2017-2021 Liceul Tehnologic · 6 decembrie, de Sfântul Nicolae. Din septembrie 2008, acesta s-a scindat în liceu teoretic şi liceu tehnologic. Din acel moment sediul de pe Aleea

R O M Â N I A

M IN IS TERU L E DUC AŢ IE I N AȚ IO N ALE IN S PEC TOR ATU L ȘCO LAR JUDEȚE AN C OV AS N A

L I C E U L T E H N O L O G I C " N I C O L A E B Ă L C E S C U "

St r . Gh . D oja , n r . 5 , loc . ÎN TORSUR A BU ZĂU LU I, j u d . COV ASN A Te l / Fa x 0 2 6 7 3 70 7 28 /0 26 7 370 2 4 3 , e -ma i l l t b a lc escu @ yah oo.c om ,

s i t e www.n i co la eb a lc escu . co m

Nr . op e ra to r d e d a t e cu ca rac t e r p e rs on a l : 3 1 2 2

Nr. înreg. 1077 / 06 .06.2019 Aprobat în CA din 06.06 2019

Plan de Acțiune al Școlii

2017-2021

Liceul Tehnologic

„NICOLAE BĂLCESCU”

Întorsura Buzăului

mailto:[email protected]

R O M Â N I A






CUPRINS

Nr. Crt. Titlu / subtitlu

Rezumat

Pagina

3

I. CONTEXTUL 4

I.1. Misiunea şi viziunea şcolii 4

I.2.

I.3.

Profilul şcolii

Analiza rezultatelor anului școlar 2017-2018

5

7

I.4. Priorităţi naţionale 21

I.5. Priorităţi şi obiective regionale şi locale 22

II. ANALIZA NEVOILOR 23

II.1. Analiza mediului extern 23

II. 1.1 Demografie 23

II. 1.2. Profilul economic judeţean și local 31

II. 1.3. Piaţa muncii 36

II. 1.4. Educaţia 41

II.2 Analiza mediului intern 45

II.2.1. Sistemul de învăţământ 45

II.2.2. Descentralizarea funcţională 52

II.2.3. Parteneriate şcoală - agenți economici- comunitate 54

II.3. Analiza S.W.O.T./ P.E.S.T.E. 56

III. PLANUL MANAGERIAL 2018-2019 63

IV. CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE 83

V. ANEXE

BIBLIOGRAFIE- SURSE DE INFORMARE

85

89


R O M Â N I A






Rezumat

Planul de Acţiune al Şcolii (PAS).

Este planul de dezvoltare al unităţii de Învățământ Profesional și Tehnic (IPT), realizat de aceasta cu scopul de a

îmbunătăţi corelarea dintre oferta de educaţie şi formare profesională şi nevoile de dezvoltare socio-economică la

nivelul ariei ei de acţiune, din perspectiva următorilor 3 -5 ani.

PAS descrie modul în care fiecare unitate IPT:

➢ va contribui la realizarea priorităţilor, ţintelor şi acţiunilor regionale şi locale;

➢ va răspunde cerinţelor pieţei muncii şi nevoilor individuale;

➢ va îmbunătăţii calitatea programelor de educaţiei şi formare profesională oferite;

➢ va îndeplini programul de reformă pentru IPT;

➢ va contribui la programele de formare continuă pentru tineri şi adulţi;

➢ va asigura utilizarea eficientă a resurselor;

➢ va asigura formarea continuă a personalului şcolii;

➢ va lucra în parteneriat cu alte şcoli, parteneri sociali şi organizaţii autorizate în vederea furnizării unor

servicii eficiente şi pentru dezvoltarea reţelelor locale.

Planul de acţiune al şcolii este un document de fundament, prin care s-a făcut analiza realităţilor şcolii și

s-au identificat modalităţile concrete prin care se va realiza modernizarea activităţii de formare profesională din

Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu”, în vederea satisfacerii cerinţelor dezvoltării economice a zonei, potrivit

priorităţilor stabilite prin Planul Regional de Dezvoltare al Regiunii Centru şi Planul Local de Acțiune în

Învățământ (PLAI) Covasna.

Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI). Realizat la nivel judeţean, are ca scop îmbunătăţirea corelării

dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio - economică la nivel judeţean într-o

perspectivă de 5 -7 ani. PLAI particularizează la nivelul judeţului prevederile PRAI şi oferă astfel cadrul general

pentru elaborarea planurilor şi programelor conform nevoilor local

Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI). Este realizat la nivel regional în scopul de a îmbunătăţi

corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel

regional şi de a creşte contribuţia învăţământului superior la dezvoltarea regională, într-o perspectivă de 5 -7 ani;

PRAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor şi programelor vizând:

• Calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică regională structurate pe domenii

ocupaţionale şi nivel de calificare;

• Măsuri de raţionalizare a reţelei şcolare;

• Planul de şcolarizare penrtu IPT al judeţelor;

• Măsuri complementare de formare profesională continuă;

• Măsuri asociate de formare profesională a elevilor cu nevoi speciale în vederea incluziunii lor în sistemul

general de educaţie;

• Măsuri privind dezvoltarea parteneriatului social şi a curriculumului în dezvoltare locală;

• Măsuri privind susţinerea investiţiilor în infrastructură şi echipamente didactice;

• Măsuri privind programul de formare a personalului didactic şi de conducere din unităţile IPT.


R O M Â N I A






I. CONTEXTUL

Motto: „În limitele impuse, cu resursele

existente, într-un ritm propriu, bazaţi pe convingerea că toate au un început, să

încercăm să facem singuri ceea ce aşteptăm de la alţii”

I.1. VIZIUNEA ȘI MISIUNEA ŞCOLII

”Puterea românilor stă în instituţiile lor.”

Nicolae Bălcescu

VIZIUNEA

Şcoala noastră doreşte să ofere locuitorilor din zona Buzaielor și nu numai, oportunități

de educație și formare profesională de calitate, să răspundă nevoilor comunităţii şi cerinţelor

individuale şi de grup, să aibă relaţii de parteneriat cu comunitatea locală şi cu şcoli de acelaşi

profil din ţară şi din Uniunea Europeană pentru dezvoltarea dimensiunii europene a

învăţământului profesional şi tehnic, sprijinind în același timp dezvoltarea carierei, sporirea

calității vieții și prosperitatea economică.

MISIUNEA

Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu” din Întorsura Buzăului este preocupat să asigure

servicii de educaţie şi formare profesională ce au la bază calitatea şi asigurarea de şanse egale

tuturor participanţilor la proces, astfel încât să formeze absolvenţi autonomi, responsabili, în

măsură să decidă asupra propriei cariere şi vieţi, să contribuie la definirea propriilor căi de

dezvoltare şi împlinire intelectuală şi profesională.


R O M Â N I A






I.2. PROFILUL ŞCOLII

a. STATUTUL JURIDIC

Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” este o instituţie de învăţământ de stat, are

personalitate juridică dar fără structuri arondate, care funcţionează în baza OMECTS 6564/2011,

completat și modificat cu 3283/2012, a Legii nr.1/2011 (Legea Educaţiei Naţionale) și a altor

documnente şi acte normative referitoare la sistemul de învăţământ.

Filiera este Tehnologică, profile: Tehnic și Resurse naturale și protecția mediului.

Nivelurile de învățământ sunt liceal și profesional, forma de zi și seral, activitatea

desfășurându-se în 2 schimburi.

b. DATE DE IDENTIFICARE ALE UNITĂȚII ȘCOLARE

Denumirea unității de învățământ: Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu”

Localitatea / Județul: Întorsura Buzăului, Covasna

Adresa: Str. Gheorghe Doja, nr.5

Cod poștal: 525300

Telefon/ fax: 0267370728 / 0267370243

E-mail: [email protected]

Niveluri de învăţământ: 3 şi 4

Forme de învăţămant: liceu zi şi seral, şcoală profesională

c. IDENTITATEA ŞCOLII

În urma împărţirii administrativ-teritoriale din 1968, comuna Întorsura Buzăului a fost

declarată oraş, trecând de la județul Brașov la judeţul Covasna. În acest context au fost înfiinţate

noi unităţi economice: Inteprinderea pentru tractoare (I.P.T), Cooperativa Arta Populară, Fabrica

de Scaune. Numărul populaţiei (deci şi al populaţiei şcolare) fiind în creştere, impunea

înfiinţarea unui liceu pentru şcolarizarea elevilor absolvenţi ai claselor a VIII a din întreaga zonă,

care erau nevoiţi să plece la liceele din Târgu-Secuiesc, Sfântu-Gheorghe, Braşov, Codlea,


R O M Â N I A






Săcele. Astfel, la 15 septembrie 1968 s-a înfiinţat Liceul de Cultură Generală din Întorsura

Buzăului, care a funcţionat, la început, în incinta Şcolii Generale.

Începutul a fost greu: lipsă de spaţiu, de laboratoare, sală de sport, profesori calificaţi,

etc. Din anul şcolar 1969-1970 au fost înfiinţate încă două clase, tot acum introducându-se

cursurile de seral şi separarea profilurilor, adică profilul uman şi cel real.

Tot în această perioadă s-a construit o nouă clădire, pe strada Gheorghe Doja, cu zece

săli de clasă, două laboratoare – fizică şi chimie – un cabinet medical şi o cancelarie. După zece

ani de funcționare în această locație, mai bine zis în anul şcolar 1979-1980, liceul s-a mutat în

noua clădire de pe Aleea Gării, nr. 1, iar următorul an școlar (1980-1981) a devenit Liceu

Industrial trecând sub protecţia Ministerului Industriei şi scoţând de pe băncile educaţiei

socialiste generaţii de tineri cultivaţi în special în domeniul practic, al muncii tehnice.

După Revoluţia din 1989, liceul a devenit Grup Şcolar, cu profilurile real şi uman, dar şi

clase de pregătire profesională. A primit titulatura de „Nicolae Bălcescu”, sărbătorindu-şi ziua în

6 decembrie, de Sfântul Nicolae. Din septembrie 2008, acesta s-a scindat în liceu teoretic şi liceu

tehnologic. Din acel moment sediul de pe Aleea Gării poartă numele de ”Mircea Eliade” - Liceu

Teoretic, iar sediul de pe strada Gheorghe Doja a devenit Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu”.

Directorii şcolii noastre de-a lungul timpului: Bobeş Mariana, Voinescu Paul, Potcovaru

Maria, Popica Constantin, Bularca Marinela, Idomir Cornel, Băncilă Leca, Modroiu Petruța, iar

directori adjuncți Potcovaru Georgeta și Boricean Constantin Mugurel.

Calitatea procesului instructiv-educativ a fost și este asigurată de profesori competenţi,

specialişti, dublaţi de oameni de cultură cu reale calităţi didactice, care asigură pregătirea tinerilor

în diverse domenii și specializări.

Începând din anul 2012, s-au înfiinţat clase de învăţământ profesional, care pregătesc

elevii pentru meseriile de confecționer produse textile, mecanic agricol și auto, tâmplar universal,

lucrător în agroturism și zidar-pietrar-tencuitor.


R O M Â N I A






I.3. ANALIZA REZULTATELOR ANULUI ȘCOLAR 2017-2018

• Informaţii privind efectivele de elevi și numărul de clase la începutul anului şcolar

Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” din Întorsura Buzăului cuprinde un ansamblu

şcolar format din clase de liceu zi, liceu seral și şcoală profesională.

În anul şcolar 2017-2018, Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” au fost înscriși un număr

de 438 elevi repartizați în 18 clase din care 12 clase de liceu și 6 clase școală profesională, după

cum urmează:

Învățământ liceal:

o secundar inferior:

- clasele IX– X , cursuri de zi – 2 clase;

- clasele IX – X , cursuri seral – 2 clase;

o secundar superior:

- clasele XI – XII , cursuri de zi – 3 clase;

- clasele XI- XIII, cursuri seral – 5 clase;

Învățământ profesional:

- clasele a IX , învăţământ profesional – 3 clasă

- clasele a X , învăţământ profesional – 1 clase

- clasele XI , învăţământ profesional – 2 clase.

➢ Informaţii privind domeniile de calificare, specializările:

Tabel I.3.1. Domenii de calificare, specializări, clase

Nr.

crt.

Domenii de calificare Specializarea Nr.

clase

1.

Electronică și automatizări Tehnician operator tehnică de calcul 2

Tehnician mecatronist 2


R O M Â N I A






2. Industrie textilă și pielărie Tehnician în industria textilă 2

Confecționer produse textile 0,5

3. Mecanic Tehnician transporturi 2

Mecanic auto 2

Mecanic agricol 1

4. Agricultură Tehnician agromontan 1

Lucrător în agroturism 2

5. Fabricarea produselor din lemn Tâmplar universal 0,5

Tehnician prelucrarea lemnului 2

6. Construcții și lucrări publice Tehnician în construcții și lucrări

publice

1

Efectivele de elevi, pe clase, la începutul și la sfârșitul anului școlar 2017-2018

Tabel I.3.2. Efectivele de elevi pe clase

Nr.

crt.

Clasa Nr. clase Nr. elevi înscriși la

începutul anului

școlar

Nr. elevi existenți la

sfârșitul anului școlar

1 IX A 1 26 25

2 IX Ap 1 28 25

3 IX Bp 1 24 19

4 IX Cp+Ep 1 27 12

5 X A 1 22 21

6 X Ap 1 29 26

7 XI A 1 24 25

8 XI B 1 36 32

9 XI Ap 1 25 23

10 XI Bp 1 23 22


R O M Â N I A






11 XII A 1 26 26

12 IX Ds 1 15 14

13 X Es 1 20 12

14 XI Cs 1 27 23

15 XI Es 1 30 20

16 XII As 1 18 15

17 XII Cs 1 27 27

18 XIII As 1 12 8

Total 18 438 374

Grafic I. 3.1 Situația elevilor înscriși / existenți în anul școlar 2017-2018


R O M Â N I A






Situația elevilor înscriși la începutul anului școlar și existenți la final de an școlar, pe forme

de învățământ

Grafic I.3.2 Situația elevilor înscriși în anul școlar 2017-2018, pe forme de învățământ

Mişcarea elevilor

Tabel I.3.3. Mișcarea elevilor

Efective școlare

Înscrişi la

începutul

anului

şcolar

In evidenţă,

la sfârşitul

anului școlar

Transferaţi

la alte

unităţi

Numar

elevi care

au

abandonat

Nr. de elevi din învățământul liceal inferior zi

48 46 0 2

Nr. de elevi din învățământul liceal superior zi

87 83 1 4

Nr. de elevi din învățământul liceal seral

149 119 0 30

Nr. de elevi din învățământul profesional 155 127 0 28

Total 438 374 1 65


R O M Â N I A






• Numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale: 2 elevi

• Frecventarea cursurilor de către elevi:

➢ Pe ciclu de învățământ:

Tabel I. 3.4. Situația absențelor

Ciclul Nr. total

de elevi

Nr.

total

absențe

Nr.

absențe

motivate

Nr.

absențe

nemotivate

Nr. absențe

nemotivate/

elev

Nr. elevi care

nu au

frecventat

puțin/ deloc

școala

Învățământ

liceal

283 12375 5545 6830 24,13

33

Învățământ

profesional

155 13121 6321 6800 43,87 11

Total 438 25496 11866 13630 68,00 44

Concluzie:

-Nr total absențe /elev 58,21

-Nr absențe motivate/elev 27,10

-Nr absențe nemotivate/elev 31,12

Rata absenteismului la nivel de școală: 53,46%


12

➢ Pe clase: Tabel I.3.5 Situația absențelor pe clase

Clasa Nr.elevi Nr. total

absenţe

Nr. de absenţe

nemotivate

Nr. de absenţe motivate

IX A 26 1706 590 1116

IX Ap 28 2151 967 1184

IX Bp 24 3227 1403 1824

IXCp+Ep 27 4025 2922 1103

X A 22 1258 610 648

X Ap 29 1548 662 886

XI A 24 1547 506 1041

XI B 36 2803 1064 1739

XI Ap 25 1316 586 730

XI Bp 23 854 260 594

XII A 26 1048 278 770

IX Ds 15 499 280 219

X Es 20 1124 1116 8

XI Cs 27 515 515 0

XI Es 30 160 160 0

XII As 18 810 808 2

XII Cs 27 542 542 0

XIII As 12 363 361 2

Total 438 25496 13630 11866

13

Grafic I.3.3 Absențe la nivel de liceu

• Indicatori de calitate pentru elevi:

➢ Pe ciclu de învățământ: Tabel I.3.6. Indicatori de calitate

Indicatori de

calitate

Ciclul

Învățământ liceal Învățământ

profesional

Total

Promovabilitate % 248 (87,63%) 126 (81,93%) 374 (85,61 %)

Elevi repetenți 4 14 18

Situație școlară

neîncheiată/

abandon

14 20 34

Elevi cu nota

scăzută la purtare

22 26 48

14

➢ Pe clase: Tabel I. 3.7. Situația notelor la purtare

Clasa Nr.elevi Note la purtare între

7-10

Note la purtare

sub 7

IX A 26 25 1

IX Ap 28 27 1

IX Bp 24 17 7

IXCp+Ep 27 12 15

X A 22 19 3

X Ap 29 28 1

XI A 24 24 0

XI B 36 34 2

XI Ap 25 23 2

XI Bp 23 23 0

XII A 26 26 0

IX Ds 15 15 0

X Es 20 15 5

XI Cs 27 27 0

XI Es 30 20 10

XII As 18 17 1

XII Cs 27 27 0

XIII As 12 12 0

Total 438 372 48

15

Situaţia şcolară

Tabel I.3.8 Situația școlară

Clasa Nr. elevi

înscriși

Elevi

promovați

Abandon / Repetenți / Retrași

IX A 26 25 1

IX Ap 28 25

3

IX Bp 24 19

5

IX

Cp+Ep

27 12 11 4

X A 22 21 1

X Ap 29 26

3

XI A 25 25

XI B 36 32 2 2

XI Ap 25 23

2

XI Bp 23 22 1 decedat

XII A 26 26

IX Ds 15 14 1

X Es 20 12 8

XI Cs 27 23 4

XI Es 30 20 9 1

XII As 18 15 3

XII Cs 27 27

XIII As 12 8 4

Total

438

385

44 18 3

65

Rata de abandon la nivelul liceului: 8,22%

Rata de abandon la elevii din anii terminali: 10,53%

16

Situația la învățătură a claselor de liceu- zi

Grafic I.3.4. Situația la învățătură clase de liceu - învățământ zi

Situația la învățătură a claselor de profesională

Grafic I.3.5. Situația la învățătură învățământ profesional

17

Situația la învățătură a claselor de liceu - seral

Grafic I.3.6. Situația la învățătură clase de liceu - învățământ seral

Rata de absolvire la clasele terminale de liceu: 98,48%

2.1. Rezultatele elevilor

➢ Rezultatele la examenele de certificarea competențelor nivel 3 și 4

• Nivel 3

Sesiunea iulie

Tabel I.3.9. Rezultate examen de certificare competențe nivel 3, sesiunea iulie

Nr.elevi înscriși

Calificarea 1: Lucrător în

agroturism

Lucrător în agroturism

Nr.elevi înscriși

Calificarea 2:

Mecanic auto

Nr. elevi

Calificarea 3 :

Mecanic agricol

Nr. total elevi

promovați

20

14

9 43

20 14 9 43

18

Sesiunea septembrie

Tabel I.3.10. Rezultate examen de certificare competențe nivel 3, sesiunea septembrie

Nr.elevi înscriși

Calificarea 1:

Lucrător în agroturism

Nr. total elevi

promovați

2

2

Promovabilitate 100%

• Nivel 4

Sesiunea mai

Tabel I.3.11. Rezultate examen de certificare competențe nivel 4, sesiunea mai

Nr. elevi:

Calificarea 1:

Tehnician operator

tehnică de calcul

operator

tehnică de calcul

Nr. elevi

Calificarea 2:

Tehnician

transporturi

Nr. total elevi înscriși

/ promovați

Înscriși 26 6 32

Promovați

25 6

31

Promovabilitate 98,8%

➢ Rezultatele examenului de bacalaureat

Sesiunea iunie-iulie

Tabel I.3.12. Rezultate examen de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie

Sesiunea Înscriși Prezentați Neprezentați Promovați

Prom.

curentă

Prom.

ant.

