Standardizarea 2018 web.pdfîn totalitate sau în parte, pe întreg teritoriul, pe plan zonal ori pe plan local, numai printr-o reglementare2, în cazul în

Septembrie 2018 • www.asro.ro

StandardizareaR e v i s t a O r g a n i s m u l u i N a ţ i o n a l d e S t a n d a r d i z a r e

90de ani

STANDARDIZARENAȚIONALĂ

20de ani

STANDARDIZAREEUROPEANĂ ÎN ROMÂNIA

e-facturarea

metoda predominantă de facturare în Europa

până în 2020

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni TomaAndreea Tărpescu

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44EDITURĂ-MANAGEMENT PROIECTERedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Marketing-VânzăriTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAISSN 1220-2061

CuprinsSTANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Mituri, confuzii și reticențe românești în abordarea și utilizarea standardelor ...............................................................1

Standardizarea şi învăţământul superior...........................................................5

Standardizarea în domeniul sistemelor de conducte preizolate pentru încălzire şi răcire centralizată............................................9

Biomonitorizare ............................................................................................................. 11

Informaţii tehnice, comunicare şi relaţionare – trei motive pentru a fi membru în comitetul tehnic .............................. 13

Comitetul tehnic naţional ASRO/CT 359 Informaţii geografice ....... 15

Comitetul tehnic naţional de standardizare ASRO/CT 187 Drumuri ......................................................... 17

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative din luna august 2018 ........................................................ 19

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Îmbrăcăminte de protecţie Tyvek® .................................................................... 21

Noutăți de la ETSI ........................................................................................................... 23

Comisia Europeană doreşte ca e-facturarea să devină metoda predominantă de facturare

în Europa până în 2020 .............................................................................................. 25

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

EcoServices protejează mediul ............................................................................ 27

STANDARDIZAREA | septembrie 2018 1

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

1. Cele mai frecvente mituri şi confuzii privind standardele familiei ISO 9000 1.1 „ISO 9000 este un « standard de produs »”În REALITATE: familia de standarde ISO 9000 se referă la Sistemul de management al calităţii (SMC) care in-clude anumite procese specifice. Prin urmare, ISO 9001 este un standard care include cerinţele aplicabile aces-tor procese (fiind standard de proces), iar ISO 9000 este standard terminologic aferent SMC.

1.2 „ISO 9000 este o « autorizaţie »”În REALITATE: implementarea standardului ISO 9001 este voluntară, aşa cum este şi certificarea SMC im-plementat. În consecinţă, nu se poate vorbi de o auto-rizaţie/aprobare pentru realizarea anumitor procese/produse/servicii. Mitul a apărut ca efect al condiţionării prin lege a participării la licitaţiile pentru achiziţiile pu-blice de existenţă a unor sisteme de management cer-tificate.

Mituri, confuzii și reticențe românești în abordarea și utilizarea standardelor(partea II)

Prof. univ. dr. ing. Nicolae DRĂGULĂNESCU, www.ndragulanescu.roAuditor al calităţii (EOQ/ DGQ şi TÜV), Asesor EFQM, Secretar general – Fundaţia Română pentru Promovarea Calităţii, Bucureşti www.frpc.roPreşedinte/Membru al Comitetelor tehnice ASRO CT-56, CT-167, COCON

2

1.3 „Certificarea ISO 9000 este « obligatorie »”În REALITATE: nu există asemenea deosebiri de aplica-bilitate între standardele române şi standardele euro-pene. Aplicarea standardelor europene sau române are caracter voluntar. Dar aplicarea unui standard european poate deveni obligatorie doar atunci când acesta devine un referenţial pentru o Directivă europeană1�. În România, „aplicarea unui standard român poate deveni obligatorie, în totalitate sau în parte, pe întreg teritoriul, pe plan zonal ori pe plan local, numai printr-o reglementare2, în cazul în care considerente de ordin public, de protecţie a vieţii, a sănătăţii şi a securităţii persoanelor fizice, a mediului şi a intereselor consumatorilor fac necesară o astfel de mă-sură.”3 Acest mit a apărut la noi datorită faptului că, până în anul 1992, fostele standarde naţionale ale României (STAS – Standarde de stat) au fost integral obligatorii, neaplicarea/nerespectarea lor fiind pedepsită conform legislaţiei de atunci.4 (punctul 2.1 din Partea I a articolu-lui publicat în nr. august 2018, al Revistei Standardizarea)

1.4 „Implementarea fără certificare a unui sistem de management al calităţii conform standardelor ISO 9000 nu poate avea vreun impact!”În REALITATE: simpla implementare a SMC, dacă este efectuată corect şi complet, fără simulări şi mimetisme, poate conduce la rezultatele pozitive anunţate/aştep-tate chiar şi fără certificare. Valoarea adăugată – deci, impactul acesteia – rezultă mai ales din exigenţa audi-tatului şi a auditorilor, precum şi din credibilitatea orga-nismului de certificare, putând varia în limite largi.

1.5 „Implementarea standardelor ISO 9000 este foarte scumpă, necesită mult timp, creşte birocraţia şi poate fi inutilă”1 Un exemplu negativ în acest domeniu este invocarea de către ANRE – Autoritatea pentru Reglementare în Domeniul Energiei a presupusei obligativităţi a standardului european EN 50160 (cu echivalent român SR EN 50160) privind caracteristicile tensiunii electrice furnizate consu-matorilor casnici prin reţelele de joasă tensiune, pentru a modifica dome-niul valorilor admisibile 220V,-10%,+10% în domeniul 230V,-10%,+10%, ceea ce înseamnă că aparatele electronice din dotarea consumatorilor de energie electrică se vor deteriora cu siguranţă, fiind alimentate legal cu o tensiune superioară cu până la 10V tensiunii maxime admisibile pentru care au fost construit. În alte state europene, autoritățile echivalente ANRE, din respect pentru consumatorii naţionali, au adoptat domeniul admisibil 230V,-10%,+5%, prin proprie decizie.2 Reglementarea este „documentul care conţine reguli cu caracter obli-gatoriu şi care este adoptat de către o autoritate a statului sau la nivel euro-pean” (conform Legii nr. 163/ 2015).3 Conform Legii nr. 163/ 2015 privind standardizarea naţională.4 Instituția IGSCCP –Inspectoratul general de stat pentru controlul calităţii produselor (creată conform unui model sovietic şi desfiinţată în decembrie 1989), supranumită şi „Poliţia calităţii”, sancţiona administra-tiv, financiar, civil sau penal (conform fostei legi nr. 7/1977, înlocuită mai apoi de legea nr. 4/1989, abrogată în 1992) persoanele vinovate de apari-ţia non-calităţii, prin neaplicarea/nerespectarea standardelor obligatorii. IGSCCP avea în vedere doar produsele destinate exportului sau apărării patriei. Produsele destinate consumului în ţară puteau fi de calitate mai mult sau mai puţin bună, întrucât ele tot se comercializau (chiar dacă, de regulă, nu ţineau cont de cerinţele şi reacţiile consumatorilor/clienţilor lor), mai ales în condiţiile penuriei generalizate.

În REALITATE: în absenţa eficacităţii SMC implementat – a efectelor pozitive aşteptate – costurile implementă-rii (în bani, timp şi birocraţie inutilă) pot fi ridicate, mar-când ineficienţa investiţiei. Situaţia poate fi evitată dacă auditatul şi auditorii sunt exigenţi, iar implementarea SMC este reală, corectă şi completă.

1.6 „Implementarea unui sistem de management al calităţii într-o instituţie a administraţiei publice locale este o măsură pe termen lung pentru reducerea birocraţiei acestei instituţii (!) [conform HGR 1723/ 2004] ”În REALITATE: iniţiatorii Hotărârii de guvern HGR nr. 1723 din 2004, au fost evident bine intenţionaţi (conşti-enţi fiind de birocraţia obeză din administraţia publică locală – ca deficienţă majoră şi generală) dar au subes-timat – din ignoranţă şi suficienţă – avantajele incontes-tabile ale implementării unui sistem de management al calităţii. Mai mult, ei au ignorat faptul că, în absenţa in-formatizării administraţiei publice, implementarea unui SMC poate genera o creştere suplimentară a birocraţiei.

1.7 „Este necesar un mare consum de timp şi de resurse financiare şi umane pentru a reproiecta în mod repetat procesele organizaţiei, pentru a respecta cerinţe inutile pentru noi, pentru a identifica, înregistra şi trata neconformităţi reale şi potenţiale etc.”În REALITATE: conform cerinţelor din standardul ISO 9001, un SMC optim ar trebui/ar putea să fie con-ceput/dezvoltat doar atât cât este nevoie, fiind integral adaptat cerinţelor şi posibilităţilor organizaţiei, exclu-zând anumite cerinţe considerate ca fiind inutile/ina-plicabile, reproiectând doar anumite procese, a căror reproiectare este strict necesară, identificând şi tratând adecvat doar neconformităţile reale etc. De regulă, cos-turile implementării şi menţinerii SMC sunt pe deplin compensate de avantajele inerente unui SMC eficace. Dar, dacă SMC este inadecvat, ineficace sau simulat, costurile sale sunt nejustificate şi generează ineficienţa investiţiei.

1.8 „Dacă trebuie să documentăm tot ceea ce facem, cum se va mai putea manifesta creativitatea noastră?”În REALITATE: documentarea proceselor (atât cât este necesar) are în vedere doar repetabilitatea şi mentena-bilitatea acestora, plus calitatea şi trasabilitatea pro-duselor/ serviciilor rezultate. Creativitatea angajaţilor poate determina îmbunătăţirea continuă a proceselor şi produselor/serviciilor dar şi eficienţa şi eficacitatea ac-ţiunilor corective şi preventive stabilite şi realizate, nefi-ind opozabilă documentaţiei existente, întrucât aceasta se poate modifica argumentat oricând.


1.9 „Este necesară angajarea unui Manager pentru asigurarea calităţii, cu normă întreagă.”În REALITATE: de regulă, acest Manager (denumit une-ori RMC – Responsabil pentru Managementul calităţii sau Reprezentantul managementului pentru calitate) este un angajat al organizaţiei, având normă întreagă sau redusă. Unele organizaţii au decis să externalizeze această funcţie, angajând persoane/firme din exteriorul organizaţiei, cu normă întreagă sau parţială.

1.10 „Trebuie să instruieşti şi să certifici proprii auditori interni ISO 9000”În REALITATE: costurile acestei instruiri şi certificări nu sunt prohibitive, iar persoanele certificate acoperă ulte-rior, prin contribuţiile lor, aceste costuri. Unele organiza-ţii au decis să externalizeze această funcţie, angajând persoane/firme din exteriorul organizaţiei.

1.11 „ISO 9000 nu permite manifestarea creativităţii personalului inclus.”În REALITATE: documentaţia SMC nu rămâne imuabilă şi, în timp, se poate modifica ori de câte ori este nevoie, pentru a permite introducerea elementelor de noutate generate de creativitatea personalului. Conformitatea cu această documentaţie se bazează pe criterii stabile între modificări succesive.

2 Cele mai frecvente mituri, reticenţe şi confuzii privind rolul şi utilitatea standardelor în educaţie2.1 „Standardele ISO 9000 sunt destinate doar marilor întreprinderi industriale, nefiind utilizabile în cadrul serviciilor (educaţie, turism, îngrijirea sănătăţii, administraţie publică etc.)”În REALITATE: conform declaraţiilor elaboratorilor fami-liei de standarde ISO 9000, intenţia şi scopul acestora a fost de a concepe şi a realiza aceste standarde, astfel încât ele să fie aplicabile în orice organizaţie, indiferent de domeniul/sectorul ei de activitate, de mărime, pro-prietar, amplasare etc. În anumite domenii cu impact considerabil şi de larg interes public (educaţie publică, îngrijirea publică a sănătăţii, administraţie publică) ISO a elaborat şi publicat şi câteva standarde suplimentare, specifice acestor domenii, facilitând astfel aplicarea familiei ISO 9000 în aceste domenii. Dar autorii OG nr.75/2005, (aprobată prin Legea nr.67/2006), privind asigurarea calităţii educaţiei, au preferat să respingă în bloc, pe baza acestui mit, standardele ISO şi să ofere altă terminologie şi alte referenţiale, „originale”, dar, de fapt, fără a avea un consens, confuze, lacunare şi/sau chiar eronate, care sunt aplicate în universităţi şi şcoli,

de peste un deceniu, prin activitatea ARACIS (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Supe-rior) şi ARACIP (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar). Această abordare con-tra-productivă a contribuit, printre altele, la separarea – dorită de autori – a mediului educaţional (fără profit) de mediul de afaceri (cu profit) din România.

