CERTIFICAREA FIRMELOR

CONFORM STANDARDELOR ISO

1

CUPRINS

GENERALITATI

1. MANAGEMENTUL CALITATII1.1.Definitie1.2.Scop

2. STRATEGII IN DOMENIUL MANGEMENTULUI CALITATII2.1. Inspectia si controlul calitatii2.2. Asigurarea calitatii2.3. Managementul calitatii totale – TQM 2.4. Premiul Juran pentru Calitate

3. SISTEMELE DE MANAGEMENT AL CALITATII3.1. PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII – ISO 9000:20063.2. Abordare bazată pe proces3.3. Politica referitoare la calitate şi obiectivele calităţii3.4. Documentaţie3.6. Îmbunătăţire continuă3.7. Perechea unitara de standarde SR EN ISO 9001 si SR EN ISO 90043.8 Compatibilitate cu alte sisteme de management

4. Cerinţe referitoare la SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII 4.1 Documente de referinţă pentru implementarea SMC4.2.Definiţii şi Prescurtări4.3.„Ciclul lui Deming”

5.SR EN ISO 9001-20085.1 Generalitati5.3. Privire de ansamblu asupra standardului5.4.Conditiile standardului ISO 9001-2008 - cerinţe

6.PROIECTAREA, IMPLEMENTAREA SI DOCUMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITATII6.1. Proiectarea si implemetare a sistemului de management al calitatii6.2. Documentarea6.3. Structura unei proceduri documentate6.4. Scurta descriere a procedurilor documentate cerute expres de ISO 9001-2008

7. AUDITAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL CALITATII7.1.Auditul 7.2.Managementul programului de audit

2

7.3. Activitatile auditului 7.4. Competenta auditorilor7.5.Evaluarea auditorilor

8.BIBLIOGRAFIE

9. ANEXE Principalele standarde din familia ISO 9000Legislatie referitoare la standarde de calitate ISONoi standarde ISODirective UE privind calitatea si securitatea produselor Directive UE de MediuDirective UE din domeniul sanatatii si securitatii in munca

3

GENERALITATI

Certificarea in conformitate cu standardul ISO 9001 prezinta un inalt interes pentru organizatiile insesi, pentru furnizorii lor, pentru clienti si pentru autoritatile statului, organisme legislative in ansamblu. Tot mai multe firme sunt interesate de "Certificarea ISO 9001", este o consecinta naturala, normala a nivelului de competenta manageriala existent in organizatie, este expresia competentei organizatiei de a oferi produse/ servicii de inalta calitate, de a oferi satisfactii tuturor celor interesati de rezultatele ei.

O problema majora o reprezinta lipsa instruirii in domeniul calitatii, Problema instruirii trebuie privita ca fiind o problema prioritara, atat la nivelul conducerii, la nivel de compartimente, la restul angajatilor, cat si la nivelul viitorilor antreprenori.

O preocupare constanta a firmelor din orice domeniu este aceea de a fi competitive, de a ramane pe piata, de a castiga o pozitie favorabila pe piata. Conditia de a atinge aceste tinte este acea de a oferi produse / servicii de calitate la un pret accesibil. Una din modalitatile de a obtine si de a garanta calitatea produselor / serviciilor este aceea de a implementa in cadrul firmei un sistem de management al calitatii (SMC). Prin acest sistem se controlează toate procesele din cadrul unei firme incepand de la procesul de conducere pana la cel de livrare a produselor / serviciilor.

Sistemele de management al calitatii sunt mijloace prin care firmele produc si livreaza produsele si serviciile realizate la o calitate stabilita, adica aceea care satisface cerintele clientilor.

Avantajele implementarii sistemului calitatii intr-o firma sunt:

• cresterea satisfactiei clientilor: cu cat afacerile firmei se bazeaza mai mult pe satisfacerea clientilor, cu atat mai mult va rezulta o atragere sporita a acestora;

• sporirea eficientei: un sistem eficient al calitatii permite unei firme sa satisfaca cerintele clientilor sai si sa produca ceea ce se cere, nici mai mult, nici mai putin. De asemenea, sistemul pune accentul pe masurile de prevenire a defectelor, ceea ce conduce la diminuarea volumului rebuturilor si a pierderilor de orice fel;

• moralul angajatilor: implicarea necesara a angajatilor si faptul ca ei contribuie in mod pozitiv la realizarea produsului final este un element de ridicare a moralului; ei stiu ce au de facut si astfel problema resposabilitatilor este clarificata;

• organizare mai eficienta si mai prompta: implicarea personalului conduce la organizarea unei firme foarte motivate deoarece ei se vor obisnui sa puna calitatea pe primul plan;

• pozitie mai buna pe piata: beneficiind de un randament sporit si avand costuri mai mici, firma este cu un pas inaintea concurentilor sai

4

Pentru a fi recunoscute sistemele de management al calitatii urmeaza un proces de certificare ISO 9001:2008 care aduce pentru o firma avantaje suplimentare, printre care:

o firma dovedeste clientilor ca este serioasa in ceea ce priveste calitatea

o firma isi depaseste concurentii care nu sunt certificati

o protectia sporita impotriva raspunderii juridice privind produsul livrat (certificarea sistemului calitatii al unei firme este o dovada a angajamentului acesteia de a produce servicii si produse fara defecte si poate sprijini un furnizor atunci cand siguranta sau aplicabilitatea au fost puse in discutie)

Certificarea ISO 9001 implica niste costuri suplimentare pentru o firma de aceea multe firme mici cu putere financiata redusa evita sa se angajeze in astfel de cheltuieli. Pentru a ramane insa pe o piata concurentiala o firma trebuie sa faca acest efort pentru ca exista riscul de a fi exclusa de pe piata. Clientii se vor orienta intotdeauna spre acele firme care le garanteaza un produs / serviciu obtinut in conditiile unui sistem de management al calitatii.

Costurile certificarii ISO 9001 sunt:

• taxe de inscriere si evaluare catre organismul de certificare pentru a acoperi procesul de certificare a firmei si auditarea sistemului pentru a evalua conformitatea lui cu standardul

• taxe anuale de certificare si supraveghere platite catre organismul de certificare pentru efectuarea de audituri si evaluari si pentru continuarea certificarii

• taxele pentru consultanta si alte cheltuieli

• echipamente si materiale: sistemul calitatii cere sa se elaboreze manuale, sa se stabileasca proceduri, sa se defineasca instructiuni de lucru, sa se intocmeasca formulare.

Orice activitate economică, trebuie sa ofere servicii de calitate care sa fie concepute intr-un sistem de management al calitatii bazat pe standardele ISO 9000 care au la baza principii, valori, obiective, strategii.

Implementarea propriu-zisă a sistemului de management al calităţii în companie înseamnă:

• realizarea instrumentelor de lucru

• stabilirea referenţialelor (reglementări şi acte normative, standarde, modele),

• elaborarea documentaţiei (manualul calităţii, proceduri şi instrucţiuni, chestionare, formulare, fişe, registre sau aplicaţii informatice),

• informarea întregului personal şi instruirea personalului implicat în lucrul cu aceste instrumente

• examinarea finală, printr-un audit intern, a funcţionării sistemului şi luarea eventualelor măsuri corective şi a celor preventive care se impun.

• certificarea conformităţii sistemului cu referenţialul adoptat de companie ca model de bună practică, de regulă cu un standard; această acţiune se derulează printr-un audit extern, terţă parte, efectuat de către un organism de certificare acreditat şi este finalizată prin emiterea unui certificat de conformitate, însoţit de o marcă de certificare a conformităţii.

5

Certificarea sistemelor de management

Organizatiile ce doresc certificarea sistemelor de managemnet pot opta pentru :

1. Certificarea sistemului de management al calităţii în conformitate cu cerinţele standardului ISO 9001:2008

2. Implementarea unui sistem INTEGRAT de management conform unor standarde distincte:

• ISO 9001:2008 – managementul calităţii• ISO 14001:2005 – managementul de mediu• ISO 17799:2002 – managementul securităţii informaţiilor• OHSAS 18001:1999 – managementul sănătăţii şi securităţii

ocupaţionale• SA 8000:2001 – managementul responsabilităţii sociale

Se certifică individual sistemele distincte de management, însă se acceptă realizarea (parţial) a unei documentaţii comune

O certificarea a sistemelor integrate de management reprezinta cea mai buna solutie pentru o organizatie.

Managerii, responsabilii cu calitatea pot opta pentru abordarea simpla a avantajelor sistemelor integrate de management respectiv managementul integrat calitate-mediu-sanatate si securitate ocupationala reprezinta domeniile managementului care sunt intercorelate pe principii si structuri asemanatoare.

Integrarea a doua sau mai multe sisteme de management intr-un sistem de management integrat poate avea urmatoarele avantaje:

• simplificarea sistemelor de management deja existente; • cresterea beneficiilor aduse de fiecare sistem in parte; • optimizarea consumului de resurselor utilizate; • micsorarea costurilor de mentinere a mai multor sisteme de management;

Prin urmare, un Sistem de Management Integrat (SMI) ar trebui sa contina in mod curent, toate sistemele necesare, concentrandu-se cu precadere pe Sistemele de Management al Calitatii, Mediului si Sanatatii si Securitatii Ocupationale. Aceasta inseamna ca toate procesele si documentele care le descriu ar trebui sa fie integrate.

SMI este o combinatie, in functie de necesitatile interne ale organizatiei :

1. Sistem de Management Integrat Calitate – Mediu (ISO 9001 – ISO 14001)

6

2. Sistem de Management Integrat Calitate - Sanatate si Securitate Ocupationala (ISO 9001 – OHSAS 18001)

3. Sistem de Management Integrat Mediu - Sanatate si Securitate Ocupationala (ISO 14001 – OHSAS 18001)

4. Sistem de Management Integrat Calitate - Mediu - Sanatate si Securitate Ocupationala (ISO 9001 – ISO 14001 – OHSAS 18001)

Sistem de Management al Calitatii conform cu SR EN ISO 9001: 2008

Familia de standarde ISO 9000 reprezinta o serie de standarde referitoare la sistemul de management al calitatii, care urmaresc asigurarea satisfactiei clientilor si obtinerea de produse si servicii conforme.

ISO 9001:2008 specifica cerintele unui sistem de management al calitatii pentru orice tip de societate indiferent de marimea si domeniul de activitate care isi propune sa creasca permanent satisfactia clientilor.

Responsabilitatea managementului are in vedere:- definirea politicii conducerii privind calitatea, obiectivele si tintele de atins;- orientarea politicii organizatiei catre client, in scopul satisfacerii cerintelor acestuia;- organizarea functionala cu responsabilitati pe nivele ierarhice bine definite;- definirea functiilor specifice de supraveghere a Sistemului de Management al Calitatii;- definirea proceselor de comunicare in interiorul organizatiei si analiza periodica a functionarii Sistemului de Management al Calitatii.

Standardul SR EN ISO 9001:2001 promoveaza adoptarea unei abordari a managementului calitatii bazata pe proces in elaborarea, implementarea si imbunatatirea eficacitatii sistemului de management al calitatii, in vederea cresterii satisfactiei clientului prin indeplinirea cerintelor acestuia.

Sistem de Management de Mediu conform cu SR EN ISO 14001: 2005

Familia de standarde ISO 14000 reprezinta o serie standarde internationale referitoare la mediu. Acestea constituie cadrul de dezvoltare al unui sistem de management de mediu, în vederea gestionarii aspectelor de mediu semnificative asociate activitatilor unei organizatii, precum si baza (cerintele) pentru efectuarea verificarii gradului de conformare prin audituri.

ISO 14001 reprezinta standardul de baza (de cerinte) din familia de standarde ISO 14000. Standardul se aplica tuturor organizatiilor care doresc sa imbunatateasca o serie de aspecte referitoare la protectia mediului si prevenirea poluarii intr-un context social economic.

Standardul SR EN ISO 14001: 2005 acopera o paleta de 5 directii de actiune:1. Sisteme de management de mediu2. Audit de mediu3. Evaluarea protectiei comunitatilor umane fata de activitatile industriale cu impact negativ

7

4. Clasificarea din punctul de vedere al politicii de mediu5. Evaluarea ciclurilor de viata ale produselor si serviciilor

Avantajele implementarii ISO 14001

• Imbunatatirea performantelor de mediu ale organizatiei • Reducerea mai multor tipuri de costuri ( de mediu , de operare, de asigurare) • Reducerea riscurilor de accidente si incidente de mediu • Reducerea poluarii mediului inconjurator si a riscului de poluare • Crearea unor atuuri competitive si imbunatatirea pozitiei pe piata • Facilitatea conformarii legislative • Sporirea credibilitatii fata de clienti si mediul asociativ • Micsorarea consumului de materii prime si energie • Identificarea oportunitatilor create de piata ecologica • Asigurarea planificarii in timp , graduala si suportabila , a costurilor pentru actiuni

de mediu • Imbunatatirea managementului global si a performantei organizatiei

Scopul implementarii

Implementarea integrala a cerintelor standardului ISO 14001 si aducerea sistemului de management de mediu la nivel certificabil. Respectarea normelor privind mediul inconjurator impuse de Comunitatea Europeana tuturor organizatiilor .

Sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale conform cu

SR EN OHSAS 18001:2008

OHSAS este abrevierea din engleza a “Ocupational Healt and Safety Management Systems”OHSAS 18001:2008 este un standard international privind Sistemul de Management al Sanatatii si Securitatii Ocupationale, ce ofera acele masuri necesare pentru controlul riscurilor in domeniul sanatatii si securitatii muncii si pentru imbunatatirea performantelor in acest domeniu.

Beneficiile implementarii unui sistem OHSAS:

• reducerea numarului de angajati accidentati prin prevenirea si controlul pericolelor • reducerea majora a riscurilor de accidente in munca • asigura o forta de munca inalt calificata prin motivarea angajatilor • reducerea pierderilor de material cauzate de accidente si caderi ale fluxului de

productie • reducerea costurilor timpului nelucrat datorat accidentelor de munca • asigura pe acte repectarea normelor specifice de protectie a muncii • cresterea eficientii si productivitatii in cadrul societatii

8

1. MANAGEMENTUL CALITATII

1.1.Definitie

Managementul calităţii: Activităţi coordonate pentru conducerea şi controlul unei organizaţii din punct de vedere al calităţii.

Sistemul de management al calităţii: Sistem de management pentru conducerea şi controlul unei organizaţii din punct de vedere al calităţii.

Practic sistemul de management al calitatii este un mod de conducere a organizatiei orientat

catre client sau mai bine zis orientat spre respectarea, de catre produsul/serviciul furnizat, a

tuturor cerintelor clientului.

Calitatea …

Din punct de vedere al marketingului:

“Satisfacerea nevoilor clienţilor…”

Din punct de vedere al producătorilor:

“Conformitate cu specificaţiile (cerinţele)…”

Din punct de vedere al clientului (utilizatorului):

“adecvat scopului şi utilizării…”

1.2.Scop Atitudinea organizaţiei faţă de client ( calitatea pentru client ) şi faţă de necesităţile şi aşteptările acestuia. Atitudinea constă în nivelul de conştientizare şi implicare a personalului organizaţiei în implementarea necesităţilor şi a aşteptărilor clientului şi a obiectivelor organizaţiei. Tot prin atitudine se inţelege şi modul în care personalul este responsabilizat în vederea implementării necesităţilor şi aşteptărilor clientului şi a obiectivelor organizaţiei.

Sistemul de management al calităţii reprezintă instrumentul prin intermediul căruia managementul financiar – contabil acţionează pentru îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă ai organizaţiei.

Pe piata româneasca evolutia conceptului calitate se manifesta mai mult sau mai putin evoluat, calitatea pentru client :

Cresterea volumului exportului de produse si servicii

Cresterea ponderii sectorului privatizat in cadrul economiei nationale

9

Instrumentul prin intermediul căruia se poate obţine profitul, este Sistemul de Management al Calităţii

2.STRATEGII IN DOMENIUL MANGEMENTULUI CALITATII

2.1. Inspectia si controlul calitatii

Conform ISO 9000-2006 inspectia reprezinta: " evaluare a conformitatii prin observare si judecare insotite dupa cum este cazul,

de masurare, incercare sau comparare cu un calibru. Inspectia asigura verificarea conformitatii cu specificatia de referinta.

Conform ISO 9000-2006 controlul calitatii reprezinta: " parte a managementului calitatii, concentrata pe indeplinirea cerintelor calitatii ". Filozofia controlului calitatii asigura detectarea produselor, proceselor, echipamentelor si serviciilor neconforme inainte de a ajunge la client. In ciuda imbunatatirii inspectiei in timpul procesului si a aplicarii metodelor de control statistic, controlul calitatii are limitele sale. Inspectiile si incercarile implica cheltuieli suplimentare, nu asigura identificarea tuturor neconformitatilor si nici rezolvarea cauzelor primare ale acestora.

2.2. Asigurarea calitatiiConform ISO 9000-2000 asigurarea calitatii reprezinta: "parte a managementului calitatii, concentrata pe furnizarea increderii ca cerintele calitatii vor fi indeplinite ". Cuvintele cheie ale acestei definitii sunt:

"furnizarea increderii corespunzatoare".

Deci cheia realizarii calitatii dorite o constituie planificarea, "construirea" calitatii pas cu pas in loc de a constata la final daca s-a realizat sau nu calitatea dorita.

Sistemele calitatii bazate pe principiul prevenirii confera incredere in mod egal furnizorului si clientului ca cerintele vor fi satisfacute cu consecventa "de prima data si de fiecare data".

2.3. Managementul calitatii totale – TQM

Managementul calitatii totale reprezinta: "Mod de management al unei organizatii,

concentrat asupra calitatii, bazat pe participarea tuturor membrilor acestei si care vizeaza

un succes pe termen lung prin satisfacerea clientului precum si avantaje pentru toti

membrii organizatiei si pentru societate".

10

Managementul calitatii totale este o strategie organizationala fundamentata pe ideea ca performanta in atingerea unei calitati superioare este realizata doar prin implicarea cu perseverenta a intregii organizatii in procese de imbunatatire permanenta. Obiectivul este cresterea eficientei si eficacitatii in satisfacerea clientilor.

Elementele definitorii din Managementul Calitatii Totale sunt: “imbunatatire permanenta” si “la nivelul intregii organizatii”.

Exista atat teoreticieni cat si practicieni care aseamana principiile TQM cu cele ale standardelor de calitate ISO 9000. Intre ele insa exista o diferenta majora cel putin la nivel de proces: TQM este orientata catre oameni, care sunt provocati permanent sa gaseasca solutii pe cand ISO 9000 este orientata spre proceduri detaliate, scrise si verificate frecvent. TQM are nevoie de oameni inovativi si flexibili, ISO 9000 isi doreste oameni rigurosi si disciplinati.

Managementul calitatii totale presupune printre altele si o lupta permanenta pentru a se obtine “0” defecte.

PRINCIPII:

• Cultura Calităţii• Imbunătăţirea continuă• Orientarea totală către client ( intern, extern )• Implicarea conducerii si a personalului• Masurarea costurilor ( eficienţă economică )• Promovarea filozofiei prevenirii• Sistem solid de management.

REZULTATE

Reducerea costurilor Sistem perfecţionat de raportare Autoritate si responsabilitate pentru angajaţi Avantaje concurenţiale obţinute prin Marketing Depaşirea concurenţei Eliminarea risipei

2.4. Premiului Roman pentru Calitate – Premiul pentru Excelenta – J.M.JURAN

Printre precusrsorii calitatii se numara si Joseph Moses Juran – cetatean amarican de origine romana – este recunoscut pe plan international ca fiind cel mai important expert contemporan in managementul calitatii.

Conceptele, principiile, metodele si instrumentele sale – unele dezvoltate si publicate inca in perioada interbelica – sunt astazi larg recunoscute si aplicate in organizatii din toata lumea. M.JURAN a elaborat numeroase lucrari ca: Managerial Breakthrough, Quality Planning and Analysis, Quality Control Handbook, si altele

11

Contributia exceptionala a dr. J.M.JURAN la dezvoltarea managementului calitatii i-a fost recunoscuta prin acordarea a peste 40 de medalii si titluri onorifice. Cele mai importante sunt National Medal of Technology (inmanata in 1992 de presedintele Bush pentru „contributia sa de o viata la stabilirea principiilor si metodelor prin care intreprinderile isa pot dezvolta propria capabilitate de a fi competitive pe piata mondiala”) si Order of the Sacred Treasure (acordat de Imparatul Japoniei pentru „dezvoltarea controlului calitatii in Japonia si facilitarea relatiilor de prietenie intre SUA si Japonia”). Membru de Onoare al Academiei Romane, de. J.M.JURAN acceptat cu placere ca Premiul Roman pentru Calitate sa-i poarte numele. Mai multe detalii referitoare la activitatea si viata sa se pot afla din website-ul Institutului Juran din SUA: www.juran .com

TRILOGIA JURAN

Managementul calitatii se realizeaza cu ajutorul acelorasi trei metode: planificare, control si imbunatatire. Numele metodelor devin: planificarea calitatii, controlul calitatii si imbunatatirea calitatii.

