6. CAP3 Mas. de Prev. a Accid. de Munca Si Boli. Profesiona

7/21/2019 6. CAP3 Mas. de Prev. a Accid. de Munca Si Boli. Profesiona

http://slidepdf.com/reader/full/6-cap3-mas-de-prev-a-accid-de-munca-si-boli-profesiona 1/19

3. MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞIBOLILOR PROFESIONALE

3.1. Accidentul de unc! " e#enient ci$cu%c$i% unui &$'ce% de unc!

N'(iune) de )ccident de unc!*

Noţiunea de “accident de muncă” trebuie circumscrisă unui proces de muncă şi implică înmod obligatoriu prezenţa omului , în calitate de executant.

Accidentul de muncă constă în lezarea violentă şi bruscă a integrităţii componentei biologicea factorului uman, avnd drept urmare pierderea sau micşorarea capacităţii de muncă.

!n "#, accidentul de muncă este definit ca fiind$ “#!t!)$e) #i'lent! ) '$+)ni%ului,&$ecu -i int'ic)(i) )cut! &$'/e%i'n)l!, c)$e )u l'c 0n ti&ul &$'ce%ului de unc! %)u 0n 0nde&lini$e) 0nd)t'$i$il'$ de %e$#iciu -i c)$e &$'#')c! inc)&)cit)te te&'$)$! de unc! 2itde cel &u(in t$ei 4ile c)lend)$i%tice, in#)lidit)te %)u dece% " )$t. 5, lit.+6 din Le+e) n$. 31789::;.

Accidentul, pentru a putea fi încadrat ca accident de muncă, trebuie să se producă într%unmoment şi într%un loc în care activitatea persoanei anga&ate în muncă să se înscrie printre raporturilece se stabilesc în exercitarea atribuţiilor prevăzute în contractul de muncă. 'u alte cuvinte, esteesenţial ca persoana în cauză să execute o sarcină de muncă. Aceasta poate consta în îndeplinireaobligaţiei principale care decurge din contractul de muncă sau a unora secundare (ec)iparea pentrulucru, pregătirea uneltelor de lucru, deplasarea în incinta unităţii de la un loc de muncă la altul,curăţirea maşinilor şi a locului de muncă etc.*.

+e asemenea, se consideră accidente de muncă cele produse în următoarele situaţii, prevăzutede art. - din egea nr. /012--3$

a* accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere şi1sau unitate, cu permisiuneaanga&atorului4

b* accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public,

inclusiv în cadrul activităţilor culturale, sportive, în ţară sau în afara graniţelor ţării, în timpul şi dincauza îndeplinirii acestor sarcini4

c* accidentul suferit în cadrul activităţilor cultural%sportive organizate, în timpul şi din cauzaîndeplinirii acestor activităţi4

d* accidentul suferit de orice pesoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprieiniţiativă, pentru salvarea de vieţi omeneşti4

e* accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprieiniţiativă, pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public şi privat4

f* accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii, dacă are loc la sediul persoanei &uridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de anga&ator, ori în orice alt loc de muncăorganizat de acestea, în timpul programului de muncă, şi nu se datorează culpei exclusive aaccidentatului4

g* accidentul de traseu, dacă deplasarea s%a făcut în timpul şi pe traseul normal de ladomiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de anga&ator şi invers4)* accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei &uridice sau fizice la locul de

muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă4i* accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei &uridice sau adresa persoanei

fizice la care este încadrată victima, sau orice alt loc de muncă organizat de acestea, la o altă persoană &uridică1fizică, pentru îndeplinirea îndatoririlor de muncă, pe durata normală de deplasare4

&* accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda uneltelede lucru, locul de muncă, utila&ul sau materialele, dacă sc)imba îmbrăcămintea personală,ec)ipamentul individual de protecţie sau orice alt ec)ipament pus la dispoziţie de anga&ator, dacă se



afla în baie sau spălător, sau se deplasa de la locul de muncă la ieşirea din întreprindere1unitate şiinvers4

5* accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuriorganizate de anga&ator, precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri4

l* accidentul suferit de lucrători ai anga&atorilor romni sau de persoane fizice romne,

delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afara graniţelor ţării, pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare4

m* accidentul suferit de personalul romn care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor ţări, în baza unor contracte, convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege, înc)eiate de persoane

&uridice romne cu parteneri străini, în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de sreviciu4n* accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau perfecţionarea

pregătirii profesionale, în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practică4o* accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale cum ar fi$ furtună, viscol,

cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trăsnet (electrocutare* etc., dacă victima se afla în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu4

p* dispariţia unei persoane, în codiţiile unui accident de muncă şi în împre&urări careîndreptăţesc presupunerea decesului acesteia4

6* accidentul suferit de o persoană, aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, ca urmare aunei agresiuni.

Eleentele )ccidentului de unc!*

7entru ca un accident să poată fi calificat accident de muncă, trebuie să fie întrunite maimulte condiţii, referitoare la$

% #!t!)$e) #i'lent! ) '$+)ni%ului,% ti&ul 0n c)$e %e &$'duce )ccidentul,% l'cul &$'duce$ii )ccidentului,% c)lit)te) celui )ccident)t.

/. V!t!)$e) #i'lent! ) '$+)ni%ului % violenţa presupune acţiunea rapidă, bruscă afactorului extern asupra organismului. 8venimentul se produce neaşteptat, surprinzndvictima care, tocmai datorită timpului scurt în care se petrece, nu poate lua măsuri deevitare. Acest aspect al violenţei vătămării organismului constituie criteriul care a condusla desemnarea intoxicaţiei acute ca accident de muncă şi ca boală profesională.

9ătămarea violentă a organismului trebuie să aibă loc independent de voinţa victimei, oriceautovătămare, efectuată în mod deliberat, indiferent de locul şi timpul în care a avut loc, nu seconsideră accident de muncă.

2. Ti&ul este al doilea element caracteristic accidentului de muncă. +in acest punct devedere, se încadrează ca accident de muncă vătămarea care are loc$

% în timpul procesului de muncă4

% în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu4% înainte de începerea sau după încetarea lucrului4% în timpul pauzelor ce au loc în desfăşurarea procesului de muncă4% în timpul deplasării de la serviciu la domiciliu şi invers4% în timpul programului oficial de lucru, pentru activităţi ce nu au legătură cu procesul

muncii, dacă evenimentul s%a produs la un loc de muncă4% în timpul îndeplinirii stagiului de practică pentru studenţi, elevi şi ucenici sau a vizitelor

în întreprindere1unitate cu permisiunea anga&atorului.



