Controlul şi reducerea poluării LUCRAREA - 06

1

MĂSURAREA ZGOMOTULUI PRODUS DE AUTOVEHICULE, CONFORM METODOLOGIEI STANDARDIZATE.

1. Scopul lucrării:

- măsurarea zgomotului la staţionar produs de diferite categorii de autovehicule;

- identificarea direcţiilor preferenţiale de propagare a zgomotului;

- măsurarea zgomotului în rulaj produs de autovehicule.

2. Echipamente şi aparatura utilizată:

� autoturism;

� fonometrul SoloPro şi/sau Norsonic;

� corector de altitudine şi termometru;

� cronometru;

� roată metrică.

2.1. Fonometrul SoloPro

Fonometrul SoloPro (fig. 1 şi 2) este un instrument de măsură al nivelului de zgomot.

Instrumentul este uşor de folosit şi de operat. Proiectat special pentru utilizatorii profesionişti, toate

funcţiile disponibile (de intrare, ieşire, stocare etc.) ale instrumentul pot fi programate. Principalele

caracteristici ale aparatului sunt prezentate în tabelul 1, iar caracteristicile microfonului ce

echipează instrumentul sunt prezentate în tabelul 2.

Fig. 1. Fonometrul SoloPro.

Controlul şi reducerea poluării LUCRAREA - 06

2

Fig. 2. Conexiunile fonometrului SoloPro.

Tabelul 1. Caracteristici principale ale

fonometrului SoloPro.

Tabelul 2. Caracteristicile

microfonului MCE 212.

Norme de precizie CEI IEC 60651 (2000)/NF EN

Clasa 1

Clasa de precizie 1 Tip 1/2 p Câmp liber

Model PREMIUM01 Sensivitate nominală (250 Hz)

50 [mV/Pa]

Domeniul de măsură 20-137 (o gamă) Volum frontal 50 [mm3] Domeniul de măsură maxim

35-140 Nivel maxim (3% distorsiune)

146 [dB]

Precizia de citire 0.1 dB Coeficient de presiune statică

0,008 [dB/kPa]

Ponderea de frecvenţă A,B,C,Z în paralel Coeficient de temperatură

0.01 [dB/oC]

Ponderea temporală Lentă, rapidă, impuls, maximă

Temperatura maximă

70 [oC]

Direcţia de referinţă Axa microfonului Polarizare 0 [V] Gama de referinţă 94 [dB] Capacitate 20 [pF] Frecvenţa de referinţă 1000 Hz Diametru 13.2 [mm]

Lungime 16.2 [mm] Durata de preîncălzire 10 [s]

Greutate 9 g Afişajul LCD (240x160) al aparatului este împărţit în cinci zone care sunt explicitate în figura

3, respectiv tastatura şi comenzile acesteia sunt prezentate în figura 4.

Fig. 3. Afişajul fonometrului SoloPro.

Controlul şi reducerea poluării LUCRAREA - 06

3

1. I/O: apăsată timp de câteva secunde,

opreşte sau porneşte instrumentul.

2. Activează sau dezactivează lumina tastelor. Ţineţi apăsată această tastă pentru câteva

secunde pentru a seta contrastul.

3. şi 4 sunt taste contextuale, funcţii care se schimbă în timpul folosirii.

5. Joystick:

+: Creşte o valoare numerică sau

mişcă cursorul în sus. -: Descreşte o valoare numerică

sau mişcă cursorul în jos.

<: Mişcă cursorul în stânga. >: Mişcă cursorul în dreapta.

6. Tasta de codificare sau de selectare a uni

element sau de ştergere a min/max în modul Leq/Lp.

7. Tastă de codificare sau tastă multiselectivă.

Tastă de codificare sau tastă de printare. Fig. 4. Tastatura şi comenzile acesteia.

