mehedinþean

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

ObiectivScaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 955

22 NOIEMBRIE 2018 16 pagini * 1,00 leu

Cele douã proiecte depuse de cãtreInstituþia Prefectului – Judeþul Mehedinþiºi aprobate de Comisia Interministerialã, încadrul Programului GuvernamentalCentenar, au fost finalizate ºi inaugurateîntr-o atmosferã de sãrbãtoare. Rãspunzând invitaþiei prefectului NicolaeDRÃGHIEA, parlamentari, reprezentanþiguvernamentali, ai administraþiei publicejudeþene ºi locale, ai mediului de afaceri ºisocial, au participat la activitãþile organizate. Primul proiect, “Reabilitare CEASCENTENAR”, constã în refacerea ceasuluisituat pe clãdirea instituþiei, cu afiºajelectronic ºi sistem audio moderne, care pelângã informaþiile clasice, orã, temperaturã,datã, poate transmite mesaje scrise ºi audiopentru informarea persoanelor prezente înzona centralã a municipiului. Cel de-al doilea proiect constã în editarea

Sãrbãtoare laInstituþia Prefectului -JudeþulMehedinþi

Biroul de presã

Trafic îngreunat, dar fãrã drumuri blocate în judeþulMehedinþi. Condiþiile meteo nefavorabile din ultima vremenu au determinat închiderea traficului rutier pe drumurilenaþionale ºi judeþene, dar circulaþia se desfãºoarã în condiþiide iarnã. La solicitarea prefectului, astãzi, s-a întrunit ComitetulJudeþean pentru Situaþii de urgenþã. Unul din subiecteleabordate a fãcut referire la faptul cã cei de la Consiliul Judeþeannu au fost în stare sã se îngrijeascã din timp ºi sã stabileasacão fimã care sã se ocupe de deszãpezirea drumurilor. În ºedinþa Comitetul Judeþean pentru Situaþii de urgenþã,prefectul Nicolae Drãghiea a atras atenþia celor prezenþi cuprivire la responsabilitatea pe care o au referitor la circulaþiape drumurile din Mehedinþi, pe timp de iarnã. Deºi la niveldeclarativ situaþia este sub control ºi nu pare a se întâmpinavreo problemã, reprezentanþii Consiliului Judeþean evitã sãspunã faptul cã nu au fost capabili sã desfãºoare la timpdemersurile pentru gãsirea unei firme care sã se ocupe dedeszãpezirea drumurilor.

Fãrã firmã de deszãpezire,pe timp de iarnã

CONTINUARE ÎN PAGINA 12

Jandarmi, poliþiºti ºi specialiºti din partea CentruluiPrevenire, Evaluare ºi Consiliere Antidrog Mehedinþi audesfãºurat zilele trecute, o activitate informativ preventivãla care au participat elevi ai Colegiului Naþional“Gheorghe Þiþeica”.

Activitate informativ preventivã laColegiul Naþional “Gheorghe Þiþeica”

CONTINUARE ÎN PAGINA 10

unei lucrãri de 200 pagini, în care suntomagiaþi toþi eroii mehedinþeni cãzuþi în luptãîn Primul Rãzboi Mondial, fiind scoase laluminã ºi monumentele ridicate în memoriaacestora, în speranþa transmiterii unui mesajde reintrare în circuitul educaþional ºi deculturã civicã, patrioticã. Volumul va fidistribuit gratuit în ºcoli ºi instituþii. În semn de recunoºtinþã faþã de eforturileconstante depuse pentru promovareaadministraþiei publice ºi rezultatele obþinute,domnul Teodor Iulian GHEORGHE – Directorulgeneral al Direcþiei Generale pentru Relaþiilecu Instituþiile Prefectului i-a oferit domnuluiNicolae DRÃGHIEA o Diplomã Aniversarã. La rândul sãu, prefectul judeþului amulþumit invitaþilor pentru colaborarea avutãcu fiecare dintre aceºtia ºi le-a oferit diplome,plachete, ºi bineînþeles, preþiosul volum.

social - politicOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.11.2018pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www.obiectiv-mehedintean.ro

Dupã ce sãptãmâna trecutãprimeam, în plin, criticile ComisieiEuropene sub forma unui raport deþarã ce a stârnit un val enorm decontroverse, Europa e din nouprezentã pe burtierele tv ºi încomentariile zilei, prin prezenþa lanoi a preºedintelui ParlamentuluiEuropean, Antonio Tajani. Discursul domniei sale a fostunul interesant ºi mai degrabãoptimist, încurajator pentru actualulguvern, ºi foarte diplomatic. Zicîncurajator ºi mã refer la multdiscutata cândva temã a aderãrii laspaþiul Schengen, un proiect lacare nu am avut succes: “Cred cã a venit momentul sãaccelerãm aderarea României lazona Schengen, deoarece, pentrua garanta mai bine frontierelenoastre ºi securitatea noastrã, þãricare sunt în aºteptare trebuie sãintre cât mai repede în Schengen”. Acum, mulþi au auzit deSchengen, de la televizor, maipuþini ºtiu cu exectitate ºipreciziune ce înseamnã de fapt, darnu conteazã, conteazã ideea,mesajul ºi atitudinea unui lidereuropean vizavi de noi, ca þarã,dincolo de culoarea politicã aguvernului de acum. Apropo de guvern, dupã întâlnireacu premierul Viorica Dãncilã,Antonio Tajani a declarat cã adiscutat la nivelul guvernului, printrealtele, ºi despre respectarea statuluide drept ºi a drepturilor omului înþãrile membre U.E. ºi despre mãsuriprin care cetãþenii europeni sã fieapropiaþi de instituþiile europene. “Am discutat ºi despre statul dedrept în U.E., drepturile omului,acestea trebuie respectate în toateþãrile U.E. ºi trebuie acþiuni pentru

Semne de întrebarea le aparã ºi în alte regiuni, precumVenezuela, unde, spre exemplu,libertatea presei e limitatã. Înurmãtoarele luni, U.E. îºi va faceauzitã vocea în aceastã problemã”,a precizat preºedinteleParlamentului European. Bine, problemele din Venezuela nuprea ne intereseazã. Sunt sigur însãcã a fost un fin apropo vizavi de ce s-a întâmplat pe la noi, când cu mitinguldin 10 august ºi intervenþiacontestabilã a forþelor de ordine.Mesajul e acela cã U.E. îºi va faceauzitã vocea în aceastã problemã adrepturilor omului, fãrã menajamente,oricând se va impune acest lucru. Dupã duºul rece primit de laComisia Europeanã, intervenþiapreºedintelui Parlamentului a venit caun rãsãrit de soare pe culmile verzi.Nu suntem oaia neagrã a Europei,cum eram tentaþi sã credem la unmoment dat ºi cum raportul ComisieiEuropene lãsa sã se înþeleagã. Plusintervenþiile escatologice alepreºedintelui Iohannis cum cãguvernarea Dragnea-Dãncilã ne-a datînapoi în timp, ca ºi situaþie internã.Avem ºanse bune ºi la spaþiulSchengen, nu stãm rãu. Chiar ºiIohannis, cã tot aminteam, a adoptatun discurs prudent ºi cu note deoptimism moderat: “Româniaîmpãrtãºeºte pe deplin viziunea proeuropeanã ºi sunt convins cã prinacþiunile noastre putem sã creem oUniune Europeanã mai puternicã”. Normal cã avem o viziune proeuropeanã, cãci situarea în Europane aduce foarte multe foloase, ºi petermen lung. Chiar dacã pentru mulþidintre noi instituþiile europene, CEsau PE, au un aer cam abstract, nune lovim zi de zi de ele, spaþiuleuropean e important pentru enormde mulþi români, cãci acolo lucreazãºi trãiesc ai noºtri. Tocmai de aceeane intereseazã ce fac guvernanþiiastfel încât sã ne situãm în Europacu demnitate ºi seriozitate, ca þarã. Oricum, dincolo de vizitapreºedintelui ParlamentuluiEuropean, rãmân ecourile unuiraport al Comisiei Europene careridicã încã multe semne deîntrebare ºi de realã îngrijorare.

Cu ocazia Centenarului,luna noiembrie a acestui an aducecu ea unul din cele mai frumoasecadouri pe care putea sã-lprimeascã poporul român. Uncadou care va rãmâne în viaþã sutede ani de acum înainte ºi care vapovesti istoria României.

Pe 25 noiembrie, are loc uneveniment de o importanþãdeosebitã. Este o zi care va rãmâneîntipãritã în memoria colectivã ºipe care au aºteptat-o cu nerãbdaremulþi români. În aceastã zi are locsfinþirea Catedralei MântuiriiNeamului, o construcþiegrandioasã, ridicatã în memoriatuturor celor care s-au jertfit pentruþarã. O construcþie care aratã cã ºiRomânia e capabilã sã aibã peteritoriul ei clãdiri care sã capeteo impotanþã internaþionalã ºi caresã devinã un punct de atracþie.

În toatã perioada în carecatedrala se înãlþa, multe persoanese întrebau de ce avem nevoie deo astfel de catedralã. Avem nevoieîn primul rând pentru cã în toatecelelalte þãri ortodoxe existã ocatedralã. Aºa cã România nutrebuia sã se complacã în situaþiaîn care, deºi este o þarã cu puternicevalori ortodoxe, sã nu aibã o astfelde construcþie, care sã aducãcinste tuturor eroilor români,oamenii cãrora le datorãmexistenþa. Fie cã sunt eroi dinPrimul Rãzboi Mondial, din al

Catedrala Mântuirii Neamului,construcþia care îi va cinsti peeroii români din toate timpurile

Doilea Rãzboi Mondial sau oamenicare ºi-au pierdut viaþa în temniþelecomunismului. Fiecare dintre eimeritã apreciere.

Catedrala Mântuirii Neamuluieste o clãdire la care s-a muncitenorm. Piatra de temelie a lãcaºuluide cult a fost pusã în februarie2011. ªi de atunci mii de oameniau lucrat zi ºi noapte pentru ca noisã avem în Bucureºti impresio-nantul lãcaº. 105 milioane de euroau costat lucrãrile de pânã acum.Catedrala va avea 120 de metrilungime, 70 de metri lãþime ºi 120de metri înãlþime. ªi se vadesfãºura pe o suprafaþã de38.000 de metri pãtraþi. Biserica vaavea douã hramuri: “ÎnãlþareaDomnului” (Ziua Eroilor) ºi“Sfântul Apostol Andrei”.

Ziua de 25 noiembrie este,aºadar, un motiv de bucurie, pentrutoþi creºtinii, pentru toþi românii. ªicred cã aceastã Catedralã aMântuirii Neamului este proiectulcare puncteazã în modul cel maifrumos Marea Unire de la 1918.

Vã mulþumesc !Deputat PSD MehedinþiProf. Alina Teiº

ANUNÞVând 6,750 hectare pãdure,suprafaþã situatã în comunaCorcova, judeþul Mehedinþi.Relaþii la numerele de telefon0216396835 sau 0721404945

evenimentOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.11.2018 pag. 3

Joi 15 noiembrie, laPavilionul Multifuncþional a avutloc lansarea Proiectului „Cãlãtoriespre începuturi”- Linia deFinanþare EUROPA CREATIVÃ2014-2020, eveniment la care auparticipat parteneri din Croaþia,Ungaria ºi Serbia. In deschidere, managerul MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, Prof. Drd.Chircu Doiniþa Mariana, a declarat :„Bine aþi venit la muzeul nostru !Proiectul „Cãlãtorie spre începuturi”a fost lansat pânã acum în Ungaria,Serbia, Croaþia, iar astãzi îl lansãm ºila noi. Este un altfel de proiect, care iºipropune sã punã la un loc arheologiacu arta contemporanã ºi cu tehnicamodernã, adicã sã scoatã din trecutulîndepãrtat la luminã modul de viaþã alculturilor preistorice din siturilearheologice ale partenerilor ºi mã referaici la Croaþia, Ungaria, Serbia,România ºi, nu în ultimul rând, Anglia.Noi suntem foarte bucuroºi cã dorinþanoastrã de a promova douã situri dinRomania, Schela Cladovei ºi GârlaMare, s-a concretizat. Astãzi suntem

Lansare proiect „Cãlãtorie spre începuturi” Europa Creativã 2014-2020gazdele partenerilor noºtri ºi avemactivitatea de lansare aproiectului, dupã care, într-un loc special, ei ne vorprezenta cum ºi-auvalorificat patrimoniul într-o activitate culturalã, noiasigurându-le cadrul dedesfãºurare în parcularheologic al muzeului.Activitatea se va desfãºuraîmpreunã cu elevi aiColegiului NaþionalEconomic, pentru cã vremsã-i punem în contact cuprodusul partenerilornoºtri ºi sã le testãmapetitul pentru o astfel de activitate,pentru a ºti care vor fi paºiiurmãtori în proiect”. În cadrul evenimentului a fostprezentat un joc interactiv de aventurãla care au luat parte actori ai partenerilordin Ungaria într-un cadru specialamenajat, care sã imite atmosfera dintr-o aºezare preistoricã, unde participanþii,un grup de 15 elevi, au avut posibilitateasã perceapã anumite aspecte

caracteristice modului de viaþãspecific epocii bronzului. Proiectul “Cãlatorie spreînceputuri” este un proiectinterdisciplinar la graniþa dintrearheologie, artã contemporanã ºinoua tehnologie. Obiectiveleprogramului sunt de a stârni interesulvizitatorilor pentru culturile preistoricedin regiunea Dunãrii de Jos, de a oferinoi interpretari artistice ale

fenomenelor preistorice ºi relevanþaacestora pentru timpurile moderne. Scopul principal al proiectului esteacela de a consolida cunoºtintele ºiconºtientizarea publicã a patrimoniuluinostru cultural preistoric, prinutilizarea instrumentelor de creaþieartisticã, completate de aplicaþii derealitate virtualã, pentru a explora oparte a preistoriei europene.

