· 2018-06-20 · 1 T T S CUPRINS 1. Situația socio-economică sumară a localitățiilor aflate pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI 0291 Coridorul Munţii Bihorului -

1

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS

CUPRINS

1. Situația socio-economică sumară a localitățiilor aflate pe teritoriul ariei naturale protejate

ROSCI 0291 Coridorul Munţii Bihorului - Codru Moma ........................................................ 2

1.1. Contextul socio-economic ................................................................................. 2

1.2. Contextul administrativ .................................................................................. 45

1.3. Contextul cultural .......................................................................................... 48

1.4. Planurile și programele viitoare de dezvoltare a zonei ........................................ 51

2. Modul de utilizarea a terenurilor ............................................................................. 52

3. Analiza și evaluare modului de utilizare a terenului ................................................... 54

3.1. Statutul activităților – Importanța economică .................................................... 54

3.1.1. .......................................................................................................... Activitati antropice surprinse

........................................................................................................................................................................ 54

3.1.2. .................................................... Activități cu impact asupra biodiversității și ecosistemelor

........................................................................................................................................................................ 55

3.2. Tendințe ale activităților (dezvoltare, descreștere) ............................................ 59

3.2.1. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor de

carnivore mari ............................................................................................................................................. 59

3.2.2. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciei de mamifer

acvatic ........................................................................................................................................................... 61

3.2.3. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciei de amfibian

........................................................................................................................................................................ 62

3.3. Durata activităților (sezoniere sau permanente) ................................................ 63

3.4. Impactul asupra mediului/ stării de conservare favorabilă ................................... 63

3.5. Clasificare a impacturilor (durata de manifestare, suprafața afectată, natura efectelor)

63

4. Analiza stării de conservare a speciilor și habitatelor ................................................. 63

4.1. Evaluarea stării de conservare a elementelor de biodiversitate în baza cărora a fost

declarată aria naturală protejată ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului – Codru Moma .... 63

4.1.1. .............................................................. Evaluarea stării de conservare a speciei Canis lupus

........................................................................................................................................................................ 64

4.1.2. ................................................................ Evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra

........................................................................................................................................................................ 70

4.1.3. .................................................................. Evaluarea stării de conservare a speciei Lynx lynx

........................................................................................................................................................................ 75

4.1.4. ............................................................ Evaluarea stării de conservare a speciei Ursus arctos

........................................................................................................................................................................ 82

4.1.5. ................................................ Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata

........................................................................................................................................................................ 88

2

1. Situația socio-economică sumară a localitățiilor aflate pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI 0291 Coridorul Munţii Bihorului - Codru Moma

Unități administrativ teritoriale analizate:

comuna Vârfurile - județul Arad - (23%),

comuna Gurahonţ - județul Arad - (6%),

comuna Dieci - județul Arad - (<1%),

comuna Dezna - județul Arad - (5%),

comuna Moneasa - județul Arad - (5%),

comuna Cristioru de jos - județul Bihor -

(7%), comuna Cărpinet - județul Bihor -

(16%), oraş Vaşcău - județul Bihor - (8%),

comuna Lunca - județul Bihor - (4%).

1.1. Contextul socio-economic Orasul Vascau este aşezat în partea de

sud-est a judeţului Bihor, pe DN 79, pe

cursul superior al văii Crişului Negru,

străjuit de Munţii Bihorului la răsărit şi

Munţii Codru – Moma spre apus. Ooraşul

Vaşcău şi localităţile din jurul său formează

una dintre cele mai pitoreşti zone ale

judeţului, fiind în acelaşi timp parte

componentă a „Ţării Beiuşului”; situat în

culoarul depresionar deluros, la nivelul

căruia se realizează întrepătrunderea dintre

Munţii Apuseni şi Câmpia de Vest.

În componenţa oraşului Vaşcău intră satele:

Vărzari de Sus şi Vărzari de Jos, Câmp,

Coleşti şi Câmp – Moţi. Se învecinează cu

comuna Cărpinet, la sud, cu localitatea

Şuştiu, la nord (localitate componentă a

comunei Lunca) iar în imediata vecinătatea

se găsesc alte două oraşe ale judeţului:

oraşul Nucet – în est, iar la 7 kilometri spre

nord, se află oraşul Ştei.

Comuna Cristioru de Jos, este situata in

sudul judetului Bihor, fiind invecinata la N si

N-V cu comuna Carpinet judetul Bihor, la E

cu orasul Nucet, judet Bihor, la S-E cu

comuna Avram - Iancu, judet Alba, la S cu

comuna Varfurile, judet Arad.

Are in componenta un numar de cinci (5)

sate: Cristioru de Jos - centru de comuna,

Cristioru de Sus - sat format din mai multe

catune dispersate pe dealuri, Saliste de

Vascau si Poiana - care sunt sate compacte

asezate de o parte si alta a Crisului Negru.

Localitatea - centrul de comuna, Cristioru

de Jos este situata in proximitatea soselei

DN 76, respectiv E 79. Celelalte sate sunt

asezate, astfel:

Poiana si Saliste de Vascau, de o parte si

alta a Crisului Negru (care dealtfel izvoraste

de la Poiana). Legatura intre sate si centrul

comunei se realizeaza prin mijloace de

transport in comun, sau proprietate

personala pe DC 261, drum pietruit si

partial asfaltat, si DC 144 - DN 76. Cristioru

de Sus, format din 11 catune dispersate pe

dealuri, cu o continua si accerba

depopulare, fiind locuite aproape in

totalitate de persoane varstnice. Legatura

cu centrul comunei - DC 263, drum pietruit,

sau pe diverse poteci.

Comuna Cărpinet este situata în sudul

judeţului Bihor, în extremitatea de sud-est

a Depresiunii Beius, la poalele Munţilor

Bihor şi Codru-Moma, pe cursul superior al

raului Crişul Negru. Comuna este alcatuită

din patru sate: Cărpinet, satul de resedinţă,

Călugări, Izbuc şi Leheceni. Se învecinează

la nord cu orasul Vascău, la est cu judeţul

Alba, la sud cu comuna Cristioru de Jos şi

vest cu judeţul Arad. Comuna Cărpinet se

află la o distanţa de 10km de orasul Stei,

28 km de municipiul Beius si 93km de

municipiul Oradea. Se ajunge la Cărpinet pe

drumul naţional DN 76, Oradea-Deva.

Comuna Lunca este situată în sud-estul

Depresiunii Beiuş, la poalele de est-nord-

est ale Munţilor Codru Moma, pe cursul

superior al râului Crişul Negru. Localitatea

Lunca (1588 Lonka) se află în sud-vestul

județului Bihor, la 84 km de Oradea,

încadrându-se în ținutul Munților Codru–

Moma, situată pe limita dintre cele două

unități de relief (Munții Codru–Moma și

Munții Bihorului) ca o punte formată dintr-o

zonă de dealuri la cumpăna dintre Crișul Alb

și Crișul Negru. Comuna Lunca are în

componenţă şase sate: Lunca, satul de

reşedinţă, Briheni, Hotărel, Sârbeşti,

Seghişte şi Şuştiu. Se învecinează la nord

cu oraşul Ştei şi comuna Rieni, la est cu

comuna Câmpani, la sud cu oraşul Vaşcău,

iar la vest cu comuna Moneasa, judeţul

Arad.

Comuna Virfurile, judetul Arad este

situată la poalele Munților Bihor și Codru-

Moma, în partea de nord-vest a Depresiunii

3

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS

Hălmagiu, pe Râul Crișul Alb, la 128 km.

Comuna Virfurile se afla situata in judetul

Arad, in partea estica a acestuia, pe cursul

superior al Crisului Alb, la 130 km de orasul

Arad, spre Brad, pe linia ferata dintre

acestea si pe drumul ce leaga Aradul prin

Virfurile cu Bradul si Oradea. La est se

invecineaza cu comuna Halmagiu, la vest cu

comuna Plescuța, ambele din județul Arad,

la sud cu masivul Gorgana din Munții

Zarandului, care o despart de Valea

Muresului si de comuna Savarsin. La nord

se invecineaza cu comuna Cristior din

judetul Bihor. Comuna Virfurile are in

componenta sa un numar de 8 sate, dupa

cum urmeaza: Virfurile - care este si

resedinta de comuna, Avram Iancu - al

doilea sat ca si marime dupa centrul de

comuna si care se afla la o distanta de 5 km

de centrul de comuna, Grosi - la o distanta

de 15 km de centrul de comuna, Lazuri - la

o distanta de 6 km de centrul comunei,

Magulicea - la o distanta de 3 km de centrul

comunei, Mermesti - la 5 km, Poiana - la 15

km, Vidra - la 3 km de centrul comunei.

Comuna Gurahonț este situată în parea

de est a județului Arad, de o parte și de alta

a Crișului Alb, la 106 km de Municipiul

reședință Arad. Comuna are in componență

satele: Bonțești, Honțișor, Pescari, Feniș,

Zimbru, Valea Mare, Dulcele, Mustești,

Iosaș. Localitate este așezată pe traseul

șoselei Arad-Brad prin localitatea Ineu. Se

învecinează cu teritoriile comunelor:

Brazii, Pleşcuţa, Almaş şi Dieci. Distanţa

până la municipiul judeţului, Arad, este de

100 km. Atestarea documentară a localitaţii

Gurahonţ datează din 1386. Cursurile de

apă care străbat comuna sunt: râul Crişul

Alb, care parcurge teritoriul comunei pe o

distanţă de aproximativ de 7 km., Valea

Zimbrului, afluent al Crişului Alb, care

străbate comuna pe o distanţă de 12 km,

cu afluenţii: Valea Raiului, Valea Mare,

Valea Răului, Valea Zimbruţ şi Valea Luşti.

Alte văi care se varsă în Criş sunt: Valea

Honţişorului, Valea Pescariului, Valea

Musteştiului şi Valea Cremenoasei.

Comuna Dieci este situată în partea

central-vestică a judeţului Arad, pe malul

drept al Crișului Alb, în Depresiunea

Gurahonț, la o distanță de 100 km față de

municipiul Arad. Comuna este formată din

satele Cociuba, Crocna, Dieci (reședința),

Revetiș și Roșia. Prima atestare

documentară a localităţii Dieci datează din

anul 1613. Satele Cociuba şi Roşia sunt

atestate documentar în anul 1553, satul

Crocna în anul 1448 şi satul Revetiş între

anii 1553-1561. Comuna Dieci se

delimitează teritorial în partea de E cu

comuna Gurahonţ, în V cu comuna Buteni,

în S cu comuna Almaş şi în N cu comuna

Dezna, fiind aşezată într-o zonă

depresionară, pe valea Crişului Alb între

Munţii Zarandului şi Munţii Codru Moma.

Comuna Dezna este situata in în judetul

Arad, in depresiunea Ineu-Gurahonţ, la

poalele Munţilor Codru-Moma, la confluenţa

râului Moneasa cu râul Sebiş. Comuna este

formată din cinci sate: Dezna – sat

reşedinţă de comună situat la o distanţă de

92 km faţă de municipiul Arad, Buhani, Laz,

Neagra şi Slatina de Criş. Prima atestare

documentar a localitatii dateaza din anul

1318. Satul Buhani este atestat documentar

in anul 1441 si satul Laz intre 1553 si 1561

si satele Neagra si Slatina de Cris in anul

1553.

Comuna Moneasa, aflată la poalele

Munţilor Codru-Moma din Apuseni la

aproximativ o sută de kilometri de Arad,

într-o vale înconjurată de dealuri

împădurite, funcționeaza ca staţiunea

turistică fiind supranumită „Perla Munţilor

Apuseni”. Apele minerale cu efecte

terapeutice, izvoarele minerale bicarbonate,

calcice, sodice, oligominerale şi

mezotermale au fost valorificate încă din

anul 1866. Este situate în partea de est a

judeţului Arad, la o altitudine de 290-300

m. Are in componență doua localitați:

Moneasa (localitate de resedinta) si

Rănuşa. Prin poziţia sa geografică, limita de

nord şi est a comunei Moneasa corespunde

cu limita administrativă a judeţului Arad

faţă de judeţul Bihor, pentru ca faţă de

comunele arădene limitrofe Moneasa să

aibă limită comună cu Dezna (în cea mai

mare parte) şi Igneşti (în partea de

nordvest). Vatra localităţii se întinde pe

circa 4,5 km, în lungul văii Moneasa, care

se continuă spre sud, până la Dezna, prin

depresiunea cu character intramontan, în

care se găseşte şi localitatea Rănuşa,

singura localitate ce aparţine de comuna

Moneasa. Principalul punct de intrare spre

Moneasa este oraşul Sebiş, situat la circa

20 km în aval de staţiune. Accesul dinspre

nord şi nord-vest este facilitat de şoseaua

ce traversează localităţile Oradea – Leş –

Tinca – Beliu – Sebiş, iar dinspre sud-vest,

cu pornire din Deva, drumul străbate

4

jumătate din Ţara Zarandului (traversând

localităţile Brad –

Hălmagiu – Vârfurile – Gurahonţ). Din

oraşele bihorene Beiuş şi Ştei, adăpostite în

baziul hidrografic al Crişului Negru, se

poate ajunge la Moneasa pe şoseaua

naţională ce leagă Oradea de Brad, dar care

este „părăsită” spre dreapta în localitatea

Vârfurile. De asemenea, există două

drumuri forestiere, care traversează Munţii

Codru-Moma. Primul dintre acestea pleacă

de la Beiuş spre Moneasa urmărind Valea

Tărcăiţei – Culmea Dealul Mare – Tinoasa –

Valea Megheşului, iar al doilea se desprinde

din drumul naţional 76, la sud de localitatea

Ştei, traversând satele Şuştiu şi Urseşti.

Acesta din urmă urmează firul văilor Crişul

Văratecului şi Boroaia. Lipsa modernizărilor,

face ca ultimele două trasee să fie mai greu

accesibile anumitor tipuri de autoturisme.

Modenizarea lor ar contribui „sine qua non”

la integrarea staţiunii Monesa în circuitul

turistic al Munţilor Apuseni. Pe calea ferată

călătorul urmează traseul Arad – Brad cu

oprire în staţia Sebiş, de unde continuă

spre Moneasa cu autobuz local, iar de la

Oradea cu trenul Oradea – Arad cu

schimbare în localitatea Sântana, de unde

se ia trenul Arad – Brad cu oprire în staţia

Sebiş.

In vederea stabilirii tendintelor

demografice, în strânsă legatură cu

impactul antropic asupra sitului ROSCI

0084 Ferice – Plai, s-a sintetitzat evolutia

socio-demografica a localitatilor. Pentru

determinarea evolutiei, s-au considerat

relevanti ultimii cinci ani, omogeni din

punct de vedere al tendintelor.

In baza documentelor oficiale consultate si

a datelor furnizate de Institutul national de

Statistica, s-a constatat tendinta in ce

priveste evolutia numerica a populatiei

comunelor dupa cum urmeaza:

Cărpinet

Situația socio-economică

În ceea ce privește evoluția populației,

având în vedere datele statistice puse la

dispoziție de către Institutul Național de

Statistică, s-a constatat faptul că aceasta

are un trend descrescător, ținând cont de

faptul că la nivelul anului 2012 localitatea

Cărpineț avea un număr de 1932 persoane,

la nivelul anului 2013 avea un număr de

1918 persoane, la nivelul anului 2014 avea

un număr de 1880 persoane, la nivelul

anului 2015 avea un număr de 1861

persoane, la nivelul anului 2016 avea un

număr de 1834 persoane.

19321918

1880

1861

1834

1780

1800

1820

1840

1860

1880

1900

1920

1940

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016

Ani

CĂRPINEȚ - populatia după domiciliu la 01 ianuarie

Din perspectiva grupelor de vârstă

populația, la nivelul anului 2016, este una

omogenă. Din punct de vedere al sexelor, la

nivelul anului 2016, populația este formată

într-un procent de 50,26% persoane de sex

feminin și într-un procent de 49,74%

persoane de sex masculin.