Planificarea calitatii

Etape

• Se fixeaza obiectivele calitatii

• Se identifica clientii

• Se determina nevoile clientilor

• Se elaboreaza caracteristicile produselor

• Se elaboreaza procesele capabile sa produca caracteristicile produselor

• Se stabilesc metodele de control al procesului si se transfera planurile rezultate

catre compartimentul de productie

Controlul calitatii

Etape

• Se evalueaza calitatea reala

• Se compara calitatea reala cu obiectivele calitatii

• Se actioneaza asupra diferentelor

Imbunatatirea calitatii

Etape

• Se stabileste infrastructura necesara pentru a asigura imbunatatirea anuala a

calitatii

• Se identifica ceea ce trebuie efectiv imbunatatit-proiectele de imbunatatire

• Se stabileste o echipa cu responsabilitati clare

• Se asigura resursele, motivatia si instruirea necesara echipei pentru:

12

• -diagnosticarea cauzelor

• -stimularea gasirii remediilor

• -stabilirea mijloacelor de control pentru a se mentine progresul

3. SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITATII .

FAMILIA ISO 9000

Standardul SR EN ISO 9000:2006 descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calităţii şi specifică terminologia pentru acestea. Pe lângă terminologie, standardul cuprinde şi o anexă cu diagrame conceptuale care furnizează reprezentări grafice ale relaţiilor dintre termenii din diverse domenii referitoare la sistemele de management al calităţii.

3.1. PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII – ISO 9000:2006

• Un principiu de management al calităţii reprezintă o regulă cuprinzătoare şi fundamentală de comducere şi funcţionare a unei organizaţii, care are ca scop îmbunătăţirea continuă a performanţei pe termen lung orientându-se pe satisfacerea clienţilor şi ţinând cont în acelaşi timp şi de necesităţile acţionarilor şi angajaţii organizaţiei.

ISO 9000:2006 defineste 8 principii de management al calităţii pentru îmbunătăţirea performanţei unei organizaţii, care pot fi utilizate în acest scop, de managementul de la cel mai înalt nivel al organizaţiei, şi anume:

1. Orientarea către client , datorată dependenţei de clienţi, înseamnă:• înţelegerea necesităţilor curente şi viitoare ale clienţilor,• satisfacerea cerinţelor clienţilor,• depăşirea aşteptărilor clienţilor.

Organizaţiile depind de clienţii lor şi de aceea trebuie să înţeleagă necesităţile actuale şi viitoare ale clienţilor să îndeplinească cerinţele clienţilor şi să tindă spre depăşirea aşteptărilor clienţilor.

Aplicarea acestui principiu duce la implementarea urmatoarelor actiuni:• Determinarea necesităţilor şi aşteptărilor ( problemele ) clientului care pot fi

rezolvate cu produsele sau serviciile furnizate de organizaţie

• Transformarea necesităţilor şi aşteptărilor clientului în cerinţe

• Exprimarea prin specificaţii şi obiective a cerinţelor

• Realizarea produsului sau a serviciului cu respectarea cerinţelor

• Masurarea satisfacţiei clientului şi depaşirea acesteia,

• Consecvenţă de la o livrare la alta

13

2. Leadership, înseamnă stabilirea de către liderii organizaţiei a unităţii dintre scopul şi orientarea organizaţiei prin crearea şi menţinerea implicării personalului în realizarea obiectivelor organizaţiei.

Aplicarea acestui principiu duce la implementarea următoarelor acţiuni:• Stabilirea şi planificarea obiectivelelor la nivele şi funcţii relevante management

• Stabilirea responsabilităţilor privind administrarea proceselor SMC

• Promovarea lucrului în echipa multifuncţională constituită pe orizontala organigramei

• Conştientizarea, responsabilizarea, motivarea şi implicarea personalului în

dezvoltarea atitudinii faţă de calitatea pentru client

3. Implicarea personalului, presupune motivarea şi utilizarea capacităţilor personalului în realizarea obiectivelor organizaţiei.

Aplicarea acestui principiu duce la implementarea de către personal a următoarelor acţiuni:• Stabilirea şi implementarea sistemului prin care personalul să se implice voluntar în implementarea cerinţelor clientului şi în stabilirea şi planificarea obiectivelor – modelul KAIZEN• Implicarea personalului de către management

• Conştientizarea personalului cu privire la importanţa implicarii în rezolvarea problemelor organizaţiei şi în îmbunătăţirea continuă

• Acceptarea simţului de proprietate şi a responsabilităţii pentru a rezolva problema.

• Cautarea de oportunităţi pentru îmbunătăţire.

• Implicarea activă în căutarea de oportunităţi pentru a-şi îmbunătăţi competenţa, cunoştinţele şi experienţa.

• Impărtăşirea liberă a cunoştinţelor şi experienţei personale în cadrul echipei.

• Concentrarea pe crearea valorii adăugate pentru client.

• Aplicarea inovaţiei şi creativităţii în promovarea obiectivelor organizaţiei.

• Reprezentarea mai bună a organizaţiei în faţa clienţilor, comunităţii locale şi societăţii în general.

• Obţinerea satisfacţiei din propria muncă.

• Mândria că face parte din organizaţie.

4. Abordarea bazată pe proces, înseamnă gruparea activităţilor pe procese relevante în obţinerea obiectivelor organizaţiei, în scopul determinării eficiente a rezultatelor

Aplicarea acestui principiu duce la implementarea urmatoarelor actiuni:

• Definirea proceselor necesare pentru obtinerea rezultatelor dorite.

14

• Identificarea si masurarea datelor de intrare si a datelor de iesire a procesului.

• Identificarea interfetelor procesului cu celelalte functii ale organizatiei.

• Evaluarea riscurilor, consecintelor si efectelor posibile ale procesului asupra clientului, furnizorului si a altor factori implicati.

• Stabilirea clara a responsabilitatii si autoritatii pentru administrarea procesului.

• Identificarea clientilor si furnizorilor interni si externi ai procesului.

• Considerarea etapelor, activitatilor, fluxului, masurilor de control, necesitatilor de instruire, echipamentelor, metodelor, informatiilor, materialelor si altor resurse necesare pentru a obtine rezultatul dorit, inca din faza de proiectare a procesului.

5. Abordarea managementului ca sistem, presupune identificarea¸ înţelegerea şi conducerea organizaţiei privită ca un sistem de procese corelate, ceea ce permite identificarea rapidă a eficacităţii şi eficienţei organizaţiei în realizarea obiectivelor sale.

Aplicarea acestui principiu duce la implementarea urmatoarelor actiuni:o Stabilirea şi implementrea sistemului de management ca un sistem de procese conectate şi în interacţiuneo Definirea furnizorilor şi a clienţilor procesului şi a relaţiei dintre aceştiao Stabilirea şi implementarea metodelor de operare, control, monitorizare şi măsurare a proceselor şi a valorii adugate de acesteao Stabilirea şi implementrarea acţiunilor pentru realizarea indicatorilor planificaţi şi îmbunătăţirea continua a acestora

6. Îmbunătăţirea continuă a performanţei trebuie să devină obiectiv permanent al organizaţiei.

Aplicarea principiului imbunatatirea continua duce la implementarea urmatoarelor actiuni:

Stabilirea îmbunătăţirii continue ca obiectiv permanent

Utilizarea adecvată a surselor de îmbunătăţire continuă

Utilizarea metodologiei PDCA ca un proces structurat de îmbunătăţire continuă la nivelul proceselor cap. 7 din ISO 9001 / 2008

Utilizarea evaluarilor periodice fata de criteriile de excelenta stabilite pentru a identifica zonele unde exista posibilitatea de imbunatatire.

Imbunatatirea continua a eficientei si eficacitatii tuturor proceselor.

Promovarea actiunilor bazate pe prevenire.\

Stabilirea masurilor si obiectivelor pentru urmarirea imbunatatirilor.

15

Recunoasterea realizarilor.

7. Abordarea pe bază de fapte în luarea deciziilor, presupune decizii luate în baza analizei datelor şi informaţiilor.

Aplicarea acestui principiu duce la implementarea urmatoarelor actiuni:

• Stabilirea si mentinerea unui sistem adecvat de raportare prin:

• Stabilirea datelor relevante pentru performanţa organizaţiei şi a SMC

• Stabilirea şi implementarea metodelor de colectare şi prelucre

• Colectarea, prelucarea şi furnizarea datelor relevante

• Analiza, documentarea şi furnizarea prin rapoarte management a informaţiilor relevante pentru decizia şi acţiunea managerială

• Implementarea îmbunătăţirii continue utilizând informaţiile relevante

• Intelegerea importantei tehnicilor statistice.

• Luarea de decizii si implementarea de actiuni pe baza rezultatelor echilibrului dintre analiza logica, experienta si intuitie.

8. Relaţii reciproc avantajoase cu furnizorul presupun o relaţie reciproc avantajoasă între organizaţie şi furnizorii săi.

Aplicarea acestui principiu duce la implementarea urmatoarelor actiuni:

♦ Identificarea si selectarea furnizorilor cheie.

♦ Stabilirea relatiilor cu furnizorii care pun in balanta castigurile pe termen scurt si consideratiile pe termen lung pentru organizatie si societate in general.

♦ Crearea unui sistem clar si deschis de comunicare.

♦ Initierea dezvoltarii si imbunatatirii comune ale produselor si proceselor.

♦ Stabilirea impreuna a unei intelegeri clare a necesitatilor clientului.

♦ Cunoasterea comuna a informatiilor si planurilor viitoare.

♦ Monitorizarea şi măsurarea performanţei parteneriatului

♦ Recunoasterea imbunatatirilor si realizarilor furnizorului.

Cele 8 principii de management al calităţii constituie baza standardelor de management al calităţii din cadrul familiei ISO 9000.

16

Concepte referitoare la management ( ISO 9000 / 2006 )

Definitiile conceptelor specifice sistemelor de management al calitatii si conexiunile dintre acestea, conform ISO 9000:2005, sunt prezentate in schema de mai jos:

17

Management:Activităţi

coordonate pentru a orienta şi a

controla o organizaţie

Management la cel mai înalt nivel:

Persoană sau grup de persoane de la cel mai înalt nivel care orientează şi controlează o

organizaţie

Politica referitoare la calitate:

Intenţii şi orientări generale ale unei organizaţii referitoare la

calitate aşa cum sunt exprimate oficial de managementul la cel

mai înalt nivel.

Obiectiv al Calităţii:

Ceea ce se urmăreşte sau este avut în vedere referitor la

calitate.

Managementul Calităţii:Activităţi

coordonate pentru a orienta şi a

controla o organizaţie în ceea

ce priveşte

Planificarea Calităţii:Parte a managementului calităţii, concentrată pe stabilirea obiectivelor calităţii şi care specifică procesele operaţionale şi resursele aferente necesare pentru a îndeplini obiectivele calităţii.

Controlul Calităţii:

Parte a managementului calităţii, concentrată pe îndeplinirea cerinţelor calităţii.

Asigurarea Calităţii:

Parte a managementului calităţii, concentrată pe furnizarea încrederii că cerinţele calităţii vor fi îndeplinite.

Îmbunătăţirea Calităţii:

Parte a managementului calităţii, concentrată pe creşterea abilităţii de a îndeplini cerinţe ale calităţii.

Sistem:Ansamblu de

elemente corelate sau în interacţiune.

Sistem de management:

Sistem prin care se stabileşte politica şi obiectivele şi

prin care se îndeplinesc acele

obiective.

Sistem de management al

calităţii:Sistem prin care se stabileşte politica

şi obiectivele calităţii şi prin

care se îndeplinesc acele obiective.

3.2. Abordare bazată pe proces

PROCES - Set de activitati interdependente sau interactiune care transforma intrarile in iesiri (conform ISO 9000 – 3.4.1.)

Alte definitii :

1. Orice activitate sau set de activitati care utilizeaza resurse pentru a transforma intrarile in iesiri (ISO 9000, 2.4)

2. O activitate utilizand resurse si condusa pentru a transforma intrarile in iesiri.

Standardul ISO 9001-2008 promovează ca metodă de conducere a unei organizaţii “abordarea bazată pe proces”, întrucât, din practică, s-a constatat că o organizaţie, privită ca o sumă de procese, funcţionează eficace dacă fiecare proces este eficace, iar corelarea între procese este optimă şi ţinută sub control.

Eficacitatea este măsura în care activităţile planificate sunt realizate şi sunt obţinute rezultatele planificate.

“Abordarea bazată pe proces” reprezintă identificarea şi managementul sistematic al proceselor utilizate în cadrul unei organizaţii şi, în special, interacţiunile dintre astfel de procese.

Abordarea ca procese cu legaturile si interactiunile dintre acestea, a tuturor activitatilor din cadrul organizatiei permite abordarea intregului sistem de managementul calitatii ca un proces prin care sunt tinute sub control “ in mod continuu” procesele desfasurate si intercatiunile dintre acestea in scopul evaluarii eficacitatii si eficientei sistemului, a satisfactiei clientilor si altor parti interesate si in scopul imbunatatirii continue.

18

Îmbunătăţirea continuă:Activitate repetată pentru a creşte abilitatea

de a îndeplini cerinţe.

Familia de standarde ISO 9000:2006 defineşte un “model de sistem de management al calităţii bazat pe proces”, ce este ilustrat in figura de mai jos.

Procesele necesare functionarii unui sistem de managementul calitatii trebuie sa includa:

a) Procese de management b) Procese de alocare si utilizare eficienta a resurselor c) Procese de realizare a produsului ( serviciului ) d) Procese de masurare, analiza si imbunatatire

Avantajele abordarii de proces pentru sisteme de managementul calitatii este ca se accentueaza importanta :

a) Intelegerii si realizarii cerintelor b) Necesitatea de a considera procesele in termini de valoare adaugata ( se realizeaza

ceva )

19

Clienti,

autoritati,

asociatii etc..

Clienti,

autoritati,

asociatii etc.

Realizarea produsului

Managementulresurselor

Responsabilitatea managementului

Masuri, analiza,

imbunatatiri

Iesiri Serviceprodus

Intrari

SATISFACTIE

CERINTE

Imbunatatire continua

Documentare,

comunicare

c) Obtinerea de rezultate din eficacitatea si performantele proceselor d) Imbunatatirea continua a proceselor bazata pe masurarea realizarii obiectivelor

3.3. Politica referitoare la calitate şi obiectivele calităţii

Politica referitoare la calitate şi obiectivele calităţii confera orientare şi ţinte organizaţiei. Politica referitoare la calitate asigură un cadru pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor calităţii. Obiectivele calităţii trebuie să fie consecvente în raport cu politica referitoare la calitate şi cu angajamentul de îmbunătăţire continuă, să conţină şi obiective de calitate privind produsele şi să fie măsurabile.

3.4. Documentaţie

Tipurile de documente utilizate în sistemele de management al calităţii sunt:

1. manualul calităţii - document care furnizează informaţii adecvate, atât pentru scopuri interne cât şi pentru scopuri externe referitoare la sistemul de management al calităţii;

2. planuri ale calităţii - documente care descriu cum se aplică sistemul de management al calităţii unui anumit produs, proiect sau contract;

3. specificaţii - documente care stabilesc cerinţe;

4. ghiduri - documente care stabilesc recomandări sau sugestii;

5. proceduri, instrucţiuni de lucru şi desene - documente care furnizează informaţii despre modul în care se realizează activităţi şi procese;

6. înregistrări - documente care furnizează dovezi obiective ale activităţilor efectuate sau ale rezultatelor obţinute;

Fiecare organizaţie stabileşte volumul documentaţiei cerute şi suportul care va fi utilizat, funcţie de: • tipul şi mărimea organizaţiei;• complexitatea şi interacţiunile proceselor;• complexitatea produselor;• cerinţele clientului;• cerinţele de reglementare aplicabile;• abilităţile demonstrate ale personalului;• măsura în care este necesar să se demonstreze îndeplinirea cerinţelor sistemului de

management al calităţii.

20

3.5. Îmbunătăţire continuă

Imbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii are ca scop creşterea satisfacţiei clienţilor şi a părţilor interesate.

Imbunatatirea continua poate fi realizata prin :

a) activitati de imbunatatire pas cu pas a proceselor existente , de catre personalul implicat . Prin interfetele si interactiunile definite si imbunatatirile in cadrul unor procese sunt transmise in alte procese.

b) proiecte de imbunatatire vizand procesele existente sau realizarea de noi procese modernizate

Elementele care pot fi luate in consideratie pentru realizarea imbunatatirii continue sunt:

- eficacitatea, adica obtinerea rezultatelor impuse - eficienta , obtinerea rezultatelor cu costuri minime - satisfactia cerintelor reglementate sau ale societatii - inlaturarea unor deficiente sau puncte slabe - utilizarea de metode mai bune, noi etc.- planificarea si controlul modificarilor - cresterea performantelor produsului si a satisfactiei clientului

Modalitatile si actiunile implicate in realizarea imbunatatirii continue sunt : - planificarea si controlul realizarii obiectivelor planificate - analiza datelor incercarilor, masurarii, monitorizarii produsului si procesului - informatii de feed-back din procese si din livrarea si utilizarea produselor - rezultatele auditurilor interne si analizei efectuate de management - evaluarea satisfactiei clientilor - cerintele noi ale clientilor sau societatii - experienta personalului propriu - rezultate financiare

3.6. Perechea unitara de standarde SR EN ISO 9001 si SR EN ISO 9004 Cele doua ISO 9001 şi ISO 9004 sunt standarde ale SMC, se constituie într-o pereche de instrumente de management complementare, dar pot fi utilizate şi independent, astfel:

• au domenii de aplicare diferite• au o structură similară cu scopul de a facilita utilizarea lor ca o pereche unitară.

ISO 9001 poate fi utilizat de organizaţii pentru:

� aplicarea în scopuri interne� pentru certificare� pentru scopuri contractuale şi se concentrează asupra eficacităţii SMC în satisfacerea cerinţelor clientului.

21

ISO 9004 furnizează îndrumări într-un domeniu mai larg de obiective ale unui SMC decât ISO 9001, îndeosebi pentru îmbunătăţirea continuă a performanţelor şi a eficienţei globale a unei organizaţii, cât şi a eficacităţii acesteia.

ISO 9004 este ghid pentru organizaţiile care doresc să depăşească nivelul ISO 9001 urmărind îmbunătăţirea continuă a performanţei şi nu este destinat să fie utilizat pentru certificare sau în scopuri contractuale.

3.7. Compatibilitate cu alte sisteme de management

• ISO 9001 este aliniat cu standardul ISO 14001: 1996 pentru a mări compatibilitatea

celor două standarde în beneficiul comunităţii de utilizatori.

• ISO 9001 nu include cerinţe specifice altor sisteme de management cum ar fi: � managementul mediului� managementul sănătăţii ocupaţionale � managementul securităţii informaţiei� managementul financiar � managementul riscului

• şi face posibilă corelarea cu alte sisteme de management implementate în organizaţie.

22

4. CERINŢE REFERITOARE LA SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII

4.1 Documente de referinţă pentru implementarea SMC

Politica organizaţiei, inclusiv Politica referitoare la calitate.Angajamentul managementului referitor la calitate.Strategiile şi obiectivele organizaţiei, inclusiv cele referitoare la calitate.ISO 9001 / 2008 : Sisteme de management al calităţii. Cerinţe.ISO 9000 / 2006 : Sisteme de management al calităţii. Principii

fundamentale şiVocabular.

ISO 9004 / 2001 : Sisteme de management al calităţii. Ghid pentru imbunătăţirea performanţei.

SR ISO 10013 / 1997, : Ghid pentru elaborarea manualelor calităţii.

SR ISO 190011 / 2003, : Ghid pentru auditarea sistemelor calităţii.SR EN 30012-1 / 1996 : Condiţii de asigurarea calităţii pentru echipamentele de

măsurare.EFQM : Modelul european de excelenţă – TQM.

Cerinţe legale şi de reglementare referitoare la: Produs sau serviciu Procese SMC Calificare şi abilităţi personal Sănătatea şi siguranţa personalului

Protecţia mediului Alte cerinţe identificate de organizaţie ( cerinţe de piaţa )

Familia de standarde ISO 9000 prezentată mai jos a fost elaborată pentru a ajuta organizaţiile, de orice tip sau mărime, să implementeze şi să conducă eficace sisteme de management al calităţii.

ISO 9000 descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calitatii si specifica terminologia pentru sistemele de management al calitatii.

23

ISO 9001 specifica cerinte pentru un sistem de management al calitatii atunci când o organizatie are nevoie sa-si demonstreze abilitatea de a furniza produse care indeplinesc cerintele clientului si de reglementare.

ISO 9004 furnizeaza linii directoare care iau in considerare atât eficacitatea, cât si eficienta sistemului de management al calitatii. Scopul acestui standard este imbunatatirea performantei organizatiei si satisfactiei clientilor precum si a altor parti interesate

ISO 19011 furnizeaza indrumari referitoare la auditarea sistemelor de management al calitatii si al mediului. Seria ISO 9000:2006 formeaza un ansamblu coerent de standarde pentru sistemul de management al calitatii care faciliteaza intelegerea mutuala in comertul national si international.

4.2.Definiţii şi Prescurtări

4.2.1.Definiţii

Acreditarea unui laborator : - recunoaşterea oficială a competenţei unui laborator pentru executarea unor anumite tipuri de încercări.

Certificarea unui produs: - Atestarea, de către o terţă parte, independentă şi imparţială, a conformităţii unui produs cu cerinţele specificate.

Certificarea unui sistem al unei organizaţii: - atestarea, de către o terţă parte independentă şi imparţială, a capabilităţii organizaţiei de a demonstra conformitatea cu standardul de referinţă.