2.2 „Educaţia/ învăţământul nu are nimic în comun cu prestarea de servicii”În REALITATE: conform standardelor internaţionale, în categoria serviciilor (fiecare fiind precedat de presta-rea de serviciu) figurează şi educaţia, îngrijirea sănă-tăţii, administraţia publică, serviciile juridice/judiciare, serviciile cultural-artistice, turistice etc. În România, conceptele „serviciu” şi „prestare de serviciu” au rămas cu vechi conotaţii peiorative, limitându-se la serviciile comerciale şi meşteşugăreşti (de exemplu: alimentaţie publică, croitorie, cizmărie, frizerie-coafură, reparaţii şi întreţinere, furnizare utilităţi, transport public etc.). Dacă ar fi fost cunoscute şi aplicate în România toate standardele internaţionale referitoare la servicii, situaţia ar fi fost desigur cu totul alta.

2.3 „În educaţie/învăţământ nu există clienţi şi educatorii nu sunt prestatori de servicii; în consecinţă nu are rost să se aibă în vedere « cerinţele clienţilor », « satisfacerea cerinţelor clienţilor », « satisfacţia clientului » etc.”În REALITATE: relaţia externă client-furnizor (incluzând un cerc virtuos cu 3 etape: I. Colectarea cerinţelor cli-enţilor, II. Realizarea şi furnizarea produsului/serviciu-lui conform acestor cerinţe, III. Colectarea reacţiilor de satisfacţie/insatisfacţie ale clienţilor şi plata) este un concept esenţial în orice proces de realizare-furnizare a unui produs/serviciu, de către un furnizor, clientului său. Mitul respinge a priori acest concept, atât pe baza mitului 2.2 cât şi datorită neacceptării rolului de client/beneficiar ce revine, evident, educabililor (elevi, studenţi etc.) şi angajatorilor acestora, conform oricărui tratat/manual de Managementul calităţii dar şi standardelor familiei ISO 9000.

2.4 „Asigurarea calităţii (educaţiei) înseamnă … a asigura calitatea” În REALITATE: asigurarea calităţii este o componentă a Managementului calităţii care acţionează – după componentele Planificarea calităţii şi Controlul calităţii, înainte de componenta Îmbunătăţirea calităţii – pentru a genera (prin acţiuni preventive specifice) încrederea părţilor interesate în satisfacerea continuă a cerinţe-lor lor de către organizaţia care a implementat un sis-tem de management a calităţii (conform standardelor

4

ISO 9000). Mitul se datorează ignoranţei şi insuficienţei celor care l-au lansat în sistemul educaţional românesc. Datorită modului inadecvat de abordare în România a asigurării calităţii educaţiei – cu respingerea totală a conceptelor, principiilor şi cerinţelor incluse în stan-dardele ISO 9000 – acest concept a devenit un slogan politicianist, fără echivalent în realitatea şcolilor şi uni-versităţilor, dar generator de birocraţie excesivă şi de alte costuri inutile. Situaţia se explică şi prin ignorarea intenţionată, de către autorii OG75/2005, a recoman-dărilor miniştrilor educaţiei din statele membre ale UE, conform cărora, în asigurarea calităţii educaţiei, fiecare stat membru se va inspira din referenţialele, practicile şi instrumentele utilizate în asigurarea calităţii din mediul de afaceri – ciclul virtuos managerial PDCA (Planifică – Efectuează – Verifică – Acţionează), modelul ISO 9001, modelul EFQM al excelenţei (Fundaţia europeană pen-tru managementul calităţii) etc.

2.5 „Asigurarea calităţii (educaţiei) nu implică necesitatea unui sistem de management al calităţii” În REALITATE: asigurarea calităţii educaţiei este o com-ponentă a Managementului calităţii care, pentru a fi realizat, necesită un SMC – incluzând politici, procese, proceduri şi resurse adecvate. Întrucât OG nr.75/2005 (aprobată prin Legea nr.67/2006) nu stabileşte relaţia dintre Asigurarea calităţii şi Managementul calităţii, dar nici nu include conceptul SMC, este evident că prin apli-carea acestei legi NU SE POATE OBŢINE ASIGURAREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI, concept transformat în slogan politicianist datorită acestui mit.

3.ConcluziiExistența și menținerea miturilor și confuziilor privind standardizarea, standardele și aplicarea/utilizarea lor sunt obstacole redutabile, de care ar trebui să ținem cont.

Dar, demitizarea/demistificarea miturilor este posibilă prin informare, educare și motivare adecvate, reușind astfel să reducem impactul acestor obstacole.

4. Bibliografie y DRĂGULĂNESCU, Nicolae-George ș.a. – Ghid pentru

implementarea standardului SR EN ISO 9001: 2015, Ed. Standardizarea, 2016, Bucureşti, 248 pag.

y DRĂGULĂNESCU, Nicolae-George ș.a. – Asigurarea calităţii educaţiei – o abordare proactivă, Ed. Standardi-zarea, 2014, Bucureşti, 232 pag.

y DRĂGULĂNESCU, Nicolae-George – Evaluarea satisfac-ţiei clienţilor, Ed. Standardizarea, 2012, 2018, Bucureşti, 114 pag.

y DRĂGULĂNESCU, Nicolae-George ș.a. – Managementul calităţii serviciilor, Ed. AGIR, 2003, Bucureşti, 274 pag.

y DRĂGULĂNESCU, Nicolae-George ș.a. – Impactul tran-spunerii sistemului calităţii din Uniunea Europeană în anumite sectoare industriale din România, Institutul European din România, 2002, Bucureşti, 86 pag.

y DRĂGULĂNESCU, Nicolae-George – Standarde pentru evaluarea calităţii în învăţământul superior din Româ-nia. (http://www.calisro.ro/Documentatie/GhidCalitate/StandardeEvalCalit.doc)

y DRĂGULĂNESCU, Nicolae-George – Ghid de bune prac-tici pentru legătura dintre universitate şi mediul econo-mic. (http://www.calisro.ro/Documentatie/GhidCalitate/GhidBunePractici.doc)

y DRĂGULĂNESCU, Nicolae-George – De la calitatea controlată la calitatea totală, Ed. Alternative, 1996, Bucureşti, 280 pag.

y DRĂGULĂNESCU, Nicolae-George, CIUREA, Sorin – Managementul calităţii totale, Ed. Economica, 1995, Bucureşti.

y The ISO Survey – 2006-2016. (www.iso.org)


GeneralităţiStandardizarea constituie instrumentul economic şi comercial care poate aduce avantaje calitative şi cantitative tu-turor celor care sunt pregătiți să-şi asume inițiativa şi să o utilizeze pentru atingerea scopurilor propuse. Standardul reprezintă consensul părților interesate într-o piață sau într-un sector de afaceri, fiind documentul care stabileşte un limbaj comun pentru toţi utilizatorii săi, în scopul promovării produselor şi serviciilor între vânzător şi cumpărător şi protejării bunăstării generale.

Standardizarea ține seama de cererea de piață, de gradul de dezvoltare şi de resursele umane şi financiare, standar-dele deţinând o poziţie importantă în relaţia care se stabileşte între organizaţie şi clienţii săi. Sporita și acerba concu-renţă care se conturează la nivel european, dar şi mondial, creşte cerinţa competitivităţii operatorilor economici, iar menţinerea unei economii competitive devine o necesitate. Pe pieţele dezvoltate, concurenţa se bazează în principal pe inovaţie, pe capacitatea de dezvoltare a unor noi produse şi servicii, precum şi de îmbunătăţire a celor existente. Alături de inovaţie, pregătirea şi profesionalismul capitalului uman reprezintă un factor foarte important în creşterea competitivităţii organizaţiilor.

Studii recente germane au scos în evidenţă (nu fără a produce o surpriză în rândul specialiştilor), că standardizarea ocupă locul doi, după mijloacele materiale, în elementele/componentele care determină succesul în afaceri al unei organizaţii/firme. Justificarea acestei poziţii este dată de faptul că existenţa standardelor într-o organizaţie/firmă, pre-cum şi preocuparea pentru implementarea acestora în întreaga activitate, aduce după sine un nivel tehnic şi calitativ ridicat pentru produsele/serviciile oferite clienţilor precum şi ridicarea gradului de competenţă al personalului, care va putea face faţă oricând și oricâtor provocări venite din partea concurenţei. Importanţa standardelor în viaţa noastră cotidiană este nebănuită, activitatea de standardizare fiind mult mai laborioasă și mai însemnată decât ne imaginăm. În acest context, deoarece finalitatea învățământului este formarea personalității umane prin profesionalizarea tineri-lor specialiști în vederea desfășurării de activităţi utile şi productive, acest lucru ar trebui să determine o preocupare tot mai accentuată a instituţiilor de învăţământ pentru cunoașterea şi dezvoltarea standardelor încă din perioada şcolarizării.

Ghidul ISO/CEI 2 defineşte un standard ca fiind un document, stabilit prin consens şi aprobat de către un organism recu-noscut, care asigură, pentru uz comun şi repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatelor lor, cu scopul de a se obţine gradul optim de ordine într-un anumit context. Într-un cuvânt, standardul este un document care stabileşte un limbaj comun pentru toţi utilizatorii săi în scopul promovării circuitului produselor şi serviciilor între vânzător şi cumpărător şi al protejării bunăstării generale, fiind documentul de referință aprobat de către un organism de standardizare recunoscut (cum ar fi ASRO sau ISO) și care definește caracteristicile și cerințele aplicabile diverselor pro-duse și activități. Toată lumea știe că societățile industriale produc milioane de produse identice. În acest context, stan-dardizarea reprezintă o activitate organizată, de limitare la

Standardizarea şi învăţământul superior(partea I)

Prof. univ. em. dr. ing. DHC Mircea BEJANMembru de Onoare al Academiei de Științe Tehnice din RomâniaUniversitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Preşedintele Filialei Cluj a AGIRMembru al Consiliului Director al AGIR, Vicepreşedinte ASRO

Fig. 1 Caracterizarea sintetică a diferitelor tipuri de acte normative

6

un minim necesar a varietății produselor și mărcilor de materiale necesare fabricării acestora, prin elaborarea de noi standarde și revizuirea lor permanentă.

Statutul și deschiderea diferitelor tipuri de acte norma-tive: care nu se află la disponibilitatea publicului (stan-darde de firmă), cu specificații disponibile publicului, standardele și reglementările tehnice sunt caracteri-zate în figura 1.

Care este deosebirea între standarde și reglementări? Reglementările sunt emise de către autoritățile publice, aplicarea lor fiind obligatorie. Standardele sunt volun-tare, aplicarea lor reprezentând angajamentele com-paniilor de a satisface un nivel de calitate și siguranță recunoscut și aprobat. În multe cazuri, standardele sprijină introducerea și aplicarea reglementărilor şi a politicilor publice. În domeniile de interes public, pre-cum protecţia consumatorilor, securitatea instalaţiilor, siguranţa produselor există şi standarde obligatorii.

De ce să includem standardizarea în strategia compa-niei? Standardizarea se aplică tuturor tipurilor de organi-zații, indiferent de mărimea lor sau de sectorul de afaceri în care activează. Având angajați bine pregătiți în dome-niu, orice companie poate să se implice în domeniul standardizării pentru a anticipa cerințele pieței și pentru a promova și proteja practicile, produsele sau serviciile sale. Când o companie contribuie în mod direct la ela-borarea unor standarde, ea se echipează în mod efici-ent cu o pârghie puternică pentru concentrarea pieței în favoarea practicilor pe care le consideră de preferat. Atunci când aplică standardele, având angajați compe-tenți, compania își îmbunătățește performanța, sporește încrederea clienților săi și, astfel, își crește cota de piață.

Cum poate fi dovedită conformitatea cu standardele? Conformitatea cu standardele poate face obiectul unei declarații pe proprie răspundere, din partea companiei. Furnizorul sau clientul poate cere ca această conformi-tate să fie atestată de către un terț (un laborator, orga-nism de inspecție, organism de certificare etc.), care ve-rifică și confirmă dacă produsul, serviciul sau sistemul în cauză îndeplinește cerințele standardului.

Reglementarea tehnică nu este un standard în sensul prezentat mai sus. Are un caracter obligatoriu și este elaborată în scopul rezolvării problemelor repetitive pen-tru un grup închis (firmă – standarde de firmă). Aceste documente sunt elaborate de un grup închis, urmăresc proceduri specifice și pot avea la bază standarde națio-nale, europene sau internaționale (vezi figura 1).

Specificațiile sunt documente disponibile publicului

care au un caracter voluntar. Sunt specifice consorțiilor sau grupurilor limitate și se caracterizează prin transpa-rență limitată, fiind lipsite de consens total.

