CAIET DE SARCINI GENERAL COMUN LUCRRILOR DE DRUMURI
CAIET DE SARCINI GENERAL COMUN LUCRRILOR DE DRUMURIMBRCMINTI
RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALDPROIECT TEHNIC nr.
206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul
Galai CUPRINS pag. GENERALITTI ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE
APLICARE 4 ART. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE CAP.I.
NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR ART. 3. ART. 4. ART.
5. ART. 6. ART. 7. ART. 8. AGREGATE FILER LIANTI ADITIVI FIBRE
CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE 4 5 5 6 6 10 11
11 12 12 21 25 29 30 31 4CAP.II. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
ART. 9. COMPOZITIA MIXTURILOR ART.10. CARACTERISTICI
FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE ART.11. STATIA DE ASFALT
ART.12. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT 28 ART.13. FABRICAREA
MIXTURILOR ASFALTICE ART.14. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A
MIXTURILOR ASFALTICE ART.15. CONTROLUL FABRICATIEI CAP.III. MODUL
DE PUNERE N OPER 33 ART.16. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE 33
ART.17. LUCRRI PREGTITOARE33PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare
DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai ART.18.
ASTERNEREA 35 ART.19. COMPACTAREA ART.20. TRATAREA SUPRAFETEI
MBRCMINTEI ART.21. CONTROLUL PUNERII N OPER CAP.IV. CONDITII
TEHNICE DE CALITATE ALE MBRCMINTEI EXECUTATE 37 39 4043ART.22.
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTEI 43 ART.23. ELEMENTE
GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT 45 CAP.V. RECEPTIA LUCRRILOR ART.24.
RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR ART.26.
RECEPTIA FINAL ANEXE 46 46 46 47NR. 1. - UTILIZAREA BITUMULUI
MODIFICAT LA STRATUL DE UZUR DIN BETON ASFALTIC 48 NR. 2. - MIXTURA
ASFALTIC STABILIZAT CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG NR. 3. - REFERINTE
NORMATIVE53 55 ANEXE OPTIONALE (CONFORM PREVEDERILOR PROIECTULUI)
NR. 4. - UTILIZAREA GEOGRILELOR LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE
59 NR. 5. - UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE
SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE
62PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n
comuna Grivia, judeul Galai GENERALITTI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE
APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile
tehnice privind mbrcmintile bituminoase rutiere cilindrate,
executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate
naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice
de calitate prevzute n SR 174-1:2002 si SR 174-2:1997, care trebuie
s fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper si
controlul calittii materialelor si straturilor executate. 1.2.
Caietul de sarcini se aplic la constructia, modernizarea si
reabilitarea drumurilor publice si a strzilor, precum si la
constructia drumurilor de exploatare. 1.3. Tipul de mbrcminte
bituminoas cilindrat la cald se stabileste n proiect de ctre
Proiectant. 1.4. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se
aplic mbrcmintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase
sau executate cu mixturi asfaltice recuperate. ART.2. DEFINIREA
TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 2.1. mbrcmintile rutiere bituminoase
cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate
la cald, fiind alctuite, n general, din dou straturi si anume: -
stratul superior, de uzur, la care se utilizeaz urmtoarele tipuri
de mixturi asfaltice: stabilizate cu fibre; BA8, BA16 si BA25,
betoane asfaltice bogate n criblur, BAR16, beton asfaltic rugos;
BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat. MASF8 si MASF 16,
mixturi asfalticePROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113
km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai - stratul inferior, de
legatur, la care se utilizeaz urmtoarele tipuri de mixturi
asfaltice: criblur; BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietris
concasat; BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietris sortat. 2.2.
n cazurile n care mbrcmintea bituminoas cilindrat se execut ntr-un
singur strat, acesta trebuie s ndeplineasc toate conditiile cerute
pentru stratul de uzur. 2.3. mbrcmintile bituminoase cilindrate
realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa
conform STAS 174-2. mbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu
alte tipuri de mixturi, se vor executa conform urmtoarelor
normative: AND 539-2002 AND 549-2000 AND 553-99 stabilizate cu
fibre de celuloz; realizate cu bitum modificat cu polimeri;
realizate cu bitum aditivat. CAPITOLUL I NATURA, CALITATEA SI
PREPARAREA MATERIALELOR ART.3. AGREGATE 3.1. Pentru mbrcminti
bituminoase se utilizeaz un amestec de sorturi din agregate
naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie s ndeplineasc,
conditiile de calitate n conformitate cu prevederile standardelor
dup cum urmeaz: - cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR
667, tabelul 8; - nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul
10; - nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5; - pietris
si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR
662, tabelul 10. BAD25, beton asfaltic deschis, cuPROIECT TEHNIC
nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,
judeul Galai Clasa minim a rocii din care se obtin agregatele
naturale de carier, n functie de clasa tehnic a drumului sau
categoria strzii, trebuie s fie conform SR 667, tabel 3
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenient a
agregatelor naturale de carier trebuie s fie conform SR 667,
tabelul 2. Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor
asfaltice, trebuie s fie splate n totalitate, nainte de a fi
introduse n instalatia de preparare. Fiecare tip si sort de
agregate trebuie depozitat separat n padocuri, prevzute cu
platforme betonate, avnd pante de scurgere a apei si pereti
desprtitori, pentru evitarea amestecrii si impurificrii
agregatelor. 3.2. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face
dup verificarea acestora. ART.4. FILER Filerul care se utilizeaz la
mbrcminti rutiere bituminoase este de calcar sau de cret, conform
STAS 539, care trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii: - finetea
(continutul n parti fine 0,1 mm) min. 80% - umiditatea -
coeficientul de hidrofilie max. 2% max. 1%. certificatelor de
conformitate care atest calitatean cazul mixturilor asfaltice
stabilizate cu fibre, filerul trebuie s corespund prevederilor STAS
539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm s
fie de 20%. Filerul se depoziteaz n ncperi acoperite, ferite de
umezeal sau n silozuri cu ncrcare pneumatic. Nu se admite folosirea
filerului aglomerat.PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113
km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai ART.5. LIANTI 5.1.
