Upload
valentin-trandafir
View
70
Download
10
Embed Size (px)
Citation preview
Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL
Beneficiar: SC IPTANA SA
STUDIU DE EVALUARE
ADECVATĂ
”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU
NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
2
Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL
Lista cu semnături:
Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL
Lista cu semnături:
Dr. Gușă Delia Nicoleta
Dr. Ghiurcă Daniel
Prof. Emerit Univ. Dr. Rang Cătălin
Drd. Maftei Daniel
It. Rang Cătălin
STUDIU DE EVALUARE
ADECVATĂ
”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU
NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
3
Cuprins
I. Informaţii privind proiectul supus aprobării: .......................................... 6
I.1.Informaţii privind proiectul propus: ......................................................... 6
I.1.a. Denumirea: ........................................................................................ 6
I.1.b. Obiectivele proiectului: ..................................................................... 7
I.1.c. Descrierea: ......................................................................................... 8
I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza: .............................. 26
I.1.e. Informaţii despre materiile prime: .................................................. 27
I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor
Stereo 70: ..................................................................................................... 32
I.2.a.Incadrarea în rețeaua de localități .................................................... 32
I.2.b.Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70 ........................... 32
I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare
etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a
proiectului: ................................................................................................... 34
I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire:
.................................................................................................................. 34
I.3.b. Modificările fizice în perioada de exploatare: ................................ 53
I.3.c. Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare: .................... 53
I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse
regenerabile, resurse neregenerabile etc.):................................................... 53
I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate
de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea
planului/proiectului: ..................................................................................... 55
I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt
depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora: ...................... 55
I.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER ........... 55
I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL ........... 57
I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APĂ ....... 64
I.6.d. GESTIUNEA DEŞEURILOR ........................................................ 71
I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia
proiectului: ................................................................................................... 72
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
4
I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului: .................................................. 72
I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către
proiectul propus: ....................................................................................... 73
I.7.c. Drumurile de acces: ......................................................................... 76
I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus
respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate
afecta integritatea ariei naturale speciale ..................................................... 78
I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea
perioadei de implementare a PP: ................................................................. 78
I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului
propus: .......................................................................................................... 79
I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului: ............................. 81
I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate
ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi
care poate afecta aria naturală protejată: ..................................................... 81
II. Informații privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria
de protecţie specială avifaunistică afectată de implementarea PP: ......... 82
II.1. Date generale privind siturile Natura 2000 aflate în interiorul și în
imediata vecinătate a traseului proiectului de investiții .............................. 82
II.1.1. ROSCI0043 - COMANA .............................................................. 83
II.1.2. ROSPA0022 - COMANA ........................................................... 134
II.1.3. ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA ...................................... 173
II.1.4. Tipurile de habitate și speciile identificate pe râul Argeş în sectorul
Darasti Vlasca - Adunaţii Copăceni- Grădiștea – Fălăștoaca – Olteniţa199
II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes
comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes
comunitar învecinate şi distribuţia acestora: ............................................. 218
II.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar:231
II.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate
(evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar): ................................................................................................. 235
II. 6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea
ariei naturale protejate de interes comunitar .............................................. 235
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
5
II. 7. Obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate de interes acolo
unde au fost stabilite prin planuri de management .................................... 241
II. 8.Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de
interes comunitar, inclusiv evoluții/schimbări care se pot produce în viitor;244
II.9. Alte informații relevante privind conservarea ariei naturale protejate de
interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluția naturala a ariei
naturale protejate de interes comunitar; ..................................................... 244
III. Identificarea şi evaluarea impactului ................................................. 245
IV. Măsurile de reducere a impactului ..................................................... 255
V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile
şi/sau habitatele de interes comunitar afectate ......................................... 261
Bibliografie: ................................................................................................. 266
ANEXE ......................................................................................................... 268
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
6
I. Informaţii privind proiectul supus aprobării:
I.1.Informaţii privind proiectul propus:
I.1.a. Denumirea:
Denumirea lucrării:
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA
PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Beneficiar:
MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII
C.N. ADMINISTRAŢIA CANALELOR NAVIGABILE SA
CONSTANŢA
Proiectant/Elaborator Studiu de Fezabilitate:
Asocierea proiect “AMENAJAREA RÂULUI ARGEŞ”
Asociaţi: S.C. IPTANA S.A; SC ISPH SA;
S.C AQUAPROIECT SA
Lider asociere: S.C. IPTANA S.A.
Volum întocmit de S.C. IPTANA S.A.
- Şef proiect complex ing. C. Avădanei
Amplasamentul lucrări:
Cursul râului Argeş aval de lacul Mihăileşti – Cornetu şi cursul râului
Dâmboviţa aval de podul de pe şoseaua de centură a municipiului
Bucureşti, pe teritoriul judeţelor Ilfov, Giurgiu şi Călăraşi
Data întocmirii documentației:
2011
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
7
I.1.b. Obiectivele proiectului:
Oportunitatea finalizării lucrărilor de amenajare complexă a cursurilor
inferioare ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa rezultă din examinarea folosinţelor
obţinute prin aceste amenajări.
Obiectivele acestui proiect sunt următoarele:
legarea Municipiului Bucureşti cu fluviul Dunărea, respectiv cu
Coridorul Transeuropean de Transport nr. VII printr-o cale navigabilă
având capacitatea de transport de peste 24 milioane tone/an, se obţine:
racordarea capitalei ţării la principala arteră de navigaţie
transeuropeană, ceea ce permite legătura directă a Bucureştiului cu alte
capitale şi mari centre orăşeneşti europene precum: Belgrad,
Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt, Duisburg, Rotterdam etc.;
accesul direct la portul maritim Constanţa, iar prin canalul Rhin – Main
– Dunăre la reţeaua europeană de căi navigabile;
cale de transport de mare capacitate mai nepoluantă decât transportul
feroviar şi cu mult mai puţin poluantă decât transportul rutier.
Punerea sub control şi tranzitarea debitelor de viitură cu valori de
calcul de cca. 1.300 m3/s aval de acumularea Mihăileşti – Cornetu, de
cca. 1.320 m3/s aval confluenţa cu Neajlov la Gostinati şi de 1.700 m
3/s
aval de confluenţa cu Dâmboviţa la Budeşti. Drept urmare, la viituri cu
debite mai mari de 5% (cca. 600 m3/s) sunt apărate de inundaţii un
număr de 11 localităţi, cca. 9.797 gospodării individuale şi 20.000 ha
teren, 378 km de drumuri, 5 km cale ferată şi 126 obiective socio-
economice.
Posibilitatea alimentării cu apă a localităţilor limitrofe şi asigurarea
apei necesare pentru irigarea în perspectivă a unor suprafeţe de teren
agricol însumând până la 150 mii ha.
Producerea a cca. 120 GWh/an energie electrică regenerabilă în
hidrocentralele din nodurile hidrotehnice ale amenajărilor.
Posibilitatea unor amenajări pentru piscicultură pe o suprafaţă de cca.
1.250 ha.
Dezvoltarea agrementului şi turismului în zonă.
Influenţe ecologice favorabile privind microclimatul, dat fiind
realizarea unui luciu de apă de aproape 4000 ha într-o zonă cu deficit
de precipitaţii.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
8
Intrarea în funcţiune la întreaga capacitate a staţia de epurare a oraşului
Bucureşti, astfel ca în râul Dâmboviţa, ca şi în râul Argeş, să fie
deversată numai apă epurată mecanic şi biologic.
Scopul elaborării Studiului de evaluarea adecvata
Scopul elaborării STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU
NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE este:
- stabilirea condiţiilor pentru lucrările specifice ce se vor executa în
sit-urile de importanţă comunitară/avifaunistică ROSCI0043 –
COMANA; ROSPA0022 - COMANA; ROSPA0038 –
DUNĂRE-OLTENIȚA.
- integrarea obiectivelor şi cerinţelor de protecţie a mediului în
pregătirea şi adoptarea studiului de fezabilitate prin evaluarea
impactului potențial asupra ariilor de protecție de interes comunitar
și avifaunistic
- și identificarea alternativei optime din punct de vedere a impactului
potențial asupra ariilor de protecție de interes comunitar /
avifaunistic ROSCI0043 – COMANA; ROSPA0022 -
COMANA; ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA.
- pentru obţinerea de către beneficiar a avizului Natura 2000, în
conformitate cu OUG 57/2007 aprobată cu modificările ulterioare
prin Legea 49/2011
I.1.c. Descrierea:
Prezentul studiu de fezabilitate are în vedere cursul râului Argeş pe
sectorul cuprins între Dunăre (km 0+000) şi barajul lacului Mihăileşti –
Cornetu (km 83+041), portul Bucureşti fiind la km 73+000. Precizăm că
racordarea sectorului amenajat pentru navigaţie cu albia cursului natural –
îndiguit al râului a fost prevăzută printr-un prag de fund amplasat la km
73+465.
Lucrările pentru amenajarea cursului inferior al râului Argeş pentru
navigaţie, constau din regularizare râului în plan, pentru a permite accesul
convoaielor formate dintr-o barjă şi împingătorul aferent, precum şi
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
9
îndiguirea şi biefarea lui prin 4 trepte de barare care preiau diferenţa de nivel
de circa 53 m, între cotele apelor Argeşului în zona portului Bucureşti şi
confluenţa cu Dunărea.
Fiecare treaptă de barare formează un nod hidrotehnic compus din
următoarele uvraje:
- baraj descărcător de ape mari din beton;
- centrală hidroelectrică;
- ecluze.
Caracteristicile şenalului navigabil
- lungimea căii navigabile între Dunăre şi
Portul Bucureşti – 1 Decembrie 73 km
- lăţimea minimă la baza secţiunii şenalului, determinată
de necesitatea tranzitării viiturilor 80 m
- adâncimea minimă a apei 4,5 m
- raza minimă - normală 1000 m
- excepţională 750 m
- gabaritul de aer peste nivelul apelor la NNR 11,0 m
SCURT ISTORIC PRIVIND AMENAJAREA UNEI CĂI NAVIGABILE
ÎNTRE MUNICIPIUL BUCUREŞTI ŞI DUNĂRE
Realizarea unei legături navigabile între capitala ţării şi Dunăre a făcut
obiectul unor preocupări încă din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea.
Astfel, datează încă din 1880 “schiţa – proiect” întocmită de inginerul N.
Cucu pentru construcţia unei căi navigabile între Bucureşti şi portul Olteniţa
aflat la confluenţa râului Argeş cu fluviul Dunărea.
În primele decenii ale secolului XX au fost întocmite mai multe studii
şi proiecte pentru construcţia unei asemenea căi navigabile. Aceste studii au
căpătat un caracter tot mai aplicat după anii 1920. În acest sens menţionăm că
în aprilie 1927, în Buletinul Asociaţiei Generale a Inginerilor din România,
Alexandru Davidescu – profesor la Şcoala Politehnică din Bucureşti - îşi
publică studiul său intitulat “Canalul Bucureşti – Dunăre”. În acelaşi an, în
revista ENERGIA (nr. 11-12), inginerul Dimitrie Leonida publică rezultatele
propriilor sale studii sub titlul “Canalul Argeş – Bucureşti – Dunăre”.
La scurt timp problema construcţiei unei căi navigabile între Bucureşti şi
Dunăre a ajuns pe ordinea de zi a Parlamentului României care, în iunie 1929
a adoptat “Legea pentru construirea canalului Argeş – Bucureşti – Dunăre şi
electrificarea liniei ferate Bucureşti – Braşov”, publicată în Monitorul Oficial
nr. 170 din august 1929.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
10
Din cauza recesiunii economice din anii 1930 – 1933 şi a condiţiilor
perioadei premergătoare celui de al doilea război mondial, construcţia căii
navigabile nu a mai fost demarată. Problema a rămas însă în atenţia
specialiştilor care în perioada 1932 – 1940 au continuat să publice rezultatele
propriilor cercetări, analize şi studii tehnico economice întreprinse în această
problemă. Astfel, sunt cunoscute studiile de urbanism întocmite şi publicate
de profesorul Cincinat Sfinţescu care ţin seama de realizarea acestei artere de
navigaţie (1932), cele privind dezvoltarea transporturilor elaborate de către
Inspectorul General al Căilor Ferate Române ing. T. Atanasiu care
argumentează necesitatea realizării legăturii navigabile Dunăre – Bucureşti
(1936), studiile profesorului Dorin Pavel (Politehnica Bucureşti), precum şi
cele ale inginerului A. Vuzitas (Uzinele Comunale Bucureşti – 1940).
