c h e i e d e p e r f o r m a n ţ ă v i z e a z ă , c a a s p e c t p r i n c i p a l , g r a d u l d e î n d e p l i n i r e

a obiect ivelor st rategice a le Curţ i i , acoper ind cal i tatea auditului , produsele rezultate

în urma act iv ităţ i lor de audit , impactul auditului , precum și buna gest iune a resurselor

Curţi i . Acești indicatori furnizează informaţi i privind performanţa „corporativă” a Curţi i

ș i const i tuie o parte integrantă a s istemului de gest iune a l Curţ i i .

36

A c t i v i t ă ţ i l e d e a u d i t p o t f i î m b u n ă t ă ţ i t e c a n t i t a t i v ș i c a l i t a t i v ș i p e b a z a a n a l i z e i

i m p a c t u l u i p e c a r e î l a u r a p o a r t e l e ș i a v i z e l e C u r ţ i i a s u p r a g e s t i u n i i f i n a n c i a r e .

Patru indicator i -cheie de performanţă (1-4) v izează măsurarea impactulu i act iv i tăţ i i

Curţ i i , aceșt ia f i ind incluș i în programul anual de act iv i tate a l Curţ i i pentru 2010.

ICP 1 Evaluarea calităţii și a impactului auditului Curţii de către principalii utilizatori ai rapoartelor Curţii

ICP 2 Evaluarea calităţii și a impactului auditului Curţii de către entităţile auditate

ICP 3 Nota acordată de un comitet de experţi externi pentru conţinutul și modul de prezentare a rapoartelor Curţii

ICP 4 Procentajul de recomandări de audit:(a) acceptate de către entitatea auditată(b) implementate de către entitatea auditată într-un anumit număr de ani

ICP 5 Numărul de rapoarte adoptate, în raport cu obiectivele stabilite

ICP 6 Numărul de rapoarte adoptate la timp

ICP 7 Procentajul de rapoarte de constatări preliminare elaborate la timp

ICP 8 Evaluarea externă a gestiunii fi nanciare a Curţii:(a) opinia auditorului extern(b) decizia autorităţii responsabile de descărcarea de gestiune

ICP 9 Nivelul de satisfacţie a personalului Curţii

ICP 10 Numărul mediu de zile de formare profesională pe persoană

INDICATORII-CHEIE DE PERFORMANŢĂ AI CURŢII 37

Numărul de rapoarte adoptate în raport cu obiect ivele stabi l i te

Î n 2 0 0 9 , C u r t e a a a d o p t a t 9 1 % d i n n u m ă r u l p l a n i f i c a t d e r a p o a r t e . R a p o r t u l a n u a l

ș i toate rapoartele anuale speci f ice au fost adoptate conform plani f icăr i i . În ceea ce

p r i v e ș t e r a p o a r t e l e s p e c i a l e , a u f o s t a d o p t a t e 1 8 d i n c e l e 2 4 p l a n i f i c a t e . R e s t u l d e

șase rapoarte se af lau în faza f inală de redactare la data de 31 decembrie 2009.

Numărul de rapoarte adoptate la t imp

În 2009, 67 % din rapoartele Curţi i au fost adoptate în termenele stabil ite. Raportul anual

ș i toate rapoarte le anuale speci f ice au fost adoptate la t imp. Din cauza întârz ier i lor

î n r e g i s t r a t e p e n t r u r a p o a r t e l e s p e c i a l e , C u r t e a n u ș i - a î n d e p l i n i t o b i e c t i v u l s t a b i l i t

p e n t r u I C P 6 . S u n t n e c e s a r e e f o r t u r i s u p l i m e n t a r e p e n t r u a î m b u n ă t ă ţ i r e s p e c t a r e a

termenelor de adoptare a rapoartelor specia le .

Măsurarea numărului de rapoarte de constatăr i prel iminare elaborate la t imp

Curtea informează ent i tatea auditată cu pr iv i re la rezultatele in i ţ ia le a le auditului său

î n c a d r u l u n u i r a p o r t d e c o n s t a t ă r i p r e l i m i n a r e ( S t a t e m e n t o f P r e l i m i n a r y F i n d i n g s ) .

Curtea intenţ ionează să amel ioreze termenul de t r imitere a rapoartelor de constatăr i

p r e l i m i n a r e c u 1 0 % î n f i e c a r e a n , o b i e c t i v u l p e t e r m e n l u n g f i i n d r e p r e z e n t a t d e

t r a n s m i t e r e a î n t e r m e n u l s t a b i l i t ( d o u ă l u n i d u p ă v i z i t a f i n a l ă d e a u d i t ) a 8 0 % d i n

r a p o a r t e l e d e c o n s t a t ă r i p r e l i m i n a r e . Î n 2 0 0 9 , n u m ă r u l d e r a p o a r t e d e c o n s t a t ă r i

prel iminare t r imise la t imp a crescut cu 16 % faţă de 2008.

Evaluarea externă a gest iuni i f inanciare a Curţ i i : (a) opinia auditorului

extern; (b) deciz ia autorităţ i i responsabi le de descărcarea de gest iune

A u d i t o r u l e x t e r n a l C u r ţ i i a f o r m u l a t o o p i n i e f ă r ă r e z e r v e / „ f a v o r a b i l ă ” c u p r i v i r e l a

s i t u a ţ i i l e f i n a n c i a r e ș i l a u t i l i z a r e a r e s u r s e l o r , i a r P a r l a m e n t u l E u r o p e a n a a c o r d a t

descărcarea de gest iune în urma unei recomandăr i pozit ive din partea Consi l iu lui .