Liantii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice
cuprinse n prezentul caiet de sarcini sunt: - bitum neparafinos
pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100; - bitum modificat cu
polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari; - bitum
aditivat. Acestia se aplic n conformitate cu indicatiile din
tabelul 1. Tabelul 1Tipul mbrcmintii bituminoase mbrcminte
bituminoas din mixtur asfaltic stabilizat cu fibre: - strat de uzur
(cu adaos de Bitum nepaarafinos fibre) conform SR 754: tip D 60/80
sau Bitum modificat cu polimeri - strat de legtur (fr fibre) Bitum
neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80 cu Bitum
modificat cu polimeri Bitum modificat cu polimeri sau Bitum
neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 6080 mbrcminte
bituminoas bitum aditivat: cu Bitum aditivat: pentru drumuri, Tipul
liantuluimbrcminte bituminoas bitum cu polimeri: - strat de uzur -
strat de legtur- strat de uzur si strat de - tip D 60/80a - zona
climateric cald legtur - tip D 80/100a - zona climateric rece
mbrcminte bituminoas cu bitum neparafinos pentru Bitum neparafinos
pentru drumuri, conform drumuri: SR 754:PROIECT TEHNIC nr. 206/2010
Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai-
strat de uzur si strat de - tip D 60/80 - zona climateric cald
legtur - tip D 80/100 - zona climateric receZonele climaterice sunt
delimitate conform figurii 9. Bitumul neparafinos pentru drumuri
tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie s ndeplineasc conditiile
prevzute de SR 754 si Normativul AND 537-2003 si o adezivitate de
minimum 80% fat de agregatele naturale utilizate la lucrarea
respectiv. n caz contrar se utilizeaz bitum aditivat. 5.2. Conform
Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, n scopul cresterii
rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a
rezistentei la fisurare la temperaturi sczute, mbrcmintile
bituminoase, pe drumuri de clasa tehnic IIII si pe strzi de
categorie tehnic I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte
lucrri speciale (locuri de parcare, zone cu accelerri si decelerri
frecvente, etc.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri. n
cazul utilizrii bitumului modificat se vor respecta prevederile
Normativului AND 549 si cele din ANEXA NR. 1 la prezentul caiet de
sarcini. 5.3. n functie de calitatea bitumului si natura
agregatelor, n cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea
aditivrii bitumului. Se va folosi numai bitum aditivat, n cazul n
care adezivitatea bitumului pur fat de agregate naturale este mai
mic de 80%, indiferent de clasa tehnic a drumului sau de categoria
tehnic a strzii, la care se foloseste. Bitumul de baz folosit la
prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este
bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D 80/100, care trebuie s
corespund prevederilor SR 754 si Normativului AND 537-2003.PROIECT
TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna
Grivia, judeul Galai Prepararea bitumului aditivat se efectueaz
conform Normativ AND 553. 5.4. Bitumul, bitumul modificat cu
polimeri si bitumul aditivat se depoziteaz separat, pe tipuri de
bitum, astfel: - bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice
prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, sistem de nregistrare a
temperaturilor (pentru ulei si bitum), gur de aerisire, pompe de
recirculare; - bitumul modificat cu polimeri se depoziteaz n
recipienti metalici verticali, prevzuti cu sistem de nclzire cu
ulei, sistem de recirculare sau agitare permanent, pentru evitarea
separrii componentlor si sistem de nregistrare a temperaturii. Se
recomand ca perioada de stocare s nu depseasc maximum 2 zile, iar
temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie s
fie de minimum 140oC; - bitumul aditivat se depoziteaz n rezervoare
metalice prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, pompe de
recirculare, sistem de nregistrare a temperaturii (pentru ulei si
bitum), gur de aerisire. Se recomand ca perioada de stocare s nu
depseasc 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de
depozitare s fie de (120140)oC. 5.5. Pentru amorsri si badijonri se
va folosi emulsie bituminoas cu rupere rapid sau bitum tiat, cu
respectarea prevederilor STAS 8877. Emulsia bituminoas cationic se
va depozita n rezervoare metalice verticale, curtate n prealabil,
prevzute cu pompe de recirculare si eventual cu nclzire. ART.6.
ADITIVIPROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000
0+500 n comuna Grivia, judeul Galai Aditivii utilizati pentru
prepararea bitumului aditivat folosit la executia mbrcmintilor
bituminoase sunt produse tensioactive, cu compozitie prevzute
productor. Aditivii trebuie s fie agrementati tehnic conform
reglementrilor n vigoare. Aditivii trebuie s ndeplineasc urmtoarele
conditii de baz: - se fie compatibili cu bitumul; - s fie stabili
termic pn la minimum 200oC; - s amelioreze adezivitatea bitumului
fat de agregatele naturale, fr a afecta celelalte caracteristici
ale acestuia; - s nu fie toxici, corozivi sau inflamabili. Tipul de
aditiv si dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu
preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinndu-se seama de
respectarea conditiilor tehnice impuse. Aditivii care se
intentioneaz a se utiliza, vor fi supusi aprobrii Inginerului.
Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va
prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a
calittii. ART.7. FIBRE Fibrele care pot fi folosite la prepararea
mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru executia
mbrcmintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloz,
bitumate sau nebitumate, trebuie s fie agrementate tehnic conform
reglementrilor n vigoare. Tipul si dozajul de fibre n mixtura
asfaltic se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un
laborator autorizat, cu respectarea urmtoarelor conditii tehnice:
si n structur declaratia specific de polar-apolar, a conform celor
de conformitate calittii emis10PROIECT TEHNIC nr. 206/2010
Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai -
epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, n functie de
intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5oC, conform
reglementrilor n vigoare, iar ncercrile pe epruvetele cilindrice
tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2. ART.8. CONTROLUL
CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE Materialele mbrcmintile
destinate fabricrii se mixturilor n asfaltice pentru cu
bituminoase, verific conformitate11prescriptiile din standardele n
vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct. 3.1, pentru
asigurarea conditiilor artate la art. 3, 4, 5 si 6 din prezentul
caiet de sarcini. C A P I T O L U L II MODUL DE FABRICARE A
MIXTURILOR ART.9. COMPOZITIA MIXTURILOR 9.1. Mixturile asfaltice
att pentru stratul de uzur ct si pentru stratul de legtur, pot fi
realizate integral din agregate naturale de carier sau din amestec
de agregate naturale de carier si de balastier, functie de tipul
mixturii asfaltice conform tabelului 2. Tabelul 2Tipul mixturii
asfaltice Agregate naturale utilizate - criblur sort 4-8 si 8-16
Mixturi asfaltice stabilizate cu - nisip de concasare sort 0-4
fibre - filer Beton asfaltic rugos - criblur sort 4-8 si 8-16 -
nisip de concasare sort 0-4 - filer bogate cu criblur sort 4-8,
8-16 si 16-25 nisip de concasare sort 0-4 nisip natural sort 0-4*)
filerBetoane criblurasfalticePROIECT TEHNIC nr. 206/2010
Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul
GalaiBeton asfaltic cu pietris concasat - pietris concasat sort
4-8, 8-16, 16-25 - nisip natural sort 0-4 - filer criblur sort 4-8,
8-16 si 16-25 nisip de concasare sort 0-4 nisip natural sort 0-4*)
filer12Beton asfaltic deschis cu criblur- pietris concasat sort
4-8, 8-16 si 16-25 Beton asfaltic deschis cu pietris - nisip de
concasare sort 0-4 concasat - nisip natural sort 0-4*) - filer -
pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25 Beton asfaltic deschis cu pietris -
nisip de concasare sort 0-4 sortat - nisip natural sort 0-4*) -
filer *) Conform notei de la tabelul 4.Compozitia mixturii
asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat,
tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate n
prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul l face
Antreprenorul n cadrul laboratorului su autorizat, sau l comand la
un laborator autorizat. 9.2. Formula de compozitie, stabilit pentru
fiecare categorie de mixtur, sustinut de studiile si ncercrile
efectuate mpreun cu rezultatele obtinute se supune aprobrii
Inginerului. Aceste studii comport cel putin ncercarea Marshall
(stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC,
densitatea aparent, absorbtia de ap), pentru cinci continuturi de
liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant
prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS
1338/1, numrul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de
mbrcminte la drumuri de clasa tehnic I, II, III (respectiv strzi de
categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de mbrcminte
pentru celelalte clase si categorii.PROIECT TEHNIC nr. 206/2010
Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai Dup
verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propus,
Inginerul, dac nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de
modificare, accept formula propus de Antreprenor. 9.3. Toate
dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt
stabilite n functie de greutatea total a materialului granular n
stare uscat, inclusiv prtile fine; dozajul de bitum se stabileste
la masa total a mixturii. 9.4. Limitele procentelor sorturilor
componente din agregatul total sunt date n tabelul 3. 9.5.
Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie s fie asigurat
pentru fiecare tip de mixtur asfaltic este indicat n tabelul 4 si n
fig. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8. 9.6. Continutul optim de liant se
stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS
1338/1, 2, 3 si trebuie s se ncadreze ntre limitele recomandate n
tabelul 5. Tabelul 5Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice MASF 8
MASF 16 BAR 16m, BAR 16a BAR 16 BA 16m BA 16, BA 16a BA 8, BA 8a BA
25, BA 25a BAPC 16, BAPC 16a BAD 25m de BAD 25, BAD 25a BADPC 25a
BADPS 25, 25, BADPC BADPS Continutul de liant din masa mixturii
asfaltice % 6,77,5 6,57,5 5,76,2 5,76,2 6,07.0 6,37,3 6,07,0 6,37,3
6,57,5 6,57,5 5,57,0 6,07,5 4,05,0 4,05,0 4,05,0 4,05,0 Clasa
tehnic a drumului IV IV IIII IIIII III III II III IVV IVV IVV IVV
IIII IV IIIV IVV Categoria tehnic a strzii IIV IIV IIII IIIII III
III II III IV IV IV IV IIII IIV IIIIV IV13Strat de uzurStrat
legturPROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000 0+500
n comuna Grivia, judeul Galai25a149.7. Raportul filer / liant
recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform
tabelului 6. Tabelul 6Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice bogate n criblur: Strat
uzur de - cu dimensiunea maxim a granulei de 16 mm - cu dimensiunea
maxim a granulei de 25 mm Beton asfaltic cu pietris concasat Strat
legtur de Betoane asfaltice deschise 1,31,8 1,11,8 1,61,8 0,51,4
Raport filer:liant (recomandat) 1,61,89.8. Continutul de fibre
active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16
va fi n limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, n
functie de tipul fibrei utilizate. Continutul optim de fibre se
stabileste prin studii preliminare de laborator, de ctre un
laborator de specialitate autorizat, tinndu-se seama de respectarea
conditiilor tehnice prevzute. ART.10. CARACTERISTICILE
FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 10.1. Caracteristicile
fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de
prob tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate
n laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe
prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul
executiei, precum si din straturile mbrcmintii gata executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei
lucrrilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaz
conform SR EN 12697-27.PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC
113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai 10.2. n lipsa unor
dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale,
caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate
cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie s
ndeplineasc, n timpul studiului de laborator si n timpul
controalelor de fabricatie, conditiile artate n tabelele 7 si 8.
Tabelul 8Tipul mixturii asfaltice CaracteristicaBAR 16, BAR 16a, BA
16, BA 16a, BA 8, BA 8a, BA 25, BA 25a BAD 25, BAD 25a, BADPC 25,
BADPC 25a, BADPS 25, BADPS 25a15Caracteristici pe cilindri
confectionati la presa de compactare giratorie: - Volum de goluri
la 80 de giratii, %, max - Volum de goluri la 120 de giratii, %,
max Rezistenta la deformatii permanente: Fluaj dinamic la 40oC si
1800 pulsuri, 10-4 mm, max Modulul de elasticitate la 15oC, MPa,
min: - zon climateric cald - zon climateric rece Rezistent la
oboseal: numrul de cicluri pn la fisurare la 15oC, min5,0 76009,5
-4200 3600 -3600 3000 4x10510.3. Caracteristicile fizico-mecanice
ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie s se
ncadreze n limitele din tabelul 9. Tabelul 9Caracteristica
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate
(S) la 60oC, KN, min - Indice de curgere (I) la 60oC, mm -
Densitate aparent, kg/m3, min - Absorbtie de ap, % vol
Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare
giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max - Volum de
goluri la 120 de giratii, %, max Tipul mixturii asfaltice BA 16m
BAR 16m BAD 25m 10,0 2,03,5 2350 25 5,0 10,0 2,03,5 2350 35 5,0 8,0
2,03,5 2300 36 9,5PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113
km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul GalaiRezistenta la
deformatii permanente Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4
mm, max Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min Rezistenta la
oboseal: numrul de cicluri pn la fisurare, la 15oC, min 2900 4500
2800 4500 4000 4x1051610.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale
mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie s se ncadreze n
limitele din tabelul 10. Tabelul 10Caracteristica Test
Schellenberg, %, max Caracteristici pe epruvete cilindrice tip
Marshall: - Stabilitate (S) la 60oC, KN, min - Indice de curgere
(I) la 60oC, mm - Densitate aparent, kg/m3, min - Volum de goluri,
% Rezistenta la deformatii permanente: - Fluaj dinamic la 40oC si
1800 pulsuri, 10-4 mm, max - Viteza de deformatie la ornieraj
(VDOP), mm/h: Numrul mediu de vehicule1): < 1500, max 15003000,
max 30006000, max > 6000 - Adncimea fgasului, mm: Numrul mediu
de vehicule1): < 1500, max 15003000, max 30006000, max > 6000
Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min Deformatia permanent la
oboseal (3600 impulsuri) la 15oC, 10-4, max Tipul mixturii
asfaltice MASF 8 MASF 16 0,2 0,2 7,0 1,53,5 2300 34 10000
Temperatura 45oC2) 6,0 4,0 2,0 < 2,0 60oC3) 8,0 6,0 3,5 < 3,5
7,0 1,53,5 2300 34 10000 Temperatura 45oC2) 6,0 4,0 2,0 < 2,0
60oC3) 8,0 6,0 3,5 < 3,56,0 9,0 5,0 8,0 4,0 7,0 < 4,0 <
7,0 3600 12006,0 9,0 5,0 8,0 4,0 7,0 < 4,0 < 7,0 4000
1000NOTE: 1 - Vehicule de transport marf si autobuze, n 24 h,
calculat pentru traficul de perspectiv. 2 - Zon climateric rece 3 -
Zon climateric cald10.5. Determinarea caracteristicilor
fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marsjall, ale mixturilor
asfaltice cu bitum, bitumPROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC
113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai modificat si bitum
aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2. 10.6.
Caracteristicile prevzute n tabelele 8, 9 si 10 se determin conform
metodologiilor prevzute de reglementrile tehnice n vigoare. Testul
Schellenberg se efectueaz conform anexei 2. 10.7. Bitumul continut
n mixtura asfaltic prelevat pe parcursul executiei lucrrilor, de la
malaxor sau de la asternere, trebuie s prezinte un punct de nmuiere
IB cu maximum 9oC mai mare dect bitumul initial utilizat la
prepararea mixturii asfaltice respective. Se excepteaz verificarea
bitumului din mixturile asfaltice tip MASF. conform STAS 60.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar
pregtirea probelor de mixtur asfaltic n vederea extragerii
bitumului din mixtura asfaltic se face conform SR EN 12697-28.
Extragerea si recuperarea bitumului din mixtur, pentru determinarea
acestuia, se face conform SR EN 12697-1, SR EN 126973 si SR EN
12697-4. n cazul n care nu se dispune de aparatura prevzut de SR EN
12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform
STAS 1338-2. ART.11. STATIA DE ASFALT Statia de asfalt va trebui s
fie dotat si s prezinte caracteristici tehnice care s permit
obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi
prevzute de Caietul de sarcini. 11.1. Instalatia de preparare a
mixturilor asfaltice 11.1.1. Centralele de preparare trebuie s fie
automatizate si dotate cu dispozitive de predozare, uscare,
resortare si dozare gravimetric a agregatelor naturale, dozare
gravimetric sau Determinarea punctului de nmuiere IB se
face17PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000 0+500
n comuna Grivia, judeul Galai volumetric a bitumului si filerului,
precum si dispozitiv de malaxare fortat a agregatelor cu liantul
bituminos. Resortarea este obligatorie pentru instalatiile n flux
discontinuu. n cazul instalatiilor n flux continuu, corectia de
umiditate, respectiv corelarea cantittii de agregat natural total
cu cantitatea de bitum introdus n usctor-malaxor se face automat,
pe computer. 11.1.2. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta
trebuie dotat cu sisteme de nregistrare si afisare a temperaturii
bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si s
asigure o precizie a dozrii de +3% pentru agregatele naturale si de
+2% pentru bitum si filer. n cazul dozrii volumetrice a bitumului
se va tine seama de faptul c densitatea acestuia, variaz cu
temperatura astfel nct la 150oC180oC, 1 kg de bitum rutier are un
volum de (1,091,11) l. 11.1.3. Instalatia de preparare a mixturilor
asfaltice trebuie s aib capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h
la o umiditate de 5%. 11.2. Stocarea, nclzirea si dozarea bitumului
11.2.1. Statia de asfalt trebuie s aib rezervoare pentru
depozitarea unei cantitti de bitum mai mare sau cel putin egal cu
media zilnic de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie s aib un
indicator de nivel gradat si un dispozitiv de nclzire a liantului
pn la temperatura necesar, evitndu-se supranclzirea acestuia. Se
interzice nclzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190oC,
n scopul evitrii modificrii caracteristicilor liantului, n procesul
tehnologic. 11.2.2. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele
calde, recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie s
fie dotate18PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000
0+500 n comuna Grivia, judeul Galai cu termometre, a cror
functionare trebuie verificat frecvent. Datele privind verificrile
trebuie trecute ntr-un registru specific. 11.2.3. Instalatia de
preparare a mixturilor asfaltice trebuie s fie dotat cu un sistem
automat de alimentare si dozare a bitumului. Abaterea pentru
continutul de bitum fat de dozajul stabilit prin reteta aprobat de
Inginer privind compozitia mixturii asfaltice este de +0,3%. 11.3.
