Ion BarbuRiga Crypto si lapona Enigel

Debutul lui Ion Barbu care este in revista Sburatorul condusa de Eugen Lovinescu cel care apreciaza ca poetul Ion Barbu este primul poet ermetic din literatura romana.Tudor Vianu distinge in volumul dedicat poetului 3 etape ale creatiei : etapa parnasiana,etapa baladesc-orientala,etapa ermetica.Etapa parnasiana cuprinde poeme publicate in revista Sburatorul intre anii 1919-1921.Aceasta etapa cuprinde creatii in care poetul evita programatic exprimarea directa a sentimentelor pe care le transfera elementelor din natura. Poemele au forma unor sonete si propun un Univers al peisajelor minerale , al zeitatilor mitologice , al filosofilor greci antici sau al conflictului dramatic care caracterizeaza fiinta umana ce oscileaza in permanenta intre aspiratia catre intelectualism si senzualitate , traind dilema dintre contemplatia apolinica si frenezia dionisiaca (Lava , Muntii , Pytagora).Etapa baladesc orientala cuprinde poeme publicate intre 1921-1925 din care face parte si balada Riga Crypto si lapona Enigel , Dupa melci , Isarlak. In aceasta etapa poemele sunt ample avand concomitent o structura descrpitiva si narativa , poetul concepe balade culte in care descrie o lume plina de pitoresc cu imagini din zona orientala , balcanica inspirate mai ales de textele folclorice culese de Antonn Pann , de aceea aceasta etapa se mai numeste si etapa antonpaneasca. Stilul abstract din prima perioada se plasticizeaza , baladele prezinta peisaje orientale galagioase populate de indivizi capabili sa traiasca atat in diminesiunea spirituala cat si in cea senzuala. Isarlak este o cetate imaginara asezata la rascrucea dintre bine si rau intre care oscileaza si fiinta umana. Balada Riga Crypto si lapona Enigel prelucreaza motive folclorice si se constituie intr-o drama a cunoasterii si a incompatibilitatii iubirii intre 2 fiinte ce apartin in 2 lumi diferite , fiind in acelasi timp inteleasa ca fiind o legenda despre aparitia criptogramelor sanctionate de natura pentru o evolutie nefireasca.Balada continua o inspiratie naturista inceputa in balada Dupa melci.Ultima etapa : 1925-1926 este etapa in care poemele au un aspect incifrat ,ermetic , poetul recurge la simboluri matematice , fizice , iar mesajul poemelor este inaccesibil unui cititor neavizat (Oul dogmatic , Joc secund si ciclul Uvedenrode : Ritmuri pentru nuntile necesare. In acest poem Barbu imagineaza o calatorie a sufletului uman stabilind 3 cai de cunoastere : sufletul pleaca de pe Pamant si poposeste pe Roata Venerei (Venus ) , etapa cunoasterii erotice ,inferioara la Barbu ; a doua etapa este cea rationala avandu-l ca simbol pe Mercur si ultima etapa este cea contemplativa situata sub semnul Soarelui , fiind etapa cunoasterii absolute.Balada apartine ciclului Uvendenrode publicat in volumul Joc secund si face parte din cea de-a doua etapa de creatie. Titlul aminteste de cuplurile celebre din cultura universala , cum ar fi Romea-Julieta , Tristan-Isolda. Barbu face distinctie intre poezia lenesa pe care o considera lipsita de spiritualitate , o poezie care nu exprima esenta lucrurilor ,fiind caracterizata doar de un limbaj expresiv si poezia pura , adica o lirica esentializata si idealista. Ermetismul este o expresie a unei tendinte de ascundere sau de incifrare a sensului , solicita intelectul si mai putin afectivitatea.Poetul recurge la genul baladesc fiind subintitulata Balada , incluzand un fir narativ si un plan simbolic alegoric. Tema baladei este ca si in Luceafarul eminescian iubirea imposibila dintre 2 fiinte ce apartin a 2 planuri diferite si in mod simbolic constituie o drama a cunoasterii sugerata de cele 2 personaje simbol Riga Crypto si lapona Enigel. Balada are aspectul unei povesti in rama sau poveste in poveste pentru ca prima parte , secventa dialogata dintre menestrel si nuntasul fruntas creeaza imaginea unei nunti implinite unde se povesteste despre o alta nunta imposibila cu final tragic. Invocatia catre menestrel si rugamintea nuntasului de a mai spune o data povestea tragica a celor 2 confera poeziei aspectul unui cantec medieval. Rama de la inceputul poeziei creeaza o atmosfera neobisnuita specifica doar celor initiati pentru ca povestea se spune pe un ton trist ,incetinel, la spartul nuntii in camara ceea ce ilustreaza ca povestea este si ea una neobisnuita. Urmatorul tablou poetic prezinta factorul inferior al principiului existential , Crypto apartinand regnului vegetal . Verbul la imperfect impartea plaseaza povestea intr-un timp nedeterminat pentru ca imperfectul descrie o actiune trecuta dar nefinalizata in momentul vorbirii si da baladei rezonanta de basm. Locul in care traieste Crypto e un cer rasturnat fata de zona astrala a lui Hyperion.Crypto al carui nume vine de la criptic , incifrat , este o natura singulara fiind numit crai insa cu ciudatenii chiar in lumea lui fiind des cercetat de ghioci si toporasi pentru ca refuza inflorirea adica descoperirea adevaratei esente. In lumea lui apare ca un geniu degradat pentru ca stapaneste taramurile noptii si ale frigului.Dupa prezentarea factorului inferior , in plan existential urmeaza prezentarea umana a laponei Enigel , celalalt factor , superior prin natura sa umana care vine din tinuturile indepartate ,nordice si se indreapta catre sud aspirand catre lumina si caldura solara. Simbolistica transhumantei este de sorginte mitica stfel lapona in calatoria ei parcurge o etapa initiatica de cunoastere aspirand catre cunoasterea absoluta simbolizata de astrul suprem , Soarele.Comunicarea dintre c ele 2 fiinte diferite este posibila doar in visul fetei la fel ca si in Luceafarul. Indragostit de lapona , Crypto o imbie pe lapona sa ramana in lumea umbrelor vesnice , dar venind din tinuturi boreale lapona refuza racoarea inumana propusa de craiul Crypto. La fel ca si in Luceafarul sunt 3 invocatii adresate laponei asemanatoare unor incantatii si de fiecare data lapona isi justifica refuzul.Prima invocatie a lui Crypto este refuzata de lapona justificand nepregatirea lui Crypto pentru o astfel de aventura , iar Enigel refuza ispita , iubirea ,etapa inferioara in calatorie .Ca si Hyperion insa , Crypto vrea sa se jertfeasca. Pentru Crypto insa ,evolutia spre Soare , coacerea implica alterarea si dezvaluirea adevaratei esente.In a doua invocatie crypto o cheama pe lapona in somn fraged si racoare , adica o lume iluzorie insa lapona motiveaza refuzul prin aspiratia ei catre o treapta superioara (ma-nchin la Soarele intelept). Se poate vorbi astfel de 2 aspiratii diferite , pe de o parte Crypto aspira catre lumea superioara a laponei , pe de alta parte este aspiratia omului superior simbolizat de lapona catre cunoasterea absoluta. Numai omului superior ii este permisa aspiratia la cunoasterea absoluta pentru ca doar el poate relationa , in schimb, omul inferior , dominat de sentiment , este condamnat la lumea inferioara neputandu-si depasi conditia.