Luna cadourilor vine înîntâmpinarea severinenilor cu primaediþie a Târgului de Crãciun dinmunicipiu. Nu oricum, ci cu iz depoveste, la Palat, printre personajecare de care mai îndrãgite. Înperioada 9-30 decembrie, în centrulmunicipiului, în zona FântâniiCinetice din faþa Palatului Culturii,se vor simþi aromele produselortradiþionale, iar privirile vor fiîncântate cu lumini de sãrbãtoare. Participarea la târg în calitate deexpozanþi se va face în urma depuneriiºi selecþiei dosarelor de înscriere, carevor cuprinde urmãtoarele documente:• cerere (word) de participare laTârgul de Crãciun;• CD cu poze ºi lista produselorcomercializate;

Primul TÂRG DE CRÃCIUNorganizat de Primãria Drobeta Turnu Severin

• copie xerox dupã actele firmei;• certificat de calitate sau orice altdocument care atestã calitatea ºispecificul produselor comercializate.

DOSARELE SE POT DEPUNEPÂNÃ ÎN DATA DE 29 NOIEMBRIE2018 LA REGISTRATURA PRIMÃRIEIMUNICIPIULUI DROBETA-TURNUSEVERIN, ÎNTRE ORELE 9-14 SAUPE ADRESA DE MAIL DETALIISUPLIMENTARE SE POT OBÞINE LANUMÃRUL DE TELEFON0720.666.656 SAU EMAILANA.TUDOR@OUTLOOK.COM.

Cele mai bune dosare vor fiselectate în funcþie de autenticitateaºi diversitatea ofertelor. Expozanþii care comercializeazãproduse alimentare vor trebui sãobþinã avizul prealabil al DirecþieiSanitar Veterinare. Totodatã, pentrubuna funcþionare a activitãþii, vortrebui sã solicite logistica necesarã(curent electric, apã ºi altele).

Evenimentul este organizat dePrimãria Municipiului Drobeta

Turnu Severin, prin Palatul Culturii“Teodor Costescu”.

Biroul de presã

actualitateOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.11.2018pag. 4

Duminicã, 18 noiembrie,dreptslãvitorii creºtini din DrobetaTurnu Severin si împrejurimi auparticipat în numãr mare la CatedralaEpiscopalã din Drobeta TurnuSeverin la slujba arhiereascã oficiatãde cãtre Preasfinþitul PãrinteNicodim Episcopul Severinului ºiStrehaiei alãturi de soborul SfinteiCatedrale Episcopale. Evenimentul liturgic a fost unuldeosebit pentru cei de faþã, întrucât auputut asista la una dintre cele maifrumoase rânduieli ortodoxe, hirotoniaunui cleric. Tânãrul teolog Cîtu Severa fost chemat, prin punerea mâinilorChiriarhului locului, la slujireadiaconeascã urmând ca luni, 19noiembrie, la Mãnãstirea Cârjei sã fiehirotonit preot slujitor pe seamaacestui aºezãmânt monahal. Rãspunsurile Liturgice au fost datede cãtre cele douã grupuri psaltice aleCatedralei Episcopale. La finalul Sfintei Liturghii PreasfinþitulPãrinte Nicodim a dat citire PastoraleiSfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe

Slujire la Catedrala Episcopalãdin Drobeta Turnu Severin

Române la prima duminicã dinpostul Naºterii Domnului. Dorinþa construirii unei Catedrale înDrobeta Turnu Severin s-a manifestatdupã Revoluþia din 1989, însãconstruirea acestui edificiu a începutîn anul 1994, când a fost pusã piatrade temelie de vrednicul de pomenireMitropolit Nestor Vornicescu. În 2002,a fost sfinþit paraclisul, cu hramul“Naºterea Domnului”, aflat la subsol,urmând ca viitoarea catedralã sãaibã hramul „Sf. Mare MucenicGheorghe, Purtãtorul de biruinþã” -ocrotitorul Severinului.

Dupã o perioadã în care lucrãrile deconstruire au fost întrerupte din cauzalipsurilor financiare, odatã cureînfiinþarea Episcopiei Severinului ºiStrehaiei, lucrãrile de construire lacatedralã au fost reîncepute, beneficiindde sprijinul autoritãþilor publice, al unorsponsori dar ºi al credincioºilormehedinþeni. În prezent, lucrãrile auajuns la faza de picturã muralã.

Pr. Marian Alin GiginãPr. Marian Gherghinescu

Asociaþia Pentru ªanse Egalea organizat vineri, 16 noiembrie2018, la Drobeta-Turnu Severin unnou seminar de informare ºiconºtientizare. Evenimentul a fostorganizat la Sala de Conferinþe aHotelului Tropical, în cadrulproiectului „Oltenia profesionalã -abordare holistica pentrucompetitivitate”, POCU/227/3/8/117227, finanþat prin ProgramulOperaþionalCapital Uman 2014-2020,Axa Prioritarã 3 –Locuri de muncãpentru toþi, Componenta1: Româniaprofesionalã – Resurse umanecompetitive,perioadade implementarefiind 16.05.2018 – 15.05.2019.

DE ACTUALITATE:

Proiectul „Oltenia profesionalã”cautã beneficiari în judeþul Mehedinþi

Obiectivul proiectului este creºtereacompetenþelora 100de manageri,30deangajaþi din departamentele de resurseumane ºi 384 de antreprenori careactiveazã în sectoarele economice cupotenþialcompetitiv, în vederea asigurãriipremiselornecesare pentruconsolidareacompetitivitãþii economice din RegiuneaSud-Vest Oltenia pentru a beneficia deinstrumente, metode, practici standardde management al resurselor umaneºi de condiþii de lucru îmbunãtãþite. Activitãþile desfãºurate în cadrul proiectuluiau ca scop dezvoltarea competenþelormanageriale, antreprenoriale ºi celelegate de domeniul resurselor umane.

Repertoriu: Maria Tãnase: Mi-am pus busuiocîn pãr, Cine iubeºte ºi lasã, Asearã ºi-am luat basma, Ciuleandra Édith Piaf: Non, Je ne regrette rien,La vie en rose, Padam Suita instrumentalã – fragment LaTraviata (Giuseppe Verdi), El Toreador,Can Can

ZarazaWaltz of the flowers (P.I.Ceaikovski) Inimã nu fi de piatrãJealousy (Queen) Of, inimioarãSwingVrei sã ne-ntâlnim sâmbãtã searaPor una Cabeza (Carlos Gardel) ºi altesuprize muzicale!

Vineri, 23 noiembrie, la ora 18,00, va avea loc la Palatul Culturii „TeodorCostescu” spectacolul de muzicã ºi dans NOSTALGII PE PORTATIV cuDORINA VASILASHKO ºi ALINA MOÞI DRÃGHIA, acompaniate deORCHESTRA LÃUTARII MEHEDINÞIULUI, sub bagheta maestrului dirijorNICOLAE DRÃGHIA. Pe scenã va urca ºi trupa de dans DIVA DANCE. 

INTRAREA ESTE LIBERÃ, ÎN LIMITA LOCURILOR DISPONIBILE!

Continuare în pag. 12

actualitateOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.11.2018 pag. 5

De unsprezece ani, are loc FestivalulNaþional de Folclor „Mariana Drãguþ”dedicat fostei soliste a AnsambluluiProfesionist „Danubius”, amazoana de pecalul alb care apare pe genericul celei maiiubite emisiuni de folclor, am putea zicechiar din toate timpurile „Tezaur Folcloric”.Lansat iniþial de George Bureþea, directorulteleviziunii „Datina”, sprijinit de CentrulCultural „Nichita Stãnescu”, dupã ce multeediþii a avut loc la Drobeta Turnu Severin,de mai multã vreme el se desfãºoarã laPrejna, satul natal al Marianei Drãguþ, foarteaproape chiar de locuinþa în care aceastaºi-a petrecut viaþa, ºi nu departe de locul încare ºi-a gãsit odihna veºnicã. Ediþia din acest an, organizatã de ConsiliulJudeþean Mehedinþi, prin Centrul Cultural„Nichita Stãnescu”, având drept partenerPrimãria Balta a fost, aºa cum ne-a obiºnuitCentrul Cultural „Nichita Stãnescu” ºimanagerul Emilia Mihãilescu, una extrem dereuºitã. S-a remarcat prin calitate ºiprofesionalism, nu numai ca spectacol folcloric,

Festivalul Naþional de Folclor „Mariana Drãguþ” 2018

Centrul Cultural „Nichita Stãnescu” reprezintã oinstituþie de prestigiu a judeþului Mehedinþi, al cãrei ,, obiectde activitate,, este special, pentru cã se referã la domeniulcultural, la sprijinul oferit tuturor creatorilor, a personalitãþilorculturale ºi a operelor acestora din Mehedinþi, din Serbia ºiîntreaga þarã prin prisma parteneriatelor culturale încheiate.

De asemenea, mai înseamnã ºi promovarea produselorculturale din aceste zone, fie cã vorbim de literaturã sau arteplastice ºi vizuale, de artele spectacolului sau de manifestãrilefolclorice, ºi nu este vorba doar de organizare dar ºi decercetare a acestora, rezultatele fiind de altfel tipãrite în revista„Rãstimp” una dintre puþinele încã existente. Specialã este,de asemenea, preocuparea legatã de editarea de lucrãri , dindiverse domenii, literatura, scriitorii, tineri sau mai puþinîncepãtori fiind încurajaþi în activitatea lor. Un eveniment de mare anvergurã are loc în fiecare an - cusprijinul managerului Emilia Mihãilescu, a Consiliului JudeþeanMehedinþi ºi „girat” de experienþa ºi notorietatea scriitoareiIleana Roman - Festivalul Internaþional de Literaturã „SensulIubirii”, extrem de cunoscut de tagma scriitoriceascã, a acestor„creeatori de lumi” cu slova ºi cuvântul. Ediþia din acest an, pusã sub semnul Centenarului, a avutloc la finele sãptãmânii trecute ºi a reunit oameni de literedin România ºi þãrile de pe Dunãre. Din partea UniuniiScriitorilor, filiala Craiova a participat preºedintele Ioan Lascu.Au fost acordate premii, aºa cum ne-am obiºnuit de fiecaredatã, Centrul Cultural „Nichita Stãnescu” premiazã excelenþa. Juriul ediþiei din 2018 a Festivalului a fost unul de prestigiu,preºedinte Ioan Lascu, membri Ileana Roman, EmiliaMihãilescu, dar ºi alþi distinºi condeieri. La acestã ediþie, Premiul pentru criticã ºi istorie literarã a fostdecernat cunoscutului scriitor Victor Rusu, Cornel Boteanu afost premiat pentru volumul „Legendele din Plaiul Cloºanilor”,Premiul pentru Poezie a fost acordat lui Mihai Ocatavian Ioana,Premiul pentru Dramaturgie lui Gheorghe Truþã. Au fost acordatePremii de excelenþã: Sorin Lavric, Nicolae Ciobanu, VasileBarbu, Mihai Vasilievici, autori consacraþi, ultimii din Serbia, cuatât mai meritat pentru eforturile fãcute de promovare a limbiiromâne, de pãstrare a identitãþii naþionale. Valeria Sitaru a primit Premiul pentru publicisticã, iarpremii speciale au fost acordate lui Florian Copcea, IoanLascu, Max Iachimovschi.