Stocarea si dozarea filerului La statia de asfalt, filerul trebuie
s fie depozitat n silozuri prevzute cu dispozitive de alimentare si
extragere corespunztoare (pneumatic), care s permit dozarea
filerului, cu toleranta (pe volum) de +1,5% fat de dozajul din
reteta aprobat de Inginer. Nu se admite folosirea filerului
aglomerat. 11.4. Stocarea, dozarea, uscarea si nclzirea agregatelor
11.4.1. Antreprenorul va trebui s asigure stocarea a cel putin o
treime din agregatele necesare lucrrii pentru 1 an de lucru.
Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit,
etichetate, pe platforme amenajate cu pereti desprtitori pentru
evitarea contaminrii sorturilor. Zona n care sunt depozitate
agregatele trebuie s fie usor accesibil si cu scurgerea apelor
asigurat. Platformele trebuie s fie pavate (cu beton de ciment sau
asfalt, si suficient de late, astfel nct s permit depozitarea
volumului de agregate necesar lucrrilor, avnd n vedere c depozitele
nu trebuie s fie mai nalte de 6 m si cu un raport de lungime/ltime
de 3. 11.4.2. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice
trebuie s dispun de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea
uniform a agregatelor astfel nct s se mentin o productie
constant.19PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000
0+500 n comuna Grivia, judeul Galai Agregatele trebuie s fie dozate
gravimetric iar instalatia de dozare trebuie s permit alimentarea
agregatelor conform retetei aprobat de Inginer privind compozitia
mixturii asfaltice, cu abaterile admise fat de granulozitatea
prescris din tabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4).Fractiunea, mm
2531,5 1625 816 48 14 0,200,63 0,10,2 00,120Tabelul 11Abateri
admise fat de doxaj, % +5 +5 +5 +5 +4 +3 +2 +1,511.4.3. Instalatia
de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotat si cu echipamentul
mecanic necesar pentru uscarea si nclzirea agregatelor. 11.5.
Malaxarea Instalatia de preparare a mixturilor trebuie s fie
echipat cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice
omogene. Dac, cuva malaxorului nu este nchis, ea trebuie s fie
prevazut cu o capot pentru a mpiedica pierderea prafului prin
dispersie. Instalatia trebuie s fie prevzut cu un sistem de blocare
pentru mpiedicarea golirii malaxorului nainte de terminarea duratei
de malaxare. Durata de malaxare va fi functie de tipul de
instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili n
cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt naintea nceperii
fabricatiei. 11.6. Stocarea si ncrcarea mixturilorPROIECT TEHNIC
nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,
judeul Galai La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive
si luate msuri speciale pentru evitarea segregrii mixturii
asfaltice n timpul stocrii si/sau la ncrcarea n mijloacele de
transport. Daca se foloseste buncr de stocare, acesta va trebui s
fie nclzit. ART.12. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT naintea nceperii
executiei, Antreprenorul trebuie s supun acceptrii Inginerului
lucrrii, statia de asfalt care va fi utilizat la realizarea
lucrrilor. Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va
autoriza punerea ei n functiune dup ce va constata c debitele
fiecrui constituent permit obtinerea amestecului prescris, n
limitele tolerantelor admise, c dispozitivele de msurare a
temperaturilor sunt etalonate si c malaxorul functioneaz
corespunztor, fr pierderi de materiale.Conditia pentru autorizare o
constituie si existenta tuturor dotrilor si amenajrilor la statie,
a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cilor de acces
la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea
corespunztoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor,
existenta peretilor desprtitori ntre sorturile de agregate,
suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si
ndeprtrii apelor, etc.). Dac amenajrile nu sunt terminate sau
prezint deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface
nainte de autorizarea statiei de asfalt de ctre Inginer. ART.13.
FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE Fabricarea mixturilor asfaltice
pentru mbrcmintile rutiere bituminoase va trebui realizat numai n
statii automate de asfalt.21PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare
DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai 13.1. O atentie
deosebit se va da n special respectrii prevederilor privind
continutul de liant si se va urmri prin, observatii vizuale, ca
anrobarea celor mai mari granule s fie asigurat ntr-un mod
corespunztor. 13.1. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1,
temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea
mixturilor asfaltice trebuie s fie cuprinse ntre urmtoarele valori:
165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 160oC la 170oC
pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea
superioar a intervalului se utilizeaz la executia mbrcmintilor
rutiere bituminoase n zone climatice reci (vezi figura 9).
