STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CULTURA PLANTELOR PE NISIPURI PENTRU CULTURA PLANTELOR PE NISIPURI

DDĂBULENIĂBULENI

““SISTEMUL NATIONAL AL PERDELELOR SISTEMUL NATIONAL AL PERDELELOR FORESTIERE DE PROTECTIE, INTRE DEZIDERAT FORESTIERE DE PROTECTIE, INTRE DEZIDERAT

SI REALIZARE”SI REALIZARE”

ACADEMIA DE ŞTIINŢE AGRICOLEŞI SILVICE

“ GHEORGHE IONESCU ŞIŞEŞTI”STAŢIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE

PENTRU CULTURA PLANTELOR PE NISIPURIDĂBULENI - ROMANIA

ACADEMY OF AGRICULTURAL ANDFORESTRY

“ GHEORGHE IONESCU ŞIŞEŞTI”RESEARCH – DEVELOPMENT STATION

FOR AGRICULTURAL PLANTS ON SANDSDĂBULENI - ROMANIA

207220 DĂBULENI-DOLJ, ROMANIA

Phone: +40251334402 Fax: +40251334347 e-mail: ccdcpndabuleni@yahoo.com

 ,,INFLUENŢA PERDELELOR

FORESTIERE DE PROTECŢIE ÎN COMBATEREA DEFLAŢIEI EOLIENE

PE SOLURILE NISIPOASE”Autori:  Aurelia Diaconu, Toma V., Reta Draghici, Draghici

I.

Punerea în valoare a terenurilor nisipoase şi a condiţiilor climatice din aceste zone s-a realizat printr-o o investiţie foarte importantă :

Sistemul antideflaţinal

Acest sistem antideflaţional a fost proiectat şi realizat în cadrul amenajării sistemului de irigatii Sadova – Corabia şi a ţinut seamă de rezultatele cercetărilor atât la realizarea sistemului de perdele forestiere, cât şi la lucrările de amenajare a teritorului.

In cadrul sistemului de agricultură specific solurilor nisipoase s-au elaborat tehnologii de cultivare a plantelor care au prevăzut şi metode de combatere a eroziunii eoliene.

În anul 1969 prin HCM 1898 s-a aprobat planul şi măsurile de amenajare pentru sistemul de irigaţii Sadova –Corabia, prin care s-a dispus defrişarea pădurilor din zona sistemului (cca 9000 ha) şi înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie care au suprafaţa de 1400 ha şi o lungime de 2000 km.

Pe solurile nisipoase cu grad ridicat de expunere au fost amplasate perdele forestiere din salcâm cu lăţimea de 10 m distanţate la 288 m pe terenurile cele mai expuse şi la 560 m pe terenurile cu grad de expunere mai redus.

15.Mai 2014

Un factor climatic cu implicaţii majore în sistemul de agricultură practicat pe solurile nisipoase îl constituie vântul, a cărui acţiune dă naştere la fenomenul denumit eroziune eoliană sau deflaţie.

Solurile nisipoase din amenajarea hidroameliorativă Sadova – Corabia sunt supuse permanent fenomenului de eroziune eoliană, predominant în perioada de primăvară – vară, respectiv lunile: martie, aprilie, mai, iunie şi iulie. Pagubele produse agriculturii de acest fenomen, specific solurilor nisipoase pot fi rezumate astfel: - descoperirea seminţelor şi dezrădăcinarea plantelor, - traumatizarea plantelor de către nisipul purtat de vânt, - acoperirea culturilor agricole cu nisip,- reducerea capacităţii fotosintetice a plantelor datorită prafului depus pe frunze, - sărăcirea solului în humus, în elemente nutritive, în particule fine de sol (praf şi argilă) - acoperirea solurilor fertile cu nisip.

Gradul de expunere la deflaţie este dependent de -compoziţia granulometrică, - conţinutul în materie organică,- de obstacolele naturale sau artificiale, - de gradul de acoperire cu vegetaţie, umiditate, etc.