Iunie-Iulie 26 13 23 16 10

19

Sesiunea august-septembrie

Tabel I.3.13. Rezultate examen de bacalaureat, sesiunea august-septembrie

Sesiunea Înscriși Prezentați Neprezentați Promovați

Prom.

curentă

Prom.

ant.

August-

Septembrie

11 9 13 7 3

Rata de participare la bacalaureat: 82,36%

Procent de promovabilitate ambele sesiuni: 50%

• Rezultate obținute la concursuri și olimpiade școlare:

➢ Olimpiada Interdisciplinară ”Tehnologii” –Rezultate faza locală

Tabel I.3.14. Rezultate olimpiada școlară ”Tehnologii”- Faza locală

Numele si prenumele

elevului

Domeniul Calificare Clasa Nota Prof. îndrumător

PROȚ C. CĂTĂLINA

MARIA

Mecanică Tehnician

mecatronist

XI 7,65 Modroiu Petruța

Temelie Gabriela

OLARIU N. PETRU Mecanică Tehnician

mecatronist

XI 7,20

BOCÂRNEA I.

VLAD GABRIEL

Agricultură/

Cultura

plantelor

Tehnician

agromontan

XI 7,9 Boricean

Mugurel

Negoiță Sonia

MILU I. CRISTINA

ELENA

Agricultură/

Cultura

plantelor

Tehnician

agromontan

XI 7,5

STOICA NICOLAE

VICTOR

Electronică și

automatizări

Tehnician operator

tehnică de calcul

XII 7,5 Aldea Cristian

Popica Rodica

ROHAN NICOLAE

LAURENTIU

Electronică și

automatizări

Tehnician operator

tehnică de calcul

XII 7,25

20

➢ Olimpiada Interdisciplinară ”Tehnologii” –Rezultate faza județeană

Tabel I.3.15. Rezultate olimpiada școlară ”Tehnologii”- Faza județeană

Numele si

prenumele elevului

Domeniul Calificare Clasa Proba

scrisă

Proba

practică

Media

finală

Locul Premiul

PROȚ C.

CĂTĂLINA

MARIA

Mecanică Tehnician

mecatronist

XI 57,00 51,00 54,00

OLARIU N. PETRU Mecanică Tehnician

mecatronist

XI 58,00 59,00 58,50 3

BOCÂRNEA I.

VLAD GABRIEL

Agricultură/

Cultura

plantelor

Tehnician

agromontan

XI 65,00 80,00 72,50 1 III

MILU I. CRISTINA

ELENA

Agricultură/

Cultura

plantelor

Tehnician

agromontan

XI 63,00 80,00 71,50 2 III

STOICA NICOLAE

VICTOR

Electronică și

automatizări

Tehnician

operator

tehnică de

calcul

XII 40,00 0,00

ROHAN NICOLAE

LAURENTIU

Electronică și

automatizări

Tehnician

operator

tehnică de

calcul

XII 40,00 0,00

➢ Olimpiada ”Religie ortodoxă” –Rezultate faza locală

Tabel I.3.16. Rezultate olimpiada școlară ”Religie ortodoxă”- Faza locală

Numele și prenumele elevului Clasa Nota Prof. îndrumător

ILIE PETRU XI A 8,50 Muntean Iuliana Monica

➢ Olimpiada ”Religie ortodoxă” – Rezultate faza județeană

Tabel I.3.17. Rezultate olimpiada școlară ”Religie ortodoxă”- Faza județeană

Numele si prenumele elevului Clasa Proba scrisă Media

finală

Locul Premiul

ILIE PETRU XI A 7,40 7,40

21

I.4. PRIORITĂŢI NAŢIONALE

Obiectivele politicii de dezvoltare naţională, cuprinse în Strategia de dezvoltare a

României pe termen mediu şi lung cer corelarea obiectivelor dezvoltării naţionale cu fondul deja

dobândit în Europa, în privinţa calităţii vieţii umane şi cu deosebită atenţie faţă de generaţiile

viitoare.

Conform documentului „Priorităţi pe termen scurt şi mediu pentru învăţământul

preuniversitar” principalele domenii pe care se axează reforma învăţământului profesional şi

tehnic, în şcoala românească sunt următoarele:

✓ implementarea învăţării centrate pe elev;

✓ eficientizarea parteneriatului cu agenţii sociali economici;

✓ dezvoltarea curriculumului la comanda angajatorului;

✓ dezvoltarea de standarde ale pregătirii profesionale;

✓ formarea continua a personalului didactic și a adulților;

✓ asigurarea calităţii învăţământului preuniversitar;

✓ orientarea profesională şi consilierea elevilor;

✓ dezvoltarea sistemului informaţional;

✓ modernizarea bazei materiale a învăţământului;

✓ optimizarea managementului educaţional;

✓ şanse egale pentru obţinerea unei calificări;

✓ utilizarea TIC-ului în predare;

✓ facilitarea participării la formarea profesională a elevilor cu nevoi speciale;

✓ dezvoltarea învăţământului în zonele dezavantajate;

Având în vedere că elementele particulare ce ar putea individualiza zona Buzaielor în

context judeţean şi regional sunt nesemnificative faţă de ponderea elementelor ce dau regiunii

Centru un anumit specific considerăm că obiectivul global al strategiei de dezvoltare a judeţului

Covasna ca şi a regiunii este fezabil şi în cazul nostru, adică „utilizarea eficientă a tuturor

resurselor fizice şi umane, în corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului în scopul

dezvoltării unei economii performante care să ducă pe termen lung la armonizarea

coeziunii economice şi sociale la nivelul regiunii centru”.

Pentru realizarea obiectivului global Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru şi-a propus

acoperirea a şase priorităţi, integrate în axele prioritare de la nivel naţional:

✓ dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii;

✓ dezvoltarea sectorului productiv, creşterea competitivităţii în afaceri şi promovarea

sectorului privat;

✓ creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale;

✓ protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

✓ dezvoltarea zonelor rurale;

✓ sprijinirea cercetării, inovării tehnologice şi crearea societăţii informaţionale.

22

I.5. PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE REGIONALE ŞI LOCALE

Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” Întorsura Buzăului este situat în regiunea Centru

care s-a creat în baza legii 151/1998 prin asocierea voluntară a judeţelor Alba, Brașov, Covasna,

Harghita, Mureș și Sibiu.

Judeţul nostru este situat în partea de sud-est a regiunii Centru având o suprafață de 3710

kmp (1,6% din teritoriul țării), are 5 orașe și municipii (reședința de județ este Sfântu Gheorghe),

40 comune și 122 sate, fiind considerat județ de mărime mică.

Tabel I.5.1 Priorităţi şi obiective regionale şi locale (2014-2020)

Priorităţi şi obiective regionale şi locale (2014-2020)

PRIORITATEA 1: CORELAREA OFERTEI ÎPT DIN REGIUNE CU NEVOILE DE

CALIFICARE

Obiectivul 1.1: Identificarea nevoilor de calificare

Obiectivul 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare

Obiectivul 1.3: Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT

Obiectivul 1.4: Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT

PRIORITATEA 2: DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ORIENTARE ŞI

CONSILIERE

Obiectivul 2.1: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi

ocuparea unui loc de muncă

PRIORITATEA 3: REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII ŞI

DOTĂRII ŞCOLILOR DIN ÎPT

Obiectivul 3.1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

PRIORITATEA 4: DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE

RESURSELOR UMANE DIN ÎPT

Obiectivul 4.1: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului

didactic din ÎPT

PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA ŞI DIVERSIFICAREA PARTENERIATULUI

SOCIAL ÎN ÎPT

Obiectivul 5.1: Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat,

pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT

PRIORITATEA 6: ASIGURAREA ACCESULUI LA ÎPT ŞI CREŞTEREA GRADULUI

DE CUPRINDERE ÎN EDUCAŢIE

Obiectivul 6.1: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT,

Obiectivul 6.2: Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar

23

II. ANALIZA NEVOILOR

II.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

II.1.1.DEMOGRAFIE

• Populaţia totală. Dinamica generală județeană

La 1 iulie 2011, judeţul Covasna număra 214.261 locuitori (1,04 % din populaţia României),

din care populatie stabile 206.261 locuitori.

Tabel II.1.1.1 Dinamica județeană

Datele statistice furnizate de INS evidenţiază o scădere semnificativă a populaţiei în perioada

dintre ultimele două recensăminte (1992 şi 2002), tendinţa care continuă şi în prezent.

Perioada postrevoluționară a fost marcată de reduceri ale populației României, județul Covasna

neconstituind o excepție.

• Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

Conform datelor statistice la nivelul anului 2010, judeţul Covasna are o pondere semnificativă a

populaţiei rurale (50,2%) peste media naţională (44,9%) și cea regională (40,7%).

• Distribuţia pe sexe

Structura pe sexe indică pe ansamblul populaţiei la nivel judeţean o uşoară preponderenţă a

persoanelor de sex feminin (50,9%), apropiat de ponderea la nivel regional (51,1%).

Populaţia stabilă la 1 iulie 2011

Total

(nr.

pers.)

Bărba

ţi%

Femei

%

Urb

an

%

Rural

%

România 2143129

8 51,3 48,7 55,1 44,9

R. Centru 2523452 48,9 51,1 59,3 40,7

Covasna 206261 49,1 50,9 47.6 52.4

24

• Structura pe grupe de vârstă

Figura II 1.1.1 Structura populației pe

grupe de vârste

Sursa: INS, date prelucrate

• Structura pe vârste şi medii rezidenţiale

Extremele de vârstă - grupele 0-14 şi peste 65 ani - au o pondere mai mare în rural faţă de urban.

În schimb, ponderea populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) este mult mai mică în mediul

rural (65%, faţă de 74,6% în urban) - situaţie valabilă pentru toate grupele de vârstă din

intervalul 15-64 ani.

Pierderea de către mediul rural, începând cu grupa de vârsta 20-24 ani, a avantajului iniţial

(grupa 0-14 ani) datorat unei rate superioare de natalitate (13‰ în 2005, faţă de 11,6‰ în

urban), pare să indice tendinţa tinerilor de a părăsi ruralul.

16,6

8,47,78,7

45,5

13,1

14,9

8,48,0

9,2

49,0

10,5

18,3

8,57,48,1

42,0

15,6

0%

20%

40%

60%

80%

100%

TOTAL URBAN RURAL

Structura populaţiei pe vârste şi medii rezidenţiale

- jud. COVASNA, la 1 iulie 2005 -

0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani peste 65 ani

Figura II.1.1.2 Structura populației pe vârste și medii rezidențiale

Datele statistice privind evoluţia

populaţiei după 1990 indică un declin

demografic general, mai accentuat

pentru grupele de vârstă tinere.

În schimb a crescut numărul şi

ponderea populaţiei vârstnice.

Structura pe vârste în 2010, în judeţul

Covasna este mai favorabilă decât la

nivel regional pentru grupul de vârstă 0-

14 ani, în schimb grupul tinerilor de 15-

19 ani are o pondere mai mică decât la

nivel regional.

Sursa: INS, date prelucrate

25

• Structura etnică (conf. recensământului din 2011)

Județul Covasna este unul foarte divers, atât din punct de vedere etnic, cât și religios. Potrivit

datelor recensământului din 2011, aproape 72% din populație se declara de etnie maghiară,

21.5% de etnie română, 4% romi iar 3% de altă etnie. Diversitatea este considerabil mai

ridicată decât la nivel național, unde 83% din populație se auto-declară de etnie română, și în

linie cu rezultatele de la regiune, unde aproape 1/3 din populație se declară de etnie maghiară.

Tabel II.1.1.2 Ponderea populației în funcție de etnie, 2011

Români Maghiari Romi Altă etnie2

Național 83,46% 6,10% 3,09% 7,35%

Regiune 61,22% 28,57% 4,71% 5,50%

Covasna 21,42% 71,59% 3,93% 3,06%

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS.

• Mişcarea migratorie

Datele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă rezultată din schimbările

oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei,

în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe termen

mediu în perspectiva integrării în UE. Conform unor estimări, migraţia temporară a forţei de

muncă în străinătate se situa la nivelul ţării în 2003 la cca. 1,7 milioane persoane (conf. Oficiului

Internaţional pentru Migraţii, citat în PND 2007-2013, p.16). Deşi incomplete, datele Eurostat

privind evoluţia nr. de cetăţeni români înregistraţi oficial în alte ţari europene evidenţiază o

creştere semnificativă a emigraţiei (v. Studiul de piaţa muncii, WYG International, 2007, Phare

TVET 2004-2006). Nu avem date privind migraţia populaţiei covăsnene.

• Situația la nivel local

➢ Populaţia şi locuinţele din localitatea Întorsura Buzăului

Tabel II.1.1.3 Populaţia şi locuinţele din localitatea Întorsura Buzăului

Zonă

Recensământ 1966 Recensământ 1992 Recensământ 2002

Populaţie Locuinţe Populaţie Locuinţe Populaţie Locuinţe

Întorsura

Buzăului

3469

1026

6513

1854

6746

1982

Brădet 660 181 783 210 855 250

Floroaia

Mare

838 254 1148 330 1281 362

Scrădoasa 218 55 182 47 171 55

Total 5185 1516 8626 2441 9053 2649

26

Conform ultimelor două recensăminte (recensământul din 1992 şi cel din 2002),

aproximativ 75% din numărul total de locuitori din zonă trăiesc în oraşul Întorsura Buzăului,

în timp ce 25% în zonele rurale. În aceeaşi proporţie se regăsesc şi locuinţele.

➢ Modul de compunere a grupurilor etnice în Întorsura Buzăului Tabel II.1.1.4 Grupuri etnice

Zona/Grupuri Etnice Români Maghiari Romi Alţii

Regiunea de Dezvoltare

Centru

65,37% 29,94% 3,96% 0,73%

Covasna 23,2% 73,6% 2, 69% 0,51%

Întorsura Buzăului 94,97 % 0,62% 4,37 % 0,04%

Sursă date: Informaţii Statistice Naţionale şi Planul Regiunii de Dezvoltare

Întorsura Buzăului are în principal populaţie de origine română, aproximativ 4,97%.

Acesta este motivul pentru care p r e d o m i n ă religia ortodoxă, prezentă în proporţie de

98,42%.

Proiecții demografice

Datele extrase din prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru

perioada 2005-2025 indică (într-o variantă medie) o reducere a populaţiei judeţului Covasna

faţă de 2005 cu 21,4 mii locuitori până în 2025 (- 9,5%), respectiv cu 7,3 mii loc. până în 2015

(-3,3%).

Pe grupe mari de vârstă, faţă de 2005, cea mai accentuată scădere se proiectează în grupa 0-

14 ani, cu 7,3% (-3 mii pers.) până în 2015, respectiv cu 21,4% (-9,5 mii pers.) până în 2025. În

schimb, va creşte numărul persoanelor în vârstă (peste 65 ani), mai accentuat decât la nivel

naţional şi regional.

Tabel II.1.1.5. Proiecție demografică

2005 2010 2015 2020 2025

2025-2005

Nr. %

România 21623,8 21.226,3 20.696,6 20.026,4 19.243,4 2.371,3 -11,0

0-14 3372,7 3.152,9 3.024,6 2.798,7 2.511,8 -920,7 -26,8%

15-64 15059,7 14.990,2 14.606,0 13.956,6 13.384,0 1.649,4 -11,0%

27

65 și peste 3191,4 3.083,2 3.066,0 3.271,1 3.347,6 198,8 6,3%

Regiune 2530,5 2.509,5 2.460,6 2.391,7 2.305,3 -233,1 -9,2%

0-14 397,4 377,8 366,6 337,1 299,0 -105,8 -26,1%

15-64 1787,0 1.787,4 1742,4 1.667,7 1.600,2 -189,9 -10,6%

65 si peste 346,1 344,3 351,6 386,9 406,1 62,6 18,2%

Jud.