Termeni referitori la calitate:

Calitate: Măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplinesc cerinţele

Cerinţă: Nevoie sau aşteptare care este declarată, în general implicită sau obligatorie

Clasă: Categorie sau rang dat diferitelor cerinţe referitoare la calitate pentru produse, procese sau sisteme având acceaşi utilitate funcţională

Capabilitate: Abilitatea unei organizaţii, sistem sau proces de a realiza un produs care va îndeplini cerinţele pentru produs

Satisfacţia clientului: Percepţia clientului despre măsura în care cerinţele sale au fost îndeplinite

Termeni referitori la management:

Caracteristică: Trăsătură distinctivă

24

Sistem: Ansamblu de elemente corelate sau în interacţiune

Sistem de management: Sistem prin care se stabileşte politica şi obiectvele şi prin care se îndeplinesc acele obiective

Sistem de management al calităţii: Sistem de management prin care se orientează şi se controlează o organizaţie în ceea ce priveşte calitatea

Politica referitoare la calitate: Intenţii şi orientări generale ale unei organizaţii referitoare la calitate aşa cum sunt exprimate oficial de managementul la cel mai înalt nivel

Obiectiv al calităţii: Ceea ce se urmareşte sau este avut în vedere referitor la calitate.

Management: Activităţi coordonate pentru a orienta şi controla o organizaţie

Managementul la cel mai înalt nivel: Persoană sau grup de persoane de la cel mai înalt nivel care orientează şi controlează o organizaţie

Managementul calităţi i : Activităţi coordonate pentru a orienta şi controla o organizaţie în ceea ce priveşte calitatea.

Planificarea calităţii: Parte a managementului calităţii concentrată pe stabilirea obiectivelor calităţii şi care specifică procesele operaţionale şi resursele aferente necesare pentru a îndeplinii obiectivele calităţii

Controlul calităţii: Parte a managementului calităţii concentrată pe îndeplinirea cerinţelor calităţii

Asigurarea calităţii: Parte a managementului calităţii concentrată pe furnizarea încrederii că cerinţele calităţii vor fi îndeplinite

Imbunătăţirea calităţii: Parte a managementului calităţii concentrată pe creşterea abilităţii de a indeplinii cerinţe ale calităţii

Imbunătăţirea continuă: Activitate repetată pentru a creşte abilitatea de a îndeplini cerinţe

Eficacitate: Măsura în care activităţile planificate sunt realizate şi sunt obţinute rezultatele planificate

Eficientă: Relaţie între rezultatul obţinut şi resursele utilizate

Termeni referitori la organizaţie:

Organizaţie: Ansamblu de persoane şi facilităţi cu responsabilităţi, autorităţi şi relaţii definte

Structură organizatorică: Ansamblu de responsabilităţi, autorităţi şi relaţii dintre persoane

Parte interesată: Persoane sau grup care are un interes legat de performanţa sau succesul unei organizaţii

Infrastructură: Sistem de facilitaţi, echipamente sau servicii necesare pentru funcţionarea organizaţiei

Mediul de lucru: Ansamblu de condiţii în care se desfaşoară activitatea

Client: Organizaţie sau persoană care primeşte un produs

25

Furnizor: Persoană sau grup care are un interes legat de performanţa sau succesul unei organizaţ

Termeni referitori la proces sau produs:

Proces: Grup de activităţi corelate sau în interacţiune care transformă intrari în ieşiri

Produs: Rezultatul unui proces

Proiect: Proces unic care constă dintr-un ansamblu de activităţi coordonate şi controlate, cu data de început şi finalizare, întreprins pentru realizarea unui obiectiv conform cerinţelor specifice şi care include constrângeri referitoare la timp, costuri şi resurse

Proiectare şi dezvoltare: Ansamblu de procese care transformă cerinţe în caracteristici specificate sau specificaţii ale unui produs, proces sau sistem

Procedura: Mod specificat de desfaşurare a unei activităţi sau a unui proces

Termeni referitori la caracteristici:

Caracteristică: Trasatură distinctivă

Caracteristică a calităţii: Caracteristică intrinsecă a unui produs, proces, sau sistem referitoare la o cerinţă

Trasabilitate: Abilitatea de a regasi istoricul, realizarea sau localizarea a ceea ce este luat în considerare

Dependabilitate: Termen care cuprinde descrierea disponibilităţilor şi factorii care o influenţează: performanţa de fiabilitate, performanţa de mentenablitate şi performanţa logisticii de mentenanţă

Termeni referitori la conformitate:

Conformitate: Îndeplinirea unei cerinţe

Neconformitate: Neîndeplinirea unei cerinţe

Defect: Neîndeplinirea unei cerinţe referitoare la o utilizare intenţionată sau specificată

Acţiune corectivă: Acţiunea de eliminare a cauzei unei neconformităţi detectate sau a unei situaţii nedorite

Acţiune preventivă: Acţiunea de eliminare a cauzei unei neconformităţi potenţiale

Corecţie: Acţiune întreprinsă pentru a elimina o neconformitate constatată

Reprelucrare: Acţiune intreprinsă asupra unui produs neconform, pentru a-l face conform cu cerinţele

Reclasare: Modificarea clasei unui produs neconform pentru a-l face conform cu cerinţe care diferă de cele iniţiale

Rebutare: Acţiune asupra unui produs neconform pentru a împiedica utilizarea acestuia în scopul iniţial

26

Derogare înainte de fabricaţie: Autorizare de a se abate de la cerinţele specificate iniţial pentru un produs înainte de realizare

Derogare dupa fabricaţie: Autorizare de utilizare şi eliberare a unui produs care nu este conform cu cerinţele specificate

Eliberare: Autorizarea de a trece la urmatoarea etapă a unui process

Termeni referitori la documentaţie:

Document: Informaţia împreună cu mediul sau suport

Informaţie: Date semificative

Specificaţie: Document care stabileşte cerinţe

Inregistrare: Document prin care se declară rezultate obţinute sau furnizează dovezi ale activităţilor realizate

Planul calităţii: Document care specifică ce proceduri şi resurse asociate trebuie aplicate, de cine şi când, pentru un anumit proiect, produs, proces sau contract

Manualul calităţii: Document care descrie sistemul de management al calităţii al unei organizaţii

Termeni referitori la examinare:

Dovadă obiectivă: Date care susţin ca ceva exista sau este adevărat

Inspecţie: Evaluare a conformităţii prin observare şi judecare, insoţite dupa caz, de măsurare, încercare sau comparare cu un calibru

Incercare: Determinarea uneia sau a mai multor caracteristici în conformitate cu o procedură

Verificare: Confirmare, prin furnizare de dovezi obiective că au fost îndeplinite cerinţele specificate

Validare: Confirmare, prin furnizarea de dovezi obiective, că au fost îndeplinite cerinţele pentru o anumită utilizare sau aplicare intenţionată

Proces de calificare: Proces prin care se demonstrează capabilitatea de a îndeplini cerinţe specificate

Analiză: Activitatea de determinare a potrivirii, adecvanţei şi eficienţei în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor stabilite

Termeni referitori la audit:

Audit: Proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit şi de evaluare a lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit

27

Program de audit: Ansamblu de unul sau mai multe audituri planificate pe un anumit interval de timp şi orientate spre un scop anume

Criterii de audit: Ansamblu de politici, proceduri sau cerinţe utilizate ca referinţă

Dovezi de audit: Inregistrări, enunţarea faptelor sau alte informaţii care sunt relevante în raport cu criteriile de audit şi verificabile

Competenţă: Aptitudini demonstrate de a aplica cunoştinţe şi îndemânări

Termeni referitori la asigurarea calităţii proceselor de măsurare.

Sistem de control al măsurarii: Ansamblu de elemente în corelaţie sau care interacţionează pentru realizarea confirmării metrologice şi controlului continuu al procesului de măsurare

Proces de măsurare: Ansamblu de operaţii având ca scop determinarea valorii unei mărimi

Confirmare metrologică: Ansamblu de operaţii cerute pentru a se asigura că echipamentul de măsurare este conform cu cerinţele de utilizare avute în vedere

Echipament de măsurare: Software, etalon, material de referinţă sau aparatura auxiliară sau combinaţii ale acestora necesare pentru a realiza un proces de măsurare

Functie metrologică: Funcţie cu responsabilitate organizaţională pentru definirea şi implementarea sistemului de control al măsurării.

Pentru informatii suplimentare consultati : dictionarul de calitate http://www.standard-team.com/index.php?keret=szotar&lang=ro

4.2.2. Prescurtări.

SMC : Sistem management calitate PM : Proces management PA : Proces afacere PS : Proces suport PF : Proces feedbakc Q.F.D. : Desfăşurarea funcţiei calitate S.P.C. : Controlul statistic al proceselor M.D.A.C.L. : Manipulare, depozitare, ambalare, conservare, livrare D.M.M. : Dispozitive de monitorizare şi măsurare A.M.D.E. : Analiza modurilor de defectare şi a efectelor defectărilor

(analiza riscurilor ) S.M.A.R.T : Cerinţe obiectiv

S : Specific M : Măsurabil A : Realizabil R : Relevant T : Delimitat în timp

28

4.3.„Ciclul lui Deming” - PDCA

• Tuturor proceselor li se poate aplica metodologia cunoscută sub numele “Planifică – Efectuează – Verifică – Acţionează (Plan -P, Do -D, Check -C, Act -A)”. • Dezvoltat pentru prima dată de Walter Shewhart în anii “20 şi popularizat mai târziu de W. Edwards Deming de unde şi denumirea de “Ciclul lui Deming” se aplică în toate domeniile, pentru fiecare proces în parte component al SMC cât şi procesului de realizare a produsului privit ca un ansamblu în cadrul organizaţiei.

P.D.C.A. : Metodologie aplicată proceselor, care constă în promovarea etapelor:

P ( Plan ) : Planifică - Stabileşte obiectivele şi procesele necesare obţinerii rezultatelor în concordanţă cu cerinţele clientului şi cu politicile organizaţiei

D ( Do ) : Efectuează - Implementează procesele

C ( Check ) : Verifică - Monitorizează şi măsoară procesele şi produsul faţă de politicile, obiectivele şi cerinţele pentru produs şi raportează rezultatele

A ( Act ) : Acţionează - Întreprinde acţiuni pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei proceselor

29

ACT PLAN

CHECK DO

5. SR EN ISO 9001-2008

Generalităţi Sunt stabilite cerinţele pentru SMC atunci când o organizaţie:

• vrea să demonstreze capabilitatea sa de a furniza consecvent produse care satisfac: • cerinţele clientului • cerinţele reglementărilor aplicabile

• urmăreşte să crească satisfacţia clientului prin aplicarea eficace a • SMC • proceselor de îmbunătăţire continuă a SMC

• urmăreşte asigurarea conformităţii cu:• cerinţele clientului • reglementările aplicabile.

“Produs”: se referă numai la produsul clientului sau cerut de client nu la produse aprovizionate sau semiproduse rezultate ale diferitelor faze de producţie. Prin produs se înţelege şi serviciu.

Aplicare

• Toate organizaţiile, indiferent de: tipul , mărimea , produsul furnizat.

• Dacă una sau mai multe cerinţe nu pot fi aplicate datorită naturii unei organizaţii şi a produsului său, acestea pot fi excluse.

• Dacă excluderile: – sunt limitate la cerinţe din capitolul “Realizarea produsului” capitolul 7, – nu afectează abilitatea organizaţiei sau responsabilitatea sa de a furniza un

produs care să satisfacă cerinţele clientului şi ale reglementărilor aplicabile atunci se poate da declaraţia de conformitate cu SR EN ISO 9001-2008.

Terminologie şi prescurtari

Terminologie:

Termenul “produs”, poate să însemne, după caz, şi “serviciu”.

30

5.1. Privire de ansamblu asupra standardului ISO 9001

Standardul ISO 9001 contine cinci sectiuni cu cerinte, acestea sunt:

Sistemul de management al calitatii : Aceasta sectiune detaliaza cerintele generate si de documentatie care stau la baza sistemului de management. Cerintele generate au in vedere identiticarea proceselor sistemului de management, interactiunea dintre ele, resursele necesare pentru derularea proceselor si monitorizarea si masurarea proceselor. In continuare, a doua parte a sectiunii stabileste cerinte pentru documentatia necesara pentru a rula sistemul in mod eficace si cum trebuie controlata documentatia.

Responsabilitatea managementutul: Managementul sistemelor este responsabilitatea .managementului de la cel mai inalt nivel" strategic al organizatie. Managementul de la cel mai inalt nivel" trebuie sa cunoasca cerintele clientilor la nivel strategic si sa se angajeze si le satisfaca atat pe acestea, cat si cerintele legate si de reglementare. De asemenea, managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa" stabileasca politicile si sa realizeze oblectivete stabilite in cadrul politicilor prin planificarea modului in care aceste obiective vor fi satisfacute si trebuie si se asigure ca s-a stabillt o comunicare intema clara si ca sistemul de management este periodic analizat.

Managementul resurselor: Aceasta sectiune acopera personalul si resursele fizice necesare pentru derularea procesului. Personalul trebuie sa fie competent sa-si desfasoare activitatile, iar resursele fizice si mediul de lucru trebuie sa poata asigura satisfacerea cerinfelor clientilor.

Realizarea produsuluii/serviciulul : Aceasta sectiune contine acele procese necesare pentru a produce produsul sau a furniza serviciul. Acesta este actul de convertire a elementelor de intrare ale procesului in elemente de iesire. Pentru o organizatie producatoare, acesta ar putea consta in convertirea minereului de fier in otel prin intermediul unui furnal, spre exemplu. Pentru o organizatie prestatoare de servicii, acesta ar putea fi procesul de deplasare a unui produs sau persoana dintr-un loc in altul, spre exemplu, o calatorie cu taxiul.

Masurare, analiza si imbunatatire: Aceasta sectiune se refera la masurarile care permit monitorizarea sistemelor, pentru a furniza informatii asupra performantelor sistemelor in report cu clientii, precum si monitorizarea sistemelor de management in sine prin intermediul auditurilor interne, a proceselor si a produselor. Analizarea acestor aspecte, inclusiv a defectelor sau insuficientelor in performanta, ofera informatii valoroase ce pot fi utilizate la imbunatatirea sistemelor si produselor, acolo unde este cazul.

Fiecare dintre aceste cinci blocuri fundamentale este necesar fiecarui proces, intrucat, daca unul lisopeste, nu poate exista un proces controlat. Acest lucru este recunoscut in noul standard si reprezinta o reorientare in a vedea sistemul calitatii ca o insiruire de procese.

\

31

5.2. CERINTELE STANDARDULUI ISO 9001-2008, adoptat ca standard roman in anul 2008, cu indicativul SR EN ISO 9001: 2008 sunt:

Numar cerintaSR EN ISO 9001-2008

Denumire cerinta

4 Sistem de management al calitatii4.1

Cerinte generale

4.24.2.14.2.24.2.34.2.4

Cerinte referitoare la documentatieGeneralitatiManualul calitatiiControlul documentelorControlul inregistrarilor

5 Responsabilitatea managementului5.1 Angajamentul managementului5.2 Orientare catre client5.3 Politica referitoare la calitate5.45.4.15.4.2

PlanificareObiectivele calitatiiPlanificarea sistemului de management al calitatii

5.55.5.15.5.25.5.3

Responsabilitate, autoritate si comunicareResponsabilitate si autoritateReprezentantul managementuluiComunicare interna

5.65.6.15.6.25.6.3

Analiza efectuata de managementGeneralitatiElemente de intrare ale analizeiElemente de iesire ale analizei

6 Managementul resurselor6.1 Asigurarea resurselor6.26.2.16.2.2

Resurse umaneGeneralitatiCompetenta, constientizare si instruire

6.3 Infrastructura6.4 Mediu de lucru7 Realizarea produsului7.1 Planificarea realizarii produsului7.27.2.17.2.27.2.3

Procese referitoare la relatia cu clientulDeterminarea cerintelor referitoare la produsAnaliza cerintelor referitoare la produsComunicarea cu clientul

7.37.3.17.3.27.3.37.3.47.3.57.3.6

Proiectare si dezvoltarePlanificarea proiectarii si dezvoltariiElemente de intrare ale proiectarii si dezvoltariiElemente de iesire ale proiectarii si dezvoltariiAnaliza proiectarii si dezvoltariiVerificarea proiectarii si dezvoltariiValidarea proiectarii si dezvoltarii

32

Numar cerintaSR EN ISO 9001-2008

Denumire cerinta

7.3.7 Controlul modificarilor in proiectare si dezvoltare7.47.4.17.4.27.4.3

AprovizionareProcesul de aprovizionareInformatii pentru aprovizionareVerificarea produsului aprovizionat

7.57.5.1

Productie si furnizare de servicii Controlul productiei si al furnizarii serviciului

7.5.27.5.37.5.47.5.5

Validarea proceselor de productie si de furnizare de serviciiIdentificare si trasabilitateProprietatea clientuluiPastrarea produsului

7.6 Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare8 Masurare, analiza si imbunatatire8.1 Generalitati8.28.2.18.2.28.2.38.2.4

Monitorizare si masurareSatisfactia clientuluiAudit internMonitorizarea si masurarea proceselorMonitorizarea si masurarea produsului

8.3 Controlul produsului neconform8.4 Analiza datelor8.58.5.18.5.28.5.3

ImbunatatireImbunatatire continuaActiune corectivaActiune preventiva

Cerinta 4: SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

Conţine subcondiţiile:

4.1 Cerinţe generale;

4.2 Cerinţe referitoare la documentaţie:

4.2.1 Generalităţi;

4.2.2 Manualul Calităţii;

4.2.3 Controlul documentelor;

4.2.4 Controlul înregistrărilor.

4.1 Cerinţe generale

33

Organizaţia trebuie să : - stabilească - documenteze

- implementeze - menţină un SMC şi să îmbunătăţească continuu eficacitatea lui în conformitate cu cerinţele.

Organizaţia care îşi impune conformitatea SMC propriu cu ISO 9001-2008, trebuie să realizeze următoarele:

• să identifice procesele relevante SMC şi repartizarea acestora în organizaţie;

• să determine succesiunea şi interacţiunea acestor procese;

• să determine criteriile şi metodele necesare pentru ca operarea cât şi controlul acestor procese să fie eficace;

• să asigure resursele şi informaţiile necesare pentru funcţionarea şi ţinerea sub control a acestor procese;

• să monitorizeze, să măsoare şi să analizeze aceste procese;

• să implementeze acţiuni necesare pentru a realiza rezultatele planificate şi îmbunătăţirea continuă a acestor procese.

Procesele externe/ din afara organizaţiei, utilizate în execuţia produselor, care influenţează conformitatea produsului cu cerinţele, trebuie să fie identificate, sub aspectul modului de ţinere sub control, în cadrul SMC propriu organizaţiei, iar organizaţia trebuie să se asigure de controlul asupra acestor procese.

Procese specifice Sistemului de management al calităţii:

• Procese aferente managementului de vârf:• Definirea politicii şi a obiectivelor• Procesul de comunicare• Analiza managementului

• Procese de Management al Resurselor:• Determinarea şi asigurarea resurselor• Resurse umane• Definirea infrastructurii

• Procese de realizare a produsului• Planificare• Relaţia cu clientul• Aprovizionare• Producţie şi service• Controlul dispozitivelor de măsurare şi monitorizare

• Procese de măsurare, analiză şi îmbunătăţire:• Procese pentru a demonstra conformitatea produsului – CTC• Procese pentru a demonstra conformitatea SMC – Audit intern• Îmbunătăţirea continuă.

4.2 Cerinţe referitoare la documentaţie

34

4.2.1 Generalităţi

Documentaţia SMC trebuie să includă:

� declaraţii documentate ale politicii şi ale obiectivelor calităţii

� manualul calităţii

� proceduri documentate ( adica : procedura este stabilită, documentată, implementată şi menţinută)

� documente necesare pentru eficacitatea planificării, operării şi controlului proceselor

� înregistrări cerute de standard

Cantitatea si complexitatea documentaţiei SMC diferă de la o organizaţie la alta în funcţie de:

• mărimea organizaţiei şi tipul activităţilor;

• complexitatea şi interacţiunea proceselor;

• competenţa personalului.

Documentaţia SMC poate fi în orice formă sau pe orice mediu suport.

Pentru ISO 9001-2008 structura de documente obligatorii este: Manualul calităţii, 6 proceduri de sistem, documentele: declaraţia de politică şi obiectivele calităţii, planurile calităţii şi documentele de proces.

4.2.2 Manualul calităţii

Organizaţia trebuie să deţină un manual al calităţii care să includă:

• domeniul SMC, inclusiv justificări ale oricăror excluderi;

• proceduri documentate stabilite pentru SMC sau o referire la acestea;

• descrierea interacţiunii dintre procesele SMC.

I. Important pentru structura Manualului :

prezentarea domeniului de activitate cu justificarea excluderilor;

prezentarea organigramei proceselor relevante.

II. Excluderile posibile :

Clauza 7.3. Proiectare si dezvoltare – nu are responsabilitate asupra proiectarii si devzltatarii

Clauza 7.5.3. Identificare si trasabilitate – atunci cand nu sunt cerinte specifice referitoare la trasabilitate , ea poate fi aplicata partial

Clauza 7.5.4 Proprietatea clientului- nu utiliz. astfel de elemente, termen de proprietate acopera si cazul proprietatii intelectuale

Clauza 7.6. Controlul dispozitivelor de monitorizare si masura – nu are nevoie sa foloseasca astfel de dispozitive pt. a dovedi conformitatea produselor sale.

4.2.3 .Controlul documentelor

35

Procedura documentată defineste metodele de control pentru :

� difuzarea controlată a documentelor;

� aprobarea documentelor înainte de emitere;

� analiza, actualizarea si re-aprobarea documentelor;

� identificarea stadiului reviziei curente a documentelor;

� asigurarea că versiunile relevante ale documentelor aplicabile

� sunt disponibile la punctele de utilizare;

� asigurarea că documentele rămân lizibile, usor identificabile si

� usor de retras;

� identificarea difuzarea si controlul documentelor de provenien’ă

� externă;

� controlul documentelor perimate.