După cel de al doilea război mondial au fost, de asemenea, elaborate
unele studii şi proiecte vizând legarea oraşului Bucureşti cu fluviul Dunărea
printr-o cale navigabilă. Aceste studii şi proiecte întocmite, în special după
anii 1960, au avut ca prim scop gospodărirea complexă a resurselor de apă
din zona de Sud şi de Est a ţării, principala folosinţă fiind irigaţiile. În acest
sens menţionăm documentaţiile tehnice întocmite pentru Canalul Siret –
Bărăgan, cele pentru amenajarea Văii Mostiştea şi altele. În aceste studii
portul Bucureştiului era amplasat în zona Cernica.
Inundaţiile din deceniul 1970 – 1980 au readus în actualitate problema
amenajării complexe a bazinelor râurilor din sudul ţării (Argeş, Dâmboviţa,
Ialomiţa etc.). Astfel în anii 1980 – 1982 au fost întocmite şi prezentate
conducerii ţării, o serie de studii privind folosirea raţională a resurselor de apă din
zona de sud a ţării, inclusiv pentru navigaţie.
STUDII ŞI PROIECTE ELABORATE PENTRU AMENAJAREA
COMPLEXĂ A RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA – 1982-1990
La 28 mai 1982 colectivul de proiectare înfiinţat în cadrul Institutului
de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA) pentru
elaborarea documentaţiilor aferente Canalului Dunăre Marea Neagră a primit
sarcina de a întocmi studiile şi documentaţiile tehnico - economice şi pentru
amenajarea complexă a bazinului inferior al râului Argeş şi legarea capitalei
ţării cu Dunărea printr-o cale navigabilă.
Pentru întocmirea documentaţiilor tehnice şi economice aferente
acestui obiectiv a fost întocmit un amplu program de studii – cercetare –
proiectare, care, la 9 iunie 1982, a fost aprobat de primul ministru al
guvernului. Potrivit acestui program s-a trecut la întocmirea studiilor de teren
topo-geodezice şi fotogrammetrice, geologice, geotehnice şi hidrologice,
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
11
precum şi la efectuarea investigaţiilor privind traficul ce putea fi preluat pe
viitoarea cale navigabilă.
În paralel cu aceste investigaţii, în anii 1982 – 1983 au fost întocmite
studii pentru precizarea traseului căii navigabile. Au fost examinate variante
de traseu pe Dâmboviţa până la Budeşti, iar în continuare pe Argeş până la
Dunăre, precum şi pe râul Dâmboviţa până în zona Nord-Vest Vasilaţi unde
urma să fie realizat un baraj, iar în spatele barajului, ecluză şi o staţie de
pompare. În continuare, traseul căii navigabile era situat pe terasa din stânga
căii ferate Budeşti – Olteniţa. Racordarea la Dunăre a fost prevăzută în aval
de Olteniţa. Apele mari ale Dâmboviţei urmau să fie dirijate, în continuare, pe
cursul natural şi apoi pe Argeş. Au fost examinate, de asemenea, variante
situate numai pe cursul Argeşului, între care şi navigabilizarea acestui râu
până la Piteşti-Sud, precum şi variante care urmau cursul râului Argeş până în
zona de Nord – Vest a capitalei apoi canal de legătură cu râul Sabar, sau cu
râul Dâmboviţa.
Pentru portul capitalei au fost examinate 14 variante de amplasament şi
anume: în nordul oraşului la Roşu, pe Dâmboviţa, cu un canal de legătură la
Argeş de 11 km, iar pe Argeş au fost studiate amplasamentele Cornetu,
Dumitrana, Dărăşti Ilfov, 1 (30) Decembrie, precum şi în zonele Bragadiru,
Vârteju, Măgurele, Jilava, Sinteşti, platforma UMGB. În zona de Sud a
capitalei, pe Dâmboviţa, au fost, de asemenea, examinate amplasamentele
Glina, Sud-Vest Căţelu şi Popeşti Leordeni. În urma analizării acestor
amplasamente s-a decis ca principalul port al capitalei să se realizeze imediat
în amonte de localitatea 1 (30) Decembrie, pe cursul Argeşului.
La 28 iulie 1984, fiind prezentate rezultatele studiilor şi analizelor
privind oportunitatea realizării căii navigabile Dunăre – Bucureşti şi
principalele sale caracteristici, conducerea statului a aprobat ca Municipiul
Bucureşti să fie legat cu fluviul Dunărea atât pe Argeş cât şi pe Dâmboviţa.
Sarcina întocmirii documentaţiilor tehnice şi economice pentru amenajarea
complexă a râului Argeş aval de podul de cale ferată de la Grădinari – de pe
magistrala Bucureşti – Craiova, a revenit Institutului de Proiectări
Transporturi Auto, Navale şi Aeriene din MTTc, în timp ce pentru elaborarea
documentaţiilor necesare amenajării râului Dâmboviţa, până la confluenţa cu
Argeşul, la Budeşti, a revenit Institutului de Cercetare şi Proiectare pentru
Gospodărirea Apelor (ICPGA), din cadrul Consiliului Naţional al Apelor.
Pentru amenajarea râului Argeş, proiectantul general IPTANA a
colaborat, pe bază de contracte şi teme precise, cu 33 de institute de studii,
cercetare şi proiectare de specialitate din ţară. Documentaţia tehnică şi
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
12
economică elaborată se referă la studii de teren şi laborator, încercări pe
modele, scheme hidrotehnice, secţiuni transversale, gabarite, trafic, traseul
şenalului navigabil, excavaţii, diguri, apărări – protecţii taluzuri, etanşări,
noduri hidrotehnice, descărcători de ape mari, ecluze, centrale hidroelectrice,
porturile amenajării, porturile de aşteptare de la ecluze, construcţiile şi
instalaţiile pentru exploatarea şi întreţinerea obiectivelor, echipamente, flux
informaţional, refacerea lucrărilor afectate etc.
Precizăm că, la 4 iulie 1986, prin Decretul nr. 242 s-a aprobat traseul
amenajărilor de pe râul Argeş, amplasamentul şi principalele caracteristici
tehnice ale obiectivelor ce urmau să fie realizate (porturile, nodurile
hidrotehnice, traversările peste calea navigabilă etc.). Prin acest decret s-a
aprobat începerea lucrărilor de bază, conexe şi colaterale şi realizarea lor pe
baza detaliilor şi devizelor de execuţie, cu soluţiile constructive întocmite de
proiectantul general, avizate de către Inspectoratul General de Stat pentru
Investiţii – Construcţii. Lucrările de execuţie au început în septembrie 1986
şi, până la 30 decembrie 1989 s-au executat, pe baza proiectelor şi detaliilor
de execuţie elaborate pe obiecte şi categorii de lucrări de către proiectantul
general şi de către proiectanţii de specialitate, având la bază temele întocmite
de proiectantul general. Prin acelaşi Decret 242/1986 s-au stabilit: modul de
ocupare a terenurilor, cum vor fi scoase din funcţiune fondurile fixe afectate,
precum şi metodologia de finanţare şi decontare a lucrărilor.
Tot în anul 1986, prin Decretul 245, a luat fiinţă Administraţia Canalului
Dunăre – Bucureşti (ACDB), în subordinea Departamentului Transporturilor
Navale din MTTc – beneficiarul investiţiei, precum şi Întreprinderea
Antrepriză Canal Dunăre – Bucureşti (IACDB), aflată în subordinea Centralei
Antrepriză Generală de Construcţii Hidrotehnice Constanţa (CAGCH), în
calitate de antreprenor general.
Pentru amenajarea cursului inferior al râului Dâmboviţa a fost emis
Decretul 292 din 28 decembrie 1987. Amenajarea a fost prevăzută începând
de la podul Vitan până la confluenţa cu râul Argeş la Budeşti, pe o lungime
de 38,9 km. Precizăm că între podul Vitan şi podul de pe şoseaua de centură a
Capitalei, pe o lungime de cca. 7,4 km râul Dâmboviţa urma să fie amenajat
pentru navigaţie de agrement. În continuare, de la acest pod până la
confluenţa cu râul Argeş, cursul râului urma să fie amenajat pentru navigaţie
cu barje, pe o lungime de cca. 31,5 km. Prezenta documentaţie are în vedere
tocmai acest tronson al cursului inferior al râului Dâmboviţa.
Lucrările de execuţie pe acest tronson al râului Dâmboviţa au început
în anul 1988. Ca şi în cazul amenajărilor de pe râul Argeş, lucrările pentru
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
13
navigabilizarea cursului inferior al râului Dâmboviţa au fost realizate pe baza
proiectelor şi detaliilor elaborate pe obiecte şi categorii de lucrări, cu soluţii
constructive avizate în prealabil de către IGSIC.
SITUAŢIA ACTUALĂ A LUCRĂRILOR EXECUTATE ANTERIOR
PE RÂUL ARGEŞ
În baza Decretului 242/1986 în perioada 1986-1990 la obiectivul
“Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie şi alte folosinţe” au fost realizate
următoarele categorii de lucrări mai principale:
73% din volumul total de 96,9 milioane m3 al excavaţiilor;
69% din volumul total al digurilor ce însumează 47,8 milioane
m3;
39% din cantitatea de betoane de 2.125 mii m3;
36% din suprafaţa apărărilor şi protecţiilor de taluzuri ce
însumează
4,6 milioane m2;
24% din cantitatea totală a echipamentelor hidromecanice de
cca. 11,4 mii tone.
Până la finele anului 1989 au fost realizate, în proporţie de cca 90%,
următoarele lucrări:
infrastructura platformelor porturilor de la Olteniţa şi Bucureşti –
1 Decembrie;
podurile de şosea la traversările peste Argeşul amenajat;
traversările liniilor electrice şi conductelor peste râul amenajat.
Se aflau, în faze avansate de execuţie:
podul de cale ferată peste Argeşul navigabilizat la Grădiştea, pe
linia ferată Bucureşti-Giurgiu;
fundaţiile nodurilor hidrotehnice, respectiv radierele ecluzelor,
descărcătorilor de ape mari şi hidrocentralelor.
PE RÂUL DÂMBOVIŢA
În perioada anterioară, la amenajarea râului Dâmboviţa pentru
navigaţie au fost realizate următoarele lucrări:
amenajarea albiei râului Dâmboviţa pe bieful 3, cuprins între
podul de şosea de pe drumul de centură al Municipiului
Bucureşti şi NH Tânganu, inclusiv canalele de colectare şi
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
14
transport a apelor uzate din Municipiul Bucureşti şi dirijarea lor
la staţia de epurare Glina;
au fost realizate, de asemenea, drumurile pentru intervenţii de
urgenţă, exploatare şi întreţinere de pe bieful Glina – Tânganu;
lucrările pentru apărarea şi protecţia taluzurilor pe bieful 3 cu
dale din beton;
la portul Glina au fost realizate cheurile de acostare şi cca. 30%
din platformele portuare;
la nodul hidrotehnic Tânganu se află în fază de finalizare privind
descărcătorul de ape mari (cu fonduri BDCE), în timp ce ecluza
simplă este limitată la betonarea sasului până la nivelul terenului
şi construcţia capului amonte, fără echipamentele hidromecanice,
iar centrala hidroelectrică are infrastructura (fundaţia) executată.
Facem precizarea că în aval de NH Tânganu nu au mai fost executate
lucrări.
STAREA ACTUALĂ A LUCRĂRILOR. DISFUNCŢIONALITĂŢI
Lucrările pentru amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa au fost sistate
la începutul anului 1990.
Pe râul Argeş
În urma sistării lucrărilor, dat fiind pericolul inundării unor importante
suprafeţe de teren şi a localităţilor limitrofe, prin HGR nr.784/1994, pentru
râul Argeş s-au prevăzut:
- realizarea condiţiilor pentru ca în aval de lacul Mihăileşti-Cornetu să
poată fi tranzitate viiturile calculate pentru debite având asigurarea de
depăşire de 5%, în care scop urma ca breşele existente în diguri să fie
închise, iar depozitele de pământ/balast existente în albie să fie
evacuate;
- executarea unor lucrări de protecţie şi apărare pe taluzuri, precum şi
praguri de fund pentru prevenirea eroziunilor, în special în zona
nodurilor hidrotehnice.
- Nerealizarea pragurilor de fund la nici unul din nodurile hidrotehnice
dintre Olteniţa şi portul Bucureşti – 1 Decembrie, precum şi extracţiile
masive de balast din albie sunt cauza principală a producerii unor
eroziuni de 3 – 4 m pe tot cursul râului.
O situaţie dificilă se constată la podul de cale ferată de la Grădiştea pe
linia ferată Bucureşti – Giurgiu unde una din pilele vechiului pod aflat în
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
15
circulaţie s-a prăbuşit, iar talpa radierului uneia din pilele noului pod
nefinalizat se află suspendată pe coloane.
