207300951 Nasterea Perioade Asistenta 1

8/11/2019 207300951 Nasterea Perioade Asistenta 1

1/31

Timpii si perioadelenasterii


2/31

Timpii nasterii

1. Angajare

a. orientare

b. flectare

2. Coborare

rotatie interna

3.

Degajarea. deflectare

b. rotatie externa


3/31

Perioadele nasterii

I. Dilatatia colului

II. Expulzia fatului

III. Expulzia anexelor fetale ( delivrenta )

IV. Lauzia imediata


4/31

Fenomene active si pasive in

travaliu

fenomene active

contractiile uterine

contractiile musculaturii abdominale fenomene pasive

definitivarea formarii segmentului inferior

scurtarea si stergerea colului

dilatatia colului

formarea pungii apelor si ruperea membranelor

formarea filierei pelvigenitale: dilatarea vaginului,

planseului pelvi-perineal si vulvei


5/31


6/31

Fenomenele pasive1. Completarea formarii segmentului inferior, scurtarea si stergerea colului:

- la sfarsitul sarcinii4-6 cm lungime

- in cursul perioadei de dilatatie8-10 cm- colul uterin se scurteaza treptat orificiu uterin

2. Eliminarea dopului gelatinos:- consecinta a contractiilor uterine de debut

- mucus + striuri sangvine

3. Dilatatia colului:

- factor principal: contractiile uterine- factor secundar: presiunea pe care o exercita prezentatia si punga apelor

- la primipare se dilata intai orificiul intern

- la multipare orificiile intern si extern se face aproape simultan

4. Formarea pungii apelor si ruperea membranelor:- punga apelor are rolul de dilatator al colului, excita receptorii de la nivelul

acestuia creste intensitatea CUD si are rol protector (impiedica

ascensiunea germenilor si prolabarea CO)- membranele se rup de obicei spontan la 7-8 cm dilatatie

- RAMse practica la 4-5 cm dilatatie

- RSM precocela dilatatie mica

- RSM prematur

5. Formarea filierei pelvigenitale


7/31

I DILATATIA

Precedata de faza de latenta

De la debutul travaliului dilatatie completa

Debutul travaliului :- col sters

- dilatatie 2 cm

- contractii uterine cu caracterele celor de travaliu

Parametrii de urmarit:a) contractiile uterine dureroase

b) stergerea colului si dilatatiac) curba progresiunii prezentatiei in excavatie

d) starea membranelor amniotice

e) aspectul LA

f) monitorizarea cordului fetal

g) monitorizarea starii materne


8/31


9/31

I b) Stergerea colului si dilatatia

aprecierea dilatatiei se face prin tact vaginal la intervale de

4 ore in caz de membrane rupte

2 ore cand membranele sunt intacte

urmarirea dilatatiei se inscrie pe un grafic = cervicograma sau curba

Friedman in cadrul careia se descriu :

faza de latentade la aparitia CUD sistematizate pana la 2 cm dilatatiedureaza in medie 8 ore (maxim 20 ore la primipare si 14 ore la multipare)

faza de dilatatie activadureaza in medie 36 ore la primipare si 24

ore la multiparein care dilatatia progreseaza mai rapid (1,2 cm / h la

primipare si 1,5 cm / h la multipare) si care se imparte in:

faza de acceleratiepana la 45 cm

faza de panta maximapana la 8 cm

faza de deceleratieintre 8 cm si dilatatia completa (10 cm)in care

dilatatia isi incetineste cursul (1 cm / h la primipare si 2 cm / h la multipare)

expulziaultima faza a curbei, ce corespunde celei de-a 2-a perioade

a nasterii


10/31


11/31

I d) Starea membranelor amniotice

ruperea spontana a membranelor poate fi :

tempestivacand se produce la dilatatie completa sau aproape completa

precocela dilatatie mica ( < 45 cm )

prematurainainte de debutul travaliului ; unii autori folosesc termenul

numai in cazul nasterilor inainte de termen

daca membranele nu s-au rupt spontan, ruperea lor artificiala la odilatatie de 56 cm favorizeaza de obicei evolutia travaliului

diagnosticul de MR :

evidentierea LA ce se scurge la ex. cu valve

proba tamponului

proba Zeiwang testul cu albastru de Nil

testul de cristalizare

ex. ecografic


12/31

I e) Aspectul LA

culoare galbena : suferinta fetala cronica

culoare verde inchis in piure de mazare :

suferinta fetala acuta cand membranele sunt intacte si exista

suspiciunea unei suferinte fetale este

indicata amnioscopia pt. vizualizarea LA


13/31

I f) Monitorizarea cordului fetal cu stetoscopul obstetrical la interval de 30 min

monitorizare cardiotocograficaModificari ale BCF :1. de lunga durata :

a) tahicardia = frecventa cordului fetal > 160 b / min cu o durata > 10 min usoara : 160180 b / min

severa : 180200 b / min

extrema : > 200 b / min

b) bradicardia = frecventa cordului fetal < 120 b / min cu o durata > 3 min usoara : 120100 b / min severa : < 100 b / min