Standardele și mediul academicFiind un instrument de comunicare, standardele au ca-pacitatea de diseminare şi promovare a rezultatelor cer-cetării şi inovării (prin elaborarea de noi standarde), po-sedând potenţialul de a controla viitorul tuturor indus-triilor. Acest lucru ar trebui să determine o preocupare tot mai accentuată a instituţiilor de învăţământ pentru cunoașterea şi dezvoltarea cunoaşterii standardelor încă din perioada şcolarizării elevilor și studenților. Se dorește ca finalitatea învățământului să o constituie formarea personalităţii umane prin profesionalizarea tinerilor specialişti în vederea desfășurării de activităţi utile şi productive. Intrarea în activitate la finele învă-ţământului universitar sau postliceal trebuie susţinută de un bagaj minim de cunoştinţe în domeniul standar-dizării (cu precădere pentru profesiile cu specific tehnic și economic). Necesitatea menţinerii unei legături între activitatea de standardizare şi mediul academic este determinată şi de faptul că totalitatea cunoştinţelor pri-vind nivelul tehnologic care urmează să fie transmise noii generaţii spre aplicare trebuie să fie rezultatul unor practici recunoscute, validate, care, de regulă, sunt cu-prinse în standarde. Iniţierea și realizarea educației în domeniul standardizării încă din etapa învăţământului universitar ar susţine libera circulaţie a persoanelor, a forţei de muncă, dintr-un stat european în altul prin „lansarea pe piaţă” a unui personal bine pregătit care să poată să aplice aceleaşi standarde (europene) pe care le-a însuşit indiferent de statul în care se află.

Este necesar ca Programul privind dezvoltarea educaţiei în domeniul standardizării în învăţământul universitar să fie elaborat de o astfel manieră încât să permită partici-parea în calitate de cadre didactice a practicienilor din domeniul standardizării. Și implicarea mediului universi-tar în lucrările de standardizare este mai mult decât utilă și necesară, permiţând atât cunoaşterea îndeaproape a sistemului, cât şi reflectarea unor rezultate ale cercetării universitare în noile standarde elaborate. În acest fel, ab-solvenţii de facultăţi sau şcoli tehnice ar cunoaşte sem-nificaţia prescripţiilor standardelor şi beneficiile practice ale utilizării acestora pentru piaţa căreia se adresează. Iniţierea unui curs de educare în domeniul standardiză-rii şi pentru studenții de la facultățile cu profil economic reprezintă un câștig considerabil, deoarece conştientiza-rea necesităţii participării la activitatea de standardizare este, pentru viitorii manageri, un element care contri-buie indirect la creşterea productivităţii şi a competitivi-tăţii societăţii pe care o vor conduce.


Despre instruirea în domeniul StandardizăriiÎn perioada iunie 2015, conf. dr. ing. Andrei Chiciuc a realizat un interesant chestionar[1] privind Instruirea în domeniul Standardizării la care au participat 30 persoane (cadre didactice şi manageriale de la instituțiile de învățământ din Republica Moldova: Universitatea Tehnică a Moldovei – 7 facultăți, Universitatea de Stat din Moldova – 3 facultăți, Universitatea Agrară de Stat din Moldova – 3 facultăți, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Tes-temiţanu”, Universitatea de Stat „B.P.Haşdeu” din Cahul, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Colegiul Politeh-nic din Chișinău).

Obiectivele urmărite în cadrul chestionarului au fost: y Identificarea situației la zi privind instruirea în domeniul Stan-dardizării, în special în instituțiile de învățământ superior. y Identificarea necesităților în vederea dezvoltării suportului didactic pentru instruirea în domeniul Standardizare. y Formarea echipei pentru elaborarea Suportului de curs în do-meniul standardizării. y Fortificarea relațiilor de colaborare dintre instituțiile de învățământ superior şi Institutul Nați-onal de Standardizare. y Testarea necesităților şi “pregătirea terenului” pentru inițierea cursurilor de formare continuă în domeniul standardizării.

Pentru cursul/modulul „Standardizarea”, au fost adresate următoarele teme/întrebări: 1. Cum apreciați nivelul de in-struire în domeniului standardizării în instituția Dvs.? 2. Cum apreciați necesitatea studierii standardizării de către studenții de la specialitățile la care predați? 3. Care este nivelul de includere a subiectelor din domeniul standardizării în tezele de licență/master? 4. În predarea cursului/temelor din domeniul standardizării se utilizează următoarele ma-teriale didactice 5. Care este nivelul de acces al studenților la materialele didactice? 6. Cum apreciați nivelul de dotare a bibliotecii universitare cu standarde și alte acte normative? 7. În ce măsură sunteți interesați să dezvoltați un pro-gram de studii în domeniul standardizării în instituția de învățământ în care activați? 8. În ce măsură sunteți interesați să participați la dezvoltarea unui suport de curs în domeniul standardizării? 9. Din punctul Dvs. de vedere, care sunt subiectele din domeniul standardizării ce necesită a fi introduse în programul de studii?

Tabelul 1 prezintă unele dintre temele propuse și rezultatele obținute. Au reieșit următoarele concluzii, sintetizate astfel: y Se consideră foarte importantă semnarea Convenției de colaborare dintre fiecare instituție de învățământ și Institutul Național de Standardizare și asigurarea funcționalității acesteia. y Colaborarea cu institutele de învățământ superior (ce formează specialiști cu nivel înalt de pregătire), va aduce un beneficiu esențial Institutului Național de Standardizare (efectuare de schimburi de experiență, schimburi de cadre, undă liberă în angajarea în cadrul Institutului Național de Standardizare, beneficierea de specialiști de un nivel înalt de pregătire în domeniul metrologiei și standar-dizării care vor fi gata de a depune efort asupra atingerii obiectivelor puse în sarcina Institutului Național de Standardi-zare, studenții absolvenți au efectuat practică tehnologică în cadrul INS). y Departamentul Drumuri Materiale și Mașini pentru Construcții, FUA, UTM, nemijlocit colectivul Programului Căi Ferate Drumuri Poduri, are potențial intelectual și experiență în elaborarea standardelor și documentației normative în domeniul construcțiilor rutiere și este pregătit de implementare a cursurilor, elaborarea de cursuri de instruire etc.

Nrcrt Subiectele propuse Reprezentare grafică Explicații

1

Cum apreciați nivelul de instruire în domeniului standardizării în instituția Dvs.?

Nivel scăzut: 1 1 3,0 % 2 3 9,1 % 3 11 33,3 % 4 14 42,4 %Nivel înalt: 5 4 12,1 %

2

Cum apreciați necesitatea studierii Standardizării de către studenții de la specialitățile la care predați?


Tabelul 1

8

BIBLIOGRAFIE[1] * * * http://www.standard.md/public/files/anunt/2015/comunicat/INS_22.09.pdf

[2] * * * http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A2705/pdf

[3] * * * http://moodle.usm.md/moodle/pluginfile.php/52557/mod_resource/content/1/Suport%20de%20curs_%20%281%29.pdf

[4] Bejan, M., Bălan Ioana, Bejan, B., Standardizarea românească la 20 de ani. Partea I-a - Standardizarea, scop, definiții, scurt istoric. Cea de a XIII-a ediţie a Simpo-

zionului Ştiinţific al Inginerilor Români de Pretutindeni - SINGRO 2018, cu tema Ingineria în slujba dezvoltării României, Brașov, 6-8 septembrie 2018.

[5] Bejan, M., Bălan Ioana, Bejan, B., Standardizarea românească la 20 de ani. Partea a II-a Asociaţia de Standardizare din România – ASRO. Cea de a XIII-a ediţie a

Simpozionului Ştiinţific al Inginerilor Români de Pretutindeni - SINGRO 2018, cu tema Ingineria în slujba dezvoltării României, Brașov, 6-8 septembrie 2018.

[6] Bejan, M., Vidican, I., Lehene, T., Cherecheș, I.A., Lakatos, D.Gh., Simion Mihaela, Standardizarea românească în context european și internațional. Cea de a

XIII-a ediţie a Simpozionului Ştiinţific al Inginerilor Români de Pretutindeni - SINGRO 2018, cu tema Ingineria în slujba dezvoltării României, Brașov, 6-8 septembrie

2018.

[7] Bejan, M., Standardization and some of her artisans. Buletinul Științific –supliment – Catalogul oficial al Salonului ”Cadet INOVA” Nr. 3/2018. ISSN 2501-3157,

ISSN-L 2501-3157, pag. 54-81 (28 pag., 28 fig., 12 ref. bibl.).

[8] Bejan, M., Vidican, I., Cherecheș, I.A., Lakatos, D.Gh., Octombrie 2018, 20 de ani de la înființarea asociației de standardizare din România – ASRO. Știință și

Inginerie, vol.33/2018, ISSN 2067-7138, Editura AGIR, București, 2018, pag. 17-26.

[9] * * * http://www.asro.ro/?page_id=1346

[10] * * * colecția revistei Standardizarea – anii 2009-2018, Editura ASRO

[11] Bejan, M., În lumea unităților de măsură, ediția a doua revăzută și adăugită. Editura Academiei Române și Editura AGIR, București, 2005, 186 pagini.

[12] * * * http://www.standardizarea.ro/revista_standardizarea/ 2008/Decembrie2008Web.pdf

[13] * * * http://www.ziare.com/cultura/academie/limba-romana-intre-primele-opt-limbi-ale-lumii-1522271

[14] * * * http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=474

[15] * * * http://www.philippide.ro/Metafore%20ale%20devenirii_2011/10.%20G.%20Pamfil.pdf

[16] * * * http://www.creeaza.com/referate/literatura-romana/Cunoasterea-principalelor-mijl398.php

[17] * * * https://www.mediafax.ro/social/situatie-dezastruoasa-in-privinta-invatamantului-universitar-numarul-studentilor-a-scazut-cu-30-in-25-de-ani-15283012

[18] * * * http://www.monitorulcj.ro/educatie/65927-ubb-intra-oficial-in-liga-universitatilor-internationale-de-excelenta#sthash.hcAbaw 10.dpbs

[19] * * * https://www.upt.ro/Informatii-utile_universitatea-politehnica-timisoara-creste-in-rankingurile-i_232_ro.html

3

Care este nivelul de includere a subiectelor din domeniul Standardizării în tezele de licență/master?


4

Cum apreciați nivelul de dotare a bibliotecii universitare cu standarde și alte acte normative?


5

În ce măsură sunteți interesați să dezvoltați un program de studii în domeniul standardizării în instituția de învățământ în care activați?

În mare măsură 16 48,5 %Într-o oarecare 12 36,4 %măsurăÎn mică măsură 1 3,0 %Nu sunt interesat 2 6,1 %Altele 2 6,1 %

6

În ce măsură sunteți interesați să participaţi la dezvoltarea unui suport de curs în domeniul Standardizării?

În mare măsură 16 50,0 %Într-o oarecare 11 34,4 %măsurăÎn mică măsură 1 3,1 %Nu sunt interesat 3 9,4 %Altele 1 3,1 %


Standardizarea în domeniul sistemelor de conducte preizolate pentru încălzire şi răcire centralizatăCristina Stănişteanu, expert standardizare, Direcţia Standardizare, ASRO

Comitetul tehnic european CEN/TC 107, Prefabricated district heating and district cooling pipe system, are ca domeniu de activitate elaborarea standardelor referitoare la sistemele de conducte de încălzire şi răcire centralizată realizate în sistem preizolat. Standardele se referă atât la echipamente şi materiale (ţevi, îmbinări, fitinguri, vane, perne de dilatare, sisteme de supraveghere), cât şi la proiectarea şi montajul sistemelor de conducte preizolate pentru încălzire şi răcire centralizată.

10

Comitetul tehnic este format din 11 grupuri de lucru, care elaborează standarde generale, precum şi stan-darde specifice referitoare la proiectarea şi montajul sistemelor de conducte preizolate, vane, fitinguri, sis-teme de conducte flexibile (polietilenă reticulată, poli-butilenă, conducte multistrat, cupru, oţel carbon, oţel inoxidabil ondulat), sisteme de supraveghere, spuma de poliuretan, mantaua de polietilenă, îmbinările conducte-lor, conducte de serviciu din polimer, sisteme de răcire centralizată.

Toate standardele elaborate de comitetul tehnic euro-pean CEN/TC 107 sunt adoptate ca standarde române şi fac parte din patrimoniul comitetului tehnic naţional ASRTO/CT 302, Instalaţii de încălzire, ventilare şi clima-tizare a aerului.