. L'cul în care se produce, al treilea element determinant al accidentului de muncă. Acestatrebuie să se producă la locul de muncă. :ub raport &uridic, prin loc de muncă se înţelegeincinta unităţii respective şi punctele de lucru care aparţin aceleeaşi unităţi, dar suntdispersate în alte locuri din aceeaşi localitate sau în alte localităţi.

7entru conducătorii mi&loacelor de transport, locul de muncă este nu numai incinta unităţii la

care sunt anga&aţi, ci şi mi&locul de transport pe care lucrează.7rin extensie, legea acceptă ca accident de muncă şi evenimentele produse pe traseul normal

de deplasare de la locul de muncă la domiciliu şi invers, dacă se încadrează în timpul consideratsuficient parcurgerii acestuia.

;. C)lit)te) #ictiei este cel de % al patrulea element caracteristic accidentului de muncă.:e consideră accident de muncă, acea situaţie în care victima a fost vătămată prin

participarea la procesul de muncă.7revederile legale privind calitatea victimei se referă la$% persoane anga&ate cu contract de muncă sau orice altă formă legală4% membri cooperatori4% elevi, studenţi şi ucenici în timpul stagiului de practică sau vizitelor în întreprindere, cu

permisiunea anga&atorului4

!n raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor accidentate, accidentul de muncă seclasifică în$

a* accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin zile calendaristice4 b* accident care produce invaliditate4c* accident mortal4d* accident colectiv, cnd sunt accidentate cel puţin trei persoane în acelaşi timp şi din aceeaşicauză.

E/ectele )ccidentului de unc! )%u&$) #ictiei*

Accidentul de muncă poate provoca victimei incapacitate temporară de muncă, invaliditatesau deces. Acestea pot surveni imediat după eveniment sau la un anumit interval de timp.

Inc)&)cit)te) te&'$)$! de unc!. 'onsecinţa cea mai puţin gravă a unui accident demuncă o constituie imposibilitatea temporară a victimei de a%şi desfăşura activitatea ca urmare atulburării unei stări funcţionale (de cel puţin trei zile calendaristice*.

Aprecierea incapacităţii o face medicul şi trebuie atestată printr%un certificat medical.<ncapacitatea are caracter reversibil4 prin aplicarea unui tratament adecvat ea dispare.

In#)lidit)te. 7rin accident cu urmări de invaliditate se înţelege accidentul care are ca urmare pierderea unui simţ, a unui organ sau o infirmitate permanentă, fizică sau psi)ică, dacă acestea au dusla pierderea totală sau parţială a capacităţii de muncă (confirmată prin decizie de încadrare temporară

sau permanentă într%un grad de invaliditate emisă de organele medicale în drept*.

Dece%ul. :pre deosebire de primele două situaţii,în cazul decesului este afectată nu numaiintegritatea şi capacitatea de muncă, ci însăşi viaţa.

7rin accident mortal se înţelege accidentul care cauzează decesul imediat sau după un intervalde timp, dacă acesta a fost confirmat în baza unui act medico%legal.



C'n%ecin(ele )ccidentel'$ de unc!*

Accidentele de muncă afectează negativ toate elementele sistemului de muncă = eecut)nt,%)$cin) de unc!, i<l')cele de unc! -i ediul de unc!.

C'n%ecin(e )%u&$) eecut)ntului. !n contextul procesului de muncă, omul poate ficonsiderat în două ipostaze$ de fiinţă umană şi de executant al unei sarcini de muncă. >iecăruia îi suntasociate o serie de valori şi caracteristici specifice, cum ar fi$ viaţa, sănătatea, capacitatea creativă,respectiv capacitatea de muncă, aptitudinile şi cunoştinţele.

Accidentele de muncă au repercusiuni asupra ambelor categorii de valori$ psi)o%fiziologice,economice, financiare etc.

C'n%ecin(e )%u&$) %)$cinii de unc!. 'onsecinţa directă o constituie neîndeplinirea sarciniide muncă sau neîndeplinirea la timp.

C'n%ecin(e )%u&$) i<l')cel'$ de unc! . !n urma accidentelor de muncă, în mod deosebit,se pot produce deteriorări sau distrugeri, att ale mi&loacelor propriu%zise de muncă, dar şi ale

obiectelor muncii (exemplu explozii, incendii etc.*.

C'n%ecin(e )%u&$) ediului de unc! . Ambele categorii de mediu, fizic şi social, pot fiafectate de producerea accidentelor de muncă. ?ediul fizic prezintă repercusiuni sub formaelementelor materiale degradate, iar mediul social sub forma stressului suportat de cei aflaţi lalocurile de muncă apropiate de cel al victimei, cu toate manifestările specifice.

@n alt criteriu de clasificare = ni#elul l) c)$e %e &$'duc = împarte consecinţele accidentelor de muncă, în$

a*. c'n%ecin(e l) ni#elul indi#idului, respectiv$a./. al victimei = suferinţă fizică datorată agresiunii suportate, a incapacităţiitemporare sau permanente de muncă, a pierderii încrederii în capacitatea de areacţiona corespunzător la sarcinile de muncă, diminuarea veniturilor etc.a.2. al celor apropiaţi victimei = durere, suferinţă, stress psi)ic, diminuarea veniturilor familiale etc.

b*. c'n%ecin(e l) ni#elul )n+)<)t'$ului (microeconomic*$ b./. pierderi de producţie , pierderi de capacităţi de producţie potenţiale, deteriorări şidistrugeri de mi&loace fixe, c)eltuieli de reinvestire în forţa de muncă, deteriorareamediului social de muncă etc.

c*. c'n%ecin(e l) ni#elul %'ciet!(ii (macroeconomic*$c./. c)eltuieli de asigurări sociale, de asistenţă medicală, diminuarea potenţialului

creator.

MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI BOLILOR PROFESIONALE

3.9. M!%u$i '$+)ni4)t'$ice de &$e#eni$e

?ăsurile organizatorice, în cadrul sistemului de muncă, vizează executantul şi sarcinade muncă, şi se referă în principal la$

% examenul medical4% examenul psi)ologic4% instruirea lucrătorilor4% propaganda în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă4% organizarea activităţii şi a locului de muncă.



In%t$ui$e) luc$!t'$il'$ 0n d'eniul %ecu$it!(ii -i %!n!t!(ii 0n unc!

<nstruirea lucrătorilor în domeniul ::? care are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formareadeprinderilor de muncă subordonate cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă, şi se efectuează în

timpul programului de lucru.<nstruirea lucrătorilor în domeniul ::? cuprinde trei faze$

% instruirea introductiv% generală4% instruirea la locul de muncă4% instruirea periodică.

"ezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul ::? se consemnează obligatoriu în /i-) dein%t$ui$e indi#idu)l!, (model conform anexei // din N?%::?*, cu indicarea materialului predat, aduratei şi datei instruirii. 'ompletarea fişei de instruire individuală se va face cu pastă sau cerneală,imediat după verificarea instruirii.

+upă efectuarea in%t$ui$ii, fişa de instruire individuală se semnează de lucrătorul instruit şide către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea.

Fi-) de in%t$ui$e indi#idu)l! va fi păstrată de conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită

de o copie a fişei de aptitudine, emisă de medical de medicina muncii, în urma examenului medicalala anga&are.

In%t$ui$e) int$'ducti# +ene$)l

<nstruirea introductiv% generală se face$% noilor încadraţi în muncă4% lucrătorilor detaşaţi1delegaţi de la o întreprindere şi1sau unitate la alta4% lucrătorilor puşi la dispoziţie de către un agent de muncă temporară.

Sc'&* informarea despre activităţile specifice, riscurile şi măsurile ::? şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii.

De%/!-u$)$e$ în cadrul cabinetului ::? sau în alt spaţiu amena&at, de către $ anga&atorul care

şi%a asumat atribuţiile ::?, sau lucrătorul desemnat, sau un lucrător din serviciul intern de prevenireşi protecţie, sau serviciul extern de prevenire şi protecţie.Du$)t)* stabilită prin instrucţiuni proprii şi nu va fi mai mică de ore.C'n(inut* material întocmit de către persoanele cu atribuţii în domeniu şi aprobat de

anga&ator, şi care trebuie să cuprindă următoarele probleme$% legislaţia de ::?4% consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de ::?4% riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii4% măsuri la nivelul întreprinderii privind acordarea primului a&utor, stingerea

incendiilor şi evacuarea lucrătorilor4<nstruirea introductiv%generală se va finaliza cu verificarea cunoştinţelor pe bază de teste.

Re4ult)tul #e$i/ic!$ii #) /i c'n%en)t 0n /i-) de in%t$ui$e.<nstruirea introductiv%generală este eficient să se desfăşoare după următorul program (tabel nr.

;./*



Babel nr.;./.:e aprobă,Anga&ator

P$'+$) de de%/!-u$)$e ) in%t$ui$ii int$'ducti#+ene$)le

N$.c$t.

Denui$e) )c(iunii L'c de%/!-u$)$e Ti& ='$e6

O>%

: / 2 ;1 9izitarea unităţii sau prezentarea

acesteia prin intermediulmi&loacelor audio%vizuale.

<ncinta unităţiisau cabinetul::?

/ 9izitarea unităţii,numai împreună culucrătorul cuatribuţii ::?.

9 7rezentarea succintă amaterialului de instruire.

'abinetul ::? - min. ucratoruldesemnat

3 +ocumentarea şi însuşireacunoştinţelor ::? prezentate înmaterial.

'abinetul ::? C ucratorul care seinstruieste

? 7reevaluarea privind însuşireacunoştinţelor ::?.

'abinet ::? - min. ucratoruldesemnat

5 Bestarea ::?. 'abinet ::? / ucratoruldesemnat

T't)l !ntocmit, ucrător desemnat 1 serviciu intern 1 serviciu extern de prevenire şi protecţie

.

Ee&lu de c'&let)$e ) /i-ei de in%t$ui$e indi#idu)l!&$i#ind %ecu$it)te) -i %!n!t)te) 0n unc!

/* In%t$ui$e) int$'ducti# +ene$)l!, a fost efectuată la data D. xx.yy.zzzz D..timp de ..8oreD, de cătreD(nume, prenume*Davnd funcţia deDlucrător desemnat cu atribuţii SSM .

'onţinutul instruirii$ legislaţia SSM în vigoare, consecinţele necunoaşterii şi nerespectării

legislaţiei SSM, riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii, măsuri de prima!utor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.

:emnătura :emnătura celui :emnătura celui celui instruit care a efectuat care a verificat

instruirea însuşirea cunoştinţelor

'ei care nu şi%au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirii introductive % generale nu vor putea fi anga&aţi.

In%t$ui$e) l) l'cul de unc! *

<nstruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv % generală, tuturor lucrătorilor instruiţi la faza respectivă, inclusiv la sc)imbarea locului de muncă în cadrul aceleiaşi unităţi.

Sc'&* prezentarea riscurilor şi măsurilor de prevenire specifice locului de muncă unde a fostrepartizată persoana respectivă.



De%/!-u$)$e* la locul de muncă, efectuat de către conducătorul direct al locului de muncărespectiv.

Du$)t)* cel puţin ore şi se stabileşte prin instrucţiuni proprii de către şeful locului de muncărespectiv, împreună cu $ anga&atorul care şi%a asumat atribuţiile ::?, sau lucrătorul desemnat, sau unlucrător al serviciului intern, sau serviciul extern de prevenire şi protecţie.

C'n(inut* material scris care trebuie să cuprindă informaţii privind$% riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă4% prevederile instrucţiunilor proprii de ::? elaborate pentru locul de muncă4% prevederile reglementărilor de ::? privind activităţile specifice ale locului de

muncă4% măsuri la nivelul locului de muncă privind acordarea primului a&utor, stingerea

incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.


2* In%t$ui$e) l) l'cul de unc!, a fost efectuată la data D x" x".yy.zzzz Dtimp de..8 oreD, de

cătreD.(nume, prenume *DDDD, avnd funcţia de D.şef loc muncă .(denumire loc muncă*.'onţinutul instructa&ului$ riscurile de accidentare specifice locului de muncă# prevederile

$%SSM, &' etc.# măsuri de prima!utor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor..:emnătura :emnătura celui :emnătura celuicelui instruit care a efectuat care a verificat

instruirea însuşirea cunoştinţelor

<nstruirea la locul de muncă va cuprinde obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura.

Admiterea efectivă la lucru a persoanei instruite se va face numai după ce şeful ierar)ic

superior celui care a făcut instruirea la locul de muncă a verificat că persoana în cauză şi%a însuşitcunoştinţele de ::?.Ee&lu de c'&let)$e ) /i-ei de in%t$ui$e indi#idu)l!

&$i#ind %ecu$it)te) -i %!n!t)te) 0n unc!

* Adi% l) luc$u Numele şi prenumele DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD>uncţia ( şef secţie, atelier, şantier etc *DDDDDDDDDDDDDDDDDDDD..+ata şi semnăturaDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD.