Studiul de Fezabilitate evidențiază unele situaţii în care digurile au
devenit sursă de balast, ceea ce pune în pericol integritatea acestora, cu
consecinţe grave privind posibilitatea unor grave inundaţii ale terenurilor şi
localităţilor limitrofe. Pe alte zone, în albia râului, sau pe platformele
adiacente, au fost depozitate gunoaie. Pe cursul Argeşului au rămas
abandonate o serie de utilaje, între care drăgi absorbo – refulante, precum şi
un excavator păşitor – import 1988.
Precizăm că lucrările executate anterior au suferit, în timp, importante
degradări şi distrugeri precum:
demontarea şi “valorificarea” ca fier vechi a liniilor de cale
ferată de acces la porturile Bucureşti – 1 Decembrie şi Olteniţa, a
căilor de rulare ale macaralelor portuare şi a macaralelor turn
folosite la construcţia nodurilor hidrotehnice;
distrugerea grinzilor prefabricate din beton armat realizate pentru
construcţia avanporturilor de la ecluze, spargerea muchiilor
acestor grinzi, precum şi a unor coloane din beton armat pentru
sustragerea fierului beton;
parte din dalele de beton armat realizate pentru protecţia
taluzurilor interioare au fost sustrase pentru a fi folosite în alte
scopuri (pavarea unor curţi, drumuri de acces etc.);
podul de cale ferată peste Sabar de pe linia de acces la portului
Bucureşti – 1 Decembrie a fost transformat în pod rutier pe un
drum agricol.
Pe râul Dâmboviţa, principala disfuncţionalitate o constituie faptul că
şenalul biefului Glina – Tânganu este parţial colmatat, iar cuneta acoperită
parţial cu stufăriş. Deponiile din cunetă sunt puternic contaminate cu
reziduuri provenite din apele uzate colectate din intravilanul municipiului,
neepurate.
În cadrul prezentului studiu de fezabilitate a fost întocmită, de
asemenea, o expertiză tehnică detaliată pentru determinarea stării în care se
află lucrările executate şi precizarea măsurilor ce se impun în vederea
continuării execuţiei lucrărilor pe cursurile inferioare ale râurilor Argeş şi
Dâmboviţa.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
16
SOLUŢIILE TEHNICE ADOPTATE ÎN STUDIUL DE FEZABILITATE
ACTUALIZAT CE VOR FI EXECUTATE ÎN SITURI NATURA 2000
SAU ÎN VECINĂTATEA ACESTORA
Nodurile hidrotehnice
Nodurile hidrotehnice au fost proiectate pentru a cuprinde:
ecluză cu două sasuri gemene, cu lăţimea utilă de 12.50 m, având o
lungime de 177.00 m, amplasată simetric fata de axul canalului, de
o parte şi de alta a acestuia;
un deversor de ape mari, amplasat pe malul stâng al canalului,
pentru nodurile NH1, NH2 şi NH3 şi pe malul drept al canalului
pentru NH4;
uzina hidroelectrică pe malul stâng al canalului pentru nodurile
NH1, NH2 şi NH3 şi pe malul drept al canalului pentru NH4;
construcţii de dirijare şi acostare în amonte şi în aval de ecluză;
două moluri centrale, câte unul în amonte şi în aval;
Nodurile hidrotehnice împreună cu pragul de fund de la km 73+465
delimitează pe cursul inferior al Argeşului amenajat un număr de 5 biefuri
Cele cinci biefuri ale amenajărilor proiectate pe râul Argeş în cele două
variante analizate sunt delimitate potrivit tabelului 1.
Tabelul 1
BIEF Sector Kilometraj
Varianta 1* Varianta 2**
Bief “0” (intre
“0”si NH1
Oltenița)
navigabil
0÷2+282 0÷2+282 - În interiorul
ROSPA0038 –
DUNĂRE-
OLTENIȚA
- La 3km fața de
ROSCI0131
Bief 1 (intre
NH1Oltenita și
NH2 Budești)
2+282÷28+032 2+282÷27+894 - La 4 km față de
ROSPA0136
- La 10,5 km fața de
ROSCI0343
- La 18,2km fața de
ROSPA0105
Bief 2 (intre NH2
Budești și NH3
Gostinari)
28+032÷53+653 28+340÷53+515 - La 21 km față de
ROSPA0122/ROSCI
0308
- La 17,1 km de
ROSCI0088
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
17
BIEF Sector Kilometraj
Varianta 1* Varianta 2**
Bief 3 (intre NH3
Gostinari și NH4
Copăceni(Varlam)
53+653÷63+185 53+515÷63+047 - La 70 m față de
ROSCI0043 –
COMANA
- În interiorul
ROSPA0022 –
COMANA
Bief 4 (intre NH4
Copăceni Varlam și
prag de fund)
63+185÷73+465 63+047÷73+328 - La 18,1 km față de
ROSPA0146
Bief 5 (intre prag
de fund și lac
acumulare
Mihăilești)
regularizat 73+465÷83+000 73+328÷82+862 - La 13,1 km față de
ROSCI0132
NOTĂ: * variantă aferentă lucrărilor executate până în anul 1989.
** variantă generată de etapa proiectată 2010 cu îmbunătăţirile parametrilor geometrici
după recomandările europene GT 20 - AIPCN
Lungimea fiecărui bief în cele două variante de traseu analizate este
dată în tabelul 2.
Tabelul 2
BIEF Sector Lungimi în m
Varianta 1 Varianta 2
Bief “0” (intre “0”si NH1 Oltenița)
navigabil
2282 2282
Bief 1 (intre NH1Oltenita și NH2 Budești) 25750 25612
Bief 2 (intre NH2 Budești și NH3 Gostinari) 25621 25621
Bief 3 (intre NH3 Gostinari și NH4
Copăceni(Varlam)
9532 9532
Bief 4 (intre NH4 Copăceni Varlam și prag de fund) navigabil 10281 10281
Lungime totala sector navigabil 73466 73328
Bief 5 (intre prag de fund și lac acumulare Mihăilești) regularizat 9534 9534
Lungime totala sector regularizat 9534 9534
LUNGIME TOTAL AMENAJRE RAU ARGES 83000 82862
În urma analizei făcute s-a adoptat varianta 2 de traseu. Această
variantă este în concordanţă cu reglementările GT 20 AIPCN.
PORTURILE
Pe cursurile amenajate ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa au fost
proiectate trei porturi operaţionale astfel:
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
18
două porturi aferente capitalei – unul în zona de Sud-Vest a
Municipiului – pe Argeş, denumit Bucureşti – 1 Decembrie şi altul
în zona de Sud-Est, pe Dâmboviţa, denumit Bucureşti – Glina;
portul Olteniţa situat la confluenţa râului Argeş cu fluviul
Dunărea situat în imediata vecinătate a sitului Natura 2000
ROSPA0038.
Traversări peste râul Argeş
Drumul judeţean 412 traversează Argeşul amenajat la km 53+310, în zona
capului aval al ecluzei din nodul hidrotehnic NH 3 Gostinari. aflat în
imediata vecinătate (100m) de ROSCI0043 și în interiorul ROSPA0022.
Podul realizat în perioada 1986 – 1990 este din beton armat şi are
lungimea totală de 257 m (18 + 4 x 30 + 13 + 3 x 30 m).
În perioada 1990 – 2010 s-au produs afuieri importante pe cursul râului deviat
pentru construcţia nodului hidrotehnic NH 3 Gostinari. În prezent accesul pe
pod pentru auto este întrerupt. Au fost prevăzute lucrările necesare pentru
refacerea/consolidare pilei din albia cursului deviat a râului în regim de
urgenţă.
Odată cu traversarea peste Argeş a fost realizat şi podul de beton armat
peste Neajlovul regularizat în zona respectivă cu lungimea totală de 110 m.
Podul de cale ferată pe magistrala Bucureşti – Giurgiu la km 23+740 pe
calea ferată, respectiv km 56+613 pe Argeşul amenajat. Acest pod este
metalic; are lungimea de 228 m (2 x 30 + 2 x 46 + 2 x 30 m) aflat în
imediata vecinătate (70m) de ROSCI0043 și în interiorul ROSPA0022.
Suprastructura podului este realizată pentru linie simplă, iar infrastructura lui
(culeele şi pilele) sunt realizate pentru linie dublă. Podul ca şi pasajul peste
drumul comunal Grădiştea – Fălăştoaca au fost predate către Administraţia
CFR din Ministerul Transporturilor. Restabilirea traversării revine
autorităţilor ce deţin în prezent podul.
Actualmente acest pod este rupt, nefuncțional și incomplet ca structura.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
19
DESCRIEREA SOLUŢIILOR TEHNICE ADOPTATE ÎN STUDIUL DE
FEZABILITATE ACTUALIZAT CE VOR FI EXECUTATE ÎN
ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA – BIEF”0”
Bieful “0” este cuprins între:
fluviul Dunărea la km “0” - zona port Olteniţa – lucrările de
amenajare a portului se vor executa în aria protejată ROSPA0038
nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa şi are o lungime totală de 2,282
km – lucrările se vor executa în afara ariei protejate ROSPA0038
Fig. 1 - Traseul Canalului Dunăre-București prin aria de protecție avifaunistică ROSPA0038
Dunăre-Oltenița – vedere generală
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
20
Fig. 2 - Traseul Canalului Dunăre-București prin aria de protecție avifaunistică ROSPA0038
Dunăre-Oltenița – detaliu 1 – zona NH1situat în afara ariei protejate.
Fig. 3 - Traseul Canalului Dunăre-București prin aria de protecție avifaunistică ROSPA0038
Dunăre-Oltenița – detaliu tehnic 1 – zona NH1km 2+000
ROSPA0038 Dunăre-Oltenița
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
21
Fig. 4 - Traseul Canalului Dunăre-București prin aria de protecție avifaunistică ROSPA0038
Dunăre-Oltenița – detaliu 2 – zona portului
Fig. 5 - Traseul Canalului Dunăre-București - detaliu tehnic 2 km 0+000 – 1+000 – zona portului
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
22
Pe acest tronson se realizează racordarea nodului NH1 la nivelurile
dictate de fluviul Dunărea.
Lungimea totală aplicabilă pe axul canalului navigabil al amenajării
complexe a râului Argeş pe bieful “0” este de 2282m.
Din punct de vedere administrativ lucrările care sunt cuprinse în
amenajarea complexă a râului Argeş se află în totalitate pe teritoriul judeţului
Călăraşi.
Traseul şenalului navigabil se suprapune peste albia naturală a râului
Argeş, cu modificarea secţiunii transversale de curgere necesară,
corespunzător cerinţelor impuse de navigabilizarea cursului de apă .
Accesul în zonă este asigurat de drumul național DN41 Oltenița-Daia,
drumul național DN4 Oltenița-Budești precum şi calea ferata cuprinsă între
stațiile Oltenița şi Budești.
Traseul canalului navigabil existent pentru bieful „0” se păstrează
nemodificat.
DESCRIEREA SOLUŢIILOR TEHNICE ADOPTATE ÎN STUDIUL DE
FEZABILITATE ACTUALIZAT CE VOR FI EXECUTATE ÎN
ROSCI0043 – COMANA/ROSPA0022 – COMANA – BIEF ”3”
Bieful “3’’ este cuprins între capătul amonte al ecluzei de la nodul
hidrotehnic NH3 (Gostinari) km 53+653 și capătul amonte al nodului
hidrotehnic NH4 (Copăceni) km 63+185 în Varianta 1 sau km 53+515
(NH3)–73+327 (NH4) în Varianta 2 și are o lungime totala pe axul canalului
navigabil, în ambele variante, de 9.532 m. Pe acest sector nu au intervenit
modificări datorate noilor legi, ordine și normative apărute după anul 1998.
Lucrările se execută în interiorul ROSPA0022 și în afara
ROSCI0043 la distanță de 70m .
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
23
Fig. 6 - Traseul Canalului Dunăre-București prin ariile de protecție – ROSPA0022/ROSCI0043 –
COMANA
Fig. 7 - Traseul Canalului Dunăre-București prin ROSPA0022– COMANA și în imediata
vecinătate ROSCI043 – COMANA ( 70m).
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
24
Fig. 8 - Traseul Canalului Dunăre- detaliu tehnic 1 km 57+000 – 56+000
Fig. 9 - Traseul Canalului Dunăre- detaliu tehnic 2 km 54+000
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
25
Fig. 10 - Traseul Canalului Dunăre- detaliu tehnic 3 km 53+000
Fig. 11 - Traseul Canalului Dunăre- detaliu tehnic 4 km 53+266 - HN3
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
26
Fig. 12 - Traseul Canalului Dunăre- detaliu tehnic 5 km 51+000
În varianta 2 lungimea canalului navigabil este mai scurtă decât în
varianta 1 cu 138,0 m. Această diferenţă provine din schimbarea unor curbe şi
aliniamente necorespunzătoare din varianta 1, care au fost reproiectate în
conformitate cu recomandările CEMT-PIANC-2006 privind elementele
geometrice ale canalului navigabil (in varianta 2).