Valorile calculate şi afişate de instrument sunt:

LXYp: nivelul presiunii sonore;

LXeq: nivelul echivalent continuu;

LXYp: nivelul maxim/minim de presiune sonoră;

LXeq: nivelul maxim/minim echivalent continuu;

LXn: statistici ale nivelului de sunet;

LUpk: nivelul de vârf;

Spectrul de octave 1/1 (31,5 Hz – 16 kHz);

Spectrul de octave 1/3 (12,5 Hz sau 16 Hz – 20 kHz);

unde

− X: ponderile de frecvenţă A, B, C, Z;

− Z: ponderile de timp S, F, I;

− U: ponderile de frecvenţă C, Z;

2.2. Fonometrul Norsonic 121

Fonometrul Norsonic (fig. 5) este proiectat special pentru măsurarea zgomotului ambiental. El

are o gamă dinamică ridicată de până la 120 dB şi este dotat cu funcţii avansate de declanşare sau

de etichetare a datelor. Pentru fiecare măsurătoare instrumentul poate crea şapte rapoarte:

Controlul şi reducerea poluării LUCRAREA - 06

4

Raportul profilului care permite înregistrarea unei mulţimi de funcţii care variază în timp,

multe dintre acestea putând fi înregistrate şi ca spectru de 1/1 octave;

Raportul global care produce un sigur set de valori măsurate, care descrie întreaga

măsurătoare

Rapoartele 1 – 5 care pot fi setate de operator.

Cele mai importante date pe care instrumentul le poate măsura sunt:

Nivelul de presiune sonoră instantaneu SPL

Nivelul de presiune sonoră maxim LMAX

Nivelul de presiune sonoră minim LMIN

Nivelului de presiune sonoră echivalent Leq

Nivelul sunetului expus LE

Nivelul maxim de vârf LPEAK.

Fig. 5. Fonometrul Norsonic 121.

1 – dispozitiv de măsură şi calcul; 2 – microfon;

3 – cablu conexiune dispozitiv – amplificator; 4 - amplificator.

Pentru stocarea datelor, fonometrul Norsonic 121 foloseşte un card de memorie externă

(fig. 6). Transferul datelor salvate pe cardul de memorie se realizează cu ajutorul unui cititor de

carduri, care se conectează la calculator, iar vizualizarea datelor achiziţionate se face cu programul

Nor-Xfer (fig. 7). Mufele de conectarea a anexelor la instrument sunt prezentate în figura 8.

Controlul şi reducerea poluării LUCRAREA - 06

5

Fig. 6. Anexe pentru stocarea şi transferul datelor.

1 – card de memorie; 2 – cititor pentru cardul de memorie; 3 – cablul USB;

4 – adaptorul pentru cardul de memorie; 5 – slotul aparatului pentru cardul de memorie.

Fig. 7. Interfaţa programului Nor-Xfer.

1- conector microfon

LEMO cu 7 pini; 2- porturi seriale;

3- port paralel;

4- conector digital de

intrare/ieşire cu 25 de pini;

5- conector monitor;

6- porturi ieşire semnal; 7- conector tastatură;

8- mufă de alimentare.

Fig. 8. Conexiunile fonometrului Norsonic 121.

Controlul şi reducerea poluării LUCRAREA - 06

6

3. Aspecte fundamentale şi condiţii impuse pentru efectuarea lucrării

Conform normelor internaţionale şi naţionale privind evaluarea poluării sonore produsă de un

autovehicul, zgomotul la autovehicule se măsoară în următoarele condiţii:

• zgomotul la staţionar;

• zgomotul global, în mişcare.

La măsurarea zgomotului în staţionare produs de autovehicule se urmăresc două aspecte distincte:

determinarea zgomotului global produs de autovehicul;

determinarea zgomotului produs de evacuarea gazelor rezultate în urma arderii în

m.a.i.