Ciclul de viaţă al documentelor

Întocmire, Verificare, Aprobare, Distribuire, Intrare în vigoare

Aplicare, Modificare, Retragere, Arhivare, Distrugere.

4.2.4 .Controlul înregistrărilor

Procedura documentată are drept scop stabilirea si mentinerea unui sistem unitar pentru identificarea, colectarea, indexarea, accesul, îndosarierea, arhivarea, păstrarea si eliminarea

înregistrărilor, asigurându-se:

controlul;

menţinerea;

identificarea;

depozitarea;

retragerea;

protecţia;

termenul de păstrare;

difuzarea tuturor înregistrărilor calităţii.

Înregistrările furnizează dovezi ale conformităţii cu cerinţele şi a funcţionării eficace a SMC şi, de aceea, trebuie să rămânăL: lizibile, identificabile şi regăsibile cu uşurinţă.

36

Cerinta 5: RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI

Conţine subcondiţiile:

5.1 Angajamentul managementului;

5.2 Orientare către client;

5.3 Politica în domeniul calităţii;

5.4 Planificare:

5.4.1 Obiectivele calităţii;

5.4.2 Planificarea SMC;

5.5 Responsabilitate, autoritate şi comunicare;

5.5.1 Responsabilitate şi autoritate;

5.5.2 Reprezentantul managementului;

5.5.3 Comunicare internă;

5.6 Analiza efectuată de management;

5.6.1 Generalităţi;

5.6.2 Datele de intrare ale analizei;

5.6.3 Datele de ieşire ale analizei.

5.1 Angajamentul managementului

Managementul de vârf trebuie să demonstreze angajamentul său:

� dezvoltarea SMC (proiectarea SMC)

� implementarea SMC

� îmbunătăţirea continuă a eficacităţii SMC

Toate acestea sunt demonstrate prin:

comunicarea în cadrul organizaţiei a importanţei satisfacerii cerinţelor

• clientilor

• legale

• reglementare

stabilirea politicii referitoare la calitate

a se asigura de faptul că sunt stabilite obiectivele calităţii,

conducerea analizelor efectuate de management

a se asigura de disponibilitatea resurselor.

37

5.2 Orientare către client

Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să se asigure că:

Cerinţele clientului sunt identificate

Cerinţele clientului sunt satisfăcute în scopul creşterii satisfacţiei acestuia

5.3 Politica în domeniul calităţii

Managementul de vârf trebuie să definească politica din domeniul calităţii, care să fie:

� adecvată scopului organizaţiei,

� include un angajament pentru:

• satisfacerea cerinţelor

• îmbunătăţirea continuă a eficacităţii SMC,

� asigură un cadru pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor calităţii

� este comunicată şi înţeleasă în cadrul organizaţiei

� este analizată pentru adecvarea ei continuă ( in analiza efectuată de management)

Pentru ISO 9001-2008, politica şi obiectivele de politică în domeniul calităţii pot fi documente separate de Manualul Calităţii .

5.4 Planificare

5.4.1 Obiectivele calităţii

– stabilite pentru funcţiile relevante şi la nivelurile relevante ale organizaţiei.

– măsurabile

– în concordanţă cu politica calităţii.

Standardul precizeaza cerinţe clare în ceea ce priveşte obiectivele calităţii

pe funcţii relevante

măsurabile

Managementul analizeaza periodic obiectivele si le revizuieste ori de cate ori este necesar.

Obiectivele calitatii trebuie sa fie S.M.A.R.T., adica:

Semnificative

Masurabile

De Atins

Cu Responsabilitati

si Termene

38

Declaraţia de politică nu conţine obiectivele calităţii deoarece adaptarea la schimbările de mediu (intern sau extern – cerinţe client/ piaţă ) poate conduce la

actualizarea permanentă a acestor obiective ( în special ţintele obiectivelor ), ceea ce conduce la actualizarea

continuă a acesteia.

5.4.2 .Planificarea sistemului de management al calităţii

Managementul de vârf trebuie să asigure planificarea SMC, astfel încât:

• să fie îndeplinite cerinţele de “ abordare bazată pe proces” prevăzute la pct. 4.1 din ISO 9001-2008, precum şi obiectivele calităţii;

• să fie menţinută integralitatea SMC în cazul oricăror schimbări planificate şi implementate.

5.5 Responsabilitate, autoritate şi comunicare

5.5.1 Responsabilitate şi autoritate

Managementul de vârf trebuie să se asigure că:

• responsabilităţile şi autorităţile sunt definite şi comunicate/ repartizate în cadrul organizaţiei.

5.5.2 .Reprezentantul managementului

� numit de managementul de la nivelul cel mai înalt

� dintre membrii managementului

� are responsabilitate şi autoritate pentru:

• a se asigura că procesele necesare SMC sunt stabilite, implementate, menţinute

• a raporta managementului de la cel mai înalt nivel despre funcţionarea SMC şi necesitatea de îmbunătăţire

• a se asigura că este promovată în cadrul organizaţiei conştientizarea cerinţelor clientului.

� legătura cu părţi externe în aspecte referitoare la SMC

5 5.3.Comunicarea internă

Managementul de vârf trebuie să se asigure că:

• sunt stabilite procese adecvate de comunicare în cadrul organizaţiei;

• comunicarea se referă la eficacitatea SMC.

5.6 Analiza efectuată de management

5.6.1 Generalităţi

Analiza efectuată de management trebuie sa fie la intervale planificate pentru a se asigura că:

♦ SMC este în continuare corespunzător, adecvat şi eficace

39

♦ evaluarea oportunităţilor de îmbunătăţire a SMC

♦ necesitatea de schimbare în SMC

♦ actualizarea politicii şi a obiectivelor calităţii.

Se menţin înregistrări ale analizelor efectuate de management.

5.6.2 .Datele de intrare ale analizei

Datele de intrare ale analizei managementului trebuie să includă informaţii referitoare la:

• rezultatele auditurilor

• feedback-ul de la client

• performanţa proceselor şi conformitatea produsului

• stadiul acţiunilor corective şi preventive

• acţiuni de urmărire de la analizele de management efectuate anterior

• schimbări care ar putea să influenţeze SMC

• recomandări pentru îmbunătăţire.

5.6.3 .Datele de ieşire ale analizei

Datele de ieşire ale analizei managementului sunt decizii/ acţiuni, ce trebuie să includă:

• îmbunătăţirea eficacităţii SMC şi a proceselor sale;

• îmbunătăţirea produsului în raport cu cerinţele clientului;

• necesarul de resurse.

Cerinta 6: MANAGEMENTUL RESURSELOR

6.1 Asigurarea resurselor

6.2 Resurse umane

6.2.1 Generalităţi

6.2.2 Competenţă, conştientizare şi instruire

6.3 Infrastructura

6.1.Asigurarea resurselor

Managementul trebuie să identifice şi să asigure necesarul de resurse pentru:

• a implementa şi menţine SMC şi a-i îmbunătăţI continuu eficacitatea;

• a creşte satisfacţia clientului prin îndeplinirea şi depăşirea cerinţelor sale.

Resursele SMC sunt formate din: Resursele umane Resursele de infrastructură

40

Resursele informaţionale Resursele de documentare Resursele financiare

6.2 Resurse umane

6.2.1 .Generalităţi

Managementul trebuie să asigure disonibilitatea compeţentelor necesare pentru funcţionarea eficace şi eficientă a SMC.

Personalul implicat în activităţi cu impact asupra calităţii produsului trebuie să fie competent ca: studii, instruire, abilitate şi experienţă.

6.2.2 .Competenţă, conştientizare şi instruire

Managementul organizaţiei are obligaţia, referitoare la resurse, să: o să determine competenţa necesară pentru personalul ce desfăşoară activităţi care

influenţează calitatea produsului

o să furnizeze instruirea sau să întreprindă alte acţiuni pentru a satisface aceste necesităţi

o să evalueze eficacitatea acţiunilor întreprinse

o să se asigure că personalul său este conştient de relevanţa şi importanţa activităţilor sale şi de modul în care contribuie la realizarea obiectivelor calităţii

o să menţină înregistrări adecvate referitoare la studii, instruire, abilităţi şi experienţă.

6.3 Infrastructură

Managementul organizaţiei are obligatia să identifice, să asigure şi să menţină infrastructura SMC, după cum este cazul,astfel:

• clădiri, spaţiul de lucru şi utilităţi asociate;

• echipament pentru procese: hardware sau software;

• servicii suport: de transport sau de comunicare.

6.4 Mediu de lucru

Mediul de lucru, necesar pentru a realiza conformitatea cu cerinţele produsului, trebuie determinat şi condus de organizaţie.

Determinarea necesităţilor de resurse privind infrastructura şi punerea la dispoziţie a acestor resurse este realizată în cadrul analizelor managementului

41

Condiţia 7: REALIZAREA PRODUSULUI

7.1 Planificarea realizării produsului

7.2 Procese referitoare la relaţia cu clientul

7.2.1 Determinarea cerinţelor referitoare la produs

7.2.2 Analiza cerinţelor referitoare la produs

7.2.3 Comunicarea cu clientul

7.3 Proiectare şi dezvoltare

7.3.1 Planificarea proiectării şi dezvoltării

7.3.2 Date de intrare ale proiectării şi dezvoltării

7.3.3 Date de ieşire ale proiectării şi dezvoltării

7.3.4 Analiza proiectării şi dezvoltării

7.3.5 Verificarea proiectării şi dezvoltării

7.3.6 Validarea proiectării şi dezvoltării

7.3.7 Controlul modificărilor în proiectare şi dezvoltare

7.4 Aprovizionare

7.4.1 Procesul de aprovizionare

7.4.2 Informaţii referitoare la aprovizionare

7.4.3 Verificarea produsului aprovizionat

7.5 Producţie şi furnizare de servicii

7.5.1 Controlul producţiei şi al furnizării serviciului

7.5.2 Validarea proceselor de producţie şi de furnizare de servicii

7.5.3 Identificare şi trasabilitate

7.5.4 Proprietatea clientului

7.5.5 Păstrarea produsului

7.6 Controlul dispozitivelor de măsurare şi monitorizare

42

7.1 Planificarea realizării produsului

Trebuie planificate şi dezvoltate procesele necesare pentru realizarea produsului

În cadrul planificării realizării produsului trebuie identificate următoarele după caz:

Obiectivele calităţii şi cerinţele pentru produs

Necesitatea de a stabili procesele, documentele şi de a aloca resurse specifice produsului

Activităţile pentru verificarea, validarea, monitorizarea, inspecţia şi încercarea produsului precum şi criteriile de acceptare ale produsului

Înregistrările necesare.

Planificarea poate fi un document, planul calităţii produsului, ce specifică:

• procesele SMC (inclusiv procesele de realizare a produsului);

• resursele care se aplică la produs ( la fel pentru un proiect sau contract).

Condiţia 7.1 din ISO 9001-2008 impune ca obligatoriu planul calităţii în realizarea produsului şi cerinţe obligatorii pentru planificarea realizării produsului.

7.2 Procese referitoare la relaţia cu clientul

7.2.1 Identificarea cerinţelor referitoare la produs

Stabilirea cerinţelor specificate de client si a tuturor celorlalte cerinte necesare pentru functionarea specificată a produsului, dar care nu sunt exprimate de client.

Identificarea cerintelor legale si reglementare aplicabile produsului.

7.2.2 Analiza cerinţelor referitoare la produs

Analiza cerinţelor referitoare la produs trebuie făcută înainte de: transmiterea de oferte, acceptarea unor contracte sau a unor comenzi, acceptarea unor modificări ale contractelor sau comenzilor) şi trebuie să asigure că:

• cerinţele referitoare la produs sunt definite;

43

7. REALIZAREA PRODUSULUI

7.3 Proiectare si dezvoltare

7.5 Productie/ furnizare servicii

7.4Aprovizionare

7.2 Procese legate de

client

7.6 Controlul mijloacelor de

monitorizare si masurare

7.1 Planificarea realizarii

produsului

• divergenţele client – furnizor sunt rezolvate;

• organizaţia are capabilitatea să îndeplinească cerinţele definite.

Înregistrările rezultatelor analizei şi ale acţiunilor apărute în urma analizei trebuie menţinute.

Dacă clientul nu furnizează nici o declaraţie documentată a cerinţelor, acestea trebuie confirmate de organizaţie înaintea acceptării lor.

La modificarea cerinţelor, organizaţia trebuie să se asigure de:

• modificarea documentelor relevante;

• conştientizarea personalului implicat, cu privire la modificarea cerinţelor.

Condiţia 7.2.2 din ISO 9001-2008 oferă o structură precisă şi îmbunătăţită de cerinţe de analiză precontractuală

7.2.3 .Comunicarea cu clientul

Trebuie identificate şi implementate modalităţi eficace pentru comunicarea cu clienţii în legătură cu:

Informaţiile despre produs

Tratarea cererilor de ofertă, a contractelor sau comenzilor, inclusiv amendamentele acestora

Feedback-ul de la client, inclusiv reclamaţiile acestuia

7.3 Proiectare şi dezvoltare

7.3.1 Planificarea proiectării şi dezvoltării

Proiectarea şi dezvoltarea constă în:

I.Proiectarea de produse noiII. Dezvoltarea produselor existente, privind:

Adaptarea produselor organizaţiei la necesităţile şi aşteptările clienţilor Reducerea costurilor şi a timpului de execuţie Îmbunătăţirea continuă a performanţei tehnice a produsului Îmbunătăţirea continuă a utilizării produsului către client

Organizaţia trebuie să planifice şi să controleze proiectarea şi dezvoltarea produsului.

Trebuie identificate:

Etapele proiectării şi dezvoltării

Activităţi de analiză, verificare şi validare care sunt adecvate fiecărei etape de proiectare şi dezvoltare

Responsabilităţile şi autoritatea pentru proiectare şi dezvoltare

Trebuie asigurată o comunicare eficientă înre participanţi şi trebuie actualizate datele de ieşire ale planificării odată cu evoluţia proiectării şi dezvoltării.

44

7.3.2 .Date de intrare ale proiectării şi dezvoltării legate de cerinţele referitoare la produs trebuie: determinate şi menţinute înregistrări.

• Ele includ:

o cerinţe de funcţionare şi performanţă

o cerinţele legale şi ale reglementărilor aplicabile

o informaţii derivate din proiecte similare anterioare

o alte cerinţe esenţiale pentru proiectare şi dezvoltare.

• Analizate pentru a stabili dacă sunt adecvate.

• Cerinţele trebuie să fie complete, fără ambiguităţi şi necontradictorii.

7.3.3 .Date de ieşire ale proiectării şi dezvoltării

Datele de ieşire ale proiectării şi dezvoltării trebuie astfel documentate, încât să permită compararea cu datele de intrare ale proiectării şi dezvoltării.

Datele de ieşire trebuie:

- Să îndeplinească cerinţele cuprinse în datele de intrare ale proiectării şi dezvoltării

- Să furnizeze informaţii corespunzătoare referitoare la aprovizionare, producţie şi service

- Să conţină criteriile de acceptare ale produsului

- Să definească caracteristicile produsului care sunt esenţiale pentru utilizarea sigură şi corectă a acestuia

Datele de ieşire ale proiectării şi dezvoltării trebuie aprobate înainte de emitere.

7.3.4 .Analiza proiectării şi dezvoltării

Analize sistematice ale proiectării şi dezvoltării trebuie efectuate conform planificării şi trebuie menţinute înregistrările rezultatelor analizelor.

Scopul analizelor, pe etapele planificate:

• evaluarea capabilităţii rezultatelor etapei de a satisface cerinţele;

• identificarea problemelor apărute şi propunerea de acţiuni.

Participanţii la astfel de analize trebuie să includă reprezentanţi ai funcţiilor implicate în etapele proiectării şi dezvoltării care sunt analizate. Rezultatele analizelor şi ale oricăror acţiuni necesare trebuie înregistrate.

7.3.5 .Verificarea proiectării şi dezvoltării

Verificarea proiectării şi dezvoltării trebuie efectuată pentru a se asigura că:

Datele de ieşire au satisfăcut cerinţele cuprinse în datele de intrare ale proiectării şi dezvoltării

45

7.3.6 .Validarea proiectării şi dezvoltării

Scopul este de a se asigura că produsul este capabil să satisfacă cerinţele pentru aplicări specificate sau utilizări intenţionate.

Ori de câte ori este practicabil, validarea trebuie finalizată înainte de livrarea sau implementarea produsului, iar dacă nu, atunci trebuie efectuată validare parţială până la o profunzime cât este posibilă.

Trebuie înregistrate rezultatele validărilor şi ale acţiunilor necesare.

7.3.7. Controlul modificărilor în proiectare şi dezvoltare

Modificările trebuie identificate şi trebuie menţinute înregistrări

Modificările trebuie analizate, verificate şi validate, după caz, şi aprobate înainte de implementarea lor.

Analiza modificărilor trebuie să includă evaluarea efectului modificărilor asupra părţilor componente ale produsului deja livrat.

Trebuie documentate rezultatele analizei modificărilor şi ale oricăror acţiuni necesare.

7.4 Aprovizionare

7.4.1 Procesul de aprovizionare

Organizaţia trebuie să controleze procesele sale de aprovizionare, şi prin acesta trebuie să se asigure că produsul aprovizionat este conform cu cerinţele de aprovizionare specificate.

Organizaţia trebuie să evalueze şi să selecteze furnizorii pe baza abilităţii acestora de a furniza un produs în cocncordanţă cu cerinţele organizaţiei.

Trebuie stabilite criteriile de selectare, de evaluare şi de reevaluare.

Trebuie înregistrate rezultatele evaluărilor şi ale oricăror acţiuni necesare apărute în urma evaluării.

7.4.2 .Informaţii referitoare la aprovizionare

Înainte de transmitere, comenzile de aprovizionare trebuie verificate, analizate si aprobate.

Adecvarea informaţiilor pentru aprovizionare se poate controla astfel:

o stabilind criterii de autocontrol pentru personal (de exemplu, în cazul comenzilor făcute prin telefon, caz în care nu există dovezi documentate referitoare la tranzacţie);

overificând activităţile personalului responsabil;

o clasificând comenzile în funcţie de risc, analizând si aprobând numai acele comenzi care prezintă un factor de risc acceptat

7.4.3 Verificarea produsului aprovizionat

Organizaţia trebuie să stabilească şi să implementeze inspecţia sau alte activităţi necesare pentru a se asigura că produsul aprovizionat satisface cerinţele de aprovizionare specificate.

Verificarea produsului aprovizionat se poate face prin:

46

inspecţie la recepţie

verificarea efectuată de organizaţie sau client la sediul furnizorului

verificarea de către client a produsului subcontractat

Atunci când organizaţia sau clientul acesteia intenţionează să desfăşoare verificarea la furnizor, organizaţia trebuie să specifice, în informaţiile pentru aprovizionare, înţelegerile avute în vedere la verificarea şi metoda de eliberare a produsului.

7.5 Producţie şi furnizare de servicii

7.5.1 Controlul producţiei şi al furnizării serviciului

Planificarea şi realizarea condiţiilor controlate:

Să fie disponibile informaţiile care descriu caracteristicile produsului

Să fie disponibile instrucţiuni de lucru

Să se utilizeze echipamente adecvate

Să fie disponibile şi să se utilizeze dispozitive de măsurare şi monotorizare

Să se implementeze monitorizări şi măsuri

Să se implementeze activităşi de eliberare, livrare şi post-livrare

7.5.2 .Validarea proceselor de producţie şi de furnizare de servicii

Trebuie validate acele procese a căror date de ieşire rezultate nu pot fi verificate prin măsurare sau monitorizare ulterioare, şi pentru care deficienţele devin evidente numai după ce produsul se află în exploatare sau după ce serviciul a fost furnizat

Validarea trebuie să demonstreze capabilitatea proceselor de a obţine rezultatele planificate

Organizaţia trebuie să stabilească măsuri preliminare pentru (după caz):

Definirea criteriilor pentru analiza şi aprobarea proceselor

Aprobarea echipamentului şi calificarea personalului

Utilizarea de metode şi proceduri specifice

Cerinţe referitoare la înregistrări

Revalidarea

7.5.3 Identificare şi trasabilitate

Atunci când este cazul, organizaţia trebuie să identifice produsul folosind mijloace adecvate pe durata realizării produsului.

Organizaţia trebuie să identifice stadiul produsului în raport cu cerinţele de măsurare şi monitorizare.

Atunci când trasabilitatea este o cerinţă, organizaţia rtebuie să ţină sub control şi să înregistreze identificarea unică a produsului.

47

7.5.4 Proprietatea clientului

Produsul proprietatea clientului, trebuie să fie identificat, verificat, protejat şi pus în siguranţă pe perioada în care acesta se află sub controlul organizaţiei.

Dacă proprietatea clientului este pierdută, deteriorată sau inaptă pentru utilizare, acest lucru trebuie raportat clientului şi înregistrările menţinute.

Proprietatea clientului poate fi şi proprietatea intelectuală.

7.5.5 Păstrarea produsului

Trebuie păstrată conformitatea produsului pe parcursul procesării interne şi a livrării ladestinaţia intenţionată, incluzând:

Identificarea

Manipularea

Ambalarea

Conservarea

Depozitatea

Protejarea

7.6. Controlul dispozitivelor de măsurare şi monitorizare – DMM

Această cerinţă se referă la asigurarea calităţii dispozitivelor.

Dispozitivele utilizate pentru verificarea produsului în toate etapele buclei calităţii, inclusiv dispozitivele utilizate în timpul proiectării si dezvoltării pentru determinarea caracteristicilor produsului si pentru verificarea proiectului, trebuie să fie sub control.