Din punct de vedere administrativ lucrările sunt cuprinse pe malul
drept în județul Giurgiu iar pe malul stâng în județul Giurgiu pana la km
56+540 ca apoi sa treacă în județul Ilfov. Graniţa dintre cele doua judeţe
situate pe cele două maluri este prin albia râului Argeş.
I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza:
Posibilitatea alimentării cu apă a localităţilor limitrofe şi asigurarea
apei necesare pentru irigarea în perspectivă a unor suprafeţe de teren
agricol însumând până la 150 mii ha.
Producerea a cca. 120 GWh/an energie electrică regenerabilă în
hidrocentralele din nodurile hidrotehnice ale amenajărilor.
Posibilitatea unor amenajări pentru piscicultură pe o suprafaţă de cca.
1.250 ha.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
27
I.1.e. Informaţii despre materiile prime:
CANTITĂŢILE DE LUCRĂRI HIDROTEHNICE RĂMASE DE
EXECUTAT LA PORTUL OLTENIȚA
Cantităţile de lucrări rămase de executat pentru finalizarea lucrărilor
hidrotehnice aferente Portului Olteniţa sunt următoarele:
- execuţia molului de dirijare nesubmersibil de la Dunăre 80 sute mp
- refacerea grinzilor de închidere ale cheurilor estacadă 4 buc
- platforme din beton în spatele cheurilor 240 sute mp
- platforme din macadam 230 sute mp
- beton autonivelant pentru acoperirea armăturilor la vedere ale
elementelor structurale executate 120 mc
- şină de cale ferată pentru macaralele de cheu, inclusiv confecţii
metalice pentru montarea şinelor 600 ml
- cămăşuială bolarzi 6 buc
- amortizori de cheu din cauciuc masiv 132 buc
- scări metalice de acces 2,5 to
- binte din beton armat 11 buc
- organouri 11 buc
- opritori de cale ferată pentru macarale 2 buc
- vopseluri, inclusiv curăţarea confecţiilor metalice existente 75 kg
- refacerea cheului pereat mal stâng amonte Argeş 800 mp
- ponton plutitor 1 buc
- pasarelă metalică de acces la ponton 1 buc
- defrişări 5 sute mp
- excavaţii 30 sute mc
- dragaje 650 mii mc
- pasarele de aluminiu şi ancastramente pentru acces port turistic 2 buc
- ponton plutitor, inclusiv coloane de fixare, coliere de ghidaj binte de
ancorare port turistic 125 ml
- fingere pentru compartimentare zone de acostare port turistic 18 buc
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
28
CANTITĂŢILE DE LUCRĂRI HIDROTEHNICE RĂMASE DE
EXECUTAT LA NH1 OLTENIȚA
Aval
NR.C RT DENUMIREA LUCRARII UM CANTIT.
1 COLOANE FORATE Ô 1080 mm buc 0
2 ELEVATIE COLOANE buc 23
3 CAPITEL LA APA mc 15
4 CAPITEL CURENT LA USCAT mc 10
5 CAPITEL MOL CENTRAL mc 5
6 GRINDA PARAMENT SUPERIOARA CURENTA mc 636
7 PIESE METALICE INGLOBATE în GRINDA PARAMENT kg 9300
8 GRINDA PARAMENT INFERIOARA CURENTA mc 1080
9 GRINDA PARAMENT SUPERIOARA DE CAPAT mc 18
10 GRINZI ORIZONTALE INTRE COLOANE mc 214
11 RACORDARI ECLUZE mc 380
12 GRINDA PARAMENT INFERIOARA DE CAPAT mc 27
13 CONTRAFISA mc 271
14 RIGLA TRANSVERSALA mc 340
15 RIGLA TRANSVERSALA MOL CENTRAL mc 47
16 STALPI mc 1080
17 MOL CENTRAL TRONSON DE CAPAT mc 320
18 RADIER CAP MOL mc 44
19 CAP MOL mc 78
20 MONOLITIZARE LA APA mc 453
21 MONOLITIZARE LA USCAT mc 152
22 MONOLITIZARE MOL mc 43
23 SCARI METALICE kg 4930
24 BALUSTRADA METALICA kg 12710
25 CAPAC CANAL CABLURI kg 7020
26 STALP ILUMINAT kg 8025
27 INVESTIGAREA COLOANELOR FORATE FINALIZATE buc 117
28 REFACEREA COLOANELOR CU DISCONTINUITATI buc 36
29 BOLARZI, BINTE mc 20
30 AMORTIZORI CHEU în LUNGIME DE 4 m buc 130
31
MATERIAL METALIC PENTRU AMORTIZORI DE
CAUCIUC kg 8800
32 AMORTIZORI DIN GRINDA DE STEJAR 250x250x9000 mc 80
33 CABLURI ELECTRICE (proc.+ man)
34 DEMOLARI mc 2120
35
BETON AUTONIVELANT PENTRU ACOPERIREA
ARMATURILOR LA VEDERE mc 22
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
29
36
MORTAR PENTRU ACOPERIREA ARMATURILOR LA
VEDERE mc 16
37 REFACEREA CONTINUITATII ARMATURILOR
Amonte
NR.C RT DENUMIREA LUCRARII UM CANTIT.
1 COLOANE FORATE Ô 1080 mm buc 10
2 ELEVATIE COLOANE buc 71
3 CAPITEL LA APA mc 43
4 CAPITEL CURENT LA USCAT mc 32
5 CAPITEL MOL CENTRAL mc 11
6 GRINDA PARAMENT CURENTA mc 700
7 PIESE METALICE INGLOBATE în GRINDA PARAMENT kg 9300
8 GRINDA PARAMENT DE CAPAT mc 10
9 CONTRAFISA mc 271
10 GRINZI ORIZONTALE INTRE COLOANE mc 328
11 RACORDARI ECLUZE mc 444
12 RIGLA TRANSVERSALA MOL CENTRAL mc 47
13 MOL CENTRAL TRONSON DE CAPAT mc 247
14 RADIER CAP MOL mc 42
15 CAP MOL mc 57
16 MONOLITIZARE LA APA mc 224
17 MONOLITIZARE LA USCAT mc 91
18 MONOLITIZARE MOL mc 43
19 SCARI METALICE kg 4930
20 BALUSTRADA METALICA kg 12710
21 CAPAC CANAL CABLURI kg 7020
22 STALP ILUMINAT kg 8025
23 INVESTIGAREA COLOANELOR FORATE FINALIZATE buc 110
24 REFACEREA COLOANELOR CU DISCONTINUITATI buc 33
25 BOLARZI, BINTE mc 20
26 AMORTIZORI CHEU în LUNGIME DE 4 m buc 130
27
MATERIAL METALIC PENTRU AMORTIZORI DE
CAUCIUC kg 8800
28 AMORTIZORI DIN GRINDA DE STEJAR 250x250x9000 mc 80
29 CABLURI ELECTRICE (proc.+ man)
30 DEMOLARI mc 60
31
BETON AUTONIVELANT PENTRU ACOPERIREA
ARMATURILOR LA mc 18
32
MORTAR PENTRU ACOPERIREA ARMATURILOR LA
VEDERE mc 15
33 REFACEREA CONTINUITATII ARMATURILOR
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
30
CANTITĂŢILE DE LUCRĂRI HIDROTEHNICE RĂMASE DE
EXECUTAT LA NH3 GOSTINARI
Aval
NR.C RT DENUMIREA LUCRARII UM CANTIT.
1 COLOANE FORATE Ô 1080 mm buc 17
2 ELEVATIE COLOANE buc 104
3 CAPITEL LA APA mc 57
4 CAPITEL CURENT LA USCAT mc 57
5 CAPITEL MOL CENTRAL mc 11
6 GRINDA PARAMENT SUPERIOARA CURENTA mc 636
7 PIESE METALICE INGLOBATE în GRINDA PARAMENT kg 9300
8 GRINDA PARAMENT INFERIOARA CURENTA mc 540
9 GRINDA PARAMENT SUPERIOARA DE CAPAT mc 18
10 GRINZI ORIZONTALE INTRE COLOANE mc 214
11 RACORDARI ECLUZE mc 380
12 GRINDA PARAMENT INFERIOARA DE CAPAT mc 14
13 CONTRAFISA mc 271
14 RIGLA TRANSVERSALA MOL CENTRAL mc 47
15 STALPI mc 700
16 MOL CENTRAL TRONSON DE CAPAT mc 247
17 RADIER CAP MOL mc 44
18 CAP MOL mc 57
19 MONOLITIZARE LA APA mc 453
20 MONOLITIZARE LA USCAT mc 152
21 MONOLITIZARE MOL mc 43
22 SCARI METALICE kg 4930
23 BALUSTRADA METALICA kg 12710
24 CAPAC CANAL CABLURI kg 7020
25 STALP ILUMINAT kg 8025
26 INVESTIGAREA COLOANELOR FORATE FINALIZATE buc 100
27 REFACEREA COLOANELOR CU DISCONTINUITATI buc 34
28 BOLARZI, BINTE mc 20
29 AMORTIZORI CHEU în LUNGIME DE 4 m buc 130
30
MATERIAL METALIC PENTRU AMORTIZORI DE
CAUCIUC kg 8800
31 AMORTIZORI DIN GRINDA DE STEJAR 250x250x9000 mc 80
32 CABLURI ELECTRICE (proc.+ man)
33 DEMOLARI mc 150
34
BETON AUTONIVELANT PENTRU ACOPERIREA
ARMATURILOR LA VEDERE mc 22
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
31
35
MORTAR PENTRU ACOPERIREA ARMATURILOR LA
VEDERE mc 16
36 REFACEREA CONTINUITATII ARMATURILOR
Amonte
NR.C RT DENUMIREA LUCRARII UM CANTIT .