5

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS

Densitatea populației

Tabel nr. 1-1 – Populația după domiciliu la 1 ianuarie

Varste si

grupe de

varsta

Sexe Judete Localitati

Ani

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016

UM: Numar persoane

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Total Total Bihor CĂRPINET 1932 1918 1880 1861 1834

- Masculin Bihor CĂRPINET 938 922 904 893 886

- Feminin Bihor CĂRPINET 994 996 976 968 948

0- 4 ani Total Bihor CĂRPINET 53 51 41 48 44



5- 9 ani Total Bihor CĂRPINET 66 59 66 60 55



10-14 ani Total Bihor CĂRPINET 77 73 69 68 65



























6



















85 ani si

peste Total Bihor

CĂRPINET 38 40 35 43 44



© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Numarul nsacuților vii la nivelul localitații

Carpinet este in scadere la nivelul anului

2015 fața de anul 2013 si 2014, urmarind

trendul descresterii populatiei in anul 2015

fata de anul 2012.

Tabel 1-2

Rezultatele cautarii - Nascuti vii pe judete si localitati

Judete Localitati

Ani

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane Numar persoane

Bihor 28193

CARPINET 6 10 16 7

Conform Ministerului Educației Naționale și

Cercetării Științifice la nivelul Comunei

Cărpineț există Școala Gimnazială Nr. 1, cu

personalitate juridică, având ca mod de

funcționare un schimb/zi, fiind publică de

interes naţional şi local.

De asemenea, în cadrul localității există și

Grădinița cu Program Normal Nr. 1.

În ceea ce privește numărul mediu al

salariaților la nivelul localității Cărpineț, se

poate observa că în anul 2014, exista un

număr de 122 persoane salariate, în

scădere cu 28 de persoane față de anul

2012, adică a avut loc o scădere

procentuală de 18,67%. În ceea ce privește

numărul mediu de salariați, având în vedere

datele statistice puse la dispoziție de către

Institutul Național de Statistică, s-a

constatat un trend descrescător.

7

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS

Tabel nr. 1-3 Numărul mediu al salariaților pe localități

Județe Localități

Ani

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

UM: Număr persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Bihor CĂRPINEȚ 150 136 122


Șomeri înregistrați

În ceea ce privește numărul de șomeri

înregistrați la nivelul localității Cărpineț, se

poate menționa că în anul 2015 exista un

număr de 34 persoane salariate, în creștere

cu 3 persoane față de anul 2012.

De asemenea se poate evidenția faptul că

la nivelul anului 2015, din 34 persoane, 21

persoane de sunt de sex masculin, iar 13

persoane sunt de sex feminin.

8

În ceea ce privește anul 2016, la nivelul

lunii Mai, Agenția Județeană de Ocupare a

Forței de Muncă Bihor a raportat un număr

de 18 șomeri, din care 12 persoane de sex

masculin și 6 persoane de sex feminine, in

scadere fata de sfirsitul anului 2015 cu un


Tabel nr. 1-4 Numărul șomerilor înregistrați


Perioade

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

An 2016

–mai

UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Total Bihor CĂRPINEȚ 31 25 28 34 18

Masculin Bihor CĂRPINEȚ 17 16 17 21 12

Feminin Bihor CĂRPINEȚ 14 9 11 13 6

© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA AJOFM

Criștioru de Jos








Criștioru de Jos avea un număr de 1440


număr de 1342 persoane, la nivelul anului

2014 avea un număr de 1338 persoane, la

nivelul anului 2015 avea un număr de 1342



9

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS










Varste si

grupe de

varsta


Ani

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016

UM: Numar persoane

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Total Total Bihor CRIȘTIORU

DE JOS 1440 1397 1361 1342 1338

- Masculin Bihor CRIȘTIORU

DE JOS 701 682 661 653 656

- Feminin Bihor CRIȘTIORU

DE JOS 739 715 700 689 682

0- 4 ani Total Bihor CRIȘTIORU

DE JOS 53 44 44 45 40


DE JOS 27 23 23 24 21


DE JOS 26 21 21 21 19

5- 9 ani Total Bihor CRIȘTIORU

DE JOS 58 57 57 55 62


DE JOS 30 29 30 26 32


DE JOS 28 28 27 29 30

10-14 ani Total Bihor CRIȘTIORU

DE JOS 65 62 59 52 50


DE JOS 36 34 31 27 25

10


DE JOS 29 28 28 25 25


DE JOS 69 67 72 68 63


DE JOS 31 32 34 36 32


DE JOS 38 35 38 32 31


DE JOS 81 75 64 59 69


DE JOS 40 34 30 25 32


DE JOS 41 41 34 34 37


DE JOS 85 76 68 82 77


DE JOS 38 35 31 43 40


DE JOS 47 41 37 39 37


DE JOS 118 121 115 98 81


DE JOS 66 65 61 45 37


DE JOS 52 56 54 53 44


DE JOS 95 96 106 106 117


DE JOS 55 56 58 58 66


DE JOS 40 40 48 48 51


DE JOS 101 91 83 90 89


DE JOS 57 57 49 54 52


DE JOS 44 34 34 36 37


DE JOS 69 80 89 92 99


DE JOS 35 39 49 52 56


DE JOS 34 41 40 40 43


DE JOS 89 80 73 68 66


DE JOS 36 33 32 30 33


DE JOS 53 47 41 38 33


DE JOS 132 134 121 111 95


DE JOS 75 73 60 50 34


DE JOS 57 61 61 61 61


DE JOS 123 105 111 119 117

11

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


DE JOS 70 59 62 67 69


DE JOS 53 46 49 52 48


DE JOS 86 97 99 103 114


DE JOS 33 45 45 50 61


DE JOS 53 52 54 53 53


DE JOS 72 67 64 63 64


DE JOS 29 25 26 23 21


DE JOS 43 42 38 40 43


DE JOS 69 78 75 72 66


DE JOS 22 26 23 24 26


DE JOS 47 52 52 48 40


DE JOS 48 41 34 35 45


DE JOS 15 13 15 13 15


DE JOS 33 28 19 22 30

85 ani si

peste Total Bihor

CRIȘTIORU

DE JOS 27 26 27 24 24


DE JOS 6 4 2 6 4


DE JOS 21 22 25 18 20


La nivelul anului 2015 numarul nascutilor

vii este in crestere fata de anul 2012,

descresterea de populație fiind explicata pe

baza migratiilor catre alte comunitați.

Tabel 1-6


Judete Localitati

Ani

Anul

2012

Anul

2013 Anul 2014 Anul 2015

UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Bihor

28889

CRISTIORU

DE JOS

6 9 7 12



Criștioru de Jos există 2 Școli Gimnaziale,

cu aceasi personalitate juridică, având ca

12

mod de funcționare un schimb/zi, fiind

publică de interes naţional şi local.

De asemenea, în cadrul localității există și o

Grădinița cu Program Normal.


salariaților la nivelul localității Criștioru de

Jos, se poate observa că în anul 2014,

exista un număr de 69 persoane salariate,

în creștere cu 16 de persoane față de anul

2012, adică a avut loc o creștere





constatat un trend crescător.



Ani


UM: Număr persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Bihor CRIȘTIORU DE

JOS 53 78 69




înregistrați la nivelul localității Criștioru de

Jos, se poate menționa că în anul 2015

exista un număr de 19 someri, în scadere

cu 61 persoane față de anul 2012.





13

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS










Perioade

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

An 2016

-mai

UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Total Bihor CRIȘTIORU

DE JOS

80 72 17 19 15

Masculin Bihor CRIȘTIORU

DE JOS

52 52 7 12 6

Feminin Bihor CRIȘTIORU

DE JOS

28 20 10 7 9


Dezna






14



Dezna avea un număr de 1284 persoane, la





nivelul anului 2016 avea un număr de

1206. persoane.










Varste si

grupe de

varsta

Sexe Judete Localitat

i

Ani

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016

UM: Numar persoane

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Total Total Arad DEZNA 1284 1266 1247 1234 1206

- Masculin Arad DEZNA 640 626 617 613 597

- Feminin Arad DEZNA 644 640 630 621 609

0- 4 ani Total Arad DEZNA 30 30 20 19 24



5- 9 ani Total Arad DEZNA 31 31 33 40 33



10-14 ani Total Arad DEZNA 61 54 46 30 32








15

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS






































85 ani si

peste Total Arad DEZNA

26 20 23 25 26




Numarul nascuților vii este in relative creștere la nivelul anului 2015 fața de anul 2012.

Tabel 1-10


Judete Localitati

Ani

Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul

2015

UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

16

Arad 10649

DEZNA 6 3 8 9



Dezna există 2 Școli Gimnaziale, cu aceasi







salariaților la nivelul localității Dezna, se



creștere cu 30 de persoane față de anul









Ani


UM: Număr persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Arad DEZNA 157 188 187




înregistrați la nivelul localității Dezna, se


număr de 46 someri, în scadere cu 2

persoane față de anul 2012.





17

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS



Forței de Muncă Arad a raportat un număr







Perioade

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

An 2016

-mai

UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Total Arad DEZNA 48 45 38 46 30

Masculin Arad DEZNA 19 18 17 22 12

Feminin Arad DEZNA 29 27 21 24 18


Dieci








Dieci avea un număr de 1564 persoane, la





nivelul anului 2016 avea un număr de

1490. persoane.

18

1564

1549

1531

1517

1490

1440

1460

1480

1500

1520

1540

1560

1580


DIECI - populatia dupa domiciliu la 1 ianuarie










Varste si

grupe de

varsta


Ani

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016

UM: Numar persoane

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Total Total Arad DIECI 1564 1549 1531 1517 1490

- Masculin Arad DIECI 781 777 778 777 756

- Feminin Arad DIECI 783 772 753 740 734

0- 4 ani Total Arad DIECI 52 48 47 45 45



5- 9 ani Total Arad DIECI 79 72 56 54 51



10-14 ani Total Arad DIECI 72 72 76 74 71










19

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS




































85 ani si

peste Total Arad DIECI

21 25 22 29 28




20

Numarul nascuților vii la nivelul anului 2015 este in relativă creștere fața de anul 1912.

Tabel 1-14


Judete Localitati

Ani


UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Arad 10701

DIECI 7 7 12 12


Cercetării Științifice la nivelul Comunei Dieci

există 2 Școli Gimnaziale, cu aceasi







salariaților la nivelul localității Dieci, se












Ani


UM: Număr persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Arad DIECI 146 201 200




înregistrați la nivelul localității Dieci, se








21

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS



Forței de Muncă Arad a raportat un număr






Sexe Judete Localitat

i

Perioade

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

An 2016

-mai

UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Total Arad DIECI 31 35 26 26 22

Masculin Arad DIECI 17 24 17 18 12

Feminin Arad DIECI 14 11 9 8 10


22

Gurahonț








Gurahonț avea un număr de 4092






număr de 3898. persoane.










Varste si

grupe de

varsta


Ani

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016

UM: Numar persoane

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Total Total Arad GURAHONȚ 4092 4031 3978 3950 3898

- Masculin Arad GURAHONȚ 1955 1927 1899 1894 1881

- Feminin Arad GURAHONȚ 2137 2104 2079 2056 2017

0- 4 ani Total Arad GURAHONȚ 159 151 150 159 144



5- 9 ani Total Arad GURAHONȚ 178 162 151 146 159



10-14 ani Total Arad GURAHONȚ 203 207 205 184 165


23

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS












































85 ani si

peste Total

Arad GURAHONȚ 80 80 87 82 85




24

Numarul nascuților vii la nivelul anului 2015 este in relative crestere față de anul

2012.

Tabel 1-18


Judete Localitati

Ani


UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Arad 10943

GURAHONT 15 32 34 27



Gurahonț există un liceu, cu personalitate

publică de interes naţional şi local.


salariaților la nivelul localității Gurahonț, se












Ani


UM: Număr persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Arad GURAHONȚ 643 705 704


643

705 704

610

620

630

640

650

660

670

680

690

700

710


GURAHONȚ - nr mediu salariati

25

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS



înregistrați la nivelul localității Gurahonț, se










Perioade

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

An

2016 -

mai

UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Total Arad GURAHONȚ 125 101 94 100 ?

Masculin Arad GURAHONȚ 65 68 48 53 ?

Feminin Arad GURAHONȚ 60 33 46 47 ?


Lunca






26



Lunca avea un număr de 2868 persoane, la






persoane.









Tabel nr. 1-21– Populația după domiciliu la 1 ianuarie

Varste si

grupe de

varsta


Ani

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016

UM: Numar persoane

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Total Total Bihor LUNCA 2868 2875 2819 2805 2744

- Masculin Bihor LUNCA 1409 1422 1390 1377 1355

- Feminin Bihor LUNCA 1459 1453 1429 1428 1389

0- 4 ani Total Bihor LUNCA 81 83 83 81 83



5- 9 ani Total Bihor LUNCA 124 121 112 112 101



10-14 ani Total Bihor LUNCA 106 106 106 107 106








27

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS






































85 ani si

peste Total Bihor LUNCA 52 64 52 50 57




28

Numărul nascutilor vii are un trend linear la nivelul intervalului 2012-2015.

Tabel 1-22


Judete Localitati

Ani


UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Bihor 29948

LUNCA 19 15 13 18



Lunca există 2 Școli Gimnaziale, cu aceasi







salariaților la nivelul localității Lunca, se


număr de216 persoane salariate, în scadere

cu 57 de persoane față de anul 2012, adică

a avut loc o descreștere procentuală de

20,89%. În ceea ce privește numărul mediu

de salariați, având în vedere datele

statistice puse la dispoziție de către


constatat un trend descrescător.



Ani


UM: Număr persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Bihor LUNCA 273 254 216


29

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS



înregistrați la nivelul localității Lunca, se


număr de 71 someri, în crestere cu 30















Perioade

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

An 2016

-mai

UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Total Bihor LUNCA 41 42 46 71

40

Masculin Bihor LUNCA 22 25 31 46

28

Feminin Bihor LUNCA 19 17 15 25

12


Moneasa


30







Moneasa avea un număr de 988 persoane,



un număr de 955 persoane, la nivelul anului



persoane.










Varste si

grupe de

varsta


Ani

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016

UM: Numar persoane

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Total Total Arad MONEASA 988 976 955 937 919

- Masculin Arad MONEASA 482 478 467 461 444

- Feminin Arad MONEASA 506 498 488 476 475

0- 4 ani Total Arad MONEASA 23 18 17 10 9



5- 9 ani Total Arad MONEASA 30 26 25 25 23



10-14 ani Total Arad MONEASA 38 43 33 34 30






31

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS








































85 ani si

peste Total

Arad MONEASA 6 5 9 11 9




32

Numarul nascuților vii la nivelul localitații este nesemnificativ pentru analiza

Tabel 1-26


Judete Localitati

Ani


UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Arad 11478

MONEASA 3 2 1



Moneasa există o scoala cu invatamint

primar si gimnazial, cu personalitate publică

de interes naţional şi local.


salariaților la nivelul localității Moneasa, se



descreștere cu 1 de persoană față de anul

2012. În ceea ce privește numărul mediu




constatat un trend linear.



Ani


UM: Număr persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Arad MONEASA 208 208 207


208 208

207

206,4

206,6

206,8

207

207,2

207,4

207,6

207,8

208


MONEASA - nr mediu salariați

33

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS



înregistrați la nivelul localității Moneasa, se










Perioade

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Total Arad MONEAS

A 26 31 15 17

Masculin Arad MONEAS

A 15 17 10 11

Feminin Arad MONEAS

A 11 14 5 6


Vașcău








Vașcău avea un număr de 2611 persoane,







34










Varste si

grupe de

varsta


Ani

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016

UM: Numar persoane

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Total Total Bihor VAȘCĂU 2611 2574 2546 2497 2428

- Masculin Bihor VAȘCĂU 1260 1245 1233 1208 1170

- Feminin Bihor VAȘCĂU 1351 1329 1313 1289 1258

0- 4 ani Total Bihor VAȘCĂU 100 100 91 87 75



5- 9 ani Total Bihor VAȘCĂU 106 98 107 107 102



10-14 ani Total Bihor VAȘCĂU 132 116 107 95 86






35

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS








































85 ani si

peste Total Bihor VAȘCĂU 59 63 68 58 65




36

Numarul nascuților vii la nivelul localitații

inregistreaza un trend descrescător in

intervalul 2012-2015, urmarind trendul

descresterii de populație in același interval

.