In%t$ui$e) &e$i'dic!*% <nstruirea periodică se face tuturor lucrătorilor care au parcurs fazele anterioare

de instruire.Sc'&* reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor ::?.De%/!-u$)$e$ la locul de muncă, efectuată de către conducătorul locului de muncă respectiv.Pe$i'dicit)te* intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii în

funcţie de condiţiile locului de muncă, şi nu va fi mai mare de 3 luni.7entru personalul te)nico % administrativ intervalul va fi de cel mult /2 luni.Du$)t)* nu este stabilită o durată minimă.C'n(inut* conform te)ticii care trebuie să cuprindă problemele de discutat, pe meserii şi

activităţi şi prevederi din <7::?, EF etc. care se prelucrează şi care vor fi consemnate în fişa de



instruire individuală, la rubrica Gmaterial predat” (conform model *. Bematica este aprobată deanga&ator şi păstrată la persoana care efectuează instruirea.

M'del de te)tic! &ent$u in%t$ui$e) &e$i'dic! &$i#ind SSM

:' G H” srl :e aprobă, Anga&ator

Bematică pentru instruirea periodică privind ::?la secţia1locul de muncăDDDDDD.

Nr.crt.

?eseria1funcţia Bemele de discutat ?aterialele prelucrate(EF, <7::? etc*

- / 2 / :udor % dotare, utilizare 8<7

% folosire ec)ipamente de sudare4

% amena&are încăpere de lucru etc.

EF nr. /-;12--3 ArtD.

<7::? ptr. activit. de

sudare ArtDDEF nr. //;312--3 ArtD..EF nr. /-0/12--3 ArtD..

2 ăcătuş mecanic % dotare, utilizare unelte manuale <7::? 4 Eg nr.//;312--3 Bractorist %dotare, utilizare 8<7

% exploatare tractoare şi maşiniagricole% lucrări de prelucrare a solului% lucrări de recoltare a cerealelor

EF nr. /-;12--3 ArtD.

EF nr. //;312--3 ArtD.<7::? ptr. activit. specificedin agricultură ArtDD

; etc. etc. etc.

!ntocmit, ucrător desemnat1serviciu intern1serviciu extern de prevenire şi protecţie

9erificarea instruirii periodice se face de către şeful ierar)ic al celui care efectuează instruireaşi prin sonda& de către anga&ator1 lucrătorul desemnat1 serviciu intern 1serviciu extern de prevenire şi

protecţie, care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor, confirmnd astfel că instruirea a fostfăcută coresăunzător.




In%t$ui$e) &e$i'dic!

+atainstru%irii +

u r a t a

( ) *

# c u p a

ţ i a

?aterialul predat

:emnătura celui

i n s t r u i t

c a r e a

i n s t r u i t c

a r e a

v e r i f i c a t

i n s t r u i r e a

x2x2

I/I/

zzzz

Jmin

t r a c t o r i s t

<7::? codD12--.. Art. DD.EF nr. /-;12--3 ArtDD EF nr.//;312--3"ev.”#biectiv” protecţia muncii, pag.xx.%

Gaccident la DDDDDDDDDD”8xercitiu de prim%a&utor in caz de accident

din

conducerea

firmei sau servicii de prevenire

si protectie

In%t$ui$e) &e$i'dic! %u&lient)$!$

<nstruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri$% cnd un lucrător a lipsit peste - de zile lucrătoare4% la reluarea activităţii după accident de muncă4% la executarea unor lucrări speciale 4% cnd au apărut modificări ale prevederilor ::?4% la introducerea unui ec)ipament de muncă sau noi te)nologii etc.

De%/!-u$)$e$ la locul de muncă, efectuată de conducătorul locului de muncă respectiv.Du$)t)* cel puţin ore, şi se stabileşte prin instrucţiuni proprii de către conducătorul locului

de muncă respectiv, împreună cu$ anga&atorul care şi%a asumat atribuţiile ::?, sau lucrătoruldesemnat, sau serviciu intern, sau serviciu extern.

C'n(inut* conform tematicii întocmite de persoana cu atribuţii ::?, aprobată de anga&ator şi păstrată la persoana care efectuează instruirea.


In%t$ui$e) &e$i'dic! %u&lient)$!+ataefectuării

+ u r a t a ( ) *

# c u p a ţ i a

?aterialul predat :emnătura celui

< n s t r u i t

' a r e a i n s t r u i t

' a r e a

v e r i f i c a t

i n s t r u i r e a

EF nrD.. (in



<7::? codD..12--.. conducerea

firmei sau

servicii de

prevenire si

protectie

In%t$ui$e) c'lecti#! &$i#ind %ecu$it)te) -i %!n!t)te) 0n unc!*

7entru persoanele aflate în întreprindere cu permisiunea anga&atorului şi pentru lucrătorii dinîntreprinderi din exterior, care desfăşoară activităţi pe bază de contract de prestări de servicii înîntreprinderea unui alt anga&ator, anga&atorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor

privind activităţile specifice, riscurile şi măsurile de protecţie, în general.<nstuirea se consemnează în fişa de instruire colectivă, conform model anexa nr./2 din N?%

::?.

!ntreprinderea1unitateaDDDDDDDD.

FIŞĂ DE INSTRUIRE COLECTIVĂ privind securitatea şi sănătatea în muncăîntocmită aziDDDD

:ubsemnatul DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDavnd funcţia deDDDDDDDDDDDDD.am procedat la instruirea unui număr deDDD.persoane de laDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD..conform tabelului nominal de pe verso, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pentruvizita1prezenţa în întreprindere1unitate în zileleDDDDDDDDDD

!n cadrul instruirii s%au prelucrat următoarele materiale$DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD..

7rezenta fişă de instructa& se va păstra la DDDDDDDDDD9erificat, :emnătura celui careDDDDD.. a efectuat instruirea

%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%verso ) *işa de instruire colectivă

TABEL NOMINALcu persoanele participante la instruire

:ubsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialele prelucrate şi consemnate înfişa de instruire colectivă privind ::? şi ne obligăm să le respectăm întocmai. Nr.crt. Numele şi prenumele

Act identitateFrupa sanguină :emnătura

Numele şi prenumele persoanei care a primit un exemplarDDDDDDDDDDD.:emnăturaDDDDDDDDDDDD.



>işa de instruire colectivă se completează în 2 exemplare, dintre care unul se dăconducătorului grupului de vizitatori sau anga&atorului lucrătorilor instruiţi, iar celălalt rămne laanga&ator1 lucrător desemnat1 serviciu intern de prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea.