Covasna 223,9 221,3 216,8 210,5 202,7 -21,4 -9,5%

0-14 37,1 35,7 34,4 31,2 27,7 -10,2 -26,9%

15-64 157,6 155,7 151,6 145,3 139,5 -17,4 -11,1%

65 si peste 29,2 29,9 30,8 34,0 35,5 6,2 21,2%

Sursa: INS, «Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în 2025» (valorile

pt.2015 stabilite prin interpolare)

Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară din judeţul Covasna

Tabel II.1.1.6 Prognoza populației de vârstă școlară și preșcolară

Grupe

de

vârstă

2005 2015 2025

2015-2005 2025-2005

Abs. % Abs. %

3 - 24

ani 65701 54365 51346 -11336 -17,3% -14355 -21,8%

3 - 6

ani 9984 10120 7969 136 1,4% -2015 -20,2%

7-10

ani 9674 10545 8861 871 9,0% -813 -8,4%

11-14

ani 9885 9756 9700 -129 -1,3% -185 -1,9%

15 - 18

ani 15453 9782 10233 -5671 -36,7% -5220 -33,8%

19 -24

ani 20705 14162 14583 -6543 -31,6% -6122 -29,6%

28

Studiul ADR Centru "Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolara şi şcolara din regiunea Centru în

perioada 2005-2025", realizat pe baza prognozei INS.

Se estimează reduceri semnificative la nivel judeţean pe totalul populaţiei şcolare şi

preşcolare (3-24 ani) şi în toate grupele de vârstă analizate cu excepţia grupei 3-6 ani (creştere

prognozată până în 2015, cu 1,4%) şi a grupei 7-10 ani (cu creştere prognozată de 9% până în

2015). Cele mai semnificative reduceri se estimeză în grupele 15-18 şi 19-24 ani, acestea

fiind şi cele care încadrează grupul ţintă principal pentru planificarea în învăţământul profesional

şi tehnic (15-18 ani pentru liceu şi şcoala de arte şi meserii, 19-24 ani pentru învăţămîntul

postliceal şi superior).

Tabel II.1.1.7 Prognoza populatiei din grupa de varsta 15-18 ani

Prognoza populației din grupa de vârstă 15-18 ani

2005 2015 2025 2005-2015 2005-2025

Abs. % Abs. %

România 1398034 880680 845285 -517354 -37,0% -552749 -39,5%

Regiunea Centru 164024 103874 105162 -60150 -36,7% -58862 -35,9%

Jud. Covasna 15453 9782 10233 -5671 -36,7% -5220 -33,8%

Pentru grupa 15-18 ani, faţă de 2005 se prognozează o scădere la nivel judeţean cu 36,7% până

în 2015, respectiv cu 33,8% până în 2025.

Tabel II.1.1.8 Prognoza populaţiei din grupa de vârstă 19-24 ani

Prognoza populaţiei din grupa de vârstă 19-24 ani

2005 2015 2025 2005-2015 2005-2025

Abs. % Abs. %

România 1947386 1428109 1260223 -519277 -26,7% -687163 -

35,3%

Regiunea Centru 237126 166203 154632 -70923 -29,9% -82494 -

34,8%

Jud. Covasna 20705 14162 14583 -6543 -31,6% -6122 -

29,6%

29

Pentru grupa 19-24 ani, faţă de 2005 se prognozează o scădere la nivel judeţean cu 31,6% pînă

în 2015, respectiv cu 29,6% până în 2025).

Efectele acestor evoluţii vor afecta direct populaţia şcolară şi structura populaţiei în vârstă de

lucru (mai puţini tineri vor intra pe piaţa muncii), cu impact potenţial asupra dezvoltării

economico-sociale a judeţului.

Pe de altă parte, în intervalul de analiză 2015-2025, se estimează la nivel regional o consolidare

relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii (conform piramidei vârstelor din

sudiul demografic realizat de ADR Centru pe baza datelor din prognoza INS ), ceea ce în mod

logic conduce la o nevoie crescândă de formare continuă pentru adulţi - în atenţia noastră

ca școală interesată de compensarea pierderilor de populaţie şcolară!

Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

a) Declinul demografic general va continua, în mod accentuat pentru populaţia tânără. De

aici,

➢ Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de

investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

b) Reducerea naturală prognozată a populaţiei tinere este agravată de migraţia externă. Apare

pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără înalt calificată (IT, ştiinţe şi tehnologie,

medicină, etc.) precum şi de tineri lucrători cu diverse calificări căutate pe piaţa europeană a

muncii (construcţii, asistenţă socială şi medicală, etc.).

Se desprinde nevoia de:

➢ Creştere a nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă tinere de a participa la

forţa de muncă regională.

➢ Racordare realistă la piaţa europeană a muncii a activităţilor de informare, orientare

şi consiliere

c) Se prognozează reduceri semnificative ale populaţiei şcolare (faţă de 2005), îndeosebi în

grupele:

• 15-18 ani: cu 36,7% pînă în 2015, respectiv cu 33,8% până în 2025.

• 19-24 ani: cu 31,6% pînă în 2015, respectiv cu 29,6% până în 2025

În cifre absolute, în intervalul de timp 2005-2015 scăderea de efective în grupa de vârstă

15-18 ani ar fi de cca. 5. 671 persoane, ceea ce, luând în calcul rata netă de cuprindere în

învăţământ de cca. 60,4% din prezent pentru grupa 15-18 ani, ar conduce la echivalentul

dispariţiei la nivel judeţean în învăţământul liceal şi profesional a unui număr de cca. 4-5

şcoli de mărime medie.

În schimb, proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015-2025) o

consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii, ceea ce va conduce la

o nevoie crescândă de formare continuă - oportunitate în atenţia şcolilor interesate de

compensarea pierderilor de populaţie şcolară!

30

Faţă de aceste constatări, se recomandă:

➢ Măsuri la nivelul reţelei şcolare:

❖ Optimizarea alocării resurselor, prin:

• concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de

acces

❖ Colaborarea şcolilor în reţea sau chiar formarea unor consorţii de şcoli, care

împreună să realizeze:

• o ofertă cuprinzătoare şi diversificată

• eliminarea paralelismelor nejustificate

• colaborare pentru acoperire teritorială optimă

• diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi)

➢ Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi

d) Fenomenul de îmbătrânire demografică (creşterea populaţiei în vârstă de peste 65 de ani

cu 21,6 % până în 2025, faţă de 2005) conduce la:

➢ Nevoi sporite de personal calificat - asistenţă socială şi medicală

➢ Nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală)

e) Ponderea semnificativă a populaţiei feminine (50,9 % la nivel judeţean în 2009), reclamă:

➢ Din partea ofertei de pregătire - calificări dorite de populaţia feminină

➢ Programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie (ex. pentru mamele care

participă la cursuri de formare continuă: îngrijirea copiilor în cadrul şcolii pe parcursul

orelor de curs)

f) Populaţia rurală: ponderea populaţiei rurale este semnificativă în jud. Covasna – jumătate

din populaţia judeţului trăieşte în mediul rural.

Structura pe grupe de vârstă indică o populaţie mai îmbătrânită şi o pondere mai mică a

populaţiei în vârstă de muncă din mediul rural, combinat cu tendinţa tinerilor de a părăsi

ruralul. Faţă de aceste constatări, sistemul de educaţie şi formare profesională este chemat

să contribuie prin măsuri specifice vizând:

➢ Asigurarea accesului la educaţie în condiţii de calitate şi varietate de opţiuni

➢ Ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii

economiei rurale

➢ Educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor

naturale din mediul rural

g) Diversitatea etnică caracteristică judeţului, implică:

➢ Educaţie multiculturală

➢ Soluţii pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor (având în

vedere dificultăţile de constituire a claselor pentru minorităţile cu număr mic de elevi

dintr-o zonă)

➢ Programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate.

31

II.1.2. PROFILUL ECONOMIC JUDEŢEAN ȘI LOCAL

Principalii indicatori economici

• Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)

Produsul Intern Brut este unul din cei mai importanți indicatori ai nivelului de dezvoltare

economică în cazul oricărei comunități. Datele utilizate în studiu provin de la Comisia

Națională de Prognoză, care la rândul său a utilizat date ale Anuarului Statistic al INS pentru

perioada 2008-2010 și estimări proprii pe baza datelor statistice la nivel național sau pe baza

prognozelor pe termen mediu utilizate la fundamentarea bugetului național.

Indicatorul PIB pe locuitor arată cele mai mici valori din regiune pentru județul Covasna, atât pe baza datelor finale dar și în estimările perioadei următoare. Constant valorile indicatorului sunt cele mai mici dintre județele din regiune atât ca valoare dar și ca procent din valoarea regională. Astfel, dacă în perioada 2008-2009 indicatorul pentru județul Covasna se situa la aproximativ 80% din valoarea regională, ulterior procentul a scăzut spre valoarea de 70%. Acest lucru arată o incapacitate de moment în păstrarea ritmului de creștere regional.

Mediul economic județean și local

Economia județului Covasna este specializată în exportul de textile – 44% din total,

mașini, aparate și echipamente electrice – 24% și animale vii și produse animale – 14% și produse

din lemn (cu excepția mobilierului) – 4%.

Economia oraşului Întorsura Buzăului este în mod curent dominată de industria de

procesare a lemnului, lânii şi produslor agricole, având un sector al serviciilor limitat,

reprezentat doar de câteva magazine mici pentru comerţul cu amănuntul.

Tendinţele economice curente nu sunt cu mult diferite de cele din trecut. De-a

lungul secolelor, activitatea de bază a locuitorilor din Întorsura Buzăului a fost

exploatarea lemnului, urmată de procesarea lânii, creşterea animalelor şi agricultura. Aceasta se

datorează tradiţiilor, mediului natural, climatului şi reliefului zonei.

Înainte de 1989 Întorsura Buzăului avea, de asemenea, o industrie manufacturieră, care

contribuia din plin la situaţia locală a locurilor de muncă. Uzina “Tractorul” Braşov avea o

secţie de producţie în Întorsura Buzăului, o companie locală producând elemente componente

pentru tractoare şi piese de schimb. Cu toate acestea, după 1989, în primii ani ai tranziţiei,

compania a început să se prăbuşească treptat, la fel ca multe alte ramuri industriale importante

din România, rezultând o scădere a producţiei şi crearea unei mari probleme în oraş în ceea ce

priveşte şomajul. Oraşul avea aproximativ 5.000 de oameni care lucrau cu normă întreagă, pe

plan local sau în Braşov. La momentul actual acest număr s-a redus drastic. Majoritatea şi-au

schimbat ocupaţia, cei mai mulţi întorcându-se la munca în agricultură, în timp ce alţii au

plecat la muncă în afara ţării.

Doar puţini dintre ei au demarat IMM-uri. Cele mai importante IMM-uri din oraş sunt prezentate în tabelul urmǎtor.

32

Prezentarea principalelor societǎţi din Întorsura Buzăului

Tabelul II.1.2.1 Principalele societăți comerciale din Întorsura Buzăului

Compania

Domeniu principal de activ.

activitate

PROFI ROM FOOD SRL Comerţ

SC ROVASIT SRL Producţie făină şi brutărie

SC. PRO BRECO SRL Fermă creştere animale şi produse

alimentare

SC TOHI IMPEX SRL Produse din carne

SC OSACA SRL Comerţ

SC LUCI SRL Comerţ

SC MIREL SRL Producţie ţiglă

SC ALIMENTATIE PUBLICĂ TERA COM SRL

Comerţ

SC PRODUCŢIE MILKOM SRL Producător de brânzeturi

SC MIZADI SRL

SRL

Comerţ construcţii SC JWC ROMWOOD SRL

Fabrica de cherestea SC MOBILĂ BOGDAN SRL

Preduse din lemn

SC AVRA TRANS SRL

Exploatare agregate pentru

construcţii, închiriere utilaje,

transporturi, mobilier rustic de

gradină.

SC PRESTAŢII INDUSTRIALE VULTURUL SRL

Service auto

Mărimea acestor companii este în general medie spre mică.

Caracteristicile sectorului IMM-urilor sunt slaba promovare a produselor şi

serviciilor, productivitate scăzută şi investiţii zero în campanii de promovare şi marketing.

Acest fapt se datorează lipsei resurselor financiare proprii dar şi lipsei de sprijin pentru

afaceri şi de servicii de consultanţă care ar putea facilita şi ajuta companiile locale să-

şi creeze strategii de marketing şi comerciale, precum şi planuri de afaceri pentru

accesarea împrumuturilor bancare. Unele din principalele bănci care operează în

România îşi desfăşoară activitatea şi în Întorsura Buzăului (BCR, BRD, CEC şi

Cooperativa de Credit), oferind împrumuturi pentru sprijinirea afacerilor, dar utilizarea

acestui instrument de către companiile locale este foarte redusă. Până acum, doar două

companii au accesat cu succes şi au obţinut sprijin prin finanţarea împrumuturilor.

Precondiţia pentru acordarea împrumutului este prezentarea planurilor de afaceri şi de

marketing, ceea ce este o solicitare normală pentru băncile din întreaga lume.

Unele dintre problemele cu care se confruntă companiile locale astăzi sunt infrastructura

săracă, drumurile secundare, migraţia forţei de muncă calificate şi lipsa de personal calificat

pentru noile domenii de activitate.

33

Concluzii din analiza mediului economic

❖ Criza economică recentă afectează toate sectoarele economice, în mod deosebit sectorul de

construcţii.

❖ Cercetarea – dezvoltarea. Sectorul de cercetare-dezvoltare are slabe legături cu mediul

economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică judeţeană. Judeţul

Covasna dispune de un număr extrem de redus de salariaţi în cercetare-dezvoltare, cu mult sub

media naţională şi regională şi în scădere în ultimii ani.

Nevoia relansării activităţii de cercetare-dezvoltare şi de creştere a legăturii cu mediul

economic şi nevoile acestuia.

❖ Tendinţa de creştere a ponderii serviciilor şi a construcţiilor, în paralel cu scăderea

ponderii agriculturii în formarea PIB şi a VAB la nivel regional şi judeţean.

❖ Dinamica şi potenţialul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM):

• În paralel cu procesul de restructurare care a condus la reducerea severă a numărului de

angajaţi în firmele mari, a crescut la nivel regional numărul de firme şi personalul IMM

• Creşterea din ultimii ani a ratei antreprenoriale la nivel regional, exprimată prin numărul de

IMM la 1000 locuitori

❖ Deşi în creştere, investiţiile brute şi investiţile străine în judeţul Covasna sunt modeste,

comparativ cu celelalte judeţe ale regiuni. Cele mai mari investiţii sau realizat în industria

prelucrătoare, urmată de comerţ şi de sectorul transport, depozitare, comunicaţi.

Serviciile

Ocupă cea mai mare pondere în economia regională şi judeţeană, în creştere constantă în

ultimii ani şi devansând industria în formarea PIB şi a VBA. În cadrul serviciilor, în judeţul

Covasna se detaşează:

Comerţul şi activităţile de hotel şi restaurant, cu potenţial mare de creştere în viitor. Se

constată la nivel regional preponderenţa întreprinderilor mici care lucrează în comerţ, alături

de o prezenţă în creştere a marilor lanţuri de magazine

Activităţile de transport, depozitare şi comunicaţii: Dezvoltarea industriei şi comerţului

la nivel regional implică şi nevoi în creştere de calificări pentru transporturi şi logistică.

Industria

• În judeţul Covasna, cele mai reprezentative ramuri ale industriei prelucrătoare sunt:

industria alimentară, industria confecţiilor textile, prelucrarea lemnului şi fabricarea de

mobilier, construcţiile metalice şi produse din metal, maşini şi aparate electrice, materiale

de construcţii.

• Ponderea relativ mare a industriei comparativ cu media europeană, corelată cu evoluţiile

descrescătoare din ultimii ani sugerează că evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura

în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescînde, prin creşterea competitivităţii şi

dezvoltarea prioritară a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare.

• Dinamica investiţiilor în sectorul industrial: industria prelucrătoare beneficiază de cea mai

mare pondere din totalul investiţiilor brute la nivel regional şi judeţean.

• Proiectele de înfiinţare a unor parcuri industriale în Sf.-Gheorghe si Baraolt – din care se

desprind orientări strategice spre ramuri cu valoare adăugată mare (materiale de construcţii,

34

industrie alimentară, fabricarea de produse ecologice, electronică, IT, mecanică fină,

servicii pentru întreprinderi, etc.). Vecinătatea Parcului industrial Prejmer (jud. Braşov)

Construcţiile

• Sectorul cel mai afectat de criza economică, cu potențial mare de creștere în viitor

Agricultura

• Potenţial agricol important. Judeţul Covasna se remarcă prin ponderea mare a

agriculturii în economia județului (15,3%, cea mai mare la nivel regional, peste media

naţională).

• Agricultură variată, condiţii favorabile creşterii animalelor potenţial ridicat de dezvoltare

pentru agricultura ecologică şi agroturism

• Nevoile de modernizare şi eficientizare a agriculturii din perspectiva aderării la UE

• Problematica complexă şi stringentă a ruralului montan din perspectiva socio-economică şi

de mediu pentru o dezvoltare durabilă a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti.

Silvicultura

• 44,5% din suprafata judeţului este acoperita de păduri şi alte terenuri cu vegetaţie

forestieră.

• Importante resurse naturale ale pădurii: lemn, fructe de pădure, ciuperci, plante

medicinale, vânat, etc.

Mediul

• Nevoile de adaptare la standardele UE pentru protecţia mediului

Implicaţiile pentru IPT:

➢ Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile

pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, importanţa diversificării activităţilor

industriale, anticipând dezvoltarea necesară a unor ramuri industriale cu potenţial

competitiv, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.

➢ Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe

adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă.

Se desprind două direcţii de acţiune la nivel regional şi local:

- Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională

- Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL)

➢ Ponderea crescândă a IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile

specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse,

prin

- Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide

- Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice

economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.)

- Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi

➢ Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine

şi cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere:

- Creşterea nivelului de calificare

- Importanţa competenţelor cheie

- Limbile străine

35

- Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design,

marketing, tehnici de vânzare

- Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de

exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică,

publicitate, pagini web) etc.

- Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile

➢ Ca răspuns la cerinţele de mediu pe baza standardelor UE:

- Calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru ecologie şi protecţie

mediului pe baza standardelor de mediu ale UE

- Dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală,

indiferent de specialitate.

➢ Parteneriatul şcoală-agenţi economici - indiferent de domeniul de pregătire, trebuie să

reflecte:

- diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.)

şi de activităţi producătoare de bunuri şi servicii

➢ Ruralul montan:

Problematica complexă şi stringentă a ruralului montan din perspectiva socio-economică şi

de mediu pentru o dezvoltare durabilă a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, în condiţiile

în care zona montană şi premontană acoperă o parte însemnată din suprafaţa judeţului,

conduce la nevoia unui program coerent de măsuri în educaţie şi formare profesională, pe

următoarele direcţii prioritare:

- Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de

planificare strategică în ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante

pentru ruralul montan.

- Iniţierea/dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agromontan, înzestrate cu o bază

materială adecvată: ferma didactică, ateliere şcoală şi laboratoare – organizate şi dotate

corespunzător, din perspectiva agriculturii montane şi pluriactivităţii (cu o componentă

de agroturism inclusă); facilităţi de tip campus.

- Adecvarea sporită a conţinutului calificărilor la specificul agromontan local.

- Completarea/adaptarea pregătirii la nivel gimnazial din zonele montane prin

introducerea unor noţiuni generale privind economia ruralului montan, şi aspecte

practice de gospodărie şi alimentaţie (la orele educaţie tehnologică / componenta de

CDŞ).

- Programe de formare continuă a cadrelor didactice de specialitate, cu privire ca

competenţele specifice agriculturii montane.

- Programe de orientare şi consiliere adaptate grupurilor ţintă din ruralul montan (elevi şi

părinţi, tineri agricultori).

De asemenea, se recomandă programe adecvate de informare şi instruire a producătorilor

agricoli cu privire la:

- ameliorarea competitivităţii sectorului agricol, alimentar şi forestier din zona montană

- ameliorarea calităţii producţiei şi a produselor, adaptarea la normele UE .

36

- promovarea produselor lor prin utilizarea logo-urilor accepatate de catre UE (ex.:

Produsul BIO, Produsul traditional, Denumirea de origine a produsului–AOP,

Identificarea geografica a produsului-IGP).

II.1.3 PIAȚA MUNCII

• Indicatori statistici ai pieţei muncii1

În momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din

România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM ) şi

Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de

date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii7) şi metode de calcul sunt

diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi

reală asupra pieţei muncii din România.

BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO

asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu

statistica europeană (EUROSTAT).

• Participarea la forţa de muncă

Criza economică care a debutat în ultima parte a anului 2008 a condus la o ruptură în

evoluţiile care păreau să se profileze din analiza anilor anteriori cu privire la şomaj şi locurile de

muncă vacante. Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat

de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional):

mecanic, comerţ, construcţii, economic, industrie textilă şi pielărie, fabricarea produselor din

lemn, turism şi alimentaţie, electric , electromecanic, electronică automatizări, industrie

alimentară, materiale de construcţii, silvicultură.

• Prognoza structurii cererii potențiale, în ipotezele scenariului moderat, pe

domenii de formare profesională din IPT, la nivel național în perspectiva

2017-2020 (%)

Tabel II.1.3.1 Cerere domenii de formare profesională -nivel național

Domenii de formare %

Agricultură 3,9

Chimie industrială 1,3

Construcţii instalaţii şi lucrări publice 8,2

Date preluate din PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi

tehnic și PLAI – Plan local de acţiune

37

Comerţ 12,6

Economic 14,4

Electric 5,3

Electromecanică 3,6

Electronică automatizări 4,2

Fabricarea produselor din lemn 1,4

Industrie alimentară 0,8

Industrie textilă şi pielărie 9,0

Materiale de construcţii 1,3

Mecanică 24,1

Turism şi alimentaţie 7,8

Resurse naturale şi protecţia mediului 1,9

Tehnici poligrafice 0,2

Total 100,0

• Structura cererii potențiale, pe domenii de formare profesională din IPT, în

ipoteza scenariului moderat, în regiunea Centru în perspectiva 2017-2020

Tabel II.1.3.2 Cerere domenii de formare profesională -regiune Centru

Domenii de formare %

Agricultură 1,4

Chimie industrială 1,7

Construcţii instalaţii şi lucrări publice 8,1

Comerţ 12,6

Economic 13,9

Electric 5,0

Electromecanică 3,8

Electronică automatizări 4,6

Fabricarea produselor din lemn 2,6

Industrie alimentară 0,9

38

Industrie textilă şi pielărie 10,8


Mecanică 22,9

Turism şi alimentaţie 8,5

Resurse naturale şi protecţia mediului 1,9


Total 100,0

Ponderea estimată pe baza datelor furnizate de studiul previzional cu privire la proiecția

locurilor de muncă disponibile la nivelul regiunii Centru în perspectiva anului 2020 (în scenariul

moderat) de circa 2/3 pentru ocupațiile relevante oferit prin învățământul profesional este

confirmată și de rezultatele anchetei în firme care evidențiază în județul Covasna 77,2%

necesitatea pregătirii prin învățământ profesional.

• Structura cererii potențiale, pe domenii de formare profesională din IPT, în

ipoteza scenariului moderat, în județul Covasna, în perspectiva 2017-2020 (%):

Tabel II.1.3.3 Cerere domenii de formare profesională -Covasna

Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale

cererii de formare

profesională

(%)

Agricultură 8

Chimie industrială 0

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 8

Comerţ 16

Economic 10

Electric 5

Electromecanică 3

Electronică şi automatizări 1

Fabricarea produselor din lemn 8

39

Industrie alimentară 4

Industrie textilă şi pielărie 10


Mecanică 16

Turism şi alimentaţie 7

- Protecţia mediului

- Silvicultură 3


Total 100,0

➢ Situaţia şomajului la nivel local

Numărul total al persoanelor înregistrate în evidenţa AJOFM Covasna la data de 31.03.2017 a fost de 3911 persoane în căutarea unui loc de muncă, dintre care 1697 sunt femei, Întorsura Buzăului figurând cu 270 persoane (92 femei), din care în plată 49 (22 femei)

Principalele concluzii din analiza pieţei muncii:

❖ Rata de ocupare a resurselor de muncă (conf. BFM)

➢ Se constată o scădere a ratelor de activitate şi de ocupare a resurselor de muncă2, cu

tendinţă de revenire la sfârşitul intervalului.

➢ Ratele de activitate şi de ocupare a populaţiei civile sunt mai mici în cazul judeţului

Covasna decât cele agregate la nivel regional şi naţional..

❖ Şomerii înregistraţi în evidenţele AJOFM:

➢ Rata şomajului în judeţul Covasna, mai mare începând din 2005 decât media regională şi

naţională. Judeţul Covasna înregistrează una din cele mai mari rate ale şomajului din

regiune

➢ Rata şomajului înregistrat mai mare în cazul bărbaţilor (similar cu AMIGO)

❖ Șomajul tinerilor

➢ ponderea şomerilor sub 25 de ani din totalul şomerilor înregistraţi în județul Covasna este

în creștere și mai mare decât la nivel regional şi naţional

• Șomajul de lungă durată

➢ Ponderea mare a șomerilor de lungă durata afectează peste 1/3 din șomerii sub 25 de ani

(conf. datelor pentru anul 2011) și este mai mare decât la nivel regional și național.

2 Calculate ca procent al popluaţiei active civile, respectiv al populaţiei ocupate civile din totalul resurselor de muncă.

Resursele de muncă includ populaţia în vârstă de muncă, mai puţin persoanele pensionate anticipat şi cele în

incapacitate permanentă de muncă, la care se adaugă salariaţii sub şi peste vârsta de muncă şi alte persoane sub şi

peste vârsta de muncă aflate în activitate.

40

Implicaţiile pentru ÎPT:

➢ Rata şomajului peste media la nivel naţional și regional, şomajul ridicat al şomajului

tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la:

▪ anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii

▪ acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor

▪ abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva

învăţării pe parcursul întregii vieţi

▪ implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special

în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă

după absolvirea şcolii.

▪ parteneriate active cu agenţii economici, AJOFM, autorităţi şi alte organizaţii care pot

contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a

managementului şcolar.

➢ Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast

cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din

mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de

actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. –

oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi,

având în vedere:

▪ creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe

pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi

▪ adecvarea calificării cu locul de muncă

▪ reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii

▪ recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite

pe cale formală şi informală

▪ diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe

de formare la distanţă, consultanţă, etc.

➢ Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia

cererii şi ofertei de forţă de muncă - trebuiesc avute în vedere pentru:

▪ Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile

decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)3

▪ Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de

calificare

▪ Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în

creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial

competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii),

priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

3 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic

PLAI – Plan local de acţiune

PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)

41

➢ Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează

modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.

Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toţi cu factorii interesaţi:

▪ Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune

creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi

managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)

▪ Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea

agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica

industrie şi dezvoltarea serviciilor

▪ Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:

- formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive

- reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi

➢ Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la:

▪ Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural

▪ Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate

▪ Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din

categorii defavorizate economic şi social

II.1.4. EDUCAȚIA

Învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Covasna

➢ Obiective strategice pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării

pentru perioada până în 2020:

1. Realizarea în practică a învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității.

Vizează, printre altele: • Strategii de învățare pe tot parcursul vieții • Instrumente de

referință europene • Parcursuri educaționale mai flexibile • Valorizarea educației non-

formale și informale • Calitatea sistemelor de orientare și consiliere • Dezvoltarea unor

noi forme de învățare și utilizarea unor noi tehnologii de predare-învățare • Mobilitate în

scop educațional (cursanți, profesori, formatori).

2. Îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării.

Vizează, printre altele: • Competențele de bază (alfabetizare, matematică, știință și

tehnologie, competențe lingvistice) • Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, a

formatorilor și a managerilor din educație • Asigurarea calității • Utilizarea eficientă și

durabilă a resurselor

3. Promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active.

Vizează, printre altele: • Programe remediale, de prevenire și recuperare părăsirii timpurii

a școlii • Educația și îngrijirea timpurie • Echitate și diversitate

4. Stimularea creativității și inovării, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate

nivelurile de educație și formare.

42

Vizează, printre altele: • Parteneriatele între mediul de afaceri, educație și formare

profesională, cercetare • Competențele transversale-cheie, educația antreprenorială,

alfabetizarea digitală • Medii de învățare inovatoare.

Benchmark-uri pentru 2020, adoptate în cadrul ET 2020:

1) Până în 2020, în medie cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele

de învățare de-a lungul vieții4.

2) Până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani cu competențe scăzute de

citire, matematică și științe exacte5 ar trebui să fie mai mic de 15 %.

3) Până în anul 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani care au absolvit învățământul

terțiar6, ar trebui să fie de cel puțin 40 %.

4) Până în 2020, proporția abandonului școlar timpuriu din sistemele de educație și

formare ar trebui să fie sub 10 %.

5) Până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru

înscrierea obligatorie la școala primară ar trebui să beneficieze de educație preșcolară.

Benchmark-urile 3 și 4 de mai sus, adoptate în cadrul ET 2020, au primit apoi o și mai mare

importanță prin includerea lor între cele 5 obiective majore (headline targets) ale strategiei

care definește dezvoltarea economico-socială a Europei pentru anul 2020 (Strategia Europa

2020 pentru creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii).

Strategia EUROPA 20207 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a

Europei, care să ajute Uniunea, să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o

economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei

de muncă, productivitate şi coeziune socială.

Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc:

- creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

- creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al

utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

- creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării

forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

Pe baza acesor priorități, strategia UE definește următoarele obiective principale pentru

deceniul 2010-2020:

− Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, să ajungă la

cel puțin 75%8.

− Alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare

− Obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de

1990, sau cu 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea la 20% a

4 Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație

și formare în cele patru săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forța de muncă).

5 Sursă: OCDE/PISA 6 Nivelurile ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE). 7 Adoptată de Comisia Europeană în 3 martie 2010 şi de Consiliul European în 17 iunie 2010.

8 Față de nivelul de referință de 69% la momentul adoptării Strategiei

43

ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a

eficienţei energetice, comparativ cu 1990

− Reducerea ratei abandonului școlar timpuriu9 la maximum 10%10 și creșterea

procentajului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii

superioare la cel puțin 40%11 în 2020;

− Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie12

➢ Strategia UE-2020 este însoțită de șapte inițiative emblematice (“Flagship initiatives”),

menite să stimuleze sinergia politicilor și programelor în sprijinul realizării de progrese în

cadrul fiecăreia din cele trei teme prioritare, după cum urmează: „Agendă digitală pentru

Europa”, “O Uniune a inovării”, “Tineretul în mişcare”, “O Europă eficientă din punctul

de vedere al utilizării resurselor”, “O politică industrială pentru era globalizării”,

“Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă”, “Platforma europeană de combatere

a sărăciei și a excluziunii sociale”.

Dintre angajamentele și măsurile propuse în cadrul inițiativelor emblematice cele mai

relevante pentru piața muncii, educație și formare profesională sunt: “O Uniune a inovării”,

“Tineretul în mişcare”, “Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă”.

Ințiativa emblematică „O Uniune a inovării”

Punctul de pornire al inițiativei „O Uniune a inovării” este centrat pe crearea unui sistem de

educație și formare modern, care să promoveze excelența și dezvoltarea competențelor.

Comisia va sprijini colaborările între întreprinderi si instituțiile de învățământ, prin crearea

unor „alianțe ale cunoașterii” între sistemele de învățământ si întreprinderi pentru

dezvoltarea unor noi programe care să acopere lacunele în ceea ce privește competențele de

inovare.

Dintre măsurile inițiativei „O Uniune a inovării” la nivelul statelor membre se deprind:

- reformarea sistemelor de cercetare-dezvoltare și inovare pentru a promova excelența și

specializarea inteligentă

- consolidarea cooperării între universități, mediul de cercetare și întreprinderi

- asigurarea unui număr suficient de absolvenți de universități de științe, matematică și

inginerie

- promovarea creativității, inovării și spiritului antreprenorial;

- alocarea cu prioritate a cheltuielilor destinate cunoașterii, inclusiv prin folosirea

stimulentelor fiscale și a altor instrumente financiare pentru a promova investiții

private mai semnificative în cercetare-dezvoltare.

Inițiativa emblematică “Tineretul în mişcare”

Linii de acțiune principale ale ințiativei emblematice “Tineretul în mişcare”:

9 Prin definiția acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniștrilor educației în cadrul Consiliului UE din mai

2003), abandonul școlar timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit

cel mult învățământul secundar inferior și care nu-și continuă educația sau formarea profesională 10 Față de nivelul de referință de 15% la momentul adoptării Strategiei 11 de nivelul de referință de 31% la momentul adoptării Strategiei 12 La nivelul UE, însemna scoaterea a peste 20 de milioane de persoane din sărăcie. Pragul național de sărăcie

este stabilit la 60% din venitul mediu disponibil în fiecare stat membru

44

➢ Dezvoltarea de sisteme educaționale și de formare profesională moderne care să asigure

competențe-cheie și excelență:

- Investiții mai mari, mai țintite și durabile în educație și formare; asigurarea celui mai

bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanțare;

- Consolidarea acțiunilor pentru reducerea abandonului școlar timpuriu;

- Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere profesională: informații de bază

pentru planificarea carierei (informații ref. la parcursurile educaționale și de formare,

oportunități de angajare); acțiuni de îmbunătățire a imaginii sectoarelor și profesiilor

cu potențial de angajare;

- Promovarea învățării și predării de calitate;

- Accentul pe competențele cheie pentru economia și societatea bazată pe cunoaștere, de

ex. a învăța să înveți, comunicarea în limbi străine, competențele antreprenoriale ,TIC,

învățarea online, competențele în domeniul matematicii (inclusiv competențele

numerice) și științelor.

- Creșterea atractivității, ofertei și calității EFP: conform proiecțiilor, cca. 50 % din

totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pt. calificări de nivel mediu rezultate din

programe de educație și formare profesională;

- Promovarea experienței timpurii la locul de muncă ca factor esențial pentru pentru

facilitarea intrării pe piața muncii și orientarea carierei: programe de tip ucenicie și

stagii de practică de calitate;

- Extinderea oportunităților de învățare non formală și informală; recunoașterea și

validarea acestor tipuri de învățare

➢ Promovarea atractivității învățământului superior pentru economia bazată pe

cunoaștere:

- Mărirea proporției tinerilor care urmează un program de studii superioare sau

echivalent;

- Îmbunătățirea calității, atractivității și capacității de adaptare a învățământului

superior;

- Ameliorare cantitativă și calitativă a mobilității și a capacității de inserție profesională

➢ Susținerea unei dezvoltări puternice a învățării transnaționale și a mobilității

profesionale pentru tineri

- Promovarea mobilității tinerilor în scop educațional: obiectivul ca până în 2020 toți

tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a și petrece în străinătate o parte din

timpul alocat parcursului educațional, inclusiv prin formare la locul de muncă;

- Promovarea mobilității profesionale a tinerilor

➢ Măsuri de reducere a șomajului și de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor:

- Sprijin pentru obținerea primului loc de muncă și începerea unei cariere.

- Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situației tinerilor care nu sunt încadrați

profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare pe baza unor

date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor și pentru

învățarea reciprocă în acest domeniu.

- Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toți tinerii sunt încadrați în

muncă, își continuă studiile sau fac parte dintr-un program de activare în termen de

patru luni de la absolvirea școlii, ca parte a unei „garanții pentru tineret”.