Dispozitivele de măsurare trebuie să fie:

• etalonate/ verificate periodic, sau înainte de întrebuinţare, faţă de etaloane de măsură trasabile până la etaloane internaţionale sau naţionale; când etaloanele nu există, referinţa de etalonare/ verificare trebuie înregistrată;

• ajustate sau reajustate după cum este necesar;

• identificate privind stadiului de etalonare;

• protejate împotriva ajustărilor care ar putea invalida rezultatul măsurării;

• protejate împotriva deteriorărilor în manipulare, întreţinere şi depozitare.

Alte condiţii privind DMM:

• trebuie să fie evaluată şi înregistrată validitatea rezultatelor măsurărilor anterioare atunci când echipamentul este găsit neconform cu cerinţele.

• trebuie să se acţioneze în mod corespunzător asupra DMM neconforme.

• trebuie menţinute înregistrări referitoare la rezultatele etalonării şi verificării;

• abilitatea software-ului de măsurare şi monitorizare de a satisface utilizarea intenţionată trebuie să fie confirmată înainte de prima utilizare şi reconfirmată, după cum este necesar.

Notă: ISO 10012-1 şi ISO 10012-2 ne oferă îndrumare pentru controlul DMM-urilor

48

Cerinta 8: MĂSURARE, ANALIZĂ ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRE

8.1 Generalităţi

8.2 Monitorizare şi măsurare

8.2.1 Satisfacţia clientului

8.2.2 Audit intern

8.2.3 Monitorizarea şi măsurarea proceselor

8.2.4 Monitorizarea şi măsurarea produsului

8.3 Controlul produsului neconform

8.4 Analiza datelor

8.5 Îmbunătăţire

8.5.1 Îmbunătăţire continuă

8.5.2 Acţiune corectivă

8.5.3 Acţiune preventivă

8.1 Generalităţi

Această clauză impune ca procesele de monitorizare, măsurare, analiză si îmbunătăţire necesare pentru a demonstra conformitatea produsului, a asigura conformitatea sistemului de management al calităţii si a imbunătăţi continuu eficacitatea acestuia, să fie planificate si implementate.

Aceasta trebuie să includă determinarea metodelor aplicabile, inclusiv tehnici statistice, si determinarea gradului de utilizare a acestor metode

8.2 Monitorizare şi măsurare

8.2.1 Satisfacţia clientului

Organizaţia trebuie să monitorizeze informaţiile referitoare la percepţia clientului asupra satisfacerii de către aceasta a cerinţelor sale.

Trebuie determinate metodele de obţinere şi folosire a acestor informaţii.

Monitorizarea satisfacţiei clientului este o modalitate de măsurare a performanţei SMC

Exemple de surse de informaţii referitoare la satisfacţia clientului includ:

reclamaţiile clienţilor;

comunicarea directă cu clienţii;

chestionare;

activităţi subcontractate de colectare si analiză ale datelor;

49

grupuri de orientare pe client;

rapoarte primite de la organizaţia clientului;

rapoarte din mass-media;

studii sectoriale si din ramurile industriale.

8.2.2 Audit intern

Trebuie efectuate audituri interne la intervale plnificate pentru a determina dacă SMC:

Este conform cu măsurile planificate, referitoare la cerinţele standardelor internaţionale şi la cerinţele SMC stabilit de către organizaţie

Este implementat şi menţinut eficace

Trebuie să existe o procedură documentată care să cuprindă

Responsabilităţile şi cerinţele pentru planificarea şi efectuarea auditurilor, pentru raportarea rezultatelor şi menţinerea înregistrărilor

Auditul intern trebuie planificat printr-un program de audit , funcţie de:

• statutul şi importanţa proceselor şi zonelor care trebuie auditate;

• rezultatele auditurilor precedente.

Auditul intern trebuie definit prin:

• criteriile auditului;

• domeniul de aplicare;

• frecvenţa;

• metode de desfăşurare.

Echipa de audit trebuie să fie:

• obiectivă şi imparţială;

• independentă de activitatea auditată.

.

Ulterior efectuării auditului intern, trebuie satisfăcute condiţiile:

• managementul responsabil pentru zona auditată trebuie să se asigure că sunt întreprinse acţiunile pentru eliminarea neconformităţilor detectate şi a cauzelor acestora.

• echipa de audit trebuie să desfăşoare auditul de urmărire pentru verificarea acţiunilor întreprinse şi raportarea rezultatelor acestora.

Notă: ISO 19011 ne oferă îndrumare pentru aceasta

8.2.3 .Monitorizarea şi măsurarea proceselor

Organizaţia trebuie să aplice metode adecvate pentru monitorizarea şi (dacă este posibilă) măsurarea proceselor sistemului de management al calităţii

Aceste metode trebuie să demonstreze abilitatea proceselor de a obţine rezultatele planificate

50

Atunci când nu s-au obţinut rezultatele planificate, trebuie întreprinse acţiuni corective, acţiuni preventive

8.2.4 .Monitorizarea şi măsurarea produsului

Produsul furnizat de organizaţie trebuie monitorizat şi măsurat prin monitorizarea şi măsurarea caracteristicilor produsului în scopul verificării satisfacerii cerinţelor referitoare la produs.

Monitorizarea şi măsurarea caracteristicilor produsului se face în etapele procesului de realizare a produsului conform cu măsurile planificate – planul calităţii produsului.

Trebuie menţinute:

• criteriile de acceptabilitate;

• înregistrările care sunt dovezi ale conformităţii (inregistrările inspecţiilor şi încercărilor); ele trebuie să indice persoana (persoanele) care autorizează eliberarea produsului.

Eliberarea produsului şi livrarea serviciului se face numai după ce planul calităţii produsului/ serviciului a fost finalizat corespunzător; excepţii sunt numai cazurile în care s-a aprobat altfel de către o autoritate relevantă sau, acolo unde este aplicabil, de către client.

8.3 Controlul produsului neconform

Într-o procedură documentată trebuie definită identificarea şi ţinerea sub control a produsului care nu este conform cu cerinţele produsului, pentru a preveni utilizarea sau livrarea neintenţionată a acestuia

Se pot alege următoarele acţiuni:

• Întreprinderea unor acţiuni de eliminare a neconformităţii detectate.

• Autorizarea utilizării produsului, a eliberării sau acceptării cu derogare după fabrictie dată de o autoritate relevantă, sau de către client.

• Întreprinderea de acţiuni care să împiedice destinarea sau utilizarea neintenţionată a produsului.

Trebuie menţinute înregistrări despre acţiunile întreprinse.

După ce produsul neconform este corectat trebuie să fie supus unei reverificări pentru a se demonstra conformitatea cu cerinţele.

Când produsul neconform, este detectat după livrare, trebuie întreprinse acţiuni corespunzătoare consecinţelor.

51

Diagrama flux a tratării produsului neconform este prezentată în figura următoare:

8.4 Analiza datelor

Prin proces se realizează:

-Determinarea datelor necesare demonstrării adecvării, eficacităţii şi eficienţei SMC,- Colectarea şi analiza datelor determinate,- Obţinerea informaţiilor relevante pentru îmbunătăţirea continuă a eficacităţii SMC.

Datele se obţin din:

o Monitorizarea şi măsurarea proceselor SMC şi a produselor realizate de organizaţieo Monitorizarea şi măsurarea satisfacţiei clientului

52

IDENTIFICARE,ÎNREGISTRARE,DOCUMENTARE,

NENECONECONFORMITATE

ANALIZĂ NECONFORMITATE

STABILIREA ACŢIUNILOR( PREVENIRE REAPARIŢIE )

ACŢIUNI TRATARE PRODUS NECONFORM

ACŢIUNE CORECTIVĂOBIECTIV ACŢIUNE

REANALIZA,

REVERIFICAREA

CAUZA ELIMINATĂ, DIMINUATĂ sau ŢINUTĂ

SUB CONTROL

DATE ŞI INFORMAŢII PENTRUANALIZA MANAGEMENTULUI

o Măsurarea competenţei personaluluio Auditul interno Monitorizarea şi măsurarea performanţelor furnizorilor şi a parteneriatelor cu aceştiao Monitorizarea şi măsurarea indicatorilor de performanţăo Alte surse relevant

Fluxul de derulare al procesului este prezentat în următoarea figură:

8.5 Îmbunătăţire

8.5.1 Îmbunătăţire continuă

Organizaţia trebuie să-şi îmbunătăţească continuu eficacitatea SMC prin:

Politica în domeniul calităţii, obiectivele calităţii.

Rezultatele auditurilor.

Analiza datelor.

53

POL

ITIC

A,

Obiectivele,C

erinţele clientului si a celorlalte pă rţi

interesate

Date relevan te,

Metode de c olectare şi

înregistrare,Înregistrarile S

MC

MO

NIT

OR

I ZA

RE

ŞI M

ĂSU

RA

RE

,A

UD

IT IN

TE

RN

,

PRE

LU

CR

AR

E D

AT

EIN

FO

RM

AŢ

II R

EL

EV

AN

TE O

PO

RT

UN

I TĂ

ŢI

ÎMB

UN

ĂT

ĂŢ

IRE

Acţiuni corective şi preventive.

Analiza efectuată de management.

8.5.2 Acţiune corectivă

Trebuie stabilită o procedură documentată referitoare la acţiune corectivă, pentru eliminarea cauzelor neconformităţilor, în scopul de a preveni reapariţia acestora.

Procedura trebuie să conţină cerinţe referitoare la:

Analiza neconformităţilor.

Determinarea cauzelor neconformităţilor.

Necesitatea împiedicării reapariţiei neconformităţilor.

Determinarea şi implementarea acţiunilor necesare.

Înregistrările rezultatelor acţiunilor întreprinse.

Analiza acţiunilor corective întreprinse.

Inspecţia detectează nonconformitatea, controlul neconformităţii identifică, izolează si rezolvă produsul neconform, acţiunea corectivă serveste la prevenirea reapariţiei neconformităţii

8.5.3.Acţiune preventivă

Acţiunile preventive trebuie să fie adecvate consecinţelor problemelor potenţiale.

Trebuie stabilită o procedură documentată pentru acţiuni preventive, cu conţinutul:

• determinarea neconformităţilor potenţiale şi a cauzelor acestora;

• evaluarea necesităţii de acţiuni pentru a preveni apariţia neconformităţilor;

• determinarea şi implementarea acţiunii necesare;

• înregistrările rezultatelor acţiunii întreprinse;

• analiza acţiunii preventive întreprinse.

54

6. PROIECTAREA, IMPLEMENTAREA SI DOCUMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITATII

Beneficiile proiectarii si implementarii unui sistem de managementul calitatii

• Creste gradul de responsabilizare si incredere a personalului, existand un cadru clar de desfasurare a atributiilor.

• Existenta procedurilor accelereaza integrarea noilor angajati.

• Procedurile faciliteaza implementarea unor aplicatii informatice de Managementul Documentelor si Fluxurilor de Lucru sau Management Integrat al Resurselor (ERP).Certificarea ISO 9001 este de multe ori o cerinta expresa a partenerilor externi, demonstrand inscrierea organizatiei in tendinta mondiala din domeniul calitatii si mediului.

• Certificatul ISO 9001 reprezinta cartea de vizita a organizatiei, marind increderea partenerilor in calitatea produselor sau serviciilor oferite.

• Certificatul ISO 9001 este un argument puternic in cazul participarii la licitatii sau concursuri de oferte, in cele mai multe cazuri fiind cerinta obligatorie exprimata in caietele de sarcini.

• Certificarea ISO 9001 reprezinta o cerinta obligatorie pentru licntierea operatorilor de utilitati.

Certificatul ISO 9001 reprezinta un argument in efortul organizatiei de a accesa programe de finantare.

Conditii de baza pentru implementarea unui sistem de management al calitatii

Intelegerea propriei afaceri

Intelegerea cerintelor clientilor

Coordonareea de catre coinducere

Implicawrea tuturor salariatilor

Focalizare pe principiul de prevenire in loc de detectare

Maleabilitate pentru a tine pasul cu dezvoltarea / modificarea afacerii

Cauze potentiale ale esecului in implementarea unui sistem de management al calitatii

o Lipsa de angajare din partea conducerii

o Necunoasterea si/sau neintelegetrea conceptelor si a standardelor calitatii

o Lipsa de instruire in domeniul calitatii

o Asteptari mai mari decat beneficiile posibile

o Asteptarea unor baneficii pe termen scurt

55

o Elaborarea unui sistem de management al calitatii inadecvat organizatiei

o Lipsa unui plan / program de elaborare si implementare

o Rezistenta puternica la schimbare din partea salariatilor

o Documentatie prea stufoasa din dorinat de a descrie totul

o Elaborarea documentelor din birou fara participarea celor direct implicati

Proiectarea si implemetarea sistemului de management al calitatiiPentru realizarea unui program de elaborare si implementare a unui sistem sunt citeva elemente obligatorii:- Numirea unui responsabil coordonator al proiectului care trebuie sa aiba:

• responsabilitate si autoritate suficiente (putere de decizie);• acces direct la conducerea de varf;• control asupra bugetului alocat.

- Stabilirea echipei de lucru. Trebuie astfel aleasa incat sa asigure participarea tuturor functiilor si compartimentelor implicate.

• Instruirea nivelelor de conducere in domeniul calitatii.• Instruirea personalului de executie in domeniul calitatii.• Stabilirea unui colectiv cu atributii in domeniul asigurarii calitatii.

Instruirea membrilor acestui colectiv.• Pregatirea viitorilor auditori.

Etape : 1. Analiza de diagnoza initiaza a organizatiei 2 zile

Obiectivele urmarite in timpul analizei de diagnoza sunt:

• Identificarea sistemului real de lucru si compararea acestuia cu cerintele standardului

de referinta Identificarea elementelor tehnico-organizatorice si a practicilor curente

care pot constitui germenii viitorului sistem al calitatii.

• Identificarea situatiilor neconforme fata de cerintele standardului de referinta.

• Identificarea punctelor critice ale fluxului de activitati, care pot provoca intirzieri,

deficiente, etc. si deci implicit costuri suplimentare.

• Resursele umane si materiale existente.

• Sistemele de inregistrari si evidenta existente

2. Proiectarea sistemului

Proiectarea sistemului de management se efectueaza in baza Raportului de Evaluare elaborat

in urma auditului diagnoza. In aceasta etapa sunt identificate metodele si mijloacele

56

necesare pentru satisfacerea cerintelor de managementul definite in standardul de referinta,

este stabilita structura documentatiei sistemului ce urmeaza a fi implementat si este stabilit

un plan de actiune pentru desfasurarea etapelor viitoare .

2. Instruirea echipei manageriale

Pentru a asigura succesul actiunilor viitoare o foarte mare importanta o are

constientizarea intregului personal, dar mai ales a personalului de management (low&midle

management) al clientului. In acest scop se vor organiza participari la cursuri – seminarii de

constientizare pentru echipa manageriala, cu urmatoarea tematica:

• Calitate: concept si evolutie

• Standarde in domeniul calitatii ISO seria 9000, seria 10000

• Acreditare si certificare

• Organizarea sistemului calitatii

• Documentatia sistemului de management al calitatii

• Costurile calitatii

Este de dorit nominalizarea echipei de proiect care ar trebui sa aiba urmatoarea structura: • Reprezentantul Managementului pentru Asigurarea Calitatii in calitate de

Coordonator de proiect - Comitet de coordonare format din sefii principalelor compartimente

Propuneri pentru echipele de lucru pentru fiecare procedura de sistem si pentru fiecare

proces.

3. Elaborarea proiectelor de documente, instructiuni de lucru / proceduri

operationale (editia 1)

Prin procedura sunt stabilite clar si precis: o obiectul;

o domeniul de aplicare;

o documentele de referinta;

o responsabilitatile functiilor implicate in procesul respectiv;

o descrierea procesului (dupa caz insotita de o schema flux);

o inregistrarile generate in cursul procesului;In anexele procedurii este prezenta formularistica specifica activitatii descriese

4. Realizare Manualul Calitatii conform standardului SR EN ISO 9001-2008; 2

Unitatea trebuie sa detina :

57

- documentatie tehnologica; standarde tehnologice;

- standarde (conditii de protectia muncii, protectia mediului);

Manualul Calitatii cuprinde: o declaratia de politica a Managementului organizatiei in domeniul calitatii /

mediului si obiectivele strtegice;

o profilul organizatiei;

o prezentarea structurii functionale a organizatiei;

o sinteza proceselor desfasurate in SMC si interdependenta acestora

o prezentarea succinta a modului in care sunt indeplinite cerintele SR EN ISO 9001-2008, cu trimiteri la proceduri; excluderi fata de standard.

5.

6. 5. Implementarea sistemului proiectat , conform standardului SR EN ISO 9001-2008;

● Adaptarea regulamentului de organizare si functionare a unitatii si a fisei

postului pentru fiecare functie in parte la standardul de asigurare a calitatii SR EN

ISO 9001-2008;

● Implementarea conditiilor de standard privind sistemul de management al

calitatii;

7. Efectuarea de audituri interne si efectuarea corectiilor care se impun

Aceasta etapa presupune efectuarea a unui audit al sistemului calitatii implementat, audit

limitat strict la cerintele standardului de referinta. Acest audit se va finaliza cu un numar de

Rapoarte de neconformitate si cu un raport de recomandari finale. In acelasi timp se pot

contacta mai multe organisme de certificare cu care intretine relatii de colaborare si poate

asigura asistenta necesara pe toata durata certificarii. 1sap

8. Analizarea rezultatelor auditului final si efectuarea ultimelor corectii

9. Solicitarea certificarii sistemului de catre un organism acreditat 1

Contactarea organismului de certificare, negocierea contractului de certificare

10. Certificarea organizatiei 2 zile

58

6.3.Documentarea

Declaraţia - angajament şi Politica Manualul de Management

de Calitate Proceduri de sistem

Proceduri conexe/ Operaţionale/IL etc.

Înregistrărişi documenteexterne

Toate documentele, de la nivelul A la nivelul D, înainte de aplicare, sunt analizate şi aprobate. Dacă este cazul, acestea sunt actualizate.

Nivelul AAcest nivel este reprezentat de "Declaraţia-Angajament a Conducatorului Organizatiei privind Politica în domeniul Sistemului de Management de Calitate".

Nivelul BAcest nivel cuprinde ca document "Manualul de Management de Calitate", în care se prezintă :- scopul şi domeniul de aplicare al Sistemului de Management de Calitate;- politica privind calitatea ;- responsabilităţile şi autorităţile personalului care conduce, efectuează, verifică sau analizează procesele care influenţează calitatea serviciilor ;- SMC din cadrul organizatiei

Nivelul CAcest nivel cuprinde ca documente "Procedurile de sistem". Pentru capitolele "Sistemul de Management de Calitate" şi "Măsurare, analiză şi îmbunătăţire" sunt elaborate proceduri de sistem.Procedurile de sistem sunt documente si descriu (cu gradul de detaliere necesar pentru controlul adecvat al activităţilor implicate), responsabilităţile, autorităţile şi interdependenţele personalului care conduce, efectuează, verifică sau analizează lucrări care

59

influenţează calitatea, modul în care diferitele activităţi vor fi efectuate, documentaţia care este folosită şi modalităţile de control care sunt aplicate.

Nivelul D Acest nivel cuprinde ca documente: proceduri conexe/operaţionale, instrucţiuni de lucru, planuri, etc.Documentele de la acest nivel descriu modul cum se desfăşoară activităţile care influenţează calitatea serviciilor .Se prezintă pas cu pas acţiunile sau operaţiile necesare a fi executate, metodele, echipamentele şi materialele care trebuie utilizate pentru obţinerea de servicii conforme si sigure, care sa satisfacă cerinţele explicite şi implicite ale clienţilor.

Nivelul EAcest nivel cuprinde înregistrările necesare furnizării de dovezi obiective cu privire la gradul de satisfacere a cerinţelor referitoare la calitatea unui serviciu/produs, sau la eficacitatea şi eficienţa de funcţionare a SMC.

MANUALUL CALITĂŢII CONŢINE:

• Formularea politicii privind calitatea

• Obiectivelor privid calitatea

• Declaraţie angajament

• Descrierea Sistemului de Management al Calităţii

RECOMANDĂRI:• elaborarea pe capitolele standardului de referinţă ales ( ISO 9001) • folosirea altor standarde ajutătoare (ISO 9004).

MANUALUL CALITĂŢII

0 Cuprins

1 Scop şi domeniu de aplicare

2 Documente de referinţă

3 Definiţii şi abrevieri

4 Cerinţe

5 Anexe şi înregistrări

60

PROCEDURILE

Proceduri generale(de sistem) şi specifice (operaţionale).

Procedurile generale - abordează cerinţele din standardul de referinţă şi pot face referire la proceduri specifice sau instrucţiuni de lucru.

INSTRUCŢIUNI DE LUCRU

Se referă la o activitate concretă, efectuată de un operator.

Se întocmesc atunci când activitatea specifică trebuie executată obligatoriu controlata.

6.4. Structura unei proceduri documentate

O procedura documentata este un document care specifica (prezinta) modul de efectuare (operare) si de control a unei activitati/proces.

O procedura documentata poate fi alcatuita din trei parti: text, scheme si formulare.

Partea "text" a procedurilor este reprezentata de textul documentului in cauza. Aceasta parte prezinta criteriile (si uneori metodele) de operare si control a procesului/ activitatii care face subiectul procedurii documentate; Partea "scheme" a procedurilor documentate este reprezentata de scheme. Acestea au ca principal scop lamurirea concentrata si simplificata a unei probleme, avand doar rol informativ, de intelegere a unui subiect legat de sistemul de management; Partea "formulare" a procedurilor documentate este reprezentata prin diverse tipizate (tabele). Prin completarea acestora apar asa numitele "inregistrari" prin care se confirma operarea si/sau cotrolul procesului descris in procedura documentata.