Toleranta admis a temperaturii bitumului este de +3oC. Trebuie
evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea aceluiasi
bitum de mai multe ori. Dac totusi din punct de vedere tehnologic
nu a putut fi evitat renclzirea bitumului, atunci este necesar
determinarea penetratiei acestuia. Dac penetratia bitumului nu este
corespunztoare se renunt la utilizarea lui. 13.2. nclzirea
agregatelor naturale se va face n usctorul instalatiei de preparare
a mixturilor asfaltice. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1,
temperatura agregatelor naturale n usctor trebuie s fie ntre
urmtoarele valori: 170oC 190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80;
165oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din
partea superioar a intervalului se utilizeaz la executia
mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci (vezi figura
9).22PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000 0+500
n comuna Grivia, judeul Galai Se interzice nclzirea agregatelor
peste 190oC, pentru a evita arderea liantului. Continutul de ap al
agregatelor dup uscare, trebuie s nu depseasc 0,5% si trebuie
verificat cel putin odat pe zi. 13.3. Dup nclzirea agregatelor
naturale n usctor, acestea se resorteaz pe ciururile instalatiei
apoi se cntresc, conform dozajelor stabilite si se introduc n
malaxor unde se amestec, cu filerul rece, dozat separat. Se
introduce bitumul nclzit, dozat n prealabil si se continu
amestecarea. Durata de amestecare este n functie de tipul
instalatiei si trebuie s fie suficient pentru realizarea unei
anrobri complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului
cu liantul bituminos. 13.4. Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel
1, temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie s
fie ntre urmtoarele valori: 160oC 180oC pentru mixturi cu bitum D
60/80 155oC 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile
din partea superioar a intervalului se utilizeaz la executia
mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci (vezi figura
9). Toleranta admis a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea
din malaxor este de +5%. Temperatura mixturii asfaltice la iesirea
din malaxor va fi stabilit astfel ca, tinnd seama de rcirea care
are loc n timpul transportului si a asteptrilor n conditiile
climatice concrete, s se asigure temperatura cerut la asternerea si
compactarea mixturii. ART.14. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A
MIXTURILOR ASFALTICE23PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC
113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai 14.1. nainte de
autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de
preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin ncercri,
astfel nct curba de granulozitate a amestecului de agregate
naturale obtinut, s corespund celei calculate n laborator, n
limitele de tolerant din tabelul 11. 14.2. Dup autorizarea statiei
de asfalt de ctre Inginerul lucrrii, Antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonare: - calibrarea dozatoarelor calde
si reci pentru agregate; - calibrarea dozatorului pentru liant; -
calibrarea dozatorului pentru filer; - a dispozitivelor de msurare
a temperaturilor; - verificarea ecranului dozatorului; -
verificarea functionrii malaxorului. 14.3. Autorizatia de punere n
exploatare va fi dat de Inginer dup ce va constata c debitele
fiecrui constituent permit s se obtin amestecul prescris n limitele
tolerantelor admise. 14.4. Dac, urmare reglajelor, anumite aparate
sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase,
Antreprenorul va trebui s le nlocuiasc, s efectueze din nou
reglajul, dup care s supun din nou aprobarii Inginerului
autorizatia de punere n exploatare. 14.5. Antreprenorul nu are
dreptul la nici un fel de plat pentru imobilizarea utilajului
si/sau a personalului care-l deserveste, n tot timpul ct dureaz
operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere n exploatare,
cu att mai mult n caz de anulare a autorizatiei. ART.15. CONTROLUL
FABRICATIEI Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie fcut
prin verificri preliminare, verificri de rutin n timpul executiei
si verificri n24PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113
km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai cadrul receptiei la
terminarea lucrrilor, cu frecventa mentionat n tabelul 12. Tabelul
12Faza Natura controlului sau Categori a* controlul ui A x x x B C
Frecventa controlului sau25verificrii Studiu Execut ie Studiul
compozitiei mixturii Controlul reglajului instalatiei de preparare
a mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare ncadrarea
agregatelor n zona de granulozitate indicat n caietul de sarcini
pentru tipul de mixtur asfaltic proiectat, inclusiv starea de
curtenie (continutul de impuritti) a agregatelor Temperatura
liantului la introducerea n malaxor Temperatura agregatelor
naturale uscate si nclzite la iesirea din toba de uscare
Functionarea corect a dispozitivelor de cntrire sau dozare
Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din
malaxor, nainte de adugarea liantului (aceasta trebuie corelat cu
dozajul de bitum stabilit pentru mixtur, inclusiv abaterile
admisibile la continutul de liant) Temperatura mixturilor asfaltice
la preparare ncadrarea dozajului de bitum n dozajul stabilit n
laborator Verificarea compozitiei mixturii asfaltice:
granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum, care trebuie s
corespund dozajelor stabilite dea verificrii pentru fiecare tip de
produs naintea nceperii fabricatiei fiecrui tip de mixtur la
nceputul campaniei de lucru sau ori de cte ori se utilizeaz alte
agregate permanent permanentx xla nceputul fiecrei zile de lucru
zilnic sau ori de cte ori se observ o calitate necorespunztoar e a
mixturilor asfaltice n fiecare or a programului de lucru zilnic,
prin extractii zilnicx xPROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC
113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galailaborator, cu
tolerantele admise indicate n tabelul 11 si la pct. 10.2.2. din
caietul de sarcini Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea
la 60oC Indicele de curgere, Fluaj Densitatea aparent Marshall
Absorbtia de ap Marshall x cte o prob de 20 kg la fiecare 200400 to
de mixtur, n functie de productivitatea statiei26* A - ncercri
preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei
mixturilor asfaltice. B - Controlul de calitate n timpul executiei
mbrcmintei. C - Controlul de calitate n vederea receptiei
mbrcmintei.C A P I T O L U L III MODUL DE PUNERE N OPER ART.16.
TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE 16.1. Transportul pe santier a
mixturii asfaltice preparate, se efectueaz cu autocamioanele cu
bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de
temperatur, care trebuie s fie curtate de orice corp strin si
uscate nainte de ncrcare. La distante de transport mai mari de 20
km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum
si pe vreme rece (+10oC +15oC), autobasculantele trebuie acoperite
cu prelate speciale, imediat dup ncrcare. Utilizarea de produse
susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorin, pacur, etc.) este interzis. 16.2. Volumul mijloacelor de
transport, este determinat de productivitatea instalatiei de
preparare a mixturii asfaltice si de punerea n oper, astfel nct s
fie evitate ntreruperile procesului de executie a mbrcmintii.
ART.17. LUCRRI PREGTITOARE 17.1. Pregtirea stratului suportPROIECT
TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna
Grivia, judeul Galai 17.1.1. nainte de asternerea mixturii, stratul
suport trebuie bine curtat. Materialele neaderente, praful si orice
poate afecta legtura ntre stratul suport si mbrcmintea bituminoas
trebuie ndeprtat. n cazul stratului suport din macadam, acesta se
curt si se mtur, urmrindu-se degajarea pietrelor de surplusul
agregatelor de colmatare. 17.1.2. Dup curtare se vor verifica,
cotele stratului suport, care trebuie s fie conform proiectului de
executie. n cazul n care stratul suport este constituit din
mbrcminti existente, aducerea acestuia la cotele prevzute n
proiectul de executie se realizeaz, dup caz, fie prin aplicarea
unui strat de egalizare din mixtur asfaltic, fie prin frezare,
conform prevederilor din proiectul de executie. 17.1.3. Compactarea
si umiditatea trebuie s fie uniform pe toat suprafata stratului
suport. 17.1.4. Suprafata stratului suport trebuie s fie uscat.
17.2. Amorsarea 17.2.1. La executarea mbrcmintilor bituminoase se
vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de
bitum cationic cu rupere rapid. Amorsarea stratului suport se va
face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant
pe metru ptrat n functie de natura stratului suport. 17.2.2.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu n urmtoarele cazuri: pentru
strat de legatur pe stratul de baz din mixtur asfaltic sau pe
stratul suport din mbrcminti asfaltice existente;27PROIECT TEHNIC
nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,
judeul Galai pentru strat de uzur pe strat de legatur cnd stratul
de uzur se execut la interval mai mare de trei zile de la executia
stratului de legatur. Dup amorsare se asteapt timpul necesar pentru
ruperea si uscarea emulsiei bituminoase. 17.2.3. n functie de
natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rmas dup
aplicarea amorsajului, trebuie s fie de (0,30,5) kg/mp.
Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de asa natur nct ruperea s
fie efectiv naintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul
trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii
asfaltice. 17.2.4. Amorsarea se va face n fata finisorului la o
distant max. de 100 m. 17.2.5. La mbrcmintile bituminoase executate
pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, cnd
grosimea total a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai
mic de 15 cm, rosturile se acoper pe o ltime de minimum 50 cm cu
geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. n cazul n care
stratul suport de beton de ciment cu geosintetice. Materialele
geosintetice se aplic pe un strat nou de mixtur asfaltic n grosime
de minimum 2 cm. Punerea n lucru a geogrilelor si/sau a
materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor
din ANEXELE NR. 4 si NR. 5. ART.18. ASTERNEREA prezint fisuri sau
crpturi se recomand acoperirea total a zonei respective cu straturi
bituminoase, armate28PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113
km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai 18.1. Asternerea
mixturilor asfaltice se face n perioada martieoctombrie la
temperaturi atmosferice de peste 10oC, n conditiile unui timp
uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pn la
15 septembrie. 18.2. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaz
numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevzute cu sistem de
nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnic I, II si III si
care asigur o precompactare. n cazul lucrrilor executate n spatii
nguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate
face manual. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu pe fiecare
strat si pe toat lungimea unei benzi programat a se executa n ziua
respectiv. 18.3. n cazul unor ntreruperi accidentale care conduc la
scderea temperaturii mixturii ramas necompactat n amplasamentul
repartizatorului, pn la 120oC, se procedeaz la scoaterea acestui
utilaj din zona de ntrerupere, se compacteaz imediat suprafata
nivelat si se ndeprteaz resturile de mixturi, rmase n captul
benzii. Concomitent se efectueaz si curtirea buncrului si grinzii
vibratoare a repartizatorului. Aceast operatie se face n afara
zonelor pe care exist sau urmeaz a se asterne mixtura asfaltic.