Festivalul Internaþional de Literaturã„Sensul Iubirii” ediþia 2018

G. P.

Gabi Pogaci

Ansamblul Profesionist „Danubius” al CentruluiCultural „Nichita Stãnescu” soliºtii vocali,instrumentali ºi dansatorii fiind recunoscuþi, ciîn totalitate începând cu prezentatoarea (DeliaRîmniceanu), distinsul juriu (Emilia Mihãilescu,Anica Ganþu, Doina Durdan, George Ganþu),concurenþii care s-au prezentat în concurs,desigur întreaga manifestare. Marele Premiu a fost câºtigat anul acesta deMãdãlina Neagoe, din judeþul Mehedinþi,premiul I a mers la Lorena Ene, tot dinMehedinþi, iar Robert Carabã a câºtigat locul Ila secþiunea dedicatã soliºtilor instrumentiºti.Sala Cãminului popular din Prejna a fost dinnou neâncãpãtoare, pentru publicul extrem denumeros, coborât cum ar veni de pe muntepentru a participa la aceastã manifestare.Chiar dacã acest Festival se desfãºoarã depuþin timp la munte, în nordul Mehedinþiuluiºi deocamdatã nu are notorietatea celorcunoscute în zonã, organizate tot de CentrulCultural „Nichita Stãnescu” are toate premizeleca în timp sã devinã poate mai mult decâtînseamnã celelalte.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.11.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Nici remaniereaguvernamentalã din aceste zile nua trecut fãrã convulsii. Ca sã deaimpresia cã este sensibil la tot felulde observaþii europene, PSD atrecut la schimbarea unor miniºtri,despre care nimeni nu mai ºtie dacãsunt neperformanþi sau doar

indezirabili. Sã-i mai amintim? Nucred cã e nevoie, tocmai pentru cãs-a fãcut mult caz în jurul lipsei denotorietate ºi de competenþã realãa acestora. Probleme au creat,pentru Dulapul cotrocean, douãnume: Ilan laufer ºi Lia OlguþaVasilescu. De ce tocmai ei doi?Dumnezeu ºtie! Deºi niºte bãnuieliar avea toatã lumea – simpatiadisproporþionatã pentru “evrei” ºipentru spiritul critic extrem deincisiv al fostei primãriþe aCraiovei. Asta e ! Te pui cu pasiunileomului? Problema mai gravã estealta: nimeni nu vede derapajeleantisemite (voluntare sau nu) aleacestui sinistru personaj?Altminteri, organizaþiile evreieºtidin toatã lumea se leagã de tot felulde flecuºteþe, punând aiurea la zid

Scurte schimburi de... perverseoameni nevinovaþi, de o perfectãbunã credinþã, de un ireproºabilumanitarism. Cu alte cuvinte,antisemiþii noºtri sunt buni, ai voºtrisunt rãi. La fel ca ºi securiºtii: ainoºtri- buni, ai voºtri (ai lor) – rãide rup lanþul. * Unul din cei doi refuzaþi de

Werner, Ilan Laufer, i-a tras aºa-zisului preºedinte al României vreocâteva retorice scatoalce care s-auauzit (sau ar fi trebuit sã fie auzite)pânã la Washington! Mulþi s-augrãbit sã deplângã soartacotroceanului. S-au grãbit, zic,pentru cã, pânã una-alta, omul ehrãnit natural, cu “laptele” politicprovenit de la sânul generos alcoanei Angelika, o damã cu carenici titularul de la Casa Albã nu þinesã se confrunte direct. Doar uneori,prin câte un schimb scurt de…perverse. Dar asta este o altãchestiune… * Se apropie momentul de vârf almarcãrii festive a acestui ancentenar – 1 Decembrie. Prin aer,se simte o undã de bucurie,entuziasm, mândrie patrioticã, dar

ºi o sãmânþã de rãzmeriþã. Suntvoci care cheamã, în aceastã zi, lamitinguri, la manifestaþii împotrivaGuvernului ºi care îi îndeamnã pecetãþeni sã întoarcã spatele trupelorde jandarmi, când acestea vordefila în cadrul festivitãþilororganizate în toate marile oraºe aleþãrii. Mi se pare un îndemn în celmai bun caz iresponsabil, ca sã nuzic de-a dreptul scelerat.Presupunând cã toatã lumea aravea ceva serios de reproºatJandarmeriei – deºi opinia noastrãeste cã, pe 10 august, jandarmii ºi-au fãcut datoria cu prisosinþã! – arfi complet deplasat ca populaþia sãaibã o asemenea reacþie faþã de oarmã care a fost mereu în slujbaintereselor majore ale naþiunii, alecetãþenilor ei. Ne-am face ºi derâsul întregii lumi, nereuºind sã fimserioºi, mãcar la o astfel de ocazie.Nu mai vorbesc de ce-ºi vor râdeîn bãrbile lor nespãlate “prietenii”noºtri de la Est ºi de la Vest! Pãi,dacã asta se vrea, de la un anumitnivel “politic” în sus, facã-se voia!Dacã e sã se aleagã praful ºi deultimele resurse de sfialã ºi de bun-simþ din fibra acestui neam… * O distinsã ºi dragã prietenã mãîntreabã, mustrându-mã subtextual,de ce nu particip la lansãrile de carteºi la ºedinþele de cenaclu, din ce înce mai frecvente prin strãvecheaDrobetã. Am fost, iniþial, tentat sã-Irãspund moromeþian: “De-aia!”.Dar, cum spuneam, era vorba de odistinsã ºi dragã prietenã, aºa cã fãrãa abandona registrul predist i-amspus cã “refuz sã mã apropii”. De

ce?! Pur ºi simplu, pentru cã, dupãpãrerea mea, spaþiul culturalseverinean, cu câteva stimabile ºinotabile excepþii, este populat cu totfelul de genii pustii ºi de gloriiînchipuite, ba chiar de golãnimeinterlopã deghizatã. Nu-idispreþuiesc, îi las sã-ºi trãiascã,liberi, ficþiunile de-o clipã. Dar epeste puterile mele sã mã transformîn spectator fidel al acestui bâlci aldeºertãciunilor. La urma urmei,fiecare e liber sã se manifeste cumvrea în spaþiul cultural severinean.Cum se spunea cândva, cu o vorbãde spirit, devii genial sau penibilpe cont propriu, pe propriarãspundere. Iar Timpul, ca în toatesituaþiile de acest fel, este cel maibun judecãtor. Nimeni, cu atât maipuþin noi, simpli cetãþeni, nu sepoate erija în instanþã unicã. * Naþionala de Fotbal a României,condusã de inimosul Cosmin(Gicã) Contra ºi-a încheiatmeciurile din grupa Europa Nationscu o victorie în Muntenegru (1-0),care ne claseazã pe locul secund,dupã Serbia, dar care esteinsuficientã pentru a rãmâne îngrupa a treia valoricã pentrutragerea la sorþi a grupelor decalificare la Campionatul Europeandin 2020. Oricum, faþã de “epocaDaum”, Naþionala a arãtat un destulde vizibil progres. Sigur, e loc demai bine ºi putem demonstra acestlucru de-a lungul preliminariilorpentru Campionatul European, carevor începe în martie 2019. Multsucces lui Cosmin Contra ºitinerilor sãi elevi!

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.11.2018 pag. 7

La sfârºitul anului 2017 Societatea Secom SA a începutdemersurile pentru modernizarea modului de interacþiune cu clienþii sãiiar la începutul anului 2018 s-a demarat implementarea unui sistemcomplex ºi modern, acesta fiind perfect functional in prezent. Acest sistem este compus dintr-un portal (o paginã web) care permite

accesul securizat al clienþilor la date legate decont, consum (indecsi, consumuri facturate),financiare (facturi ºi plãþi) dar care permite ºiinteracþiune ºi modificãri de date – transmiterede indecºi, platã facturi (printr-un procesatoracreditat – euplatesc). Practic, clienþii noºtri vor putea plãti apa ºionline, accesând platforma disponibilã pe site-ul societãþii www.secom-mehedinti.ro, secþiuneaACCES PORTAL CLIENÞI ºi urmând paºii indicaþi.Modalitatea de platã este gratuitã, simplã ºidisponibilã consumatorului, care nu are timp sãse deplaseze la sediul casieriei SECOM. O nouã modalitate de platã a facturilor la apã va fiprin centrele de plãþi un-doi. Începând cu anul 2018clienþii Societãþii de Apã SECOM S.A. auposibilitatea de a-ºi plãti facturile aproape de casã, înmagazinele partenereun-doi Centru de plãþi! Prin acest parteneriat, operatorul de apã vine însprijinul utilizatorilor cu încã o modalitate deefectuare a plãþii facturilor de apã. Astfel, prinsimpla scanare a codului de bare de pe facturã ºiachitarea contravalorii acesteia, clienþii sunt scutiþide un drum suplimentar la ghiºeu. Operaþiunea sepoate face în toate centrele de plãþi un-doi ºi nupresupune niciun comision suplimentar.

Atenþie! Compania de apã SECOM SAopereazã doar în centrele de plãþi un-doi!

Ca modalitãþi de platã a facturilor la apã rãmânde asemenea cele clasice, în numerar- la casieriacentralã din bulevardul Carol nr 53, str. Cantemirnr. 5, str. Crizantemelor nr. 7, str CaleaTimiºoarei nr. 175 ºi la casieriile celor treipuncte de lucru ale Societãþii SECOM, din Baiade Aramã, Vânju Mare ºi Strehaia.

Operatorul regional de apã - canal, SECOM SA, îºi propune sã asigureconsumatorilor accesul cât mai facil la informaþii.

Pentru cã vrem sã venim în sprijinul consumatorilor, am diversificat,începând de anul acesta, metodele de platã a facturii la apã. Astfel, la

fel ca orice utilitate publicã, apa se poate plãti online sau în centrele deplãþi un-doi existente în Drobeta Turnu Severin.

COMUNICAT DE PRESÃ

Candidaturã la Primãrie

Dupã o analizã serioasã am luatdecizia de a intra în cursa internã dincadrul Partidului Naþional Liberal pentrua fi desemnat candidat la Primãria

Municipiului Drobeta Turnu Severin laalegerile locale din anul 2020. Perioada de evaluare acandidaþilor va fi între 15 noiembrie2018 ºi 15 martie 2019 iar  deciziafinalã care va stabili candidatul vafi luatã pe baza unor sondaje deopinie ºi cercetãri sociologice. Sunt convins cã acest drum lung ºiplin de obstacole se va finaliza în 2020cu alegerea unui primar liberal pentruMunicipiul Drobeta Turnu Severin!

Daniel CÎRJAN,Preºedinte PNLDrobetaTurnu Severin

ANUNÞAngajãm pentru Restaurantîn Drobeta Turnu Severin:

- Pizzer; - Ospãtar; - Bucãtar.Relaþii la numãrul de telefon:

0733 751 577

opiniiOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.11.2018pag. 8

Teo Palade, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

O nouã castã se naºte în România: Epistolarii (2)

Mulþi români sunt îngrijoraþicã modificãrile propuse pentru acestelegi ar putea submina eforturileîndelungate în combaterea corupþiei ºiîn asigurarea independenþei justiþiei,iar Comisia Europeanã împãrtãºeºtefoarte mult aceste preocupãri”.

Ce este cert ºice rãmâne ne explicat

Cert este cã epistolarii existã,sunt printre noi. Mai este clar

pentru orice om normal cã ei îºiurãsc þara ºi îºi duºmãnescpropriul popor. De neînþeles rãmâne

cã, deºi pe cei mai mulþi dintre ei îicunoaºtem, nu dorim sã-i întrebãmîn folosul cui muncesc, nu neintereseazã pe banii cui trãiesc, nune preocupã consecinþele activitãþiilor, imediate sau pe termen lung,pentru þarã. Pe scurt, esteinexplicabil de ce ne este teamã deaceºti indivizi. De ce ne ferim sã-ideranjãm. Repet, deºi îi ºtim bine,nu facem decât sã ne învârtim cugrijã pe lângã ei, fãrã a îndrãzni sã-i luãm la întrebãri ca nu cumva sãse supere. Sã zicem, prin absurd,cã nu dorim sã-i admonestãm. Dar,frizând iraþionalul, noi, nici mãcarnu dorim sã aflãm cum se numeºte,juridic, ceea ce ei fãptuiesc. O fivorba despre „defãimarea þãrii saua naþiunii”, încriminare scoasã dinCodul Penal în anul 2005 (lainiþiativa Ministerului Justiþieicondus atunci de exact MonicaMacovei), dar existentã (încã!) înart. 30 alin. 7 din ConstituþiaRomâniei: „Sunt interzise de legedefãimarea þãrii ºi a naþiunii,îndemnul la rãzboi de agresiune, laurã naþionalã, rasialã, de clasã saureligioasã, incitarea la discriminare,

la separatism teritorial sau laviolenþã publicã, precum ºimanifestãrile obscene, contrarebunelor moravuri”? Sau o fi vorbadespre „insultã ºi calomnie”, faptãpenalã reintrodusã de curând înCodul Penal de CurteaConstituþionalã? Nu ºtim. Nu vremsã aflãm. Nu ne intereseazã. Nupare a fi important pentru Justiþie,nici pentru guvern, nici pentru celeºapte categorii de servicii secrete,nici pentru societatea civilã atât demult lãudatã. Nici pentru noi, toþi.