Partea text a unei proceduri documentate poate avea urmatoarele sectiuni:

1. Scop si domeniu de aplicare;

2. Definitii, prescurtari, simboluri;

3. Documente de referinta;

4. Procedura (sau "Operarea si controlul procesului");

5. Responsabilitati;

6. Inregistrari;

61

7. Anexe.

1.In Scop si domeniu de aplicare:

• se prezinta scopul pentru care a fost alcatuita procedura (de ce s-a intocmit acea procedura documentata) si domeniul pentru care aceasta este valabila.

2.In Definitii, prescurtari, simboluri

• sunt prezentate concret acele elemente care concura la intelegerea procedurii.

3.In Documente de referinta

• sunt enumerate documentele in raport cu care s-a alcatuit procedura documentata sau acele documente la care se face referire in textul acesteia.

4.In Procedura (sau "Operarea si controlul procesului")

• se prezinta concret modul in care se desfasoara si se controleaza activitatea/ procesul descris in procedura documentata.

5.In Responsabilitati

• se prezinta cine este responsabil pentru planificarea, organizarea, coordonarea, efectuarea, controlarea si evaluarea activitatilor prezentate in procedura.

6.In Inregistrari

• se prezinta tipizatele (tabelele) care stau la baza inregistrarilor, modul cum se realizeaza inregistrarile care confirma desfasurarea activitatii/ procesului conform cu cerintele stabilite, precum si modul cum sunt tinute inregistrarile sub control.

7.In Anexe

• sunt enumerate schemele si formularele procedurii documentate.

62

6.5. Descriere a procedurilor documentate cerute expres de ISO 9001-2008

Procedurile documentate cerute expres de ISO 9001-2008 pot purta, generic, diverse denumiri ca: proceduri generale, proceduri de sistem, proceduri calitate etc..

Titlul procedurilor documentate de cele mai multe ori sunt similare cu denumirea procesului pe care il prezinta. Astfel, frecvent, vom gasi in organizatie procedurile documentate: Controlul documentelor; Controlul inregistrarilor; Auditul intern al calitatii; Control produsului neconform; Actiuni corective; Actiuni preventive.

Procedura documentata "Controlul documentelor" prezinta modul cum se tine sub control documentatia care "contine cerinte" (a se vedea articolul "Care sunt tipurile de documente necesare diverselor sisteme de management ?").

Procedura documentata "Controlul inregistrarilor" prezinta modul cum se tine sub control documentatia (documente doveditoare) prin intermediul careia se confirma ca procesele se desfasoara si se controleaza in mod eficace.

Procedura documentata "Auditul intern al calitatii" prezinta modul cum se desfasoara si controleaza procesul prin care se examineaza masura in care normele stabilite in organizatie sunt conforme cu cerintele ISO 9001-2008 si, de asemenea, se examineaza masura in care aceste norme sunt respectate.

Procedura documentata "Controlul produsului neconform" prezinta modul cum se desfasoara si controleaza procesul prin care se transforma un produs neconform in produs conform (se prezinta modul cum se identifica/ izoleaza un produs neconform, modul cum se identifica si planifica corectiile necesare, modul cum se apreciaza eficacitatea actiunilor intreprinse).

Procedura documentata "Actiuni corective" prezinta modul cum se desfasoara si controleaza procesul prin care identifica cauzele care au determinat produse neconforme, precum si totalitatea actiunilor prin care cauzele identificate sunt eliminate.

Procedura documentata "Actiuni preventive" prezinta modul cum se desfasoara si controleaza procesul prin care identifica cauzele care ar putea determina produse neconforme, precum si totalitatea actiunilor prin care cauzele identificate sunt eliminate.

63

7. AUDITAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL CALITATII

7.1.Auditul

Proces sistematic,independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi de audit si evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit

Nota 1 - Auditurile interne,uneori denumite si audituri de prima parte,sunt conduse de,sau in numele organizatiei insasi, pentru analiza efectuata de management sau pentru alte interese interne si pot alcatui baza pentru o organizatie pentru declaratia pe prorie raspundere a conformitatii. In multe cazuri, in mod special in cazul organizatiilor mici independenta poate fi demonstrata prin lipsa responsabilitatilor in activitatea care este in curs de auditare.

Nota 2-Auditurile externe includ in general acele audituri numite de secunda si de terta parte. Auditurile de secunda parte sunt conduse de parti care au un interes in organizatie,cum ar fi clientii,sau alte persoane in numele acestora. Auditurile de terta parte sunt conduse de organizatii de auditare externe independente,cum sunt cele care furnizeaza inregistrarea sau certificarea conformitatii cu cerintele ISO 9001 sau ISO 14001.

Nota 3-Atunci cand un sistem de management al calitatii si un sistem de management de mediu sunt auditate impreuna, acesta este numit "audit combinat".

Nota 4-Atunci cind doua sau mai multe organizatii coopereaza pentru pentru a audita un singur auditat acesta se numeste "audit comun ".

CLIENTUL AUDITULUI- Organizatie sau persoana care solicita un audit

PRINCIPII DE AUDITAREReferitoare la auditoril.Comportament etic: baza profesionalismului-incredere-integritate

64

-confidentialitate-discrete

2.Prezentare corecta-Obligatla de a raporta cu sinceritate si cu acuratete-Obstacolele semnificative si opiniile divergente nerezolvatedintre echipa de audit si auditat sunt raportate

3.Responsabilitatea profesionala-Aplicarea perseverentei si a judecatii in auditare

Referitoare la audit 4. IndependentaBaza pentru impartialitatea auditului si obiectivitatea concluziilor auditului. -independenta fata de activitatea auditata-auditorii nu sunt supusi nici unor influente si conflicte de interese -Constatarile si concluziile bazate numai pe dovezi

5.Abordarea bazata pe dovezi-metoda rationala prin care intr-un proces sistematic de audit se ajunge la concluzii credibile si reproductibile-dovada auditului este verificabila -utilizarea e§antionarii este strins legata de increderea care poate fi acordata concluziilor auditului

7.2 .MANAGEMENTUL PROGRAMULUI DE AUDIT – SR EN ISO 19011

UNITATl VIZATEOrganizatiile care efectueaza audituri interne sau externe ale sistemelor de management al calitatii si/sau de mediu sau efectueaza managementul unui program de audit.

PROGRAM DE AUDITAnsamblu de unul sau mai multe audituri planificate pe un anumit interval de timp si orientate spre un anumit scop.Programul de audit cuprinde:-Tipul si numarul auditurilor -Activitatile necesare planificarii si organizarii auditurilor -Resursele necesare

ETAPE

1.STABILIREA PROGRAMULUI DE AUDIT-Obiective si amploare -Responsabilitati

65

-Resurse -Proceduri

2. IMPLEMENTAREA-Programarea auditurilor -Evaluarea auditorilor -Selectarea echipei de audit -Conducerea activitatilor de audit -Mentinerea inregistrarilor

3.MONITORIZAREA S1 ANALIZAREA PROGRAMULUIDE AUDIT-Monitorizare si analiza -Deterrninarea nevoilor de actiuni corective si preventive -Identificarea oportunitatilor de imbunatatire

4. IMBUNATATIREA PROGRAMULUI DE AUDIT

7.3. ACTIVITATILE AUDITULUI

1. INITIEREA AUDITULUI-Desemnarea auditorului sef -Definireaobiectivelor,domeniului auditului si a criteriilor auditului -Determinarea fezabilitatii -Selectarea echipei de audit -Contactul initial cu auditatul

2.DESFASURAREA ANALIZEI DOCUMENTELOR-Documente relevante ale SM inclusiv inregistrari sau rapoarte de audit anterioare -Scop:determinarea adecvarii

3.PREGATIREA ACTIVITATILOR DE AUDIT LA FAJA LOCULUI-Pregatirea planului de audit -Alocarea activitatilor -Pregatirea documentelor de lucru

4.DESFASURAREA ACTIVITATILOR DE AUDIT LA FATA LOCULUI-Sedinta de deschidere -Comunicare pe parcursul auditului-Rolurile si responsabilitatile ghizilor si observatorilor -Colectarea si verificarea inform. -Generarea constatarilor de audit -Pregatirea concluziilor auditului -Sedinta de inchidere

66

5. PREGATIREA, APROBAREA SI DIFUZAREA RAPORTULUI DE AUDIT-Pregatirea raportului de audit -Aprobarea si difuzarea RA

6.INCHEIEREA AUDITULUI-Dupa ce raportul de audit aprobat a fost difuzat

7.DESFASURAREA ACTIVITATILOR DE URMARiRE-Pot face parte dintr-un audit ulterior

OBIECTIVELE AUDITULUI

l)Determinarea gradului de conformitate a SM al auditatului sau a partilor acestuia, cu criteriile de audit2)Evaluarea capabilitatii SM de a se asigura de conformitatea cucerintele legale,reglementate sicontractuale3)Evaluarea eficacitatii SM in atingerea obiectivelor specificate4)Identificarea zonelor de imbunatatire potentiala a SM

DOMENIUL AUDITULUI-Locatii fizice -unitatile organizationale -activitati -procese -Perioada de timp alocata

CRITERII DE AUDIT

Ansamblu de politici, proceduri sau cerinte utilizate ca o referinta. (in raport cu care se determina conformitatea)

ECHIPA DE AUDIT

Unul sail mai multi auditori care efectueaza un audit sustinuti daca este nevoie de experti tehnici. Nota 1-Un auditor din echipa de audit este desemnat ca sef al echipei de audit.Nota 2-Echipa de audit poate include auditori in curs de foraiare.

AUDITOR

Persoana care are competenta de a efectua un audit

EXPERT TEHNIC

67

Persoana care furnizeaza echipei de audit cunostinte specifice sau experienta profesionala specifica Nota 1-Cunostintele specifice sau experienta profesionala specifica se refera la organizatie,procesele sau activitatile care urmeaza sa fie auditate,indrumari referitoare la limba sau cultura -Un expert tehnic nu actioneaza ca un auditor in echipa de audit

PLANUL DE AUDITl. Obiectivele auditului 2. Criteriile de audit si orice documente de referinta 3. Domeniul auditului, inclusiv determiinarea unitatilor organizationale si functionale si a proceselor care urmeaza sa fie auditate 4. Datele si locatiile se vor desfasura activitatile de audit la fata locului5. Perioada si durata apreciate pentru desfasurarea activitatilor de audit la fata locului,inclusiv intilnirile cu managementul auditatului si cele ale echipei de audit6. Rolurile si responsabilitatile membriior echipei de audit si a persoanelor care ii insotesc7. Alocarea resurselor coresponza-toare pentru zonele critice ale

Planul de audit include, dupa cum este cazul, urmatoarele:1. Identitatea reprezentantului pentru audit din partea auditatului2. Limba in care se lucreaza si cea in care se redacteaza raportul de audit atunci cind este diferita de limba auditorului si/sau a auditatului3. Elementele raportului de audit4. Acordurile de natura logistica (transport, facilitate la fata locului)5. Aspecte referitoare la confidentialitate6. Orice actiuni de urmarire a auditului

SEDINTA DE DESCHIDEREParticipanti-Echipa de audit-Personal de management-Responsabili de compartimentesau procese ce vor fi auditateScop:l.Confirmarea planului de audit2.Furnizarea unui scurt rezumat al modului de desfasurare aactivitatilor de audit3.Confirmarea canalelor de comunicare4.Furnizarea unei oportunitati pentru auditat sa puna intrebari

SEDINTA DE DESCHIDERE(AGENDA)

1 .Prezentarea participantilor inclusiv o scurta descriere a rolurilor acestora 2.Confirmarea obiectivelor, a domeniului si a criteriilor auditului 3.Confirmarea programului auditului si a altor acorduri relevante cu auditatul,cum ar fi data si ora pentru

68

sedinta de inchidere,orice sedinte intermediare dintre echipa de audit si managementul auditatului si orice schimbari de ultima ora 4.Metodele si procedurile care vor fi utilizate pentru efectuarea auditului,inclusiv instiintarea auditatului ca doveziie de audit se vor baza numai pe esantioane din informatlile disponibile si de aceea exista un element de incertitudine in audit are5.Confirmarea canalelor oficiale de comunicare (echipa-auditat)6.Confirmarea limbii utilizate 7.Confirmarea faptului ca pe parcursul auditului auditatul va fi informat despre desfasurarea auditului8.Confirmarea ca resursele §i faci-litatile necesare echipei de audit sunt disponibile9.Confirmarea aspectelor referi-toare la confidentialitate 10.Confirmarea procedurilor de siguranta si securitatea muncii si situatii de urgenta relevante pentru echipa de audit 11 .Confirmarea disponibilitatii,rolurilor si identitatii ghizilor 12.Metoda de raportare,inclusivorice clasificare a neconformita-tilor13.1nformarea despre conditiile in care auditul poate fi intrerupt14.1nformatii despre sistemul de apeluri fata de modul de desfasurare a auditului sau fata de concluziile auditului

DOVEZI DE AUDITInregistrari,declaratii despre fapte sau alte informatii care sunt relevante in raport cu criteriile de audit si verificabile. Nota-Dovezile de audit pot fi cantitative sau calitative

CONSTATARI DE AUDITRezultatele evaluarii dovezilor de audit colectate in raport cu criteriile de audit.

CONCLUZIILE AUDITULUIRezultat al unui audit furnizat de echipa de audit dupa luarea in considerare a obiectivelor de audit si a tuturor constatarilor de audit

RAPORTUL DE AUDIT1. Obiectivele auditului2.Domeniul auditului in special identificarea unitatilor func^ionalesi organizationale sau a proceselor auditate si a perioadei de timp in care s-a desfasurat auditul3. Identificarea clientului auditului4.Identificarea auditorului sef si a membrilor echipei de audit5.Datele si locurile in care s-au desfasurat activitatile de audit lafata locului6.Criteriile de audit7.Constatarile auditului8.Concluziile auditului

69

Raportul de audit poate sa includa sau sa faca referire la:

l. Planul de audit2. Lista reprezentantilor auditatului3. Un rezumat al procesului de audit inclusiv al incertitudinii si/ sau obstacolelor intilnite care pot diminua increderea in concluziile auditului4. Confirmarea ca obiectivele auditului au fost realizate in cadruldomeniului auditului in concordanta cu planul de audit5. Zonele neacoperite, desi incluse in domeniul auditului6. Orice opinii divergente nerezolvate intre echipa de auditsi auditat7. Recomandarile pentru imbunatatire, daca este specificat inobiectivele auditului8. Planurile actiunilor de urmarireconvenite, daca exista9. O declaratie referitoare la confidentialitatea continutului raportului10. Lista de difuzare a raportului de audit

7.4. COMPETENTA AUDITORILOR

1.Aptitudini personale 2.Capabilitatea de a aplica cunostintele si abilitatile acumulate prin: -Studii-Experienta profesionala -Instruire ca auditor -Experienta de audit

APTITUDINI PERSONALEl.Sa se comporte etic 2.Sa fie receptiv 3.Sa fie diplomat 4.Sa aiba spirit de observatie 5.Sa fie perceptiv 6.Sa fie flexibil 7.Sa fie tenace 8.Sa fie hotarit 9.Sa aiba siguranta de sine

CUNOSTINTE SI ABILITATI1. Cunoatinte si abilitati generice pentru auditorii SMC si SMM

l.l.Principii,proceduri si tehnici de audit1.2.Sisteme de management si documente de referinta 1.3.Situatii organizational (structura;procese;obiceiuri soci-ale si culturale ale auditatului) 1.4.Legi,reglementari si alte cerinte relevante aplicabile disciplinei

70

2. Cunostinte si abilitati specifice ale auditorilor SMC2.1.Tehnici si metode din domeniul calitatii (terminologie, principii, instrumente) 2.2.Procese si produse,inclusiv servicii (terminologie, caracteristici tehnice ale produselor si procese-lor,procesele si practicile specifice sectorului)

3.Cunostinte si abilitati specifice pentru auditorii SMM3.1.Tehnici si metode din domeniul managementului mediului (terminologie, principii, instrumente)3.2.Stiinte si tehnologii de mediu 3.3.Aspecte tehnice si de mediu referitoare la operare

4.Cunostinte si abilitati generale ale auditorului sef 4.1 .Planificarea auditului 4.2. Reprezentarea echipei de audit in comunicarea cu clientul auditului si auditatul 4.3.Organizarea si orientarea membrilor echipei de audit 4.4.Orientarea si indrumarea auditorilor in curs de formare 4.5.Conducerea echipei de audit pentru obtinerea concluziilor 4.6.Prevenirea si rezolvarea conflictelor4.7.Pregatirea si finalizarea raportului de audit

STUDII, EXPERIENTA PROFESIONALA, INSTRUIRE CA AUDITOR, EXPERIENTA DE AUDIT

Parametru Auditor Auditor in ambelediscipline

Auditor sef

Studii Studiisecundare

Idemauditor

Idemauditor

Experientaprofesionalatotala

5 ani Idemauditor

Idemauditor

Experientaprofesionalain in domeniul managementuluicalitatii sau de mediu

Cel putin 2 anidin cei 5 anide experienta

2 ani in cea de-adoua disciplina

Idemauditor

Instruire caauditor

40 ore de instru-ire in domeniulauditului

24 ore de instrnirein cea de-a douadisciplina

Idemauditor

71

Experientade audit

4 audituricomplete pentruun total de celputin de 20 dezile de experienta de audit ca auditor in cursde formare suborientarea si in-drumarea unuiauditor competent in calitate de auditor sefAuditurile artrebui efectuatein ultimii 3 aniconsecutivi

3 audituri completepentru un total de celpntin 15 zile de expe-rienta de audit in ceade-a a doua disciplina sub orientarea si indrumarea unui audi-tor competent in cali-tate de auditor sef incea de a doua disci-plina

Auditurile artrebui efectuatein ultimii 2 ani

consecutivi

3. audituri completepentru un total de cel putin 15 zile deexperienta deaudit in rolul deauditor sef suborientarea si in-drumarea unui auditor compe-tent in calitate deaudiditor sef

Auditurile artrebui efectuatein ultimii 2 ani

consecutivi

7.5.EVALUAREA AUDITORILOR

ETAPE

1 .Identificarea competentei auditorilor necesara programului de audit (aptitudini personale, cuno stint e si abilitati) 2.Stabilirea criteriilor de evaluare(-cantitative - ani de experien^ade studii,numar de audituri efectuate,ore de instruire-calitative-demonstrarea competent, ei in timpul instruirii sau lalocul de munca)

3.Selectarea metodei adecvate de evaluare-Analiza inregistrarilor-Feedback pozitiv §i negativ-Interviu-Observare

4.Desfasurarea evaluarii-Daca nu sunt indeplinite criteriile dupa indeplinire urmeaza oreevaluare

72

8. BIBLIOGRAFIE

1. SR EN ISO 9001 : 2008 - Sisteme de management al calităţii: Cerinţe

2. SR EN ISO 9000 :2006 - Sisteme de management al calităţii: Principii fundamentale şi vocabulary

3. SR EN ISO 9004 : 2001 - Sisteme de management al calităţii: Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţelor

4. ISO 19011: 2003 - Ghid pentu auditarea sistemelor de management al calitatii si/sau de mediu

5. JOSEPH M. JURAN: Managementul calităţii totale

6. CALITATEA, ACCES LA SUCCES

7. VERONEL ANTONESCU; DOINA CONSTANTINESCU: Managementul calităţii totale

8. FIRICA POPA ; Ghid pentru imbunatatirea performantei

9. JOSEPH M. JURAN ; Managementul calităţii totale

10.TRIBUNA CALITĂŢII

11.Sisteme de managementul calitatii. ISO 9001:2000- Suport de curs – RADIX

12. Sisteme de management al calităţii; Ghid pentru adoptarea standardului ISO 9001: 2000

73

13.HENRI MITONNEAU: O nouă orietare în MANAGEMENTUL CALITĂŢII: şapte instrumente noi

14. http://www.consultanta-certificare.ro/iso/

15. http://www.clubafaceri.ro/info_articole/122_calitate_iso_9001/

16.PIMM: “Proces Integrat de Metode Manageriale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii” ; Obiective, metode si rezultate ale proiectului pilot Leonardo

17.NORMAN HART: Marketing industrial

9. ANEXEPrincipalele standarde din familia ISO 9000

Principlale standarde din familia ISO 9001 prin intermediul carora se poate configura un sistem de management al calitatii competitiv (care poate fi, ulterior, "Certificat ISO 9001"). Lista contine principalele standarde care daca sunt respectate duc la configurarea in organizatie a unui sistem de management al calitatii.

Daca un standard are in fata numarului sau unul din simbolurile urmatoare, se intelege: SR - standard recunoscut la nivel national, EN - standard recunoscut la nivel european, ISO - standard recunoscut la nivel international.

SR EN ISO 9001 : 2008 "Sisteme de management al calitatii. Cerinte"

• stabileste cerintele pentru un sistem de management al calitatii

SR EN ISO 9000 : 2006 "Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular"

• descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calitatii si defineste terminologia pentru sistemele de management al calitatii.

74

SR EN ISO 9004 : 2001 "Sisteme de management al calitatii. Liniii directoare pentru imbunatatirea performantelor"

• furnizeaza linii directoare care depasesc cerintele prezentate in ISO 9001:2000 in scopul de a lua in considerare atat eficacitatea cat si eficienta unui sistem si management al calitatii si in consecinta potentialul de imbunatatire a performantelor unei organizatii.