2. de durata medie :

a) acceleratii = frecventa > 160 b / min cu o durata < 10 min ( hipoxemie pasagera,CUD, MAF )

sporadice

periodice

b) deceleratii = frecventa < 120 b / min cu o durata < 3 min sporadice ( DIP 0 )independente de CUD ; associate cu MAF patologie de cordon

periodice :

uniforme :

precoce ( DIP I )debuteaza odata cu contractia, frecventa cordului fetalatingand un minim odata cu varful contractiei

tardive ( DIP II )debuteaza dupa contractie ; semnifica suferinta fetala

neuniformevariabile : de obicei patologie de cordon

3. de scurta durata = oscilatii ale amplitudinii ( normal intre 525 b / min )


14/31

I g) Monitorizarea starii materne

puls, TA la 12 ore ( TA se masoara in afara

contractiei deoarece in timpul CUD esta de

obicei crescuta )

temperatura la 12 ore sau mai des atunci

cand membranele sunt rupte de peste 12 ore (

se adauga si antibioterapia pentru profilaxia

corioamniotitei )

diureza ( se evita supradistensia vezicii urinare )


15/31

In concluzie, in perioada I a nasterii

medicul trebuie sa :

corecteze dinamica uterina in plus sau in minus ( hiper- sau

hipokinezia uterina )

sa rupa artificial membranele la 5 -6 cm dilatatie dar numai cu

craniul fixat

sa urmareasca prin tact vaginal progresiunea dilatatiei si a

prezentatiei

sa intervina in cazul aparitiei semnelor de suferinta fetala

( modificarea in verde a culorii LA, modificari ale BCF )

parturienta va fi invitata sa urineze frecvent iar cand mictiunea

spontana nu este posibila se va face sondaj vezical

se interzice ingestia de alimente solide si se prefera hidratarea

parenterala pe toata durata travaliului


16/31

Cervicograma Friedman


17/31

Cervicograma Friedman


18/31

II Expulzia

Incepe la dilatatie completa si ia sfarsit o

data cu nasterea fatului

Parametrii de urmarit:a ) contractiile uterine dureroase

b ) durata expulziei

c ) progresiunea prezentatiei

d ) cordul fetal

e ) starea generala a mamei


19/31

II a) Contractiile uterine dureroase

normal la 12 min cu o durata de 5060 sec

activitatea uterina creste la 250 -400 U.M.

contractile sunt insotite de efortul expulziv alparturientei


20/31

II b) Durata expulziei

normal 4050 min la primipare si 1520

min la multipare

se considera expulzie prelungita atuncicand durata acesteia depaseste 45 min

1 h


21/31

II c) Progresiunea prezentatiei

expulzia se desfasoara in 2 faze :

1. coborarea craniului cu rotatie interna ( timpul II )

2. expulzia propriu-zisa ( timpul III al nasterii )

se verifica gradul de angajare a craniului, orientarea siefectuarea rotatiei interne care se produce de obicei peplanseul pelvin si este mai lenta in varietatile posterioare( rotatia mare )

miscarile de du-tevino ale craniului iau sfarsit inmomentul in care subocciputul ia punct fix sub simfizadupa care craniul se degaja prin deflectare


22/31

II d) Monitorizarea cordului fetal

se ausculta la 15 min in timpul coborarii prezentatiei sidupa fiecare contractie in expulzia propriu-zisa

monitorizare continua in travaliile cu risc

scaderea ritmului BCF in expulzie poate avea dreptcauze : compresiunea capului fetal o data cu angajarea in canalul de

nastere sub influenta CUD si a efortului expulziv al mamei ( estefara semnificatie patologica daca se revine la ritmul normal dupacontractie )

reducerea perfuziei placentare

dezlipirea placentei

reducerea fluxului sangvin prin cordonul ombilical


23/31

II e) Starea generala a mamei

puls

oscilatii tensionale

epuizare, agitatie


24/31

In cursul expulziei medicul trebuie sa corecteze dinamica uterina prin perfuzie ocitocica atunci cand contractile uterine devin ineficiente

sa se pregateasca pt. asistarea nasterii ca pentru o interventie chirurgicala ( spalarea mainilor,manusi si halat sterile, masca, boneta )

sa urmareasca asigurarea campului steril ( toaleta vulvo-vaginala cu solutii dezinfectante + coapse

in sup., suprapubian si reg. anala ) sa invete parturienta sa foloseasca eficient fiecare contractie prin asocierea concomitenta a efortului

de screamat

sa efectueze manevre blande de dilatatie manuala a vulvei si perineului posterior din momentul incare craniul apare in aria orificiului vulvar in scopul usurarii expulziei