Cum rãmâne cu respectarealibertãþii de exprimare?

Cunosc. Suntem, sau mãcar vremsã fim, o þarã democraticã.Respectãm, sau mãcar ne strãduimsã acordãm atenþia cuvenitãdreptului la opinie ºi la liberaexprimare. Iubim libertatea, sau celpuþin aºa credem cã ar trebui.Numai cã, în momentul în careconfundãm democraþia cu libertateade a-þi defãima þara ºi de a-þi umilipoporul, cu libertatea de a ignoralegile, de a-þi impune cu forþapropriile idei, cu libertatea de ainsulta ºi calomnia pe oricine ºi

orice fãrã a fi nevoie sã dovedeºtivreodatã adevãrul spuselor tale, amintrat deja pe largul ºi nesigurulteren al debandadei, al dezordineisociale, al anarhiei. Iar democraþia,doamnelor ºi domnilor, încã de laînceputuri ºi cu atât mai mult întimpurile moderne, nu a încurajatniciodatã încãlcarea legii. Acelaºilucru îl explica, încã din secolulXVIII, una dintre cele maistrãlucitoare minþi ale omenirii ºi,în acelaºi timp, unul dintre mariiiubitori al libertãþii - Montesquieu:„Este adevãrat cã, în democraþii,poporul pare sã facã ceea ce vrea;dar libertatea politicã nu constã defel în a face ceea ce vrei. [...] Trebuiesã ne fixãm în minte ce înseamnãindependenþã ºi ce înseamnãlibertate. Libertatea este dreptul dea face tot ceea ce îngãduie legile;ºi dacã un cetãþean ar putea sã facãceea ce ele interzic, el nu ar maiavea libertate, pentru cã ºi ceilalþiar putea sã facã la fel”. Simplu,pentru unii. Prea dificil de înþeles,pentru alþii.

I-A FÃCUT DE RÂSUL LUMII!La poarta Spitalului Municipal din

Orºova s-a consemnat, zileletrecute, un episod ce a fãcut

înconjurul þãrii. Supãrat cã uniiconsilieri municipali nu voteazã unproiect prin care sã fie cumpãratã o

autoutilitarã nouã, managerulunitãþii medicale, Adrian Cican, a

scos maºinile vechi la poartã ºi le-aafiºat pe parbriz numãrul dekilometri parcurºi ºi numele

consilierilor municipali care nu vorsã voteze cumpãrarea unora noi.

Spitalul Municipal din Orºova, unuldintre cele mai bine dotate din

Managerul Spitalului din Orºova a afiºat la poartã numele consilierilor care nu ajutã instituþia

Mehedinþi, aflat în subordineaConsiliului Local Orºova, a fost scenaunui protest inedit. Mai multe maºiniautoutilitare din dotarea unitãþiimedicale au fost scoase în parcareadin faþa spitalului, aliniate frumos, iarpe parbrizul fiecãreia au fost lipite afiºemari pe care s-au notat numãrul dekilometri parcurºi, dar ºi numeleunor consilieri municipali. Managerul Spitalului MunicipalOrºova, Adrian Cican, solicitase, demai multe ori, aprobarea forului dedecizie local pentre a achiziþiona înleasing o autoutilitarã nouã, prin

programul RABLA. Managerulspune cã avea banii necesari, doaraprobarea Consiliului Local mailipsea. Din pãcate, mai mulþi consilierilocali s-au abþinut la vot, iar proiectulnu a putut fi aprobat. Proiectul a fostiniþiat chiar de cãtre primarul Orºovei,Marius Stoica. Supãrat foc pe ei,managerul spitalului s-a hotãrât sã-ifacã de râsul lumii.

„Anul fabricaþiei – 1996, kilometri– 1.000.000; Consilierii care frecventvoteazã împotriva sãnãtãþiiorºovenilor: Ianculovici Camelia,Pãtãºanu Petre, Bijan Mariana,Palaºcã Sorin, Macovei Dumitru” –asta scrie pe parbrizul unei daciipapuc, aproape ruginite. „Este o acþiune ineditã a SpitaluluiMunicipal, prin care vreau sãdemonstrez comunitãþii orºovene,precum ºi zonei limtrofe, faptul cã noivrem sã asigurãm servicii medicalede calitate ºi nu vrem sã punem, subnicio formã, în pericol viaþa vreunui

pacient, prin transportul pe care îlfacem cu pacienþii între secþiilespitalului. Noi am cerut ConsiliuluiLocal ºi primarului aprobareaachiziþionãrii în regim de leasing aunei autoutilitare pentru transportinterdisciplinar ºi activitãþi adminis-trative pe care le avem la spitalulmunicipal. Primarul Orºovei a iniþiatproiectul de hotãrâre, dar surpriza avenit de la anumiþi consilieri care nuau vrut sub nicio formã sã votezeproiectul. Nu am cerut niciun leu dela Consiliul Local, ci am cerut doar oaprobare. Consilierii PNL ºi o partedin cei PSD nu au vrut sã voteze.Mai întâi s-au abþinut la vot, iar laurmãtoarele ºedinþe nu au mai venit,ca sã nu fie cvorumul necesar. Amscos autoutilitarele în faþa spitaluluiºi am scris pe ele câþi kilometri auºi cine nu vrea sã le schimbe cuunele noi”, a declarat AdrianCican, managerul SpitaluluiMunicipal Orºova. R. C.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.11.2018 pag. 9

Se simte deja cã intrãm înultimele luni înaintea debutuluicampaniei electorale pentru alegereaºefului statului. Anul viitor, pe vremeaasta, vom avea un nou preºedinte ales.Va fi tot Iohannis sau poate altul.Partidele ºi potenþialii candidaþi auînceput deja sã devinã din ce în ce maiactivi. Sincer, Iohannis a strãlucit cugreu în mandatul de cinci ani laCotroceni. Mai are un an, dar este unulelectroal ºi este greu de crezut cã vaapãrea cu vreo faptã semnificativã. Cutoate acestea este posibil orice, dacãstai sã te gândeºti cã suntem într-oprecampanie. Klaus Iohannis nu s-afãcut prea mult remarcat în mandatulde pânã acum, în afara momentului cuinstalarea Guvernului Cioloº ºimomentul „Colectiv”. E greu de identificat vreo faptãmãreaþã a ºefului statului. Poate a maiieºit în stradã printre protestatari, laun moment dat, trezit parcã dinsomn. Pare un preºedinte care iesepublic doar atunci când nu are încotrosau când este deranjat de popor saude alþii. Unii spun cã ºeful statului a

ªtefan Bãeºiu

Adicã Iohannis încã o datã sã ce?fost în mandatul de 4 ani de pânãacum Întâiul turist al þãrii. Pare cã i-au plãcut excursiile ºi vizitele. Probabilcã a vizitat tot ce se putea vizita cânda mers prin diferite state sã nereprezinte. A profitat de funcþie ºi ºi-aîndeplinit visul de a cãlãtori gratuit înalte locuri, peste graniþã. Care estefolosul pentru România, istoria varãmâne sã judece, dacã va avea ce sãjudece. Singurul aspect pozitiv estecã vorbeºte decent limba englezã,raportat la predecesorii sãi. Ce nu a fãcut Klaus Iohannis? Amimat lupta politicã de cele mai multeori. I-a convenit un Dragnea contestatputernic la nivel popular ºi cuprobleme penale. Toate calculele sales-au învârtit în jurul lui Dragnea. Asprijinit cu semnat pentru toateguvernele lui Dragnea. A jucat atât câti-a permis Constituþia, dar nu a jucatpânã la capãt, sã îºi punã mandatulîn joc, aºa cum fãcea Bãsescu.Iohannis a stat liniºtit la Controceniºi l-a lãsat pe Dragnea sã îºi facã decap. Cu cât e mai penal ºi mai josDragnea în sondaje, cu atât se ridicã

din praful de la Cotroceni Iohannisºi va urma încã o campanieelectoralã pentru al doilea mandat.Unii ar spune cã ºeful statului nu areprea multe instrumente sã echilibrezelupta între puteri în România. Darpoate sã joace cu mandatul pe masãºi sã arate cã pe primul loc esteinteresul public, poporul alegãtorºi în plan secund intereselepersonale ºi excursiile. Cine iese la luptã cu somnorosulIohannis? Liviu Dragnea nu areinterdicþie sã candideze laControceni, cum a avut la funcþia depremier. Cu toate acestea, în mod certîntr-o confruntare Iohannis –Dragnea, primul ar avea un al doileamandat asigurat. Liderul PSD nu arieºi preºedinte nici dacã ar vota toþimorþii din þarã ºi din diaspora.Dragnea trebuie sã scape încã dedosarele penale pentru a putea intraîn cursã. Încearcã sã o elimine dincursa pentru prezidenþiale peGabriela Firea. Aceasta vrea sã îi tragãpartidul de sub fund lui Dragnea.Gabriela Firea ar fi avut ceva ºansedin partea PSD la alegerileprezidenþiale, dacã nu ar fi apãrutlupta sângeroasã pentru putere înPSD. Mai este ºi varianta ca Firea sãpreia conducerea PSD ºi sã devinãcandidatul partidului pentru 2019.Este foarte greu de crezut cã o astfelde variantã se va concretiza, avândîn vedere cã toate taberele anti-Dragnea au fost puse la pãmânt,prin cumpãrare de oameni.

A mai fost vehiculatã varianta cuministurul Finanþelor, EugenTeodorovici, dar acesta s-a bãlãcitprea mult în acelaºi bazin cu Dragnea.Prin urmare e greu de crezut cã vaface faþã într-o confruntare pentruprima poziþie în stat. ªi nu prea ºtienimeni ce agendã ar avea: una propriesau pe cea a lui Dragnea ºi Vâlcov.Aa, Vâlcov nu poate sã candidezepentru cã are probleme penale mari. Toatã lumea vorbeºte de CãlinPopescu Tãriceanu ca de viitorul ºefal statului. Depinde cum va jucapolitic ºi penal. Nu este delocîntâmplãtor dosarul penal pentruTãriceanu apãrut acum douãsãptãmâni. Viaþa politicã este durã.Par jocurile fãcute pentru Iohannis ºipentru Dragnea. Adicã Iohannis sãcâºtige un nou mandat, dacãTãriceanu nu va candida, iar Dragneasã continue sã stãpâneascã Româniadirect sau indirect. Cam asta neaºteaptã, dacã se va continua pe acestscenariu. Un nume nou nu va aveaºanse pentru un mandat la Cotroceni,decât dacã va fi unul extrem despectaculos, la care nu se aºteaptãnimeni ºi în acelaºi timp sã fie vorbade o personalitate acceptatã de toatãlumea. Probabil cineva din lumeaafacerilor, artã, educaþie sau sport.Dar va fi greu fãrã un partid puternicîn spate. Încã cinci ani de bãlãcealãîn ape murdare în România, dacã nuapare vreo „minune” de candidat(ã).Corina Creþu din partea PSD?Variantã SF?

opiniiOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.11.2018pag. 10

Noi ºi ceilalþi

Am vãzut de curând pe o reþeade socializare o fotografie în care, într-un castronaº de tablã erau o bucatã decârnat ºi cam o lingurã bunã demargarinã. Cel care pusese poza voiasã arate ce puþinã mâncare primescpacienþii într-un spital ºi, cu bãtaie mailungã, în ce þarã înapoiatã trãim. Nu mis-a pãrut deloc cã ar fi ceva constructivîn acea atitudine ºi am rãspuns cu ideilecare vor urma imediat. Cine ajunge la spital, nu se duceacolo de drag, ci de nevoie. Suntpersoane, care, simþindu-se rãu, nupot sã asimileze nici mãcar un ceai,pe care organismul tulburat îl dã afarã.Ceea ce este normal devine anevoiospentru corp. Digestia necesitã eforturichimice complexe, la care apãrareafizicã imediatã renunþã ºi apar astfellipsa poftei de mâncare, dezgustul,greaþa. Cum se zice, nu-þi mai trebuienimic, de-ar fi purcei fripþi...