P$'&)+)nd) 0n d'eniul SSM*

7ropaganda în domeniul ::? reprezintă ansamblul de acţiuni, metode şi mi&loace deinfluenţare a comportamentului uman, în raport cu cerinţele de ::?.

Branspunerea în practică a obiectivelor activităţii de propagandă se realizează prin$ informare, popularizare, educare, conştientizare.

7ropaganda în domeniul ::? trebuie să evidenţieze factorii de risc ce apar ca urmare aneaplicării măsurilor sau încălcării normelor de ::?, să prezinte, în mod convingător, realitatea,adevărul, să mobilizeze personalul în activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor

profesionale.>ormele şi mi&loacele prin care se concretizează activitatea de propagandă la nivelul

anga&atorului sunt diverse.# influenţă deosebită asupra celor cărora li se adresează o au mi&loacele de propagandăvizuală. 8ficienţa acestora este în mare măsură determinată de nivelul realizării grafice, care trebuiesă corespundă următoarelor cerinţe$

% claritate şi expresivitate a imaginii4% corelaţia dintre imagine şi text4% completarea imaginii cu a&utorul textului4% claritatea textului ( cu ct un text va fi mai scurt, cu att el va fi reţinut mai uşor*.% utilizarea unei culori adecvate4!n ansamblul mi&loacelor de propagandă vizuală în domeniul ::?, afişul este cel mai adesea

utilizat şi cu influenţă educativă ridicată.Afişele trebuie sc)imbate la cel mult /-%/C zile4 un afiş poate fi expus în acelaşi loc după cel

puţin 2% luni.Alte mi&loace de propagandă$ broşura ilustrată, caseta video, panouri, planşe, expoziţii, precum şi mi&loace auditive şi audiovizuale$ emisiuni la radio şi televiziune.

O$+)ni4)$e) )cti#it!(ii -i ) l'cului de unc!*

!n procesul de muncă, organizarea muncii reprezintă modalitatea de concepere asarcinilor de muncă şi de repartizare a acestora între executanţi, în scopul asigurării

productivităţii muncii, protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.#rganizarea raţională a muncii se bazează pe studiul muncii şi pe ergonomie, şi multe

dintre problemele pe care le soluţionează prezintă interes şi ca măsuri de prevenire aaccidentelor de muncă şi bolilor profesionale.

?etodele de muncă ce se utilizează trebuie să se bazeze pe aplicarea principiilor ergonomice fundamentale şi suplimentare ale economiei de mişcări.

"aţionalizarea activităţii executantului necesită şi respectarea unor principiireferitoare la sarcina de muncă = repartizarea sarcinii de muncă numai executanţilor care suntapţi dpdv al capacităţii de muncă să o îndeplinească4 varietatea sarcinii, coerenţa sarcinilor,durata optimă a ciclului de muncă, gruparea sarcinilor.

Asigurarea unui mediu fizic şi psi)ic neobositor şi nepericulos se realizează prinaplicarea măsurilor te)nice de protecţie împotriva factorilor de risc proprii mediului demuncă.



#rganizarea timpului de odi)nă şi pentru necesităţi fireşti poate avea un efectimportant asupra capacităţii de muncă, asupra prevenirii oboselii.

:tabilirea corectă a numărului, duratei şi conţinutului pauzelor de odi)nă şirepartizarea acestora pe durata unei zile de lucru, durata şi perioada concediului de odi)nă înraport cu munca depusă, au un efect benefic asupra recuperării capacităţii de muncă.

3.3. M!%u$i te@nice de &$e#eni$e

?ăsurile te)nice, în cadrul sistemului de muncă, vizează mi&loacele de muncă şimediul de muncă, şi pot fi grupate în$

% măsuri de protecţie intrinsecă4% măsuri de protecţie colectivă4% măsuri de protecţie individuală.

P$'tec(i) int$in%ec!*

7rotecţia intrinsecă reprezintă modalitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale prin principiul de funcţionare, forma sau modul de dipunere acomponentelor maşinilor, fără a se adăuga elemente concepute special pentru realizareasecurităţii muncii.

7rotecţia intrinsecă se realizează din faza de concepere a sistemelor te)nice, astfelînct fiecare element component este proiectat pentru a asigura, în acelaşi timp, funcţia de

producţie şi cea de securitate. 7rotecţia intrinsecă este dependentă de dezvoltarea ştiinţei şi de progresul te)nic.

P$'tec(i) c'lecti#!*

7rotecţia colectivă reprezintă ansamblul metodelor şi mi&loacelor te)nice prin care se previne sau diminuează acţiunea factorilor de risc asupra a doi sau mai mulţi executanţi. !n practică, protecţia colectivă se materializează, în principal, prin dotarea instalaţiilor,maşinilor etc., cu dispozitive şi aparate concepute cu scopul unic de a prote&a lucrătorii întimpul desfăşurării procesului de muncă.

!n funcţie de riscurile pe care le previn, distingem$% metode şi mi&loace de combatere a noxelor c)imice şi de îmbunătăţire a

microclimatului (ventilare industruială*4% metode şi mi&loace de prevenire a electrocutării (electrosecuritate*4

% metode şi mi&loace de combatere a electricităţii statice4% metode şi mi&loace de prevenire a iradierii (radioprotecţie*4% metode şi mi&loace de combatere a zgomotului şi vibraţiilor4% metode şi mi&loace de combatere a riscurilor mecanice4% metode şi mi&loace de îmbunătăţire a iluminatului etc.

Met'de -i i<l')ce de c'>)te$e ) n'el'$ c@iice -i de 0>un!t!(i$e )ic$'cli)tului =#entil)$e indu%t$i)l!6*



Aerul din )alele industruale se viciază prin gaze, vapori, căldură şi praful care sedega&ă, odată cu desfăşurarea procesului te)nologic.

?odificările survenite în compoziţia şi starea aerului ca urmare a acestor dega&ări auinfluenţă vătămătoare asupra sănătăţii oamenilor, motiv pentru care prezenţa lor în aer esteadmisă numai în cantităţi foarte mici şi concentraţii inofensive.

Aceste concentraţii, denumite admisibile, se pot realiza şi menţine printr%o ventilare permanentă a încăperilor, ventilaţie care nu trebuie să producă senzaţia de inconfort termic,ca rezultat al vitezei aerului.

Bemperatura, umiditatea şi viteza aerului din încăpere, necesare confortului termic,sunt asigurate prin imstalaţiile de ventilare.