ISO 19011: 2003 "Ghid pentu auditarea sistemelor de management al calitatii si/sau de mediu"

• furnizeaza indrumari referitoare la principiile de auditare, conducerea programelor de audit, desfasurarea auditurilor sistemului de management al calitatii si auditurilor sistemului de management de mediu.

SR ISO 9004-4 + A1 : 1996 "Managementul calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Partea 4: Ghid pentru imbunatatirea calitatii"

• furnizeaza liniile directoare pentru implementarea in cadrul unei organizatii a imbunatatirii continue a calitatii

SR ISO 10012-2 : 2000 "Asigurarea calitatii pentru echipamente de masurare. Partea 2: Ghid pentru controlul proceselor de masurare"

• cuprinde recomandari (si indrumari de implementare a acestora) referitoare la asigurarea calitatii proceselor de masurare efectuare de organizatie

SR EN 30012-1 : 1995/ SR EN 30012-1/C1 : 1996 "Conditii de asigurare a calitatii pentru echipamente de masurare. Partea 1: Sistemul de configurare metrologica a echipamentului de masurare"

• cuprinde conditiile de asigurare a calitatii aplicabile de organizatie pentru a se asigura ca masurarile sunt efectuate cu exactitatea dorita.

SR ISO 10013 : 1997 "Ghid pentru elaborarea manualelor calitatii"

• furnizeaza linile directoare pentru pregatirea, elaborarea si controlul manualelor calitatii

SR ISO 10005 : 1995 "Managementul calitatii. Ghid pentru planurile calitatii"

75

• furnizeaza linii directoare pentru a ajuta organizatiile in elaborarea, analizarea, acceptarea si revizuirea planurilor calitatii (a documentelor care prezinta resursele, practicile si succesiunea activitatilor referitoare la calitate si relevante pentru un anumit produs, proiect sau contract)

SR 13405 : 1998 "Formare profesionala. Terminologie"

• defineste termenii frecvent utilizati in domeniul formarii profesionale, in relatiile dintre serviciilor de formare si beneficiarii acestor servicii

SR ISO 10015 : 2000 "Managementul calitatii. Linii directoare pentru instruire"

• furnizeaza liniile directoare pentru elaborarea, implementarea, mentinerea si imbunatatirea strategiilor si sistemelor de instruire care influenteaza calitatea produselor furnizate de o organizatie

SR EN 45014 : 1993 "Criteri generale pentru declaratia de conformitate data de furnizori"

• Specifica criteriile generale pentru declaratia de conformitate data de organizatie clientilor sai

Legislatie referitoare la standarde de calitate ISO

Legea nr. 245 din 09/06/2004privind securitatea generala a produselor Adopta Directiva nr. 2001/95/CE prevede:"producatorii sunt obligati sa puna pe piata numai produse sigure"- are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piata sunt sigure;- un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispozitiile legislatiei nationale atunci cand, in absenta prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului in cauza, el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia este comercializat;- un produs este considerat de calitate si sigur din punct de vedere al riscurilor si al categoriilor de riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este conform cu standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene, a caror referinta este publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Referintele acestor standarde nationale armonizate

76

sunt publicate de catre Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO)- conformitatea unui produs cu criteriile care au in vedere garantarea obligatiei generale de securitate, nu impiedica autoritatile competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea sa pe piata sau sa ceara retragerea de pe piata ori returnarea produsului, daca produsul se dovedeste periculos. - prezinta sanctiuni pentru incalcarea dispozitiilor prezentei legi; incalcarea atrage, dupa caz, raspunderea civila, disciplinara, contraventionala sau penala a celor vinovati.

Legea nr. 608 din 31 octombrie 2001privind evaluarea conformitatii produselor - stabileste cadrul legal unitar pentru elaborarea reglementarilor tehnice, evaluarea conformitatii si supravegherea pietei pentru produsele introduse pe piata si/sau utilizate in Romania, din domeniile reglementate- autoritatile competente elaboreaza reglementari tehnice, cu respectarea principiilor internationale privind libera circulatie a bunurilor in comertul intern si international- principiile pe care se bazeaza procesul de evaluare a conformitatii sunt: a) competenta si impartialitate; b) transparenta si credibilitate; c) independenta fata de posibila predominare a oricaror interese specifice; d) asigurarea confidentialitatii si pastrarea secretului profesional; e) reprezentarea intereselor publice; f) contributia la promovarea principiului liberei circulatii a produselor- Producatorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, inainte de introducerea pe piata si/sau de utilizarea produselor din domeniul reglementat, are obligatia sa asigure: a) proiectarea si realizarea produselor, respectand cerintele esentiale; b) intocmirea si detinerea dosarului tehnic, in forma, scopul si pe perioada prevazute de reglementarile de calitate tehnice; c) aplicarea procedurilor pentru evaluarea conformitatii produselor cu cerintele esentiale, prevazute de reglementarile tehnice; d) intocmirea declaratiei de conformitate, detinerea rapoartelor de incercare, a certificatelor sau a altor documente ce atesta conformitatea, dupa caz; e) aplicarea marcajului de conformitate, dupa caz.- conformitatea produselor cu cerintele esentiale este atestata prin declaratia de conformitate intocmita de producator sau de reprezentantul autorizat al acestuia, prin rapoartele de incercare sau prin certificatele de conformitate emise de laboratoare ori de organisme de certificare sau inspectie, alese de producator, conform procedurilor de evaluare, si prin marcajul de conformitate, potrivit reglementarilor tehnice aplicabile- incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz, a celor vinovati.

77

HOTARARE DE GUVERN nr.71/2001pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizeaza in procesul de evaluare a conformitatii produselor din domeniile reglementate prevazute in Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor si a regulilor de aplicare si utilizare a marcajului national de conformitate CS

HOTARARE DE GUVERN nr.487/2002pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea si notificarea nationala a laboratoarelor de incercari precum si a organismelor de certificare si de inspectie care realizeaza evaluarea conformitatii produselor din domeniile reglementate prevazute in Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor.

HOTARARE DE GUVERN nr.1587/2002privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice precum si al regulilor referitoare la serviciile societatii informationale intre Romania, statele membre ale Uniunii Europene si Comisia Europeana OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare nationala

OG nr. 38/1998privind activitatea de acreditare si infrastructura pentru evaluarea conformitatii

HOTARARE DE GUVERN nr. 1198 din 24 octombrie 2002privind aprobarea Normelor de igiena a produselor alimentare (publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 866 din 2 decembrie 2002).

Legea nr.150 din 2004privind siguranta alimentelor- reprezinta baza pentru asigurarea unui nivel inalt de protectie a sanatatii oamenilor si a intereselor consumatorilor in ceea ce priveste alimentele, tinand cont de diversitatea ofertei alimentare, incluzand si produsele traditionale, precum si functionarea eficienta a pietei interne.- stabileste principii si responsabilitati comune, mijloacele de a asigura o baza stiintifica solida, cerinte si proceduri organizatorice eficiente pentru a sustine luarea celor mai potrivite decizii in domeniul sigurantei si calitatii alimentelor si a hranei pentru animale- stabileste principiile generale care se aplica alimentelor si hranei pentru animale, in general, si sigurantei acestora, in special.- stabileste proceduri cu privire la problemele care au un impact direct sau indirect asupra sigurantei alimentelor si a hraneipe ntru animale.

78

- prevederile legislatiei in domeniul alimentelor se aplica in toate etapele productiei, procesarii si distributiei alimentelor sau hranei pentru animale destinata sau administrata animalelor pentru productia de alimente- alimentele si hrana pentru animale importate trebuie sa fie in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul alimentelor sau cucele prevazute in acordurile incheiate intre Romania si tara exportatoare

LEGEA nr.412 din 18-10-2004pentru modificarea si completarea Legii nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor (publicat in MO nr.990 din 27-10-2004)

LEGE nr.10 din 18 ianuarie 1995privind calitatea in constructii- Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor. Exigentele privind calitatea instalatiilor si a echipamentelor tehnologice de productie se stabilesc si se realizeaza pe baza de reglementari specifice fiecarui domeniu de activitate- se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora - indiferent de forma de proprietate sau destinatie - denumite in continuare constructii, precum si lucrarilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare si de reparatii ale acestora- se instituie sistemul calitatii in constructii, care sa conduca la realizarea si exploatarea unor constructii de calitate corespunzatoare, in scopul protejarii vietii oamenilor, a bunurilor acestora, a societatii si a mediului inconjurator- Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte: a) rezistenta si stabilitate; b) siguranta in exploatare; c) siguranta la foc; d) igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; e) izolatie termica, hidrofuga si economie de energie; f) protectie impotriva zgomotului- Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace, care concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a acestora. - Certificarea calitatii produselor folosite in constructii se efectueaza prin grija producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii

LEGE nr.50 din 29 iulie 1991privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor

79

HOTARARE DE GUVERN nr.272pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii

LEGE nr.571 din 22 decembrie 2003privind Codul Fiscal- stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele prevazute la art.2, care constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale, precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si de plata al acestora.- cuprinde procedura de modificare a acestor impozite si taxe.- autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa elaboreze norme metodologice, instructiuni si ordine in aplicarea prezentului cod si a conventiilor de evitare a dublei impuneri.

PROGRAMUL DE CRESTERE A COMPETITIVITATII PRODUSELOR INDUSTRIALE

HOTARÂRE nr.357 din 18 martie 2004privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale- mecanismul de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Program consta in stabilirea categoriilor de activitati, a conditiilor de eligibilitate a beneficiarilor, a criteriilor de eligibilitate a proiectelor, precum si a procedurii de acordare a sprijinului financiar.- categoriile de activitati finantate de la bugetul de stat in cadrul Programului sunt: a) implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii si/sau a sistemelor de management de mediu; b) implementarea si certificarea sistemelor de management al sanatatii si sigurantei ocupationale, sistemelor de management pentru responsabilitate sociala si de igiena alimentara si/sau sistemelor de management al securitatii informatiei; c) dotarea si/sau amenajarea laboratoarelor de testare si etalonare, precum si acreditarea acestora, dupa caz; d) certificarea produselor; e) executarea de modele experimentale, prototipuri, asimilari de noi tehnologii care se realizeaza de agentii economici pe baza rezultatelor unitatilor de cercetare-dezvoltare romanesti; f) efectuarea de analize de evaluare comparativa pentru activit ati din industria prelucratoare in vederea realizarii planurilor de restructurare-dezvoltare-viabilizare, a caror implementare va fi monitorizata; g) organizarea si amenajarea in incinta agentilor economici de expozitii si/sau standuri de

80

prezentare si promovare a produselor industriale; h) inregistrarea si protejarea pe piata externa a marcilor, desenelor si modelelor industriale romanesti. - Beneficiarii Programului sunt agenti economici cu activitatea principala industrie prelucratoare, conform sectiunii D din Clasificarea activitatilor din economia nationala - CAEN, aprobata prin Hotararea Guvernului nr.656/1997, actualizata prin Ordinul presedintelui Institutului National de Statistica nr. 601/2002

LEGE nr. 245 din 18 iulie 2005pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat

HOTARARE DE GUVERN nr. 1247 din 13 octombrie 2005privind aprobarea Mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale- prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.120/2002 privind aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat, s-a initiat cadrul legal pentru sprijinirea operatorilor economici in vederea cresterii competitivitatii acestora. - cadrul legal de desfasurare a activitatilor concrete in cadrul acestui Program, prevazut initial prin Hotararea Guvernului nr.1570/2002, a fost modificat si imbunatatit continuu functie de necesitatile rezultate in urma experientei acumulate in cei cca. 2,5 ani de derulare a sa, prin aprobarea unei noi hotarari, respectiv Hotararea Guvernului nr.357/2004 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale, cu modificarile ulterioare. - se propune finantarea de la buget in proportie de 75% numai pentru implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii si/sau a sistemelor de management de mediu, a caror implementare este imperios necesara avand in vedere integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. - au acces la program operatorii economici care nu inregistreaza datorii restante la bugetul de stat, precum si cei care respecta termenele acordate prin graficele de esalonare a datoriilor restante pe baza conventiilor incheiate cu organele fiscale.

ORDIN MEC nr. 137 din 1 aprilie 2005privind organizarea si functionarea Comisiei pentru derularea mecanismului de acordare a sprijinului financiar, precum si a modului de gestionare a activitatii

Nota de fundamentare - H.G. nr. 1247/13-10-2005

81

H.G. nr.1247/2005 privind aprobarea Mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale Publicata in M.Of. nr. 952/26-10-2005

NOI STANDARDE ISO

Noul standard ISO 4354 pentru proiectarea rezistentei structurilor in fata vantului va ajuta la asigurarea fiabilitatii structurilor din zonele expuse vantului puternic si cicloanelor

ISO 4354 – Actiunea vantului asupra structurilor august 2009

Standardul ISO 15928 specifica limbajul international folosit pentru descrierea performantei durabilitatii structurale a locuintelor de familie

ISO 15928 pentru Case - Descrierea performantelor - Durabilitate structurala iulie 2009

Noul standard ISO ISO 23601 pentru proiectarea planurilor de evacuare si identificarea masurilor de siguranta

ISO 23601 2009 Semnalizarea planurilor de evacuare iulie 2009

Sprijinul standardelor ISO pentru Mass Media

Sprijinul standardelor ISO pentru Mass Media iulie 2009

82

Standardele ISO sprijina obiectivele Zilei Mondiale pentru Securitate si Sanatate la Locul de Munca

Ziua Mondiala pentru Securitate si Sanatate la Locul de Munca iunie 2009

ISO 7176-10 : 2008, Scaune cu rotile – sectiunea 10 - Determinarea capacitatii de depasire a obstacolelor pentru scaunele cu rotile alimentate electric

ISO 7176 - 10 : 2008 pentru Scaune cu rotile aprilie 2009

ISO pentru Activitati legate de apa potabila si servicii de canalizare

ISO 24510, ISO 24511 si ISO 24511 oct. 2008

Formatul PDF accesibil ca si standard international ISO - ISO 32000-1

ISO 32000 sept. 2008

ISO / IEC 76:2008 Ghid de dezvoltare a standardelor pentru servicii - Recomandari pentru abordarea problemelor de consum

Ghid ISO / IEC 76:2008 sept. 2008

ISO 20712 - Standard ISO despre steagurile de siguranta de pe plaja si indicatoarele din apa pentru evitatarea accidentelor din timpul verii

ISO 20712 august 2008

ISO 21809 - standard ISO pentru conducte care va reduce costurile si complicatiile din industria de gaze si petrol

ISO 21809 august 2008

ISO 21930 va sustine ceea ce procesul de urbanizare, care inregistreza un trend global, dezvolta intr-o maniera favorabila

ISO 21930 Sustenabilitatea constructiilor iulie 2008

83

ISO 29001 - noua editie a specificatiilor managementului calitatii ISO pentru industriile internationale de petrol si gaze

ISO 29001 Industria de petrol si gaze martie 2008

ISO 18192 va fi un nou standard dedicat implantului de discuri intervertebrale – eficient in combaterea durerilor lombare

ISO 18192 pentru Proteze de discuri intervertebrale februarie 2008

ISO 19078, Inspectia instalatiei de cilindri si adaptarea clilindrilor de presiuni mari pentru stocarea la bordul vehiculelor a gazului, ca si combustibil

ISO 19078 2006 pentru Cilindri cu gaz septembrie 2007

ISO intregeste familia de standarde ISO prin ISO 26000, in acest moment furnizand un ghid despre responsibilitatea sociala.

ISO 26000 Responsabilitatea sociala aprilie 2007

ISO PACKS, primul pachet de standarde ISO care se adreseaza industriei vopselurilor.

ISO PACKS pentru Industria vopselurilor aprilie 2007

Ghid de implementare ISO pentru IMM-uri - ajutor pentru firmele mici si mijlocii (IMM-uri) in implementarea standardelor ISO.

Ghid de implementare ISO pentru IMM-uri ianuarie 2007

ISO 15378:2006 pentru Industria farmaceutica - Materiale primare de ambalare pentru produsele medicinale, este de o importanta vitala pentru industria farmaceutica si furnizorii acesteia de materiale de ambalat primare.

ISO 15378:2006 pentru Industria farmaceutica ianuarie 2007

84

ISO/IEC 18043:2006, Tehnologia Informatiei - Tehnici de Securitate - Selectie, dezvoltare si operatii ale sistemului de detectare a intrusilor IT.Standardul se concentreaza asupra principiilor de securitate aflate in spatele accesarii neautorizare a sistemelor de operare.

ISO/IEC 18043:2006 Tehnologia Informatiei Tehnici de Securitate

ISO/IEC 23026:2006: Software Engineering – Practici recomandate pentru Internet – Web Site Engineering, Web Site Management si Web Site Life Cycle. Standardul vine in ajutorul web developer-ilor in a creea pagini web care sa mareasca productivitatea in operarea pe internet.

ISO/IEC 23026:2006 - Web Site Management

ISO a publicat WorldSID: cel mai avansat si probabil cel mai "inteligent" manechin pentru teste de coliziune pentru imbunatatirea design-ului autovehiculelor si cresterea sigurantei pasagerilor

ISO 15830:2005 WorldSID - Testare siguranta pasageri

ISO inregistreaza noi succese in lupta sa de prevenire a folosirii abuzive a denumirii sale pe internet, in scopul de a influenta eronat clientii in cumpararea produselor care ar crede ca sunt sustinute de ISO.

ISO previne folosirea abuziva a numelui sau pe internet

ISO a publicat o noua editie pentru standardul familiei ISO 9000, care defineste vocabularul si descrie elemente de baza ale sistemelor prevazute de managementul calitatii.

ISO 9000:2005 - Managementul calitatii, actualizari ale sistemelor

ISO/PAS 28000:2005 - reliefeaza cerintele necesare organizatiilor pentru a-si stabili, implementa si imbunatati un SMC, incluzand ecte critice in asigurarea securitatii canalelor de distributie

ISO PAS 28000:2005 - Securitatea canalelor de distributie

ISO 20252 standardizeaza cerintele pentru cercetarea de piata globala, incurajeaza consistenta si transparenta felului in care sunt facute inregistrarile, cresterea in rezultatele lor si a celor care furnizeaza aceste rezultate ale cercetarii.

85

ISO 20252:2006 - Standard pentru cercetare de piata

Directive UE privind calitatea si securitatea produselor

Directiva 85/374/EEC a Consiliului din data de 25 iulie 1985 privind aproximarea legilor, reglementărilor și prevederilor administrative ale Statelor Membre referitor la răspunderea pentru produsele cu defecte.

Directiva stabilește principiul răspunderii obiective sau răspunderii fără vină a producătorului în cazul unei deteriorări determinată de un produs cu defecte. Deoarece Directiva specifică răspunderea fără vină, nu este necesar să se demonstreze neglijența sau vina producătorului sau importatorului. Lipsa condițiilor de siguranță la care publicul larg are dreptul să se aștepte determină condiția de defect al unui produs.

Directiva 2001/95/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 3 decembrie 2001 asupra siguranței generale privind produsele.

Directiva impune o cerință privind siguranța generală pentru orice produs pus pe piață pentru consumatori sau produs care este posibil să fie consumat de aceștia, inclusiv toate produsele care asigură un serviciu și excluzând produsele la mâna a doua care au o valoare de obiecte vechi sau care trebuie să fie reparate.

Directiva 2005/32/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 6 iulie 2005 stabilește cadrul pentru punerea bazelor privind cerințele de ecodesing pentru produsele care folosesc energie și modifică Directiva

86

Consiliului 92/42/EEC și Directivele 96/57/EC și 2000/55/EC ale Parlamentului European și ale Consiliului.

Directiva definește principiile, condițiile și criteriile pentru stabilirea cerințelor de mediu pentru dispozitivele care folosesc energie (ecodesign). Aceasta se aplică pentru toate produsele plasate pe piața UE și pentru produsele importate.

Directiva 2006/95/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de of 12 decembrie 2006 privind armonizarea legilor Statelor Membre referitoare la echipamentul electric proiectat spre a fi folosit în cadrul anumitor limite de tensiune.

Prin această directivă ne vom asigura că echipamentul electric care este folosit în cadrul anumitor limite de tensiune asigură un nivel înalt de protecție pentru cetățenii europeni și se bucură de avantajele Pieței Unice în Uniunea Europeană.

Directiva 2006/95/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de of 12 decembrie 2006 privind armonizarea legilor Statelor Membre referitoare la echipamentul electric proiectat spre a fi folosit în cadrul anumitor limite de tensiune.

Prin această directivă ne vom asigura că echipamentul electric care este folosit în cadrul anumitor limite de tensiune asigură un nivel înalt de protecție pentru cetățenii europeni și se bucură de avantajele Pieței Unice în Uniunea Europeană.

Directiva 92/75/EEC a Consiliului din data de 22 septembrie 1992 privind indicațiile de etichetare și informațiile standard pe care le oferă produsul privind consumul de energie și alte resurse de produsele electrocasnice.

Directiva se aplică pentru următoarele tipuri de produse electrocasnice, chiar acolo unde sunt comercializate pentru utilizatorii non-casnici: - frigidere, congelatoare și combinațiile acestora; - mașini de spălat, uscătoare și combinațiile acestora; - mașini de spălat vase; - cuptoare; încălzitoare de apă și produsele elecrocasnice de păstrare a apei calde; - sursele de iluminat; - aparatele de aer condiționat.

Directiva 92/75/EEC a Consiliului din data de 22 septembrie 1992 privind indicațiile de etichetare și informațiile standard

87

pe care le oferă produsul privind consumul de energie și alte resurse de produsele electrocasnice.