1 COLOANE FORATE Ô 1080 mm buc 12
2 ELEVATIE COLOANE buc 75
3 CAPITEL LA APA mc 35
4 CAPITEL CURENT LA USCAT mc 30
5 CAPITEL MOL CENTRAL mc 14
6 GRINDA PARAMENT CURENTA mc 445
7 PIESE METALICE INGLOBATE în GRINDA PARAMENT kg 9300
8 GRINDA PARAMENT DE CAPAT mc 10
9 CONTRAFISA mc 145
10 GRINZI ORIZONTALE INTRE COLOANE mc 328
11 RACORDARI ECLUZE mc 444
12 RIGLA TRANSVERSALA MOL CENTRAL mc 55
13 MOL CENTRAL TRONSON DE CAPAT mc 247
14 RADIER CAP MOL mc 44
15 CAP MOL mc 42
16 MONOLITIZARE LA APA mc 224
17 MONOLITIZARE LA USCAT mc 91
18 MONOLITIZARE MOL mc 51
19 SCARI METALICE kg 4930
20 BALUSTRADA METALICA kg 12710
21 CAPAC CANAL CABLURI kg 7020
22 STALP ILUMINAT kg 8025
23 INVESTIGAREA COLOANELOR FORATE FINALIZATE buc 104
24 REFACEREA COLOANELOR CU DISCONTINUITATI buc 35
25 BOLARZI, BINTE mc 20
26 AMORTIZORI CHEU în LUNGIME DE 4 m buc 130
27
MATERIAL METALIC PENTRU AMORTIZORI DE
CAUCIUC kg 8800
28 AMORTIZORI DIN GRINDA DE STEJAR 250x250x9000 mc 80
29 CABLURI ELECTRICE (proc.+ man)
30 DEMOLARI mc 18
31
BETON AUTONIVELANT PENTRU ACOPERIREA
ARMATURILOR LA VEDERE mc 14
32
MORTAR PENTRU ACOPERIREA ARMATURILOR LA
VEDERE mc 6
33 REFACEREA CONTINUITATII ARMATURILOR
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
32
I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea
coordonatelor Stereo 70:
I.2.a.Incadrarea în rețeaua de localități
Rectificările de traseu, respectiv lucrările propuse pe terenuri aflate în
afara digurilor realizate în perioada 1986 – 1990 implică ocuparea definitivă a
unor suprafeţe de terenuri evidenţiate pe judeţele Ilfov, Giurgiu şi Călăraşi,
I.2.b.Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70
Tabel 3 – Coordonate STEREO 70
Coordonate STEREO70 Ax Argeș
Pct Coordonata
x Coordonata
y Pct Coordonata
x Coordonata
y Pct Coordonata
x Coordonata
y
0 629535,7282 285708,1545 60 619741,844 303933,8746 120 595659,1333 300140,5346
1 629864,0156 286112,2099 61 619292,4319 304231,2942 121 595393,1756 300887,6018
2 630066,9293 286541,0517 62 618617,8175 304329,4521 122 595304,1324 301074,0665
3 630072,8427 286911,9070 63 618319,7488 304267,9927 123 595212,8256 301200,1111
4 629966,7659 287529,8071 64 617339,8332 304065,9420 124 594741,5805 301754,1572
5 629863,2392 288132,9326 65 616360,9546 303864,1051 125 594661,6632 301839,3424
6 629871,6784 288513,6665 66 616106,654 303811,6704 126 594424,6849 302066,3645
7 630454,8831 289308,1178 67 615498,8676 303419,0757 127 593837,7522 302374,9003
8 630898,6229 289732,0893 68 615403,7157 303256,5240 128 593737,4205 302391,2645
9 631098,515 290057,6400 69 615058,7656 302522,1971 129 593280,0072 302446,0982
10 631093,6289 290506,6547 70 614641,9259 301633,1241 130 592884,5049 302618,4933
11 630925,1489 291023,8717 71 614634,1121 301616,8422 131 592657,0392 302955,7805
12 630615,4236 291974,6977 72 614207,2072 301174,6604 132 592472,8043 303514,1923
13 630516,3613 292278,8091 73 613877,5375 300996,0460 133 592371,3769 303821,6161
14 630490,6207 292639,8886 74 613238,0835 300899,5477 134 591966,2656 304347,0375
15 630544,6344 292949,7723 75 612900,1953 300959,0556 135 591730,3629 304459,4818
16 630606,9203 293307,1152 76 612849,4175 300967,9984 136 591218,0327 304625,7210
17 630453,0114 293906,3829 77 612070,0386 300778,6722 137 591035,8875 304705,7829
18 630240,7562 294087,2828 78 611972,0505 300704,0363 138 590844,2923 304846,3201
19 629616,1478 294444,9245 79 611632,8075 300445,6409 139 590287,7966 305366,5984
20 628796,1318 294914,2665 80 611396,8887 300312,1311 140 589843,1163 305567,2239
21 628747,5639 294940,6253 81 611116,6205 300200,6041 141 589524,4945 305603,7014
22 628633,235 294994,0376 82 610184,7602 299838,6689 142 589347,1642 305646,3231
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
33
Coordonate STEREO70 Ax Argeș
Pct Coordonata
x Coordonata
y Pct Coordonata
x Coordonata
y Pct Coordonata
x Coordonata
y
23 627825,5779 295326,5508 83 609206,9668 299967,9005 143 589278,2992 305676,0739
24 627699,8805 295378,3006 84 608546,2967 299815,1072 144 588447,9525 306085,2267
25 627357,7568 295647,1023 85 608318,9277 299625,0068 145 587550,9388 306527,2296
26 627108,4861 295989,3821 86 608185,3206 299512,5174 146 587144,741 307022,1433
27 626722,1273 296519,9008 87 607414,8785 299288,4674 147 587062,515 307350,6891
28 626589,3535 296833,6701 88 607310,9134 299307,5862 148 587007,751 307558,6953
29 626582,3315 297027,8060 89 606840,1744 299420,7344 149 586488,6446 308097,7536
30 626611,2877 297366,0814 90 606433,5409 299432,2897 150 586245,8841 308125,6743
31 626510,3871 297812,8994 91 606082,9565 299299,5480 151 585492,2492 308088,6212
32 626315,9126 298030,7721 92 605552,3229 298972,0356 152 585094,3446 308069,0578
33 626030,1638 298204,2607 93 605395,2231 298875,2806 153 584520,3909 308216,5640
34 625772,0722 298466,5738 94 605219,9209 298738,2365 154 584316,6137 308338,7285
35 625671,5594 298788,4098 95 604796,6142 298323,6371 155 583845,8707 308756,8945
36 625652,5813 299037,6487 96 604761,7757 298289,5152 156 583766,8991 308859,0251
37 625688,4154 299330,2919 97 604569,4433 298142,2140 157 583155,1972 309650,1135
38 625723,9923 299437,7625 98 603959,0201 297782,7903 158 582543,4953 310441,2018
39 625844,8202 299802,7589 99 603879,3426 297735,8753 159 582500,4168 310496,9135
40 625852,0183 300408,5693 100 603220,641 297666,2388 160 582063,9855 310771,5213
41 625639,3351 300785,8065 101 603007,5332 297737,2150 161 581669,701 310855,8512
42 625262,5113 301204,8487 102 602755,1593 297821,2689 162 581455,3932 310901,6875
43 624608,8665 301933,9297 103 602407,5911 297872,0071 163 580827,6676 311332,1789
44 624594,0577 301948,5986 104 602028,6846 297832,9547 164 580750,6739 311473,5640
45 624312,2224 302134,5811 105 601973,4468 297827,2615 165 580325,6623 312177,9478
46 623694,2128 302364,5545 106 601863,7649 297822,0177 166 579599,9446 312638,6271
47 623666,7977 302374,7561 107 601028,2042 297826,7513 167 579290,2081 313541,4633
48 623436,8827 302511,6559 108 600630,9472 297892,5996 168 578366,8893 313915,8312
49 623173,8512 302739,2599 109 600075,6916 298103,2460 169 577719,8201 314637,6971
50 622862,6835 302900,6823 110 599140,7121 298457,9475 170 577515,0106 313893,2122
51 622530,6809 302907,1375 111 598565,5962 298676,1282 171 576816,0844 313266,5806
52 622210,1565 302840,8998 112 598401,6451 298720,6907 172 575865,1192 313496,6986
53 621875,2195 302848,0876 113 598190,3433 298759,2155 173 576211,9066 314251,4262
54 621542,6513 303031,3365 114 597605,837 298865,7832 174 575516,0131 314759,9401
55 621095,0613 303454,5835 115 597331,7212 298958,2994 175 575516,5575 314759,2827
56 621058,7425 303490,1874 116 597228,7509 299010,6910 57 620670,1255 303684,5398 117 596337,4843 299464,1706 58 620168,6956 303770,6092 118 596069,3887 299600,5785 59 620131,4634 303777,0429 119 595702,9371 300017,4911
Coordonatele stereo 70 – ROSPA0022/ROSCI0043 - COMANA
Coordonatele stereo 70 – ROSPA0038 – DUNĂRE – OLTENIȚA
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
34
I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare,
dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de
implementare a proiectului:
I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de
construire:
Modificări fizice care decurg din etapa de construire în ROSPA0038 –
DUNĂRE-OLTENIȚA – BIEF”0”
Amenajare PORT OLTENIŢA
Amplasamentul.
În cadrul amenajării, Portul Olteniţa este un obiect distinct, fiind
amplasat la confluenţa Râului Argeş cu Fluviul Dunărea. Portul Olteniţa are
fronturi operative pe malul stâng al Argeşului şi la Dunăre. Fronturile de
aşteptare ale portului sunt prevăzute atât pe malul stâng, cât şi pe cel drept al
Argeşului.
Accesul la port se poate face pe drumul care se desprinde din drumul
de legătură dintre oraş şi portul vechi. Pe platforma din spatele cheului de la
Dunăre a fost prevăzut accesul pe calea ferată. În prezent accesul rutier
existent este blocat de îngrădirile terenurilor care au fost închiriate pe malul
Dunării.
Dezvoltarea portului. Portul Olteniţa este compus din două sectoare
distincte.
Sectorul de la Dunăre este alcătuit dintr-o dană operaţională cu
lungimea de 110 m, în continuarea căreia, spre aval, se dezvoltă un front de
aşteptare în lungime de 120 m. Acest sector a fost destinat descărcării
produselor de carieră, balastieră şi materiale de construcţii. Capacitatea de
trafic la această dană este de 700.000 t/an.
Sectorul Argeş este situat la debuşarea canalului navigabil în Dunăre şi
are în componenţă două dane operative, cu un front total de 200 m. Danele se
continuă spre amonte cu un front de aşteptare în lungime de 100 m. Dana din
amonte a fost prevăzută iniţial pentru traficul de cereale, în timp ce dana din
aval a fost destinată intrărilor şi ieşirilor de mărfuri generale de magazie şi
platformă. Capacitatea fiecărei dane este de cca. 200.000 tone/an.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
35
Danele de pe Argeş sunt legate cu cea de pe Dunăre printr-un mol de
formă circulară, pe platforma căruia sunt prevăzute a se amenaja construcţiile
necesare pentru asigurarea funcţionalităţii din punct de vedere tehnologic a
portului.
Soluţia constructivă
Soluţia constructivă de realizare a cheurilor aferente danelor de la
Argeş şi de la Dunăre a fost de tip estacadă cu parament vertical, cu
suprastructură din beton armat, fundat pe coloane forate. Fronturile de
aşteptare s-au propus în varianta de cheu pereat.
Infrastructura.
Cheurile verticale de tip estacadă din Portul Olteniţa au infrastructura
din coloane forate din beton armat cu diametrul de 1,50 m. Coloanele aferente
ambelor cheuri au fost forate până la cota -6,0 mrMB, cu încastrare în roca de
bază de cel puţin 2,0 m. Cota superioară a coloanelor a fost stabilită la + 16,5
mrMB.
Având în vedere înălţimea mare a cheului vertical, s-a impus fundarea
estacadei pe 3 şiruri de coloane. Primul şir de coloane dinspre apă este dispus
faţă de linia coronamentului cheului la 2,25 m spre uscat, iar celelalte două
şiruri la distanţe interax de câte 10,875 m, egale cu ecartamentul macaralei tip
Bocşa de 16 tf. Distanţa între coloane în lungul cheurilor, pe fiecare şir, este
de 7,50 m interax.
Pentru Portul Olteniţa s-a prevăzut să se execute o coloană de probă, cu
încărcare la sarcină verticală până la cedare. Tehnologia de execuţie a
coloanei de probă a fost similară cu cea a coloanelor definitive ce intră în
alcătuirea cheului.
Până în prezent s-au executat toate coloanele forate, în număr de 27x3
+ 15x3 = 126 coloane. Coloanele s-au executat de la uscat.
Coloanele s-au armat având la partea superioară o carcasă cu lungimea
de 10,0 m, iar la partea inferioară lungimea de 13,2 m. Numărul şi
diametrul barelor de rezistenţă a fost acelaşi pentru ambele carcase, respectiv
36 bare 25 PC52. Betonarea coloanelor s-a făcut cu BH 250 (C 16/20) cu
conţinut sporit de ciment, de 500 kg/mc.
Suprastructura.
Soluţia tehnică de realizare a suprastructurii cheurilor este similară cu cea
adoptată la Portul Bucureşti - 1 Decembrie. Tablierul şi paramentul cheului
reprezintă cele două părţi distincte care compun suprastructura cheului.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
36
Tablierele cheurilor sunt alcătuite dintr-un caroiaj de grinzi prefabricate
din beton armat rezemate pe capitele. Capitelele au fost executate după ce s-a
decapat în prealabil materialul din platforma de execuţie din jurul fiecărei
coloane şi după spargerea betonului din coloane. Elementele prefabricate ale
tablierului sunt următoarele:
Grinzile transversale s-au executat cu lungimea de 9,35 m şi înălţimea
de 1,20 m. Grosimea inimii este de 36 cm la grinzile curente şi 27,5 cm la
cele din dreptul rostului de dilataţie. Ele au forme de T cu placa superioară de
1,0 m lăţime la cele curente şi 57,5 cm lăţime la grinzile transversale de rost.
Grinzile longitudinale sunt alcătuite din fâşii cu goluri cu lungimea de
6,9 m şi înălţimea de 72 cm.
Grinzile de rulare ale macaralelor au fost executate la distanţa interax
de 10,875 m, având lungimea de 6,0 m, înălţimea de 1,85 m, talpa superioară
de 1,00 m lăţime, iar bulbul inferior de 50 cm grosime. Grosimea inimii este
de 25 cm, iar grosimea plăcii superioare variabilă, între 20 şi 35 cm.
Armăturile care ies din grinzile de rulare s-au înnădit între ele prin eclise în
dreptul rândului, asigurându-se în acest fel continuitatea acestora pentru
preluarea momentelor negative.
Paramentul cheului este dispus la 2,25 m de axul şirului de coloane de
la apă. Paramentul vertical al cheului s-a realizat pe fiecare deschidere din
câte patru grinzi prefabricate din beton armat în formă de U, având fiecare
lungimea de 6,90 m, înălţimea de 2,10 m şi grosimea pereţilor de 0,25 m.
Datorită diferenţelor mari de nivel ale Dunării, Portul Olteniţa fiind realizat în
aval de Nodul Hidrotehnic 1, respectiv în regim necontrolat din punct de
vedere al debitelor, pentru susţinerea grinzilor parament pe şirul de coloane
dinspre apă au fost prevăzute două capiteluri. În afara celui executat la partea
superioară a coloanelor, între cotele +17,0 şi +17,88 mrMB, a fost prevăzut
un capitel intermediar între cotele +11,7 şi +12,84 mrMB. Două din grinzile
parament s-au montat pe capitelul inferior, iar celelalte două s-au montat pe
capitelul superior, pe un strat de mortar de poză.