Fiind internat cu o problemã nufoarte complicatã, am avut ocazia sãasist la spital, la o scenã care, datã fiindîmprejurarea, mi-a rãmas în minte. Untânãr, probabil un viitor moºtenitor,venise sã-l viziteze pe un bãtrân carenu se simþea deloc bine. Tânãruladusese un borcan de supã ºi se camgrãbea, adicã voia sã bifeze acea vizitã,sã nu se zicã cumva cã n-a trecut pe laspital. L-a îmbiat pe bolnav cuborcanul sãu ºi îl tot îndemna: „Hai, iaun pic de supã, cã-i caldã”. O datã, dedouã ori, de mai multe. Se fãcuseliniºte în jur, probabil ceilalþi pacienþideja chibiþau: va lua sau nu bãtrânuldin supã? Mãcar ca sã scape deinsistenþele celuilalt. ªi-atunci s-apetrecut ceva neaºteptat. Bãtrînul s-aridicat în capul oaselor, s-a uitatmustrãtor la tânãr ºi i-a zis cu vocetare: „Mãnânc-o tu, bã, nu pricepi cãmie mi-e rãu?” Tânãrul a tãcut, a pusborcanul pe pervazul ferestrei, a salutatºi a pãrãsit vizibil stânjenit salonul. Se observã peste tot la noi cetãþenipe care eu i-aº numi „indignanþi”.Gãsesc mereu câte ceva care sã nu leconvinã, câte o zonã spre care sã aratecu degetul. Fie cã este vorba despreºosele (pe care cu un termen deºteptle numesc infrastructurã), despresãnãtate, despre învãþãmânt ºi, mainou, despre bisericã. În copilãrie, vara, la þarã, îngospodãriile tuturor era foarte mult demuncã. Ai mei mã trimiteau prin sat,spre searã, dupã oameni de cosit. Cuun bãþ zdravãn în mânã o luam aproapedin casã-n casã ºi întrebam dacã ne pot

ajuta a doua zi. Era concurenþã, trebuiasã mã miºc repede, sã nu mi-o iaaltcineva înainte. Mi s-a pãrut ciudat sã-mi spunã cineva cã „ne ajutã”, dar, defapt, sã fie plãtit pentru asta. Mergeam pe câmp cu urciorul înurma cosaºilor ºi ofeream apã rececui îmi cerea. Apa se mai folosea ºipentru tocul de la brâu în care se aflagresia. Se spuneau glume, se fãceatreabã. Acasã se întindea masa cealungã ºi eu mâncam împreunã culucrãtorii, pentru cã îmi plãcea sãascult discuþiile lor, presãrate cuproverbe ºi povestioare cu tâlc. Segãsea câte unul care mai spunea cevadespre mãlaiul un pic ars, sau cã enesãratã varza, sau cã la fasolea verdecel mai bine ar fi mers untura legatã.Bunica îi ºtia pe cei „colþaþi”, de faptîi ºtia cam toatã lumea. Pe atunci mâncarea se gãsea destulde greu, majoritatea produselor eraudin casã, nu cumpãrate. Gospodinelornu le conveneau deloc mofturile ºiaveau replici tãioase: Ce, la ei acasãmãnâncã numai purcei fripþi? Purceiifripþi, despre care am pomenit ºi puþinmai sus, erau un lux gastronomic, sãcreºti o scroafã care sã fete însemnasã ai multe cereale ºi nu se prea gãseaunici ele, sau erau destul de scumpepentru banii de atunci... Am înþeles încã de la acea vârstã, cãsunt persoane care vor sã dea oanumitã aparenþã vieþii lor, care vor sãse creadã cã sunt altceva decât suntde fapt. Nu era ca-n jocurile mele, undeputeam sã mã cred orice viteaz desprecare citisem sau pe care-l vãzusemîntr-un film. M-am crezut ºi haiduculªaptecai ºi indianul Winnetou ºinavigatorul Anton Lupan. Aici fac oobservaþie. Cãrþile copilãriei trebuiecitite în copilãrie. Eu am „ratat” Cireºariiºi, mai târziu, când am procurat cartea,nu am mai reuºit s-o citesc, nu m-ammai putut „adapta” lecturii. Printr-o întâmplare pe care o considernorocoasã, am avut ocazia sã merg într-o þarã strãinã, la mare: Fuir! là-bas fuir!Je sens que des oiseax sont ivres/ D’êtreparmi l’écume inconnue des cieux –Stéphane Mallarmé, Brise marine (Sãfug! acolo departe sã fug! Unde pãsãrisunt ameþite de spuma necunoscutã acerurilor-nalte,Brizã marinã). Un grup, un autocar, o noapte de

cãlãtorie. Preþul a fost cu totulmodic, cum aveam sã constat maitârziu, cu toate cã deplasarea amfãcut-o în august, în plin sezon. Nuprea ne cunoºteam între noi, în gruperau ºi adolescenþi, dar ºi persoanemai în vârstã. Drumul a fost fãrãprobleme, acestea aveau sã aparã lacazare. Camerele erau comune, deopt sau de ºase paturi. Curãþenie,ordine, liniºte. Unii colegi au începutsã obiecteze, se aºteptau la camerede douã paturi, uitând de suma micãpe care o plãtiserã. ªi, aveam sãaflãm pe parcurs, nimeni nu veniseacolo ca sã doarmã douã ceasuri laprânz. Asta o putea face oricine la elacasã, fãrã sã mai fie nevoie sã sedeplaseze în strãinãtate. „Plaja e prea departe”, au comentatmai ales doamnele. Cred cã nu era odistanþã mai mare de 600 de metri,cam 6-7 minute de mers agale. Iar lamasã trebuia sã-þi duci singur tava, nuerau chelneri sã stea dupã tine.Mâncare bunã, din belºug, chiar risipãmi s-a pãrut adesea, mai ales la miculdejun. Cu toate cã nu cunoºteamlimba, gazdele erau prin mimicã ºigesturi drãguþe ºi amabile. La desertputeai sã-þi iei o piersicã, sã zicem, sauo prãjiturã, dar unii colegi parcã numai vãzuserã, luau câte douã-trei. Mãgândeam cu groazã cã ar putea ficamere de filmat pe undeva ºi s-arobserva lãcomia asta a lor. Nu maispun cã la o serbare în cinsteaturiºtilor, cu bufet suedez, dame, altfelstimabile, îºi îndesau în poºete pulpede pui ºi prãjituri. Vinul era ºi el la liber,dar puþini meseni au trecut paragraful. Într-o piesã nu grozavã Jean PaulSartre a plasat o formulã care s-abucurat de o rapidã rãspândire: „L’enferc’est les autres”,Huis clos (Infernul suntceilalþi, Cu uºile închise). Existã ovoluptate a reproºului, o disponibilitateteribilã în a arãta cu degetul. Am vãzutcum unii puneau flori într-o groapã dinasfalt, dar douã lopeþi de balastru nu.Fãceau poze, erau indignaþii de serviciuai momentului... Iar asta spune multdespre cât suntem dispuºi sã dãm ºicât pretindem sã ni se dea: certificatede revoluþionar, pensii speciale, gradaþiide merit, ordine ºi medalii. Niciodatãsuficiente, niciodatã pentru toþimerituoºii patriei.

T A B L E T A D E S C R I I T O RMihai Octavian IOANA

urmare din pag. 1 Cu aceastã ocazie au fost prezentateaspecte legate de violenþa în mediul ºcolar, folosirea responsabilã areþelelor de socializare ºi consecinþele unui comportament antisocial.De asemenea, alte teme de discuþie au vizat fenomenul bullying ºiconsumul substanþelor interzise. Astfel de activitãþi continuã ºi în perioada urmãtoare la alte instituþiide învãþãmânt de pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin.

Activitate informativ preventivã la...

opiniiOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.11.2018 pag. 11

AMINTIRI DIN PRIZONIERATUL ÎN AUSTRIA ALE UNUI COMBATANTMEHEDINÞEAN ÎN RÃZBOIUL ÎNTREGIRII NEAMULUI ROMÂNESC (3)

CONTINUARE ÎN NUMÃRUL URMÃTOR Tudor Rãþoi

În primãvara lui 1917, dupã topirea zãpezii,prizonierii au fost concentraþi la construirea dedrumuri ºi podeþe, sarcinã ce implica munciextrem de grele, la tãiat de copaci ºi dislocãri destânci, e drept, cu dinamitã, dar în regiunimuntoase de mare altitudine (f. 78). Din aceastãcauzã, deºi era uºor de evadat de sub pazã, oeventualã fugã nu avea nicio o ºansã de izbândãdin cauza reliefului prãpãstios, care nu oferea nicio posibilitate de ascunziº. Cu toate acestea,tentaþia evadãrii era extrem de puternicã,îndeosebi sub impulsul irepresibil de a gãsimâncare mai îndestulãtoare, fiindcã, dupã cummãrturiseºte Iordache, gândul “sã mã satur mãîncerca în tot momentul“ (f. 85).

Pe la sfârºitul lui iunie 1917 munca ºi privaþiunilede tot felul îi istoviserã într-atât pe prizonieri încâtnumãrul lor se diluase vizibil ºi chiar mediciiconstatau cã în starea în care se gãseau prizonieriiromâni, “nu mai sunt buni de nici un lucru”,opinând sã fie trimiºi într-un lagãr pentru refacere.Dupã un timp s-a auzit chiar cã se aprobasetrimiterea în lagãr, însã, în loc sã se întâmple acestlucru, au fost mutaþi într-o altã parte a satului Bando,în locul “Miniera“, despre care se spunea cã cinetrecea pe acolo nu se mai înapoia sãnãtos. Urmausã construiascã acolo o ºosea ºi au fost instalaþi“în o casã de zid de piatrã, unde stãtuserã caii, josera plin de bãlegar, iar sus nu avea tavan ºi pe subacoperiº bãtea vântul înãuntru. Am curãþit bãlegarulºi cu ceva talaº de la maºinile unde se lucrauscânduri am fãcut cum am putut loc pentru odihnã”.

În noua posturã prizonierii au îndurat chinuriîngrozitoare. “Aci – menþioneazã C. Iordache -am vãzut adevãrata viaþã de rob, aci s-a împlinitceea ce auzisem când eram copil… când eravorba de rãzboi ºi de prinºi din rãzboi, cã peaceºtia îi duce în robie” (f. 80 v). Din cauzamuncilor înrobitoare ºi a nealimentãrii “trebuiaca în fiecare searã sã aducem câte 10 sau 15 dincei 65 câþi eram, leºinaþi, istoviþi de muncã ºi deslãbiciuni. De multe ori trebuia sã forþãm ºi sãameninþãm cu bãtaia pe ceilalþi, mai buni, ca sã-i ia pe cei cãzuþi pânã la baracã. Cãci ziceau ºi ei– ºi aveau dreptate – cã ºi ei sunt destul de slabiºi nu pot sã mai ia pe alþii sã meargã cu ei. Îirugam ºi le ziceam ca sã aibã milã de cei cãzuþi,cã sunt semenii noºtri ºi cã dacã noi nu avemmilã de ei sã îi lãsãm acolo, cu atât mai mult nuvor avea milã ungurii.

Într-o zi a venit un ofiþer austriac sã vazãlucrarea ce am fãcut ºi când a vãzut oamenii înce hal de slãbiciune erau, a rãmas mirat ºi a ziscã a fost pe mai multe fronturi de luptã, pe celrusesc, pe cel francez ºi altele ºi oameni în aºa

hal de slãbiciune n-a vãzut ºi cã se mirã multcare sã fie cauza, fãrã a crede cã cauza era munca,dar mai ales lipsa de mâncare” (f. 82).

“Oamenii – continuã memorialistul – de foamenu-ºi mai dãdeau seama ce fac ºi mâncau tot felulde verdeþuri, ce gãseau pe câmp, mai ales cânderau la sat, jos, înainte de a ne aduce la Miniera.Mâncau zilnic urzici crude, iarbã ºi mai alesmãcriº de câmp, pe care îl mâncau cu fire cu totºi cu seminþele lui, stãruiau de mine (Iordacheºtiind ceva germanã – n.n.) ºi eu rugamsantinelele sã le dea voie sã meargã câþiva prinlivede prin apropiere ºi aduceau cu braþeleîncãrcate mãcriº ºi mâncau ca vitele…

În trecere, pe ºosea, pânã la lucru, se ajutau deorice verdeaþã ºi umpleau buzunarele, mai alesfrunzã de fag, era un deliciu pentru ei. Mai era însat la Bando, prin locurile unde arunca bãlegarulde la care creºtea o buruianã a cãrei frunzã era câtpalma ºi mai mare dar crestatã pânã aproape demijloc, ca degetele, îi ziceau unii laba ursului, pecare o culegeau ºi o mâncau cu sare, ca pe ceapã.

De asemenea, adunau oasele de orice fel, peunde le gãseau, indiferent locul, dar mai ales îngunoaiele de pe la bucãtãrii, scormoneau ºialegeau oasele, le pãstrau în saci de merinde cepurtau la ei ºi când aveau timp liber rodeau laele, mai ales în timpul nopþii, în baracã mãdeºteptam în zgomotul ce fãceau rosãturile ºi înzadar strigam ºi îi certam, cã nu aveam ce face”.