Clasificarea expunerii solurilor la deflatia eolianaÎn funcţie de compoziţia granulometrică (tabelul 1, fig. 1), solurile din amenajarea hidroameliorativă Sadova –Corabia pot fi grupate astfel: - 28440 ha cu grad de expunere ''foarte mare'' - ''mare'' - nisipuri şi psamosoluri; - 7350 ha cu grad de expunere ''moderat'' - ''mic'' - cernoziomuri cambice; - 2230 ha cu grad de expunere ''mic'' - brune argilo - iluviale; - 8540 ha cu grad de expunere ''absent''- cernoziomuri, cernoziomuri cambice şi brun-roşcate

SUPRAFEŢELE ŞI MODUL DE FOLOSINŢĂ ALE NISIPURILOR ŞI SOLURILOR NISIPOASE DIN ROMÂNIA(I.C.P.A.1998)

Unitatea geomorfologică

Total agricol

(mii ha)

Folosinţa agricolă (mii ha)

Pădure(mii ha)

Total (mii ha)Păş

une

Arabil,vii, livezi

IrigatNeirigat

I. Câmpia Banato-Crişană

25,84,03

- 21,5 3,4 29,2

II. Câmpia Română de vest

142,3 5,9 109,3 27,1 24,1 166,4

III. Câmpia Română centrală şi estică

66,3 0,7 32,6 33,0 10,2 76,5

IV. Depresiunea Braşovului

1,9 0,3 - 1,6 0,3 2,2

V. Podişul Dobrogei

3,4 - 3,4 - 0,1 3,5

VI. Lunca şi Delta Dunării

50,047,2

- 2,8 3,0 53,0

Total pe depozite de natură eoliană

236,037,0

129,0 70,0 36,0 272,0

Total depozite de natură aluvială

145,023,0

10,0112,

022,0 167,0

Total general381,0

60,0

139,0182,

058,0 439,0

REPARTIZAREA PE JUDEŢE A NISIPURILOR ŞI SOLURILOR NISIPOASE DIN ROMÂNIA (DEZVOLTATE PE DEPOZITE DE NATURĂ EOLIANĂ)

Judeţul

Folosinţa agricolăTotal

agricol (mii ha)

Terenuri cultivate (mii ha)

Păşuni (mii ha)

Dolj 99,4 5,0 104,4

Mehedinţi 35,7 0,3 36,0

Tulcea 5,4 18,7 24,7

Brăila 15,6 0,6 16,2

Satu Mare 8,1 2,5 10,6

Galaţi 6,7 1,8 8,5

Buzău 8,0 0,2 8,2

Bihor 6,2 1,2 7,4

Constanţa 1,7 4,2 5,9

Olt 4,8 0,2 5,0

Timiş 3,1 - 3,1

Ialomiţa 1,0 1,3 2,3

Teleorman 1,6 - 1,6

Covasna 1,1 0,5 1,6

Deflaţia sau eroziunea eoliană se înscrie , alături de apă şi hrană în seria factorilor limitativi ai producţiei pe nisipuri şi soluri nisipoase.

Prin frecvenţa şi intensitatea lor, precum şi prin momentele în care se produc , vânturile conduc la compromiterea parţială sau totală a culturilor de pe suprafeţe mari cu nisipuri şi soluri nisipoase.

frecvenţa şi intensitatea vânturilorRegimul vânturilor este caracterizat de frecvenţa cu care

bate , direcţia din care bate şi de viteza sau intensitate . Frecvenţa reprezintă 59% din an, faţă de calm, de 41%. Direcţia dominantă este vestică, de la vest la est şi estică, de la est la vest (Soimu T.,1997). Cunoaşterea direcţiei dominante a vânturilor este necesară pentru amplasarea unor obstacole care să micşoreze viteza vânturilor la suprafaţa terenurilor agricole.

 Vânt = 59% (pe an) Calm = 41% (pe an)Direcţia de bătaie (% pe an) V = 20,5; VNV = 5,4NV = 3,3; NNV = 0,5 N = 1,3; NNE = 0,8NE = 5,4; ENE = 1,5 E = 11,8; ESE = 3,7 SE = 1,0; SSE = 0,2 S = 0,5; SSV = 0,3SV = 1,1; VSV = 1,7

Figura 2: Media multianuală a frecvenţei vânturilor (%), Dăbuleni 1967 - 1997

(Şoimu T., 1997)

Lunile cele mai afectate sunt martie, aprilie, mai şi iunie, deci perioada de primăvară spre vară, când solurile sunt lucrate sau plantele sunt puţin dezvoltate . Variaţia vitezei anuale a vântului este prezentată în figura 4 din care reiese că din totalul de 365 zile dintr-un an există 64,5 zile cu posibilităţi de declanşare a deflaţiei (Şoimu T.,1998).