Nivelul de sat isfacţ ie a personalului Curţ i i

Î n u r m a u n u i s o n d a j i n t e r n r e a l i z a t î n 2 0 0 9 c u p r i v i r e l a n i v e l u l d e s a t i s f a c ţ i e

a personalulu i , 86 % din personalul Curţ i i s -a declarat în general sat is făcut de locul

s ă u d e m u n c ă ( o b i e c t i v u l f i i n d d e 8 0 % ) , î n v r e m e c e n i v e l u l g l o b a l d e s a t i s f a c ţ i e

a personalului a at ins valoarea de 2 ,8 pe o scară de 4 (obiect ivul f i ind de 2 ,5) .

Numărul mediu de z i le de formare profesională pe auditor

(excluzând cursuri le de l imbă)

În conformitate cu or ientăr i le publ icate de Federaţ ia Internaţ ională a Contabi l i lor –

I F A C ( I n t e r n a t i o n a l F e d e r a t i o n o f A c c o u n t a n t s ) , C u r t e a î n c e a r c ă s ă o f e r e î n m e d i e

40 de ore (c inc i z i le ) de formare profes ională pentru f iecare auditor . În 2009, media

a fost de patru zi le. Se vor depune eforturi pentru a asigura îndeplinirea acestui obiectiv

în 2010.

38

39

COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

Curtea a continuat să se implice activ și cu drepturi depline în cooperarea internaţională,

respect iv în cadrul :

Comitetului de contact , care reunește președinţi i inst ituţ i i lor supreme de audit din •

s tatele membre a le UE ș i președintele Curţ i i de Contur i Europene;

reţele i inst i tuţ i i lor supreme de audit d in ţăr i le candidate pentru aderarea la UE;•

Organizaţ ie i Europene a Inst i tuţ i i lor Supreme de Audit (• E u r o p e a n O r g a n i s a t i o n o f

S u p r e m e A u d i t I n s t i t u t i o n s – Eurosai ) ș i a l

O r g a n i z a ţ i e i I n t e r n a ţ i o n a l e a I n s t i t u ţ i i l o r S u p r e m e d e A u d i t (• I n t e r n a t i o n a l

O r g a n i s a t i o n o f S u p r e m e A u d i t I n s t i t u t i o n s – Intosai ) .

Pe lângă contr ibuţ i i le aduse în cadrul reuniuni lor anuale a le acestor organizaţ i i ș i în

ceea ce pr ivește îmbunătăţ i rea standardelor ș i a pract ic i lor internaţ ionale de audit ,

Curtea a part ic ipat în mod activ în cadrul comitetelor ș i a l grupuri lor de lucru inst ituite

de acestea. În specia l , Curtea :

a prez idat Grupul de lucru pentru standarde comune de audit ș i Grupul de lucru •

pentru TVA din cadrul Comitetului de contact ;

a p a r t i c i p a t l a G r u p u l d e l u c r u p e n t r u r a p o a r t e l e i n s t i t u ţ i i l o r s u p r e m e d e a u d i t •

naţ ionale ș i la Grupul de lucru pentru fondur i s t ructurale din cadrul Comitetului

de contact ;

a fost reprezentată în Grupul de lucru pentru mediu ș i în Grupul de lucru pentru •

t e h n o l o g i a i n f o r m a ţ i e i a l e E u r o s a i , p r e c u m ș i î n c a d r u l g r u p u l u i E u r o s a i c a r e

elaborează în prezent un ghid de bune pract ic i pentru obţinerea unui nivel înalt de

calitate, al Comitetului pentru formare profesională al Eurosai și al Grupului operativ

a l Eurosai pr iv ind auditul fondur i lor a locate în caz de dezastre ș i catastrofe ;

a prezidat Grupul de lucru a l Intosai pr iv ind auditul a jutorului acordat în s i tuaţ i i le •

de catastrofă ș i obl igaţ ia de a răspunde de gest iunea acestui a jutor ;

a part icipat în cadrul subcomisi i lor Intosai pentru audit f inanciar , pentru auditul de •

conformitate ș i pentru auditul performanţei , precum și în cadrul Grupului operat iv

a l Intosai pentru cr iza f inanciară mondială .

39

40

2008 2009

501 525

163 163

171

880857

173

2120

Bunul cel mai de valoare a l Curţ i i este personalul său. La data de 31 decembrie 2009,

efectivul de personal al Curţii era de 880 de angajaţi (cifra include funcţionarii permanenţi

ș i agenţ i i temporar i , însă nu ș i membri i Curţ i i , agenţ i i contractual i , experţ i i naţ ional i

detașaţ i ș i s tagiar i i ) . Acesta cupr inde 525 de persoane angajate pentru sarc ini legate

de audit ( inc lus iv 115 persoane în cadrul cabinete lor membri lor ) , la care se adaugă

163 de persoane care lucrează în domeniul t raducer i lor , 171 de angajaţ i responsabi l i

de spr i j inul administrat iv ș i 21 de persoane în serv ic iul Președinţ ie i . Personalul Curţ i i

este foarte divers din punctul de vedere a l s tudi i lor ș i a l exper ienţei profes ionale , iar

ca l i tatea munci i ș i devotamentul său se ref lectă în rezultatele inst i tuţ ie i .