Captul benzii ntrerupte se trateaz ca rost de lucru transversal,
conform prevederilor de la pct. 18.10. 18.4. tabelul 13. Tabelul 13
Mixturile asfaltice trebuie s aib la asternere si compactare, n
functie de tipul liantului, temperaturile prevzute n29PROIECT
TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna
Grivia, judeul GalaiTipul liantului Temperatura mixturii asfaltice
la asternere o C min. 145 140 Temperatura mixturii asfaltice la
compactare o C mm nceput sfrsit 140 135 110 10030D 60/80 D
80/100Msurarea temperaturii va fi efectuat din masa mixturii, n
buncrul finisorului. Mixturile asfaltice a cror temperatur este sub
cea prevzut n tabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din
santier. n acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care
se rcesc n buncrul finisorului, ca urmare a unei ntreruperi
accidentale. 18.5. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu, n
mod uniform, att din punct de vedere al grosimii ct si cel al
afnrii. Asternerea se va face pe ntreaga ltime a cii de rulare.
Atunci cnd acest lucru nu este posibil, Antreprenorul supune
aprobrii Inginerului, ltimea benzilor de asternere si pozitia
rosturilor longitudinale ce urmeaz s fie executate. 18.6. Grosimea
maximal a mixturii rspndite printr-o singur trecere este cea fixat
de caietul de prescriptii speciale sau de Inginer, la propunerea
Antreprenorului, dup realizarea unui sector experimental. 18.7.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat cadentei de
sosire a mixturilor de la statie si ct se poate de constant ca s se
evite total ntreruperile. 18.8. Antreprenorul trebuie s dispun de
un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelri,
imediat dup asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspt
depus nainte de compactare.PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare
DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai 18.9. n buncrul
utilajului de asternere, trebuie s existe n permanent, suficient
mixtur necesar pentru a se evita o rspndire neuniform a
materialului. 18.10. La executarea mbrcmintilor bituminoase o
atentie deosebit se va acorda realizrii rosturilor de lucru,
longitudinale si transversale, care trebuie s fie foarte regulate
si etanse. La reluarea lucrului pe aceeasi band sau pe banda
adiacent, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau
transversal, se taie pe toat grosimea stratului, astfel nct s
rezulte o muchie vie vertical. n cazul rostului longitudinal, cnd
benzile adiacente se execut n aceeasi zi, tierea nu mai este
necesar. Suprafata nou creat prin tiere va fi amorsat, iar mixtura
pentru banda adiacent se asterne, depsind rostul cu 510 cm, acest
surplus de mixtur repartizat, mpingndu-se napoi cu o raclet, astfel
nct s apar rostul, operatie dup care se efectueaz compactarea pe
noua band. Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale
stratului de uzur se vor decala cu minimum 10 cm fat de cele ale
stratului de legtur, cu alternarea lor. Atunci cnd exist si strat
de baz bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic,
rosturile de lucru ale straturilor se vor executa ntretesut. 18.11.
Legtura transversal dintre un strat de asfalt nou si un strat de
asfalt existent al drumului se va face dup decaparea mixturii din
stratul vechi, pe o lungime variabil n functie de grosimea noului
strat, astfel nct s se obtin o grosime constant a acestuia, cu
panta de 0,5%. n plan liniile de decapare, se recomand s fie n form
de V, la 45o. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a
suprafetei, urmat de asternerea si compactarea noii mixturi
asfaltice, pn la nivelul superior al ambelor straturi (nou si
existent).31PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000
0+500 n comuna Grivia, judeul Galai ART.19. COMPACTAREA 19.1. La
compactarea mixturilor asfaltice se aplic tehnologii
corespunztoare, care s asigure caracteristicile tehnice si gradul
de compactare prevzute pentru fiecare tip de mixtur asfaltic si
fiecare strat n parte. Operatia de compactare a mixturilor
asfaltice se realizeaz cu compactoare cu pneuri si compactoare cu
rulouri netede, prevzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel
nct s se obtin un grad de compactare conform tabelului 15. 19.2.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se determin, pe un
sector experimental, numrul optim de treceri ale compactoarelor ce
trebuie utilizate, n functie de performantele acestora, de tipul si
grosimea stratului de mbrcminte. Aceast experimentare se face
nainte de nceperea asternerii stratului n lucrarea respectiv,
utiliznd mixturi asfaltice preparate n conditii similare cu cele
stabilite pentru productia curent. ncercarile de etalonare vor fi
efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Inginerul poate
cere interventia unui laborator autorizat, care s efectueze testele
de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului. Urmare
acestor ncercri, Antreprenorul propune Inginerului: - sarcina si
alte specificatii tehnice ale fiecrui utilaj; - planul de lucru al
fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de treceri pe ct posibil
constant, n fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecrui
utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor si ncrctura
compactorului; - temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie
inferioar celei minime fixat n articolul precedent.32PROIECT TEHNIC
nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,
judeul Galai 19.3. Metoda de compactare propus va fi considerat
satisfctoare dac se obtine pe sectorul experimental gradul de
compactare minim mentionat la pct. 18.1. 19.4. Conform pct. 2.4.4
din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se
consider c numrul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este
cel mentionat n tabelul 14. Compactarea se execut pentru fiecare
strat n parte. Tabelul 14Tipul stratului Ateliere de compactare A B
Compactor cu Compactor cu Compactor cu pneuri de 160 kN rulouri
netede de rulouri netede de 120 kN 120 kN Numr de treceri minime 10
4 12 12 4 1433Strat de uzur Strat de legaturCompactoarele cu pneuri
vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Numrul atelierelor de
compactare se va stabili n functie de dotarea Antreprenorului cu
compactoare (grele, n tandem, etc.) si de numrul punctelor de
asternere-compactare. 19.4. Operatia de compactare a mixturilor
asfaltice trebuie astfel executat astfel nct s se obtin valori
optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate
si suprafatare. 19.5. Compactarea se execut n lungul benzii,
primele treceri efectundu-se n zona rostului dintre benzi, apoi de
la marginea mai joas spre cea ridicat. Pe sectoarele n ramp, prima
trecere se face cu utilajul de compactare n urcare. Compactoarele
trebuie s lucreze fr socuri, cu o vitez mai redus la nceput, pentru
a evita vlurirea mbrcmintii si nu se vor ndeprta mai mult de 50 m n
spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, n
special n lungul bordurilor, n jurulPROIECT TEHNIC nr. 206/2010
Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai
gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, se compacteaz cu
maiul mecanic sau cu maiul manual. 19.6. Suprafata stratului se
controleaz n permanent, iar micile denivelri care apar pe suprafata
mbrcmintii vor fi corectate dup prima trecere a rulourilor
compactoare pe toat ltimea benzii. 19.7. Compactoarele cu pneuri
vor trebui echipate cu sorturi de protectie. ART.20. TRATAREA
SUPRAFETEI MBRCMINTEI Pentru sectoarele ce se execut dup 1
octombrie sau executate nainte de aceast dat n zone umbrite si cu
umiditate excesiv sau cu trafic redus, suprafata mbrcmintei va fi
protejat, aceasta realizndu-se numai cu aprobarea Inginerului, pe
baza constatrilor pe teren. Protejarea se va face prin stropire cu
bitum sau cu emulsie cationic, cu rupere rapid cu 60% bitum diluat
cu ap (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte ap curat
nealcalin) si rspndire de nisip 04 mm cu un continut ct mai redus
de praf, sub 0,1 mm, n urmtoarele cantitti: a. - stropire cu bitum
- rspndire de nisip (de preferint de concasaj) 3...5 kg/mp; b. -
stropire cu emulsie cationic cu 60% bitum diluat cu ap (0,8-1)
kg/mp; - rspndire nisip kg/mp. ART.21. CONTROLUL PUNERII N OPER
3...5 0,5 kg/mp;34PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113
km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai 21.1. n cursul
executiei mbrcmintilor rutiere bituminoase, trebuie s se verifice
cu frecventa mentionat mai jos urmtoarele: - pregtirea stratului
suport: zilnic la nceperea lucrrilor pe sectorul respectiv; -
temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel
putin de dou ori pe zi; - modul de compactare: zilnic; - modul de
executie a rosturilor: zilnic. 21.2. Verificarea caracteristicilor
fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete
Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, nainte de
compactare: cte o prob de 20 kg pentru fiecare 200400 tone de
mixtur asfaltic, indiferent de tipul mixturii, n functie de
productivitatea instalatiei. 21.3. Verificarea calittii stratului
bituminos executat se va face pe o plac de minimum (40x40) cm
pentru fiecare 7.000 m2 suprafat executat (conform SR
174-2:1997/C1:1998) pe care se vor determina urmtoarele
caracteristici: la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru
stratul de uzur si stratul de legtur: - densitatea aparent -
absorbtia de ap - gradul de compactare aceste caracteristici
trebuie s fie conforme cu cele din tabelul 15. Tabelul 15Tipul
mixturii asfaltice Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre: MASF 8 MASF
16 Beton asfaltic rugos: BAR 16m BAR 16a BAR 16 Beton asfaltic
bogat n Densitatea aparent, kg/m3, min 2300 2300 2250 Absorbtia de
ap, % vol Grad de compactare, %, min 97 963526 47PROIECT TEHNIC nr.