Tabel 1-30


Judete Localitati

Ani


UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Bihor 27007 ORAS

VASCAU 14 22 15 9



Vașcău există o școlă Gimnazială, cu







salariaților la nivelul localității Vașcău, se












Ani


UM: Număr persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Bihor VAȘCĂU 275 280 286


37

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS



înregistrați la nivelul localității Vașcău, se

















Perioade

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

An 2016

-mai

UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Total Bihor VAȘCĂU 53 35 25 39 28

Masculin Bihor VAȘCĂU 32 18 16 24 18

Feminin Bihor VAȘCĂU 21 17 9 15 10


Vîrfurile








Vîrfurile avea un număr de 2822 persoane,

38







2822 2826

2797

2739

2680

2600

2650

2700

2750

2800

2850


VÎRFURILE - populația dupa domiciliu la 1 ianuarie










Varste si

grupe de

varsta


Ani

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016

UM: Numar persoane

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Nr

pers.

Total Total Arad VÎRFURILE 2822 2826 2797 2739 2680

- Masculin Arad VÎRFURILE 1372 1386 1372 1337 1306

- Feminin Arad VÎRFURILE 1450 1440 1425 1402 1374

0- 4 ani Total Arad VÎRFURILE 70 62 62 64 59



5- 9 ani Total Arad VÎRFURILE 78 82 80 71 70



10-14 ani Total Arad VÎRFURILE 123 120 111 105 96






39

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS








































85 ani si

peste Total

Arad VÎRFURILE 58 52 64 68 71




40

Numarul nascuților vii la nivelul localitații

inregistreaza un trend descrescător in

intervalul 2012-2015, urmarind trendul

descresterii de populație in același interval.

Tabel 1-34


Judete Localitati

Ani


UM: Numar persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Numar

persoane

Arad 12689

VIRFURILE 16 9 6 5



Vîrfurile, judetul Arad, isi desfasoara

activitatea 2 scoli generale cu clasele I-VIII,

in localitatile Virfurile si Avram Iancu si 6

scoli cu clasele I-IV, in localitatile Grosi,

Lazuri, Magulicea, Mermesti, Poiana si

Vidra, precum si un numar de 5 gradinite

de copii. In prezent este finalizat un proiect

privind constructia unui campus scolar in

localitatea Virfurile.


salariaților la nivelul localității Vîrfurile, se



creștere cu 57 de persoană față de anul

2012. În ceea ce privește numărul mediu




constatat un trend crescator.



Ani


UM: Număr persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Număr

persoane

Arad VÎRFURILE 246 312 303


41

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS



înregistrați la nivelul localității Vîrfurile, se









Sexe Judet

e Localitati

Perioade

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

UM: Numar persoane

Numar

persoan

e

Numar

persoan

e

Numar

persoan

e

Numar

persoan

e

Total Arad VÎRFURIL

E 79 78 79 63

Masculi

n Arad

VÎRFURIL

E 49 48 45 36

Feminin Arad VÎRFURIL

E 30 30 34 27


In sinteza evolutia populație la nivelul

unitatilor administrative teritoriale

invecinate sitului analizata prin prisma

impactului activitatilor antropice asupra

mediului este urmatoarea:

Tabel 1-37 Populatie

Unitati administrative Culuarul Muntii Bihorului Codru Moma UM Vârfurile Gurahonţ Dieci Dezna

Moneasa

Cristioru de Jos

Carpinet

Vascau

Lunca Total

Ponderea suprafetei % 23% 6% 1% 5% 5% 7% 16% 8% 4% 75%

42

ocupat in situl Natura 2000

POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie 2012

numar 3709 4754 1564 1284 988 1440 1932 2611 2868 21150

POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie 2016

numar 2680 4398 1490 1206 919 1338 1834 2428 2744 19037

Trendul populatie in perioada 2012-2016

numar -1029 -356 -74 -78 -69 -102 -98 -183 -124 -2113

Populatia tinara 0 - 29 ani la 1 ianuarie 2016

numar 664 1176 371 287 200 361 443 642 664 4808

Ponderea populatie tinere in total populatie % 25% 27% 25% 24% 22% 27% 24% 26% 24% 25%

Populatia cu virsta peste 65 de ani la 1 ianuarie 2016

numar 669 849 334 285 198 313 500 546 669 4363

Ponderea populatie imbatrinite in total populatie

numar 25% 19% 22% 24% 22% 23% 27% 22% 24% 23%

Comunitațile analizate au inregistrat in

perioada 2012 – 2016, evoluții uniforme in

ceea ce priveste populația cu domiciliul

stabil la data de 01 ianuarie a fiecarui an, in

sensul descresterii. Descresterea de

populație cu 2113 locuitori inregistreaza un

procent de 10% fata de populatia de la data

de 01 ianuarie 2012. Populația tînara (0-29

ani) inregistreaza o pondere de 25%

superioara populatiei cu virsta de peste 65

de ani cu o pondere de 23%. Privit prin

prisma densitatii populatiei la nivelul intregii

arii studiate, indicatorul – numarul de

locuitori/ km2 se situeaza cu mult sub

media naționala din mediul rural de 43,31

locuitori, inregistrind nivelul de 25,99

locuitori/km2. Aceasta densitate scazuta

coroborata cu trendul descrescator al

populatiei din zona nu se poate manifesta

ca un impact antropic asupra ariei

protejate.

43

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS

Tabel 1-38

Forta de munca si somaj

Unitati administrative Culuarul Muntii Bihorului Codru Moma Vârfurile

Gurahonţ Dieci

Dezna

Moneasa

Cristioru de Jos

Carpinet Vascau Lunca Total

Ponderea suprafetei ocupat in situl Natura 2000 23% 6% 1% 5% 5% 7% 16% 8% 4% 75%

Numarul

mediu al salariatilor la 2012 246 643 146 157 208 53 150 275 273 2151

Numarul mediu al salariatilor la 2014 303 704 200 187 207 69 122 286 216 2294

Trendul numarului mediu de salariati 57 61 54 30 -1 16 -28 11 -57 143

Someri inregistrati la sfarsitul lunii dec 2012 79 125 31 48 26 80 31 53 41 514

Someri

inregistrati la sfarsitul lunii mai 2016 63 100 0 30 0 15 18 39 71 336

Trendul somajului -16 -25 -31 -18 -26 -65 -13 -14 30 -178

Populatia stabila 18-62 ani 2414 3928 1342 1493 839 1194 1657 1524 1668 16058

Ponderea somajului 2,61% 2,55%

0,00%

2,01% 0,00% 1,26% 1,09% 2,56% 4,26% 2,09%

In cee ace priveste forta de munca si

somajul la nivelul ariei studiate se constata

in sinteza un trend descrescator al

somajului de 178 de persoane. Ponderea

somajului calculat fata de populația stabile

cu vîrsta cuprinsa intre 18 si 62 de ani este

de 2,09%, inferioară ponderii somajului la

nivelul județului Bihor. Numărul mediu al

salariaților la nivelul anului 2014 este in

crestere cu 143 de persoane fața de anul

2012, rcrescînd de la 2151 persoane la

2294 persoane. Somajul scazut nu se poate

manifesta ca un impact antropic asupra

ariei protejate.

Trendul descrescator al populației in zona si

somajul scazut nu se manifesta ca si un

impact antropic asupra mediului, motiv

pentru care este necesara analizarea

tendintelor in ce priveste activitatile

economice.

Activitați economice in UAT-urile

invecinate sitului - ROSCI 0291

Coridorul Munţii Bihorului - Codru

Moma

Tabel 1-39

44

Unitati administrative Vârfurile Gurahonţ Dieci Dezna Moneasa

Cristioru

de Jos Carpinet Vascau Lunca Total

Ponderea suprafetei ocupat in situl Natura 2000 23% 6% 1% 5% 5% 7% 16% 8% 4% 75%

Nr agenti economici din localitate 143 521 134 187 262 85 202 398 210 2142

din care PFA, AF, Intreprindere individuala 113 428 110 160 192 73 182 316 188 1762

Agentii economici pe sfere de activitate: 143 521 134 187 262 85 202 396 210 2140

comert 10 32 8 9 14 12 8 21 11 125

turism 0 2 0 0 26 0 0 0 0 28

agroturism 2 1 2 2 1 0 0 0 0 8

agrement 0 2 0 0 5 0 0 0 0 7

alimentatie publica 6 12 3 3 12 6 7 14 5 68

industria usoara 0 2 1 0 0 0 0 5 1 9

industria alimentara 2 4 1 2 0 1 2 4 1 17

exploatarea lemnului 12 12 3 8 3 5 3 10 3 59

prelucrarea lemnului 5 8 3 5 2 4 2 6 2 37

constructii si prestari servicii 6 23 4 5 10 2 3 18 2 73

industrie extractiva 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

industrie prelucratoare 0 2 0 0 0 0 0 5 0 7

altele de enumerat 0

agricultura 100 421 109 153 189 55 177 313 185 1702

Activitatea economica preponderenta este

agricultura, cu un numar de 1702 de

exploatatii agricole inregistrate ca si ferme

mici care pe linga activitatea de producție

agricola pentru autoconsum desfasoara si

mici activitați comerciale cu produsele

agricole cultivate, preponderent fiind

comerțul cu fructe. Micii antreprenori cu

profil agroturistic inregistrati sunt in numar

de 8. Turismul conventional se desfasoara

intr-un numar de 28 de unitati, ocupate cu

precadere de statiune Moneasa.

Exploatarea lemnului este efectuata de un

numar de 59 de agenti economici si

prelucrarea lemnului de catre 37 de agenti

economici. Un numar semnificativ de agenti

economici sunt ocupati de sectorul

prestarilor de servicii (73).

Analizind turismul ca și principal beneficiar

al serviciilor ecosistemice in UAT-urile

studiate se constata o neconcordanta intre

datele furnizate de INS si realitatea din

teren. Numarul agentilor economici care

sunt angrenati in activitați turistice fiind

superior datelor furnizate. In zona studiata

funcționeaza un numar de 36 unitați de

cazare.

Pe baza datelor furnizate de INS activitatea

turistica la nivelul anului 2015 se prezinta

astfel:

Tabel 1-40 Structuri turistice

Unitati administrative Coridorul Muntii

Bihorului Codru Moma UM

Vârfur

ile Gurahonţ Dieci Dezna

Monea

sa

Cristior

u de

Jos

Carpine

t Vascau Lunca Total

Ponderea suprafetei ocupat in situl Natura

2000 % 23% 6% 1% 5% 5% 7% 16% 8% 4% 75%

Structuri de primire turistica cu functiuni de

cazare turistica Numar 1 0 0 0 21 0 0 0 0 22

Capacitatea de cazare turistica existenta Locuri 8 0 0 0 1.061 0 0 0 0 1.069

Capacitatea de cazare turistica in

functiune/an

Numar

locuri-zile 2.920 0 0 0 251.757 0 0 0 0 254.677

Sosiri ale turistilor in structuri de primire

turistica

Numar

persoane 295 0 0 0 26.039 0 0 0 0 26.334

Innoptari in structuri de primire turistica

Numar

innoptari 473 0 0 0 94.907 0 0 0 0 95.380

Analizat prin prisma serviciilor ecosistemice

recreative pe baza datelor furnizate de

catre INS, turismul genereaza in medie la

nivelul unui an venituri in valoare de 7.766

45

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS

mii lei, din care datorate sitului in valoare

de 388 mii lei. Previzionind activitatea

turistica pe un interval de 25 de ani

valoarea actualizata a serviciilor recreative

datorate sitului este in suma de 5.582 mii

lei.

Tabel 1-41

Valoarea activităţilor turistice şi recreative actuale in UAT-uri - mii

lei 7.766

Numar innoptari 97.081

Tarif mediu cazare 80

Corectia datorata utilizarii resurselor de cazare in scopul accesarii

beneficiilor din Moneasa 95%

Numar innoptari utilizate pentru vizitarea resurselor sitului 4.854

Tarif mediu cazare 80

Valoarea activităţilor turistice şi recreative in scenariul "a nu face

nimic" - mii lei 388

Valoarea actualizata a serviciilor turistice in scenariul

actual- mii lei - 5.582

1.2. Contextul administrativ

Contextul administrativ - Cărpineț

Primele documente care atesta localitatea

Cărpineț dateaza din anul 1588. Renumita

pentru Izbucul de la Călugari, un loc

binecuvantat despre care localnicii spun ca

are puteri de vindecare a unor boli, comuna

Cărpineț este situata in sudul judetului

Bihor, la poalele Muntilor Bihor si Codru-

Moma, pe cursul superior al raului Crisul

Negru. Carpinet cuprinde patru sate:

Carpinet (satul de resedinta), Călugari,

Izbuc si Leheceni. Turistii pot ajunge aici pe

drumul national DN 76, Oradea-Deva.

Comuna Carpinet este inconjurata de un

superb peisaj montan. Aici gasim zona

carstica a Muntilor Bihor care prezinta cea

mai spectaculoasa si originala zona carstica

din Romania, superioara multor zone

carstice consacrate din Europa.

Dintre resursele solului pe teritoriul

comunei Carpinet, mentionam: calcarele

compacte cuartoase, caolinul, marmura

neagra, sisturile si gresiile cuartice,

zacamintele de fier, marnele si nisipurile.

Contextul administrativ - Cristioru de

Jos

Comuna Cristioru de Jos, este situata in

sudul judetului Bihor, fiind invecinata cu: la

N si N-V cu comuna Carpinet judetul Bihor;

la E cu orasul Nucet, judet Bihor; la S-E cu

comuna Avram - Iancu, judet Alba; la S cu

comuna Varfurile, judet Arad. Comuna

Cristioru de Jos, are in componenta un

numar de cinci (5) sate:

Cristioru de Jos - centru de comuna;

Cristioru de Sus - sat format din mai multe

catune dispersate pe dealuri; Saliste de

Vascau si Poiana - care sunt sate compacte

asezate de o parte si alta a Crisului Negru.

Principala activitate a locuitorilor comunei

este cresterea animalelor si agricultura -

cea mai importanta cultura, data fiind zona

montana, este cultura cartofului dar si

pomicultura. De retinut ca se obtin in

gospodariile individuale ale locuitorilor,

produse strict ecologice. Comuna se intinde

pe o suprafata de 10.171 ha.

Localitatea - centrul de comuna, Cristioru

de Jos este situata in proximitatea soselei

DN 76, respectiv E 79. Celelalte sate sunt

asezate, astfel: Poiana si Saliste de Vascau,

de o parte si alta a Crisului Negru (care

dealtfel izvoraste de la Poiana). Legatura

intre sate si centrul comunei se realizeaza

prin mijloace de transport in comun, sau

proprietate personala pe DC 261, drum

pietruit si partial asfaltat, si DC 144 - DN

76. Cristioru de Sus, format din 11 catune

dispersate pe dealuri, cu o continua si

accerba depopulare, fiind locuite aproape in

totalitate de persoane varstnice. Legatura

cu centrul comunei - DC 263, se face pe

46

drumul pietruit, sau pe diverse poteci. Satul

Bilc, actualmente mai are cca 17 locuitori

faptici, situat pe un varf de deal, unde se

poate ajunge pe drum auto, prin judetul

Arad, fiind la o distanta de 24 Km de

centrul comunei. De cele mai multe ori

putinii locuitori, aleg potecile de munte

pentru a ajunge in centrul comunei.

Toate satele sunt electrificate dar nu dispun

de alimentare cu apă în sistem centralizat

(cu excepţii în localităţile Poiana, Sălişte de

Vaşcău şi Criştioru de Jos).