RESURSELE UMANE ȘI SERVICIILE DE SPRIJIN

REPARTIZAREA POSTURILOR ÎN CADRUL CURŢII LA 31 DECEMBRIE(Posturi ocupate și posturi vacante)

Curtea se angajează să î ș i îndepl inească obiect ivul s t rategic de creștere a ef ic ienţei

p r i n u t i l i z a r e a o p t i m ă a r e s u r s e l o r . A s t f e l , t o a t e a c t i v i t ă ţ i l e d e s f ă ș u r a t e î n 2 0 0 9 a u

c o n t i n u a t s ă s e a x e z e p e i d e n t i f i c a r e a ș i p e r e a l i z a r e a u n o r p o t e n ţ i a l e p r o g r e s e î n

mater ie de ef ic ienţă pr in s impl i f icarea proceduri lor ș i pr in ef ic ient izarea servic i i lor . În

special , resursele devenite disponibi le ca urmare a progreselor în mater ie de ef ic ienţă

au fost redistr ibuite , atunci când a fost posibi l , serv ic i i lor de audit . Acesta const i tuie

un proces cont inuu, a le cărui efecte vor f i mai v iz ibi le în 2010.

Curtea a stabi l i t un indicator-cheie de performanţă pentru resursele umane ( ICP 9) în

vederea evaluări i nivelului de sat isfacţ ie a angajaţ i lor săi (a se vedea pagina 37) . A fost

lansat un chest ionar pe tema sat is facţ ie i personalului , pentru a se obţ ine informaţ i i

cu pr iv i re la acest aspect ș i pentru a spr i j in i procesul deciz ional d in acest domeniu. În

prezent, Curtea pune în aplicare măsuri vizând valorif icarea la maximum a oportunităţilor

ident i f icate pentru obţ inerea de rezultate mai bune în ani i următor i .

Sarcini legate de audit

Traduceri

Asistenţă administrativă

Președinţie

Total

40

12.2001

12.2009

54 % 46 %

51 % 49 %

2008

2009

76 % 24 %

73,5 % 26,5 %

RAPORTUL DINTRE NUMĂRUL DE BĂRBAŢI Ș I NUMĂRUL DE FEMEI

B ă r b a ţ i i ș i f e m e i l e e r a u r e p r e z e n t a ţ i î n c a d r u l p e r s o n a l u l u i î n p r o p o r ţ i i a p r o a p e

egale .

Directori și șefi de unitate

Graf ice le prezentate în cont inuare indică procentajul personalului de sex feminin ș i

de sex mascul in pe nivelur i de responsabi l i tate la 31 decembrie 2009. Ca ș i ce le la l te

instituţi i ale UE, Curtea apl ică o polit ică de egal itate de șanse în procesul de gestionare

ș i de recrutare a resurselor umane. Curtea recunoaște necesitatea unei impl icăr i mai

act ive în promovarea unui t ratament egal atunci când se efectuează recrutăr i pentru

nivelur i le super ioare de conducere . 17 din cei 64 de director i ș i șef i de div iz ie/unitate

(26,5 %) sunt femei, ceea ce reprezintă o ușoară creștere faţă de 2008 (24 %). Majoritatea

angajaţi lor de sex feminin îș i desfășoară însă activitatea în cadrul Direcţiei de traduceri

ș i în departamentele administrat ive .

Creșterea numărului de femei angajate la nivel AD reflectă cea mai recentă campanie de

recrutare . 43 % din personalul cu grade între AD5 ș i AD8 este reprezentat de angajaţ i

de sex feminin .

41

PROFILUL DE VÂRSTĂ

D u p ă c u m i n d i c ă g r a f i c u l p r o f i l u l u i d e v â r s t ă p r e z e n t a t î n c o n t i n u a r e , p e n t r u c e i

862 de agenţi ai săi af laţ i în serviciu activ la 31 decembrie 2009, Curtea este o inst ituţie

„tânără” , 61 % din personal având vârste de până la 44 de ani . Pr intre cei 99 de angajaţi

a i Curţ i i cu vârste de cel puţ in 55 de ani se numără 24 din cei 64 de di rector i ș i șef i

de div iz ie/unitate , ceea ce înseamnă că în următor i i 5-10 ani va avea loc o re înnoire

amplă a personalului de conducere .

47

170

131

103

63

21

20-24 25-29 55-59 65-30-34 35-39 40-44 45-49 50-54

34

60-64

161

150

2008

2009

2008

2009

67 % 33 %

63 % 37 %

27 % 73 %

33 % 67 %

Asistenţi – secretari (nivel AST)

Auditori – administratori (nivel AD)

42

RECRUTAREA

Politica de recrutare a Curţii respectă principiile generale ale instituţiilor Uniunii Europene

și condiţiile aplicabile acestora în ceea ce privește personalul. În cadrul Curţii își desfășoară

activitatea atât funcţionari permanenţi, cât și agenţi care au contracte temporare. Concursurile

generale pentru ocuparea posturilor de la Curtea de Conturi sunt organizate de Oficiul

Comunităţilor Europene pentru Selecţia Personalului (EPSO). Curtea oferă, de asemenea,

stagii unui număr limitat de absolvenţi universitari, pe perioade de trei-cinci luni.