206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul
Galaicriblur: BA 16m BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a BA 8, BA 16,
BA 25a, BAPC 16 Beton asfaltic deschis: BAD 25m BAD 25a, BADPC 25a,
BADPS 25a BAD 25, BADPC 25, BADPS 25 2300 2250 26 96362250 22003896
la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de
uzur, pentru clasa tehnic a drumului I, II si categoria tehnic a
strzii, I, II: - rezistenta la deformatii permanente. Rezistenta la
deformatii permanente se msoar prin determinarea vitezei de
deformatie la ornieraj si/sau adncimea fgasului, la temperatura de
45oC pentru zona climateric rece si respectiv de 60oC pentru zona
climateric cald, conform metodologiei stabilite de reglementrile
tehnice n vigoare. Valorile admisibile, n functie de trafic, sunt
prezentate n tabelul 16. Tabelul 16Numrul mediu de vehicule1) <
1500 15003000 30006000 > 6000 Viteza de deformatie la ornieraj
(VDOP), mm/h, max 45oC 6,0 4,0 2,0 < 2,0 Temperatura 60oC 8,0
6,0 3,5 < 3,5 Adncimea fgasului, mm, max Temperatura 45oC 60oC
6,0 9,0 5,0 4,0 < 4,0 8,0 7,0 < 7,0NOT: Vehicule de transport
marf si autobuze, n 24 h calculate, pentru traficul de
perspectiv.21.4. Controlul compactriiPROIECT TEHNIC nr. 206/2010
Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai
21.4.1. n cursul executiei compactrii, Antreprenorul trebuie s
vegheze n permanent la: - etapele executiei s fie cele stabilite la
ncercri; - utilajele prescrise atelierului de compactare s fie
efectiv pe santier si n functiune continu si regulat; - elementele
definite practic n timpul ncercrilor (sarcina fiecrui utilaj,
planul de mers, viteza, presiunea n pneuri, distanta maxim de
deprtare ntre finisor si primul compactor cu pneuri) s fie
respectate cu strictete. Inginerul lucrrii si rezerv dreptul ca, n
cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului, s
opreasc lucrrile pe santier pn cnd Antreprenorul va lua msurile
necesare de remediere. 21.4.2. Calitatea compactrii straturilor
mbrcmintilor bituminoase, se va determina de ctre Antreprenor, pe
tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ.
Verificarea gradului de compactare n laborator se efectueaz pe
epruvete formate din probe intacte, prelevate din mbrcminte (pe
fiecare strat n parte), prin determinarea densittii aparente pe
plcute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparent a
aceluiasi tip de mixtur asfaltic prelevat de la malaxor sau
asternere (nainte de compactare). Gradul de compactare este
stabilit de raportul dintre densitatea aparent a mixturii asfaltice
din strat si densitatea aparent determinat pe cilindrii Marshall
pregtiti n laborator, din aceeasi mixtur asfaltic. n cazul
analizelor de laborator se determin densitatea aparent, absorbtia
de ap si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt
realizate mbrcmintile. Determinrile se vor face conform STAS 1338/1
si STAS 1338/2.37PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113
km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai Probele intacte, se
iau n prezenta delegatului Antreprenorului si Inginerului, la
aproximativ 1 m de la marginea mbrcmintii, ncheindu-se un proces
verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt
alese astfel nct ele s prezinte ct mai corect aspectul calitativ al
mbrcmintii executate. Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate
si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de
comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor
purta o mentiune special. Conditiile tehnice pentru aceste
caracteristici sunt prezentate n tabelul 15. 21.5. Reglarea
nivelmentului Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o
reglare a nivelmentului n raport cu repere independente soselei,
verificarea cotelor este fcut n contradictoriu, pe suprafete
corespunztoare a fiecrei zi de lucru, n ax si la margine (ntre 0,2
si 0,3 m de la marginea stratului) ca si n fiecare dintre profilele
transversale ale proiectului si eventual n toate celelalte puncte
fixate de Inginer. Toleranta pentru ecarturile constatate n raport
cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatur si/sau de
uzur) este +/- 1,5 cm. Dac tolerantele sunt respectate n 95% din
punctele controlate, reglarea este considerat convenabil. C A P I T
O L U L IV CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE MBRCMINTEI EXECUTATE
ART.22. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTEI mbrcmintea
bituminoas cilindrat la cald trebuie s ndeplineasc conditiile din
tabelul 17.38PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113
km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai Tabelul
17Caracteristica Planeitatea n profil longitudinal. 1) Indice de
planeitate, IRI, m/km: - drumuri de clas tehnic III - drumuri de
clas tehnic III - drumuri de clas tehnic IV - drumuri de clas
tehnic V Uniformitatea n profil longitudinal. 1) Denivelri
admisibile msurate sub dreptarul de 3 m, mm - drumuri de clas
tehnic I si strzi de categoria tehnic IIII - drumuri de clas tehnic
II si strzi de categoria IV n alte zone dect cele din zona
rigolelor) - drumuri de clas tehnic IIIV Rugozitatea2) -
Rugozitatea cu pendulul SRT, unitti SRT: drumuri de clasa tehnic
III drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic IVV -
Rugozitatea geometric, HS, mm: drumuri de clasa tehnic III drumuri
de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic IVV - Coeficient de
frecare (GT): drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic
IIIV Omogenitate. Aspectul suprafetei Conditii de admisibilitate
< 2,5 < 3,5 < 4,5 < 5,5 Metoda de ncercare39Reglementri
tehnice n vigoare privind msurtori cu analizorul de profil
longitudinal (APL)< 3,0 SR 174-2 < 4,0 < 5,0> 80 >
70 > 60 > 0,7 > 0,6 > 0,55 > 0,95 > 0,7 Aspect fr
degradri sub form de exces de bitum, fisuri, zone poroase,
deschise, slefuiteSTAS 8849STAS 8849Reglementri vigoare cu aparatul
de Testertehnice msurn GipVizualNOTE 1 - Planeitatea n profil
longitudinal se determin fie prin msurarea indicelui de planeitate
IRI, fie prin msurarea denivelrilor sub dreptarul de 3 m.