Principalele standarde în vigoare referitoare la siste-mele de conducte preizolate pentru încălzire centrali-zată sunt următoarele:

y SR EN 253+A2:2016, Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme legate de conducte preizolate pentru reţele de apă caldă îngropate direct în pă-mânt. Ansamblu format din conductă de oţel, izo-laţie termică de poliuretan şi manta exterioară de polietilenă (standard în curs de revizuire);

y SR EN 448:2016, Conducte pentru încălzire distric-tuală. Sisteme legate de conducte preizolate pentru reţele de apă caldă îngropate direct în pământ. Fi-tinguri preizolate formate din conducte de serviciu de oţel, izolaţie termică de poliuretan şi manta exte-rioară de polietilenă (standard în curs de revizuire);

y SR EN 488:2016, Conducte pentru încălzire dis-trictuală. Sisteme legate de conducte preizolate pentru reţele de apă caldă îngropate direct în pă-mânt. Ansambluri preizolate de vane cu conducte de serviciu de oţel, izolaţie termică din poliuretan şi manta exterioară din polietilenă (standard în curs de revizuire);

y SR EN 489:2009, Conducte pentru încălzire distric-tuală. Sisteme legate de conducte preizolate pentru reţele de apă caldă îngropate direct în pământ. Îmbi-nare preizolată pentru conducte de serviciu de oţel, izolaţie termică de poliuretan şi manta exterioară din polietilenă (standard în curs de revizuire). Standardul sprijină aplicarea Regulamentului (UE) nr. 305/2011, de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comer-cializarea produselor pentru construcţii.

În prezent, este în curs de elaborare un nou standard care va cuprinde toată terminologia din domeniu: prEN 17248, Sisteme de conducte pentru încălzire şi ră-cire centralizată – Termeni şi definiţii

Standardele SR EN 15698-1:2009, Conducte pentru încăl-zire districtuală. Sisteme legate de ţevi duble preizolate pentru reţele de apă caldă îngropate direct în pământ. Par-tea 1: Ansamblu de conducte duble format din conducte de serviciu din oţel, izolaţie termică de poliuretan şi manta de protecţie din polietilenă şi SR EN 15698-2:2016, Con-ducte pentru încălzire districtuală. Sisteme legate de con-ducte duble preizolate pentru reţele de apă caldă îngro-pate direct în pământ. Partea 2: Fitinguri şi ansambluri de vane având conducte de serviciu din oţel, izolaţie termică de poliuretan şi manta de protecţie din polietilenă prezintă cerinţele şi metodele de încercare aplicabile componente-lor sistemelor de conducte preizolate din oţel (tronsoane de ţeavă, fitinguri, ansambluri de vane). Ambele părţi ale standardului sunt în curs de revizuire.

În domeniul proiectării şi montajului sistemelor de con-ducte preizolate, standardul SR EN 13941+A1:2010, Proiectarea şi instalarea sistemelor legate de conducte preizolate pentru reţele de apă caldă îngropate direct în pământ este în curs de revizuire. Noua ediţie va cu-prinde un standard separat pentru proiectare (Partea 1) şi unul pentru montaj (Partea 2).

În domeniul sistemelor de supraveghere a sisteme-lor de conducte preizolate, standardul în vigoare SR EN 14419:2009, Conducte pentru încălzire urbană. Sisteme legate de conducte preizolate pentru reţele de apă caldă îngropate direct în pământ. Sisteme de su-praveghere este în curs de revizuire. Standardul sprijină aplicarea Regulamentului (UE) nr. 305/2011, de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea pro-duselor pentru construcţii.

Cerinţele referitoare la sistemele de conducte flexibile sunt cuprinse în seria SR EN 15632, Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme de conducte flexibile prei-zolate.

În domeniul sistemelor centralizate de răcire, activita-tea de standardizare este încă la început. Prima temă de lucru este Conducte pentru răcire centralizată – Sis-teme legate de conducte aferente reţelelor de apă răcită îngropate direct în pământ. – Partea 1: Ansamblu prefa-bricat format din ţeavă de serviciu din oţel sau plastic, izolaţie termică de poliuretan şi manta de polietilenă.

Standardele în domeniul sistemelor de conducte preizo-late pentru încălzire şi răcire centralizată se adresează proiectanţilor, verificatorilor de proiecte, autorităţilor de reglementare, organismelor de certificare, producători-lor de echipamente şi materiale, operatorilor sistemelor centralizate de încălzire.

Standardele din domeniul sistemelor de conducte prei-zolate pentru încălzire şi răcire centralizată pot fi achi-ziţionate de la Asociația de Standardizare din România.


Tehnica este utilizată pe scară largă: spre exemplu în medicină, este folosită pentru monitorizarea stării de sănătate a populaţiei umane; în privinţa mediului, este folosită pentru măsurarea acumulării de pesticide la animale, precum peştii sau urşii polari. Prin urmare, biomonitorizarea poate fi valoroasă pentru completarea măsurătorilor chimice tradiţionale, ale emisiilor de poluanţi şi sursele acestora, pentru modelarea dispersiei poluanţilor şi pentru măsurarea prezenţei substanţelor chimice în mediul înconjurător.

Biomonitorizarea poate fi activă sau pasivă. Cea activă reprezintă un proces de expunere planificată a plantelor sau animalelor în condiţii controlate şi implică, de obicei, cultivarea plantelor într-un anumit mediu, pentru

a urmări sensibilitatea acestora la un anumit poluant. Pe când biomonitorizarea pasivă se bazează pe studierea plantelor şi animalele care sunt deja prezente în mediul înconjurător. Acestea pot deveni fie acumulatori ai substanţelor poluante, fie indicatori de sensibilizare la poluare sau uneori, amândouă. Un bioacumulator înmagazinează substanţele prezente în aer, apă sau sol, în timp ce un bioindicator prezintă un răspuns specific la schimbările de mediu, precum deteriorarea calităţii aerului sau îmbunătăţirea calităţii acestuia. În acest sens pot fi luaţi în considerare lichenii, aceştia fiind extrem de utili ca indicatori ai poluării, deoarece sunt excelenţi bioindicatori şi bioacumulatori.

BiomonitorizareMădălina Simion, Expert standardizare, Direcţia Standardizare, ASRO

Biomonitorizarea reprezintă utilizarea sistemelor biologice (animale, plante şi chiar oameni) pentru măsurarea impactului pe care poluarea îl are asupra mediului înconjurător, al modificărilor care au loc în timp.

12

Rolul lichenilor în monitorizarea poluării aeruluiLichenii au o istorie lungă în monitorizarea poluării aerului. În 1866, spre exemplu, oamenii de ştiinţă din Paris au observat că aceste plante au dispărut din Grădina Luxembourg, în timp ce zonele din afara oraşului sau cele mai îndepărtate de sursele de poluare cu dioxid de sulf (SO2) provenite din arderea cărbunilor, zone cu aer mai curat, au avut o abundenţă şi diversitate mare de licheni, astfel că, la scurt timp a fost realizată legătura între sensibilitatea diferenţiată a lichenilor şi poluanţii atmosferici.

De asemenea, observatorii au constatat că diversele specii de licheni au grade diferite de toleranţă la poluare.

Lichenii sunt un grup aparte de organisme, rezultate în urma convieţuirii permanente dintre o ciupercă şi o algă, fără a avea rădăcini, şi sunt de nepreţuit pentru monitorizarea poluării aerului din mai multe motive:

y Lichenii sunt în mare parte epifite, adică plante care se pot dezvolta deseori pe alte organisme vegetale (de exemplu, trunchiul copacilor). Prin urmare, li-chenii se folosesc de umiditatea oferită de aceştia, precum şi de substanţele nutritive din aer (chiar dacă pot obţine o parte din nutrienţi din substratul pe care cresc). Mai mult decât atât, spre deosebire de alte plante, lichenii (asemănători muşchilor), nu au nicio cuticulă impermeabilă şi, prin urmare, ab-sorb umiditatea şi nutrienţii pe toată suprafaţa lor. Aşadar, dacă aerul este poluat, lichenii vor absorbi poluanţii cu întreaga lor suprafaţă şi deci, vor ajuta la îmbunătăţirea aerului din zonele afectate;

y Lichenii nu au un ciclu de viaţă anual, astfel că, atunci când sunt combinaţi, pe termen lung, devin acumulatori foarte buni ai poluanţilor;

y S-a observat că, în cazul în care un lichen are o su-prafaţă mai mare, este foarte probabil ca acesta să fie mai sensibil la poluarea aerului. Acest fenomen a oferit de cele mai multe ori posibilitatea observa-torilor să caracterizeze calitatea aerului prin deter-minarea abundenţei şi diversităţii lichenilor. Acest ultim aspect a fost dezvoltat în anii `70 de David Hawkworth şi Francis Rose (Lichens as Pollution Monitors, David L. Hawksworth , Francis Rose, lu-crarea apărută Jurnalul Universităţii din Chicago, în 1978), atunci când au realizat o scară de zece puncte pentru calitatea aerului pe baza tipurilor de licheni prezenţi într-o zonă şi pe baza concentraţi-ilor cunoscute de SO2. Abordarea celor doi stă la baza tuturor biomonitorizărilor cu licheni, lucrarea referitoare la cuantificarea calităţii aerului fiind

concentrată pe gradul de poluare cu SO2. În plus, cercetările efectuate, utilizând licheni, au arătat că aceştia sunt, de asemenea, foarte utili pentru moni-torizarea nivelurilor altor poluanţi, cum ar fi amoni-acul, dioxidul de azot, metalele grele şi radionuclizii.

În ultimul timp, biomonitorizarea eficientă cu licheni se bazează pe abordări uniforme şi standardizate, un exemplu în acest sens oferindu-ne oamenii de ştiinţă din Olanda şi Germania, care au elaborat standarde naţionale pentru utilizarea lichenilor ca biomotori şi cei din Marea Britanie, care au dezvoltat propriile abordări, similare celorlalte ţări, dar care au fost adaptate la spe-ciilor de licheni specifice ţării lor.

Recunoaşterea valorii biomonitorilorAutorităţile de reglementare din întreaga lume valorifică deceniile de cercetare desfăşurate în Europa şi Ame-rica de Nord (un exemplu poate fi raportul publicat de Agenţia de Mediu din SUA, care subliniază valoarea bi-omonitorizării şi care include lichenii printre speciile fo-lositoare – Lichen Monitoring in US National Forests and Parks Reports). Monitorizarea poluanţilor cu echipa-mente tehnologice poate fi dificilă și scumpă, astfel că lichenii oferă o alternativă mult mai puţin costisitoare sau un mijloc complementar de monitorizare.

Alături de autoritățile din SUA sau din țări europene, Co-misia Europeană a investigat, de asemenea, valoarea şi potenţialul biomonitorizării cu ajutorul lichenilor, pentru evaluarea şi reglementarea impactului asupra mediului în ultimii zece ani. Pe lângă potenţialul lichenilor şi al muşchilor, a devenit clar că există şi o necesitate în a aborda standardizarea în domeniul biomonitorizării. Prin urmare, au fost elaborate de către CEN două stan-darde europene:

– EN 16413:2014, Ambient air – Biomonitoring with li-chens – Assessing epiphytic lichen diversity;

– EN 16414: 2014, Ambient air – Biomonitoring with mosses – Accumulation of atmospheric contaminants in mosses collected in situ: from the collection to the preparation of samples, având ca subiect utilizarea li-chenilor şi a muşchilor pentru monitorizarea poluării.

La nivel naţional, România a adoptat cele două standarde europene ca standarde române: SR EN 16413:2014, Aer înconjurător. Biomonitorizare cu ajutorul lichenilor. Eva-luarea diversităţii lichenilor epifiţi şi SR EN 16414:2014, Aer înconjurător. Biomonitorizare cu ajutorul muşchilor. Acumularea contaminanţilor atmosferici în muşchii pre-levaţi in situ: de la colectare până la pregătirea probelor.

Sursa URL: https://app.croneri.co.uk/feature-articles/trou-ble-without-lichens


Organismele de standardizare coordonează această ac-tivitate şi asigură infrastructura necesară desfăşurării sale la nivel naţional, regional şi internaţional.

Analiza, dezbaterea şi consensul asupra problemelor de ordin tehnic, precum şi elaborarea propriu-zisă a stan-dardelor se desfăşoară în cadrul colectivelor de experţi, denumite generic comitete tehnice (CT), organizate şi administrate de organismele de standardizare.

Participarea la activitatea de standardizare naţională în cadrul comitetelor tehnice ale ASRO are un rol impor-tant în creşterea competitivităţii companiilor implicate, fiind în acelaşi timp şi un important instrument de mar-keting pentru acestea.