➢ Sprijinirea tinerilor cu risc

➢ Susținerea tinerilor antreprenori și a activităților independente

Inițiativa emblematică “Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă”

45

Dintre măsurile inițiativei “Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă” la nivelul

statelor membre se deprind:

- Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social;

- Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare

profesională;

- Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al

Calificărilor corelat cu EQF;

- Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi

superior şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a

competenţelor cerute pentru angajare în formarea continuă şi pe piaţa muncii.

Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 stabileşte o nouă viziune asupra învăţământului şi în

particular asupra IPT. Legea statuează rolul esenţial al documentelor strategice de planificare

de nivel regional, judeţean şi local în distribuţia teritorială şi pe calificări a ofertei de formare

profesională. Conform principiilor care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior

menţionate în lege, structurile manageriale consultative au rol esenţial din perspectiva

asigurării principiului relevanţei în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare

personală şi social-economice şi a principiului fundamentării deciziilor pe dialog şi

consultare.

II.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN

II.2.1. SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

➢ Informații privind organizarea formațiunilor de studiu

În anul școlar 2017-2018 au fost înscriși 438 elevi repartizați în 18 clase după cum

urmează:

Tabel II.2.1.1 Formațiuni de studii

Nivel de învăţământ Clasa Număr

de clase/

grupe

Număr de

elevi /

copii /

adulţi:

Forma

de

învăţământ

Limba de

predare

Învățământ liceal zi

cl. a -IX-a 1 26 zi Română

cl. a -X-a 1 22 zi Română

cl. a -XI-a 2 60 zi Română

cl. a -XII-a 1 26 zi Română

Total 5 134

46

➢ Informații privind resursa umană:

• Personal didactic de predare Tabel II.2.1.2 Statutul cadrelor didactice

Total posturi

didactice

Cadre didactice Total

Titulare 13

Suplinitoare calificate 10

Suplinitoare necalificate 1

Completare de catedră 2

Plata cu ora 7

32,20

33

• Personalul didactic auxiliar și nedidactic

Tabel II.2.1.3. Personal didactic auxiliar și nedidactic

Învățământ profesional cl. a -IX-a 3 79 zi Română

cl. a -X-a 1 29 zi Română

cl. a -XI-a 2 48 zi Română

Total 6 155

Învățământ liceal seral cl.a -IX-a 1 15 seral Română

cl.a -X-a 1 20 seral Română

cl. a -XI-a 2 57 seral Română

cl.a -XIII-a 1 12 seral Română

Total 7 149

TOTAL 18 438

An

școlar

Personal didactic auxiliar/ Nr. posturi Personal nedidactic/Nr. posturi

Secretar Contabil Administrator Inginer

sistem

Îngrijitori Muncitor

întreținere

Paznic/

Portar

2017-

2018

1 1 1 0,5 2 1 1

47

• Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:

Tabel II.2.1.4 Situația privind gradele didactice

Număr personal didactic calificat Personal didactic

necalificat/ în curs

de calificare Gradul I Gradul II Cu definitivat Fără definitivat

(debutant)

14 3 9 6 1

• Situația cadrelor didactice în funcție de vechime:

Tabel II.2.1.5 Situația privind vechimea în învățământ

Sub 5

ani

Intre 5-

10 ani

Intre

10-15

ani

Intre

15-20

ani

Intre

20-25

ani

Intre

25-30 ani

Intre 30-

35 ani

Peste 35

ani

4 7 4 6 2 4 3 3

• Raport număr elevi/număr personal didactic:

Tabel II.2.1.6 Situația privind raportul elevi/cadru didactic

An școlar Nivel Nr. cadre

didactice

Nr. elevi Nr. elevi /

cadru didactic

2017-2018

Liceal 19 283 14,9

Profesional 14 155 11,08

Total 33 438 25,98

48

• Indicatori de performanță pentru cadre didactice:

Tabel II.2.1.7 Situația privind gradațiile de merit și calificative anuale

Ciclul Învățământ liceal

Nr. gradații merit 4

Calificative anuale (nr.) S B FB

0 2 34

• Participări la cursuri de formare:

➢ Personal didactic:

Tabel II.2.1.8 Situația privind cursurile de formare profesională

Ciclul

Denumirea cursului Acreditat Neacredi

tat/

nr.ore

Participări

Nume și prenume

Învățământ

liceal

Gestionarea stresului

profesional, prevenirea

burn outu-lui

6 ore

• Aldea Cristian

• Blendea Georgeta

• Bobeș Daniela

• Comăniță Oana

• Marin Ioana

• Muntean Iuliana

Monica

• Popica Camelia

Grigorina

• Temelie Gabriela Elena

• Togănel Ana Mihaela

• Coman Georgeta

Susana

Prim Ajutor –

reîmprospătare

6 ore • Aldea Cristian

• Marin Ioana

• Bobeș Daniela

• Coman Georgeta

• Comăniță Oana Elena

• Găitan Ramona Elena

• Popica Camelia

Grigorina


• Temelie Gabriela Elena

Metodica predării -

învățării – evaluării

eficiente în instituțiile

de învățământ

preuniversitar

30 credite

• Banciu Maria

49

Expert accesare fonduri

structurale și de

coeziune europene

60 ore

• Boricean Constantin

Mugurel

Pregătire managerială

pentru debutanții în

funcții de conducere

24 ore


Mugurel

Management

educațional

25 credite

89 ore


Mugurel

• Negoiță - Știrbu Elena

–Sonia

Responsabilități și

provocări ale funcției

de metodist al ISJ

Covasna

20 ore

• Cristea Petruța Raluca


• Muntean Iuliana

Monica

Metodica Limbii

Române pentru

debutanți și necalificați

36 ore


• Filofi Nicoleta-

Andreea

Programul Erasmus -

Formare, Informare



Andreea

Forum Magister

6 ore • Comăniță Oana Elena

” Mentorat” 10 credite • Găitan Ramona Elena

Formare

psihopedagogică- nivel

II

30 credite

• Găitan Ramona Elena

Reuniunea de

informare și formare

privind depunerea

cererilor de finanțare

pentru proiecte e

mobilitate în domeniul

educației și formării

profesionale Erasmus

7 ore


Andreea

” Echipă eficientă,

școală eficientă”

24 ore


Andreea

” Managementul

timpului”

12 ore


Andreea

50

Planificarea și

proiectarea în domeniul

disciplinei consiliere și

orientare

24 ore

• Togănel Ana Mihaela

• Negoiță -Știrbu Elena –

Sonia

• Neagoe Elena Roxana

• Stroie Bogdan

• Murea Călin

• Temelie Gabriela

Informatică și TIC în

învățământul gimnazial

–clasa a V-a

• Boian Nicolae Dionisie

Curs mentor 15 credite • Murea Călin

Constantin

Inteligența emoțională-

marota educației

postmoderne- Workshop

MEN

5 credite 6 ore • Coman Georgeta

Managementul învățării.

Metode și tehnici de

învățare eficientă -

Workshop MEN


Profesorul - resursă

pentru comunitate -

Workshop MEN


Metode moderne de

activizare a lecției -

Workshop MEN


➢ Informaţii privind baza materială și situația financiară a școlii:

• Baza materială:

Infrastructura şi resursele materiale – prezentare generală

Calitatea construcţiilor, utilităţi de bază, spaţii de învăţământ

- Imobilul cu 9 săli de clasă – reabilitare RICOP;

✓ Funcţionalitatea actuală: clădire destinată pregătirii teoretice;

✓ Destinaţia iniţială: - proiectată, executată şi dotată clădire de liceu;

✓ Dată în folosinţă: - decembrie 1973;

✓ Utilităţi: - dispune de toate utilităţile de bază;

✓ Spaţii de învăţământ: 1 cabinet; 9 săli de clasă;

✓ Starea actuală: - bună;

- Ateliere cu un nivel;

✓ Funcţionalitatea actuală: – ateliere şcolare;

✓ Destinaţia iniţială: - ateliere şcolare;

51

✓ Dată în folosinţă: - 2005;

✓ Utilităţi: - dispune de toate utilităţile de bază

✓ Spaţii de învăţământ: - 1 atelier de tâmplărie; 1 atelier de construcţii;

✓ Dotare: - dispune de dotare cu echipamente primite prin programul PHARE;

✓ Starea actuală: - foarte bună;

- Ateliere cu un nivel;

✓ Funcţionalitatea actuală: – ateliere şcolare;

✓ Destinaţia iniţială: - ateliere şcolare;

✓ Dată în folosinţă: - 2007;

✓ Utilităţi: - dispune de toate utilităţile de bază

✓ Spaţii de învăţământ: - 1 atelier de auto; 1 laborator agricultură;

✓ Dotare: - dispune de dotare cu echipamente primite prin programul PHARE;

✓ Starea actuală: - foarte bună;

- Dotarea cu material didactic şi mobilier:

✓ Pentru învăţământul tehnologic: foarte bună, cu echipamente specializate pe

domenii de formare profesională, dar se impune înfiinţarea fermei agricole pentru a

utiliza întreaga gamă de echipamente.

- Echipamente de comunicare şi informare:

✓ Dispune de toate utilităţile: telefon, fax, Internet, calculatoare şi copiatoare

➢ Informații privind resursele financiare:

RAPORTUL ACTIVITĂŢII FINANCIARE PE ANUL 2017

A. Buget local: Buget aprobat: 1.848.000 lei

Total cheltuieli 1.831.738 lei

1. Cheltuieli de personal: - Buget: 1.640.000 lei

- Cheltuit: 1.631.666 din care - 37.000 H.J.

- 10.567 Naveta cadre

-1.584.099 Salarii+ viramente

2. Bunuri si servicii:

- Buget alocat: 190.500 lei

- Cheltuiti : 189.585lei rămași: 915 lei

3. Burse:

- Buget alocat: 14.000 lei

- Cheltuiți: 7.053 lei rămași: 6947 lei

4. Depuneri CES - Buget alucat: 3500 lei

- Cheltuiți: 3.434 lei

B. Venituri proprii:

Tabel II.2.1.9 Realizări/ încasări

PREVEDERI REALIZAT / INCASARI

CHIRII 10.050 lei 5.364 lei

ALTE VENITURI

(Xerox+ateliere școlare) 572 lei

Total 10.050 lei 5.936 lei

52

Din veniturile încasate nu s-au făcut achiziții, s-a plătit suma de 2682 lei către

Primărie, reprezentând 50 % din veniturile din chirii încasate.

C. Bugetul de Stat : Total Buget 292.536 lei care au fost cheltuiți astfel:

1. Cheltuieli de personal: 12. 054 lei din care: - 10.822 lei pt Bacalaureat

- 1.174 lei pt. Atestare profesionala

- 58 lei pt.asist.examen definitivare

2. Bunuri și servicii:

- Buget alocat: 956 lei

- Cheltuiti : 956 lei

3. Burse: 260.632 lei Din care:

- Bursa profesionala: 228.428 lei

- Bani de Liceu 32.204 lei

4. Abonamente elevi: 17.293 lei

PROIECTUL PLANULUI DE BUGET PE ANUL 2018

A. Bugetul local

1. Cheltuieli cu salariile : 1.890.684 lei

2. Cheltuieli materiale: 205.000 lei

B. Venituri proprii: 6.000 lei

II.2.2. DESCENTRALIZAREA FUNCŢIONALĂ

Dezvoltarea şi mai ales reforma sistemului educaţional presupun, drept o condiţie sine

qua non, un management eficient şi flexibil care să asigure, la toate nivelurile, nu numai

funcţionarea sistemului dar şi introducerea planificată a acelor schimbări considerate

dezirabile şi formulate în politicile educaţionale.

Astfel, democratizarea sistemului şcolar, ameliorarea calităţii învăţământului, şi, în

general, creşterea rolului social al educaţiei nu pot fi strinse decât dacă structurile

manageriale şi mecanismele de finanţare susţin aceste direcţii, fiind, la rândul lor, de tip

participativ, orientate spre comunitate, eficiente şi flexibile.

Sistemul de finanţare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde

principiile şi instituţiile implicate în proiectarea bugetelor, repartizarea şi utilizarea resurselor

financiare precum şi indicatorii de fundamentare şi alocare a fondurilor necesare bunei

funcţionări a unităţilor de învăţământ.

53

Una din căile principale de realizare a acestor deziderate este descentralizarea

sistemului şcolar, descentralizare realizată în trei etape:

Figura II.2.2.1

Scopul principal al politicilor de descentralizare îl constituie delegarea

responsabilităţii deciziei privind finanţarea învăţământului preuniversitar la nivel local şi la

nivel de şcoală. Efectul descentralizării apropie şcoala de centrul de decizie privind

întocmirea şi execuţia bugetului şi creşte gradul de participare al conducerii locale la viaţa

unităţii de învăţământ.

Figura II.2.2.2

Participarea partenerilor sociali înseamnă implicare în proiectarea, controlul şi

calitatea actului educaţional, administrarea şi gestionarea corectă a fondurilor destinate

educaţiei. Această implicare are grade şi nivele diferite de participare. Astfel, societatea

participă, în ansamblul ei, la finanţarea învăţământului preuniversitar de stat prin alocarea

fondurilor de la bugetul de stat; comunitatea locală participă prin alocarea din veniturile sale a

fondurilor necesare finanţării proporţionale şi complementare; agenţii economici participă în

funcţie de puterea lor economică şi de interesul lor la dezvoltarea bazei materiale a şcolii;

familia participă în funcţie de capacitatea ei economico-financiară şi de gradul de înţelegere al

importanţei actului educaţional.

Consiliile locale şi consiliul judeţean, prin organismele lor specializate, împreună cu

conducerile şcolilor şi inspectoratul şcolar, colaborează în procesul de monitorizare a

activităţii educaţionale şi de susţinere materială şi financiară a diverselor categorii de şcoli sau

domenii ale activităţii şcolare.

Etapa I

Informare

Etapa II

Implementare

Etapa III

Monitorizare

54

II.2.3. PARTENERIATE ŞCOALĂ- AGENȚI ECONOMICI-COMUNITATE

➢ Planul de parteneriat al şcolii

Tabel II.2.3.1 Parteneriatele liceului

Nr. crt.

ORGANIZAŢIA PARTENERĂ

ACTIVITATE

1. SC ”ALDIS” SRL

Consultarea în vederea elaborării CDL-urilor

2. SC ”JWC ROMWOOD” SRL

Stagii de pregătire practică

3. SC ”ELLEGIPI” SRL


4. ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR

DE TAURINE FLOROAIA MARE

Prezentarea unor experienţe de muncă și bune

practici

5. CLUBUL ELEVILOR

Activități educative școlare și extrașcolare

6. SC ”AUTO CAMBIO” SRL


7. AJOFM

Aplicarea unui test privind orientarea în carieră

8. POLIȚIA LOCALĂ Sprijin și consultanță

9. SC ”ELATO IMPEX” SRL


10. SC ”GEOCRIN” SRL


11. ASOCIAȚIA

”ECOTEHNODIDACTICA”


12. PRIMĂRIA ORAȘULUI Sprijin și consultanță

13. COLEGIUL TEHNIC ”I.C.

ȘTEFĂNESCU”IAȘI


14. ȘCOALA ”B.P.HASDEU” IAȘI Activități educative școlare și extrașcolare

55

15. ASOCIAȚIA ȘTIINȚIFICĂ

”PLEIADIS”IAȘI”


16. SC ”MOBILĂ BOGDAN” SRL


17. SC ”PRESTAŢII INDUSTRIALE

VULTURUL” SRL


18. PALATUL COPIILOR BÂRLAD Activități educative școlare și extrașcolare

19. DIRECȚIA DE SĂNĂTATE

PUBLICĂ COVASNA


20. D.G.A.S.P.C. COVASNA Activități educative școlare și extrașcolare

21. SPITALUL ORĂȘENESC

ÎNTORSURA BUZĂULUI


22. MINISTERUL AFACERILOR

INTERNE, AGENȚIA

NAȚIONALĂ ÎMPOTRIVA

TRAFICULUI DE PERSOANE-

CENTRUL REGIONAL BRAȘOV


23. CENTRUL DE PREVENIRE,

EVALUARE ȘI CONSILIERE

ANTIDROG COVASNA


24. JUDECĂTORIA ÎNTORSURA

BUZĂULUI


25. SERVICIUL DE AMBULANȚĂ Activități educative școlare și extrașcolare

56

II.3. ANALIZA S.W.O.T. și P.A.S.T.E

• ANALIZA S.W.O.T.

SWOT FACTORI POZITIVI FACTORI NEGATIVI

Factori

interni

Puncte tari Puncte slabe

• Elevii:

➢ La intrarea în sistem majoritatea elevilor oferă

temeiuri pentru un parcurs educațional satisfăcător;

➢ Atitudinea pozitivă față de muncă în general;

➢ Pragmatism întemeiat pe sisteme de valori pozitive:

proprietate, câştig, avere.

• Elevii:

➢ Aproximativ 30% nu dețin cunoștințe care să le permită un

parcurs educațional pozitiv;

➢ Nivelul scăzut de motivare pentru învăţare;

➢ Orientare școlară deficitară;

➢ Atitudine temătoare față de reacția familiei față de

rezultatele școlare;

➢ Lipsa de asociaţii şi de organizaţii proprii;

➢ Lipsa de iniţiativă în şcoală;

➢ Participarea scăzută la educaţie: absenteism, abandon şcolar

în jur de 10,4%.

• Profesori:

➢ Nivelul de calificare în specialitatea postului

(91,7%);

➢ Cunoașterea directă a elevului și a mediului din care

acesta provine;

➢ Ponderea mare a cadrelor tinere ;

➢ Existența în cadrul organizației a câtorva profesori de

vocație și performanţe deosebite;

➢ Asumarea de către şcoală a cheltuielilor de dezvoltare

personală profesională.