În 2009, Curtea a recrutat un număr de 112 angajaţ i : 69 de funcţ ionar i permanenţ i ,

1 4 a g e n ţ i t e m p o r a r i ș i 2 9 d e a g e n ţ i c o n t r a c t u a l i . P r o c e s u l d e r e c r u t a r e d e p i n d e d e

disponibi l i tatea l istelor de rezervă aferente concursuri lor EPSO și de numărul suf ic ient

de candidaţ i care f igurează în cadrul acestora .

În 2009, Curtea a reușit să recruteze un număr corespunzător de angajaţ i . Cele 73 de

posturi vacante la 31 decembrie 2009 s-au redus semnif icativ (cu 33 %) la 49 de posturi

vacante la 26 ianuarie 2010, iar această reducere accentuată va continua și în următoarele

luni , ca urmare a intrăr i i în funcţ ie a personalului de audit care a făcut obiectul unei

recente campanii de recrutare. La 31 decembrie 2008 existau 68 de posturi vacante.

De asemenea, Curtea a reuș i t să scurteze per ioada medie de recrutare în anul 2009.

Pentru personalul recrutat în urma concursului EPSO AD/126/08, l ista de rezervă a fost

publ icată în luna august , iar pr imi i candidaţ i se lectaţ i s -au a lăturat efect ivului Curţ i i

la începutul luni i noiembrie , cu doar t re i luni mai târz iu .

FORMAREA PROFESIONALĂ

Profesia de auditor necesită o formare continuă. Mai mult, având în vedere caracteristicile

mediului de audit a l Curţ i i , auditor i i care îș i desfășoară act iv i tatea în cadrul acesteia

t rebuie să dispună de bune competenţe l ingvist ice .

În 2009, angajaţi i Curţi i au beneficiat în medie de câte 9 zi le de formare profesională.

Cursuri le de l imbă au reprezentat 64 % din numărul total de zi le de formare din 2009,

acest procentaj f i ind de 48 % în 2008. Excluzând cursuri le de l imbă, în 2009 auditor i i

au beneficiat de câte 4 zi le de formare profesională (a se vedea ICP 10 la pagina 38) . Se

est imează că în 2010 această c i fră va crește ca rezultat al formări i obl igatori i pe care

trebuie să o urmeze nou-veniți i . Se depun, de asemenea, eforturi pentru introducerea de

cursuri de împrospătare a cunoștinţelor în ceea ce privește domenii le-cheie de audit .

Pe baza obiect ivului st rategic pe termen lung „ Învăţare ș i dezvoltare” , a p lanului de

or ientare pr iv ind formarea profes ională pentru per ioada 2008-2011 ș i a parcursur i lor

de formare adoptate în 2009, Unitatea de formare profesională a îmbunătăţit conţinutul

c u r s u r i l o r ș i a e l a b o r a t n o i c u r s u r i , î n a c o r d c u p r i o r i t ă ţ i l e s t a b i l i t e d e c ă t r e C u r t e .

Î n p l u s , a c o n t i n u a t c u s u c c e s c o o p e r a r e a c u c e l e l a l t e i n s t i t u ţ i i ș i c u o r g a n i s m e

inter inst i tuţ ionale , precum Școala Europeană de Administraţ ie .

Caseta 5 prezintă personalul unei unităţi din cadrul unui grup de audit al Curţi i , cu scopul

de a ofer i o imagine a t ipului de act iv i tăţ i efectuate ș i a persoanelor impl icate .

43

În trecut, ţări le din Balcanii de Vest au fost

afectate de violenţă. Interesul Uniunii Europene

în această regiune vizează promovarea securităţii

și a stabilităţii pe termen lung. Statul de drept,

secur i tatea f ront iere lor ș i lupta împotr iva

corupţiei reprezintă o condiţie prealabilă pentru

aderarea la UE și o provocare majoră pentru zona

Balcanilor de Vest. Pe plan financiar, Comisia

Europeană este principalul donator din regiune.

Raportul elaborat de Curte în 2009 cu privire la

eficacitatea proiectelor Comisiei din domeniul

justiţ iei și afaceri lor interne pentru Balcanii

de Vest (Raportul special nr. 12/2009) oferă o

perspectivă mai aprofundată asupra acestei zone

deosebit de importante.

Auditorii au examinat atât proiectele de investiţii,

cât și proiectele privind consolidarea instituţională

din patru subdomenii: azil, gestionarea integrată

a frontierelor, sistemul judiciar și poliţia. Au

fost auditate la faţa locului treizeci și trei de

proiecte finalizate, printre care un centru pentru

solicitanţii de azil și un penitenciar din Albania,

precum și un tribunal pentru drepturile omului și

un tribunal pentru crime de război din Bosnia și

Herţegovina. De asemenea, s-au efectuat vizite la

o serie de puncte de trecere a frontierei finanţate

de UE în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei,

în Muntenegru și în Serbia, pentru a se evalua

dacă intervenţia UE a produs o schimbare.

Echipa care s-a ocupat de acest audit ș i -a

desfășurat activitatea în strânsă colaborare

cu membrul raportor, dl Maarten B. Engwirda.