Uniformitatea suprafetei de rulare n profil longitudinal se verific
n ax la drumuri si n ax si la rigole la strzi. 2 - Rugozitatea se
determin fie prin msurri cu pendulul SRT, fie prin msurarea
rugozittii geometrice HS. n caz de litigiu se determin rugozitatea
cu pendulul SRT.PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113
km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai Determinarea
caracteristicilor suprafetei mbrcmintei se efectueaz n termen de o
lun de la executia acestora, nainte de data receptiei la terminarea
lucrrilor. ART.23. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMIT Verificarea
elementelor geometrice include si ndeplinirea conditiilor de
calitate pentru stratul suport si fundatie, nainte de asternerea
mixturilor asfaltice, n conformitate cu prevederile STAS 6400. 23.1
Grosimea straturilor va fi prevzut n profilul transversal tip din
proiect. Verificarea grosimii mbrcmintii se face n functie de
datele nscrise n buletinele de analiz ntocmite pe baza ncercrii
probelor din mbrcmintea gata executat, iar la aprecierea comisiei
de receptie prin maximum dou sondaje pe km, efectuate la 1 m de
marginea mbrcmintii. Abaterile limit locale admise n minus fat de
grosimea prevzut n proiect, pentru fiecare strat n parte, pot fi de
maximum 10%. Abaterile n plus nu constituie motiv de respingere a
lucrrii. 23.2. Ltimile straturilor vor fi cele prevzute n proiect.
Eventualele abateri limit locale admise pot fi de maximum +50 mm.
23.3. Pantele n profil transversal si longitudinal sunt indicate n
proiect. Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale
pot fi cuprinse n intervalul +5 mm/m, att pentru stratul de legatur
ct si pentru stratul de uzur la drumuri si n intervalul +2,5 mm/m
pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens. 23.4. Abaterile limit
locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fat de
cotele profilului proiectat si cu conditia respectrii pasului de
proiectare prevzut.40PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113
km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai CAPITOLUL V RECEPTIA
LUCRRILOR ART.24. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE Receptia pe faze
determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de
legatur si de uzur, se vor efectua conform Regulamentului privind
controlul de stat al calittii n constructii aprobat cu HG 272/94 si
conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie
determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul
Constructiilor volumul 4 din 1996. ART.25.RECEPTIA LUCRRILOR)
Receptia preliminar a lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz
conform Regulamentului de receptie a lucrrilor n constructii si
instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de
receptie examineaz lucrrile executate fat de documentatia tehnic
aprobat si de documentatia de control ntocmit n timpul executiei.
Verificarea uniformittii suprafetei de rulare se face conform pct.
20.5. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa
drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. La strzi cota n ax
de verific n proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele
rigolelor, pe toat lungimea traseului n punctele de schimbare ale
declivittilor. Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si
pe probe ce se iau pentru verificarea calittii mbrcmintii. Evidenta
tuturor verificrilor n timpul executiei lucrrilor face parte din
documentatia de control a receptiei preliminare. PRELIMINAR(LA
TERMINAREA41PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000
0+500 n comuna Grivia, judeul Galai n perioada de verificare a
comportrii n exploatare a lucrrilor definitive, care este de un an
de la data receptiei preliminare a mbrcmintii, toate eventualele
defectiuni ce vor apare se vor remedia de ctre Antreprenor. ART.26.
RECEPTIA FINAL Receptia final se va face conform Regulamentului
aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a
comportrii n exploatare a lucrarilor definitive.42PROIECT TEHNIC
nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia,
judeul Galai ANEXA NR. 3 REFERINTE NORMATIVE I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme categorii a national. privind
ncadrarea n drumurilor de interes privind si43Ordinul MT nr.
45/1998- Norme tehnice proiectarea, construirea modernizarea
drumurilor.Ordinul MT nr. 46/1998- Norme tehnice privind stabilirea
clasei tehnice a drumurilor publice.Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000
- Norme metodologice privind conditiile de publicat n MO
397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a
restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona
drumului public si/sau pentru protejarea drumului. NGPM/1996 NSPM
nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 - Norme muncii. generale de
protectia si- Norme privind exploatarea ntretinerea drumurilor si
podurilor.- Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea
cu mijloace tehnice de stingere. - Instructiuni proprii de
securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si
exploatare a drumurilor si podurilor.Ordin AND nr. 116/1999II.
NORMATIVE TEHNICEPROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113
km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai AND 539-2002 -
Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu
fibre de celuloz, destinate executrii mbrcmintilor bituminoase
rutiere. - Normativ privind mbrcmintile bituminoase cilindrate la
cald, realizate cu bitum modificat cu polimeri. - Normativ privind
executia mbrcmintilor bituminoase cilindrate la cald realizate din
mixtur asfaltic, cu bitum aditivat. - Normativ privind executia
mbrcmintilor bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixturi
asfaltice cu bitum aditivat.44AND 549-2000AND 553-99AND 559-99III.
STANDARDE STAS 42-68 STAS 60-69 SR 61:1997 STAS 113-74 SR
174-1:2002 - Bitumuri. penetratiei. Determinarea- Bitumuri.
Determinarea punctului de nmuiere. Metoda cu inel si bil. -
Bitumuri. ductilittii. Determinarea- Bitumuri. Determinarea
punctului de rupere Fraass. -Lucrri de drumuri. mbrcminti
bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de
calitate. - Lucrri de drumuri. mbrcminti bituminoase cilindrate,
executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea siSR
174-2:1997+ SR 174-2:1997/C1:1998PROIECT TEHNIC nr. 206/2010
Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai
punerea n oper a mixturilor asfaltice si receptia mbrcmintilor
executate. - Filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n
pulbere. - Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier.
Conditii tehnice de calitate. - Agregate naturale si piatr
prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate. -
Bitum drumuri. neparafinos pentru45STAS 539-79 SR 662:2002SR
667:2001SR 754:1999 STAS 863-85- Lucrri de drumuri. Elemente
geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare. - ncercri
pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 2: Analiza granulometric. Site de control, dimensiuni
nominale ale ochiurilor. - Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si
mbrcminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor,
pregtirea probelor si confectionarea epruvetelor. - Lucrri de
drumuri. Mixturi asfaltice si mbrcminti bituminoase executate la
cald. Metode de determinare si ncercare. - Lucrri de drumuri.
Mixturi asfaltice si mbrcminti bituminoase executate la cald.
Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea
epruvetelor.SR EN 933-2:1998STAS 1338/1-84STAS 1338/2-87STAS
1338/3-84PROIECT TEHNIC nr. 206/2010 Modernizare DC 113 km.0+000
0+500 n comuna Grivia, judeul Galai STAS 6400-84 - Lucrri de
drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale
de calitate. - Lucrri de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de
rulare. Metode de msurare. - Emulsii bituminoase cationice cu
rupere rapid pentru lucrrile de drumuri. - Lucrri de drumuri.
Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale.
Metoda de determinare cantitativ. - Mixturi asfaltice. Metode de
ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1:
Continutul de bitum solubil. - Mixturi asfaltice. Metode de
ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 3:
Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ. - Mixturi asfaltice.
Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fractionare. - Mixturi
asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 27: Prelevarea probelor.46STAS 8849-83STAS 8877-72STAS
10.969/3-83SR EN 12.697-1:2002 + + SR EN 12.697-1/AC:2002SR EN
12.697-3:2002 + + SR EN 12.697-3/AC:2002SR EN 12.697-4:2002 + + SR
EN 12.697-4/AC:2002SR EN 12.697-27:2002PROIECT TEHNIC nr. 206/2010
Modernizare DC 113 km.0+000 0+500 n comuna Grivia, judeul Galai SR
EN 12.697-28:2002 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru
mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor
pentru determinarea continutului de bitum, a continutului de ap si
a compozitiei granulometrice.47Ads by Google