De ce ar dori o firmă să se implice în elaborarea stan-dardelor? Sunt numeroase beneficiile, atât de imagine, cât şi tehnico-economice, care rezultă din această acti-vitatea fie pe termen scurt, fie pe termen lung, pe care o mulţime de firme le-au sesizat. Acestea rezultă chiar din desfăşurarea activităţii propriu-zise.

Fapt: Fiecare membru al unui comitete tehnic, odată ce îndeplineşte condiţiile de înscriere, primeşte un user şi o parolă pentru a intra pe platformelor de lucru europene şi internaţionale, având astfel acces la documentele de lucru naţionale, europene şi internaţionale şi fiind la cu-rent cu soluţiile propuse.

Informaţii tehnice, comunicare şi relaţionare – trei motive pentru a fi membru în comitetul tehnic Jeni Toma, expert marketing, ASRO

Activitatea de standardizare are multe de oferit, iar punctul forte al acesteia este reprezentat de faptul că standardele sunt elaborate chiar de cei care au nevoie de ele – documentele nor-mative sunt elaborate în beneficiul industriei, autorităţilor şi societăţii în întregul ei – astfel, putem afirma că standardele sunt o cerinţă expresă a pieţei.

14

Beneficiu: Pe baza informaţiilor primite, poate preve-dea schimbările ce îi vor fi necesare din punct de vedere tehnologic, dar şi cheltuielile generate de acestea, astfel încât încă din momentul în care standardul se aprobă, organizaţia să poată fi competitivă.

Fapt: Experţii din comitetele tehnice susţin în activi-tatea lor punctul de vedere al organizaţiilor pe care le reprezintă.

Beneficiu: Prin observaţiile făcute, orice organizaţie are posibilitatea de a influenţa conţinutul standardelor astfel încât să-i reflecte necesităţile dictate de criterii de competitivitate: preţ, posibilităţi tehnologice; uneori chiar poate adapta conţinutul acestora la specificaţiile propriilor produse şi servicii, acest lucru reprezentând un avantaj important care conduce la cheltuieli reduse de adaptare a producţiei la noul standard.

Fapt: Comitetele tehnice sunt formate din specialişti tehnici, reprezentanţi ai diferiţilor factori interesaţi: or-ganizaţii de toate tipurile, mediul academic, autorităţi, cercetare etc.

Beneficiu: Ţinând cont de faptul că la activitatea de standardizare participă factori interesaţi din domeniul de activitate al comitetului tehnic, se deschide posibi-litatea realizării de contacte directe într-un adevărat fo-rum cu specialiştii din domeniu, cu potenţialii clienţi sau parteneri de afaceri şi, de ce nu, cu concurenţa.

Fapt: La propunerea unei teme noi se face o anchetă printre membrii comitetului tehnic, membrii care sunt din diverse structuri (producţie, comerţ, consumatori, autorităţi, institute de cercetare şi de învăţământ etc.). Astfel, elaborarea standardului porneşte de la necesită-ţile pieţei rezultate în urma anchetei.

Beneficiu: Prin participarea la activitatea de standardi-zare se pot reduce la minimum riscurile comerciale de a iniţia o activitate productivă sau de cercetare şi dezvol-tare în direcţii care nu sunt cerute de piaţă.

Fapt: Cel mai important principiu al standardizării este consensul. Pentru a se ajunge la consens se poartă dis-cuţii argumentate între membrii comitetelor tehnice sub patronajul preşedintelui CT.

Beneficiu: Toate discuţiile conduc la o mai bună înţe-legere a standardelor şi a modelelor lor subiacente, a compromisurilor făcute în timpul dezvoltării lor, lucru ce determină o mai uşoară şi corectă aplicare a lor.

Având în vedere extinderea şi complexitatea domeniilor de lucru ale standardizării, de la produse simple, până la utilaje complexe, de la construcţii, până la servicii hote-liere, de la un şurub până la sisteme IT&C, există comi-tete tehnice în aproape toate domeniile. Indiferent în ce domeniu lucrează o firmă, există standarde şi comitete tehnice care ar putea prezenta interes pentru activita-tea ei. Şi chiar dacă nu există, dar domeniul prezintă interes naţional, împreună înfiinţăm un comitet tehnic corespunzător.

La nivel naţional există 157 de comitete tehnice active, care au ca principale activităţi elaborarea standardelor române originale, participarea la elaborarea standarde-lor europene şi internaţionale şi adoptarea lor ca stan-darde române.

Dar, comitetele tehnice sunt în permanentă schimbare şi, în funcţie de interesul naţional manifestat, pot fi în-fiinţate comitete tehnice noi într-un domeniu sau altul, după cum unele comitete existente pot fi suspendate sau chiar desfiinţate.

Printre comitetele tehnice cele mai recente se numără: ASRO/CT 386, Homeopatie; ASRO/CT 388, Facturare electronică, achiziţie publică electronică şi colectarea datelor de audit; ASRO/CT 389, Comitetul consumato-rului; ASRO/CT 396, Câini de asistenţă şi ASRO/CT 397, Dezvoltare sustenabilă a infrastructurilor inteligente din cadrul oraşelor şi comunităţilor

Există comitete tehnice la care interesul pentru dome-niul lor de activitate este foarte mare, acest lucru mate-rializându-se printr-un număr mare de membri. Primele cinci comitete tehnice, din punctul de vedere al numă-rului de membri, sunt: ASRO/CT 343, Bazele proiectării şi eurocoduri pentru structuri cu 55 membri, ASRO/CT 187, Drumuri cu 43 de membri, ASRO/CT 377, Medicale cu 39 de membri, ASRO/CT 56, Managementul calităţii şi asigurarea calităţii cu 32 de membrii şi ASRO/CT 397, Dezvoltare sustenabilă a infrastructurilor inteligente din cadrul oraşelor şi comunităţilor cu 32 de membri.

Fiecare firmă ar trebui să facă o analiză şi să vadă be-neficiile pe care le are în funcţie de unde se situează pe scara relaţiilor cu standardele: pe prima treaptă, când abia dacă a auzit de standarde sau a folosit câ-teva – mai mult când a venit auditul sau a apărut câte o problemă; pe o treaptă superioară, când standardele fac parte din activitatea ei de zi cu zi şi este permanent informată asupra evoluţiei lor; pe treapta cea mai înaltă, când foloseşte standardele dar se poate mândri şi că este printre creatorii lor (ca membră CT) şi că participă la elaborarea politicii de standardizare (ca membră ASRO).


Componenţa comitetului, sub judicioasa coordonare a Preşedintelui, dna Prof. univ. dr. ing. Florica Moldo-veanu din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti – Facultatea de Automatică şi Calculatoare – este asi-gurată de reprezentarea mai multor categorii de părţi interesate: autorităţi în domeniu, învăţământ universitar, asociaţii profesionale, companii private.

Cu un patrimoniu de 64 de standarde în vigoare, ASRO/CT 359, Informaţii geografice, îşi desfăşoară activitatea prin raportare la două comitete tehnice de standardi-zare corespondente internaţionale: CEN/TC 287 Geo-grafic Information şi ISO/TC 211, Geografic Information/Geomatics.

Comitetul tehnic naţional ASRO/CT 359 Informaţii geograficeMihaela Moescu, expert standardizare, Direcţia Standardizare, ASRO

ASRO/CT 359, Informaţii geografice, este unul dintre cele 157 de comitete tehnice de standardizare naţionale active, deţinute de ASRO.

16

Activitatea desfăşurată până în prezent a comitetului tehnic naţional, european şi internaţional din domeniul informaţiilor geografice numerice conţine un ansamblu structurat de standarde care specifică o metodologie pentru a defini, descrie şi transfera reprezentările din lumea reală.

CEN/TC 287 elaborează un cadru structurat de stan-darde şi orientări care să specifice o metodologie pen-tru definirea, descrierea şi transferul datelor şi serviciilor geografice. Această activitate este realizată în strânsă cooperare cu ISO/TC 211 pentru a evita suprapunerea lucrărilor. Standardele sprijină utilizarea consistentă a informaţiilor geografice în întreaga Europă într-o mani-eră compatibilă cu utilizarea internaţională. Acestea vor sprijini o infrastructură de date spaţiale la toate nivelu-rile din Europa.

Încă din 2007, la nivel european a fost adoptată Direc-tiva 2007/2/CE, de instituire a unei infrastructuri de in-formaţii spaţiale în Comunitatea Europeană INSPIRE. Scopul realizării acestei infrastructuri, după cum este menţionat în directivă, este acela de a facilita procesul decizional cu privire la politicile şi activităţile care ar pu-tea avea un impact direct sau indirect asupra mediului. Infrastructura de date spaţiale reprezintă o însumare de tehnologii, decizii politice, standarde şi resurse umane necesare promovării accesului la datele spaţiale a insti-tuţiilor publice şi private şi a publicului larg.

Baza de date INSPIRE va fi folosită inclusiv în evaluarea riscurilor pentru societăţile de asigurare, în organizarea şi funcţionarea activităţii în domeniul comunicaţiilor, agriculturii, turismului, precum şi în exploatarea resur-selor naturale.

Datele furnizate de către fiecare stat membru trebuie să fie uşor accesibile prin intermediul serviciilor web de căutare şi, în acelaşi timp, să poată fi combinate fără di-ficultate cu cele furnizate de către restul statelor mem-bre. Termenul de transpunere a Directivei în legislaţia naţională a fost anul 2009, iar finalizarea implementării prevederilor a fost stabilită pentru anul 2019.

În România, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publici-tate Imobiliară (ANCPI) are un rol definitoriu în identifi-carea şi înregistrarea proprietăţii imobiliare, precum şi în crearea bazei reale pentru evaluarea, impozitarea şi garantarea proprietăţilor, contribuind astfel la siguranţa tranzacţiilor imobiliare.

Actul normativ principal pentru Sistemul Integrat de Ca-dastru şi Publicitate Imobiliară din România este Legea nr. 7 din 13 martie 1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Ţinând cont de rapiditatea cu care se dezvoltă piaţa IT şi de comunicaţii atât în plan mondial, cât şi în cel naţional, dar şi de facilităţile pe care acestea le oferă în dezvoltarea activităţilor specifice, este necesar să se analizeze aceşti factori din perspectiva priorităţilor stra-tegice stabilite de ANCPI.

Infrastructura naţională de informaţii spaţiale (INIS) în România a fost înfiinţată odată cu transpunerea în le-gislaţia naţională a Directivei INSPIRE prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010, privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România şi ela-borarea cadrului legal de funcţionare al Consiliului INIS, structura de coordonare al acestui proces. Scopul INIS este de a asigura cadrul unitar pentru punerea în comun a datelor spaţiale din România şi accesul publicului la acestea, precum şi suportul necesar pentru fundamen-tarea politicilor naţionale şi comunitare. Autorităţile publice trebuie să aibă acces la seturile de date spaţi-ale şi serviciile aferente, să facă schimb şi să utilizeze seturile şi serviciile respective în scopul realizării INIS. Informaţiile spaţiale rămân la autorităţile publice şi se actualizează de acestea.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 294/29.04.2015, a fost aprobat Programul naţional de cadastru şi carte funciară 2015–2023, acţiunile programului şi bugetul estimat al acestora. PNCCF are ca obiectiv principal înregistrarea tuturor proprietăţilor imobiliare din România, în siste-mul integrat de cadastru şi carte funciară, programul fiind finanţat din venituri proprii ale ANCPI, fonduri ex-terne nerambursabile, precum şi alocări bugetare ale unităţilor administrativ-teritoriale.

Părţile interesate din domeniul informaţiilor geografice pot participa la activitatea de standardizare naţională desfăşurată prin înscrierea ca membru în cadrul ASRO/CT 359, Informaţii geografice, procedura de înscriere fiind la dispoziţia publicului pe site-ul www.asro.ro, la rubrica IMPLICARE/Implicare în standardizare/Deveniţi membru CT.


Președinţia şi secretariatul comitetului sunt asigurate de Compania Naţională de Administrare a Infrastruc-turii Rutiere (CNAIR), prin participarea dnei Dr. ing. Camelia Căpitanu în calitate de Preşedinte şi a dlui Dr. ing. fiz. Marian Peticilă în calitate de Secretar. Încă de la înfiinţarea acestui comitet tehnic, CNAIR (pe atunci AND şi, ulterior, CNADNR) a deţinut secretariatul şi pre-şedinţia acestui comitet tehnic şi a susţinut activitatea comitetului atât financiar, prin finanţarea elaborării şi revizuirii de standarde române, cât şi prin implicarea cu responsabilitate a specialiştilor în domeniul construcţi-ilor de drumuri ai CNAIR la elaborarea şi adoptarea de standarde.