9entilarea încăperilor se poate face ţinnd seama de mai multe criterii$% după modul de asigurare a energiei necesare ve)iculării aerului, există$ventilare naturală (deplasarea aerului este datorită diferenţei dintre densitateaaerului exterior şi a celui interior* şi ventilare mecanică (deplasarea aerului seface în mod forţat cu a&utorul ventilatoarelor*4% după modul de acţiune a instalaţiei de ventilare în zona de lucru, deosebim$

ventilare generală (ciculaţia aerului se face în tot spaţiul zonei de lucru*,ventilare locală (se captează nocivităţile la locul de muncă* şi ventilare mixtă( se combină captările locale cu introducere de aer proaspăt în tot spaţiul zoneide lucru*4% după regimul de presiuni, există$ ventilare în depresiune (debitul de aer introdus este mai mic dect cel evacuat*, ventilare în suprapresiune ( debitul deaer introdus este mai mare dect cel evacuat* şi ventilare în ec)ilibru ( debitulde aer introdus este egal cu debitul de aer evacuat*4

8ficacitatea igienico % sanitară a instalaţiei se stabileşte prin compararea măsurătorilor de noxe efectuate cu instalaţia în funcţionare normală şi cu instalaţia oprită.

Met'de -i i<l')ce de &$e#eni$e ) elect$'cut!$ii*

?etodele şi mi&loacele de prevenire diferă în funcţie de modul în care se produceelectrocutarea, respectiv prin atingere directă a elementelor aflate normal sub tensiune aleunei instalaţii electrice, sau prin atingere indirectă a elementelor care în mod normal nu suntsub tensiune şi care au a&uns accidental sub tensiune datorită unui defect.

7entru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă sunt prevăzute măsurite)nice şi măsuri organizatorice.

+intre măsurile te)nice prevăzute de norme, proiectantul sau orice electricianautorizat care proiectează o instalaţie electrică, trebuie să adopte una sau mai multe dinurmătoarele soluţii$

% acoperiri cu materiale electroizolante a părţilor active ale instalaţiilor şiec)ipamentelor electrice4% înc)ideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare4% îngrădiri fixe4% îngrădiri mobile4% protecţia prin amplasare (asigurarea unor distanţe minime de protecţie*4% scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau a ec)ipamentului electric la care

urmează a se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune4% folosirea mi&loacelor de protecţie electroizolante4



% alimentarea la tensiune redusă de protecţie4% egalizarea potenţialelor şi izolarea faţă de pămnt a platformei de lucru.

M!%u$ile '$+)ni4)t'$ice aplicate pentru prevenirea electrocutărilor prin atingeredirectă sunt următoarele$

% admiterea la lucru a personalului calificat în meseria de electrician, autorizatşi instruit4% executarea intervenţiilor numai în baza documentelor de acces în instalaţii4% delimitarea materială a locurilor de muncă4% eşalonarea operaţiilor de intervenţie în instalaţiile electrice4% elaborarea instrucţiunilor de lucru pentru întreţinerea şi exploatarea

instalaţiilor electrice4% executarea verificărilor periodice ale măsurilor te)nice4

7entru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, normele prevădnumai aplicarea de măsuri te)nice.

+intre măsurile te)nice prevăzute de norme, proiectantul sau orice electrician

autorizat care proiectează o instalaţie electrică trebuie să adopte una sau mai multe dinurmătoarele soluţii$

% alimentarea la tensiune redusă (tensiune &oasă*4% legarea la pămnt4% legarea la nul4% diri&area distribuţiei potenţialelor4% izolarea suplimentară de protecţie aplicată ec)ipamentului electric4% izolarea zonei de manipulare a omului4% protecţia prin separare4% protecţia automată împotriva tensiunilor de defect (7AB+*4% protecţia automată împotriva curenţilor de defect (7A'+*4

% folosirea mi&loacelor de protecţie electroizolante4% controlul permanent al rezistenţei de izolaţie.

7entru evitarea electrocutării prin atingere indirectă, normele prevăd aplicarea a douămăsuri de protecţie$ o măsură de &$'tec(ie &$inci&)l! care să asigure protecţia în oricecondiţii şi o măsură de &$'tec(ie %u&lient)$! care să asigure protecţia în cazul deteriorării

protecţiei principale.!n cazul reţelelor de &oasă tensiune, cu neutrul legat la pămnt, măsura principală de

protecţie utilizată frecvent este protecţia prin legare la nul, suplimentată cu o instalaţie delegare la pămnt de protecţie, dimensionată astfel înct rezistenţa de dispersie faţă de pămnt,măsurată din orice punct al reţelei de nul, să fie de cel mult ; o)mi.

!n locurile de muncă puţin periculoase din punctul de vedere al pericolului de

electrocutare este suficientă aplicarea numai a unei singure măsuri, considerată principală.a personalul de exploatare a instalaţiilor şi ec)ipamentelor electrice trebuie să existeurmătoarele documente$

a* instrucţiuni de exploatare4 b* instrucţiuni de protecţie împotriva pericolului de electrocutare4c* instrucţiuni de intervenţie şi acordare a primului a&utor în caz de electrocutare4d* programul de verificări periodice ale ec)ipamentelor electrice şi ale instalaţiilor şi

mi&loacelor de protecţie împotriva pericolului de electrocutare.



Met'de -i i<l')ce de c'>)te$e ) elect$icit!(ii %t)tice$

Aprecierea riscului de iniţiere de incendii sau explozii din cauze electrostatice este posibilă în situaţia în care cunoaştem potenţialul electrostatic şi intensitatea cmpului electric,mărimi importante care pot da informaţii cu privire la încărcarea electrostatică şi frecventfolosite în măsurări. !n apariţia descărcărilor electrice disruptive (scntei electrice* potenţialuleste direct implicat.

'ombaterea electricităţii statice se poate realiza în două moduri, şi anume$% prin preîntmpinarea formării sarcinilor electrostatice4% prin facilitarea scurgerii rapide de pe corpul în cauză.

?area ma&oritate a metodelor de eliminare sau reducere a nivelurilor de încărcareelectrostatică se bazează pe facilitarea scurgerii în timp util a sarcinilor, astfel înct să se eviteacumularea lor şi creşterea potenţialului pnă la valori periculoase.

!n vederea reducerii sau eliminării electricităţii statice de pe corpurile solide, metodacea mai simplă este legarea acestora la priza de pămnt cu a&utorul unui conductor electric.agarea la pămnt trebuie să fie sigură. :e recomandă îmbinări prin sudură sau prezoane.