Directiva se aplică pentru următoarele tipuri de produse electrocasnice, chiar acolo unde sunt comercializate pentru utilizatorii non-casnici: - frigidere, congelatoare și combinațiile acestora; - mașini de spălat, uscătoare și combinațiile acestora; - mașini de spălat vase; - cuptoare; încălzitoare de apă și produsele elecrocasnice de păstrare a apei calde; - sursele de iluminat; - aparatele de aer condiționat.

Directiva 89/106/CEE a Consiliului din data de 21 decembrie 1988 privind aproximarea legilor, reglementărilor și prevederilor administrative ale Statelor Membre în legătură cu produsele de construcție.

Produsele de construcție pot fi puse pe piață doar dacă acestea sunt corespunzătoare pentru utilizarea avută în vedere. În această privință, acestea trebuie să fie funcționale sub toate aspectele, pentru toată durata de viață rezonabilă din punct de vedere economic, să îndeplinească cerințele esențiale în ceea ce privește duritatea mecanică și stabilitatea, siguranța în cazul unui incendiu, siguranța în utilizare, protecția împotriva zgomotului și economiei de energie și reținerea de căldură.

Decizia 2006/1005/EC a Consiliului din data de 18 decembrie 2006 privind încheierea de Contracte între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană referitor la coordonarea programelor de etichetare de eficientizare a energiei pentru echipamentele de birou.

Producătorii, detailiștii și dealerii de echipamente de birou se pot înscrie în programul Energy Star și să folosească eticheta "Energy Star® * ". Echipamentele astfel etichetate trebuie să îndeplinească specificațiile convenite și pot fi testate de producător sau de laboratoarele de testare independente.

Reglementarea 1980/2000 (EC) a Parlamentului European și a Consiliului din data de 17 iulie 2000 privind schema de atribuire a eco-etichetelor în cadrul Comunității.

Eco-eticheta poate fi atribuită produselor disponibile în cadrul Comunității care întrunesc anumite cerințe de mediu și criterii de eco-etichetare specifice. Eticheta poate fi atribuită produselor care contribuie semnificativ la îmbunătățirea relațiilor între aspectele esențiale de mediu.

88

Directivele UE de Mediu

Directiva 2004/35/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 24 aprilie 2004 asupra răspunderii privind mediul înconjurător referitor la măsurile de prevenire în cadrul distrugerii mediului înconjurător.

Directiva stabilește cadrul privind răspunderea pentru mediul înconjurător bazată pe principiul ”cel care poluează plătește” cu privire la prevenirea și rezolvarea distrugerii mediului înconjurător.Principiul răspunderii se aplică în ceea ce privește distrugerea mediului înconjurător și amenințarea permanentă de distrugere care rezultă din activitățile ocupaționale, acolo unde este posibil să se stabilească o legătură cauzală între distrugere și activitatea în cauză.

Directiva 85/337/CEE a Consiliului din data de 27 iunie 1985 asupra evaluării efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului înconjurător.

Directiva, cunoscută sub numele de Directiva "EIA" (evaluarea impactului asupra mediului), necesită o evaluare care trebuie desfășurată de autoritatea națională competentă pentru anumite proiecte care au un efect fizic asupra mediului.Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător trebuie să identifice efectele directe și indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori: om, faună, floră, sol, apă, climat, peisaj, valorile materiale și moștenirea culturală și interacțiunea între aceste elemente diferite.

Directiva 2008/1/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 15 ianuarie 2008 privind prevenirea și controlul integrat al poluării.

Directiva (“Directiva IPPC”) stabilește că este nevoie de un permis pentru activitățile industriale și în agricultură cu un potențial mare de poluare. Acest

89

permis poate fi emis doar dacă se întrunesc anumite condiții de mediu, astfel încât companiile să poarte responsabilitatea pentru prevenirea și reducerea poluării pe care tot acestea o pot produce.

Directiva 2008/1/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 15 ianuarie 2008 privind prevenirea și controlul integrat al poluării.

Directiva (“Directiva IPPC”) stabilește că este nevoie de un permis pentru activitățile industriale și în agricultură cu un potențial mare de poluare. Acest permis poate fi emis doar dacă se întrunesc anumite condiții de mediu, astfel încât companiile să poarte responsabilitatea pentru prevenirea și reducerea poluării pe care tot acestea o pot produce.

Directiva 1999/13/EC a Consiliului din data de 11 martie 1999 asupra limitării emisiilor de compuși volatili datorită folosirii solvenților organici în anumite activități și instalații

Directiva acoperă emisiile de solvenți organici din surse comerciale și industriale fixe. Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că noile instalații sunt în conformitate cu prevederile Directivei. În plus, toate instalațiile noi care nu sunt acoperite deja de Directiva 96/61/EC privind prevenirea ș i controlul integrat al poluării trebuie să fie înregistrate sau autorizate înainte de a fi puse în funcțiune.

Directiva 2006/11/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 15 februarie 2006 asupra poluării determinate de anumite substanțe periculoase descărcate în mediul acvatic al Comunității.

Această Directivă stabilește regulile privind protecția și prevenirea poluării care rezultă din descărcarea anumitor substanțe periculoase în mediul acvatic. Aceasta se aplică apelor de pe suprafața intercontinentală, apele teritoriale și apele de pe zonele intercostale.

Directiva 2006/12/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 5 aprilie 2006 asupra deșeurilor.

Aceste măsuri se aplică pentru toate substanțele sau obiectele pe care deținătorul le deversează sau are obligația de a le deversa în baza prevederilor naționale în Statele Membre. Statele Membre trebuie să interzică abandonarea, aruncarea și deversarea necontrolată a deșeurilor și trebuie să promoveze prevenirea, reciclarea și procesarea acestora în vederea reutilizării.

90

Directiva 91/689/EEC a Consiliului din data de 12 decembrie 1991 privind deșeurile periculoase.

Statele Membre trebuie să se asigure că deșeurile periculoase sunt înregistrate și identificate. De asemenea, acestea trebuie să se asigure că diferitele categorii de deșeuri periculoase nu sunt amestecate cu deșeurile nepericuloase, cu excepția situațiilor când sunt luate măsurile necesare pentru a proteja sănătatea oamenilor și siguranța mediului înconjurător.

Directiva 94/62/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 20 decembrie 1994 asupra ambalării și ambalării deșeurilor.

Această Directivă acoperă toate ambalajele amplasate pe piață în cadrul Comunității și toate ambalajele de deșeuri, depinzând dacă sunt folosite sau deversate la nivel industrial, comercial, de birou, atelier, gospodărie sau la un alt nivel, indiferent de materialul folosit.

Directiva 2002/96/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 27 ianuarie 2003 asupra deșeurilor provenind din echipamente electrice și electronice.

Statele Membre trebuie să încurajeze proiectarea și producerea de echipamente electrice și electronice care să ia în calcul și să faciliteze dezasamblarea și recuperarea, în special reutilizarea și reciclarea deșeurilor provenind din echipamentele electrice și electronice

Directiva 2002/95/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 27 ianuarie 2003 asupra restricției de a folosi anumite substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice.

Această Directivă acoperă aceeași arie de competență ca și Directiva asupra deșeurilor provenind din echipamentele electrice și electronice (cu excepția echipamentelor medicale și a instrumentelor de monitorizare și control). Acesta se aplică becurilor de iluminat electric și altor aparate de iluminat din cadrul gospodăriilor.

Reglementarea 1907/2006/EC privind Înregistrarea, Evaluarea, Autorizarea și Restricționarea Substanțelor Chimice (REACHS) și înființarea Agenției Europene pentru Substanțe Chimice.

Scopul REACH este de a îmbunătăți protecția sănătății oamenilor și a mediului printr-o mai bună identificare, efectuată la timp a proprietăților intrinsece ale substanțelor chimice. Reglementarea REACH conferă o mare responsabilitate industriei de a administra riscurile care apar datorită substanțelor chimice și de a asigura informații privind siguranța față de aceste

91

substanțe. Va trebui ca producătorii și importatorii să culeagă informații asupra proprietăților substanțelor lor chimice, ceea ce va permite o manipulare a acestora în condiții de siguranță și să înregistreze informațiile într-o bază de date centrală condusă de Agenția Europeană pentru Substanțe Chimice (ECHA) din Helsinki.

Directive UE privindSănătatea si Siguranta la locul de muncă

Directiva 1999/92/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 16 decembrie 1999 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea protecției sănătății și siguranței muncitorilor expuși unui risc datorită atmosferei cu potențial exploziv.

Angajatorul trebuie să ia măsurile tehnice și/sau organizatoriale pentru a preveni formarea de atmosfere explozive, pentru a preveni aprinderea atmosferelor explozive și pentru a reduce efectele unei explozii astfel încât muncitorii să nu fie expuși pericolului. Angajatorul trebuie să se asigure că a elaborat și actualizat un document de protecție a sănătății și siguranței.

Directiva 83/477(EEC) a Consiliului din data de 19 septembrie 1983 privind protecția muncitorilor față de riscurile prezentate de explozia azbestului la locul de muncă.

Orice activitate care este posibil să determine riscul de explozie a prafului care se ridică de la azbest sau de la materialele care conțin azbest trebuie să fie evaluată astfel încât să se determine gradul și natura expunerii muncitorilor.Angajatorul trebuie să informeze în legătură cu aceste activități autoritatea responsabilă a Statului Membru. Notificarea trebuie să includă cel puțin o descriere a tipurillor și cantităților de azbest folosite, activitățile și procesele implicate și produsele fabricate. Muncitorii și reprezentanții acestora au dreptul de a vedea documentele în discuție.

Directiva 2003/88/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de of 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte referitor la organizarea timpului de lucru.

Timpul de lucru este perioada în care muncitorul lucrează, la dispoziția angajatorului și își desfășoară activitatea sau îndatoririle, în conformitate cu legile naționale și/sau practica. Statele Membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că fiecare muncitor are dreptul la:

92

O perioadă minimă de odihnă de 11 ore consecutive la o perioadă de 24 ore;

O pauză de odihnă, acolo unde ziua de lucru este mai lungă de șase ore; O perioadă minimă neîntreruptă de odihnă de 24 ore pentru fiecare

perioadă de șapte zile, care se adaugă odihnei zilnice de 11 ore; O perioadă maximă de lucru de 48 ore săptămânală, inclusiv lucrul peste

program; Concediul anual plătit de cel puțin patru săptămâni.

Directiva 89/655/EEC a Consiliului din data de 30 noiembrie 1989 asupra cerințelor minime de siguranță și sănătate pentru folosirea echipamentului de lucru de către muncitori la locul de muncă.

Obligațiile angajatorilor: să se bazeze în alegerea echipamentului de lucru pe condițiile de lucru specifice și ținând cont de pericolele existente pentru muncitori pentru a elimina sau cel puțin pentru a minimaliza aceste pericole. Folosirea, întreținerea sau repararea echipamentului de lucru care implică un risc specific se pot desfășura doar de către muncitorii care au fost desemnați expres pentru această sarcină; să asigure muncitorilor informații adecvate și instrucțiuni scrise asupra echipamentului de lucru, cuprinzând cel puțin informații adecvate privind sănătatea și siguranța; să asigure muncitorilor care folosesc echipamentul o pregătire adecvată, inclusiv o pregătire asupra riscurilor pe care utilizarea acestora o poate implica; etc.

Directiva 89/656/EEC a Consiliului din data de 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de sănătate și siguranță referitor la folosirea de către muncitori a echipamentului profesional de protecție la locul de muncă.

Echipamentul de protecție personal trebuie să fie în conformitate cu prevederile Comunității relevante în ceea ce privește proiectarea și producerea acestuia referitor la siguranță și sănătate și cu condițiile stabilite în cadrul Directivei. Angajatorul trebuie să asigure echipamentul corespunzător gratuit și să se asigure că acesta este în bune condiții de funcționare și igienă.

Directiva 90/270/EEC a Consiliului din data de 29 mai 1990 privind cerințele minime referitor la sănătate și siguranță pentru lucrul cu echipament cu afișaj pe monitor.

Angajatorii au obligația de a analiza stațiile de lucru, să evalueze condițiile de siguranță și sănătate și să remedieze orice fel de risc pentru vedere, probleme fizice și cele de stres mental.

93

Directiva 92/58/EEC a Consiliului din data de 24 iunie 1992 privind cerințele minime asupra prevederilor referitoare la semnele de sănătate și/sau siguranță la locul de muncă.

Semnele trebuie să fie amplasate acolo unde pericolele nu pot fi evitate sau reduse în mod corespunzător prin măsurile de prevenire. Acolo unde este aplicabil, semnele folosite transportul drumuri, pe calea ferată, apele intercontinentale, mare și aer trebuie să fie amplasate în interiorul locurilor de desfășurare a activității.

Directiva 90/269/EEC a Consiliului din data de 29 mai 1990 privind cerințele minime de sănătate și siguranță pentru manipularea manuală a încărcăturilor acolo unde există riscul ca muncitorii să fie răniți în special la coloana vertebrală.

Angajatorii trebuie să folosească mijloacele corespunzătoare pentru a evita necesitatea de manipulare manuală a încărcăturilor de către muncitori, sau, acolo unde acest lucru nu poate fi evitat, să ia măsurile necesare de organizare pentru a reduce riscul implicat, să se asigure că muncitorii primesc informațiile adecvate privind greutatea încărcăturii și despre centrul de greutate sau despre partea cea mai grea când pachetul este încărcat excentric, și să asigure o pregătire corespunzătoare și informații precise asupra modului în care încărcătura trebuie manevrată corect și riscul implicat de o manevrare incorectă, etc.

Directiva 91/383/EEC a Consiliului din data de 25 iunie 1991 suplimentând măsurile pentru a încuraja îmbunătățirile în ceea ce privește siguranța și sănătatea la locul de muncă a muncitorilor cu o durată de lucru contractuală determinată și pentru cei cu o durată de lucru contractuală nedeterminată .

Muncitorilor implicați li se permite același nivel de protecție în ceea ce privește sănătatea și siguranța la locul de muncă ca și celorlalți muncitori din cadrul întreprinderii. Nu există niciun fel de justificare pentru orice fel de diferențiere de tratament în baza tipului contractual de relație de muncă referitor la protecția sănătății și siguranței la locul de muncă, în special în ceea ce privește accesul la echipamentul de protecție personală.

Directiva 94/33/EC a Consiliului din data de 22 iunie 1994 privind protecția tinerilor.

Directiva prevede ca toate Statele Membre trebuie să ia măsurile necesare care să interzică angajarea copiilor și să se asigure că toate contractele de muncă ale adolescenților sunt controlate strict și protejate în conformitate cu condițiile stabilite prin Directivă la locul de muncă.

94

Directiva 92/85/EEC a Consiliului din data de 19 octombrie 1992 privind implementarea măsurilor pentru încurajarea măsurilor de îmbunătățire în ceea ce privește sănătatea și siguranța muncitoarelor însărcinate, muncitoarelor care au născut recent și femeilor care alăptează.

Sub nicio formă, angajatele însărcinate nu vor fi obligate să presteze activități pentru care evaluarea a dovedit un risc de expunere la agenți și condiții de lucru și, in cazul muncitoarelor care alăptează, la agenți și condiții de lucru

Directiva 89/654/EEC a Consiliului din data de 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de siguranță și sănătate privind locul de lucru.

Definiția termenului “loc de lucru", însemnând locul care găzduiește stațiile de lucru și oricare alt loc în cadrul zonei de desfășurare a activității lucrative la care are acces muncitorul de-a lungul relației sale contractuale de muncă.

Directiva 2004/40/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 29 April 2004 privind cerințele minime de sănătate și siguranță referitor la expunerea muncitorilor la riscurile datorate agenților fizici (câmpurile electromagnetice)

Directiva prevede măsuri pentru protejarea muncitorilor față de riscurile legate de câmpurile electromagnetice. Totuși, aceasta nu se referă la efectele pe termen lung, inclusiv efectele carcinogenice, care ar putea rezulta datorită expunerii la câmpurile electrice, magnetice și electromagnetice, pentru care nu există date științifice concludente care să stabilească o legătură cauzală.

Directivele 2003/10/EC ale Parlamentului European și ale Consiliului din data de 6 Februarie 2003 privind cerințele minime de sănătate și siguranță referitor la expunerea muncitorilor la riscurile datorate agenților fizici (zgomot).

In ducerea la bun sfârșit a obligațiilor stabilite prin Directiv a cadru privind îmbunătă ț irea sănătă ț ii muncitorilor la locul de muncă , angajatorul, prin intermediul serviciilor competente, trebuie să evalueze și, dacă este necesar, să măsoare nivelurile de zgomot la care sunt expuși muncitorii. Rezultatele acestei evaluări trebuie să fie înregistrate pe un mediu corespunzător și actualizate regulat.

95

Directiva 2002/44/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 25 iunie 2002 asupra cerințelor minime de sănătate și siguranță în ceea ce privește expunerea muncitorilor la riscurile care apar datorită agenților fizici (vibrații).

Angajatorul trebuie să evalueze, și, dacă este necesar, să măsoare nivelurile de vibrație mecanică la care sunt expuși muncitorii. Nivelul de expunere la vibrația mecanică trebuie să fie evaluat prin observații asupra practicilor de lucru specifice și cu referire la informațiile relevante asigurate de producătorul echipamentului.

Directiva 98/24/EC of Council of 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și siguranței muncitorilor față de riscurile legalte de agenții chimici la locul de muncă.

Angajatorul trebuie să determine dacă orice fel de agenți chimici periculoși sunt prezenți la locul de muncă și să evalueze riscul în ceea ce privește sănătatea și siguranța datorită prezenței acestor agenți chimici.

Directiva 2004/37/EC a Parlamentului European și a Consiliului din data de 16 decembrie 1999 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea protecției sănătății și siguranței muncitorilor expuși unui risc datorită atmosferei cu potențial exploziv.

Angajatorii trebuie să reducă folosirea carcinogenului sau a mutagenului, în special să le înlocuiască, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, cu o substanță, preparat sau proces care nu este periculoasă sau care este mai puțin periculoasă. Angajatorii trebuie să se asigure de asemenea că mutagenul sau carcinogenul sunt fabricate și folosite într-un sistem închis.

96

TEST DE VERIFICARE

Curs „ CERTIFICAREA FIRMELOR CONFORM STANDARDELOR ISO”

1.Ce este certificarea Sistemului de Management al Calitatii al unei organizatii: ( 1p)

Auditarea si acceptarea Sistemului de catre clienti;b) Atestarea de catre o terta parte independenta, a credibilitatii organizatiei in a livra produse / servicii dfe calitate;Evaluarea si acceptarea din partea organismelor de inspectie ale statului;

2.Care din conceptele de mai jos fac parte din principiile managementului calitatii?

a) reducerea costurilor; (1 p)b) principiul leadership-ului;c) implicarea personalului;

3. Stabilirea obiectivelor specifice este realizata de: (0,5 p) a) Directorul General; b) Client; c) Organismul de certificare SMC;

4 Cine elaboreaza politica in domeniul calitatii ? (0,5 p)a) Compatimenul “Managementul Calitatii”b) Directorul calitatec) Directorul general

5. Prin monitorizarea procesului sunt analizate: ( 0,5 p)a) Modul de intocmire a facturilor;b) Stadiul obiectivelor calitatii;c) Planificarea auditului intern SMC

6. Ce este Sistemul de Management al calitatii? ( 1 p)a) Manualul si procedurileb) Sistemul de Management prin care se orienteaza si controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea c) Organizarea si conducerea activitatilor care afecteaza calitatea

7. In ce categorie se incadreza acvtivitatea:Elaborare unui Plan de Instruire (0,5p)

97

a) Tratare produs neconformb) Actiune Corectivac) Actiune Preventiva

8. La aprovizionare se face verificarea produsului aprovizionat: (0,5p) a) De către o persoană autorizată in acest sens; b) De către o comisie de aprovizionare; c) De către orice angajat al organizaţiei desemnat in acest sens

9. Fiecare contract este analizat daca: (0,5 p)a) Cerintele clientului sunt definite, intelese si documentate corespunzator?b) Au fost rezolvate diferentele intre cerere si oferta?c) Modificarile convenite cu clientul sunt aduse la cunostinta tuturor

compartimentelor implicate

10. Documentele Sistemului de Management al Calitatii (manualul (0,7p)calitatii , procedurile scrise, instructiunile, etc) sunt revizuite:

a) sistematicb) ocazionalc) nu este necesar dupa ce au fost aprobate

11. Auditul calitati reprezinta: (1,5 p)a) O actiune de supraveghereb) O evaluare a Sistemului de Management al Calitatiic) Proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de

dovezi de audit si evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit

12. Echipamentele de care dispune laboratorul trebuie: (0,5 p)a) Sa fie de nivel tehnologic inalt si la clasa de precizie maximab) Sa fie corespunzatoare executarii corecte a incercarilor pentru care se declara competentc) Sa fie nou si in buna stare de functionare

13. Ce este calitatea: (0,3 p)a) Clasa inalta a unui produsb) Masura in care un ansamblu de caracteristici intriseci indeplinesc

cerintelec) Conformitatea cu proiectul.

14. Cauzele potentiale fac obiectul: (0,5 p)a) Actiunii Corective;b) Tratarii produsului neconform;c) Actiunii Preventive;

15..Personalul care efectueaza auditul trebuie : (0,5 p)a) Sa fie competent de a efectua un audit?

98

b) Sa aiba responsabilitati directe in sectoatele audiate?c) Sa aiba relatii de colaborare cu personalul sediilor auditate?

99