Pentru efectuarea determinării de zgomot la staţionar, se marchează poligonul de încercare

conform figurii 9, care delimitează perimetrul unde se efectuează măsurătorile. Se vor marca

punctele de amplasare a microfonului conform figurii 9 şi se va determina distanţa „a” între jaloane

astfel încât să existe minim 3 puncte de determinare situate la o distanţă mai mică de 5 m, în ordine

succesivă.

Fig. 9. Poligonul măsurătorilor la staţionar şi amplasarea microfoanelor.

Înălţimea de poziţionare a microfonului este de 1300 mm faţă de nivelul solului. Nivelul de

zgomot echivalent, pentru măsurătorile efectuate, se calculează cu relaţia:

)(3

1minmaxmax

LLLLech

−−= (1)

Efectul emisiei de zgomot în punctele de măsurare, este evaluat global, utilizând relaţia:

)101

lg(101

1.0

∑=

=

N

i

L

n

i

NL (2)

Controlul şi reducerea poluării LUCRAREA - 06

7

unde: N este numărul determinărilor efectuate în aceleaşi condiţii;

Li reprezintă nivelul de zgomot înregistrat în proba i.

În vederea evaluării efectului eşapării gazelor de evacuare, fonometrul va fi poziţionat la distanţa

de 500 mm faţă de capătul traseului de evacuare a gazelor şi la înălţimea de 1300 mm, conform

figurii 10.

Fig. 10. Amplasarea instrumentului în vederea evaluării efectului eşapării gazelor de evacuare.

Măsurătorile se efectuează pentru următoarele condiţii de turaţie ale motorului:

� turaţia de mers în gol;

� accelerare până la ¾ din turaţia maximă;

� decelerare pornind de la ¾ din turaţia maximă.

Zgomotul în rulaj se determină în condiţii de poligon şi de solicitare impusă. Poligonul de

încercare va fi marcat conform schiţei din figura 11.

Fig. 11. Amenajarea poligonului pentru măsurarea zgomotului la rulare.

În conformitate cu normele standardizate, la autoturisme, viteza de apropiere a

autovehiculului va fi de 50 km/h, la o turaţie a motorului nu mai mare de 1/2 din turaţia nominală,

treapta de viteze fiind a II-a.

Controlul şi reducerea poluării LUCRAREA - 06

8

4. Efectuarea măsurătorilor experimentale

se vor marca cele două poligoane experimentale conform figurilor 9 şi 11;

măsurătorile se vor efectua în următoarele condiţii:

� la măsurarea zgomotului în staţionare:

� se vor efectua măsurători în punctele indicate, fiind înregistrate pentru fiecare punct

câte trei valori;

� utilizând relaţia 2, se va determina valoarea eficace de zgomot, după care, pentru toate

punctele de măsurare se va determina zgomotul echivalent;

� determinarea privind zgomotul datorat eşapării gazelor, va consta în efectuarea

măsurătorilor în următoarele condiţii:

� turaţia de mers în gol - n0; 1,5n0; 1,8n0; 2n0; 2,5n0;

� pentru determinarea zgomotului global, în mişcare, se va întocmi poligonul, după care se

vor alege următoarele viteze de apropiere: 20 km/h; 30 km/h; 40 km/h; 50 km/h.

pentru înregistrarea rezultatelor se va întocmi următoare fişă de observare:

Date de identificare a condiţiilor de măsurare:

Amplasament__________; Data:_______; Temperatura atmosferică:_______; Presiunea barometrică:_______;

Factor de corecţie:___________

Tipul

determinării

Nr.

det.

Tip

autovehicul

Turaţia [rot/min]

Viteza de apropiere [km/h]

Zgomot [dB(A)]

5. Prelucrarea rezultatelor

Rezultatele vor fi prezentate conform modelului:

Tipul determinării

Tip autovehicul

Condiţii de măsurare (turaţie, viteză)

Ln Lech Obs.

Se trasează grafic: Ln=f(v); Lech=f(n); Lech=f(v).