La Miniera, periodic se derula un convoi cumãgari care venea de pe front ºi “aducea zeci desaci încãrcaþi cu oase, adunate sãptãmâni de zileºi goleau sacii în niºte lãzi mari la magazia din faþalocuinþei noastre. Oamenii, când vedeau cã au venitoasele, pãzeau momentul când santinelele erau cuatenþia în altã parte ºi nãvãleau pe lãzile cu oase ºinu puteau fi goniþi de acolo cu toate loviturile depat de armã ºi ciomege, pânã ce <nu> luau ºi ultimulos din lãzi. Apoi se retrãgeau în baracã ºi începeaurosul lor. Alþii le sfãrâmau cu pietre ºi le sugeau îngurã, iar alþii, când aveau timp, sfãrâmate, le puneauîn câte o cãnuþã sau gamelã, le fierbeau cu apã, lesãrau ºi apoi mâncau zeama. Aceste oase vechi,pe cãldurã, pe locurile ascunse, pe dinãuntru, eraucu viermi pline ºi în zadar le arãtam, cã oamenii numai þineau seama” (f. 83).

Tot la Miniera, în vara lui 1917, prizonierii auavut bucuria de a auzi din nou vorbindu-seromâneºte de cãtre altcineva decât cei din grupullor. “Pe când stam în repaus într-o duminicã –îºi aminteºte C. Iordache – pe lângã baracã, lasoare, a venit la noi un caporal austriac frumosºi vesel ºi, aºezându-se în mijlocul unui grup deromâni, a început sã vorbeascã româneºte.

Era un neamþ din Orºova ºi ne-a spus cã a

fost în concediu acasã ºi, înapoindu-se, a auzitcã aci sunt români prizonieri ºi, de dragul nostruºi al limbii româneºti, a venit sã se întâlneascãcu noi ºi sã mai vorbeascã. Ne-a spus cã vinede acasã de la Orºova ºi a voit sã meargã ºi pela Severin, dar n-au vrut germanii sã-l lase, cãcii-am zis eu cã sunt din Severin.

În ciuda plutonierului ungur care nu ºtia cumsã facã sã-l goneascã, îndrãzneþul caporal a statcu noi de vorbã ca o orã ºi apoi s-a retras luându-ºi ziua bunã, a spus cã pleacã mulþumit cã a pututsã aibã ocazia sã vorbeascã cu noi ºi cã se simtedestul de mulþumit de întâlnire, cã pleacã la frontºi nu ºtie când se mai înapoiazã” (f. 85 v).

La 13 iulie 1917, prizonierii au plecat de laMiniera, întorcându-se cu autocamioanele laBando iar de aici la Trentino, pentru a fi încartiruiþiîn apropiere, în lagãrul Gandola. Era un lagãroarecum de refacere, cãci din cauza slãbiciuniiºi a neputinþei de a mai presta muncile grele depânã atunci, prizonierii au fost puºi sã lucreze operioadã în grãdini de zarzavat, la plivit deburuieni. Aici mulþi s-au îmbolnãvit ca urmare aconsumului de zarzavaturi crude ºi mai ales deboabe de porumb cu lapte, culese dintr-un landin apropiere (f. 86 v-87).

La anumite intervale de timp se întâmpla sã-ºimai poatã cumpãra ºi hranã de mai bunã calitate,din banii pe care îi strângeau din plata de mizeriepe care le-o fãceau autoritãþile, de câte 15 fileripe zi, ceea ce le permitea ca periodic sã strângãcâteva coroane ºi sã cumpere altfel de produsedecât cele primite zilnic la masã (f. 88 v).

Aici, la Gandola, în jurul datei de 1 august,împreunã cu un camarad de detenþie, caporalulCruceru, din Regimentul 17 Infanterie Mehedinþi,C. Iordache a încercat ºi a reuºit sã evadeze. Esteinteresant cã gestul i-a fost prevestit de un vis pecare Iordache l-a avut într-o noapte de vineri spresâmbãtã, când acestuia i s-a arãtat o femeie careîl anunþa cã urma sã-i dea un concediu de 10zile. Cum între timp prizonierii fuseserã puºi sãtaie trestie în niºte bãlþi apropiate, Iordache ºiCruceru au profitat de neatenþia gãrzilor,preocupate de fuga unui alt prizonier, ºi au dispãrutîn stufãriº. Au bântuit prin satele apropiate, lihniþide foame ºi aproape paralizaþi de fricã, luptându-se cu diareea provocatã de consumul excesiv deporumb crud, pentru ca dupã 10 zile, întocmaica în vis, sã fie prinºi de doi vânãtori civili. Aceºtias-au purtat civilizat cu ei, dar i-au predatjandarmeriei austriece, care la rândul sãu i-a trimisînchisorii oraºului Bolzano, iar de aici au fostreturnaþi lagãrului Sicha de lângã Frantzefest(f. 100 v).

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.11.2018pag. 12

ANUNÞSPITALUL GENERAL CÃI FERATE

DROBETA TURNU SEVERIN cu sediul înDrobeta Turnu Severin ,B-DUL CAROL I, nr.5-7, tel/fax:0252/317339, în calitate delocator, închiriazã, prin licitaþie publicãdeschisã, un teren în suprafaþã de 12 mp pecare urmeazã sã fie amplasat un chioºc mobilcu destinaþia de comercializare produsealimentare, aflat în curtea Spitalului GeneralCãi Ferate Drobeta Turnu Severin.

Caietul de sarcini se poate procura de lasecretariatul Spitalului General C.F.DrobetaTurnu Severin din B-dul CAROL I NR.5-7.

Preþul Caietului de Sarcini este de 20 lei.Garanþia de participare la licitaþie este de

300 lei.Data limitã de depunere a ofertelor:

07.12.2018 ,ora 13:00.Deschiderea ofertelor va avea loc în data

de 10.12.2018, la ora 11:00, la sediulSpitalului General Cãi Ferate Drobeta TurnuSeverin, B-dul Carol I nr. 5-7.

Anunþ Pierdut certificat constatator, PFAArbãnaº Alin Bogdan nr. 25877din 15.12.2017 emis de Oficiul RegistruluiComerþului Mehedinþi. Se declarã nul.

urmare din pagina 4

Beneficiarii proiectului vor putea participa gratuit lacursuri de formare profesionalã autorizate ANC saucu recunoaºtere internaþionalã, la workshop-uriºiseminariitematice. Firmele mici ºi mijlocii interesatevor putea primi gratuit consultanþã ºi sprijin învederea planificãrii strategice pe termen lung ºivor avea acces la Platforma „Inovation BusinessDevelopment”& „Network Management Oltenia”. Grupul þintãeligibil înacest proiecteste formatdin: manageri, antreprenori ºi angajaþi dindepartamentele de resurse umane din judeteleDolj, Gorj, Olt, Mehedinþiºi Vâlcea,care activeazãîn sectoarele economice cu potenþial competitivºi în domeniile de specializare inteligentã.Domeniile vizate sunt: turismºi ecoturism; textileºi pielãrie; lemn ºi mobilã; industrii creative;industria auto ºi componente; tehnologiainformaþiilor ºi telecomunicaþiilor; procesareaalimentelor ºi a bãuturilor; sãnãtate ºi produsefarmaceutice; energieºi management de mediu;bioeconomie, biofarmaceuticãºi biotehnologii.

Cursurile aflate în derulare sunt urmãtoarele:Manager proiect; Inspector resurse umane;Competenþe antreprenoriale; Leadershipindividual/ Motivareaºi dezvoltareaechipelor;Managementul îmbunãtãþirii proceselor debusiness; Management strategic ºi al inovãrii;

Proiectul „Oltenia profesionalã”Managementul strategic al schimbãrii; AgileCertified PractitionerACP; ProjectManagementProfessional ºi Managementul Riscului. „Oferta de cursuri ºi evenimente ce vor fiorganizate în cadrul proiectului OlteniaProfesionalã ni se pare a fi foarte utilã pentrufirmã ºi pentru noi, cei din managementulei. Drept urmare, dorim sã ne înscriem ºi sãbeneficiem de aceastã oportunitate” nedeclara la sfârºitul prezentãrii domnul IonuþCristian Cucu, asociat în cadrul unei firmede panificaþie din Drobeta-Turnu Severin. Laseminar au participat întreprinzãtori,reprezentanþi ai asociaþiilor dedicate mediuluide afaceri, ai administraþiei publice locale,instituþii ºi massmedia. În Mehedinþi s-a desfãºurat pânã acum unprim curs de competenþe antreprenoriale, iarînscrierile continuã. Informaþii despre modulde înscriere în proiect pot putea fi obtinute pewww.sanseegale.eu sau pe fb de pe paginaOltenia Profesionalã. Stoica Sadovan

urmare din pagina 1

Fãrã firmã de deszãpezire...

Se pe care cã Aladin Georgescu a uitat cã trebuiepregãtite stocurile de material antiderapant ºicombustibil în bazele operaþionale. În plus, utilajeletrebuie pregãtite sã acþioneze în orice moment, dacãsituaþia o impune, iar materialul antiderapant trebuiesã fie depozitat pe marginea drumurilor judeþene. Oficial, Consiliul Judeþean Mehedinþi susþine cã afãcut demersuri în vederea atribuirii contractelor deservicii de deszãpezire pentru drumurile judeþene încãde la începutul anului 2018. Ceea ce nu spune Aladin Georgescu este faptul cã s-a„împotmolit” în elaborarea documentaþiei de atribuire,astfel cã Agenþia Naþionalã pentru Achiziþii Publice arespins documentaþia. Senin, acesta recunoaºte cã nuexistã un contract semnat. În Mehedinþi, a nins dinabudenþã ºi pe drumurile judeþene abia s-a circulat. Nimicînsã nu pare sã-i stârneascã lui Aladin Georgescu,responsabilitatea pe care ar trebui sã o aibã pentru judeþ.Partea bunã este cã vremea þine cu mehedinþenii. Pentruzilele urmãtoare, meterologii nu au anunþat ninsori.

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Începutul sãptãmânii îþi aduce multã energie, faptpentru care stãrile tale de spirit vor fluctua mult. Eºtientuziast ºi încrezãtor în forþele proprii, dar totuºi fiiprudent ºi nu forþa nota. Sãnãtatea este foartevulnerabilã, bine fiind sã te îngrijeºti în continuarecu ajutorul unor specialiºti. Intervin cheltuielicotidiene, dar ºi aspecte legate de salarizarea loculuide muncã. Existã multe necunoscute în planprofesional, unele dezagreabile. Evitã discuþiilecontradictorii cu persoanele din anturajul profesional.În urma evenimentelor ºi discuþiilor din aceastãsãptãmânã îþi vei schimba atitudinea faþã de unii.Unele relaþii se pot finaliza. Este spre binele tuturorsã pui capãt unor situaþii trenante ºi relaþii pãguboase.Cãlãtorii pe distanþe scurte ºi discuþii importante cumembrii familiei.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Începutul sãptãmânii îþi aduce stãri interioareconfuze. Sunt momente bune pentru a sta de vorbãcu tine însuþi ºi a-þi reorganiza planurile personale ºiprofesionale. Informaþiile obþinute pe cãi neobiºnuitesunt foarte importante ºi valabile pe termen lung.Sãnãtatea este vulnerabilã, deci nu forþa nota ºiodihneºte-te. Te vei simþi mai bine la mijloculsãptãmânii, revenind în prim-planul vieþii cotidienecu elan ºi voie bunã. A doua parte a sãptãmâniievidenþiazã situaþia financiarã de la locul de muncã.Este vorba despre un final de câºtig din muncaproprie. Prudenþã, deoarece persoanele din anturajulapropiat îþi pot pune beþe în roatele agoniselilor tale.Evitã cheltuielile majore ºi investiþiile pe termen lung.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Sãptãmâna debuteazã pentru tine împreunã cuprietenii, dar ºi cu persoanele care te susþin planprofesional. Sunt posibile turnuri de situaþiespectaculoase, fie cã unii te susþin ºi mai mult încontinuare, fie cã te desprinzi definitiv de alþii. Estevremea marilor schimbãri pentru tine, mai ales în ceeace priveºte personalitatea ta ºi felul de a te raporta laceilalþi ºi la evenimentele înconjurãtoare. Chiar dacã,de-a lungul sãptãmânii, stãrile tale de spirit vor fluctuamult, este vorba despre trecerea la o nouã etapã deviaþã. Cum va fi aceastã nouã etapã depinde numai detine. Sunt zile bune petnu a te ocupa de tine ºi deactivitãþile dragi sufletului tãu. Se contureazã noutãþifinanciare deosebit de importante. Poþi primi cadouri,recompense originale sau favoruri speciale.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

O sãptãmânã care te ajutã sã-þi remodelezigândirea, sistemul valorilor morale ºi spirituale ºicomunicarea cu ceilalþi. Foarte active sunt relaþiilesocio-profesionale, iar ce derivã de aici nici cu gândulnu gândeºti. Poate fi vorba despre finalul unor etapeprofesionale, despre revizuirea unor proiecte personaleºi profesionale, dar poate intra în discuþie ºi finalulunor relaþii cu persoane cunoscute demult.Desprinde-te rapid de tot ce îþi obstrucþioneazãprogresul. Chiar dacã, pe moment, pare cã rãmâi cupuþini susþinãtori, ai încredere cã la momentul potrivitvor veni alþii mult mai utili. A doua parte a sãptãmâniievidenþiazã obosealã acumulatã, dar ºi niscai afecþiuniale sistemului respirator sau ale ficatului. Odihneºte-te ºi îngrijeºte-te pe îndelete!