Șefii de divizie responsabili de supravegherea

activităţilor de audit au fost dna Raija Peltonen

și dl Ossi Louko, iar coordonatorul echipei a fost

dl Jussi Bright. Auditorii implicaţi au fost dl Enrico

Grassi și dl Miroslav Matej, iar un rol semnificativ

le-a revenit, de asemenea, următorilor membri

ai cabinetului dlui Maarten B. Engwirda: dl Horst

Fischer și dl Jan Pieter Lingen.

CASETA 5 – ECHIPA „JUSTIŢIE ȘI AFACERI INTERNE ÎN BALCANII DE VEST”

De la stânga la dreapta, Raija PELTONEN, șef de unitate, Jan Pieter LINGEN, șef de cabinet, Horst

FISCHER, atașat în cadrul cabinetului, Jussi BRIGHT, auditor – șef de echipă, Maarten B. ENGWIRDA,

membru al Curţii, Ossi LOUKO, șef de unitate, Enrico GRASSI, auditor, Miroslav MATEJ, auditor.

44

SERVICIUL DE TRADUCERI

Efectuarea traduceri lor reprezintă o act iv itate de spr i j in importantă pentru audit , care

permite Curţ i i să î ș i îndepl inească mis iunea ș i să î ș i rea l izeze obiect ivele în mater ie

de comunicare . În 2009, volumul total a l t raducer i lor efectuate a crescut cu 5 ,2 % faţă

de 2008. Procentajul serv ic i i lor de t raducere efectuate la t imp a fost de peste 95 %.

Asistenţa l ingvistică acordată auditori lor în cadrul vizitelor de audit și pentru întocmirea

r a p o a r t e l o r a î n r e g i s t r a t o c r e ș t e r e . S e r v i c i u l d e t r a d u c e r i a f u r n i z a t , d e a s e m e n e a ,

spr i j in pentru grupur i le de lucru a le Intosai , precum ș i refer i tor la a l te aspecte care

ţ in de act iv i tăţ i le de audit a le Curţ i i . În ianuar ie 2010 a fost introdusă o nouă apl icaţ ie

informatică (Artemis) dest inată gest ionăr i i mai ef ic iente a act iv i tăţ i lor de t raducere .

TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

Tehnologia informaţie i oferă auditor i lor serv ic i i ș i instrumente esenţ ia le . Pr incipale le

evoluţ i i real izate în 2009 au fost următoarele :

simplif icarea proceselor și continuarea migrări i către un mediu de lucru informatizat, •

p r i n i m p l e m e n t a r e a u n o r s o l u ţ i i a u t o m a t i z a t e ( „ v i z a ” e l e c t r o n i c ă ș i f o r m u l a r e

e l e c t r o n i c e ) , p r e c u m ș i p r i n i n t r o d u c e r e a u n e i s e m n ă t u r i e l e c t r o n i c e ș i p r i n

demararea act iv i tăţ i lor de implementare a unui s istem de gest ionare a arhivelor ;

securitatea infrastructuri i informatice a Curţi i a fost consolidată prin instituirea unui •

centru de recuperare a datelor în caz de dezastru ș i pr in actual izarea plat formei

Lotus Notes , care reprezintă coloana vertebrală a s istemelor de comunicare ș i de

documentare/arhivare a auditur i lor Curţ i i ;

adoptarea unui plan informatic pe termen lung pentru per ioada 2010-2012 pentru •

a permite a l in ierea s i s temului in format ic cu pr inc ipale le obiect ive s t rategice de

audit a le Curţ i i ș i cont inuarea efortur i lor de a at inge un nivel de excelenţă în ceea

ce pr ivește furnizarea de serv ic i i .

45

ADMINISTRAŢIE Ș I ECHIPAMENTE

D i r e c ţ i a d e f i n a n ţ e ș i a s i s t e n ţ ă o f e r ă s e r v i c i i a d m i n i s t r a t i v e ș i p u n e l a d i s p o z i ţ i e

e c h i p a m e n t e , c a r e i n c l u d c o n t r o a l e i n t e r n e ș i s i s t e m e c o n t a b i l e , p r e c u m ș i s e r v i c i i

administrat ive ș i logist ice .

Î n 2 0 0 9 , a c e a s t ă d i r e c ţ i e s - a a x a t p e o r e o r g a n i z a r e a s e r v i c i i l o r s a l e c u s c o p u l d e

a îmbunătăţ i e f ic ienţa ș i e f icac i tatea ș i de a e l ibera resurse în vederea redist r ibuir i i

lor către serv ic i i le de audit . Această reorganizare a condus la o reducere a numărului

de unităţ i d in cadrul d i recţ ie i (de la 5 la 3) ș i la redistr ibuirea unui număr de postur i

către serv ic i i le de audit .

Construcţ ia unei noi c lădir i a Curţ i i (c lădirea K3) a reprezentat o act iv i tate importantă

a d i r e c ţ i e i . Î n 2 0 0 9 , î n u r m a o r g a n i z ă r i i u n e i p r o c e d u r i d e a c h i z i ţ i i p u b l i c e , a f o s t

numit un manager de proiect . Lucrăr i le de construcţ ie vor începe în luna mart ie 2010,

iar f inal izarea acestora este preconizată pentru anul 2013. Proiectul se încadrează în

bugetul ș i în termenele stabi l i te .