Contextul administrativ - Dezna

Teritoriul ocupat în prezent de comuna

Dezna a fost locuit din cele mai vechi

timpuri, în zona Văii Crişului Alb şi a

piemonturilor Munţilor Codru Moma

descoperindu-se urme de activitate umană

neîntreruptă încă din neolitic. Prima

menţiune a comunei datează încă din anul

1261. Trecutul localităţii este strâns legat

de cel al cetăţii care i-a dat numele -

cetatea Dezna. Prima menţiune

documentară despre Dezna o găsim în anul

1261, între posesiunile ecleziei de Agria,

reconfirmate de către regele Bela al IV-lea,

unde apare sub numele de DESMA, apoi

apare în 1318 în Dicţionarul localităţilor din

Transilvania, unde apar primele menţiuni şi

despre Cetatea Deznei, ca cetate existentă

împreună cu domeniul său. Prima structură

administrativă atestată documentar este

voivodatul Deznei, menţionat în anul 1439,

împreună cu satele aparţinătoare. În

secolele XV-XVI, de domeniul cetăţii Dezna

aparţineau toate satele de pe malul de nord

al Crişului Alb. Evoluţia aşezărilor a fost

influenţată de evenimentele care au

precedat iar odată cu ocupaţia austriacă

începe un nou proces de concentrare a

cătunelor în aşezări cu planuri sistematizate

şi aşezate în zone accesibile, în scopul

asigurării unei administrări eficiente.

Actualele vetre ale localităţilor şi

configuraţia lor spaţială datează din

secolele XVIII – XIX , legate de exploatările

forestiere din zonă, formându-se satele

Zugău şi Răşchirata, ultimul dispărut.

UAT Dezna - (în maghiară: Dézna) este o

comună situată în partea de nord-est a

judeţului Arad, în Depresiunea Ineu-

Gurahonţ, la poalele Munţilor Codru-Moma,

la confluenţa râului Moneasa cu râul Sebiş,

într-o zonă deosebit de frumoasă şi variată.

Teritoriul administrativ al comunei Dezna

are o suprafaţă de 8.350 ha şi în afara

localităţii de reşedinţă Dezna (situată la 8

km de la localitatea Moneasa, 11 km de

oraşul Sebiş şi o distanţă de 92 km faţă de

municipiul Arad), comuna mai are şi patru

sate aparţinătoare : Buhani, Slatina de Criş,

Neagra, Laz. Localitatea Dezna este aşezată

la poalele Munţilor Codru Moma, zonă

piemontană a depresiunii Zarandului, într-

un bazinet depresionar al râului cu acelaşi

nume, care delimitează Dealurile Momei, de

origine tectonică, aflate între Munţii Codru

Moma şi masivul andezitic al Sebişului.

Majoritatea locuitorilor sunt români (97,91

%). Din punct de vedere confesional,

majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi

(84,97 %), dar există şi minorităţi de

baptişti (7,93 %) şi penticostali (4,51 %).

Contextul administrati - Dieci

Localitatea Dieci este situată pe malul drept

al Crișului Alb, în Depresiunea Gurahonț, pe

partea dreaptă a Crișului Alb, la o distanță

de 100 km față de municipiul Arad.

Localitatilor aflate in componența sunt

Dieci, Crocna, Revetiş, Roşia, Cociuba.

Prima atestare documentară a localității

Dieci datează din anul 1613. Parohia Dieci

este atestată documentar în anul 1692. La

momentul respectiv se constituia dintr-o

simplă biserică de lemn cu hramul

Bunavestire, așezată pe Dâmbul de la

Caznari.

Comuna are apa curenta si partial

canalizare. Este electrificata si are acces la

DN 79 prin DJ 792E şi DJ 708, care străbat

localitatea, la care sunt conectate drumurile

comunale DC 33 şi DC 36, asfaltate. De

asemenea are acces la calea ferata.

Contextul administrative - Gurahonț

UAT Gurahonţ - (în maghiară: Gurahonc,

Honctõ) este o comună din judeţul Arad,

fiind situată în partea de est a

acestuia. Etimologia denumirii se poate

interpreta ca “poartă”, “intrare” într-o

depresiune, vale, regiune etc. Se

învecinează cu teritoriile comunelor Brazii,

Pleşcuţa, Almaş şi Gurahonț. Distanţa până

la municipiul judeţului, Arad, este de 100

km. Are în componenţă 10 sate: Gurahonţ

(reşedinţă, localitate aşezată pe traseul

şoselei Arad-Brad prin localitatea Ineu),

Bomţeşti, Dulcele, Feniş, Honţişor, Iosaş,

Musteşti, Pesari, Valea Mare şi Zimbru. Din

punct de vedere confesional, majoritatea

locuitorilor sunt ortodocşi (75,33 %), dar

există şi minorităţi de penticostali (14,55

%) şi baptişti (7,1 %). Atestarea

documentară a localitaţii Gurahonţ datează

din 1386. Denumirea şi atestarea

documentară a satelor aparţinătoare

comunei Gurahonţ sunt: - Sat Bonţeşti

47

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS

atestat documentar 1441; - Sat Dulcele

atestat documentar 1561;

- Sat Feniş atestat documentar 1553; -

Sat Honţişor atestat documentar 1441; -

Sat Iosaş atestat documentar 1486; - Sat

Musteşti atestat documentar 1439; - Sat

Pescari atestat documentar 1553; - Sat

Valea Mare atestat documentar 1439; -

Sat Zimbru atestat documentar 1553; -

Sat Iosăşel atestat documentar 1553, în

prezent este strada Iosăşel a localităţii

Gurahonţ; - cătunul Brusturescu este

inclus actualmente în componenţa satului

Zimbru şi este atestat documentar în 1597.

Contextul administrative - Lunca

Comuna Lunca este situată în sud-estul

Depresiunii Beiuş, la poalele de est-nord-

est ale Munţilor Codru Moma, pe cursul

superior al râului Crişul Negru.

Comuna Lunca are în componenţă şase

sate: Lunca, satul de reşedinţă, Briheni,

Hotărel, Sârbeşti, Seghişte şi Şuştiu. Se

învecinează la nord cu oraşul Ştei şi

comuna Rieni, la est cu comuna Câmpani,

la sud cu oraşul Vaşcău, iar la vest cu

judeţul Arad.

Primele atestari documentare despre satele

comunei Lunca apar dupa cum urmeaza:

Satul Lunca atestat documentar în anul

1588; Satul Briheni atestat documentar în

anul 1588; Satul Hotarel atestat

documentar în anul 1527-1528; Satul

Seghiste atestat documentar în anul 1503;

Satul Sîrbesti atestat documentar în anul

1592; Satul Sustiu atestat documentar în

anul 1588.

Localitatea Lunca (1588 Lonka) se află în

sud-vestul județului Bihor, la 84 km de

Oradea, încadrându-se în ținutul Munților

Codru–Moma, situată pe limita dintre cele

două unități de relief (Munții Codru–Moma

și Munții Bihorului) ca o punte formată

dintr-o zonă de dealuri la cumpăna dintre

Crișul Alb și Crișul Negru. Comuna Lunca

este aşezată în depresiunea Beiuşului, în

sud-estul judeţului Bihor, învecinându-se la

est cu comuna Cîmpani, la vest cu comuna

Moneasa, judeţul Arad, la sud cu oraşul

Vaşcău, iar la nord şi nord-vest se

învecinează cu oraşul Ştei şi comuna Rieni.

Pe raza comunei Lunca se întâlnesc

urmatoarele unitati publice: Consiliul local

al comunei, politie, scoala generala cu

clasele I-VIII în satul Lunca, precum si scoli

generale cu clasele I-IV în celelalte sate,

dispensar uman, dispensar veterinar,

Biserici Ortodoxe, biblioteca publica. Axa

majora de circulatie DN 76 asigura legatura

cu celelalte zone ale judetului si tarii. Lunca

este punct de plecare pentru trasee

turistice în Muntii Codru-Moma.

Contextul administrative - Moneasa

UAT Moneasa (în maghiară: Menyháza) este

o comună în județul Arad, Crișana,

România, formată din satele Moneasa

(reședința) și Rănușa.

Un rol important în economia localității

Moneasa îl au izvoarele minerale

bicarbonatate, calcice, sodice, oligominerale

și mezotermale, valorificate încă din anul

1866.

Stațiunea are ca profil, cura și tratamentul

pentru afecțiuni ale sistemului nervos

central și periferic, ale sistemului

locomotor, unele afecțiuni ginecologice,

nevroză astenică, reumatologie și boli

asociate-nutriție, metabolice (diabet

mellitus, obezitate). Factorii naturali de

cură sunt climatul, ce are un efect calmant

asupra organismului uman în general și

asupra sistemului nervos central în mod

particular, și apele minerale oligoterme.

Apele termale au temperatura de 25-32°C

si sunt ape bicarbonatate, calcice,

magnezice, sodice, hipotone.

Aflată la poalele Munţilor Codru-Moma din

Apuseni la aproximativ o sută de kilometri

de Arad, într-o vale înconjurată de dealuri

împădurite, staţiunea turistică Moneasa

este foarte căutată în orice anotimp, atât

pentru tratarea diferitelor afecţiuni cât şi

pentru extraordinar de bogata ofertă

turistică pe care o oferă, fiind supranumită

„Perla Munţilor Apuseni”. Biserica romano-

catolică din Moneasa a fost construită în

1761 iar cea ortodoxă în 1871 şi există, de

asemenea, un schit ortodox.

Contextul administrativ – Vașcau

UAT Vaşcău - (până în secolul XIX Craiva,

după 1850 Vaskohó – vas „fier” şi kohó

„furnal” – în maghiară şi Eisenstein în

germană) este un oraş din judeţul Bihor cu

o suprafaţă a teritoriului administrativ de

6.504 hectare (0,88 % din teritoriul

judeţului). În imediata vecinătate a acestuia

se găsesc alte două oraşe ale judeţului:

Nucet – în Est; Ştei la 7 km spre Nord.

Aşezat în partea de sud-est a judeţului (în

culoarul Depresiunii Beiuşului, la

întrepătrunderea dintre Munţii Apuseni şi

Câmpia de Vest), pe DN 79, pe cursul

superior al râului Crişul Negru, fiind limitat

de Munţii Bihorului la răsărit şi Munţii Codru

– Moma spre apus, oraşul Vaşcău şi

localităţile aparţinătoare se suprapune

uneia dintre cele mai pitoreşti zone ale

48

judeţului, parte componentă a „Ţării

Beiuşului”. În componenţa oraşului Vaşcău

intră următoarele localităţi: Câmp; Câmp-

Moţi; Coleşti; Vărzarii de Jos; Vărzarii de

Sus. . În anul 1956 localitatea Vaşcău este

ridicată la rangul de oraş, de care aparţin şi

cele 5 sate componente, menţionate mai

sus.

Contextul administrative - Vârfurile

Localitatea Vârfurile este situată la poalele

Munților Bihor și Codru-Moma, în partea de

nord-vest a Depresiunii Hălmagiu, pe Râul

Crișul Alb, la 128 km de municipiul Arad.

Comuna Virfurile se afla situata in judetul

Arad, in partea estica a acestuia, pe cursul

superior al Crisului Alb. Este situate, pe linia

ferata ce leaga Bradul de Oradea si pe

drumul ce leaga Aradul prin Virfurile cu

Bradul si Oradea. La est se invecineaza cu

comuna Halmagiu, la vest cu comuna

Plescuta, ambele din judetul Arad, la sud cu

masivul Gorgana din Muntii Zarandului,

care o despart de Valea Muresului si de

comuna Savarsin. La nord se invecineaza

cu comuna Cristior din judetul.

Comuna Virfurile are in componenta sa un

numar de 8 sate, dupa cum urmeaza:

Virfurile - care este si resedinta de comuna,

Avram Iancu - al doilea sat ca si marime

dupa centrul de comuna si care se afla la o

distanta de 5 km de centrul de comuna,

Grosi - la o distanta de 15 km de centrul de

comuna, Lazuri - la o distanta de 6 km de

centrul comunei, Magulicea - la o distanta

de 3 km de centrul comuei, Mermesti - la 5

km, Poiana - la 15 km, Vidra - la 3 km de

centrul comunei.

1.3. Contextul cultural

Contextul cultural - Cărpineț

Comuna Carpinet prezinta cateva elemente

de interes etnografic si cultural, demne de

luat in seama. Comuna este situata in cea

mai interesanta este zona carstica a

Muntilor Bihor care, prezinta cea mai

spectaculoasa, interesanta si originala zona

carstica din tara noastra, similara sau

superioara unor zone carstice consacrate

din Europa. Locuitorii comunei profitind de

faptul ca In Carpinet exista cea mai pura

cariera de calcar din Europa, inca mai fac

var in varnite traditionale.

O legenda din Bihor spune ca varul a fost

descoperit de un cioban, care a gatit, timp

de mai multe zile, pe niste pietre de calcar.

Pietrele s-au topit, apoi a inceput sa ploua,

iar piatra arsa a devenit var.

Vararii din satele de pe cursul superior al

Crisului Negru au fost deseori pomeniti in

documentele feudale, mai ales cei din

Carpinet si Ponoarele (azi Calugari). La

1733 se preciza ca in apropierea acestor

asezari exista piatra buna, din care se arde

varul (“…pro exurendo calce lapides

habet…”). Si astazi cuptoarele se ridica in

panta dealului pentru ca bolovanii sa poata

fi claditi si adusi mai usor. Bulgarii de calcar

se cladesc in cuptor dupa reguli foarte

precise, incat focul sa nu fie inabusit, iar

curentii de aer sa circule liber. In partea de

jos, la

“talpa cuptorului” se pun bolovani mai mari,

iar in partea de sus – bolovani mai mici.

Cand cuptorul este umplut, “gura” acestuia

se umple cu “sfac” in care se fac gauri –

“liliecii” – pe unde se supravegheaza

procesul arderii. “Liliecii” se inchid progresiv

in timpul arderii. Focul arde 5-6 zile, apoi

cuptorul este lasat sa se raceasca vreme de

o zi si o noapte, dupa care bulgarii de var

sunt scosi afara.

O parte din casele localnicilor pastreaza si

azi motive traditionale sculptate pe fatade.

Ocupatiile traditionale care puncteaza viata

rurala se situeaza la granita dintre profesie

si mestesug, caci implica daruire, pasiune si

arta de-a face lucrurile frumos. Articolele de

ceramica se disting prin eleganta formelor

si prin ornamentatie.

Satul Leheceni, situat in comuna Carpinet,

este o nestemata a ceramicii populare

romanesti. Aici se confectioneaza si in zilele

noastre un mare numar de piese ceramice,

mai ales farfurii bogat si rafinat decorate.

In atelierele olarilor se pot urmari fazele de

lucru ale mestesugului, modul in care

acestia preiau, pastreaza si imbogatesc

traditia locala. Maiestria mesterilor olari

talentati de aici este renumita. Din marea

diversitate de piese ceramice se remarca

blidele de Leheceni, ale caror ornamente –

spirala, roata si creasta – sunt de veche

traditie.

Contextul cultural – Criștioru de Jos

Activitatațile traditionale ale locuitorilor

comunei Cristioru de Jos s-au perpetuat

intr-o mica masura pina azi. Mai exista

persoane fizice cunoscute ca mesteri ai

olaritului si dogaritului.

49

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS

Comuna Carpinet prezinta cateva elemente

de interes etnografic si cultural, demne de

luat in seama. Este o zonă pitorească

existând case nelocuite construite în stilul

vechi: cu “cerdac”.

O parte din casele localnicilor pastreaza si

azi motive traditionale sculptate pe fatade.

Ocupatiile traditionale care puncteaza viata

rurala se situeaza la granita dintre profesie

si mestesug, caci implica daruire, pasiune si

arta de-a face lucrurile frumos. Articolele de

ceramica se disting prin eleganta formelor

si prin ornamentatie. La nivelul comunei

exista mai multe locuri deosebite, dintre

care amintim: Taul Negru; Piatra Graitoare

(la limita cu jud. Alba); Cascadele Tisei;

Casele Lotrilor; Troita "La Izvorul lui

Horea", Monumentul Eroilor din I si al II -

lea Razboi Mondial. Stînele de oi, pastreaza

si azi vechile traditii in prelucrarea laptelui.

Contextul cultural - Dezna

Trecutul localităţii este strâns legat de cel al

cetăţii care i-a dat numele. Potrivit unei

legende, denumirea ar deriva din numele

regelui dac Decebal. Inima unui cnezat

românesc din secolului al XIII-lea, cetatea

Deznei a făcut parte în secolului al XVI-lea

din sistemul de apărare a vestului

Transilvaniei.După stăpânirea otomanilor

(între anii 1574-1596), intră în posesia lui

Gaspar Kornis, susţinător al lui Mihai

Viteazul, între anii 1599-1601. Ulterior este

donată de către principele Gabriel Bethlen,

lui Marcu-Cercel Vodă în anul 1619, pentru

a fi recucerită de către otomani în 1658. O

legendă povestește despre o tănără fată,

care destinată fiind haremului unui şef

militar, a ales să dea foc depozitului de

pulbere. Satul Buhani este atestat

documentar în anul 1441, satul Laz între

1553-1561 şi satele Neagra şi Slatina de

Criş în anul 1553.