• Profesori:

➢ Numărul mare de cadre debutante;

➢ Capacitate redusă de relaţionare, cea mai mare parte dintre

ei nu vorbesc curent o limbă străină ;

➢ Colectiv eterogen sub aspectul culturii profesionale;

➢ Formare profesională pe dimensiunea didactică, limite

evidente mai ales în sfera motivației şi mobilizării;

➢ Conlucrarea slabă cu grupurile de interese, în special cu

familia;

➢ Implicare insuficientă, nediferenţiată vis-a-vis de elevii cu

nevoi speciale la nivelul clasei;

57

➢ Plafonarea ca atitudine față de obligația de formare

continuă;

➢ Animozitatea ca stare se spirit la nivelul colectivului.


➢ Locație relativ nouă, ridicată după anul 1970 și

reabilitată ulterior printr-un proiect, care se poate

întreține cu costuri mici;

➢ Acces permanent la reţeaua internet şi la dotarea

necesară pentru comunicare şi informare;

➢ Relații parteneriale cu factorii interesaţi în

dezvoltarea şi valorificare bazei materiale;

➢ Existența unei sere didactice unde clasele de la

domeniul ocupațional agricol pot desfășura activități

de instruire practică.


➢ Insuficiența spațiului și a bazei materiale existente;

➢ Laboratoarele și atelierele de specilitate au fost transformate

în săli de clasă;

➢ Inexistenţa unei biblioteci școlare;

➢ Strategia de dezvoltare a bazei materiale inadecvată;

➢ Programe de finanțare externă insuficient accesate.

• Resurse financiare:

➢ Atragerea de resurse financiare externe, prin

pomovarea de activități practice în cadrul unor

ateliere școlare;

➢ Amenajarea şcolii prin activităţi susținute în cadrul

atelierelor şcoalare , în timpul instruirii practice;

➢ Constituirea asociației ECOTEHNODIDACTICA cu

scopul susţinerii financiare a şcolii pe anumite

probleme.

• Resurse financiare:

➢ Neimplicarea şcolii în proiecte și programe cu finanţare

externă;

➢ Comitetul de părinţi neimplicat în problemele financiare ale

şcolii;

➢ Declinul economic al zonei determină distanţarea agenţilor

economici faţă de problema educaţiei în general.

• Cultura organizaţională:

➢ Împrospătarea corpului profesoral prin angajarea de

cadre tinere;

➢ Existența de profesori formatori și metodiști în școală;

➢ Promovarea exemplelor de bună practică la nivel

instituțional;

➢ Menținerea relației şcoală-absolvenţi.

• Cultura organizaţională:

➢ Motivaţia și implicarea scăzută a unor cadre didactice;

➢ Responsabilităţi asumate și indeplinite defectuos;

➢ Toleranţă excesivă faţă de responsabilități îndeplinite

parțial;

➢ Comunicare şi colaborare insuficientă la nivelul

colectivului;

➢ Aport scăzut în rândul cadrelor didactice pentru calitate şi

58

performanţă.

Oportunităţi

Ameninţări

➢ Existența de terenuri agricole, lemn, ape, floră, faună

și materiale de construcții ca resursă naturală

disponibilă;

➢ Forță de muncă numeroasă, în special femei, ce ar

putea susţine crearea de noi sectoare economice;

➢ Tradiţii meşteşugăreşti în prelucrarea lemnului, lânii

şi a produselor artizanale transmise din generație în

generație;

➢ Peisajul, datinile şi obiceiurile specifice zonei atrag

un potențial turistic;

➢ Instituţii şcolare care se ocupă de pregătirea

profesională a forţei de muncă disponibile.

➢ Zonă izolată cu o infrastructură insuficient dezvoltată;

➢ Reticență la ideea de schimbare și capacitate lentă de

adaptare;

➢ Scăderea prestigiului profesiei didactice;

➢ Educaţia nu mai este privită, de către elevi ca un mijloc de

promovare socială;

➢ Atractivitatea exercitată asupra elevilor de tehnologia

informaţională contribuie la diminuarea timpului acordat

studiului;

➢ Inerţia şi slaba motivare a cadrelor didactice;

➢ Riscul abandonului şcolar din cauza condiţiilor materiale

precare;

➢ Toleranţa excesivă faţă de performanţele slabe;

Factori

externi

Puncte tari

Puncte slabe

➢ Oraşul este situat pe un drum naţional şi este în

apropierea unor oraşe importante, cum ar fi Braşov,

➢ Oraşul este izolat într-o anumită măsură, datorită accesului

pe calea ferată/drumuri şi a prezenţei scăzute în mass-

59

Sfântu Gheorghe şi Covasna;

➢ Bogat în resurse naturale, potenţial turistic enorm;

➢ Forţă de muncă specializată şi disponibilă pentru

companiile locale;

➢ Administraţie publică proactivă, proeuropeană şi

transparentă;

➢ Experienţă în implementarea proiectelor cu finanţare

externă;

media;

➢ Climă foarte rece, cu ierni lungi şi nivel crescut de

precipitaţii, creând condiţii slabe pentru transport şi turism

şi implicit, pentru economia locală;

➢ Nivel destul de scăzut al investiţiilor străine directe;

➢ Migrarea tinerilor în alte oraşe sau ţări, datorită lipsei

locurilor de muncă;

➢ Infrastructură slabă în turism şi servicii şi slabă punere în

valoare a patrimoniului cultural şi a resurselor naturale, în

scopuri turistice;

Oportunităţi Ameninţări

➢ Proiecte finanţate prin Fonduri Structurale, în

special a celor pe infrastructură urbană;

➢ Construirea viitoarei autostrăzi Braşov -Borş;

➢ Puternic potenţial turistic: promovarea mediului

natural, a agroturismului şi a turismului montan;

➢ Dezvoltare viitoare în turism în regiunea Braşov, în

apropierea Întorsurii Buzăului;

➢ Oportunităţi de export pentru industria locală spre

pieţele UE;

➢ Migrarea forţei de muncă, cu efecte asupra calităţii şi

cantităţii de resurse umane disponibile pentru nevoile

oraşului;

➢ Posibila prezenţă a fenomenului depopulării, împreună cu

îmbătrânirea populaţiei;

➢ Posibilă punere în pericol a agriculturii locale şi a industriei

de producţie, în contextul noilor standarde de calitate şi a

regulilor impuse de UE;

➢ Companii locale, nevoite să facă faţă competitivităţii

crescute din partea companiilor de la nivelul UE;

➢ Probleme sociale majore ca urmare a ratei crescute a

şomajului;

➢ Absorbţie slabă a fondurilor naţionale şi ale UE disponibile;

➢ Schimbări legislative care pot afecta în mod negativ bugetul

local;

➢ Exploatare necontrolată a pădurilor.

60

• ANALIZA MEDIULUI EXTERN P.E.S.T.E

Factori politici:

➢ descentralizarea structurilor de decizie; ➢ distribuţia puterii între partidele politice la nivelul local; ➢ existenţa primarului din rândul cadrelor didactice; ➢ existenţa în Consiliul de Administraţie al şcolii a unui reprezentant al primarului şi un reprezentant al Consiliului local; ➢ politica de coeziune şi integrare europeană.

Factori economici:

➢ scăderea potenţialului economic al zonei; ➢ insuficienţa resurselor financiare alocate învăţământului; ➢ nivelul modest al venitului localnicilor; ➢ agenții economici nu sunt suficient de sensibili la nevoile financiare ale şcolii; ➢ lipsa unei legislaţii motivaţionale pentru agentul economic astfel încât sponsorizările pentru şcoală să fie mai facile;

➢ politica de finanţare pe baza de proiecte şi programe a UE.

Factori sociali:

➢ şomaj ridicat mai ales în rândul absolvenților; ➢ nivel de trai mediu; ➢ plecarea părinţilor la muncă în străinătate; ➢ mulţi copii lăsaţi în grija rudelor sau vecinilor datorită migrării forţei de muncă în alte ţări; ➢ influenţa nu totdeauna pozitivă a mass-mediei; ➢ educaţia nu este văzută ca un mijloc de promovare socială şi economică; ➢ asistenţa socială precară;

➢ reducerea populaţiei şcolare;

➢ percepţia unor părinţi privind nevoia de educaţie este nesatisfacătoare;

➢ familia, datorită veniturilor modeste îşi pierde interesul şi preocuparea pentru susţinerea ideii de educaţie;

➢ nesiguranţa ocupării unui loc de muncă la absolvirea şcolii, cât şi mediile sociale din care provin, duc la o slabă preocupare a elevilor

pentru pregătirea profesională;

➢ lipsa modelelor reale.

61

Factori tehnologici:

➢ pătrunderea tehnologiei moderne întâmpină dificultăţie financiare; ➢ unităţile şcolare nu dezvoltă suficient servicii de educare a adulţilor pe domenii de activitate; ➢ interes prea scăzut pentru utilizarea tehnologiei informaţiei în scopul dezvoltării relaţiilor interinstituţionale;

Factori ecologici:

Pe măsura ce tehnologia se perfecţionează, stilul nostru de viaţă se schimbă. Preocupările în domeniul ecologic, din grija faţă de

generaţiile viitoare, au în vedere reducerea poluării, folosirea unor materiale mai eficiente, reciclarea şi refolosirea lor. În acest sens şcoala

noastră participă la programe de colectare de deșeuri electrice și electronice –Program național ”Baterel și Lumea Non-E” dar și la campanii

naționale de curățenie precum , "Let's Do It, Romania!"

REZUMAT AL PRINCIPALELOR ASPECTE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE

Ca urmare a analizei mediului extern şi a mediului intern al şcolii se desprind următoarele aspecte principale care necesită dezvoltare:

• Promovarea unei oferte educaționale diversificate și centrate pe nevoile și interesele elevilor, părinților, ale comunității și pe cerințele forței

de muncă la nivel local, regional și european pentru a facilita inserția socio-profesională a absolvenților.

• Creşterea calităţii procesului de învăţământ cu implicarea responsabilă a tuturor factorilor, beneficiari direcţi, indirecţi şi prestatori de

servicii educaţionale.

• Consolidarea şi extinderea reţelei de colaborare cu cât mai multe şcoli.

• Stimularea cooperărilor și crearea de parteneriate eficiente pentru o formare profesională de calitate.

• Îmbunătățirea comunicării interne și externe, promovarea și valorificarea diversității culturale în educație.

• Formarea și dezvoltarea resurselor umane pe plan local prin dezvoltarea Centrului de formare profesională a adulților – Cursuri de formare

pentru adulți – cursuri de zi sau serale.

• Consilierea adulţilor pentru reorientare în carieră şi pentru ridicarea nivelului calificării, cu atragerea partenerilor sociali implicaţi ca

beneficiari.

• Intensificarea activităţilor de colaborare şcoală – agent economic – AJOFM, în vederea identificării calificărilor pentru autorizare şi a

grupurilor ţintă pentru formarea continuă.

62

• Activităţi practice, generatoare de venit, cum ar fi de exemplu: lucrări agricole de toamnă și primăvară cu ajutorul utilajelor din dotare,

producerea legumelor în Sera Didactică și comercializarea lor, prelucrarea și confecționarea diverselor articole textile (lenjerie pat, cravate

școlare, ș.a) în atelierul școală, plantarea de puieți- parteneriat cu Ocolul Silvic, servicii de spălătorie auto, vulcanizare, măsurare de

tensiune în acumulatori auto realizate în laboratorul auto, înființarea Școlii de șoferi în vederea obținerii permisului de conducere categoria

B.

• Combatarea şi prevenirea abandonului şcolar şi a absenteismului prin derularea de programe de consiliere şi sprijin în favoarea

familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu.

• Implicarea cadrelor didactice în vederea realizării de proiecte şi programe remediale pentru obținerea creșterii promovabilității la

examenele de bacalaureat.

63

III. PLANUL MANAGERIAL 2018-2019

Viziune: „În anul 2020, oraşul Întorsura Buzăului va beneficia de un învăţământ profesional și tehnic consolidat, eficient, orientat către piaţă,

adaptat nevoilor în schimbare ale comunităţii locale, aspiraţiilor individuale și dezvoltării judeţene şi regionale.”

PRIORITĂȚILE, OBIECTIVELE ȘI ȚINTELE ȘCOLII

Motto:

“Să formezi o echipă este începutul, să rămâi împreună înseamnă progresul, să lucrezi împreună aduce succesul” Henry Ford (Adaptare după Planul local de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic 2014-2020 al judeţului Covasna)

Prioritatea Obiectivele Țintele

1. Corelarea ofertei

ÎPT din regiune cu

nevoile de calificare

1.1. Identificarea nevoilor de

calificare.

1.2. Adaptarea ofertei pentru formarea

profesională iniţială la nevoile de

calificare.

1.3. Diversificarea serviciilor oferite

prin şcolile din ÎPT.

1.1.1 Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic

actualizate şi accesibile privind nevoile de calificare.

1.2.1. Includerea în oferta de școlarizare a calificărilor

identificate ca prioritate la nivel local și județean.

1.2.2. Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de

adecvare a competenţelor formate la nevoile viitoare

ale unei economii în schimbare.

1.3.1 Implicarea activă a şcolilor TVET în programe de

formare a adulţilor şi alte servicii în folosul

comunităţii

64

1.4. Asigurarea calităţii serviciilor

oferite prin şcolile din ÎPT .

1.4.1. Implementarea unui sistem de asigurare a calităţii în

ÎPT.

2. Dezvoltarea

serviciilor de

orientare și

consiliere

2.1. Îmbunătăţirea mecanismelor

pentru facilitarea accesului la educaţie şi

ocuparea unui loc de muncă .

2.2. Diversificarea activităților de

îndrumare și orientare în carieră precum și

dezvoltarea abilităților socio-emoționale.

2.1.1. Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor

de orientare şi consiliere .

2.2.1 Implicarea in activități de îndrumare și orientare în

carieră

3. Reabilitarea şi

modernizarea

infrastructurii şi

dotării şcolilor din

ÎPT prin proiectul

ROSE

3.1. Îmbunătăţirea condiţiilor de

învăţare în ÎPT .

3.2. Îmbunătățirea condițiilor privind

promovabilitatea la examenele naționale.

3.1.1 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii (spaţii de

curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi)

3.1.2. Desfăşurare unor activităţi aducătoare de venituri

extrabugetare

3.2.1 Dotarea și modernizarea unui spațiu destinat pregătirii

remediale în scopul creșterii ratei de absolvire

4. Dezvoltarea

competenţelor

profesionale ale

resurselor umane

din ÎPT .

4.1. Dezvoltarea competenţelor

metodice şi de specialitate ale

personalului didactic din ÎPT .

4.1.1. Toţi profesorii din ÎPT participă anual la o formă de

perfecţionare metodică şi de specialitate

65

5. Dezvoltarea şi

diversificarea

parteneriatului

social în ÎPT .

5.1. Dezvoltarea, diversificarea şi

creşterea eficienţei relaţiilor de

parteneriat, pentru asistarea deciziei şi

furnizarea unor servicii de calitate prin

sistemul de ÎPT.

5.2. Organizarea unor activități

extracurriculare, excursii documentare,

stagii de practică / internship

5.1.1. Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare

sistematică cu partenerii sociali

5.2.1. Creșterea interesului pentru dezvoltarea profesională

6. Asigurarea

accesului la ÎPT şi

creşterea gradului

de cuprindere în

educaţie.

6.1. Facilitarea accesului la educaţie

prin ÎPT, prevenirea şi reducerea

abandonului şcolar

6.1.1. Facilitarea accesului la educaţie pentru elevii din

categoriile dezavantaje

6.1.2. Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar la clasele

terminale

6.1.3. Inițierea de noi proiecte pentru atragerea unor noi

fonduri cu scopul prevenirii abandonului școlar

7. Creșterea

procentului de

promovabilitate la

examenele naționale

prin proiectul

ROSE

7.1 Creșterea promovabilității la

examenul de bacalaureat, precum și la examenul

de certificare a competențelor profesionale

7.1.1. Identificarea elevilor care necesită pregătire

remedială

7.1.2. Facilitarea accesului la educație a elevilor care

necesită pregătire remedială

66

PRIORITATEA: 1 Corelarea ofertei ÎPT din unitate cu nevoile de calificare.

Obiectiv: 1.1 Identificarea nevoilor de calificare.

Ţinta: 1.1.1 Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile privind nevoile de calificare.

Context: Evoluţia pieţei muncii locale şi regionale impune o mai bună planificare din punct de vedere al nevoilor de calificare prin ÎPT, corelând astfel,

cererea agenţilor economici cu oferta şcolii.

Prognozele de piaţa muncii oferă instituţiei de învăţământ o indicaţie cu privire la variatele categorii de calificării cerute pe piaţa muncii şi a riscurilor care

apar în cazul neconcordanţei dintre oferta de formare profesională şi nevoile de calificare.

Acţiuni pentru atingerea

obiectivului

Rezultate

măsurabile

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile

Parteneri: Cost Sursa de finanţare

1.Colectarea, actualizarea şi analiza informaţiilor privind nevoile pieţei muncii de la A.J.O.F. Covasna

Actualizarea

informaţiilor

privind evoluţia

pieţii muncii locale

şi regionale

Anual

Responsabil CEAC

Director

ISJ

AJOFM

CNDIPT

- -

2.Monitorizarea inserţiei absolvenţilor ÎPT prin aplicarea procedurii elaborate la nivel de unitate .

Completarea bazei

de date privind

inserţia

absolvenţilor

Anual Director

Diriginţii claselor

terminale anul

anterior

Absolvenţii

Agenţii

economici

Secretariatul

şcolii

- -

3. Colaborarea şcolilor din zonă pentru planificarea ofertei pe baza unei strategii comune pe termen lung.

Planurile de

şcolarizare anuale,

avizate de CLD.

An şcolar 2018-

2019

Director Şcoli din zonă

Primăriile din

zona

- -

67


Obiectiv: 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare .

Ţinta: 1.2.1: Includerea în oferta de școlarizare a calificărilor identificate ca prioritate la nivel local și județean.