46

0

10

20

30

40

50 48

1 1334

6667788

141515161717

23

30

34

2 2 2 23

V IZITELE DE AUDIT

În cadrul act iv ităţ i lor de audit a le Curţ i i , auditor i i t rebuie să efectueze viz i te în statele

membre ș i în a l te ţăr i care benef ic iază de fonduri UE, pentru a obţ ine probe de audit

adecvate .

Aceste v iz i te se efectuează, de regulă , la administraţ i i le centra le ș i locale impl icate în

procesarea, gestiunea și plata fonduri lor UE, precum și la beneficiari i f inal i care primesc

aceste fondur i . Echipele de audit sunt formate , în genera l , d in doi sau t re i auditor i ,

iar durata unei mis iuni de audit este de obicei de până la două săptămâni , în funcţ ie

de t ipul de audit ș i de distanţa care t rebuie parcursă .

În cadrul UE, vizitele de audit se efectuează adesea în colaborare cu instituţi i le supreme

de audit din statele membre viz itate, care pun la dispoziţ ie un spri j in logist ic ș i pract ic

ut i l .

Graficul prezentat în continuare oferă o sinteză a numărului de vizite de audit efectuate

în 2009 de către Curte în statele membre a le UE (300 de mis iuni ) . În 2009 au existat ,

de asemenea, 36 de v iz i te de audit efectuate în afara Uniuni i .

VIZITE DE AUDIT – STATE MEMBRE (TOTAL: 300)

Fran

ţa

Ger

man

ia

Span

ia

Ital

ia

Gre

cia

Reg

atu

l Un

it

Po

lon

ia

Po

rtu

gal

ia

Bel

gia

Ţări

le d

e Jo

s

Dan

emar

ca

Un

gar

ia

Au

stri

a

Sued

ia

Rep

ub

lica

Ceh

ă

Slo

vaci

a

Litu

ania

Irla

nd

a

Slo

ven

ia

Leto

nia

Ro

mân

ia

Cip

ru

Fin

lan

da

Bu

lgar

ia

Luxe

mb

urg

Mal

ta

Esto

nia

47

48

11 718 11 318 11 205

91 986 79 903 79 744

4 597 3 800 3 763

3 290 2 851 2 148

2 692 2 314 1 678

62 443 62 425 7 313

6 269 6 259 3 604

901 848 718

424 389 275

878 870 655

2 446 2 378 1 055

96,59

86,86

82,66

86,66

85,96

99,97

99,84

94,12

91,75

99,09

97,22

114 283 100 186 98 538

73 361 73 169 13 620

187 644 173 355 112 158

87,66

99,74

92,39

INFORMAŢII FINANCIARE

EXECUŢIA BUGETULUI PENTRU 2009

U t i l i z a r e a c r e d i t e l o r b u g e t a r e a l o c a t e C u r ţ i i p e n t r u e x e r c i ţ i u l f i n a n c i a r 2 0 0 9 e s t e

prezentată pe scurt în tabelul următor .

În 2009, rata de execuţ ie a bugetului general a fost mai mare de 92 %. Pentru t i t lu l 1

( P e r s o a n e c a r e l u c r e a z ă c u i n s t i t u ţ i a ) , r a t a d e e x e c u ţ i e e s t e d e 8 8 % , c e l m a i m i c

procentaj (82 %) înregistrându-se pentru capitolul 14 (Alţ i angajaţ i ș i servic i i externe) ;

această s ituaţie este cauzată în principal de posturi le vacante sau care nu sunt ocupate

l a c a p a c i t a t e a n o r m a l ă ș i d e e c o n o m i i l e r e a l i z a t e . P e n t r u t i t l u l 2 ( c l ă d i r i , m o b i l i e r ,

echipamente ș i cheltuie l i de funcţ ionare diverse) , rata medie de execuţ ie se apropie

de 100 %.

S u m a p l ă ţ i l o r a f e r e n t e c a p i t o l u l u i 2 0 ( B u n u r i i m o b i l e , „ c l ă d i r i ” ) e s t e a f e c t a t ă d e

c o n s t r u c ţ i a c e l e i d e a d o u a e x t e n s i i a C u r ţ i i , c l ă d i r e a K 3 . P r i m a t r a n ș ă d e f i n a n ţ a r e

pentru acest proiect , în valoare de 55 de mi l ioane de euro, a fost inc lusă în bugetul

p e n t r u 2 0 0 9 ; a c e a s t ă s u m ă a f o s t a n g a j a t ă ș i o p a r t e d i n e a a f o s t p l ă t i t ă î n 2 0 0 9 .

Soldul creditelor aferente clădir i i K3 este reportat în 2010 pentru a acoperi contractele

semnate de managerul de pro iect , în numele Curţ i i , cu înt repr inder i de construcţ i i .

Creditele vor f i ut i l izate conform datelor prezentate de Curte Par lamentului European

ș i Consi l iu lui spre s fârș i tul anului 2008.