Contextul cultural - Dieci

Locuitorii comunei pun inca un accent

deosebit pe traditiile culturale. La sarbatori

băieții poartă o cămașă de in brodată la

guler, mâneci și pe margini, izmene largi,

un laibăr și pălărie. La fete îmbrăcămintea

este compusă din spătoi și poale brodate,

zadie cu cârpă de încins, cojoc și cârpă pe

cap.

Contextul cultural - Gurahonț

Săpăturile arheologice efectuate în satul

Iosăşel ne¬au dezvăluit urme de civilizaţie

încă din perioada Paleoliticului timpuriu.

Arheologii Marton Roşca, în 1925 şi Lucian

Roşu, în 1967 au descoperit topoare cioplite

la un capăt, lanciolete, vârfuri de lănci,

răzuitoare, dălţi, lame, etc. Cele mai vechi

monede descoperite în Zărand sunt

drahmele de argint. Descoperirile monetare

de la Feniş cuprind monede care au, în

general, pe verso capul lui Hercules iar pe

cealaltă parte calul şi călăreţul, ambele

efigii destul de degenerate. În satul

Zimbru s¬au descoperit aşezări miniere şi

opaiţul roman de la Ponoraş – Zimbru,

acestea dovedind că ţinutul ar fi fost

încadrat în fosta provincie Dacia – Romană.

Cu toate vitregiile istorice ale secolelor IV –

X, populaţia autohtonă din ţinutul

Gurahonţului şi zonele din jur îşi păstrează

nealterată fiinţa, limba, tradiţiile şi formele

social – politice de organizare

cristalizându-se o populaţie românească.

Potrivit relatărilor lui Anonimus, în jurul

anului 900 teritoriile la nord de Mureş

intrau în componenţa ducatului condus de

Menumorut situat între Tisa, Mureş,

Someş. Aici este amintit şi râul „Iousaz”

(pârâul Iosaşului, Iosăşelului) afluent al

Crişului Alb din zona Gurahonţului.

Contextul cultural - Lunca

Populatia româneasca din aceste sate este

pomenita în documente din cele mai

îndepartate vremuri. Aceste documente ne

dau stiri pretioase asupra trecutului

populatiei acestor sate, care se bucurau din

vrermuri vechi de anumite privilegii

recunoscute de catre Episcopia Romano-

Catolica Oradea, de care depindeau din

punct de vedere administrativ. Istoria

bisericeasca a românilor din Bihor arata ca

pâna în secolul al XVI-lea, în Seghiste era

sediul protopopiatului ortodox, care mai

târziu s-a mutat la Beius. Raporturile

feudale de pe aceste locuri sunt

reconstituite dupa circumscriptiile urbariale

din 1589 si de la 1 august 1600. Acest

urbariu arata ca aceste locuri se gasesc

într-o zona primejdioasa, expusa

incursiunilor, jafurilor turcesti sau ale ostilor

imperiale ori transilvanene în lupta fie cu

turcii, fie între ele.

Contextul cultural - Moneasa

Moneasa este inregistrata ca si statiune

turistica. Interesul pentru amenajarea

statiunii a inceput abia in sec.al XIX-lea

cand proprietarii Monesei,pe langa

exploatarea minereului de fier, calcarelor si

marmurei s-au preocupat si de promovarea

turismului prin dezvoltarea statiunii.

50

Masurile luate,in prima jumatate a secolului

al XIX-lea de membrii familiei Nevery

(Nevery Alexa de Gyula Varsand) care a

cumparat in 1802 de la Erariu un intins

teritoriu care cuprindea si localitatea

Moneasa pentru amenajarea statiunii nu au

schimbat aspectul sau neglijent. Motiv bine

intemeiat pentru a fi vizitata mai putin de

turisti. In plus, drumul de acces a fost

aproape impracticabil.Traseul Sebis-

Moneasa se strabatea cu caruta iar in

anotimpul ploios, datorita lipsei

podurilor,carutele intrau in namol si apa

pana la butucul rotilor. La toate acestea au

contribuit locurile putine de cazare,turistii

fiind nevoiti de multe ori sa se intoarca, iar

cei cazati sa renunte la multe comoditati

(Gaal Jeno,op.cit.).

Incepand cu anul 1847,noul proprietar al

domeniului Sebis si al localitatii si statiunii

Moneasa, contele Waldstein-Wartemberg

Cristian a adus putine modificari

pavilionului central,acesta fiind mai mult o

baraca. Intrata in atentia oficialitatilor

aradene, Moneasa s-a bucurat de

inceputurile timide ale modernizarii. Astfel,

prin ordinul comitelui supreme al

comitatului Arad adresat pretorului plasei

Buteni, incepand cu data de 20 mai 1853,

notarul din comuna Prajesti a fost obligat sa

verifice si sa intocmeasca, sub indrumarea

pretorului din Buteni, un tabel cu strainii

care au venit la tratament la baile Moneasa.

(F.P.J.A,Actele comitatului,1854). Din listele

intocmite rezulta ca in acest an statiunea a

fost vizitata cu precadere de cei din

comitatul Arad. Asistenta medicala a fost

asigurata de medicul din Sebis, care se

deplasa zilnic in acest scop la Moneasa .In

cursul lunii iunie a anului 1853 s-a

consemnat prezenta a 12 persoane,

impreuna cu 17 insotitori (servitori) care au

cautat efectele curative ale bailor din

Moneasa.

Cu toate eforturile de modernizare, raportul

autoritatii comitatului Arad catre Consiliul

locotential cezaro-craiesc, departamentul

Oradea, cu privire la desfasurarea sezonului

balnear la baile Moneasa a concluzionat ca

baile Moneasa abia au putut fi considerate

in categoria statiunilor balneare, datorita

lipsei unor standarde de functionare si

administrare.

Pentru o mai buna functionare a bailor,din

anul 1854, notarul din Moneasa a fost

desemnat sa le administreze. In atributiile

sale au intrat si fixarea preturilor de cazare

si meniu. Capacitatea statiunii s-a limitat in

aceasta perioada,la 5 camere de baie si 14

camere de oaspeti. In perioada 18 iunie-4

august 1854, s-au inregistrat un numar de

25 de vizitatori, cei mai multi veniti din

comitatul Arad. Schimbarile au inceput in

anul 1891,cand statiunea a trecut in

proprietatea contelui Wenckheim Friedrich.

Noul proprietar a construit pe cont propriu o

cale ferata de la gara Sebis pana in

Statiunea Moneasa, inlaturand astfel,

neplacerile drumului. In locul cladirilor vechi

si darapanate ale baii si restaurantului

demodat s-a construit o vila cu lungimea de

80 de metri. L-a parter au fost amenajate

baile din marmura rosie si saloanele iar la

etaj erau camerele de oaspeti. Langa

aceasta cladire s-a construit un restaurant

din sticla cu o capacitate de 300 de locuri.

Via-a vis de acesta se afla bucataria. Inspre

parcul statiunii s-a ridicat o cladire cu 16

camere pentru cazarea turistilor iar mai jos

de aceasta s-a construit sanatoriul de

hidroterapie, care a fost inconjurat de un

parc. Inalta societate maghiara a vremii a

impodobit parcul statiunii Moneasa cu vile,

incadrate architectural in moda epocii.

Dintre acestea amintim vila lui Paradeyser

Luovic, a Cailor Ferate Unite Arad-Cenad, a

contelui Wenckheim, a familiei Czaran, a

vaduvei baronului Andreny. Impunatoarele

constructii au ridicat prestigiul statiunii

Moneasa, ceea ce face ca la sfarsitul

secolului al XIX-lea sa fie numita “Gasteinul

Ungariei”

Lucrarile de amenajare a statiunii au

continuat si prin forarea unei fantani

arteziene la o adancime de 316 metri care

asigura un debit de 60 hl pe minut. Analiza

apei fantanii a fost efectuata de dr.Lengyel

Bela. Crearea conditiilor favorabile de

cazare,tratament si distractie a contribuit la

cresterea numarului de vizitatori in

statiune. Incepand cu anul 1895, 100 de

persoane au stat in statiune timp de o luna,

iar numarul celor care petreceau sfarsitul

de saptamana s-a cifrat la 2000, la care s-a

adaugat numarul mare de excursionisti

sositi din Arad doar pentru ziua de

duminica.

In ultimul deceniu al secolului al XIX –lea,

statiunea a inceput sa se organizeze

conform noului statut de functionare. In

statut s-a stipulate ca durata sezonului a

fost cuprinsa intre 15 mai si 30 septembrie.

Primpretorul de la Sebis a fost numit din

oficiu drept comisar al statiunii, fiind

sprijinit de doi functionari domeniali, de cei

doi preoti locali, respective romano-catolic

si ortodox, precum si de patru oaspeti ai

statiunii.

51

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS

Din taxele platite de oaspeti pentru

tratament si muzica s-a constituit un fond

pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere

a orchestrei de tigani care canta in fiecare

zi in parcul statiunii, abonamentelor la ziare

precum si a celorlalte distractii. Un rol

important in sustinerea turismului zonal l-a

avut Asociatia Turistica din Arad, infiintata

in 1898, care organiza pe langa excursii si

reuniuni, serbari, edita anuare, publica

articole si a facut propuneri pentru

practicarea sporturilor de iarna in zona

statiunii Moneasa. Sustinatorul turismului in

zona Monesei a fost Czaran Gyula, care a

exploatat potentialul turistical zonei.

Eforturile depuse de autoritati in zona

Monesei au fost incununate de obtinerea

statutului de statiune balneara,la 13 mai

1896,din partea Ministerului de Interne

Regal Maghiar. Dupa Tratatul de la Trianon

si Marea Unire contesa Wenckheim

Christina a pierdut Domeniul Sebis, deci si

Statiunea Moneasa, care a intrat in

administrarea Ministerului Sanatatii si

Ocrotirii Sociale, o parte din actiuni fiind

detinute de judetul Arad. Administratia

aradeana a detinut cele doua hoteluri mari

(Vila 1 si Vila “Cerbul Albastru”) cu 47 de

camera si respective 18 camere.

Statiunea Moneasa pastreaza urmele acelui

interval istoric in care s-au edificat vilele,

acele vremuri ramanand ca o piatra de

temelie pentru viitoarea dezvoltare a

statiunii Moneasa.

Contextul cultural - Vașcau

Începuturile vieţii omeneşti în zona oraşului

Vaşcău sunt atestate arheologic încă din

paleolitic. Codiţiile bio-pedo-hidro-climatice

au creat premise pentru concentarea

aşezărilor omeneşti în acest areal. Cea mai

veche menţiune documentară care indică o

atestare certă a localităţii Vaşcău este cea

din Conscrierea porţilor „Liber regius”,

întocmită în anul 1552 de fiscul regal, unde

Vaşcăul apare menţionat sub denumirea de

Nagykoh(ó) („Cuptorul Mare”); în acelaşi

timp apar menţionate şi localităţile Vărzari

de Sus şi Vărzari de Jos, împreună cu alte

două localităţi, dispărute ulterior. Începând

cu sec. al XVIII-lea, respectiv anul 1851

denumirea oraşului va ilustra principala

bogăţie: Vaskoh – nume provenit din limba

maghiară şi format din două cuvinte: vas

„fier” şi kohó „cuptor de topit, furnal”.

Dintre cele mai vechi şi mai importante

îndeletniciri ale locuitorilor se pot aminti:

cultura cartofului şi creşterea vitelor,

prelucrarea fierului, olăritul, cioplitul în

piatră de marmură, etc. Până în secolul XIX

Vaşcăul a făcut parte din Ţinutul Beiuşului;

în 1886 Vaşcăul apare ca plasă

independentă de Beiuş, având 42 de

localităţi.

Contextul cultural - Vârfurile

Atestată documentar pentru prima dată în

anul 1390, localitatea Vîrfurile a purtat

inițial denumirea de Ciuci. Este cunoscută

sub actuala denumire din anul 1926. Mai

multe comune, printre care si comuna

Virfurile, acum un veac si ceva, formau asa-

zisul "Tinut al Zarandului", a caror

inceputuri se pierd in vremurile indepartate

ale trecutului.

Vechi centru voievodal, Ciuci a fost parte a

domeniului Șiriei și a avut un important rol

în predarea cetății Șoimoș în mâna

răsculaților conduși de Gheorghe Doja.

Centrul voievodal se găsea pe locul denumit

astăzi Curtescul, în partea de nord-vest a

comunei. Sunt vizibile și azi urmele unor

clădiri și ale unor șanțuri de apărare.

La sfîrșitul secolului al XVI-lea, la Vârfurile

se ridica o cetate integrată în sistemul de

apărare vestică a Transilvaniei. În aceeași

perioadă, fortăreața a avut un rol important

în apărarea drumului ce ducea către

Oradea.

În secolului al XVIII-lea, Vârfurile devin

centrul unui domeniu feudal. La începutul

aceluiași secol, între anii 1703 - 1711, în

timpul răscoalei antihabsburgice conduse

de Francisc Rákóczi al II-lea, la Vârfurile a

capitulat o unitate habsburgică sub

presiunea cetelor locotenentului Dragul,

participant din partea românilor.

1.4. Planurile și programele viitoare de dezvoltare a zonei

Principalele proiecte in derulare si in

perspectva pina la nivelul anului 2020 nu

afecteaza prin implementarea lor mediul.

Enumeram in acest sens:

- Reţea de canalizare apă menajeră şi

staţie de epurare in comuna

Cărpineț

- Înfiinţarea reţelelor de distribuţie a

gazelor naturale în comuna Cărpinet

52

- Modernizarea tuturor străzilor din

intravilanul comunei Cărpinet

- Instalaţie fotovoltaică de 250 KW în

localitatea Cărpinet

- Instalaţie fotovoltaica de 30 Kw

pentru alimentare pompe sistem

alimentare cu apă în localitatea

Cărpinet

- Instalare sistem supraveghere video

în comuna Cărpinet

- Modernizare căi de acces ce

deservesc suprafeţele agricole

- Managementul situaţiilor de urgenţă

– Gestionarea eficientă a incendiilor

în comuna Cărpinet (achiziţionarea

unei autospeciale şi costume de

protecţie pentru pompierii civili)

- Eficientizarea serviciului de colectare

şi transport al deşeurilor în comuna

Cărpinet

- Crearea şi implementarea unui

sistem integrat al deşeurilor prin

achiziţionarea unei autospeciale şi a

unor pubele

- Construire şi dotare bază sportivă în


- Construire şi dotare sală de sport în


- Construirea si dotare baza sportiva

in Loc.Cărpinet

- Construire şi dotare 10 locuinţe

sociale

- Construire şi dotare centru de zi

- Construire Grădiniţă cu program

prelungit CĂRPINET - Finanţat de

Ministerul Invăţământului

- Parc industrial

- Trasee biciclişti tip mountain-bike-

circuit zonă rezervaţie natural

- Sistem plată on line, document

management şi de arhivare

electronică

- Reabilitare Pesteră şi zona

adiacenta.