În prezent, standardizarea în domeniul construcţiei de drumuri implică diverse părţi interesate, comitetul având peste 40 de membri din care fac parte repre-

zentanţi ai societăţilor comerciale de construcţii de drumuri, producătorilor de produse pentru construcţii de drumuri, mediului universitar, organismelor de certi-ficare, instituţiilor publice şi asociaţiilor de promovare a intereselor utilizatorilor de drumuri.

ASRO/CT 187, Drumuri, este constituit în oglindă cu ur-mătoarele comitete tehnice europene şi internaţionale:

y CEN/TC 226 – Echipamente pentru drumuri;

y CEN/TC 227 – Materiale pentru drumuri;

y CEN/TC 336 – Lianţi bituminoşi;

y CEN/TC 339 – Rezistenţa la alunecare a suprafeţe-lor pietonale – Metode de evaluare;

y ISO/TC 241 – Sisteme de management al traficului rutier.

Comitetul tehnic naţional de standardizare ASRO/CT 187 DrumuriDaniela Lulea, expert standardizare, Direcţia Standardizare, ASRO

Comitetul tehnic de standardizare ASRO/CT 187, Drumuri, a fost înfiinţat în anul 1991 şi are ca domeniu de activitate standardizarea terminologiei, simbolurilor, prescripţiilor de proiectare, condiţiilor de execuţie, metodelor de încercare pentru materiale, pentru construcţia, întreţine-rea şi reabilitarea lucrărilor de drumuri şi standardizarea metodelor de măsurare, eşantionare şi încercare, terminologiei, clasificării şi cerinţelor impuse bitumului.

18

Patrimoniul de standarde al ASRO/CT 187, Drumuri, cuprinde 83 de standarde române originale şi 276 de standarde europene adoptate ca standarde române. Aceste standarde sunt utilizate pentru a stabili perfor-manţa produselor, încercarea produselor, proiectarea drumurilor, unele fiind sub incidenţa Regulamentului UE 305/2011, de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii.

Dintre standardele care fac parte din patrimoniul ASRO/CT 187 Drumuri, cele mai cunoscute sunt: seria de stan-darde SR EN 13108, Mixturi asfaltice. Specificaţii pen-tru materiale, SR EN 12591, Bitum şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumuri rutiere, SR EN 12899, Indica-toare fixe pentru semnalizare rutieră verticală, seria de standarde SR 1848, Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră.

Nou intrate în patrimoniul comitetului tehnic sunt două standarde române originale de produs, SR 13575:2017 şi SR 13576:2018 care, în condiţiile liberei circulaţii a mărfurilor, favorizează comparabilitatea produselor pe baza cerinţelor stabilite în standarde, acestea reprezen-tând un nivel de referinţă al calităţii produselor, şi nu pe baza comparării exclusive a criteriului preţ. Aceste stan-darde sunt rezultate ale cercetării şi preocupării conti-nue de îmbunătăţire a calităţii produselor efectuate de dna Mariana Musteață, reprezentantă a S.C. POLL CHI-MIC S.R.L., membru în CT 187, Drumuri.

SR 13575:2017, Aditivi pentru bitumuri rutiere. Agenţi de adezivitate de tip aminoderivaţi. Cerinţe, eşantionare, evaluarea conformităţii, marcare şi etichetare, stabi-leşte cerinţele, modul de eşantionare, controlul, evalu-area conformităţii, marcarea şi etichetarea agenţilor de adezivitate. Standardul se referă la agenţii de adezivi-tate destinaţi aditivării bitumului utilizat în domeniul lucrărilor de drumuri.

SR 13576:2018, Mixturi asfaltice stocabile. Specificaţii de material, stabileşte cerinţe pentru mixturile asfal-tice stocabile fabricate cu bitum fluxat sau cu emulsii bituminoase cationice. Mixturile asfaltice stocabile sunt produse utilizate la lucrări provizorii cu caracter de ur-genţă, cum ar fi remedierea provizorie pe timp friguros a degradărilor îmbrăcăminţilor bituminoase, refacerea provizorie pe timp friguros a îmbrăcăminţilor rutiere după lucrări de intervenţie sau racordare la reţele de uti-lităţi şi la căminele aferente acestora. Standardul include cerinţe referitoare la utilizarea substanţelor periculoase în componenţa mixturilor asfaltice stocabile, cu scopul de a asigura că emisiile de substanţe periculoase pentru sănătate sau mediu nu depăşesc limitele legale.

Participarea la activitatea europeană de standardizare a comitetului tehnic ASRO/CT 187, Drumuri, cuprinde for-

mularea de comentarii şi propuneri la documentele de lucru ale comitetelor tehnice europene de standardizare corespondente şi exprimarea prin vot a poziţiei naţionale la proiectele de standarde europene. În cadrul acestei ac-tivităţi, în anul 2017, S.C. POLL CHIMIC S.R.L. a participat la un studiu interlaboratoare privind determinarea indice-lui de aciditate al bitumului. Scopul studiului a fost stabi-lirea datelor referitoare la fidelitatea metodei de încercare propusă a fi inclusă într-un viitor standard. Laboratorul S.C. POLL CHIMIC S.R.L. a participat la acest studiu ală-turi de laboratoare din Belgia, Franţa, Germania, Portu-galia, Spania şi Marea Britanie, rezultatele obţinute fiind comparabile cu cele ale laboratoarelor din aceste ţări.

Programul de lucru al ASRO/CT 187, Drumuri, cuprinde, la nivel naţional, revizuirea standardelor SR 1848-1:2011, Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Partea 1: Clasificare, simboluri şi amplasare, SR 1848-2:2011 Semnalizare rutieră. In-dicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Partea 2: Condiţii tehnice şi SR 1848-3:2011, Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Partea 3: Scriere, mod de alcătuire. Revizuirea acestora este ne-cesară pentru îmbunătăţirea formei, dimensiunilor, sim-bolurilor şi scrierii indicatoarelor rutiere, dar şi pentru introducerea unor noi indicatoare, cum ar fi cele pentru semnalizarea staţiilor de încărcare electrice.

La nivel european, din programul de lucru din anul 2018 al ASRO/CT 187, Drumuri, fac parte, alături de alte teme, revizuirea standardelor SR EN 13422+A1:2009, Semna-lizare rutieră verticală. Semnalizare temporară. Mijloace de semnalizare mobile. Conuri de dirijare şi stâlpi de di-rijare, revizuirea părţilor 1, 2 şi 3 ale seriei de standarde SR EN 12899 Indicatoare fixe pentru semnalizare rutieră verticală şi elaborarea unei noi părţi a seriei de stan-darde SR EN 13108 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale, partea 31 referitoare la betoane asfaltice cu emulsii bituminoase.

În viitor, la nivel european, din programul de lucru al CEN/TC 226 va face parte elaborarea de specificaţii tehnice privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească marcajele şi indicatoarele rutiere pentru a permite circulaţia vehiculelor autonome pe drumurile publice. Aceste specificaţii tehnice vor fi elaborate de CEN/TC 226/WG 12 – Interacţiunea cu drumul – ADAS/vehicule autonome. ASRO/CT 187, Drumuri, poate par-ticipa la elaborarea acestor specificaţii tehnice prin în-scrierea de experţi în acest grup de lucru.

Este remarcabilă activitatea tuturor membrilor ASRO/CT 187, Drumuri, care participă activ la lucrările comite-tului şi susţin activitatea de standardizare prin comen-tarii şi propuneri la standardele europene, elaborare de proiecte de standard şi finanţarea elaborării sau revizu-irii de standarde.


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative din luna augustMihaela Vorovenci, consilier juridic ASRO

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României, care fac referire la standarde din luna august 2018.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de confor-mitate a standardului înlocuit:

1.1.1 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 89/686/CEE a Consiliului, privind armonizarea le-gislativă a statelor membre referitoare la echipamentele individuale de protecţie (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare) (Text cu relevanţă pentru SEE), publi-cată în JOUE C 282/1 din 10.08.2018.

1.1.2 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2009/48/CE a parlamentului european şi a consiliu-lui, privind siguranţa jucăriilor (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare) (Text cu relevanţă pentru SEE), publicată în JOUE C 282/3 din 10.08.2018.

1.1.3 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consi-liului, privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare) (Text cu relevanţă pentru SEE), publicată în JOUE C 282/6 din 10.08.2018.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147 a Comisiei din 10 august 2018, de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul C(2018) 5070], publicată în JOUE L 208/38 din 17.08.2018.

1.2.2 P8_TA (2017) 0240 Digitalizarea industriei europene – Rezoluţia Parlamentului European din 1 iunie 2017, referitoare la digitalizarea industriei europene (2016/2271(INI)) (2018/C 307/26), publicată în JOUE C 307/163 din 30.08.2018.

Referiri la standarde:

Asigurarea poziției de lider a UE în domeniul tehnologic și a securității în cadrul digitalizării industriale: fuziuni și achiziții, securitate cibernetică, fluxuri de date, standardizare

Pct. 35 „Parlamentul European subliniază că rolul de lider al UE în domeniul digitalizării industriale presupune o stra-tegie de standardizare solidă, care să fie coordonată cu statele membre împreună cu Comisia, la care se adaugă in-teroperabilitatea în domeniul digital; subliniază importanța și natura unică a organismelor europene de standardizare, inclusiv abordarea lor favorabilă incluziunii, bazată pe consens, care asigură integrarea părților interesate din cadrul societății, în special a IMM-urilor; invită Comisia să promoveze dezvoltarea unor standarde deschise și salută intenția acesteia de a garanta accesul la brevete esențiale pentru standarde, precum și acordarea eficace de licențe pentru

20

acestea în condiții FRAND (corecte, rezonabile, nediscriminatorii) și recunoaște că acest lucru este esențial pentru promovarea inovării și a C&D în UE; consideră că economia circulară ar putea fi un factor major pentru o standardizare coerentă a fluxurilor de comunicare de-a lungul lanțurilor valorice; solicită o abordare coordonată la nivelul întregii UE prin intermediul organizațiilor europene de standardizare (CEN, CENELEC și ETSI) în ceea ce privește forumurile și consorțiile internaționale; consideră că este de dorit să se urmărească standarde globale și universale, dar subliniază, de asemenea, faptul că există voința de a avansa cu standarde europene în cazul în care cooperarea internațională în cadrul forumurilor de standardizare este neconstructivă; consideră că interoperabilitatea este necesară, în special în domeniul internetului obiectelor, pentru a garanta că dezvoltarea noilor tehnologii conduce la sporirea oportunităților pentru consumatori, care nu ar trebui să fie legați de câțiva furnizori anume.”

Partea a II-a - Legislaţie naţional

2 Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Ordinul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 124/2018 din 22/08/2018, pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 35/2016, privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de suprave-ghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, de protejare a animalelor şi a mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 749 din 30/08/2018.


La pct. 3, lit. a) „Expertiza sanitar-veterinară a alimentelor de origine animală, introduse pe piaţă şi din import, aflate în perioada de valabilitate. Criterii microbiologice de siguranţă a alimentelor de origine animală”, din Ordin sunt mentio-nate 18 standarde, ca metoda analitica de referinţă.

2.2 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 5501/2018 din 23/08/2018, privind desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii, Societatea Comercială SUCERT - RO - S.R.L., în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de certificare a controlului producţiei în fabrică, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 748 din 29/08/2018.


În Anexa Ordinului se menționează: „Competenţa organismului a fost evaluată folosind ca referenţial standardul SR EN ISO/CEI 17065:2013.”

2.3 Ordinul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 5541/2018 din 28/08/2018, privind de-semnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii, Laboratorul ICECON TEST aparţinând Institutului de Cercetări pentru Echipamente şi Tehnologii în Construcţii - ICECON - S.A., în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de laborator de încercări a produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 761 din 04/09/2018.


În Anexa Ordinului se menționează: „Competenţa organismului a fost evaluată folosind ca referenţial standardul: SR EN ISO/CEI 17025:2005.”


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

În 1802, aristocratul francez DuPont de Nemours a părăsit Franţa şi s-a stabilit în Statele Unite, unde a deschis o uzină de fabricare a pulberii pentru ghiulele de tun. În 1818, o explozie a ucis 36 de persoane, reprezentând la vremea aceea jumătate din angajaţi. „Acest incident dramatic a marcat începutul preocupării pentru securitate”, declară Ariane Biberian, responsabil în domeniul comunicării pentru Europa. DuPont s-a transformat într-o întreprindere cu profil chimic care investeşte mari sume de bani în cercetare şi dezvoltare. Nailon, Teflon, Lycra şi multe altele o dovedesc. 60 000 de persoane lucrează astăzi la uzinele DuPont, care dispun de 11 locaţii în Franţa, cea mai importantă piaţă după Germania pentru producerea îmbrăcăminţii

Tyvek® de protecţie împotriva produselor chimice. Creat în aprilie 1967, Tyvek® este un material neţesut, din polietilenă de înaltă densitate. Fibrele sale continue, repartizate în mod aleatoriu şi în toate direcţiile, îi conferă proprietăţi deosebite de rezistenţă, durabilitate şi lejeritate. „Structura multistrat a Tyvek® constituie o barieră excelentă contra particulelor uscate şi a produselor chimice lichide”, precizează Maxence de Langautier, responsabil regional pentru vânzarea îmbrăcăminţii Tyvek®. Deşi Tyvek® este utilizat în mai multe domenii (ambalaje medicale, materiale de construcţie), el are totuşi o întrebuinţare dominantă în domeniul protecţiei împotriva substanţelor chimice.