Zodia Leu(23 iulie - 22 August)

Începi sãptãmâna preocupat de laturile spiritualeale vieþii, de cãlãtorii în strãinãtate sau de studiiuniversitare. Zilele de 22 ºi 23 noiembrie aduc înatenþia ta aspecte legate de carierã ºi de imagine însocietate. Sãnãtatea ºi locul de muncã se aflã de cevavreme sub lupa atentã a razelor astrale. Finalulsãptãmânii evidenþieazã relaþiile cu prietenii sau cupersoanele care te susþin plan socio-profesional. Însãse pot ivi neînþelegeri în relaþiile cu aceºtia, fapt pentrucare prudenþa ar trebui sã fie la cote înalte. Pentru cãstãrile tale interioare sunt fluctuante, plus  neliniºtidestul de fondate este bine sã te odihneºti ºi sãmeditezi în tihnã ºi în tainã la cele petecute de-alungul sãptãmânii.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Sãpãmâna începe pentru tine cu posibile veºtisecrete sau informaþii legate de o moºtenire. Miercuriºi Joi te preocupã laturile spirituale ale vieþii,cãlãtoriile în strãinãtate sau studiile pe termen lung.Se va accentua dorinþa de a-þi rafina atât sufletul, câtºi mediul în care trãieºti. De mare folos îþi este acumdesfãºurarea unor activitãþi culturale sau dialogurilecu oameni erudiþi. În a doua parte a sãptãmânii aparnoutãþi în plan socio-profesional. Sunt posibilesituaþii dinamice, vin ºefi noi, pleacã ºefii vechi.Ochii celor din jur vor fi asupra ta, deci trateazã totulcu prudenþã ºi discernãmânt. Sfârºitul sãptãmânii teînconjoarã de prieteni, alãturi de care vei petrecemomente minunate.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Situaþii foarte dinamice la începutul sãptãmâniiîn planul relaþiilor parteneriale. Turnuri deosebite desituaþii, atât într-o relaþie de cuplu, o relaþiematrimonialã, cât ºi în relaþiile profesionale carepresupun parteneriate. Reþine cele discutate ºipetrecute în aceste relaþii, deoarece lucrurile se voramplifica mai târziu. Joi ºi viberi intervin chestiunifinanciare comune cu alþii, de genul achitareafacturilor, serviciilor sau eºti nevoit sã te ocupi demoºteniri ºi partaje. În urma situaþiilor în care ai totfost implicat în ultima vreme îþi vei remodela filozofiade viaþã ºi relaþiile cu ceilalþi. Sunt momentefavorabile pentru activitãþi culturale ºi pentru dialoguripe teme spirituale. Ceva legat de strãinãtate, decãlãtorii sau de studii se va finaliza definitiv.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Eºti foarte preocupat de locul de muncã, deoarecese tot reiau situaþii ºi discuþii profesionale pe care leconsiderai lãmurite sau rezolvate demult. Serecomandã prudenþã, deoarece situaþia se aflã pe unbulgãre de dinamitã. Rãsturnãri de situaþiebulversante. Fii prudent ºi în privinþa sãnãtãþii.Tumult din segmentul profesional, acompaniat ºi deaspectele familiale te pot obosi sau chiar pot duce laevidenþierea unor afecþiuni mai vechi sau mai noi. Înzilele de 22 ºi 23 noiembrie, sfera relaþiilor seactiveazã mult. Anumite conflicte rãmase nerezolvatese redeschid, tocmai pentru a f i înþelese ºisoluþ ionate. Sfârºitul sãptãmânii î þ i aducepreocupãri spirituale, planuri legate de cãlãtorii înstrãinãtate sau de studii universitare. Chiar dacãaceste planuri nu se pot concretiza acum, cusiguranþã va veni ºi vremea lor.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Segmentul sentimental îþi deschide sãptãmâna.Revin în atenþie aspecte legate de relaþia cu o persoanãiubitã ºi, în funcþie de caz, aspecte legate de relaþiilecu copiii. Prudenþã ºi rãbdare, deoarece sunt posibilerãsturnãri de situaþie spectaculoase. Joi ºi vineri aifoarte multe de fãcut la serviciu, dar ºi acasã în planpersonal te aºteaptã treburi restante. Selecteazãprioritãþile ºi nu te amesteca în treburile altora. Oproblemã de sãnãtate se poate ameliora destul de mult,însã nu forþa nota. A doua parte a sãptãmânii evidenþiazãrelaþiile parteneriale. Este vorba despre finalul uneietape, atât în relaþia de cuplu, cât ºi în relaþiileprofesionale de colaborare. Vei fi implicat ºi în dezbaterilegate de segmentul financiar comun cu alþii.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

La începutul sãptãmânii eºti preocupat de activitãþiledomestice ºi de relaþiile cu membrii familiei. Suntposibile suprize de proporþii, discuþii aprinse, reluareaunor teme patrimoniale ºi familiale vechi. Fii prudentºi înþelegãtor cu ceilalþi. Ai nevoie atât de prezenþa,cât ºi de sfaturile lor. Pe 22 ºi 23 noiembrie îþi vinecheful de petrecere, aventuri amoroase ºi distracþii.Însã apar piedici din partea altora ºi astfel disparetoatã veselia. Ziua de 22 este foarte rãscolitoare pentruplanul sentimental. Se pot redeschide conflicte vechi.A doua parte a sãptãmânii activeazã sectorul sãnãtãþiiºi al locului de muncã. Se finalizeazã o etapãprofesionalã, o formã de terapie sau desfãºurarea unuiplan care a dus la îmbunãtãþirea stãrii tale generalede sãnãtate. Odihneºte-te, detaºeazã-te de tot ºi toate!

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Eºti foarte guraliv la începutul sãptãmânii.Dialogurile în care te implici sunt interesante,provocatoare, iar ideile vehiculate, atât de cãtre tine,cât ºi de ceilalþi, vor aduce mai târziu situaþii deosebiteîn plan socio-profesional. De fapt se reiau secvenþedin conversaþii vechi ºi  te vei implica în acþiunicomune cu persoanele din anturajul apropiat, acþiunipropuse mai demult. Miercuri ºi Joi este nevoie detine în plan familial ºi domestic. Reparaþii, curãþenii,îmbunãtãþirea spaþiului locativ. Fii prudent în relaþiilecu membrii familiei, deoarece este rost de conflict.A doua parte a sãptãmânii aduc dorinþã de iubire,aventuri sau de petreceri. Sunt multe provocãri înacest sens, dar în primul rând este vorba despre unfinal de etapã sentimentalã. Unele relaþii se potdestrãma în mod spectaculos.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Aspectele financiare legate de un loc de muncã revinîn atenþia ta în aceastã sãptãmânã. Este vorba deremedierea unor probleme vechi. ªefii vor provocadiscuþii ºi acþiuni necesare îmbunãtãþiriiperformanþelor profesionale, dar ºi a salarizãrii.Cheltuieli deosebite se contureazã la orizont, deci fiiprudent ºi evitã investiþiile întâmplãtoare sau laîndemnul altora. Pe 21 ºi 22 Noiembrie astrele îþiactiveazã zona gândirii concrete ºi a comunicãrii. Vorintra în sfera ta de interes planurile legate de cãlãtoriisau de studii pe termen scurt. Relaþiile cu persoaneleapropiate vor cunoaºte turnuri noi. În plan familialse contureazã un final de etapã. Poate fi vorba desprefinalizarea unor treburi domestice de anvergurã, însãºi în relaþiile cu membrii familiei se petrec schimbãriireversibile, unele mai puþin plãcute.

OBIECTIV mehedinþean 22 - 28.11.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(22 - 28 noiembrie 2018)

Horoscop Horoscop

OBIECTIV mehedinþean 22 - 28.11.2018 pag. 14diverse

Agenþia Naþionalã pentruOcuparea Forþei de Muncã anunþãlansarea Registrului electronic deevidenþã a contractelor de internship- https://www.internship.anofm.ro . Registrul înfiinþat ºi gestionat deANOFM þine evidenþa tuturor contrac-telor de internship, organizaþiile-gazdã (persoane juridice la careinternii desfãºoarã activitãþispecifice, în baza contractelor deinternship) având obligaþiaînregistrãrii în acest portal a tuturorcontractelor de internship încheiate. Accesul la registrul electronic seface pe bazã de parolã proprie,utilizatã cu titlu gratuit. La aceeaºiadresã pot fi consultate instrucþiunilede utilizare a registrului electronic.Potrivit Legii nr.176/2018 privindinternshipul, anterior începeriiactivitãþii de internship, organizaþiile-gazdã vor completa ºi transmite dateledin contracte în registrul de evidenþãal acestora. Orice modificare privinddatele de identificare ale organizaþiei-

A fost lansat registrul electronic deevidenþã a contractelor de internship.

SC COTTONTEX SRL Drobeta -Turnu Severincompanie producãtoare de echipament sportiv

AngajeazãMUNCITORI CONFECÞIONERI

Cerinþe:* bune cunoºtiinþe de utilizare amaºinii de cusut;- GRAFICIAN

Cerinþe:* foarte bune cunoºtinþe: Corel Draw;* cunoºtinþe bune: AdobePhotoshop, Adobe Illustrator.- ªef formaþie în confecþii textile - cu experienþã- Tineri cu aptitudini spre mecanica finã

Descrierea jobului:- salariu net motivant, stabilit înurma interviului;- tichete de masã;- bonusuri salariale în funcþie deperformanþã;- condiþii de muncã la nivelulstandardelor UE.Pentru cei din afara localitãþii

se deconteazã transportul.CV-ul se trimite pe adresa de

e-mail: erol@cottontex.rosau se depune la sediul din

Drobeta-Turnu Severin,(vis-a-vis de Hotel CONDOR)

Relaþii la Tel.: 0740 176 364

I N FO R M A R EAceastã informare este efectuatã de Tricã Mihai Cãtãlin cu domiciliul în

Drobeta Turnu Severin, str. Brâncoveanu, nr. 56A, judeþul Mehedinþi, ceintenþioneazã sã solicite la Administraþia Bazinalã de Apã Banat, aviz deamplasament/aviz de gospodãrire a apelor pentru realizarea proiectului Construirecasã de vacanþã P+1+M, P+2, zid de sprijin, bazin vidanjabil etanº, puþ forat ºiîmprejmuire, comuna Eºelniþa, str. Dunãrii, FN, CF nr. 52714, judeþul Mehedinþi. Ca rezultat al investiþiei vor rezulta ape uzate menajere care vor ficolectate în bazin etanº vidanjabil. Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii Apelornr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privirela solicitarea avizului de amplasament/avizului de gospodãrire a apelorpot contacta solicitantul de aviz la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºi recomandãrise pot adresa solicitantului dupã data de 08.11.2018.

Beneficiar

În perioada 16-18.11.2018 laGyor, în Ungaria, s-a desfãºurat CupaEuropeanã de cadeþi, U18, masculinºi feminin, la care au luat startul 422sportivi din 27 þãri, Româniaparticipând la aceastã competiþie cu

Cupa Europeanã de cadeþidesfãºuratã la Gyor

gazdã, sau cu privire la contractul deinternship, se va opera în registrul deevidenþã în termen de 3 zile lucrãtoarede la data apariþiei situaþiei ce a impusmodificarea. Neînregistrarea contractelor deinternship în registrul de evidenþãelectronic ºi netransmiterea datelor ºiinformaþiilor din contractul deinternship, constituie contravenþie ºise sancþioneazã cu amendã de la2.000 la 4.000 lei. Programul de internship seadreseazã persoanelor care auîmplinit vârsta de 16 ani ºi sederuleazã pe o perioadã limitatã detimp în cadrul unei organizaþii-gazdã.Scopul desfãºurãrii acestei activitãþiîl reprezintã aprofundareacunoºtinþelor teoretice ale internului,îmbunãtãþirea abilitãþilor practiceºi/sau dobândirea de noi abilitãþisau competenþe.Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea

Forþei de Muncã MehedinþiDirector executiv, Ioan SURU

un lot de 42 de sportivi. Din Lotul României au fãcutparte ºi doi sportivi legitimaþi laCSM Drobeta Turnu Severin cares-au clasat dupã cum urmeazã:Loc I - COVACIU IASMINA -48 kgLoc IX - TOPALÃ VLAD -90 kg Sportivii români au obþinut omedalie de aur cuceritã de sportivaseverineanã COVACIU Iasmina ºi4 medalii de bronz, iar la sfârºitulcompetiþiei România s-a clasat pelocul 7 în clasamentul general alcelor 27 de naþiuni participante. Anul competiþional internaþionaloficial 2018 se încheie cu aceastãCupã Europeanã, însã calendaruloficial naþional va continua cuFinala Campionatului NaþionalEchipe ºi Finala Campionat

Naþional Ne-Waza (lupta la sol dinJudo) pentru vârsta tineret, U23, cese va desfãºura la Drobeta TurnuSeverin în perioada 23 - 25.11.2018.Lena STEREA, Purtãtor de cuvânt

al CSM Drobeta Turnu Severin

Anunþ publicprivind depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu

ARBÃNAªI ALIN anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãriide emitere a acordului de mediu pentru proiectul construire locuinþãDemisol+ Parter+Etaj+Mansardã, consolidare mal, ponton ºiîmprejmuire, amplasat încomuna Dubova, sat Dubova, judeþul Mehedinþi. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediulAgenþiei pentru Protecþia Mediului Mehedinþi din municipiul DrobetaTurnu Severin, str. Bãile Romane, nr. 3, în zilele de luni – joi între orele8,00-14,00; vinerea între orele 8,00-12,00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentruProtecþia Mediului Mehedinþi.

sportOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.11.2018 pag. 15

ACS Atletic Drobeta acâºtigat cu 10-0 partida cuLuceafãrul II Filiaºi ºi a încheiat turulpe locul secund, în seria I a Ligii aIII-a la fotbal feminin. Campioanã de

Ajunsã pe locul 4 în seria aIII-a a Ligii a III-a, în urma victorieidin etapa trecutã, scor 3-1 la AFCHermannstadt II Sibiu, FCU Craiovadisputã sâmbãtã, de la ora 14:00,ultimul meci în acest an pe StadionulMunicipal din Drobeta Turnu Severin.În partida, contând pentru penultimaetapã a turului, echipa antrenatã deNicolo Napoli întâlneºte ViitorulDomneºti, ultima clasatã în seria aIII-a, cu înfrângeri pe linie înprecedentele 13 etape.