3: Media lunară multianuală a frecvenţei vânturilor (%),Dăbuleni 1967 - 1997 (Şoimu T, 1998)

41

22,2 19,3

4,4 2,1 1,9

9,1

0

10

20

30

40

50

0 1,0 -2,0

3,0 -4,0

5,0 -6,0

7,0 -8,0

9,0 -10,0

>11Viteza (m/s)

Fre

cven

\a (

%)

Viteza Durata / anvânt (m/s) (%) zile

Figura 4: Variaţia vitezei anuale a vântului, Dăbuleni 1967 - 1997

01-23-4

41,022,219,3

149,181,070,4

(Şoimu T., 1998) Total 1 82,5 300,55-67-8

9-10>11

9,14,42,11,9

33,616,47,57,0

Total 2 17,5 64,5Total 1+2 100,0 365,0

Intensitatea fenomenului de deflaţie

Intensitatea fenomenului de deflaţie depinde de:- viteza vântului,

- perioada de desfăşurare, - gradul de acoperire cu vegetaţie

- gradul de fertilitate sau conţinutul în humus al solurilor nisipoase.

y = -22,389 + 5,112X - 0,136X2

r = 0,99***

y = 1,444 + 0,127X r = 0,91*

ora 16,30

68

1012

14161820

4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28Cantitatea de sol spulberat[

(g/cm2/min)

Vite

za v

`ntu

lui (

m/s

)

Intensitatea fenomenului de deflaţie funcţie de viteza vântuluişi de perioada de desfăşurare

(Şoimu T., 1996)

SCHEMA LUCRĂRILOR PENTRU AMELIORAREA SOLURILOR NISIPOASE

1. AMENAJAREA SOLURILOR NISIPOASE

1. ORGANIZAREA TERITORIULUI2. NIVELAREA SAU MODELAREA3. FERTILIZAREA AMELIORATIVĂ4. COMBATEREA DEFLAŢIEI EOLIENE

5. AMENAJAREA HIDROAMELIORATIVĂ

4.1. PERDELE AGROFORESTIERE4.2. BENZI CU PLANTE IERBOASE4.3. SISTEME DE CULTURĂ ÎN FÂŞII UTILIZAREA SUBSTANŢELOR CHIMICE4.4 METODE MECANICE5.1. IRIGAŢII5.2.DESECĂRI - DRENAJ

2. ORGANIZAREA PRODUCŢIEI AGRICOLE INTENSIVE PE SOLURILE NISIPOASE AMENAJATE

1.UNIFORMIZAREA FERTILITĂŢII SOLURILOR NISIPOASE MODELATE

2.SPORIREA MATERIEI ORGANICE

2.1 SOLA AMELIORATOARE2.2 GUNOI DE GRAJD2.3.ÎNGRĂŞĂMINTE VERZI2.4.ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE2.5.DEŞEURI INDUSTRIALE2.6.RESTURI VEGETALE

3. VALORIFICAREA SOLURILOR NISIPOASE CU PLANTE DE CULTURĂ

1. SISTEM DE CULTIVARE A PLANTELOR PE SOLURILE NISIPOASE

1.1. SPECII DE PLANTE CULTIVATE1.2. ASOLAMENTE ŞI ROTAŢII SPECIFICE1.3. LUCRĂRI ALE SOLULUI SPECIFICE1.4. SCHEME DE FERTILIZARE 1.5. PARTICULARITĂŢI ALE IRIGAŢIEI1.6. COMBATEREA DEFLAŢIEI

NIVELAREA MODELAREA TERENURILOR NISIPOASENisipuri ameliorate suprafeţele de teren luate în cultură după efectuarea lucrărilor de

modelare-nivelare, fertilizare-ameliorativă, irigare, desecare şi înfiinţarea perdelelor de protecţie antierozionale eoliene (Baniţă P. şi colab., 1981).