Cota la coronamentul cheului este de +20,0 mrMB. Susţinerea
umpluturii din platforma portului pe înălţimea estacadei este realizată cu o
grindă de tip parament cu înălţimea de 2,10 m.
Protecţia taluzului sub estacada cheului s-a realizat cu un prism din
anrocamente executat între cota +5,50 şi cota +12,50 mrMB, având lăţimea
bermei la partea superioară de 5,50 m. Taluzurile s-au realizat cu panta de
1:1,5 spre apă şi 1:1 spre uscat. Prismul din anrocamente s-a executat pe o
saltea din fascine.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
37
De la cota +12,50 mrMB până la partea inferioară a tablierului
estacadei, taluzul a fost protejat cu un pereu din piatră brută, zidit cu mortar
de ciment pe un filtru invers din balast şi nisip.
La piciorul protecţiei s-a executat o grindă de susţinere din beton
armat. La cota +16,5 mrMB s-a realizat o bermă orizontală cu lăţimea de
3,25 m.
Cheurile pereate.
Pentru aşteptarea convoaielor şi pentru desfăşurarea operaţiunilor de
refacere-desfacere a convoaielor, au fost prevăzute fronturi de aşteptare cu
cheuri pereate, după cum urmează: pe malul drept al Argeşului, în lungime de
665 m, pe malul stâng al Argeşului (în amonte de frontul operaţional), în
lungime de 100 m şi la Dunăre (în aval de cheul operaţional), în lungime de
120 m. De asemenea, racordarea între cele două fronturi verticale se
amenajează sub forma unui cheu pereat, realizat în aliniament pe o lungime
de 20 m în continuarea cheului vertical de pe canal, apoi o curbă cu raza de
80 m la muchia superioară a cheului şi iarăşi în aliniament pe o lungime de
33 m până la cheul vertical de la Dunăre. Execuţia acestor cheuri pereate a
fost prevăzută după cum urmează:
Pe o saltea de fascine aşezată pe fundul canalului cu partea superioară
la cota +6,50 mrMB s-a executat un prism de anrocamente de secţiune
trapezoidală având cota la coronament +12,50 mrMB şi lăţimea de 5,50 m.
Panta taluzului dinspre uscat este de 1:1, iar a celui dinspre apă 1:1,5. Faţa
dinspre apă a prismului, între cotele +8,65 şi +12,50 mrMB, precum şi berma
s-au protejat cu zidărie din piatră brută cu mortar de ciment. Între prismul de
piatră brută şi terenul natural s-a prevăzut un filtru invers din piatră spartă în
grosime de 50 cm. Între cota +12,50 şi +16,50 mrMB taluzul s-a executat cu
panta de 1:1,5, fiind protejat cu un pereu de zidărie din piatră brută cu mortar
de ciment în grosime de 60 cm pe un filtru invers din nisip şi piatră spartă în
grosime de 30 cm. Această protecţie s-a prevăzut şi pe berma de la cota +16,5
mrMB, care are lăţimea de 3,25 m. Între cota +16,50 şi cota +20,00 mrMB
taluzul are panta de 1:1,5 şi este protejat cu un pereu din zidărie de piatră
brută cu mortar de ciment în grosime de 30 cm, pe filtru invers. La baza
pereului executat pe taluz, atât la cota +12,5 cât şi la cota +16,5 mrMB este
prevăzută câte o grindă din beton armat, în timp ce la partea superioară a
protecţiei, la cota +20,00 mrMB s-a prevăzut o grindă de coronament din
beton armat.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
38
Molul de dirijare de la Dunăre.
Pentru dirijarea curenţilor de apă, la gura de ieşire din canal în Dunăre
s-a prevăzut execuţia unui mol. Orientarea acestui mol, precum şi
dimensiunile acestuia au fost stabilite în baza studiilor şi cercetărilor pe
model hidraulic.
Pe modelul hidraulic al zonei de racordare a canalului cu albia Dunării
s-a urmărit influenţa molului de dirijare, din punct de vedere al vitezelor de
curgere în patru variante de lungime mol, respectiv 350 m, 250 m, 150 m şi
50 m.
S-a constatat că pentru situaţia cea mai defavorabilă din punct de
vedere al debitelor afluente, respectiv în condiţiile în care în Dunăre sunt
debite şi niveluri mici (2.130 mc/s), iar pe Argeş debite şi niveluri mari (Q =
1.260 mc/s), viteza de debuşare a apelor mari ale râului Argeş scade de la 6
m/s în varianta cu mol de dirijare de 350 m, la 2,50 m/s în varianta cu un mol
de dirijare scurt, cu lungimea de 50 m. Ca urmare a rezultatelor obţinute, s-a
stabilit ca molul de dirijare să se realizeze cu lungimea de 50,0 m, urmând
ca eventualele modificări din punct de vedere al lungimii şi orientării să se
facă după punerea în funcţiune a canalului, după ce se vor fi înregistrat
diverse situaţii de debite afluente în zona de debuşare. Molul se va realiza
nesubmersibil, având cota +20,0 mrMB la coronament.
Secţiunea molului va fi de formă trapezoidală, cu lăţimea la coronament
de 12,0 m şi taluze cu panta de 1:1,5, cu câte o bermă de 3,25 m lăţime pe
fiecare latură, la cota +16,5 mrMB, în timp ce la cota +12,5 mrMB berma are
lăţimea de 5,50 m. Molul se va executa din material local rezultat din
excavaţii, protejat până la cota +12,5 mrMB cu prismuri de anrocamente, iar
în continuare, până la cota +20,0 mrMB, va fi protejat cu pereu din zidărie de
piatră brută zidită cu mortar de ciment. Prismurile de anrocamente sunt
prevăzute din piatră brută aşezată pe saltea de nuiele. La piciorul protecţiilor
cu pereu se va executa câte o grindă de fundaţie din beton BH 200 (C 12/15).
Capătul aval al molului are o formă circulară, protejat ca şi laturile
acestuia, iar capătul amonte urmează să se încastreze în malul Dunării.
Protecţia de pe latura dinspre Dunăre a molului urmează a fi racordată cu
protecţia malului Dunării, executată până la cota +14,00 mrMB, pentru
evitarea unor degradări în zona de încastrare a molului în mal. Protecţia de pe
latura dinspre acvatoriul portului se continuă cu protecţia de pe latura amonte
a bazinului portuar.
Accesoriile de cheu pentru fronturile de aşteptare. Acostarea navelor de
pasageri la cheurile pereate se va realiza prin intermediul unui ponton
plutitor. Pentru exploatarea în bune condiţii a fronturilor de aşteptare sunt
necesare următoarele accesorii de cheu: scări de acces pe taluz către bermele
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
39
de la cotele +12,5, +16,5 şi +20,0 mrMB, binte din beton armat executate pe
platforma de la cota +20,0 mrMB, dispuse la o distanţă de 25,0 m între ele şi
la 1,4 m în spatele coronamentului cheului. Pe pereu vor fi montate organouri
din oţel beton prinse în blocuri de beton.
Excavaţiile şi dragajele.
Pentru asigurarea accesului la dane în toate situaţiile de nivele pe
Dunăre s-au prevăzut a se executa excavaţii şi dragaje, asigurându-se cota
fundului la +6,50 mrMB în zona acvatoriului, cuprinsă între fronturile de
aşteptare de pe malul drept şi danele operative şi fronturile de aşteptare de pe
malul stâng.
Construcţiile de pe platforma portului.
Danele de pe Argeş sunt legate cu cele de pe Dunăre prin molul de
formă circulară, pe platforma căruia au fost iniţial prevăzute a se amenaja
celelalte construcţii necesare pentru asigurarea funcţionalităţii din punct de
vedere tehnologic a portului Olteniţa, respectiv: clădirea comasată (gara
fluvială şi grupul de exploatare), atelierul de întreţinere şi reparaţii utilaje
portuare, adăpostul pentru docheri, centrala termică, postul de transformare,
gospodăria de ape, remiza PSI, reţelele electrice, termice şi de apă - canal. În
volumul de construcţii civile sunt precizate construcţiile care sunt propuse
pentru execuţie pe platformele portului, dimensiunile şi poziţionarea acestora.
Sunt prevăzute de asemenea şi lucrările de canalizare a platformei, iluminatul
exterior, alimentarea cu apă, lucrările sanitare, de ventilaţie şi termoficare.
Tehnologia portuară.
Atât sectorul de la Dunăre cât şi cel de pe Argeş a fost au fost
amenajate astfel încât materialele să poată fi descărcate cu ajutorul
macaralelor portic de 16 tf tip Bocşa, montate pe o cale de rulare cu
ecartament de 10,875 m, pe cheul vertical de tip estacadă din beton armat.
Materialele vor putea fi depozitate fie pe platformele portuare amenajate în
spatele cheurilor verticale pe o lăţime de 100 m, fie direct în vagoane de cale
ferată (cazul sectorului de la Dunăre).
În anexa la prezentul volum sunt detaliate tehnologia şi utilajele
portuare necesare începerii activităţii în port. Transportul din port spre
destinatari se va putea face atât cu mijloace auto, cât şi cu vagoane de cale
ferată, încărcarea acestora făcându-se atât cu macaralele portic, când acestea
nu descarcă nava, fie cu buncăre, benzi transportoare, buldozere şi
încărcătoare frontale.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
40
Amenajare nodului hidrotehnic NH1 Olteniţa
Amplasamentul nodului hidrotehnic nr. 1 a fost ales pe partea stângă a
Argeşului, la Km 2+281, în apropierea localităţii Olteniţa, în ultimul său
meandru înainte de vărsarea Argeşului în Dunăre.
Principalele lucrări care sunt prevăzute a se realiza la nodurile
hidrotehnice sunt următoarele:
- construcţii de acostare;
- construcţii de dirijare;
- mol central;
- lucrări de protecţie taluz;
- lucrări de protecţie fund canal;
Porturile de aşteptare sunt alcătuite dintr-o zonă de acostare de 130.00
m lungime, pe care sunt realizate fronturi de aşteptare paralele cu axul
canalului, la 45.00 m depărtare de acesta, şi o zonă de dirijare de 120.00 m
lungime, pe care sunt realizate pe ambele maluri construcţii de dirijare, ce fac
trecerea de la lăţimea de 90.00 m (la limita zonei de acostare) la 43.2 m (la
limita capului aval al ecluzei).
Construcţiile de acostare / dirijare şi molul central au o serie de
accesorii:
- trotuar pietonal;
- bolarzi din beton armat;
- amortizori din rulouri de cauciuc;
- scări de acces pe cheu;
- stâlpi de iluminat;
Pe tronsonul Bief ”0” sunt îndeplinite condiţiile şi caracteristicile
tehnice necesare canalului navigabil în conformitate cu recomandările CEMT
- PIANC - 2006 privind elementele geometrice ale canalului navigabil,
precum şi prevederilor regulamentelor şi normativelor interne în vigoare. Din
această cauză traseul în plan, profilul longitudinal şi transversal precum şi
secţiunile transversale rămân aceleaşi ca în situaţia existentă.
Secţiunea amenajării canalului este trapezoidală cu taluzuri 1:3 …
1:3,5, în funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor întâlnite în
amplasamentul excavaţiilor, respectiv înălţimea şi caracteristicile
pământurilor folosite în diguri.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
41
Tabel 4 - Caracteristicile tehnice - şenal navigabil
Specificaţie UM Pe râul
Argeş
- lungimea totală amenajată/navigabilizată Km 83/73
- lăţimea minimă a căii navigabile m 80
- adâncimea minimă a apei pe sectorul navigabil m 4,50
- raza curenta în plan m 1000
- excepţional m 750
- gabaritul de aer peste nivelul maxim al m 11
apelor cu asigurarea de 1%
Excavaţii şi lucrări de diguri
Datorită colmatării în timp a şenalului navigabil executat în etapa 1990,
pe zona Biefului „0” sunt necesare pentru refacerea secţiunii transversale a
canalului navigabil Dunăre – Bucureşti atât excavaţii la uscat cât şi sub
nivelul apei prin dragare.
Excavaţiile la uscat sunt săpături executate deasupra nivelului apei, cu
utilaje terasiere intre terenul natural şi pe cât posibil până la cota finală a
fundului canalului, la adăpostul canalului pilot executat.
Pentru realizarea secţiunii de navigație a canalului Dunăre - Bucureşti,
volumul situat la o adâncime de peste 3m sub linia generală a talvegului
actual al râului se va realiza prin dragare, excavaţii cu drăgi electrice cu
absorbție şi refulare nepropulsate în variante cu corp demontabil şi elidă
prelungită în scopul asigurării unor volume de dragaj ce depăşesc adâncimea
mari sub nivelul apei în bazinul de dragaj. Acest volum de material ce va fi
extras va fi amenajat în depozite speciale pentru asigurarea materialului de
umplutură necesar supraînălţării corpul digului pe bieful 1.