- Asfaltarea drumurilor comunale DC

262-Criştioru de Jos – Tarabontesti

3,2 km si strazi din Comuna

Criştioru de Jos – 5,2 km

- Asfaltarea drumurilor comunale DC

263 si DC264 Criştioru de Jos-

Criştioru de Sus – Balc 12,5 km

- Construirea si amenajarea a doua

poduri de trecere peste Crisul Negru

in satele Poiana si Saliste

- Amenajarea cursurilor de apa care

traverseaza satele comunei (paraul

Valea Mare si Valea Tarinei)

- Sistem de canalizare pentru satele

Poiana-Saliste de Vascau-Criştioru

de jos

- Asfaltarea si amenajarea drumurilor

din interiorul localitatilor - UAT

Gurahonț

- Amenajarea zonelor verzi,

pavoazare si curatenie

- Amenajarea si redeschiderea

Spitalului din Gurahonț

- Realizarea unei retele de canalizare

in intreg UAT Gurahonț

- Infiintarea de perdele verzi in jurul

localitatilor din UAT-ul Gurahonț

- modernizarea şi asfaltarea reţelei de

drumuri judeţene şi comunale

existente la nivelul comunei Dieci;

- modernizarea şi prelungirea reţelei

de alimentare cu apă în satul Dieci şi

extinderea acesteia şi la nivelul

satelor aparţinătoare;

- extinderea reţelei de telefonie fixă şi

la nivelul celorlalte sate

aparţinătoare de comuna Dieci;

- dezvoltarea activităţilor de

agroturism in comuna Dieci

- Modernizare DJ 764 F Uileacu de

Beius-Finis-Lazuri de Beiuș-Lunca

- Construirea centurii oraşului Ștei

(Beiuș-Ștei-Lunca)

2. Modul de utilizarea a terenurilor Tabel 2-1 Utilizarea terenurilor din cadrul ROSCI 0291 Coridorul Munţii Bihorului -

Codru Moma

Modul de utilizare a terenurilor. Suprafaţă (ha) Pondere (%)

1 agricultură 590,44 7,77%

2 urbanizare 0,31 0,00%

3 păduri 6951,28 91,51%

din care exploatare forestiera 6951,28 91,51%

din care paduri protejate (categoria T1 si T2) 6951,28 91,51%

53

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS

4 zone recreaţionale, 6958,19 91,60%

5 vânătoare 7541,72 99,28%

6 pescuit, 6,91 0,09%

7 balastiere, 0,00 0,00%

8 utilizarea apei, 6,91 0,09%

9 turism, 7548,63 99,37%

10 depozitarea deşeurilor, 0,00 0,00%

11 braconaj 7548,63 99,37%

Tabel 2-2 Proprietatea terenurilor din cadrul ROSCI 0291 Coridorul Munţii Bihorului -

Codru Moma

PROPRIETARI TERENURI Suprafaţă (ha)

Pondere

(%)

1 Proprietate public privata 533,19 7,02%

2 Persoane fizice 253,73 3,34%

3 Persoane juridice 3,73 0,05%

4 Statul Român 2041,59 26,88%

5 Teren in litigiu 0,00%

6 Composesorat 2441,82 32,14%

7 Asociatii 249,14 3,28%

8 Proprietate necunoscuta 2073,24 27,29%

TOTAL 7596,44 100,00%

Tabel 2-3 Administrarea terenurilor din cadrul ROSCI 0291 Coridorul Munţii Bihorului

- Codru Moma

ADMINISTRATORI AI TERENULUI Suprafaţă (ha) Pondere

(%)

1 Asociaţii 0,00%

2 Consiliul Local 0,00%

3 Persoane fizice 0,01 0,00%

4 Persoane juridice 3,55 0,05%

5 RNP Romsilva, OS 5513,87 72,58%

6 Teren in litigiu 0,00%

7 Composesorat 0,00%

8 C.N.A.D.R. 5,77 0,08%

9 Administrare necunoscuta 2073,24 27,29%

Total 7596,44 100,00%

54

3. Analiza și evaluare modului de utilizare a terenului 3.1. Statutul activităților – Importanța economică

Ponderea principala este ocupata de catre

paduri in procent de 92,82% din suprafata

sitului studiat. Analizata prin prisma

serviciului ecosistemic de aprovizionare cu

lemn in situația actuală suprafața de paduri

din interiorul sitului genereaza o valoare

medie anuala de 2281 mii lei, cu o valoare

actualizata previzionata pentru urmatorii 25

de ani de 8.487 mii lei. Determinarea valorii

actualizate s-a facut prin previzionarea si

analiza urmatorilor factori:

Tabel 3-1

Silvicultură UM

Veniturile generate de activitatea forestieră (medie

anuala) mii lei 2156

Suprafata ocupata cu paduri - Ha Ha 6951

Pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior

(Legea 4/2015) lei/mc 115

Cantiatatea medie masa lemnoasa la hectar mc 225

Cheltuieli paza protectie si igiena: euro/ha 30

Paza euro/ha 20

impozit pe proprietate euro/ha 10

lucrari intretinere (raritura, igiena) = 0 (se compenseaza

cu venitul din materialul scos la intretinere) euro/ha 0

Cantitatea exploatata anual pe ha mc 2,70

Posibilitatea anuala pe ha mc 3,26

Valoarea actualizata a serviciilor ecosistemice de

aprovizionare cu lemn in scenariul BAU - mii lei - 17.155

Suprafetele de teren privite prin prisma

serviciului ecosistemic de aprovizionare cu

alimente generate de catre pasunatul

desfasurata in interiorul sitului analizat

genereaza venituri anuale medii din

producția de lapte in valoare de 926 mii lei

la care se adauga cea din producția de

carne in valoare de 130 mii lei. Valoare

actualizata calculata pe baza privizionarii si

analizei factorilor de mai jos pentru un

interval de 25 de ani este de 7,288 mii lei.

Tabel 3-2

Agricultură.

Suprafata ocupata de pasuni si finete - ha - 429

Numarul de UVM 514

Capacitatea de suport admisa UVM/Ha 2,5

Venituri din productia de lapte - mii lei/an 926

Venituri din productia de carne - mii lei/an 130

Valoarea hranei asigurate de păşuni pe termen scurt - mii lei/an 1055

Valoarea actualizata a serviciilor ecosistemice de aprovizionare

cu alimente in scenariul BAU - mii lei - 16773

Terenurile agricole ocupa o suprafață restrinsa de doar 0,92% din suprafata sitului, fiind

cultivate in principal cu cartofi si pomi fructiferi.

3.1.1. Activitati antropice surprinse - B02 – Gestionarea şi utilizarea

pădurii şi plantaţiei

- F03.01 – Vânătoare

- F04.02 – Colectarea (ciuperci,

licheni, fructe de pădure etc.)

- H06.01 – Zgomot, poluare fonică

- D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci

şi căi ferate / Conducerea obişnuită

a vehiculelor motorizate

- I02 – Specii native (indigene)

problematice

55

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS

3.1.2. Activități cu impact asupra biodiversității și

ecosistemelor

În secţiunile din cadrul acestui subcapitol

sunt prezentate rezultatele evaluării

impactului asupra speciilor de interes

comunitar (menţionate în Formularul

Standard Natura 2000 pentru ROSCI0291)

cauzate de presiunile actuale şi

ameninţările viitoare din cadrul ariei

naturale protejate ROSCI0291 Coridorul

Munţii Bihorului-Codru Moma.

3.1.2.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale

asupra speciilor de carnivore mari

În Tabelul nr. 3-3 sunt prezentate

rezultatele evaluării impacturilor cauzate de

presiunile actuale asupra speciilor de

carnivore mari din cadrul ROSCI0291

Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma.

Evaluarea impacturilor cauzate de

presiunile actuale asupra speciilor de


Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma

Tabel 3-3

Cod Parametru Descriere

A.1 Presiunile

actuale

B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei

F03.01 – Vânătoare

F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc.)

H06.01 – Zgomot, poluare fonică

E.1 Speciile

1352* – Canis lupus (Linnaeus, 1758), specie menţionată în

Anexele II, IV şi V ale Directivei Habitate 92/43 CEE

1361 – Lynx lynx (Linnaeus, 1758), specie menţionată în Anexele II

şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE

1354* – Ursus arctos (Linnaeus, 1758), specie menţionată în

Anexele II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE

E.2

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale

asupra

speciilor

[geometrie]

56


E.3

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale

asupra

speciilor

[descriere]

Presiunea B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei a fost

localizată în 64 de perimetre distribuite uniform pe întreaga

suprafaţă investigată.

Presiunea F03.01 – Vânătoare a fost localizată în 255 de perimetre

distribuite pe toată suprafaţa sitului Natura 2000.

Presiunea F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure

etc.) a fost identificată în 171 perimetre distribuite uniform pe toată

suprafaţa investigată.

Presiunea H06.01 – Zgomot, poluare fonică a fost localizată în

cadrul şi imediata vecinătate a drumurilor de exploatare, drumului

comunal şi drumului european/naţional

E.4

Intensitatea

localizată a

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale

asupra

speciilor

B02 – Medie

F03.01 – Medie (în cadrul Fondului de Vânătoare 65 Văratec) şi

Ridicată (în cadrul Fondurilor de Vânătoare 55 Moneasa, 61 Crocna

Zimbru şi 62 A. Iancu-Măgulicea)

F04.02 – Scăzută

H06.01 – Scăzută

E.5 Confidenţial

itate Informaţii publice

E.6 Detalii

Presiunea B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei

reprezintă exploatările forestiere (rezultate ca urmare a activităţilor

silvice) identificate pe o suprafaţă de aproximativ 2241,03 ha.

Presiunea F03.01 – Vânătoare a fost identificată pe aproape toată

suprafaţa zonei studiate (7532,49 ha).


etc.) reprezintă activităţile de colectare a ciupercilor şi fructelor de

pădure din cadrul pajiştilor, pădurilor şi tufărişurilor pe o suprafaţă

de aproximativ 5156,27 ha din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii

Bihorului-Codru Moma.

Presiunea H06.01 – Zgomot, poluare fonică reprezintă coridoare de

50 m din lungul reţelelor de comunicaţii (drumuri) pe o suprafaţă

totală de aproximativ 710 ha.

3.1.2.2. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei de mamifer acvatic



presiunile actuale asupra speciei Lutra lutra

mari din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii



presiunile actuale asupra speciei Lutra

lutra din cadrul ROSCI0291 Coridorul

Munţii Bihorului-Codru Moma

Tabel 3-4


A.1 Presiunile

actuale

B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei


E.1 Speciile 1355 – Lutra lutra (Linnaeus, 1758), specie menţionată în Anexele

II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE

57

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


E.2

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale

asupra

speciilor

[geometrie]

E.3

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale

asupra

speciilor

[descriere]

Presiunea B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei a fost

localizată în 11 perimetre distribuite în zona centrală şi estică a

sitului.

Presiunea H06.01 – Zgomot, poluare fonică a fost localizată în

cadrul şi imediata vecinătate a drumurilor de exploatare şi drumului

comunal.

E.4

Intensitatea

localizată a

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale

asupra

speciilor

B02 – Medie


E.5 Confidenţial


E.6 Detalii

Presiunea B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei

reprezintă exploatările forestiere (rezultate ca urmare a activităţilor

silvice) identificate pe o suprafaţă de aproximativ 483,71 ha.

Presiunea H06.01 – Zgomot, poluare fonică reprezintă coridoare de

50 m din lungul drumurilor de exploatare şi drumului comunal

(DC41A).

3.1.2.3. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale

asupra speciei de amfibian



presiunile actuale asupra speciei Bombina

variegata mari din cadrul ROSCI0291



presiunile actuale asupra speciei

Bombina variegata din cadrul

ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-

Codru Moma

Tabel 3-5

58


A.1 Presiunile

actuale

D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate / Conducerea

obişnuită a vehiculelor motorizate


I02 – Specii native (indigene) problematice

E.1 Speciile 1193 – Bombina variegata (Linnaeus, 1758), specie menţionată în

Anexele II şi IV a Directivei Habitate 92/43 CEE

E.2

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale

asupra

speciilor

[geometrie]

E.3

Localizarea

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale

asupra

speciilor

[descriere]

Presiunile D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate /

Conducerea obişnuită a vehiculelor motorizate au fost localizate pe

toată suprafaţa sitului Natura 2000


etc.) a fost identificată în 171 perimetre distribuite uniform pe toată

suprafaţă investigate.

Presiunea I02 – Specii native (indigene) problematice a fost

localizată în 7 perimetre distribuite în zona nordică, centrală şi de

est a ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma.

E.4

Intensitatea

localizată a

impacturilor

cauzate de

presiunile

actuale

asupra

speciilor

D01 / G01.03.01 – Medie (în cazul DC41A) şi Scăzută (în cazul

drumurilor de exploatare)


I02 – Medie

E.5 Confidenţial


59

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


E.6 Detalii

Presiunile D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate /

Conducerea obişnuită a vehiculelor motorizate reprezintă drumul

comunal DC41A şi reţeaua de drumuri de exploatare (aproximativ

37,5 ha).


etc.) reprezintă activităţile de colectare a ciupercilor şi fructelor de

pădure din cadrul pajiştilor, pădurilor şi tufărişurilor pe o suprafaţă

de aproximativ 5156,27 ha din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii


Presiunea I02 – Specii native (indigene) problematice reprezintă

suprafaţa de aproximativ 442,71 ha invadată de specia cu caracter

colonizator/invaziv Pteridium aquilinum.

3.2. Tendințe ale activităților (dezvoltare, descreștere)

3.2.1. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare

asupra speciilor de carnivore mari



ameninţările viitoare asupra speciilor de



Tabelul nr. 3-6 Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra

speciilor de carnivore mari din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru

Moma


E.1 Ameninţăril

e viitoare

F03.01 – Vânătoare



F.1 Speciile

1352* – Canis lupus (Linnaeus, 1758), specie menţionată în


1361 – Lynx lynx (Linnaeus, 1758), specie menţionată în Anexele

II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE

1354* – Ursus arctos (Linnaeus, 1758), specie menţionată în


60


F.2

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare

asupra

speciilor

[geometrie]

F.3

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare

asupra

speciilor

[descriere]

Ameninţarea F03.01 – Vânătoare a fost localizată în 255 de

perimetre distribuite pe toată suprafaţa sitului Natura 2000.

Ameninţarea F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de

pădure etc.) a fost identificată în 171 perimetre distribuite uniform

pe toată suprafaţa investigată.

Ameninţarea H06.01 – Zgomot, poluare fonică a fost localizată în

cadrul şi imediata vecinătate a drumurilor de exploatare, drumului

comunal şi drumului european/naţional

F.4

Intensitatea

localizată a

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare

asupra

speciilor

F03.01 – Medie (în cadrul Fondului de Vânătoare 65 Văratec) şi

Ridicată (în cadrul Fondurilor de Vânătoare 55 Moneasa, 61 Crocna

Zimbru şi 62 A. Iancu-Măgulicea)



F.5 Confidenţiali

tate Informaţii publice

F.6 Detalii

Ameninţarea F03.01 – Vânătoare va constitui o presiune antropică

pe aproape toată suprafaţa zonei studiate (7532,49 ha) datorită

speciilor de interes cinegetic prezente în cadrul ROSCI0291



pădure etc.) reprezintă activităţile de colectare a ciupercilor şi

fructelor de pădure din cadrul pajiştilor, pădurilor şi tufărişurilor pe

o suprafaţă de aproximativ 5156,27 ha din cadrul ROSCI0291

Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma (în contextul dezvoltării

societăţilor comerciale de colectare a acestor produse alimentare

din ultima perioadă).

Ameninţarea H06.01 – Zgomot, poluare fonică va determina un

impact şi în viitor pe cel puţin din suprafaţa actuală (710 ha) a

respectivei presiuni.

61

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS

3.2.2. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciei de mamifer acvatic



ameninţările viitoare asupra speciei Lutra

lutra din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii



speciei Lutra lutra din cadrul ROSCI0291 Coridorul

Munţii Bihorului-Codru Moma


E.1 Ameninţările

viitoare H06.01 – Zgomot, poluare fonică

F.1 Speciile 1355 – Lutra lutra (Linnaeus, 1758), specie menţionată în


F.2

Localizarea

impactului cauzat

de ameninţările

viitoare asupra

speciilor

[geometrie]

F.3

Localizarea

impactului cauzat

de ameninţările

viitoare asupra

speciilor [descriere]

Ameninţarea H06.01 – Zgomot, poluare fonică a fost

localizată în cadrul şi imediata vecinătate a drumurilor de

exploatare, drumului comunal şi drumului european/naţional

F.4

Intensitatea

localizată a

impactului cauzat

de ameninţările

viitoare asupra

speciilor


F.5 Confidenţialitate Informaţii publice

F.6 Detalii

Ameninţarea H06.01 – Zgomot, poluare fonică va determina

un impact şi în viitor pe cel puţin din suprafaţa actuală (710

ha) a respectivei presiuni.