Îmbrăcăminte de protecţie Tyvek®Marie-Claire Barthet

Tyvek® a împlinit 50 de ani de existenţă. Acest material brevetat, neţesut, a revoluţionat piaţa îmbrăcăminţii de protecţie împotriva produselor chimice cu utilizare limitată. Standar-dele europene pe care se bazează conferă încredere în performanţele sale şi în expertiza tehnică şi ştiinţifică.

Structura multistrat a Tyvek® constituie o barieră excelentă contra particulelor uscate şi a produselor chimice lichide.

22

„DuPont Tyvek® înseamnă peste 200 de milioane de îmbrăcăminţi şi accesorii vândute în lume în fiecare an”, indică Ariane Biberian. Tyvek® este utilizat în cazul catastrofelor naturale: de exemplu, la operaţiunile de curăţarea după tsunamiul din 2011, din Japonia şi la protecţia personalului medical din Africa de Vest, în 2014, contra virusului Ebola.

Îmbrăcămintea DuPont Tyvek® a devenit o referinţă în domeniul protecţiei contra fibrelor de azbest sau a pulberii de plumb. Calităţile sale îi conferă acces la camerele curate. „Ea asigură protecţie, confort şi durabilitate”, declară Maxence de Langautier, care subliniază capacitatea produselor de a depăşi prevederile standardelor. Astfel, în domeniul penetrării particulelor fine prin îmbrăcăminte, combinezonul Tyvek® Classic Xpert, unul dintre produsele de bază ale gamei, prezintă un coeficient de permeaţie de 1%, adică o performanţă superioară cerinţelor standardului în vigoare, care impune un coeficient de permeaţie sub 15%.

„DuPont se bazează pe proprietăţile intrinseci ale materialului şi pe prezenţa sa pe teren pentru a furniza soluţii adaptate clienţilor”, afirmă Cristelle Favrot, expert marketing, menţionând exemplul combinezonului Tyvek® 500 KB, fabricat împreună cu Societatea franceză a căilor ferate, o îmbrăcăminte de protecţie de tip 5 şi 6, de culoare portocaliu intens, care asigură o barieră chimică contra particulelor fine, precum şi o vizibilitate evidentă.

Echipamentele individuale de protecţie de categoria a III-a„Trebuie să identificăm protecţia adecvată, nivelul adaptat”, adaugă Maxence de Langautier, cu ajutorul unei analize globale şi aprofundate a riscurilor efectuată înainte de a alege îmbrăcămintea corespunzătoare. Aceste îmbrăcăminţi şi accesorii sunt echipamente individuale de protecţie (EPI) care se înscriu în cadrul

reglementărilor în vigoare (Directiva 89/686/CEE). Directiva europeană distinge trei categorii de EPI, categoria I oferind protecţia cea mai slabă şi categoria a III-a, protecţia cea mai ridicată. În afară de examinarea CE de tip (atestarea de către un organism notificat că EPI este conform cu regulile tehnice), EPI din categoria a III-a fac obiectul unei proceduri complementare, cu intervenţia unui organism notificat pentru aplicarea marcajului CE. Categoria a III-a este divizată în şase niveluri (tipuri), fiecare tip fiind asociat cu un nivel de expunere definit. Tipul 1 reprezintă nivelul de protecţie cel mai ridicat, tipul 6 corespunde nivelului celui mai scăzut. Pentru fiecare tip de protecţie există un standard european.

Tipul 6 corespunde riscurilor de expunere la cantităţi mici de ceaţă sau la pulverizări fine. Standardul care se aplică este EN 13034+A1, care prezintă detaliat cerinţele referitoare la îmbrăcămintea de protecţie împotriva produselor chimice, oferind o protecţie limitată la produsele chimice lichide.

Tipul 5 corespunde protecţiei contra particulelor solide în suspensie, din aer. Standardul care se aplică este EN ISO 13982-1+A1, cu privire la cerinţele de performanţă ale îmbrăcăminţilor de protecţie contra produselor chimice şi care oferă protecţie întregului corp contra particulelor solide transportate de aer.

Tipul 4 corespunde unei protecţii contra substanţelor chimice lichide la o expunere constând în pulverizarea de lichide şi tipul 3, unei protecţii contra substanţelor chimice lichide în caz de expunere la jeturi de lichide sub presiune. Standardul care se aplică este EN 14605+A1, Îmbrăcăminte de protecţie contra produselor chimice lichide. Cerinţe de performanţă referitoare la îmbrăcămintea ale cărei elemente de legătură sunt etanşe la lichide (tip 3) sau la pulverizări (tip 4), inclusiv articolele de îmbrăcăminte care protejează numai anumite părţi ale corpului.

Îmbrăcămintea din Tyvek® nu asigură protecţie de tip 1 şi 2. Acestea corespund standardelor EN 943, părţile 1 şi 2, referitoare la cerinţele de performanţă ale combinezoanelor de protecţie chimică, etanşe la gaze.

Produsele din Tyvek® pot respecta şi alte standarde pentru a răspunde, de exemplu, cerinţelor de performanţă şi metodelor de încercare a îmbrăcăminţilor de protecţie contra agenţilor infecţioşi (EN 14126). În cazul performanţelor mecanice şi a rezistenţei la abraziune, se aplică EN 530, iar în cel al permeaţiei la lichide, EN ISO 6529.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 385, iunie 2018

DuPont fabrică produse adaptate clienţilor lor, precum combinezonul Tyvek® 500 KB pentru Societatea franceză a căilor ferate


„Dacă reţeaua wireless 4G a dorit să îi conecteze pe toți, tehnologia 5G dorește să să îi conecteze pe toți cu toate” afirmă Asha R. Keddz, vicepreşedintele corporaţiei Intel. Aceasta ne dezvăluie că viitoarea tehnologie 5G va funcţiona mai rapid decât reţelele premergătoare acesteia, ne va plasa într-o eră a calculului ubicuu, asigurând fundaţia inovaţiei din cadrul tehnologiei, respectiv din media, finanţe, transporturi, automatizări, din sistemul medical şi din cadrul proiectelor pentru oraşele inteligente.

Reţelistica wireless 5G s-a putut dezvolta datorită colaboratorilor companiei cu alţi parteneri din domeniul tehnologiei. Există deja un set de experimente ale acestor reţele, încheiate cu succes, un exemplu recent fiind transmisiunea directă a unui joc de golf, care a avut loc în S.U.A, prin reţeaua 5G, unde fluxul video a fost neîndoielnic mai puternic decât în alte circumstanţe sau folosind alte tehnologii. Această experienţă a fost predecesoare unui experiment din Japonia, unde un autobuz de pasageri a fost echipat cu tehnologia 5G utilizând Platforma de dezvoltare GOTM pentru conducerea automatizată de la Intel.

Se preconizează că primul modem comercial 5G XMMTM 8060 al companiei Intel va fi disponibil în a doua jumătate a anului 2019.

Atunci când este întrebată despre cum vede compania Intel evoluţia wireless-ului, Asha Keddy spune: „Dezvoltarea tehnologiei nu se încheie niciodată în industria noastră”, admiţând că prin inteligenţa artificială, fiecare nou algoritm inovaţional trezeşte din ce în ce mai mult interes în domeniul tehnologic, viitoarele structuri fiind considerate unele care vor putea utiliza mai puţină energie, vor avea performanţe mai înalte şi vor transforma actuala eră digitală.

Progresul în tehnologia wireless. Reţeaua 5G

Noutăți de la ETSI

24

Interesele Bruxelles-uluiETSI este un model în domeniul standardizării, fiind atât o organizaţie europeană de standardizare (ESO), cât şi un jucător global de succes foarte bine cunoscut în industria tehnologică. Realizările acestuia, însă, sunt legate şi de relaţiile pe care organizaţia le întreţine cu alte organizaţii la nivel european. Cheia consolidării unor conexiuni de succes ETSI la nivel european este reprezentată de colaborarea şi interacţiunea constantă dintre ETSI şi comisiile europene, Parlamentul European şi Consiliul European.

Totodată, ETSI face parte din cele trei grupări ESO (alături de CEN și CENELEC) care pot avea un cuvânt în contextul reglementărilor europene care se dezvoltă la Bruxelles pentru promovarea standardelor europene, utilizate, printre altele, pentru sprijinirea furnizorilor şi pentru încurajarea competitivității, inovării şi dezvoltării.

Digitalizarea a avut un impact puternic, atât din punctul de vedere al politicului (deoarece reprezentanţii politici se bazează pe digitalizare pentru a consolida competitivitatea în industria europeană), cât şi din cel al standardizării (standardele fiind esenţiale în sprijinire implementării reglementărilor europene). Tocmai de aceea dezvoltarea şi digitalizarea ajută ETSI să formeze, împreună cu responsabilii politici europeni, legături tot mai solide cu industria din domeniu.

Introducere în oneM2MoneM2M este o organizație globală apărută în 2012 pentru a consolida standardizarea pentru tehnologiile M2M (Machine to Machine) și IoT (Internet of Things). Aceasta aduce laolaltă toate organizațiile de dezvoltare a standardelor (SDO) în telecomunicații din întreaga lume și anume: ETSI (Europa), ARIB (Japonia), CCSA (China), TIA (S.U.A), TSDSI (India), TTA (Coreea de Sud) și TTC (Japonia). În acest moment oneM2M are în

jur de 200 de parteneri activi în activităţile de standardizare.

Specificațiile oneM2M oferă un cadru care să susțină o gamă largă de aplicații și servicii precum rețeaua inteligentă, mașinile contectate, automatizarea caselor, siguranța publicului și dezvoltarea sistemului medical.

oneM2M se concentrează pe comunitatea dezvoltatorilor tineri, considerând că aceștia sunt o parte importantă a lumii IoT. De altfel, au avut loc și evenimente pentru aceste comunități (precum cel din Franța, unde s-a urmat un tutorial despre „Cum să începeți dezvoltarea aplicațiilor utilizând serviciul IoT al platformei oneM2M” sau hackatonul din SUA) menite să creeze o platformă pentru dezvoltare interactivă și să stimuleze schimbul de experiență, permițând o mulțime de oportunități pentru exercițiul manual. Toate acestea au fost impulsionate şi de premiile atractive care au putut fi câştigate de tinerii inovatori.

Astfel, oneM2M are scopul de a dezvolta specificaţiile tehnice ale dispozitivelor şi să răspundă necesităţilor tehnologice aflate în continuă dezvoltare.

1988-2018: Povestea de succes a cardurilor SIM realizate de ETSI Prima întâlnire a grupului de experţi care a realizat cardurile SIM (Subscriber Identity Modul – Modul de identitate a abonatului) a avut loc în anul 1988, sub conducerea CEPT (Conferinţa Europeană a Poştei şi a Administraţiilor Telecomunicaţiilor), grup care, un an mai târziu s-a mutat la ETSI (Institutul European de Telecomunicaţii şi Standarde), permiţând participarea directă a experţilor din industrie din toate sectoarele tehnologice.

Prima utilizare a unui card SIM, considerat un card de credit în miniatură, a avut loc în anul 1991 (se considera pe atunci că se vor putea combina funcţionalităţile celor două carduri – cel de credit şi cel de abonat – însă, odată cu trecerea timpului această idee a fost abandonată, acceptându-se diferenţele dintre ele).

Azi, comitetul Platformei de carduri inteligente de la ETSI (TC SCP) lucrează la o platformă superioară celei de dinainte, modificând diverse caracteristici, printre care se pot aminti: dimensiunea cardurilor sau costurile elementului securizat în privinţa compatibilităţii cu aplicaţiile IoT într-o lume aflată în continuă dezvoltare, a viitoarei tehnologii 5G.