EXERCIŢIUL FINANCIAR 2009 Credite defi nitive Angajamente PlăţiRata de utilizare (%)

a creditelor/angajamentelor

(în 1 000 de euro)

10 – Membrii instituţiei

12 – Funcţionari și agenţi temporari

14 – Alţi angajaţi și servicii externe

162 – Misiuni

161, 163, 165 – Alte cheltuieli privind persoanele care lucrează cu instituţia

20 – Bunuri imobile

212, 214, 216 – Bunuri mobile și cheltuieli conexe

23 – Cheltuieli administrative curente

25 – Reuniuni, conferinţe

Subtotal titlul 1

Subtotal titlul 2

Total Curtea de Conturi

210 – Tehnologia informaţiei și telecomunicaţii

27 – Informare, publicare

48

2010 2009 2008

13 364 11 718 12 061

94 246 92 086 88 712

4 590 4 497 4 248

3 450 3 290 3 212

2 861 2 684 2 286

18 518 62 891 12 110

6 365 6 269 5 879

877 981 1 147

404 439 425

868 868 876

2 389 1 921 1 813

118 511 114 275 110 519

29 421 73 369 22 250

147 932 187 644 132 769

BUGETUL PENTRU 2010

Bugetul Curţ i i pentru 2010 reprez intă aproximat iv 0 ,1 % din bugetul tota l a l UE sau

c i rca 1 ,87 % din bugetul administrat iv ș i inst i tuţ ional a l UE. Tabelul următor prezintă

modul în care sunt repartizate creditele între diferitele l ini i bugetare. În 2010, creditele

pentru cheltuie l i de personal se r id ică la aproximativ 76 % din total .

Bugetul pentru 2010 a scăzut cu 21 % faţă de 2009, în pr incipal dator i tă creditelor mai

mic i pentru noua c lădire a Curţ i i (K3) .

Costul total al construcţiei c lădir i i K3 este est imat la 79 de mil ioane de euro, urmând să

f ie f inanţat în patru exerc i ţ i i consecut ive : 55 de mi l ioane de euro în 2009; 11 mi l ioane

de euro în 2010; 7 mi l ioane de euro în 2011 ș i 6 mi l ioane de euro în 2012.

(în 1 000 de euro)

BUGET

10 – Membrii instituţiei

12 – Funcţionari și agenţi temporari

14 – Alţi angajaţi și servicii externe

162 – Misiuni

161, 163, 165 – Alte cheltuieli privind persoanele care lucrează cu instituţia

Subtotal titlul 1

20 – Bunuri imobile

210 – Tehnologia informaţiei și telecomunicaţii

212, 214, 216 – Bunuri mobile și cheltuieli conexe

23 – Cheltuieli administrative curente

25 – Reuniuni, conferinţe

27 – Informare, publicare

Subtotal titlul 2

Total Curtea de Conturi

49

SERVICIUL DE AUDIT INTERN

Scopul Servic iului de audit intern a l Curţ i i este de a spr i j in i inst i tuţ ia în procesul de

îndepl in i re a obiect ivelor , pr intr -o evaluare s istematică ș i metodologică a gest ionăr i i

r i scur i lor , a controlului intern ș i a procedur i lor de gest iune. Servic iul de audit intern

formulează, de asemenea, propuneri de îmbunătăţire a eficienţei Curţi i , ceea ce necesită

o evaluare constantă a ef icaci tăţ i i s istemelor de control intern din cadrul Curţ i i .

În 2009, activitatea Serviciului de audit intern al Curţi i a inclus, în principal , următoarele

aspecte : un audit f inanciar (ver i f icarea contur i lor ) , o examinare a ver i f icăr i i e x a n t e ,

un audit a l s tatelor de plată , un audit a l contur i lor bugetare de așteptare , o urmări re

a contractelor ș i a proceduri lor de achiziţ i i publice, precum și o analiză a exerciţ iului de

promovare a personalului . Major itatea recomandări lor de audit formulate de auditorul

intern în 2009 au fost acceptate de ent i tăţ i le auditate ș i au fost integrate ulter ior în

planur i de acţ iune în vederea remedier i i .

Comitetul de audit a l Curţ i i monitor izează act iv i tatea auditorului intern ș i se as igură

d e i n d e p e n d e n ţ a a c e s t u i a . C o m i t e t u l d i s c u t ă p r o g r a m u l d e a c t i v i t a t e ș i r a p o a r t e l e

auditorului intern, ia notă de acestea ș i , dacă se dovedește necesar , sol ic ită auditorului

intern efectuarea unor auditur i specia le .

În 2009, Serv ic iu l de audit intern a pr imit o cert i f icare independentă ș i poz i t ivă d in

p a r t e a u n u i e v a l u a t o r p r o f e s i o n i s t e x t e r n ș i i n d e p e n d e n t , D e l o i t t e S . A . A c t i v i t a t e a

desfășurată de către Deloitte a condus la următoarea concluzie :

Per ansamblu, Serviciul de audit intern al Curţi i de Conturi Europene este, în general,

conform cu def iniţ ia Inst itutului Auditori lor Interni pentru auditul intern, precum

și cu codul deontologic ș i standardele internaţionale pentru pract ica profesională

a auditului intern.

Î n c o n s e c i n ţ ă , S e r v i c i u l d e a u d i t i n t e r n p o a t e u t i l i z a m e n ţ i u n e a d e c o n f o r m i t a t e

„conform cu standardele internaţionale pentru practica profesională a auditului intern”

î n c a d r u l r a p o a r t e l o r s a l e v i i t o a r e p â n ă l a e f e c t u a r e a u n e i n o i e v a l u ă r i e x t e r n e î n

următor i i c inci ani .