În secţiunea transversală s-a prevăzut dragaj cu tehnologie curentă de
formă dreptunghiulară de 40 m lăţime pe centrul secţiunii, iar lateral stânga-
dreapta pe lăţimea de 20 m s-a prevăzut dragaj cu tehnologie de taluzare.
Dimensiunile digurilor s-au ales funcţie de caracteristicile materialelor
folosite pentru realizarea lor (provenite din excavaţii). Înălțimea stabilită ţine
seama de nivelul apelor mari pentru clasa a II-a de importanţă în care au fost
încadrate, corespunzătoare debitului cu asigurarea de 1%, plus gardă şi se
verifică ca acestea să nu fie depăşite la debite de verificare care corespund
aproximativ asigurării de 0,1%. Rezultă că nivelul corespunzător debitului de
0,1% se identifică practic cu cota coronamentului digului.
Se menţionează că digurile proiectate nu sunt deversate de debitele cu
asigurarea de 1% aferente etapei 1990.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
42
Pe această zonă digurile au fost executate în totalitate, mai puţin pe
zona de racordare cu nodul hidrotehnic NH1. Lăţimea la coronament a
digului este de 8.00 m.
Pentru aducerea la cota finală proiectată în anul 2010, se vor realiza
umpluturi bine compactate.
Până la realizarea umpluturilor, suprafaţa digului existent va fi
decopertată, după care se vor face trepte de înfrățire realizate pe 0,5÷1,0 m la
limita de contact.
Volumul de umplutură necesar se va aşeza în straturi succesive de 25-
30 cm grosime, bine compactate. Straturile vor fi udate pentru atingerea
gradului de compactare de min.92% şi mediu de 95%.
Execuţia digurilor se va face prin mecanizare completă. După
terminarea lucrărilor de compactare taluzul interior şi exterior al digurilor, pe
zona cu supraînălțare, va fi finisat în vederea executării lucrărilor de apărare-
consolidare spre apă şi de îmbrăcare cu pământ vegetal spre incintă (exterior).
Finisarea se executa manual. La taluzul exterior spre incintă se vor executa
lucrări de îmbrăcare a acestuia cu pământ vegetal, după care se va însămânța
şi uda în vederea înierbării acestuia.
După finisare, taluzul interior (spre apă) va fi executat cu protecţii -
apărări de mal.
Apărări de mal şi taluze
Soluţia tehnică de apărare a taluzului versantului şi a digului spre apă
aplicabilă pe acest tronson – bief “0” - este realizată din:
- Completări ale protecţiei piciorului taluzului (la partea inferioară a
apărării) cu saltele flexibile din dale de beton prefabricat până la
nivelul etiajului local care se pozează pe un strat din geotextil; la
baza taluzului; peste este realizat şi un prism de protecţie din
anrocamente din piatră brută; această apărare de la piciorul
taluzului are rolul de consolidare a bazei lucrărilor.
- Completări ale protecţiei permeabile pe taluzurile interioare ale
canalului în săpătură sau diguri (partea superioară a taluzului spre
apă). Acestea sunt alcătuite din straturi drenante/filtre inverse peste
care se execută un pereu din plăci prefabricate din beton; peste
pereu va fi realizată o protecţie uşoară cu caroiaje din elemente
prefabricate şi goluri umplute cu pământ vegetal; cele două tipuri de
protecţii uşoare vor sprijini pe câte o grindă din beton simplu.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
43
Drenaje
Lucrările pentru apărarea localităţilor şi terenurilor împotriva
subinundării sunt diversificate şi constau din drenaj frontal în lungul
digurilor, contracanal, saltea/bretele drenante la baza exterioară a digurilor,
sistemul de evacuare a apelor din zonele depresionare, precum şi din sistemul
de drenaj pentru apărarea localităţilor împotriva infiltraţiilor.
Drenajul frontal a fost proiectat pentru captarea exfiltraţiilor. El a fost
prevăzut pe sectoarele cu diguri, acolo unde nivelul normal de retenţie se află
deasupra terenului înconjurător, iar condiţiile litologice şi hidrogeologice
locale permit astfel de exfiltraţii.
Drenajul frontal captează exfiltraţiile din râul biefat şi a fost proiectat
sub formă de colector închis, gropi drenante şi coloane filtrante.
Contracanalul asigură evacuarea apelor din salteaua/bretelele drenante
de la baza digurilor, precum şi a apelor din precipitaţii adunate în zonele
depresionare sau de pe văile şi versanţii necadastraţi.
Modificări fizice care decurg din etapa de construire în ROSCI0043 /
ROSPA0022 – COMANA – BIEF”3”
Amenajare nodului hidrotehnic NH3 Gostinari
Pe acest bief se identifica două zone distincte cu lucrări propuse pentru
protecţia taluzurilor spre apă:
- km 53+653 var. 1/53+515 var. 2 – km 58+925 var. 1/58+787 var. 2 –
lucrare realizată prin aport de material de umplutura deasupra terenului și
ecrane tip Kelly;
- km 58+925 var. 1/58+787 var. 2 – km 63+185 var. 1/63+047 var. 2 –
lucrare realizată în săpătură.
Secţiunea şenalului navigabil este trapezoidală cu taluzuri 1:3 … 1:3.5, în
funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor întâlnite în
amplasamentul excavaţiilor, respectiv înălţimea şi caracteristicile
pământurilor folosite în diguri.
Tabel 5 - Caracteristicile tehnice - şenal navigabil
Specificaţii U.M. Râul Argeş
- lungimea totală
amenajată/navigabilizată
km 83/73
- lăţimea minimă a căii
navigabile
m 80,00
- adâncimea minimă a apei
pe sectorul navigabil
m 4,50
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
44
Specificaţii U.M. Râul Argeş
- raza curenta în plan
- excepţional
m
m
1000
750
- gabaritul de aer peste
nivelul maxim al
apelor cu asigurarea de 1%
m 11
Excavaţii şi lucrări de diguri
Datorită colmatării în timp a şenalului navigabil executat în etapa 1990,
pe anumite zone din Bieful „3” sunt necesare pentru refacerea secţiunii
transversale a canalului navigabil Dunăre – Bucureşti atât excavaţii la uscat
cât şi sub nivelul apei de la uscat.
Excavaţiile la uscat sunt săpături executate deasupra nivelului apei, cu
utilaje terasiere intre terenul natural şi pe cât posibil până la cota finală a
fundului canalului, la adăpostul canalului pilot executat.
În bieful “3” volumul necesar de umpluturi pentru supraînălţarea
digurilor este mai mic decât volumul excavat, fapt care conduce
disponibilitatea unui volum de terasamente ce va fi transportat în funcţie de
distanţă pe celelalte biefuri alăturate ”2” şi ”4”.
Secţiunea transversală a digurilor are formă trapezoidală fiind realizate
în principal din depozitele de pământ realizate în imediata apropiere a
canalului sau chiar din albia minoră a râului Argeş.
Digurile de apărare merg, în cea mai mare măsură, în paralel cu şenalul
navigabil (mal stâng şi mal drept) pe toată lungimea acestuia.
Dimensiunile digurilor s-au ales funcţie de caracteristicile materialelor
folosite pentru realizarea lor (provenite din excavaţii). Înălțimea stabilită ţine
seama de nivelul apelor mari pentru clasa a II-a de importanţă în care au fost
încadrate, corespunzătoare debitului cu asigurarea de 1%, plus gardă şi se
verifică ca acestea să nu fie depăşite la debite de verificare care corespund
aproximativ asigurării de 0,1%. Rezultă că nivelul corespunzător debitului de
0,1% se identifică practic cu cota coronamentului digului.
Se menţionează că digurile proiectate nu sunt deversate de debitele cu
asigurarea de 1% aferente etapei 1990.
Pe această zonă digurile au fost executate parţial. Lăţimea la
coronament a digului este de 8.00 m. Pentru aducerea la cota finală proiectată
în anul 2010, se vor realiza umpluturi bine compactate.
Până la realizarea umpluturilor, suprafaţa digului existent va fi
decopertată de stratul vegetal pe circa 30 cm, după care se vor face trepte de
înfrățire realizate pe 0,5÷1,0 m la limita de contact.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
45
Volumul de umplutură necesar se va aşeza în straturi succesive de 25-
30 cm grosime, bine compactate. Straturile vor fi udate pentru atingerea
gradului de compactare de min. 92% şi mediu de 95%.
Execuţia digurilor se va face complet mecanizat. După terminarea
lucrărilor de compactare taluzul interior şi exterior al digurilor, pe zona cu
supraînălțare, va fi finisat în vederea executării lucrărilor de apărare-
consolidare spre apă şi de îmbrăcare cu pământ vegetal spre exterior (uscat).
Finisarea se va executa manual prin însămânţare după care se va uda în
vederea înierbării acestuia.
După finisare, taluzul din spre apă va fi executat cu protecţii - apărări
de mal.
Apărări de mal şi taluze
Se identifică două zone distincte cu lucrări propuse pentru protecţia
taluzurilor spre apă:
- a) km 53+653 var 1/53+515 var 2 – km 58+925 var 1/58+787 var 2;
- b) km 58+925 var 1/58+787 var 2 – km 63+185 var 1/63+047 var 2.
Soluţiile tehnice adoptate sunt următoarele:
a) Pe acest sector canalul este realizat deasupra terenului natural prin aport de
material de umplutura. Acesta începe imediat amonte de nodul hidrotehnic
NH3 pana la km 58+787 (var, 2). pe o lungime de 5.272 m. Dig realizat în
mare măsură înainte de anul 1990. Pentru atingerea cotei proiectate la
coronament se va decapa stratul vegetal, se va depozita și se va umple în
straturi uniforme pana la cota prevăzută. Digul va fi protejat la partea
exterioară a canalului de un taluz înierbat la o panta de 1:3 iar la partea
interioara a canalului de către un pereu din beton monolit așezat pe un strat de
balast sau filtru invers tot la o pante de 1:3. Pereul va fi rostuit asigurându-se
astfel impermeabilizarea acestuia. La bază acesta sprijină pe o grinda din
beton sau un capitel așezat în capul ecranului de etanșare existent deteriorat
sau a unuia nou executat.
La baza taluzurilor digurilor spre apă s-au proiectat, pe ambele maluri,
ecrane de etanşare de două tipuri diferenţiate de adâncimea de incastrare a
acestora:
- ecrane Kelly (h < 35 m) – 4.772 m mal stâng și 4.772 m mal drept –
km 58+515-58+287;
- ecrane subţiri (h ≤ 15 m) – 500 m stâng și 500 m mal drept – km
58+287-58+787.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
46
Dacă în amplasament există ecran tip Kelly atunci acesta va fi dublat,
la o distanță de 50 cm, de unul nou iar cele doua ecrane vor fi solidarizate la
coronament printr-un capitel armat. Pe zonele unde ecranul nu este executat
se va realiza cel nou, pe care se va sprijini pereul din beton. Pentru realizarea
ecranul este nevoie de o platformă din pământ și material granular cuprinsă
între 7,50 – 10,00 m. dacă acesta platforma nu afectează şenalul navigabil de
80,00 m lăţime, atunci platforma de lucru se păstrează iar protecţia prevăzută
se va menține îngropată. Astfel, protecţia taluzurilor şenalului navigabil ce se
regăsesc sub apă se va executa din saltele flexibile din plăci de beton armat,
aşezate pe un filtru din geotextil până la nivelul fundului canalului proiectat
sau la nivelul talvegului. La coronamentul ecranului de tip Kelly saltelele
flexibile vor fi prinse sub capitelul armat. La baza protecției se va realiza un
prism din anrocamente din piatră brută care are rolul de lestare/prindere a
saltelelor flexibile pentru a nu fi antrenate de curentul de apă din timpul
viiturii sau de circulaţia navelor.
Lungimea ecranelor şi a protecţiei acestora este de:
- L = 5.272 m mal stâng;
- L = 5.272 m mal drept.
Lungimea totală aplicabilă de 10.544 m pe această zonă este cuprinsă
între km 53+515 şi aproximativ km 58+787, respectiv imediat amonte NH3 şi
până în apropierea profilului 87.
Lăţimea la coronament a digului va fi de 8,00 m, din care partea
carosabilă va fi de 6,00 m cu cate 1,00 m de acostament.