A consemnat Andreea Tărpescu, redactor ASRO, traducere din Enjoy the ETSI Mag, iulie 2018


Comisia Europeană afirmă că „adoptarea masivă în cadrul UE a e-facturării ar aduce benefi-cii economice semnificative şi se estimează că trecerea de la hârtie la e-facturi va genera o economie de aproximativ 240 miliarde de euro într-o perioadă de şase ani”. Pe baza acestei aprecieri Comisia Europeană doreşte ca e-facturarea să devină metoda predominantă de facturare în Europa până în 2020. Pentru a atinge acest obiectiv, Directiva 2014/55/UE, privind facturarea electronică în domeniul achiziţiilor publice urmăreşte facilitarea utilizării facturii electronice de către operatorii economici în procesul de livrare de bunuri, lucrări şi servicii administraţiei publice, precum şi ca suport pentru comerţul între operatorii economici înşişi.

În particular, Directiva stabileşte cadrul legal pentru elaborarea şi adoptarea unui standard european special pentru modelul semantic de date privind elementele esenţiale ale unei facturi electronice (EN 16931-1:2017).

Modelul facturii de bază, aşa cum este descris în SR EN 16931-1:2017, Facturare electronică. Model semantic de date pentru elementele esențiale ale unei facturi electronice se bazează pe ipoteza că se poate defini un set limitat, dar sufi-cient, de elemente de informaţie care să susţină funcţionalităţile general aplicabile legate de factură.

În conformitate cu Directiva 2014/55/UE şi după publicarea referinţei la EN 16931-1:2017 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, toate autorităţile publice contractante şi entităţile contractante din UE vor fi obligate să primească şi să prelucreze o e-factură atât timp cât:

y aceasta este în conformitate cu conţinutul semantic aşa cum este descris în EN 16931-1:2017; y aceasta este reprezentată în oricare din sintaxele identificate în CEN/TS 16931-2, în conformitate cu solicitarea

menţionată în primul aliniat al articolului 3 al Directivei 2014/55/UE; y aceasta este în conformitate cu corelarea adecvată definită în subpartea aplicabilă a CEN/TS 16931-3.

EN 16931-1:2017 şi documentele sale auxiliare vor permite interoperabilitatea semantică a facturilor electronice şi vor ajuta la înlăturarea barierelor şi obstacolelor în calea comerţului care decurg din existenţa diferitelor reguli şi standarde naţionale – şi aceasta va contribui la atingerea obiectivului stabilit de către Comisia Europeană.

Standardul SR EN 16931-1:2017, Facturare electronică. Partea 1: Model semantic de date pentru elementele esențiale ale unei facturi electronice, stabilește un model semantic de date pentru elementele esențiale ale unei facturi electro-nice. Modelul semantic include numai elementele de informație esențiale pe care este necesar ca o factură electronică să le conțină pentru a asigura conformitatea legală (inclusiv fiscală) și pentru a permite interoperabilitatea comerțului transfrontalier, intersectorial și național. Modelul semantic poate fi utilizat de către organizații din sectorul privat și cel public pentru facturarea achizițiilor publice. De asemenea, poate fi utilizat pentru facturarea între întreprinderi din sectorul privat. Acesta nu a fost conceput în mod specific pentru facturarea consumatorilor.

Specificația tehnică SR CEN/TS 16931-2:2018, Facturare electronică Partea 2: Lista sintaxelor conforme cu EN 16931-1 furnizează lista sintaxelor care sunt conforme cu modelul facturii de bază aşa cum este specificat în EN 16931-1:2017 şi care permit exprimarea sintactică a acestuia, în conformitate cu criteriile de selecţie date în Solicitarea de standardizare.

Selectarea sintaxelor decurge, de asemenea, din Solicitarea de standardizare. Aceasta stabileşte că, pentru a reduce costurile autorităţilor publice, ar fi ideal ca lista să nu depăşească cinci sintaxe. Au fost luate în considerare patru sin-taxe, care au fost evaluate în conformitate cu criteriilor indicate de Solicitarea de standardizare.

Specificația tehnică SR CEN/TS 16931-3-1, Facturare electronică Partea 3-1: Metodologie aplicabilă corespondenţelor sintactice ale elementelor esenţiale ale unei facturi electronice, specifică metodologia corelării între modelul semantic al unei facturi electronice, inclus în EN 16931-1 şi o sintaxă. Pentru fiecare element din modelul semantic (inclusiv subelementele sau componentele suplimentare, cum ar fi, identificatorii schemei de identificare) se recomandă să fie definit elementul din sintaxă care trebuie utilizat astfel încât să includă conţinutul de informaţie al elementului din model. Sunt indicate toate nepotrivirile între semantici, format, cardinalitate sau structură.

Comisia Europeană doreşte ca e-facturarea să devină metoda predominantă de facturare în Europa până în 2020

26

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ


EcoServices

protejează mediulUna dintre principalele provocări ale industriei aeronautice, în anii viitori, va consta în asigurarea de zboruri sigure, fiabile, eficace şi rentabile, protejând mediul şi reducând emisiile de gaze cu efect de seră. Keith Root, responsabil în domeniul mediului, al sănătăţii şi securităţii la EcoPower, explică modul în care standardele ISO – ISO 50001 şi ISO 14064-3 – pot ajuta la soluţionarea acestei provocări.

Totul pleacă de la spălarea reactoarelor avioanelor şi, din pă-cate pentru mediu, curăţarea compresorului se solda cu văr-sarea de ape uzate care conţineau metale, uleiuri şi alte sub-stanţe poluante în sol.

EcoServices şi-a propus să schimbe această situaţie, inves-tind în tehnologii noi şi acţionând în mod coordonat pentru a aplica noi proceduri operaţionale, potrivit explicaţiilor lui Keith Root de la EcoPower.

28

ISO Focus: În vreme ce lista preocupărilor în domeniul schimbării climatice devine tot mai amplă, cum reu-şeşte EcoServices să-şi controleze şi să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES)?

Keith Root: EcoServices este cunoscută pentru ser-viciul său EcoPower, un sistem brevetat de spălare a reactoarelor, cu circuit închis, care utilizează apă pură, dezionizată, pulverizată, pentru o curăţare optimă a mo-toarelor. Garantând că nici un produs chimic sau apă uzată provenită de la spălarea motoarelor nu pătrunde în apele subterane, EcoPower oferă o alternativă care protejează mediul şi care este eficace pe plan energetic pentru operatori. EcoPower colectează, de asemenea, apele uzate, le filtrează şi le reutilizează pentru spălarea următoare. Acest procedeu protejează mediul şi per-mite intervale de mentenanţă mai lungi şi o deteriorare mai lentă a turbinelor.

Un alt demers important, care vizează reducerea emi-siilor de GES, se bazează pe conformitatea noastră vo-

luntară (verificată de NSF International) cu ISO 50001, cu privire la managementul energiei. NSF International este un organism de certificare, o terţă parte indepen-dentă şi acreditată, care furnizează servicii de încercare şi de certificare a produselor pentru a verifica faptul că acestea respectă standardele de sănătate publică şi de securitate. Organismul desfăşoară acest tip de audituri de mai bine de 70 de ani şi posedă „o expertiză tehnică de neegalat în domeniul GES”. După cum se indică în domeniul său de aplicare, ISO 50001 ne ajută să ne îm-bunătăţim şi să ne actualizăm performanţa energetică permanent şi în mod sistematic. Realizarea de servicii de curăţare a reactoarelor EcoServices necesită puţină energie, dar conformitatea cu ISO 50001 ne permite să ne asigurăm că utilizăm energia într-un mod cât mai efi-cient, controlându-ne astfel emisiile de GES.

Cum verifică EcoServices gazele cu efect de seră? Verificarea unui raport GES este condusă de o terţă parte independentă sau de auditori interni?


EcoServices este pe cale de a încheia un parteneriat cu NSF International pentru a-şi verifica emisiile de GES. După cum explică un specialist de la NSF: „programul pentru climă al NSF a fost elaborat de experţi din industrie, care dispun de informa-ţiile cele mai exacte şi actuale pentru realizarea de rapoarte pentru clienţii noştri. Noi punem la dispoziţia lor un adminis-trator de clientelă dedicat, pe întreaga durată a procesului de verificare, pentru a permite o comunicare corespunzătoare, promptă şi accesibilă”.

Cum permite standardul ISO 14064-31 să se asigure că in-ventarul de emisii al EcoServices este realizat în mod precis şi exhaustiv?

Conformitatea cu ISO 50001 garantează că EcoServices îşi controlează consumul de energie pentru o eficacitate maximă, iar ISO 14064-3 este esenţial în a se asigura că datele referi-toare la emisiile noastre de GES sunt înregistrate, calculate şi raportate în mod exact. EcoServices dispune de o reţea mon-dială şi, în vreme ce standardul ISO 50001 pune accentul pe activitate pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică, diferitele părţi ale ISO 14064 se concentrează pe structurile de rapor-tare pentru a asigura conformitatea şi a răspunde aşteptărilor comunităţii internaţionale de afaceri.

Ce valoare adăugată furnizează EcoServices standardul ISO 14064-3 EcoServices? De exemplu, o credibilitate sporită în rândul părţilor interesate, mai multă încredere în inventare etc? Doriţi să adăugaţi ceva pentru întreprinderile care îşi propun să utilizeze ISO 14064-3?

Standardul ISO 14064 reprezintă cele mai bune practici pentru reducerea emisiilor de GES şi defineşte cerinţele care se aplică declaraţiei şi verificării acestor emisii. Pentru EcoServices, o verificare exhaustivă şi exactă a rapoartelor cu privire la emi-siile de GES conferă o anumită credibilitate în rândul părţilor interesate. Datorită unui cadru şi unor instrumente convenite şi respectate la nivel internaţional, el asigură compatibilitatea şi furnizează o recunoaştere în lumea întreagă. Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 128, mai-iunie 2018, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

1 ISO 14064-3, Gaze cu efect de seră. Partea 3: Specificaţii şi ghid pentru validarea şi verificarea declaraţiilor referitoare la gaze cu efect de seră, este la ora actuală în curs de revizuire

EcoPower oferă o alternativă care protejează mediul şi este eficientă pe

plan energetic pentru operatori

30

CURSURI PERIOADA DURATA ȘI PREȚUL CURSULUI

OCTOMBRIE

Prezentarea cerinţelor legale şi de reglementare în vigoare aplicabile dispozitivelor medicale în vederea preschimbării/obţinerii avizului de funcţionare pentru activităţi de import/distribuţie/depozitare/instalare/punere în funcţiune/service-mentenanţă-reparare.

03-04.10.2018 2 zile 700 lei/curs/cursant +TVA

Prezentarea cerinţelor legale şi de reglementare în vigoare aplicabile dispozitivelor medicale în vederea preschimbării/obţinerii avizului de funcţionare pentru activităţi de import/export/distribuţie/depozitare instalare/service/punere în funcţiune/întreţinere protezare (ortopedică/auditivă)optică medicală.

03-05.10.2018 3 zile850 lei/curs/cursant +TVA

Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări conform SR EN ISO/IEC 17025:2018 08-09.10.2018 2 zile

500 lei/curs/cursant +TVA

Promovarea unei politici anti-mită prin implementarea unui sistem de management în conformitate cu SR ISO 37001:2017 16.10.2018 1 zi


Creşterea competenţelor de standardizare ale experţilor din comitetele tehnice. 24.10.2018 Gratuit pentru membrii CT

Auditor intern în domeniul calităţii ,,Dispozitivelor Medicale SMC - DM“ conform SR EN ISO 13485:2016, IAF 9:2015 şi SR EN ISO 19011:2011 22-26.10.2018 5 zile


CURSURI ORGANIZATE DE ASRO

Persoana de contact: Florentina STANCU, Biroul Formare Profesională - ASRO Tel: 0374.999.185 Tel: 0743.030.213E-mail: [email protected]

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROStr. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected], [email protected]://magazin.asro.ro

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 0374 999 191Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 0374 999 185Editură – Management proiecte: Tel: 021/316 99 74

© ASRO 2018Editura Standardizarea 2018

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agricultură, standarde fundamentale,

produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 163 membriNumăr de comitete tehnice: 247Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 21 478

IEC – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de

certificare şi acreditare.Număr de membri: 170 membriNumăr de comitete şi subcomitete tehnice: 203Număr de documente de standardizare în vigoare: 9855

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 193 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare

de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde

fundamentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 34 membriNumăr de comitete tehnice: 314Număr de documente de standardizare în vigoare: 15 985

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în

electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 34 membriNumăr de comitete tehnice: 79Număr de documente de standardizare în vigoare: 7111

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomunicaţiilor şi

sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 804 membriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de standarde şi alte documente în vigoare: 31 820

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

Documents

Standardizarea 2018 web.pdfîn totalitate sau în parte, pe întreg teritoriul, pe plan zonal ori pe plan local, numai printr-o reglementare2, în cazul în