Primul tur al CupeiRomâniei - faza judeþeanã Mehedinþin-a avut parte de surprize. Toate cele4 echipe din Liga a IV-a care auintrat în urnã s-au calificat fãrãprobleme în etapa urmãtoare. În timp ce Inter Salcia s-a impuscu 4-0 la Opriºor, AS Obârºia deCâmp a câºtigat cu 3-0 la Dârvari,

Tur aproape perfecttoamnã a devenit, la golaveraj,Dream Team Bucureºti. În ultimaetapã a turului, fetele antrenate deDaniel Ispas s-a impus cu 10-0 îndeplasarea de la Iºalniþa, prin golurile

marcate de LaviniaErceanu (3, 56),Roxana Radu (10,58, 69), Ana Ioniþã(14, 44), CristinaVâlceanu (18),Ionelia Matei (50) ºiAna Manea (81).Ionelia Matei a ratatºi un penalti, iar, încazul în care ar fi

marcat, Atletic Drobeta deveneacampioanã de toamnã, cu un golpeste contracandidata Dream TeamBucureºti, care s-a impus cu 6-3 îndeplasarea de la Giurgiu. “Am dominat jocul în totalitate, darºi adversarul a fost unul modest, dupãcum se ºi poate observa în clasament!Sunt foarte mulþumit de atitudineafetelor pe parcursul turului, pe carel-am încheiat fãrã înfrângere! Amobþinut 4 victorii ºi o remizã, la DreamTeam. Trebuie sã facem o pregãtirebunã în iarnã, ca sã avem un parcursla fel de bun în retur. Obiectivul nostruîl reprezintã promovarea în eºalonulsecund ºi am încredere în aceste fete

minunate. Mulþumesc ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi ºi PrimãrieiDrobeta Turnu Severin, pentrusprijinul acordat”, a declarat Ispas. Echipa sa a jucat în formula: LaviniaSporea - Ana Maria Ioniþã, GeorgianaPozmac, Roxana Safta, AlexandraInoveanu, Lavinia Erceanu, RoxanaSorescu, Cristina Vâlceanu, IoneliaMatei, Ana Manea ºi Roxana Radu, iarpe parcurs au intrat Daniela Condescu,Sidonia Giuverdea, Bianca Neagoe ºiBianca Gheorghiceanu. Returul va începe în martie 2019,iar severinencele vor juca, în etapaa VI-a, la Dunãrea Giurgiu.

Mircea OGLINDOIU

Liga a III-a, Seria I, etapa a V-aLuceafãrul II Filiaºi – ACS Atletic Drobeta 0-10Dunãrea Giurgiu – Dream team Cucureºti 3-6Progresul Bucureºti – ACS Carmen Bucureºti 0-2Clasament1. Dream Team 5 4 1 0 19-4 132. Atletic 5 4 1 0 17-2 133. Carmen 5 3 0 2 35-4 94. Progresul 5 2 0 3 14-9 65. Dunãrea 5 1 0 4 8-34 36. Luceafãrul II 5 0 0 5 1-41 0

Favoritele s-au calificat la pas

iar Viitorul Cujmir s-a întorsvictorioasã de la Gârla Mare, scor2-0, AS Turnu Severin a eliminat,cu emoþii, Avântul Bistriþa. Dupã 1-1 la pauzã, scorul final a fost 3-2pentru echipa severineanã. MariusDoanã (13) ºi Teodor Dãescu (80)au marcat pentru gazde, în timp ceCostin Albici (7), Daniel Miºea (53)

ºi Alexandru Gherghinescu(54) au înscris pentrugruparea de Liga a IV-a. În turul secund, AS TurnuSeverin va întâlni PanduriiCerneþi, ocupanta locului 4din Liga a IV-a Mehedinþi. Finalista-surprinzã a ediþieitrecute, ªtiinþa Broºteni, s-acalificat ºi ea în turul secund,cu emoþii, dupã ce a eliminatCoºuºtea Cãzãneºti, scor 4-3.La pauzã, adversarii aucondus cu 2-0! Duminicã, echipa dinBroºteni va întâlni DecebalEºelniþa, ocupanta locului 5din Liga a IV-a.

FCU Craiova, la ultimul meci pe “Municipal”

M. O.

Aºadar, se anunþã un scor-fluviula malul Dunãrii. Runda trecutã,echipa din comuna ilfoveanãDomneºti a fost învinsã, cu 6-2, peteren propriu, de ACS Steagul RoºuMunicipal Braºov. În urma acestuisucces, braºovenii ºi-au pãstrat locul3, la 2 puncte peste FCU Craiova, ºila 2 sub primele douã clasate, AFCTurris Oltul Turnu Mãgurele ºi ACSFlacãra Horezu. În ultima etapã aturului, FCU Craiova va juca, pe30 noiembrie, la Moreni. M. O.

Cupa României - MehedinþiTurul 1Voinþa Opriºor - Inter Salcia 0-4 (0-2)AS Dârvari - AS Obârºia de Câmp 0-3 (0-0)Unirea Gârla Mare - Viitorul Cujmir 0-2 (0-2)Avântul Bistriþa - AS Turnu Severin 2-3 (1-1) Voinþa Vrata - Real Vânãtori 4-2 (3-0)ASG Hinova - Inter Crãguieºti 2-3 (1-1)Dunãrea Hinova - Viitorul Floreºti 1-2 (1-1)ªtiinþa Broºteni - Coºuºtea Cãzãneºti 4-3 (0-2)Turul 2 (duminicã, 25 noiembrie)Voinþa Vrata - Recolta DãnceuViitorul Floreºti - CS StrehaiaInter Salcia - Viitorul ªimianAS Turnu Severin - Pandurii CerneþiViitorul Cujmir - Dunãrea Pristolªtiinþa Broºteni - Decebel EºelniþaAS Obârºia de Câmp - Victoria Vânju MareInter Crãguieºti - Dierna Orºova

publicitateOBIECTIV mehedinþean 22 - 28.11.2018pag. 16

pamflet

Mã nepoate, stetei ºi nu mãdumirii nici pãnã acuma. Trecui iopin faþã, pi la prefecturã ºi iereapuzderie de lume. Lume luminatã,ce mai încoace ºi încolo, ziceai cã e23 august sau aºa ceva. Steteau toþiºi sã uitau în sus. Priveau aºa sprecer ºi mai vorbeau unii cu alþii. Mã zic, or fi vãzut vreun OZN, ceva,cã altfel nu sã explicã de ce li sãridicarã ochii la cer. Da sã nu vãgândiþi la oichi în cer, cum sã spuneacândva. Mã aºezai ºi io în rând culumea aleasã ºi priveam aºa, sprecer. Dupã fro orã de uitat în sus, demã durea gâtu ºi-mi lãcrimau ochii,mã dumirii. Lumea aleasã stetea cu

ochii pe un ceas, de e cocoþat suspe clãdirea Prefecturii, de ziceai cãvine Apocalipsa ºi trebe sã vinã laorã exactã, aºa ca trinu. Bine, trinunu vine la orã exactã în Gara

Sucã, nea Aladin bucurosu’, mehedinþenii ºi cãpºunile,ambulanþele lipsã di la Orºova ºi popa deghizatu’

Europeanã Severin, da sã zicem cãaºa ar veni, la orã exactã. ªi aºa aflaicã sã sãrbãtorea centenaru’ cuinaugurarea noului ceas electronic,mare sãrbãtoare pentru oraºulnostru, de ziceai cã vine alaiu deinvestitori în Mehedinþi, când bateceasu de prânz. Bine, pi la prânz sãîmprãºtiarã toþi, cã era ora mesei ºidacã tot inaugurarã ceasu era pãcatsã lase ciorba sã sã rãceascã. Aºafu cu marea inaugurare, evenimentimportant, ce mai. Probabel de 1decembrie sã pregãteºte ºiinaugurarea steagului de peprefecturã, vorba lu al lu Zbanghiu. Mã fraþilor, da când sã mai întâmplã

ceva bun pin judeþulMehedinþi, supunem astaatenþiei cititorilor noºtriobiectivi. Iote cã sã sãmnarãneºte contracte de finanþare cufonduri europene a unorproiecte de cosmetizare a neºtezeci de kilometri de drumuri.Nu ieste rãu, numa sã sã facã.Sã nu sã tot tragã de funiaamânãrilor ca în cazu colectãriideºeurilor în Mehedinþi. Da totieste bine, cã sã mai vãzurãºefii judeþului cu neºte primari,cu neºte consilieri, da ºi cu neaChirilã, di la MinisteruDezvoltãrii. Adicã nea Alin,ditai secretaru de stat, sãbucurã cã ºi-a revãzut foºtiicolegi de la ConsiliulJudeþean. În rest numa de

bine ºi pentru nea Aladin,preºedintele de judeþ ºi succesuri îngãsirea firmei care sã scoatãMehedinþu’ din nãmeþi, cã pãnã laprimãvarã mai e vreme lungã ºi grea.

Da sã nu sã întâmple ca în cazu’Centrului de Deºeuri di la Malovãþ! Bine, între timp sã mai oferirã fro800 locuri de muncã, mai la cãldurã,pin Spania, în agriculturã, da nu sãprea înghesuirã mehedinþenii. Zisãrãcã mai bagã neºte lemne din pãdureºi sã uitã la telenovele spaniole ºide acasã. Chiar aºa, o fi de laudãcând vin alþii sã caute forþã de muncãiar unii, plãtiþi regeºte di la bugetu’de stat, nu fac ce trebuie pentru acrea locuri de muncã pentrumehedinþenii noºtri!? Mã fraþilor, da sã aleasã prafu’ deambulanþele di la Spitalulmunicipal din Orºova. Au maºinilealea milionu de kilometri, sunt caºi casate de multã vreme, numai cãdin lipsa altora, sã carã pacienþiimai mult pe jos. Acuma, aleºiiorºoveni refuzarã sã aloce fondurica spitalul sã-ºi ia o utilitarã în

leasing, probabel ‘mnealor stauprea bine cu sãnãtatea ca sã sãgândeascã ºi la a altora. Da fiecaredoarme aºa cum îºi aºterne. Cã lacâte bucurii au orºovenii, asta lemai lipsea, sã nu aibã nici mãcar omaºinã de doamne ajutã. Mã nepoate, pãnã ºi popii nu maisunt ce ai putea crede cã sunt. Pã sãdeghizã unu în popã, furã ce putu ºicând îl prinsãrã zisã cã el ia di labogaþi ºi dã la sãraci. Iote unde eraRobin Hood al Mehedinþiului ºi noinu ºtiam de el, sã ne ajute ºi cu alþii.Acuma, omu lãsã hainele preoþeºti ºiprobabel data viitoare îl gãsim pe vreoambulanþã, ceva, doamne fereºte. Aia e, veni iarna, îl trimisei pe Sucãîn pãdure dupã lemne, nu veni nicipãnã acuma. Da vã anunþ desprestarea lui, data viitoare.

Pãnã atuncea, hai sã fiþi iubiþiºi optimiºti! nea Mãrin