!n cazul reducerii sau eliminării electricităţii statice la lic)ide, cu referire, în special la produsele petroliere ( care prin încărcare electrostatică creează pericol de incendiu sauexplozie*, o primă metodă de îndepărtare a încărcărilor electrostatice, care este întotdeaunanecesară şi suficientă, este legarea la pămnt a ec)ipamentelor metalice aferente circulaţiei şistocării lic)idelor (rezervoare, recipiente, tubulatură, tronsoane de conducte, bazine, pompe,flanşe şi în general orice instalaţie adiacentă*.

'ea mai modernă şi totodată cea mai eficientă metodă de evitare şi eliminare aîncărcărilor electrostatice ale lic)idelor este tratarea cu aditivi antistatici, în special pentruantistatizarea produselor petroliere.

Met'de -i i<l')ce de &$e#eni$e ) i$)die$ii =$)di'&$'tec(ie6*

P$'tec(i) 0&'t$i#) $)di)(iil'$ i'ni4)nte.7entru stabilirea măsurilor de protecţie trebuie să cunoaştem nivelul expunerii

persoanelor de la locurile de muncă = controlul dozimetric, precum şi a nivelului de iradieresau de contaminare a încăperilor de lucru, utila&ului, ec)ipamentului, zonei etc. % controlulradiometric.

'ontrolul dozimetric se face cu o gamă largă de materiale şi dispozitive, începnd cufilmele fotografice sub forma aşa % numitelor fotodozimetre individuale, continund cusubstanţele termoluminiscente sau radiofotoluminiscente şi terminnd cu mici camere deionizare = stilodozimetre cu citire directă sau indirectă, care indică doza integrală, pe bazacumulării unui efect fizic sau c)imic al radiaţiilor, cumulare care poate să dureze o perioadă

de mai mulţi ani.'ontrolul radiometric este necesar pentru a se descoperi ct mai rapid defectele deecranare, ce duc la scăpări de radiaţii, scurgerile sau dispersările de substanţe radioactive, şise face cu indicatoare avertizoare de radiaţii, radiometre, radiodebitmetre etc.

7rotecţia colectivă împotriva radiaţiilor ionizante implică o serie de măsuri,organizatorice şi te)nice, respectiv$

% mărirea distanţei de lucru faţă de sursa radioactivă (nivelul dozei scăznd pătratul distanţei *4

% ecranarea surselor de iradiere4



% dotarea încăperilor cu instalaţii de ventilare şi filtrare a aerului4% reglementarea circuitului apelor (de alimentare şi uzate*, a fluxului de

materiale etc.

P$'tec(i) 0&'t$i#) $)di)(iil'$ elect$')+netice de $)di'/$ec#en(!7rincipalele metode de protecţie sunt$

% atenuarea radiaţiilor direct la sursă (se aplică numai în cazul undelor defoarte înaltă frecvenţă şi a microundelor*4

% ecranarea surselor de radiaţii (prin ecrane de reflexie confecţionate dinmetale, plase metalice sau ţesături cu inserţie de fire metalice şi ecrane de absorţiefolosite pentru a ecrana energia electromagnetică de microunde, confecţionate dinsticlă transparentă acoperită cu un semiconductor % bioxid de staniu* 4

% ecranarea locului de muncă (se realizează cu dispozitive$ ecrane înc)ise%camere de lucru fixe şi ecrane desc)ise % camere de lucru transportabile*.

P$'tec(i) 0&'t$i#) $)di)(iil'$ l)%e$

?ăsurile te)nice de protecţie colectivă se referă la$% amplasarea instalaţiei laser ( în cazul laserilor industriali şi cei utilizaţi în

cercetare, într%o încăpere separată* 4% dotarea instalaţiei cu mi&loace de protecţie colectivă (ecrane de protecţie,

sisteme de blocare şi avertizare, covoare de contact, paravane, pereţi despărţitori,împre&muirea zonei periculoase* 4

% exploatarea instalaţiei laser (personalul de deservire nu trebuie să poarteobiecte care pot reflecta radiaţia directă $ ceasuri, inele, brăţări, nasturi de metal,catarame etc. !mbrăcămintea personalului trebuie să fie de culoare înc)isă, mată.7upitrul de comandă şi control trebuie să fie plasat în afara zonei periculoase laser.*.

Met'de -i i<l')ce de c'>)te$e ) 4+''tului -i #i>$)(iil'$*

'ombaterea zgomotului este o problemă de sistem, prin sistem înţelegndu%seansamblul format din sursa (sursele* de zgomot, mediul (căile* de propagare a energieiacustice şi receptorul (analizatorul auditiv al omului*. "ezultă că, şi metodele de combatere azgomotului trebuie să fie încorporate acestui sistem, ele fiind împărţite în trei categorii$

% metode de combatere a zgomotului la sursă (prin atenuatoare de zgomot*4% metode de combatere a zgomotului pe căile de propagare (prin carcase

fonoizolante, care înc)id complet sursa de zgomot4 prin ecranefonoizolante, care sunt adevărate bariere acustice între sursa de zgomot şireceptor*4

% metode de combatere a zgomotului la receptor (prin cabine fonoizolante,care prote&ează receptorul în interiorul acesteia4 utilizarea ec)ipamentelor individuale de protecţie % antifoane interne sau externe*.

Aplicarea unor soluţii te)nice pentru combaterea acţiunii zgomotului este strictdependentă de stabilirea corectă a nivelului şi caracteristicilor fizice ale zgomotului (nivelulde presiune acustică în dK şi nivelul ec)ivalent continuu în dK(A*, măsurate cu sonometru şirespectiv dozimetru*.



?ăsurile te)nice trebuie completate cu măsuri organizatorice$ instruirea personalului privind riscul expunerii la zgomot şi modul de utilizare a 8<7, examinarea stării auzului, program de lucru pe posturi de muncă în funcţie de durata expunerii la zgomot.

'ombaterea acţiunii vibraţiilor se face prin izolarea şi1sau amortizarea vibraţiilor. +eo deosebită importanţă în studiul izolării şi amortizării vibraţiilor este noţiunea detrasmisibilitate. Aceasta permite să se stabilească care este forţa dinamică generată de sursade vibraţii şi trasmisă elemetelor încon&urătoare. +in analiza transmisibilităţii se poate stabilicare este monta&ul ce trebuie ales pentru ca forţa transmisă să fie ct mai mică.7entru realizarea izolării antivibratorii sunt necesare două elemente constructive$

% vibroizolatori (elementele elastice de sub maşini % plăci din plută, pslă, cauciuc etc.şi elememte discrete, făcute din arcuri de oţel, materiale sintetice, stlpi din oţel sau betonarmat*4

% amortizori de vibraţii (amortizoare )idraulice etc.*

Met'de -i i<l')ce de c'>)te$e ) $i%cu$il'$ ec)nice*

?ăsurile de protecţie colectivă împotriva riscurilor mecanice se bazează pesuprimarea mişcărilor periculoase ale elementelor mobile ale mi&loacelor de muncă sau pemicşorarea cantităţii de energie a acestora prin utilizarea de mi&loace te)nice de protecţie.:unt cunoscute patru metode de protecţie colectivă împotriva riscurilor mecanice$

% izolarea permanentă a zonei de risc mecanic4% izolarea temporară a zonei de risc mecanic4% eliminarea temporară a riscului mecanic4% condiţionarea existenţei riscului mecanic.