62

3.2.3. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciei de amfibian În Tabelul nr. 3-8 sunt prezentate


ameninţările viitoare asupra speciei

Bombina variegata din cadrul ROSCI0291



speciei Bombina variegata din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru

Moma


E.1 Ameninţăril

e viitoare

D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate / Conducerea

obişnuită a vehiculelor motorizate


I02 – Specii native (indigene) problematice

F.1 Speciile 1193 – Bombina variegata (Linnaeus, 1758), specie menţionată în

Anexele II şi IV a Directivei Habitate 92/43 CEE

F.2

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare

asupra

speciilor

[geometrie]

F.3

Localizarea

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare

asupra

speciilor

[descriere]

Ameninţările D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate /

Conducerea obişnuită a vehiculelor motorizate au fost localizate pe

toată suprafaţa sitului Natura 2000


pădure etc.) a fost identificată în 171 perimetre distribuite uniform

pe toată suprafaţă investigate.

Ameninţarea I02 – Specii native (indigene) problematice a fost

localizată în 7 perimetre distribuite în zona nordică, centrală şi de

est a ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma.

F.4

Intensitatea

localizată a

impactului

cauzat de

ameninţările

viitoare

asupra

speciilor

D01 / G01.03.01 – Medie (în cazul DC41A) şi Scăzută (în cazul



I02 – Medie

F.5 Confidenţiali

tate Informaţii publice

63

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


F.6 Detalii

Ameninţările D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate /

Conducerea obişnuită a vehiculelor motorizate reprezintă drumul

comunal DC41A şi reţeaua de drumuri de exploatare (aproximativ

37,5 ha).


pădure etc.) reprezintă activităţile de colectare a ciupercilor şi

fructelor de pădure din cadrul pajiştilor, pădurilor şi tufărişurilor pe

o suprafaţă de aproximativ 5156,27 ha din cadrul ROSCI0291

Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma (în contextul de

zvoltării societăţilor comerciale de colectare a acestor produse

alimentare din ultima perioadă).

Ameninţarea I02 – Specii native (indigene) problematice

reprezintă suprafaţa de aproximativ 442,71 ha invadată de specia

cu caracter colonizator/invaziv Pteridium aquilinum.

3.3. Durata activităților (sezoniere sau permanente) - B02 – Gestionarea şi utilizarea

pădurii şi plantaţiei - sezoniera

- F03.01 – Vânătoare - sezoniera

- F04.02 – Colectarea (ciuperci,

licheni, fructe de pădure etc.) -

sezoniera

- H06.01 – Zgomot, poluare fonică -

permanenta

- D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci

şi căi ferate / Conducerea obişnuită

a vehiculelor motorizate -

permanenta

- I02 – Specii native (indigene)

problematice - permanenta

3.4. Impactul asupra mediului/ stării de conservare favorabilă

Descrisa detaliat în tabelele anterioare

3.5. Clasificare a impacturilor (durata de manifestare,

suprafața afectată, natura efectelor)

Descrisa detaliat în tabelele anterioare

4. Analiza stării de conservare a speciilor și habitatelor

4.1. Evaluarea stării de conservare a elementelor de biodiversitate în baza cărora a fost declarată aria naturală

protejată ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului – Codru

Moma

În secţiunile din cadrul acestui subcapitol

sunt prezentate rezultatele evaluării stării

de conservare a speciilor de interes

comunitar (menţionate în Formularul

Standard Natura 2000) din cadrul ariei

naturale protejate ROSCI0291 Coridorul

Munţii Bihorului-Codru Moma.

64

4.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei Canis lupus 4.1.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de

vedere al populaţiei speciei


rezultatele evaluării stării de conservare a

speciei Canis lupus din punct de vedere al

populaţiei speciei.

Tabelul nr. 4-1 Evaluarea stării de conservare a speciei Canis lupus din punct de


Nr. Parametru Descriere

A.1. Specia 1352* – Canis lupus (Linnaeus, 1758), specie menţionată în


A.2.

Statut de

prezenţă

temporală a

speciilor

populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală

protejată pentru odihnă şi/sau hrănire

A.3.

Mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată

Clasa 1 = 10÷50 indivizi

A.4.

Calitatea datelor

referitoare la

populaţia speciei

din aria naturală

protejată

insuficientă - date insuficiente sau nesigure

A.5.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată şi

mărimea

populaţiei

naţionale

Clasa „C” = 0-2 %

A.6.

Mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată

comparata cu

mărimea

populaţiei

naţionale

nesemnificativă

A.7.

Mărimea

reevaluată a

populaţiei

estimate în

planul de

management

anterior

Evaluarea mărimii populaţiei speciei se face pentru prima dată

A.8.

Mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

în aria naturală

protejată

Nu există date pentru estimarea mărimii populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată

65

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


A.9.

Metodologia de

apreciere a

mărimii

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

Nu este cazul

A.10.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

şi mărimea

populaţiei actuale

”x” – necunoscut

A.11.

Tendinţa actuală

a mărimii

populaţiei speciei


A.12.

Calitatea datelor

privind tendinţa

actuală a mărimii

populaţiei speciei


A.13.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a mărimii

populaţiei speciei

Nu există date suficiente pentru stabilirea magnitudinii

tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

A.14.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a mărimii

populaţiei speciei

exprimată prin

calificative

Nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia

magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei

A.15. Structura

populaţiei speciei Nu există date privind structura populaţiei

A.16.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al populaţiei

speciei

”X” – necunoscută

A.17.

Tendinţa stării de

conservare din

punct de vedere

al populaţiei

speciei

Nu este cazul

A.18.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al populaţiei

”XX” - nu există date suficiente pentru a putea stabili că

starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

nu este în nici într-un caz favorabilă

4.1.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de

vedere al habitatului speciei În Tabelul nr. 4-2 sunt prezentate



habitatului speciei.


vedere al habitatului speciei

Nr. Parametri Descriere



66


A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată




B.3.

Suprafaţa

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

7577,91 ha (aproximativ 99,76 % din suprafaţa totală a

ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma)

B.4.

Calitatea datelor

pentru suprafaţa

habitatului

speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării

datelor obţinute prin măsurători parţiale

B.5.

Suprafaţa

reevaluată a

habitatului

speciei din planul

de management

anterior

Evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria naturală

protejată se face pentru prima dată

B.6.

Suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

7577,91 ha

B.7.

Metodologia de

apreciere a

suprafeţei

adecvate a

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

Aprecierea suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria

naturală protejată s-a realizat pe baza cerinţelor

specifice/optime de habitat. Astfel, s-au luat în calcul zonele

împădurite, locurile deschise care alternează cu petice de

pădure şi cursurile de apă.

B.8.

Raportul dintre

suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei şi

suprafaţa actuală

a habitatului

speciei

Raportul este egal

B.9.

Tendinţa actuală

a suprafeţei

habitatului

speciei

”x” – necunoscută

B.10.

Calitatea datelor

privind tendinţa

actuală a

suprafeţei

habitatului

speciei

insuficientă – date insuficiente sau nesigure

67

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


B.11.

Calitatea

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

Medie

B.12.

Tendinţa actuală

a calităţii

habitatului

speciei


B.13.

Calitatea datelor

privind tendinţa

actuală a calităţii

habitatului

speciei


B.14.

Tendinţa actuală

globală a

habitatului

speciei funcţie de

tendinţa

suprafeţei şi de

tendinţa calităţii

habitatului

speciei


B.15.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al habitatului

speciei

”U1” – nefavorabilă - inadecvată

B.16.


conservare din

punct de vedere

al habitatului

speciei

”0” – este stabilă

B.17.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al habitatului

speciei

Nu este cazul

4.1.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei




perspectivelor speciei în viitor.


vedere al perspectivelor speciei în viitor


A.1 Specia 1352* – Canis lupus (Linnaeus, 1758), specie menţionată în


68


A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată




C.3.

Tendinţa viitoare

a mărimii

populaţiei

”0” – stabilă

C.4.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

şi mărimea

populaţiei

viitoare a speciei


C.5.

Perspectivele

speciei din punct

de vedere al

populaţiei

U2 – perspective inadecvate

C.6.

Tendinţa viitoare

a suprafeţei

habitatului

speciei


C.7.

Raportul dintre

suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei şi

suprafaţa

habitatului

speciei în viitor

”≈” – aproximativ egal

C.8.

Perspectivele

speciei din punct

de vedere al

habitatului

speciei

U2 – nefavorabile – inadecvate

C.9. Perspectivele

speciei în viitor ”U1” – nefavorabile – inadecvate

C.10.

Efectul cumulat

al impacturilor

asupra speciei în

viitor

Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau

ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat

mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ

viabilitatea pe termen lung a speciei

C.11.

Intensitatea

presiunilor

actuale asupra

speciei

Ridicat: F03.01 – Vânătoare (în cadrul Fondurilor de Vânătoare

55 Moneasa, 61 Crocna Zimbru şi 62 A. Iancu-Măgulicea)

Mediu: B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei şi

F03.01 – Vânătoare (în cadrul Fondului de Vânătoare 65

Văratic)

Scăzut: F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure

etc.) şi H06.01 – Zgomot, poluare fonică

C.12.

Intensitatea

ameninţărilor

viitoare asupra

speciei



Mediu: F03.01 – Vânătoare (în cadrul Fondului de Vânătoare

65 Văratec)



69

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


C.13.

Viabilitatea pe

termen lung a

speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată

C.14.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor

”U1” – nefavorabilă – inadecvată

C.15.


conservare din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor


C.16.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor

Nu este cazul

4.1.1.4. Evaluarea globală a stării de conservare a speciei


rezultatele evaluării stării globale de

conservare a speciei Canis lupus din cadrul


Codru Moma.

Tabelul nr. 4-4 Evaluarea stării globale de conservare a speciei Canis lupus din cadrul

ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma




A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată




D.3.

Starea globală de

conservare a

speciei


D.4.

Tendinţa stării

globale de

conservare a

speciei


D.5.

Starea globală de

conservare

necunoscută

Nu este cazul

D.6. Informaţii

suplimentare

Deşi starea globală de conservare a speciei Canis lupus a fost

evaluată ca fiind ”U1” – nefavorabilă – inadecvată (pe baza

parametrilor cu privire la mărimea populaţiei, habitatul şi

perspectivele speciei), totuşi se face precizarea faptul că

investigaţiile în teren nu au permis surprinderea perioadei

recomandate pentru acest gen de studiu (sfârşit de iarnă-

început de primăvară). Considerăm şi recomandăm ca

elementele din cadrul acestei evaluări să constituie un punct

de pornire pentru studiile viitoare cu privire la carnivorele mari

din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma.

70

4.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra 4.1.2.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de




speciei Lutra lutra din punct de vedere al


Tabelul nr. 4-5 Evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra din punct de



A.1. Specia 1355 – Lutra lutra (Linnaeus, 1758), specie menţionată în


A.2.

Statut de

prezenţă

temporală a

speciilor


A.3.

Mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată


A.4.

Calitatea datelor

referitoare la

populaţia speciei

din aria naturală

protejată


A.5.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată şi

mărimea

populaţiei

naţionale

Clasa „C” = 0-2 %

A.6.

Mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată

comparata cu

mărimea

populaţiei

naţionale

nesemnificativă

A.7.

Mărimea

reevaluată a

populaţiei

estimate în

planul de

management

anterior


A.8.

Mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

în aria naturală

protejată



71

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


A.9.

Metodologia de

apreciere a

mărimii

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

Nu este cazul

A.10.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

şi mărimea

populaţiei actuale


A.11.

Tendinţa actuală

a mărimii

populaţiei speciei


A.12.

Calitatea datelor

privind tendinţa

actuală a mărimii

populaţiei speciei


A.13.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a mărimii

populaţiei speciei



A.14.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a mărimii

populaţiei speciei

exprimată prin

calificative



A.15. Structura


A.16.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al populaţiei

speciei


A.17.


conservare din

punct de vedere

al populaţiei

speciei

Nu este cazul

A.18.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al populaţiei




72

4.1.2.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei










A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată


B.3.

Suprafaţa

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

6,91 ha

B.4.

Calitatea

datelor pentru

suprafaţa

habitatului

speciei



B.5.

Suprafaţa

reevaluată a

habitatului

speciei din

planul de

management

anterior



B.6.

Suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

2,73 ha

B.7.

Metodologia de

apreciere a

suprafeţei

adecvate a

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată



specifice/optime de habitat. Astfel, s-au luat în calcul cursurile

de apă de ordinul 2.

B.8.

Raportul dintre

suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei şi

suprafaţa

actuală a

habitatului

speciei

”<” – mai mic

B.9.

Tendinţa

actuală a

suprafeţei

habitatului

speciei


73

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


B.10.

Calitatea

datelor privind

tendinţa actuală

a suprafeţei

habitatului

speciei


B.11.

Calitatea

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

Medie

B.12.

Tendinţa

actuală a

calităţii

habitatului

speciei


B.13.

Calitatea

datelor privind

tendinţa actuală

a calităţii

habitatului

speciei


B.14.

Tendinţa

actuală globală

a habitatului

speciei funcţie

de tendinţa

suprafeţei şi de


habitatului

speciei


B.15.

Starea de

conservare din

punct de

vedere al

habitatului

speciei


B.16.

Tendinţa stării

de conservare

din punct de

vedere al

habitatului

speciei

Nu este cazul

B.17.

Starea de

conservare

necunoscută

din punct de

vedere al

habitatului

speciei

“XU” - starea de conservare din punct de vedere al habitatului

speciei este necunoscută dar nu este în nici într-un caz

favorabilă (este nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă -

rea)

74









A.1 Specia 1355 – Lutra lutra (Linnaeus, 1758), specie menţionată în


A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală protejată


C.3. Tendinţa viitoare a

mărimii populaţiei ”x” – necunoscută

C.4.

Raportul dintre

mărimea populaţiei

de referinţă pentru

starea favorabilă şi

mărimea populaţiei

viitoare a speciei


C.5.

Perspectivele speciei

din punct de vedere

al populaţiei

X – perspective necunoscute

C.6.

Tendinţa viitoare a

suprafeţei habitatului

speciei


C.7.

Raportul dintre

suprafaţa adecvată a

habitatului speciei şi

suprafaţa habitatului

speciei în viitor


C.8.

Perspectivele speciei

din punct de vedere

al habitatului speciei


C.9. Perspectivele speciei

în viitor ”U1” – nefavorabile – inadecvate

C.10.

Efectul cumulat al

impacturilor asupra

speciei în viitor





C.11.

Intensitatea

presiunilor actuale

asupra speciei

Mediu: B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei

Scăzut: H06.01 – Zgomot, poluare fonică

C.12.

Intensitatea

ameninţărilor viitoare

asupra speciei

Scăzut: H06.01 – Zgomot, poluare fonică

C.13. Viabilitatea pe

termen lung a speciei viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată

C.14.

Starea de conservare

din punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor


75

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


C.15.


conservare din punct

de vedere al

perspectivelor speciei

în viitor


C.16.

Starea de conservare

necunoscută din

punct de vedere al

perspectivelor speciei

în viitor

Nu este cazul




conservare a speciei Lutra lutra din cadrul


Codru Moma.

Tabelul nr. 4-8 Evaluarea stării globale de conservare a speciei Lutra lutra din cadrul





A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată


D.3.

Starea globală de

conservare a

speciei


D.4.

Tendinţa stării

globale de

conservare a

speciei

Nu este cazul

D.5.

Starea globală de

conservare

necunoscută

”XU” - starea globală de conservare este necunoscută dar nu

este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă -

inadecvată sau nefavorabilă -rea)

D.6. Informaţii

suplimentare

Starea globală de conservare a vidrei a fost evaluată pe baza


perspectivele speciei. Datorită elementelor nesigure şi incerte

identificate în teren (nesurprinderea ciclului complet în

dezvoltarea anuală a speciei – perioadă scurtă alocată

investigaţiilor), starea de conservare a speciei a fost evaluată

ca fiind necunoscută.