“O expeditie in Sahara olteană’ - Ilie Purcaru – Fundatia Scrisul Românesc, 2001 citat : “Această concepţie şi-a avut adversarii ei, şi nu puţini. Ea s-a văzut silită să

lupte nu doar cu natura pe care se exersa, ci şi cu o mentalitate asupra acesteia care, sedimentată în timp, devenise, ca şi nisipurile, de o duritate de rocă.”

Deci la Dabuleni spectacolul “Terex”- urilor a continuat. Spectacol, adică o întâmplare exterioară oamenilor, neclintindu-le nimic din fiinţă, decât doar o mentalitate asupra

geologicului, considerat până atunci sub specia eternităţii. .....................................

Marşul “Terex”- urilor, trezind mineralul şi mişcându-l spre viaţă, şi-a avut ca ecou marşul invers, spre nefiinţă, al pădurilor de salcâmi sfârtecate de fierăstrae şi de exploziile dinamitei.

…………………………Întreaga viaţă a plantelor, a copacilor, a vietăţilor aripate, patrupede sau târâtoare s-a reaşezat, când n-a murit, într-o formulă nouă.” Noua ecologie” profeţită de profesorul Baniţă se năştea.

FERTILIZAREA AMELIORATIVĂ

Nu noi, românii, suntem primii care ne-am ocupat de nisipuri, într-o lume în care criza alimentară o dublează pe cea energetică. Au făcut-o înaintea noastră, sau simultan cu noi, agricultori din California, din Ungaria, din Rusia, din Israel, din China, sau din alte locuri cu ”Sahara”. Dar la noi profesorul Banita (care a vizitat toate tarile de mai sus), operatia fertilizarii are un „ce” al ei. Si prin amploare, şi prin complexitate şi mai ales prin caracterul ei unitar şi armonic, decis şi dirijat la nivel naţional cu lungă bătaie în viitor.

“O expeditie in Sahara olteană’ - Ilie Purcaru – Fundatia Scrisul Românesc, 2001 citat : “Această concepţie şi-a

Dupa 20 de ani de la infiintarea SCDCPN Dabuleni, in 1979 când s-a

făcut recepţia proiectului prin care s-au amenajat solurile

nisipoase din sudul Olteniei în vederea unei exploatări

agrosilvice în condiţii de irigare prin punerea în funcţiune a

sistemului de irigaţii Sadova-Corabia pe o suprafaţă de circa 74

500 ha din care circa 36 000 ha terenuri nisipoase, preşedintele

BIRD, Robert Mc Namara, scria în „cartea de aur” a SCCCPN

Dăbuleni următorul mesaj: „ Aveţi toate motivele să fiţi

mândrii de o realizare extraordinară – crearea unui

paradis agricol într-un deşert, Felicitări!” ,

datat 21.07.1979.

COMBATEREA EROZIUNII EOLIENE

SISTEMUL DE IRIGAŢII SADOVA-CORABIA

PE BAZA REZULTATELOR DE CERCETARE OBŢINUTE LA STAŢIUNEA DĂBULENI S-A ELABORAT STUDIUL TEHNICO-ECONOMIC DE CONSTRUIRE A SISTEMULUI DE IRIGAŢII SADOVA - CORABIA