<zolarea permanentă a zonei de risc mecanic constă în interpunerea de obstacoleimobile (protectori ficşi % carcase de protecţie, apărători, ecrane, îngrădiri etc.*, care nu

permit pătrunderea omului în zona de risc, împiedicnd contactul om%element periculos.<zolarea temporară a zonei de risc mecanic constă în interpunerea de protectori mobili

numai pe durata existenţei mişcării periculoase.8liminarea temporară a riscului mecanic constă în eliminarea mişcărilor periculoase

numai în perioadele de timp în care pătrunderea omului în zona de pericol mecanic estedetectată sau este posibilă (aparate de protecţie cu detector de prezenţă cu cmp de detecţiesau sisteme te)nice de protecţie cu interblocare*.

'ondiţionarea existenţei riscului mecanic constă în condiţionarea operaţiei şiexistenţei mişcării periculoase de situare a operatorului la o distanţă de securitate faţă de zonade risc mecanic. ?i&locul te)nic de protecţie utilizat este dispozitivul de comandă bimanuală.

Met'de -i i<l')ce de 0>un!t!(i$e ) iluin)tului*

:tabilirea soluţiilor de iluminat pentru oricare din activităţile ce se încadrează cadificultate vizuală între lucrări de mare fineţe şi lucrări de scurtă durată, trebuie să aibă învedere$

% asigurarea condiţiilor de iluminat pentru maximum de securitate a persoanelor şiec)ipamentelor în timpul desfăşurării activităţii4

% asigurarea nivelului de iluminare pentru efectuarea lucrărilor fără efort vizual4



% asigurarea ambianţei luminoase astfel înct lucrările să se desfăşoare în limitelestandardelor de viteză şi precizie cerute.

<luminarea suprafeţelor şi distribuţia luminii în cmpul vizual se asigură prin instalaţiide iluminat artificial, iluminat natural sau combinaţii ale acestora. <ndiferent de sursa deiluminat folosită, condiţiile de iluminat pentru desfăşurarea unei anumite activităţi sunt la fel,diferă doar soluţiile de realizare a acestora.

<luminatul natural se realizează ţinnd cont de raportul dintre iluminarea interioară şiiluminarea exterioară, cunoscut sub denumirea de “factor al luminii naturale”, şi care depindede soluţia de vitrare stabilită pentru o anumită construcţie. +acă soluţia de vitrare optimă nuasigură nivelul de iluminare necesar desfăşurării activităţii, iluminatul natural se completeazăcu iluminat artificial permanent sau temporar pe parcursul zilei.

7entru pătrunderea luminii naturale, construcţiile se prevăd cu ferestre, luminatoare,şeduri sau cupole.

<luminatul artificial se realizează, de regulă, cu surse de lumină alimentate din reţeauade energie electrică de &oasă tensiune. 'a surse de lumină, pentru iluminatul spaţiilor de lucruse pot folosi lămpi cu incandescenţă sau lămpi cu descărcări. 'orpurile de iluminat se

realizează astfel înct securitatea, performanţa şi aspectul lor să nu se modifice în modsemnificativ pe durata de exploatare şi în condiţiile de mediu pentru care sunt destinate.

'orpurile de iluminat se clasifică în funcţie de următorii factori$% caracteristicile luminoase4% posibilităţile de monta&4% protecţia împotriva electrocutării4% protecţia împotriva pătrunderii prafului şi umezelii4% protecţia asigurată în cazul folosirii în medii cu pericol de explozie.

<luminatul se realizează prin unul din următoarele sisteme$% iluminat general uniform (natural, artificial sau mixt*4% iluminat general localizat (artificial sau mixt*4

% iluminat combinat.Iluin)tul de %i+u$)n(!. 7entru evitarea rămnerii în întuneric la întreruperea

accidentală a alimentării cu energie electrică a instalaţiei de iluminat normal, spaţiile de lucruse prevăd cu iluminat de siguranţă, alimentat din bateria centrală de acumulatoare sau bateriiindividuale.

?ăsurarea iluminării se va face cu luxmetre obiective, verificate metrologic, conformstandardelor în vigoare.

P$'tec(i) indi#idu)l!*!n cadrul măsurilor te)nice de prevenire a accidentelor de muncă, un loc important îl

ocupă protecţia individuală, respectiv dotarea personalului cu mi&loace individuale de protecţie. Botalitatea mi&loacelor individuale de protecţie cu care este dotat anga&atul întimpul lucrului constituie ec)ipamentul său de protecţie individuală.

7rin protecţia individuală nu se înlătură noxele existente, mi&loacele individuale de protecţie se interpun între noxă şi organism, diminund sau eliminnd complet acţiuneacauzelor potenţiale accidentogene.



Necesitatea protecţiei individuale este determinată de $% deficienţele te)nologiilor sub aspectul protecţiei muncii (lipsa protecţieiintrinseci*% deficienţele sau imposibilitatea aplicării protecţiei colective4% uzura fizică a utila&elor în timpul procesului de producţie.

7entru a nu fi factor perturbant în procesul de producţie, mi&loacele de protecţieindividuală trebuie să îndeplinească două condiţii ma&ore$

% să asigure o protecţie eficientă4% să asigure confort purtătorului.

!n funcţie de partea organismului pe care o prote&ează, mi&loacele individuale de protecţie se pot împărţi sc)ematic, astfel$

% protecţia capului % căşti, glugi, cagule, capişoane, bonete4% protecţia oc)ilor şi feţei % oc)elari, viziere4% protecţia urec)ii % antifoane4% protecţia căilor respiratorii % măşti4

% protecţia corpului % costume, combinezoane, mantale, pelerine, şorţuri4% protecţia minilor % mănuşi, palmare, cotiere, degetare4% protecţia picioarelor % bocanci, cizme, galoşi, &ambiere, genunc)iere4% protecţia pielii % creme şi unguente4% protecţia întregului organism % costume etanşe, centuri de siguranţă, centuri de

salvare etc.

Documents

6. CAP3 Mas. de Prev. a Accid. de Munca Si Boli. Profesiona