4.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei Lynx lynx





speciei Lynx lynx din punct de vedere al


Tabelul nr. 4-9 Evaluarea stării de conservare a speciei Lynx lynx din punct de vedere

al populaţiei speciei


A.1. Specia 1361 – Lynx lynx (Linnaeus, 1758), specie menţionată în


76


A.2.

Statut de

prezenţă

temporală a

speciilor




A.3.

Mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată


A.4.

Calitatea datelor

referitoare la

populaţia speciei

din aria naturală

protejată


A.5.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată şi

mărimea

populaţiei

naţionale

Clasa „C” = 0-2 %

A.6.

Mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată

comparata cu

mărimea

populaţiei

naţionale

nesemnificativă

A.7.

Mărimea

reevaluată a

populaţiei

estimate în

planul de

management

anterior


A.8.

Mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

în aria naturală

protejată



A.9.

Metodologia de

apreciere a

mărimii

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

Nu este cazul

A.10.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

şi mărimea

populaţiei actuale


77

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


A.11.

Tendinţa actuală

a mărimii

populaţiei speciei


A.12.

Calitatea datelor

privind tendinţa

actuală a mărimii

populaţiei speciei


A.13.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a mărimii

populaţiei speciei



A.14.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a mărimii

populaţiei speciei

exprimată prin

calificative



A.15. Structura


A.16.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al populaţiei

speciei


A.17.


conservare din

punct de vedere

al populaţiei

speciei

Nu este cazul

A.18.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al populaţiei




4.1.3.2. Evaluarea stării de conservare a speciei Lynx lynx din punct de vedere al habitatului speciei





Tabelul nr. 4-10 Evaluarea stării de conservare a speciei Lynx lynx din punct de





A.2.

Tipul

populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată




78


B.3.

Suprafaţa

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată



B.4.

Calitatea

datelor pentru

suprafaţa

habitatului

speciei



B.5.

Suprafaţa

reevaluată a

habitatului

speciei din

planul de

management

anterior



B.6.

Suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

7577,91 ha

B.7.

Metodologia

de apreciere a

suprafeţei

adecvate a

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată






B.8.

Raportul

dintre

suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei şi

suprafaţa

actuală a

habitatului

speciei

Raportul este egal

B.9.

Tendinţa

actuală a

suprafeţei

habitatului

speciei


B.10.

Calitatea

datelor privind

tendinţa

actuală a

suprafeţei

habitatului

speciei


79

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


B.11.

Calitatea

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

Medie

B.12.

Tendinţa

actuală a

calităţii

habitatului

speciei


B.13.

Calitatea

datelor privind

tendinţa

actuală a

calităţii

habitatului

speciei


B.14.

Tendinţa

actuală

globală a

habitatului

speciei funcţie

de tendinţa

suprafeţei şi

de tendinţa

calităţii

habitatului

speciei


B.15.

Starea de

conservare din

punct de

vedere al

habitatului

speciei


B.16.

Tendinţa stării

de conservare

din punct de

vedere al

habitatului

speciei


B.17.

Starea de

conservare

necunoscută

din punct de

vedere al

habitatului

speciei

Nu este cazul


vedere al perspectivelor speciei





80

Tabelul nr. 4-11 Evaluarea stării de conservare a speciei Lynx lynx din punct de



A.1 Specia 1361 – Lynx lynx (Linnaeus, 1758), specie menţionată în


A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată




C.3.

Tendinţa viitoare

a mărimii

populaţiei


C.4.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

şi mărimea

populaţiei

viitoare a speciei


C.5.

Perspectivele

speciei din punct

de vedere al

populaţiei


C.6.

Tendinţa viitoare

a suprafeţei

habitatului

speciei


C.7.

Raportul dintre

suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei şi

suprafaţa

habitatului

speciei în viitor


C.8.

Perspectivele

speciei din punct

de vedere al

habitatului

speciei


C.9. Perspectivele


C.10.

Efectul cumulat

al impacturilor

asupra speciei în

viitor





C.11.

Intensitatea

presiunilor

actuale asupra

speciei





Văratic)



81

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


C.12.

Intensitatea

ameninţărilor

viitoare asupra

speciei




65 Văratec)



C.13.

Viabilitatea pe

termen lung a

speciei


C.14.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor


C.15.


conservare din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor


C.16.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor

Nu este cazul




conservare a speciei Lynx lynx din cadrul


Codru Moma.

Tabelul nr. 4-12 Evaluarea stării globale de conservare a speciei Lynx lynx din cadrul





A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată




D.3.

Starea globală de

conservare a

speciei


D.4.

Tendinţa stării

globale de

conservare a

speciei


D.5.

Starea globală de

conservare

necunoscută

Nu este cazul

D.6. Informaţii

suplimentare

Deşi starea globală de conservare a speciei Lynx lynx a fost






82






4.1.4. Evaluarea stării de conservare a speciei Ursus arctos

4.1.4.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei



speciei Ursus arctos din punct de vedere al


Tabelul nr. 4-13 Evaluarea stării de conservare a speciei Ursus arctos din punct de



A.1. Specia 1354* – Ursus arctos (Linnaeus, 1758), specie menţionată în


A.2.

Statut de

prezenţă

temporală a

speciilor




A.3.

Mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată


A.4.

Calitatea datelor

referitoare la

populaţia speciei

din aria naturală

protejată


A.5.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată şi

mărimea

populaţiei

naţionale

Clasa „C” = 0-2 %

A.6.

Mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată

comparata cu

mărimea

populaţiei

naţionale

nesemnificativă

A.7.

Mărimea

reevaluată a

populaţiei

estimate în

planul de

management

anterior


83

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


A.8.

Mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

în aria naturală

protejată



A.9.

Metodologia de

apreciere a

mărimii

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

Nu este cazul

A.10.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

şi mărimea

populaţiei actuale


A.11.

Tendinţa actuală

a mărimii

populaţiei speciei


A.12.

Calitatea datelor

privind tendinţa

actuală a mărimii

populaţiei speciei


A.13.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a mărimii

populaţiei speciei



A.14.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a mărimii

populaţiei speciei

exprimată prin

calificative



A.15. Structura


A.16.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al populaţiei

speciei


A.17.


conservare din

punct de vedere

al populaţiei

speciei

Nu este cazul

A.18.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al populaţiei




84

4.1.4.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei










A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată




B.3.

Suprafaţa

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată



B.4.

Calitatea datelor

pentru suprafaţa

habitatului

speciei



B.5.

Suprafaţa

reevaluată a

habitatului

speciei din planul

de management

anterior



B.6.

Suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

7577,91 ha

B.7.

Metodologia de

apreciere a

suprafeţei

adecvate a

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată






B.8.

Raportul dintre

suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei şi

suprafaţa actuală

a habitatului

speciei

Raportul este egal

B.9.

Tendinţa actuală

a suprafeţei

habitatului

speciei


85

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


B.10.

Calitatea datelor

privind tendinţa

actuală a

suprafeţei

habitatului

speciei


B.11.

Calitatea

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

Medie

B.12.

Tendinţa actuală

a calităţii

habitatului

speciei


B.13.

Calitatea datelor

privind tendinţa

actuală a calităţii

habitatului

speciei


B.14.

Tendinţa actuală

globală a

habitatului

speciei funcţie de

tendinţa

suprafeţei şi de


habitatului

speciei


B.15.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al habitatului

speciei


B.16.


conservare din

punct de vedere

al habitatului

speciei


B.17.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al habitatului

speciei

Nu este cazul

86









A.1 Specia 1354* – Ursus arctos (Linnaeus, 1758), specie menţionată în


A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată




C.3.

Tendinţa viitoare

a mărimii

populaţiei


C.4.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

şi mărimea

populaţiei

viitoare a speciei


C.5.

Perspectivele

speciei din punct

de vedere al

populaţiei


C.6.

Tendinţa viitoare

a suprafeţei

habitatului

speciei


C.7.

Raportul dintre

suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei şi

suprafaţa

habitatului

speciei în viitor


C.8.

Perspectivele

speciei din punct

de vedere al

habitatului

speciei


C.9. Perspectivele


C.10.

Efectul cumulat

al impacturilor

asupra speciei în

viitor





87

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


C.11.

Intensitatea

presiunilor

actuale asupra

speciei





Văratic)



C.12.

Intensitatea

ameninţărilor

viitoare asupra

speciei




65 Văratec)



C.13.

Viabilitatea pe

termen lung a

speciei


C.14.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor


C.15.


conservare din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor


C.16.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor

Nu este cazul




conservare a speciei Ursus arctos din cadrul


Codru Moma.

Tabelul nr. 4-16 Evaluarea stării globale de conservare a speciei Ursus arctos din

cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma




A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată




D.3.

Starea globală de

conservare a

speciei


D.4.

Tendinţa stării

globale de

conservare a

speciei


D.5. Starea globală de

conservare Nu este cazul

88


necunoscută

D.6. Informaţii

suplimentare

Deşi starea globală de conservare a speciei Ursus arctos a fost










4.1.5. Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina

variegata 4.1.5.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de




speciei Bombina variegata din punct de

vedere al populaţiei speciei.

Tabelul nr. 4-17 Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct

de vedere al populaţiei speciei


A.1. Specia 1193 – Bombina variegata (Linnaeus, 1758), specie inclusă în

anexele AII şi AIV ale Directivei Habitate 92/43 CEE

A.2.

Statut de

prezenţă

temporală a

speciilor


A.3.

Mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată


A.4.

Calitatea datelor

referitoare la

populaţia speciei

din aria naturală

protejată

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără

măsurători prin eşantionare

A.5.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată şi

mărimea

populaţiei

naţionale

Clasa „C”=0-2 %

A.6.

Mărimea

populaţiei speciei

în aria naturală

protejată

comparata cu

mărimea

populaţiei

naţionale

Nesemnificativă

89

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


A.7.

Mărimea

reevaluată a

populaţiei

estimate în

planul de

management

anterior

Evaluarea mărimii populaţiei speciei în cadrul ROSCI0291

Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma se face pentru prima

dată.

A.8.

Mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

în aria naturală

protejată

Deşi nu există date pentru estimarea mărimii populaţiei de

referinţă pentru starea favorabilă a speciei în cadrul

ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma,

considerăm acest indicator ca fiind de aproximativ 100 de

indivizi.

A.9.

Metodologia de

apreciere a

mărimii

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

Rezultatele obţinute au fost estimate pe baza extrapolării

observaţiilor colectate în teren prin măsurători parţiale

(numărul şi suprafeţelor habitatelor favorabile speciei:

hrănire, adăpost, reproducere şi iernare şi abundenţa speciei)

A.10.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

şi mărimea

populaţiei actuale


A.11.

Tendinţa actuală

a mărimii

populaţiei speciei


A.12.

Calitatea datelor

privind tendinţa

actuală a mărimii

populaţiei speciei


A.13.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a mărimii

populaţiei speciei

Nu există date suficiente

A.14.

Magnitudinea

tendinţei actuale

a mărimii

populaţiei speciei

exprimată prin

calificative

nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia


A.15. Structura

populaţiei speciei nu există date privind structura populaţiei

A.16.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al populaţiei

speciei

”FV” – favorabilă

A.17.


conservare din

punct de vedere

al populaţiei

speciei

Nu este cazul

90


A.18.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al populaţiei

Nu este cazul






vedere al habitatului speciei.


de vedere al habitatului speciei




A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată


B.3.

Suprafaţa

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

7185,77 ha

B.4.

Calitatea

datelor pentru

suprafaţa

habitatului

speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără

măsurători prin eşantionare

B.5.

Suprafaţa

reevaluată a

habitatului

speciei din

planul de

management

anterior

Evaluarea suprafeţei habitatului speciei în cadrul ROSCI0291

Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma se face pentru prima

dată

B.6.

Suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

Nu există date suficiente pentru estimarea suprafeţei adecvate

a habitatului speciei în cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii

Bihorului-Codru Moma

B.7.

Metodologia de

apreciere a

suprafeţei

adecvate a

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

Nu este cazul

91

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


B.8.

Raportul dintre

suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei şi

suprafaţa

actuală a

habitatului

speciei


B.9.

Tendinţa

actuală a

suprafeţei

habitatului

speciei


B.10

.

Calitatea

datelor privind

tendinţa

actuală a

suprafeţei

habitatului

speciei


B.11

.

Calitatea

habitatului

speciei în aria

naturală

protejată

Medie

B.12

.

Tendinţa

actuală a

calităţii

habitatului

speciei


B.13

.

Calitatea

datelor privind

tendinţa

actuală a

calităţii

habitatului

speciei


B.14

.

Tendinţa

actuală globală

a habitatului

speciei funcţie

de tendinţa

suprafeţei şi de

tendinţa

calităţii

habitatului

speciei


92


B.15

.

Starea de

conservare din

punct de

vedere al

habitatului

speciei

”U1” – nefavorabilă–inadecvată

B.16

.

Tendinţa stării

de conservare

din punct de

vedere al

habitatului

speciei

”+” – se îmbunătăţeşte

B.17

.

Starea de

conservare

necunoscută

din punct de

vedere al

habitatului

speciei

Nu este cazul





vedere al perspectivelor speciei în viitor.


de vedere al perspectivelor speciei în viitor


A.1 Specia 1193 – Bombina variegata (Linnaeus, 1758), specie inclusă în


A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată


C.3.

Tendinţa viitoare

a mărimii

populaţiei

”+” – crescătoare

C.4.

Raportul dintre

mărimea

populaţiei de

referinţă pentru

starea favorabilă

şi mărimea

populaţiei

viitoare a speciei

”>” – mai mare

C.5.

Perspectivele

speciei din punct

de vedere al

populaţiei

FV – perspective bune

C.6.

Tendinţa viitoare

a suprafeţei

habitatului

speciei


93

RA

PO

RT

IM

PA

CT

IM

PA

CT

EE

A G

RA

NTS


C.7.

Raportul dintre

suprafaţa

adecvată a

habitatului

speciei şi

suprafaţa

habitatului

speciei în viitor


C.8.

Perspectivele

speciei din punct

de vedere al

habitatului

speciei

X – necunoscute

C.9.

Perspectivele

speciei în viitor

”X” – necunoscute

C.10.

Efectul cumulat

al impacturilor

asupra speciei în

viitor

Scăzut

C.11.

Intensitatea

presiunilor

actuale asupra

speciei

Scăzută: F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de

pădure etc.) şi D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate

/ Conducerea obişnuită a vehiculelor motorizate (în cazul


Medie: I02 – Specii native (indigene) problematice şi D01 /

G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate / Conducerea

obişnuită a vehiculelor motorizate (în cazul DC41A)

C.12.

Intensitatea

ameninţărilor

viitoare asupra

speciei

Scăzută: F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de

pădure etc.) şi D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate

/ Conducerea obişnuită a vehiculelor motorizate (în cazul


Medie: I02 – Specii native (indigene) problematice şi D01 /

G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate / Conducerea

obişnuită a vehiculelor motorizate (în cazul DC41A)

C.13.

Viabilitatea pe

termen lung a

speciei

viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată

C.14.

Starea de

conservare din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor

”FV” – favorabilă

C.15.


conservare din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor

Nu este cazul

C.16.

Starea de

conservare

necunoscută din

punct de vedere

al perspectivelor

speciei în viitor

Nu este cazul

94




conservare a speciei Bombina variegata din

cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii


Tabelul nr. 4-20 Evaluarea stării globale de conservare a speciei Bombina variegata

din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma




A.2.

Tipul populaţiei

speciei în aria

naturală

protejată


D.3.

Starea globală de

conservare a

speciei


D.4.

Tendinţa stării

globale de

conservare a

speciei

”+” – se îmbunătăţeşte

D.5.

Starea globală de

conservare

necunoscută

Nu este cazul

D.6. Informaţii

suplimentare

Starea globală de conservare a speciei Bombina variegata a

fost evaluată ca fiind „U1” – Nefavorabilă-inadecvată datorită

parametrilor necunoscuţi cu privire la suprafaţa adecvată şi

tendinţei actuale a habitatului speciei.

1. Anexe

1.1. Harți GIS

1.2. Documentație fotografică

Documents

· 2018-06-20 · 1 T T S CUPRINS 1. Situația socio-economică sumară a localitățiilor aflate pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI 0291 Coridorul Munţii Bihorului -