pentru a ajuta fixarea subocciputului sub simfiza se indica apasarea cu 2 degete care sprijinaocciputul si determina o buna flectare a craniului, aducand astfel la orificiul vulvar diametrul minim alcraniului fetal

dupa fixarea subocciputului craniul se va degaja prin deflectare, moment in care medicul vaimpiedica deflectarea brutala cu mana stanga in forma de caus la nivelul occiputului iar cu manadreapta va proteja perineul posterior

sa efectueze anestezia loco-regionala si , in momentul destinderii maxime a perineului posterior, saexecute perineotomia / epiziotomia

sa intrerupa orice efort cand marea circumferinta a craniului a ajuns la nivelul orificiului vulvarurmand ca nasterea mentonului sa se realizeze doar prin terminarea deflexiunii si sa urmareascarealizarea rotatiei externe ( de obicei spontan, la dr. sau la stg. in functie de diametrul de angajare )

dupa expulzia capului sa verifice prezenta unei eventuale circulare pericervicale de cordon ombilical

si apoi sa stearga gura si nasul nou-nascutului de mucozitati cu un tampon si sa aspire nasul, gurasi orofaringele

sa prinda craniul fetal cu ambele maini ca 2 linguri fixate pe regiunile parieto-zigo-malare si satractioneze in jos pana la nasterea umarului anterior, apoi in sus pana la degajarea celui posterior iarapoi sa schimbe priza si directia de tractiune pentru extragerea trunchiului si pelvisului fetal

sa penseze, sectioneze si ligatureze cordonul ombilical

sa arate nou-nascutul mamei ( sexul, eventuale malformatii )

sa predea nou-nascutul medicului neonatolog.


25/31

III Delivrenta

Delivrenta spontana = decolarea si expulziaplacentei si anexelor in totalitate fara nici ointerventie din partea operatorului

Delivrenta naturala = expulzia placentei pana lanivelul regiunii cervico-vaginale de unde suntextrase prin interventia obstetricianului

Delivrenta dirijata = expulzia placentei cu

ajutorul ocitocicelor Delivrenta artificiala = placenta si anexele sunt

decolate si extrase manual


26/31

IV Postpartumul imediat

perioada artificial adaugata in cursul

nasterii

= perioada de consolidare a hemostazei

2 ore postpartum

perioada fragila datorita posibilitatii

aparitiei unor hemoragii severe

(perioada marilor hemoragii)

I i d III (d li ) i IV


27/31

In perioada a III-a (delivrenta) si a IV-a

(postpartumul imediat) se urmaresc :

a ) decolarea si coborarea placentei la orificiul vulvar : descensul cordonului ombilical la nivelul introitului vulvar ca

urmare a decolarii si coborarii placentei

manevra Kstnerla apasarea suprapubiana cordonul ombilical

nu mai ascensioneaza odata cu uterul daca placenta este

decolata in mod normal decolarea completa a placentei se produce in 10

20 min

b ) sangerarea din cavitatea uterina

c ) starea mamei ( puls, TA )

d ) integritatea partilor moi materne ( vulva, vagin, col )


28/31

In perioada a III-a a nasterii medicul trebuie :

sa urmareasca descensul cordonului ombilical la nivelul introitului vulvar

sa supravegheze sangerarea

sa intervina prin extragerea manuala a placentei in caz de sangerare abundenta sau in cazul in careplacenta nu s-a decolat in 3045 min

sa controleze integritatea placentei dupa expulzie si sa efectueze controlul manual al cavitatii uterinecu extragerea resturilor de membrane si/sau cotiledoane in cazul in care placenta prezinta lipsuri desubstanta

sa efectueze controlul manual al cavitatii uterine si in caz de : sangerare importanta postpartum

nasteri gemelare

nasteri premature uter cicatriceal

nastere cu manevre obstetricale

sa constate si sa sutureze toate solutiile de continuitate de la nivelul filierei pelvi-genitale materne sisa sutureze transa de epiziotomie sau perineotomie astfel : sutura transei vaginale cu fire separate resorbabile

sutura stratului muscular profund ( ridicatorii anali ) cu fire separate resorbabile

sutura stratului muscular superficial cu fire resorbabile subtiri

sutura tegumentelor cu fire resorbabile sau neresorbabile ( nylon )

sa execute toaleta regiunii vulvo-perineale sa execute sondajul vezical si golirea vezicii urinare

sa aplice pansament steril la nivelul plagii perineale

sa urmareasca starea lauzei in postpartumul imediat ( primele 2 ore ): puls

TA

sangerare vaginala ce trebuie sa fie redusa si cu sange rosu inchis

prezenta globului de siguranta al lui Pinard si mentinerea acestuia cu ajutorul masajului extern

sa verifice transa de epiziotomie si eventualele solutii de continuitate ale vaginului pt. ca la acest nivelse pot dezvolta hematoame


29/31


30/31


31/31

Documents

207300951 Nasterea Perioade Asistenta 1