50

AUDITUL EXTERN AL CURŢI I

R a p o r t u l a u d i t o r u l u i e x t e r n p r i v i n d c o n t u r i l e C u r ţ i i d e C o n t u r i p e n t r u e x e r c i ţ i u l

f i n a n c i a r 2 0 0 8 s - a p u b l i c a t î n J u r n a l u l O f i c i a l a l U n i u n i i E u r o p e n e l a d a t a d e

23 octombrie 2009 (JO C 254, 23 .10.2009) .

În cadrul opiniei sale de audit , auditorul independent al Curţi i (PricewaterhouseCoopers

SARL) a formulat următoarele concluzi i :

În ceea ce privește situaţiile financiare:

„ Î n o p i n i a n o a s t r ă , s i t u a ţ i i l e f i n a n c i a r e p r e z e n t a t e o f e r ă o i m a g i n e f i d e l ă ș i r e a l ă

a p o z i ţ i e i f i n a n c i a r e a C u r ţ i i d e C o n t u r i E u r o p e n e l a 3 1 d e c e m b r i e 2 0 0 8 , p r e c u m ș i

a performanţei f inanciare a acesteia și a f luxuri lor de numerar pentru exerciţ iul încheiat

l a a c e a s t ă d a t ă , î n c o n f o r m i t a t e c u R e g u l a m e n t u l ( C E , E U R A T O M ) n r . 1 6 0 5 / 2 0 0 2 a l

Consi l iului din 25 iunie 2002, cu Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 2342/2002 al Comisiei

d in 23 decembrie 2002 de stabi l i re a normelor de apl icare a respect ivului regulament

a l Consi l iu lui ș i cu normele contabi le a le Curţ i i de Contur i Europene.”

În ceea ce privește utilizarea resurselor și procedurile de control:

„Bazându-ne pe act iv itatea descr isă în prezentul raport , nu am sesizat nimic care să ne

determine să credem că, sub toate aspectele semnif icative și potrivit cr iteri i lor descrise

anter ior : (a ) resurse le a locate Curţ i i n u au f os t ut i l i zate î n s cop ur i le p e n tru care au

fost dest inate, (b) proceduri le de control inst ituite nu oferă garanţi i le necesare pentru

conformitatea operaţ iuni lor f inanciare cu normele ș i reglementăr i le în v igoare .”

51

52

DECLARAŢIA ORDONATORULUI DE CREDITE DELEGAT

S u b s e m n a t u l , s e c r e t a r g e n e r a l a l C u r ţ i i d e C o n t u r i E u r o p e n e , î n c a l i t a t e a m e a d e

ordonator de credite delegat :

declar că informaţ i i le t ransmise Curţ i i pentru a- i permite să e laboreze prezentul •

raport sunt adevărate ș i exacte 13 ș i

declar că dispun de o as igurare rezonabi lă pr iv ind următoarele aspecte :•

resursele a locate act iv i tăţ i lor descr ise în prezentul raport au fost ut i l i zate în –

scopul prevăzut ș i în conformitate cu pr incipi i le bunei gest iuni f inanciare ,

procedur i le de control inst i tui te oferă garanţ i i le necesare în ceea ce pr ivește –

legal i tatea ș i regular i tatea operaţ iuni lor subiacente 14.

Această asigurare rezonabilă se fondează pe propriul meu raţionament și pe informaţii le

pe care le-am avut la d ispoziţ ie , cum ar f i rezultatele ver i f icăr i lor e x p o s t , rapoartele

a u d i t o r u l u i i n t e r n ș i r a p o a r t e l e a u d i t o r u l u i e x t e r n p e n t r u e x e r c i ţ i i l e f i n a n c i a r e

anter ioare .

Declar că nu am cunoșt inţă de nic iun fapt care nu a fost prezentat în acest raport ș i

care ar putea prejudic ia interesele inst i tuţ ie i .

Eduardo Ruiz Garc ía

S e c r e t a r g e n e r a l

13 În acest context, „adevărate și exacte” înseamnă o imagine fi abilă, completă și corectă a situaţiei existente.

14 În acest context, „operaţiunile subiacente” constituie operaţiunile pentru care sunt ordonatorul de credite delegat.

Întocmită la Luxemburg, 12 februar ie 2010.

52

Curtea de Conturi Europeană

Raportul anual de activitate pentru anul 2009

Luxemburg: Ofi ciul pentru Publicaţii al Uniunii Europene

2010 — 52 p. — 21 × 29,7 cm

ISBN 978-92-9207-649-8

doi:10.2865/34301

www.eca.europa.eu

Cum vă puteți procura publicațiile Uniunii Europene?Publicații de vânzare:

• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• de la librăria pe care o frecventați, menționând titlul, editura și/sau numărul ISBN;

• contactând direct unul dintre agenții noștri de vânzări. Puteți obține datele de contact ale acestora vizitând http://bookshop.europa.eu sau trimițând un fax la +352 2929-42758.

Publicații gratuite:

• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• la reprezentanțele sau delegațiile Comisiei Europene. Puteți obține datele de contact ale acestora vizitând http://ec.europa.eu sau trimițând un fax la +352 2929-42758.

kg003513cover_b.pdf 3 9/04/10 11:51

QJ-A

A-10-001-RO-C

ISBN 978-92-9207-649-8

Curtea de Conturi Europeană12, rue Alcide De Gasperi

1615 LuxembourgLUXEMBOURG

www.eca.europa.eu

kg003513cover_b.pdf 4 9/04/10 11:51