Context: În vederea actualizării Planului de acţiune al școlii sunt necesare metodologii şi prognoze ce au rolul de a oferi informaţii cu privire la domeniile de

activitate cu potenţial de dezvoltare ce necesită personal de o anumită pregătire, la calificările şi competenţele specifice ce răspund nevoilor concrete ale pieţei

muncii. Pornind de la aceste observaţii se doreşte includerea în oferta de școlarizare a calificărilor identificate ca prioritate la nivel local și județean.


obiectivului

Rezultate

măsurabile

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile


1. Revizuirea anuală a PAS-ului în concordanță cu recomandările din PRAI și PLAI.

Îmbunătățirea țintelor pentru fiecare prioritate în parte

Noiembrie 2018

Echipa elaborare

PAS

Director

AJOFM Înt.

Buzăului

ISJ

COVASNA

-

-

2.Corelarea anuală a planurilor de şcolarizare în concordanţă cu studiile realizate și prognoza pieței muncii.

Plan de școlarizare adaptat nevoilor pieței muncii.

Ianuarie /februarie

2019

Diriginţii

CA

Director

Agenţi

economici

AJOFM Înt.

Buzăului

ISJ

COVASNA

-

-

3.Includerea în cadrul orelor de orientare și consiliere a unor teme privind orientarea în carieră cu participarea unor reprezentanți ai agențiloe economici locali.

Inserția absolvenților pe piața muncii într-un procent de cel puțin 10%

Anual Director

Diriginţii

Agenţi

economici

din zonă

100 lei

Bugetul local, resurse

din sistem, resurse

atrase.

68


Obiectiv: 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare .

Ţinta: 1.2.2: Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile viitoare ale unei economii în schimbare.

Context: În contextul adaptării structurii calificărilor la cerinţele economiei personalul angajat poate avea nevoie de o nouă calificare sau de dezvoltare a unor

competenţe certificate; iar pe de altă parte angajatorii cer pentru absolvenţi dezvoltarea unor abilităţi cheie de comunicare, gândire critică, spirit de echipă,

conduită civică, cu atât mai important cu care absolvenţii nu au experienţă profesională. Prea puţine firme din România investesc în formarea continuă a

angajaţilor.


obiectivului

Rezultate măsurabile Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile


1. Aplicarea riguroasă a

standardelor de pregătire

profesională.

Portofoliul elevului

Portofoliul profesorului

Permanent Director Agenţi

economici

- -

2. Identificarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor şi adaptarea curriculumului în dezvoltare locală în parteneriat.

Număr de CDL – uri

realizate în colaborare

cu agenţi economici.

Octombrie 2018 Șef de catedră

tehnică

Agenţi

economici

- -

3. Consolidarea pregătirii tehnice de

bază prin utilizarea permanentă a

Auxiliarelor curriculare și a

echipamentelor PHARE din dotare

Număr de înregistrări în

registru unic de

utilizare a

echipamentelor de la

fiecare atelier

Portofoliul elevilor

Permanent Șef de catedră

tehnică

Ingineri

Maiștri

instructori

- -

4.Colaborarea cu şcolile cuprinse

în rețeaua PHARE-TVET din

judeţul Covasna

Număr de întâlniri Permanent Director Şcolile din

reţea

400 lei Resurse din sistem,

resurse atrase.

69

PRIORITATEA: 1 Corelarea ofertei ÎPT din judeţ cu nevoile de calificare.

Obiectiv: 1.3: Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT.

Ţinta: 1.3.1: Implicarea activă a şcolilor TVET în programe de formare a adulţilor şi alte servicii în folosul comunităţii

Context: Procesele dinamice de pe piaţa muncii impun necesitatea reconversiei profesionale a adulţilor pentru obţinerea unui loc de muncă. Reducerea

personalului din marile intreprinderi si cresterea numarului de salariați în sectorul IMM presupune formarea continuă, reconversie profesională și policalificare.


obiectivului

Rezultate

măsurabile

Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile


1.Elaborarea şi implementarea unei

proceduri de identificare a cererilor

de formare a adulţilor, de pe piaţa

muncii.

Elaborarea procedurii

Nr. de solicitări

identificate

30.12.2018

Director

Responsabilul

CEAC

Agenţii

economici

AJOFM

Covasna

-

-

2.Depunerea dosarului pentru acreditarea ca Centru de formare/evaluare profesională a adulţilor.

Dosar acreditat Octombrie 2018 Director CNFPA 6000lei Resurse din sistem,

resurse atrase.

3.Desemnarea formatorilor din

rândul cadrelor didactice certificate

ca formator.

Număr de dosare

personale profesori

formatori

Noiembrie 2018 Director

Responsabilul cu

formarea continuă a

cadrelor didactice

CCD Covasna

CNFPA

ANC

- -

4. Elaborarea şi promovarea ofertei de formare a adulților

Broşuri, pliante,

întâlniri cu

reprezentanţii

comunităţii locale

Număr de procese

verbale încheiate cu

beneficiari.

Permanent Director

Comisia pentru

curiculum

Autorităţi

locale

Agenţi

economici

Inspectoratul

şcolar, CLDPS,

CNFPA

200 lei Resurse din sistem,

resurse atrase.

70

PRIORITATEA: 1 Corelarea ofertei ÎPT din judeţ cu nevoile de calificare.

Obiectiv: 1.4: Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT .

Ţinta: 1.4.1: Implementarea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT.

Context: Asigurarea calităţii şi eficienţei în procesul de formare profesională, centrat pe elev şi orientat spre formarea competenţelor profesionale în

concordanţă cu cerinţele standardelor de pregătire este condiţionată de utilizarea unor mijloace şi materiale didactice adecvate. Existenţa în sistemul de

învăţământ a unui sistem, de autorizare şi acreditare impus de către organismele de acreditare, precum şi a unui sistem de autoevaluare specific învăţământului

profesional şi tehnic care stabilesc condiţiile de funcţionare a comisiei trebuie stabilite măsuri în vederea raportării acestora la un set comun de indicatori de

referinţă .


obiectivului

Rezultate măsurabile Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile


1. Alegerea Comisiei de Evaluare şi

Asigurare a Calităţii la nivelul şcolii.

Constituirea comisiei,

elaborarea strategiei

de lucru pentru anul

şcolar 2018– 2019

Septembrie 2018 Director Consiliul

profesoral,

Consiliul de

administrație

- -

2. Revizuirea Procedurilor la nivelul instituţie .

Număr de proceduri

revizuite

Noiembrie 2018 Reprezentant

comisie CEAC

Membri

comisiei CEAC

200 lei Resurse din sistem;

resurse locale

3. Implementarea programului de

observări pentru verificarea redactării

documentelor şcolare.

Număr de observări Permanent în

decursul anului

şcolar 2018– 2019

Reprezentant

comisie CEAC

Membri

comisiei CEAC

Cadrele

didactice


resurse locale

4.Organizarea unui schimb de bune

practici în cadrul reţelelor de

colaborare între şcolile din judeţ.

Număr de şcoli

participante cu

exemple de bune

practici

Mai 2019 Şefii de arii

curriculare

Membrii CEAC

Şcolile din

judeţ


resurse locale

71

PRIORITATEA: 2 Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere.

Obiectiv: 2.1 Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă.

Ţinta: 2.1.1 Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere .

Context: Eficiența activităților de orientare și consiliere faciliteaza atingerea unui maxim al performanțelor individuale, personale și profesionale, în funcție

de interesele și capacitatile fiecăruia, în condițiile unui sistem deschis cu acces sporit pe verticala nivelurilor de calificare. În prezent, se constată la elevii care

sunt în situația de a lua o decizie, un deficit de informații de baza privind perspectivele profesionale cu privire la alternativele oferite de traseele de formare.

Pentru a corecta acest neajuns, este necesar ca un set de informații esențiale pentru elevii din anii terminali să fie în mod sistematic și controlat aduse la

cunoştinţa lor, pentru a facilita o decizie în cunoştinţă de cauză.

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate măsurabile Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabil

e


1. Proiectarea şi implementarea unui

calendar obligatoriu de activităţi de

informare şi consiliere pentru:

-clasele VII,VIII -cariera profesională

bazată pe aptitudini;

-clasa VIII:- prezentarea ofertei de

formare la nivel local și județean;

-clasa a IX-a, a X-a: -alternative de

angajare şi/sau de continuare a studiilor.

Număr de vizite

Număr de ore de consiliere specializată / elev.

Anual Inginerul de

sistem

Consilierul

școlar

Diriginții

ISJ, CCD

300 Resurse din sistem;

resurse locale,

resurse atrase

2.Implicarea partenerilor sociali în acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră.

Număr de întâlniri cu

partenerii sociali şi cu factorii

implicaţi privind orientarea şi

consilierea pentru carieră

Număr de contracte cadru

închiate

Anual Consiliul de

administraţi

e

ISJ

Parteneri

sociali


resurse locale,

resurse atrase

72

3. Colaborarea cu şcolile din reţea pentru

elaborarea de materiale de promovare a

carierei pe fiecare domeniu de pregătire.

Număr de materiale redactate

pentru promovarea carierei pe

fiecare domeniu de pregătire

Mai 2019 Director Şcolile din

reţea


resurse locale,

resurse atrase

4. Colaborarea cu universităţile din țară și

cu şcolile postliceale în vederea

promovării ofertelor educaționale ale

acestora.

Număr de întâlniri

Număr de materiale difuzate

Iunie 2019 Director Universitatiil

e si scolile

postliceale

- -

PRIORITATEA: 2 Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere

Obiectiv: 2.2 Diversificarea activităților de îndrumare și orientare în carieră precum și dezvoltarea abilităților socio-emoționale

Ţinta: 2.2.1 Implicarea in activități de îndrumare și orientare în carieră

Context: Eficiența activităților de orientare și consiliere faciliteaza atingerea unui maxim al performanțelor individuale, personale și profesionale, în funcție de

interesele și capacitatile fiecăruia, în condițiile unui sistem deschis cu acces sporit pe verticala nivelurilor de calificare. În prezent, se constată la elevii care

sunt în situația de a lua o decizie, un deficit de informații de baza privind perspectivele profesionale cu privire la alternativele oferite de traseele de formare.

Pentru a corecta acest neajuns, este necesar ca un set de informații esențiale pentru elevii din anii terminali să fie în mod sistematic și controlat aduse la

cunoştinţa lor, pentru a facilita o decizie în cunoştinţă de cauză.


care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabil

e


1. Proiectarea şi implementarea unui

calendar obligatoriu de activităţi

extracurriculare de informare şi consiliere

pentru:

-clasele IX- XII -cariera profesională

Număr de vizite

Număr de ore de consiliere specializată, număr ore consiliere, îndrumare în carieră.

Anual Inginerul de

sistem

Consilierul

școlar

Diriginții

ISJ, CCD

1445 lei Resurse din proiect

ROSE

73

bazată pe aptitudini;

-clasa a IX-a, a X-a: -alternative în scopul

continuării studiilor.

2.Implicarea partenerilor sociali în acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră.


partenerii sociali şi cu factorii

implicaţi privind orientarea şi

consilierea pentru carieră/

Număr de contracte cadru

închiate

Anual Consiliul de

administraţi

e

ISJ

Parteneri

sociali


resurse locale,

resurse atrase

3. Organizarea unor întâlniri extracurriculare cu persoane abilitate în orientarea profesională, precum și cu persoane abilitate în dezvoltarea socio-emoțională

Număr întâlniri cu persoanele

competente din acest domeniu.

Anual Psiholog

școlar,

profesori

diriginți

Parteneri

sociali


ROSE

PRIORITATEA: 3 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării şcolilor din ÎPT .

Obiectiv: 3.1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT .

Ţinta: 3.1.1: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi)

3.1.2: Desfăşurare unor activităţi aducătoare de venituri extrabugetare

Context: Pentru susţinerea cheltuielilor destinate îmbunătăţirii performanţei, prin oferirea unui cadru modern, actual şi eficient de învăţare, introducerea

sistemelor de asigurare a calităţii în educaţie prin motivarea actorilor implicaţi în procesul de educaţie şi formare este necesară utilizarea tuturor posibilităţilor

legale de atragere de fonduri extrabugetare. Bugetele propuse de către unităţile de învăţământ, în conformitate cu nevoile identificate pe plan local, suferă

numeroase rectificări.

74


obiectivului

Rezultate

măsurabile

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile


1. Implicarea atelierelor școală în obținerea fondurilor extrabugetare prin prestări de servicii

Creșterea veniturilor proprii cu 10%

Permanent Director

Contabil

Şef de arie

curriculară

”Tehnologii”

Ingineri

Maiștri

instructori

1000 lei Resurse

extrabugetare

2. Activități de producție- Realizarea

legumelor în Sera Didactică

Comercializarea

legumelor obținute

Permanent Director

Contabil

Catedra Agricultură

Primăria

orașului

350 lei Resurse

extrabugetare

3. Cursuri de școlarizare prin Școala de șoferi

Număr de elevi

școlarizați

Permanent Director

Contabil

Ingineri AR

Catedra

domeniu

Mecanic


resurse locale,

resurse atrase.

4.Cursuri de inițiere în informatică, AeL, ECDL

Număr de cursanți Permanent Director

Contabil

Prof. informatică

Autorităţi locale

Agenţi

economici

ISJ, CLDPS,

CNFPA


resurse locale,

resurse atrase.

75

PRIORITATEA: 3 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării şcolilor din ÎPT prin proiectul ROSE.

Obiectiv: 3.2: Îmbunătățirea condițiilor privind promovabilitatea la examenele naționale.

Ţinta: 3.2.1: Dotarea și modernizarea unui spațiu destinat pregătirii remediale în scopul creșterii ratei de absolvire

Context: Pentru desfășurarea în bune condiții a pregătirii remediale în vederea susținerii examenelor finale, este necesară amenajarea și dotarea unui spațiu cu

echipamente IT, precum și materiale consumabile.


obiectivului

Rezultate

măsurabile

Data până la care

vor fi finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile


1. Scrierea de proiecte în scopul

atragerii fondurilor europene

Câștigarea

proiectului

Perioada de

depunere a

proiectului

Director

Contabil

Echipa de scriere a

proiectului

ISJ

MEN


ROSE

2. Implementarea proiectelor

câștigate

Amenajarea și

dotarea cabinetelor

Anual Director

Contabil

Echipa de

implementare a

proiectului

ISJ

MEN

185317

lei

Resurse din proiect

ROSE

3. Organizarea unor întâlniri cu

elevii și desfășurarea activităților

remediale în vederea creșterii ratei

de absolvire

Număr de elevi

școlarizați

Număr de elevi

promovați la

examenele

naționale

Anual Director

Contabil

Echipa de proiect

ISJ

MEN


ROSE

4.Dotarea și modernizarea unui Materiale Anual Director ISJ 71276 lei Resurse din proiect

76

spațiu destinat pregătirii remediale în

scopul creșterii ratei de absolvire

achiziționate și săli

dotate

Contabil

Echipa de proiect

MEN ROSE

PRIORITATEA: 4: Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane din ÎPT .

Obiectiv: 4.1: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din ÎPT .

Ţinta: 4.1.1: Toţi profesorii din ÎPT participă anual la o formă de perfecţionare metodică şi de specialitate

Context: În practica profesorilor se constată nevoia dezvoltării competenţelor metodice necesare atât noilor abordări în relaţia cu elevul cât şi în proiectarea şi

aplicarea în parteneriat a curriculumului în dezvoltare locală. În funcţie de cultura organizaţiei, programele derulate, calitatea resurselor umane, fiecare şcoală

trebuie să fie este o sursă şi un receptor în acelaşi timp în transferul de experienţe cu comunitatea în care trăieşte, inclusiv în interiorul comunităţii

educaţionale.


obiectivului

Rezultate măsurabile Data până

la care vor

fi finalizate

Persoana/ persoanele

responsabile

Parteneri: Cost Sursa de

finanţare

1. Programe de formare continuă pentru dezvoltarea competenţelor metodice şi adaptarea la cerinţele reformei din ÎPT (întâlniri metodice, lecţii deschise, scheme de mentorat în şcoală, etc.)

Profesorii debutanţi cuprinşi în scheme de mentorat

An şcolar

Director

Responsabilul cu

formarea continuă

Şefi de catedră

Casa Corpului

Didactic

Universitatea

”Transilvania”

2000lei Resurse

extrabugetare

77

Brașov

2.Activităţi de mentorat la nivelul ariei curriculare, în cazul profesorilor debutanţi

Număr de lecţii deschise organizate pe domeniu de formare profesională

Lunar Director

Şefi de catedră

Mentori la nivel

județean

1000 lei Resurse

extrabugetare

3. Schimburi de experienţă cu alte şcoli din judeţ în cadrul reţelelor de colaborare, inclusiv cu şcoli din UE.

Minimum 2 întâlniri pe

an în cadrul reţelei

zonale existente

Semestrial Director

Șefi de catedră

Şcolile din reţea 400 lei Resurse din

sistem; resurse

locale, resurse

atrase

PRIORITATEA: 5: Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT .

Obiectiv: 5.1: Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de

calitate prin sistemul de ÎPT .

Ţinta: 5.1.1: Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare sistematică cu partenerii sociali

Context: Reţeaua partenerială a unităţii cuprinde un spectru larg de parteneri. Activitatea s-a diversificat şi a avut un rol important în creşterea calităţii

formării profesionale a elevilor şcolii, asigurarea inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor, urmărirea integrării absolvenţilor la agenţii economici

angajatori, susţinerea proiectelor de dezvoltare a şcolii. Ţinând cont de realizările existente se impune o diversificare a acţiunilor realizate în parteneriat şi o

creştere a gradului de implicare a agenţilor economici parteneri în activitatea de formare profesională a elevilor şcolii.


obiectivului


la care vor

fi finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile


1.Încheierea de acorduri de

parteneriat cu angajatorii pentru

Încheierea protocoalelor de

colaborare cu agenţi

Septembrie Director Agenţi economici 250 lei Resurse din sistem;

resurse locale,

78

asigurarea pregătirii practice şi

angajării absolvenţilor şcolii

profesionale.

economici locali cel puţin

egal cu numărul calificărilor

din învăţământul

profesional

2018 resurse atrase

2. Îmbunătăţirea organizării

examenelor de absolvire, privind

participarea efectivă a

partenerilor sociali în cadrul

comisiilor de evaluare şi

implicarea acestora la elaborarea

temelor de proiect

Număr de reprezentanţi ai

agenţilor economici membri

în comisiile de examinare

Iunie 2019

Anual

Director Agenţi economici - -

3.Monitorizarea evaluării şi a

înregistrării activităţii de instruire

practică

O mapă cu fişe de

observaţii pentru elevii

claselor a IX-a, a X-a, şi a

XI –a profesională, jurnale

de practică ale elevilor

Pe parcursul

anului şcolar

Şef de arie

curriculară

,,Tehnologii ”

Agenţii economicii

300 lei

Resurse locale

PRIORITATEA: 5: Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT .

Obiectiv: 5.2: Organizarea unor activități extracurriculare, excursii documentare, stagii de practică / internship

Ţinta: 5.2.1: Creșterea interesului pentru dezvoltarea profesională prin proiectul ROSE

Context: Ţinând cont de obiectivul propus se impune o diversificare a acţiunilor extracurriculare de informare cu privire la evoluția pieței muncii, de identificare

a unor noi parteneri în vederea realizării stagiilor de pregătire practică a elevilor și realizarea unor schimburi de experiență.

79


obiectivului


la care vor

fi finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile


1.Informare cu privire la oferta de

locuri de muncă de pe piața

muncii

Număr oferte de locuri de

muncă

Anual Responsabilul de

comisie orientare

școlară și

profesională

AJOFM,

Universități de

stat și particulare

- -

2. Organizarea de excursii la

târguri de locuri de muncă, la

agenți economici sau în zone bine

dezvoltate din punct de vedere

economic.

Numărul excursiilor

organizate

Anual

Director

Contabil

Echipa de proiect

Universități de

stat și particulare

ISJ

MEN


ROSE

PRIORITATEA: 6: Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie.

Obiectiv: 6.1: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar

Ţinta: 6.1.1: Facilitarea accesului la educaţie pentru elevii din categoriile dezavantaje

6.1.2: Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar la clasele terminale

6.1.3: Inițierea de noi proiecte pentru atragerea unor noi fonduri cu scopul prevenirii abandonului școlar

Context: Elevii cuprinşi în unitatea de învăţământ provin şi din localităţi situate la distanţe semnificative faţă de sediul şcolii (20 – 25 km). Aceştia întâmpină

serioase dificultăţi în parcurgerea distanţei de la şi la domiciliu. Situaţia poate fi rezolvată, pe de o parte prin folosirea microbuzelor şcolii, şi pe de altă parte,

prin punerea la dispoziţia elevilor microbuze de către primăriile comunelor limitrofe, plata abonamentelor elevilor. Acest lucru poate fi realizat prin scrierea și

câștigarea unor proiecte care prin derularea lor pot adduce și menține elevii în instituție.

80


care vor fi

finalizate

Persoanele

responsabile


finanţare

1. Îmbunătăţirea transportului elevilor în teritoriu Întâlniri cu reprezentanţii

consiliilor locale ale

comunelor limitrofe de

unde provin o parte din

elevi pentru rezolvarea

problemei transportului în

comun a elevilor (orarul

microbuzelor, eliberare

abonamente)

Decontarea contravalorii

abonamentelor

Septembrie 2018 Director

Contabil

Consiliile

Locale ale

comunelor

limitrofe

10000 lei Resurse locale,

resurse atrase

2. Colaborarea cu şcolile de la care provin elevii pentru facilitarea procesului de identificare a elevilor cu CES şi colaborarea cu părinţii în acest sens


factorii responsabili din

şcolile generale şi cu

părinţii

Anual Consilierul

școlar

Şcolile

generale din

aria de

recrutare

- -

3. Programe de sprijin pentru elevii care în urma testării iniţiale au avut rezultate slabe

Număr de elevi

participanţi la pregătire

Anual

Şefi arii

curriculare

Cadre

didactice

2000 lei Fonduri

europene

4. Monitorizarea fenomenului de absenteism Rapoarte săptămânale/

lunare

Permanent Inginerul de

sistem

Diriginții

- -

5.Colaborarea cu autorităţile şi instituţiile specializate respectiv cu psihologul şcolii pentru oferirea de asistenţă specializată elevilor cu risc de abandon (părinţi plecaţi în străinătate, familii monoparentale)

Reducerea abandonului

şcolar cu 3,5 % în anul

şcolar 2018-2019

Permanent

Diriginții

Consilierul

educativ

Autorităţile

locale

Psihologul

școlar

-

-

81

6.Scrierea de proiecte care prin derularea lor pot aduce și menține elevii în instituție

Numărul de elevi care

frecventează cursurile

Anual Echipa de

scriere a

proiectului

ISJ, MEN,

Autorităţile

locale

-

PRIORITATEA: 7: Creșterea procentului de promovabilitate la examenele naționale prin proiectul ROSE

Obiectiv: 7.1: Creșterea promovabilității la examenul de bacalaureat, precum și la examenul de certificare a competențelor profesionale

Ţinta: 7.1.1: Identificarea elevilor care necesită pregătire remedială

7.1.2: Facilitarea accesului la educație a elevilor care necesită pregătire remedială

Context: În urma analizei rezultatelor obținute la examenele naționale se impune organizarea unor întâlniri extracurriculare cu elevii și realizarea unui calendar

de pregătire remedială la disciplinele unde elevii întâmpină dificultăți.


care vor fi

finalizate

Persoanele

responsabile


finanţare

1. Identificarea elevilor care necesită pregătire

remedială

Numărul de elevi

identificați

Anual Cadre

didactice

Consiliul

profesoral

Consiliul de

administrație

- -

2. Stabilirea graficului de pregătire remedială Număr de ore stabilite

pentru pregătirea

remedială a elevilor

Anual Cadre

didactice

responsabile

cu pregătirea

remedială

Consiliul

profesoral

Consiliul de

administrație

- -

3. Desfășurarea orelor de pregătire remedială Număr de elevi prezenți

la pregătire

Anual Cadre

didactice

Cadre

didactice

- -

82

responsabile

cu pregătirea

remedială

4. Feedback-ul obținut Număr de elevi promovați

la examenele naționale

Anual Cadre

didactice

responsabile

cu pregătirea

remedială

Consiliul

profesoral

Consiliul de

administrație

- -

83

IV. CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE

Programul activităţilor de consultare, monitorizare şi evaluare

Nr.

crt.

Acţiunea Responsabili/Parteneri Termen

1.

Consultarea partenerilor sociali

cu privire la stabilirea unui plan

de şcolarizare realizabil şi

necesar

Agenţi economici

Reprezentanţi administraţie

locală, zonală

Unităţi şcolare de învăţământ

gimnazial

Octombrie-

Decembrie 2018

2. Identificarea nevoilor de

calificare profesională la nivel

local şi zonal.

Agenţi economici

Reprezentanţi administraţie

locale, zonale

Ianuarie – Martie

2019

3.

Monitorizarea internă

semestrială la nivelul

compartimentelor funcţionale

din şcoală

Echipa managerială

Responsabilii compartimentelor

funcţionale

La sfârşitul fiecărui

semestru

4. Monitorizare internă a

activităţilor prin CEAC

CEAC

Echipa managerială

Conform

calendarului

An şcolar 2018-2019

5.

Analiza informaţiilor privind

progresul realizat în atingerea

obiectivelor;

CEAC

Echipa managerială

Conform

calendarului


6.

Comunicarea acţiunilor

corective propuse, prin raportare

la rezultatele obţinute

Echipa managerială

Responsabilii comisiilor

metodice

Conform

calendarului


7. Autoevaluare / evaluare internă

Personal angajat în unitatea

şcolară

Semestrial / anual

conform fişelor de

84

Echipa managerială evaluare

8 Monitorizare externă realizată

de ISJ Covasna pe domeniul

asigurării calităţii

Departamentul CEAC al ISJ

Covasna

Conform

planificărilor

9 Analiza activităţii derulate prin

raportare la indicatorii PAS.

Evaluarea progresului în

atingerea ţintelor

Echipa managerială

Reprezentaţii partenerilor sociali

Semestrial / anual

10 Reactualizarea PAS din

perspectiva atingerii ţintelor

asumate la nivelul unităţii

şcolare, a comunităţii.

Echipa managerială

Reprezentaţii partenerilor sociali

Septembrie 2018

85

V. ANEXE

GLOSAR DE TERMENI

AMIGO – Ancheta asupra forţei de muncă efectuată în gospodării

AJOFM – Agenţia judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă

CEAC – Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii în Educaţie

Cheltuielile pentru educaţie – se referă la ansamblul resurselor financiare folosite de

instituţiile şi programele de educaţie. Conform Manualului OECD, acestea se grupează în trei

categorii (OECD, 2004, p. 63):

➢ cheltuieli pentru bunuri şi servicii, respectiv cheltuielile pentru:

- instruire (ex. costurile pentru predare);

- bunurile furnizate de instituţii în scopuri educative (ex. manualele, materialele pedagogice);

- formarea ucenicilor şi a altor participanţi la programele duale (combinaţie de învăţământ şi

pregătire prin munca productivă în întreprinderi);

- administraţia învăţământului (la nivel central, regional şi local);

- cheltuielile de capital şi plata locaţiei;

- nevoile educative speciale şi consilierea.

➢ cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare , care se referă la:

- cercetarea pedagogică şi dezvoltarea curriculară;

- cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea realizată de instituţiile de învăţământ superior.

➢ cheltuielile pentru bunuri şi servicii, pentru alte scopuri decât instruirea (servicii

auxiliare);

- transportul elevilor, cantinele, internatele şi căminele studenţesti, serviciile de sănătate

pentru elevi şi studenţi;

- serviciile pentru publicul general asigurate de instituţiile de educaţie.

Sursele finanţării învăţământului pot fi interne (publice şi private) sau externe.

Curriculum – desemnează, în general, ansamblul situaţiilor de învăţare organizate de o

instituţie educativă. În ISCED şi SNIE, curriculum-ul se referă la ariile de studii şi alocarea

lor orară, ceea ce corespunde curriculum-ului cadru din învăţământul românesc.

Educaţie – activitatea intenţionată şi sistematică de comunicare menită să producă o învăţare

durabilă (aceasta definiţie este folosită în principalele Manuale de utilizare a indicatorilor,

citate în bibliografie).

86

Educaţia formală – este tipul de educaţie desfăşurat în instituţii recunoscute de stat

(grădiniţe, şcoli, universităţi), pe baza unor programe sistematice, finalizate cu diplome sau

certificate oficiale.

Educaţia formală este realizata de formatori specializaţi (educatori, institutori, înăţători,

profesori), presupune un sistem de evaluare a studiilor şi o gradare cronologică a efectivelor

de elevi şi studenţi. Atât SNIE, cât şi Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei

(ISCED) se refera exclusiv la educaţia formală şi la învăţământ.

Educaţia non-formală – se realizează în şcoală sau în afara şcolii, prin proiecte, excursii,

vizite, activităţi voluntare sau acţiuni civice. Spre deosebire de educaţia formală, educaţia

non-formală nu presupune un curriculum oficial sau o evaluare recunoscută prin diplome de

stat.

Educaţia persoanelor cu nevoi speciale – se referă la programele destinate unei categorii

speciale de beneficiari: adulţi analfabeţi, persoane cu handicap, copii cu dificultăţi de învaţare,

tineri proveniţi din medii dezavantajate, persoane spitalizate sau în situaţie de privare de

libertate, nomazi, refugiaţi. Aceste programe se desfasoară în instituţiile obişnuite (grădiniţe,

şcoli, universităţi, centre de educaţie a adulţilor), sau în instituţii specializate. Începând cu

Conferinţa Mondială de la Jomtien (1990), termenul de "persoane cu nevoi speciale"

înlocuieşte pe cel de "handicapaţi" sau pe cel de "deficienţi", care au primit conotaţii

peiorative.

Elevi şi studenţi – sunt persoanele care participă la programele de educaţie formală (cuprinse

în engleză prin termenul comun "students").

IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

Indicator – indicatorii sunt expresii numerice cu ajutorul cărora se caracterizează fenomenele

social-economice (ca structură, creştere etc.). Indicatorii se construiesc pe baza unor date

cantitative sau pe informaţii calitative. Aceste informaţii se bazează pe date statistice, dar şi

pe informaţii calitative, aşa cum sunt cele care se referă la atitudini, opţiuni sau

comportamente (în acest caz, vorbim de indicatori calitativi ca, de exemplu, datele

Eurobarometer, PISA sau IEA).

Instituţiile de educaţie – conform Manualului OECD, instituţiile de educaţie nu mai

constituie o referinţă statistică de bază pentru comparaţiile internaţionale: astfel de date nu se

mai colectează la nivel internaţional, dar constituie un important criteriu pentru definirea şi

repartizarea cheltuielilor pentru învăţământ, la nivel naţional. Definiţia propusă de Manualul

OECD este urmatoarea: instituţiile de educaţie sunt unităţile care asigură servicii de instruire

pentru indivizi, precum şi servicii asociate educaţiei pentru indivizi sau alte instituţii

educaţionale. La rândul lor, instituţiile de educaţie se clasifică în instituţii de instruire (şcolile

şi universităţile) şi instituţii de educaţie care nu asigură instruirea, dar o sprijină prin servicii

specializate: prin entităţile administrative ale educaţiei (ministere, inspectorate, agenţii),

entităţile de suport (care produc mijloace de învăţare, manuale şi texte pedagogice, precum şi

serviciile de întreţinere şi funcţionare a infrastructurilor), prin entităţile auxiliare (serviciile de

consiliere, serviciile de transport şi sănătate, cantinele, internatele, căminele, bibliotecile) şi

entităţile de dezvoltare (care se ocupă cu elaborarea curriculum-ului şi a instrumentelor de

evaluare, cercetarea pedagogică, băncile de date). Intra în categoria instituţiilor de educaţie

87

orice unitate care oferă servicii educative, indiferent de ministerul sau departamentul de

tutelă, de caracterul lor privat sau public, de nivelul de studiu sau tipul de program

educaţional.

Î.P.T. – învăţământ profesional şi tehnic

ISCED – sau "Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei" este o clasificare standard a

nivelurilor educaţionale adoptată de ţările membre ale UNESCO (inclusiv de România) şi

utilizată în toate analizele comparative şi în metodologia tuturor organizaţiilor internaţionale.

ISCED cuprinde o terminologie standard şi definiţii unanim acceptate ale nivelurilor de

educaţie. ISCED operează cu şapte niveluri:

0 = nivelul pre-primar

1 = nivelul primar

2 = învăţământul secundar inferior

3 = învăţământul secundar superior

4 = învăţământul post-secundar non-terţiar

5 = primul ciclul de învăţământul tertiar

6 = al doilea ciclu de învăţământul tertiar

Atât UOE, cât şi varianta sa românească (SNIE), folosesc terminologia şi nomenclatorul

internaţional ISCED.

Personalul – cuprinde personalul specializat care participă la activităţile de instruire, de

suport, consiliere şi asistenţă a elevilor, de management şi administraţie, precum şi personalul

care asigură îngrijirea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ. "Personalul didactic" se referă

la următoarele categorii: "personalul de predare" ("classroom teachers" pentru ISCED 0-4),

"personalul academic" (ISCED 5-6), "personalul auxiliar" (ISCED 0-4) şi "asistenţii de

cercetare-predare" (ISCED 5-6). "Personalul de management, controlul calităţii şi

administraţiei" (aşa cum este definit în Manualul OECD) include patru categorii: manageri

şcolari (directori, directori adjuncţi pentru ISCED 0-4), manageri de instituţii (preşedinti,

rectori, prorectori, decani, cancelari, şef de catedră pentru ISCED 5-6), personal administrativ

şcolar (receptionişti, secretari, tehnicieni, bibliotecari la nivelul ISCED 0-4) şi personal

administrativ universitar (programatori, analişti de sistem, contabili, jurişti, administratori de

reţele, manageri de granturi sau de proiecte, persoane de relaţii publice la nivelul ISCED 5-6).

Program educaţional – este un set de activităţi educative organizate pentru a se realiza

anumite obiective definite în prealabil prin intermediul unor sarcini concrete de învăţare

(această definiţie este folosită în sistemul ISCED, la care SNIE se raportează în mod

sistematic).

Ţinte concrete ("benchmarks") – reprezintă performanţele efective sau nivelul pe o scară de

variaţie. Dacă indicatorii reprezintă informaţii relevante pentru starea de funcţionare a

sistemului sau a anumitor componente ale acestuia, ţintele concrete desemnează valorile

precise pe care indicatorii le pot avea la un moment dat. Ţintele sunt expresia parametrică a

88

indicatorilor. De exemplu, indicatorul "participarea la învăţarea permanentă" se exprima prin

ţinta "rata de participare minimă a populaţiei active de 25-64 ani trebuie să fie în anul 2010 de

minimum 12,5% în ţările U.E." (acest exemplu este extras din programul Comisiei de

implementare a Strategiei de la Lisabona în domeniul educaţiei şi formării profesionale).

89

BIBLIOGRAFIE

-SURSE DE INFORMARE-

1. Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic (PRAI)-Regiunea Centru

2. Plan local de acţiune (PLAI)- județul Covasna

3. Anuarul statistic al judeţului Covasna

4. Statutul personalului didactic.

5. Manualul calităţii. Autoevaluarea.

6. www.edu.ro, www.isj.cv.edu.ro, www.tvet.ro.

7. Rapoarte privind starea şi calitatea învăţământului din perioada 2012-2016

8. Planuri manageriale.

9. Portofoliile diriginţilor

10. Portofoliile catedrelor şi cadrelor didactice.

11. Documente de secretariat.

12. Documente de contabilitate.

13. Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Covasna

Realizat de:

Profesor Coman Georgeta Susana

90

Documents

2017-2021 Liceul Tehnologic · 6 decembrie, de Sfântul Nicolae. Din septembrie 2008, acesta s-a scindat în liceu teoretic şi liceu tehnologic. Din acel moment sediul de pe Aleea