SUPRAFAŢĂ - 80.000 HADIN CARE: 36.000 HA SOLURI NISIPOASE

Camp experimental cu sorg pe solurile nisipoase

Hibrizi de porumb pe solurile nisipoase

DULCE DE DĂBULENI

Rezultate obtinute in campul experimental legumicol

PPLANTATIE TANARALANTATIE TANARA

IMAGINI DIN PLANTATIA DE PIERSIC ANUL IIIIMAGINI DIN PLANTATIA DE PIERSIC ANUL III

Plantaţie tânără de viţă de vie la 60 zile de la plantare

IMAGINI CULTURA CARTOFULUI

Cultura de floarea soarelui

Diseminarea rezultatelor de cercetare

Experienţe cu pepni verzi şi galbeni biologici 2010

Studenţii de la USAMV vizitând câmpurile experimentale

După anul 1990 s-a constatat o intensivizare a fenomenului de deflaţie determinată de apariţia noilor forme de proprietate asupra terenurilor agricole, care au condus la: - tăierea abuzivă a unor perdele forestiere de protecţie, - defrişarea unor suprafeţe întinse de pădure, plantaţii viticole şi livezi - practicarea unei agriculturi fără măsuri agrofitotehnice de prevenire şi combatere a acestui fenomen. În prezent putem spune că fenomenul de eroziune eoliană se manifestă într-o măsură redusă în zona solurilor nisipoase datorită următoarelor aspecte: - au fost refăcute în cea mai mare parte perdelele forestiere cu precădere în zonele cu gradul cel mai ridicat de expunere, astfel că suprafaţa ocupată cu perdele forestiere este de 1400 ha; - o parte din solurile nisipoase cu grad de fertilitate redus, supuse eroziunii eoliene şi neexploatabile în condiţii de eficienţă economică au trecut în proprietatea Regiei Pădurilor, suprafaţa împădurită fiind de 2886 ha(HG 876/1997 şi HG 357/2002); -numărul mare de proprietăţi, cu structuri diferite de culturi determină realizarea unui sistem empiric de culturi în fâşii;-suprafeţele mari de terenuri nisipoase rămase necultivate determină creşterea gradului de acoperire cu vegetaţie sau resturi vegetale.

MASURI DE COMBATERE A DEFLATIEI EOLIENE

Amplasarea perdelelor agroforestiere perpendicular pe direcţia vântului dominant, este considerată ca o primă măsură cu caracter permanent şi de lungă durată pentru prevenirea şi combaterea  acestui proces natural de degradare a solurilor nisipoase şi de protejare a culturilor agricole. Spaţiul protejat de vânt în spatele perdelei agroforestiere este de cca. 20 de ori înălţimea perdelei. Ca  măsură agrofitotehnică specifică, culturile în fâşii contribuie de asemenea, la prevenirea şi combaterea deflaţiei pe solurile nisipoase, prin protejarea reciprocă a culturilor păioase şi prăşitoare.        Pe suprafeţe mici, izolate, unde pericolul deflaţiei este deosebit de mare (aşa-zise " focare de deflaţie") se recomandă utilizarea metodelor chimice (emulsii de substanţe bituminoase, polimeri sintetici) sau mecanice (paranisipuri, gărduleţe din tulpini de plante, mulci, etc).Pe suprafeţele ocupate cu plante legumicole sau plantaţii viti-pomicole se recomandă benzile din secară, care alături de efectul antideflaţional, constituie şi sursă de materie organică prin încorporarea lor în sol în faza de burduf a secarei. Plantaţiile de pomi fructiferi şi viţă de vie, constituie obstacole în calea vântului, contribuind la reducerea vitezei vântului şi împiedicând desfăşurarea deflaţiei.

Necesitatea măsurilor de combatere a eroziunii eoliene pe solurile nisipoase se va menţine şi în perspectiva anului 2025. Schimbările climatice prognozate vor determina creşterea gradului de aridizare şi implicit a gradului de expunere a terenului la eroziune eoliană.

Se impune comasarea suprafeţelor din amenajarea Sadova - Corabia în ferme agricole de dimensiuni mijlocii şi mari, pentru exploatarea cărora sistemul de combatere a deflaţiei aşa cum a fost conceput prin proiectul de realizare a incintei amenajate Sadova–Corabia şi sistemul de agricultură specific solurilor nisipoase.

Terenurilor a căror exploatare agricolă nu este profitabilă vor primi alte destinaţii (păduri, parcuri ecologice naturale, etc.)

Exploatarea agro-silvică a solurilor nisipoase poate fi o alternativă la agricultura tradiţională şi totodată una dintre măsurile de stăvilire a eroziunii eoliene.

.

Sprijin legislativ

- creştere continuă a tuturor

elementelor de cuantificare a stării

de infracţionalitate, ca urmare a

scăderii continue a nivelului de trai al

populaţiei, dar mai ales lipsei de

fermitate a instituţiilor de justiţie şi

de cercetare penală în luarea unor

decizii drastice faţă de cei care comit

abateri de la regimul silvic.

De asemenea, nu se încasează

amenzile de către primăriile locale,

iar administraţiile fiscale locale nu se

preocupă de încasarea pagubelor aduse

fondului forestier si sistemelor de irigatii

Vă mulţumesc!