Soluţia tehnică adoptată pe această zonă este prezentată anexat,
profilele transversale caracteristice P80, P82, P83 şi P85.
b) De la km 58+787 până în aval de nodul hidrotehnic NH4 canalul este
realizat în totalitate în săpătură și consta în profilarea malului pentru
realizarea coronamentului digului la o lățime de 8,00 m. La partea exterioara
canalului, taluzul digului va fi înierbat iar la partea interioara a canalului digul
va avea o protecție ușoară din caroiaje din elemente prefabricate cu goluri
umplute cu pământ vegetal ce va sprijini la bază pe o grindă din beton.
Aceasta se continua cu un pereu din dale prefabricate pe filtru invers sau strat
drenant sprijinit la rândul sau pe o grindă din beton. Aceasta grindă este
fundată pe saltele flexibile din placi de beton. Protecția acestei grinzi se va
face cu un prism de piatra bruta în care se incastrează saltelele flexibile ce se
vor continua, cu o panta de 1:3, pana la fundul canalului sau al talvegului.
Aceste saltele protejează malurile şenalului navigabil şi se vor aşeza pe un
filtru din geotextil. La baza acestea vor fi incastrate intr-un prism de piatră
pentru evitarea dislocării datorate curenților făcuţi de nave sau a viiturilor.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
47
Lăţimea la coronament a digului va fi de 8,00 m, din care partea
carosabilă va fi de 6,00 m cu cate 1,00 m de acostament stânga - dreapta.
Digul executat va fi completat şi supraînălțat până la cota
coronamentului regăsită în profilele transversale și lungul canalului și este
determinata de nivelul cu asigurarea de 1%. Ecrane de etanşare
Imediat amonte de nodul hidrotehnic NH3, la baza taluzurilor digului,
către apă, s-au proiectat pe ambele maluri ecrane de etanşare, de două tipuri,
diferenţiate de adâncimea de incastrare a acestora:
• ecrane subțiri (h ≤ 15 m);
• ecrane Kelly (h < 35 m).
Lungimea ecranelor şi a protecţiei acestora este de: mal stâng L =
5.272 m şi mal drept L = 5.272 m.
a) Tehnologia de execuţie pentru ecrane Kelly:
Pentru realizarea ecranelor se va realiza o platformă de lucru care
funcţie de spaţiu necesar realizării canalului va rămâne definitivă sau se va
dezafecta ulterior. Ecranele de etanşare tip Kelly au rol exclusiv de etanşeitate
mergând până la 10-7
cm/s.
Ecranele tip Kelly-perete mulat cu noroi bentonitic autoîntăritor.
Adâncimea maximă este de 40 m iar grosimea este de 60 cm cu
incastrarea în roca de bază ca de exemplu marnă, argilă, etc.
Lungimea panelelor primare este de 3,40 m iar cele secundare de 1,70 -
2,80 m.
Noroiul autoîntăritor este adus în amplasament în stare uscată în saci
sau vrac cu cimentrucul pe auto. Amestecul se face cu apa din reţeaua de
alimentare cu apă locală comunală pe şantier la punctul de lucru.
Reţeta pentru noroiul bentonitic autoîntăritor este ciment+filer+aditivi.
Densitatea noroiului de levigare este 1,1-1,7 gr/cm3
iar timpul de
scurgere marş 35 - 45 sec.
Lucrările legate de execuţia peretelui impermeabil trebuie dirijate de
personal de specialitate familiarizat cu această tehnologie de execuţie.
Pe şantier, la punctul de lucru, trebuie sa existe laboratoare pentru
stabilirea formulelor de noroi pe baza colectării probelor preliminare după
care executantul stabileşte reţeta.
Executantul este obligat să ţină un registru de casă cu executarea
panelelor peretelui impermeabil. Executantul va efectua probe de
impermeabilitate la faţa locului cu pompa cu piston şi pompe cu membrană.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
48
Probele de impermeabilitate se efectuează la cel puţin 90 zile după
efectuarea peretelui.
b) Diafragme subţiri:
Adâncimea maximă este de 40 m iar grosimea este de 60 cm cu
incastrarea în roca de bază ca de exemplu marnă, argilă, etc.
Pereţii impermeabili ai diafragmelor subţiri (având exclusiv funcţia de
impermeabilizare) se realizează prin metoda vibraţiei prin introducerea unei
grinzi (tip „I” 600, 800 sau 1000). Se introduc grinzile prin vibrare în poziţie
verticală , atât la intrare cât şi la extragere are loc injecţia produsului
impermeabil care este un noroi bentonitic (ciment+filer+aditiv).
Grosimile pereţilor pentru diafragme subţiri variază între 6-8 cm
(maxim 10 cm), în realitate putând fi mai mari, dat fiind fenomenul de vibrare
care duce şi la compactarea terenului din amplasament care în general este
necoeziv.
În tabelele anexate sunt prezentate lucrările totale pentru bieful „3” .
Valoare totală pentru realizarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii
pentru bieful ”3” este prezentată în devizul pe obiect nr. 4.1.4.
Soluţiile de lucrări propuse a se executa în vederea finalizării
obiectivului de investiţii sunt prezentate în planurile de situaţie (pl. nr. 2.9 și
2.10) şi profilele caracteristice atașate. Drenaje
Lucrările pentru apărarea localităţilor şi terenurilor împotriva
subinundării sunt diversificate şi constau din drenaj frontal în lungul
digurilor, contracanal, saltea/bretele drenante la baza exterioară a digurilor,
sistemul de evacuare a apelor din zonele depresionare, precum şi din sistemul
de drenaj pentru apărarea localităţilor împotriva infiltraţiilor.
Drenajul frontal a fost proiectat pentru captarea exfiltraţiilor. El a fost
prevăzut pe sectoarele cu diguri, acolo unde nivelul normal de retenţie se află
deasupra terenului înconjurător, iar condiţiile litologice şi hidrogeologice
locale permit astfel de exfiltraţii.
Drenajul frontal captează exfiltraţiile din râul biefat şi a fost proiectat
sub formă de colector închis, gropi drenante şi coloane filtrante.
Contracanalul asigură evacuarea apelor din salteaua/bretelele drenante
de la baza digurilor, precum şi a apelor din precipitaţii adunate în zonele
depresionare sau de pe văile şi versanţii necadastraţi.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
49
Descrierea soluţiilor constructive pentru execuţia porturilor de
aşteptare de la nodurile hidrotehnice
În amonte:
Construcţiile de acostare, de dirijare precum şi molul central sunt
construcţii din beton armat cu un perete continuu spre interiorul portului
pentru care asigură acostarea navelor. Acestea sunt realizate între
următoarele cote:
+23,50 şi +26,50 mrMB, pentru nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa
+36,50 şi +39,50 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH2 Budeşti
+49,50 şi +52,50 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH3 Gostinari
+62.50 şi +65,50 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH4 Varlaam
Construcţii de acostare:
Paramentul continuu al construcţiilor de acostare în lungime de 130,00
m este rectiliniu şi paralel cu axul canalului. Distanţa de la axul canalului la
faţa dinspre canal a paramentului este de 45,00 m.
Infrastructura construcţiilor de acostare este proiectată a se realiza din
coloane având diametrul Ø=1,10 m, amplasate pe două şiruri. Distanţa în
lungul cheului este de 10,00 m, iar în sens transversal este de 8,00 m. Şirul
dinspre apa al coloanelor este la distanţa de 46,20 m de axul canalului, iar cel
dinspre uscat la 54,20 m.
Construcţii de dirijare:
Acestea au un rol dublu:
- Fac trecerea de la lăţimea portului de acostare din amonte de 90,00 m
la 43,20 m lăţimea capului amonte a ecluzei.
- Separă bazinul de apă din portul de aşteptare amonte de curentul de
apă ce se scurge paralel cu axul canalului, curent datorat deversorului,
viteza acestui curent fiind mai mare decât viteza apei din bazinul
portuar, iar turbulenţele ce s-ar produce ar prejudicia circulaţia în
siguranţă a navelor.
Infrastructura construcţiilor de dirijare este proiectată a se realiza din
coloane având diametrul Ø=1,10 m, amplasate pe două şiruri. Acestea sunt
dispuse în plan astfel: spre ecluză, o parabolă de gradul II, urmată de un
aliniament cu o înclinare de 1:4 care este racordat cu zona de acostare cu un
arc de cerc având raza R=L/2 (unde L este lungimea convoiului de calcul)
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
50
Mol central:
Este o construcţie din beton armat, amplasată în axul şi în faţa
ecluzelor, simetrică faţă de ax şi cu forma de parabolă de gradul III, care la
capătul dinspre port se racordează cu un arc de cerc. Lățimea acestuia la
capătul dinspre ecluză este lățimea ecluzei plus lățimea bajoarelor acesteia.
Lungimea acestuia este aproximativ egala cu jumătate din lungimea
construcţiilor de dirijare.
Infrastructura molului central este proiectată a se realiza din coloane
având diametrul Ø=1,10 m, amplasate simetric de o parte şi de alta a axului
ecluzei.
Molul are 3 zone distincte: capul de mol, tronsonul curent şi zonă
adiacentă ecluzei.
Suprastructura portului de aşteptare (construcţii de acostare, de dirijare
şi molul central) este proiectată a se realiza prin montarea unor grinzi
prefabricate de beton armat, având forma de F, cu aripa verticală de 3,00 m
lungime, aripa orizontală superioară de 1,80 m, iar cea inferioară de 1,25 m.
Grosimea aripilor este de 20 cm. În talpa superioară este amenajat un lăcaş cu
lăţimea de 20 cm şi adâncimea de 10 cm în care se montează cablurile pentru
instalaţia de iluminat, telefonie şi semnalizare.
Cota superioară a paramentului este de 26,50 mrMB, pentru nodul
hidrotehnic NH1 Olteniţa, +39,50 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH2
Budeşti, +52,50 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH3 Gostinari şi +65,50
mrMB pentru nodul hidrotehnic NH4 Varlaam. Lungimea prefabricatelor este
de 9,00m pentru construcţiile de acostare şi dirijare şi diferită pentru mol,
lungimea stabilindu-se în funcţie de distanţa între cele două ramuri ale
parabolelor în dreptul reazemelor. Prefabricatele au prevăzute două diafragme
verticale pentru rigidizarea aripilor şi două diafragme verticale de capăt,
pentru uşurarea execuţiei monolitizărilor.
Capitelurile de la apă au dimensiunea în plan de 2,00x1,60 m iar cele
de la uscat de 1,60x1,60 m şi grosime de 50 cm, pentru construcţiile de
acostare şi dirijare.
Pentru preluarea solicitărilor la izbirea navelor de parament la acostări
şi tracţiunea în bolard, se prevede executarea unui al doilea rând de coloane Ø
1,10 m aşezat la 8,00 m spre uscat faţă de primul şir de coloane, pentru
construcţiile de acostare şi dirijare.
Legătura pentru construcţiile de acostare şi dirijare ,între cele două
şiruri de coloane se face prin grinzi înclinate din beton armat prefabricat, ce
fac un unghi de 30o cu orizontală, având capătul dinspre axul canalului aşezat
mai sus, iar capătul dinspre uscat aşezat mai jos.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
51
Grinzile prefabricate pentru construcţiile de acostare şi dirijare au
secţiunea de 70x100 cm şi lungimea de 7,21 m, având o formă specială la
capătul dinspre uscat, pentru asigurarea rezemării. La capătul dinspre apă
până la realizarea monolitizării grinzii cu stâlpul monolit, contrafişa se va
rezema pe o consolă a stâlpului monolit.
Riglele transversale ale molului central sunt perpendiculare pe axul
canalului, având montajul poziţionat pe axele transversale ale coloanelor.
Acestea au o secțiune tip „I” cu înălțimea de 1,40 m şi tălpile cu o lăţime de
75 cm.
Capul de mol este format dintr-un ansamblu rigid de 3 stâlpi, ce se
dezvoltă din radierul rigid de beton armat şi este solidarizat la partea
superioară cu o placa de beton armat de 40 cm grosime.
Paramentul vertical al capului de mol, dispus în arc de cerc, este format dintr-
o placă curbă de 40 cm grosime încastrată în cei trei stâlpi verticali având faţa
exterioara în continuarea grinzilor parament a zonei curente.
În aval:
Construcţiile de acostare şi de dirijare, precum şi molul central sunt
construcţii din beton armat cu un perete continuu spre interiorul portului,
care asigură acostarea navelor, între cotele:
+10,70 şi +19,60 mrMB, pentru nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa
+23,50 şi +29,70 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH2 Budeşti
+36,50 şi +42,55 mrMB mrMB pentru nodul hidrotehnic NH3
Gostinari
+49.85 şi +52.85 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH4 Varlaam
Construcţii de acostare:
Paramentul continuu al construcţiilor de acostare, ca şi în zona de
amonte, este în lungime de 130,00 m și este rectiliniu şi paralel cu axul
canalului. Distanţa de la axul canalului la faţa dinspre canal a paramentului
este de 45,00 m.
Infrastructura construcţiilor de acostare este proiectată a se realiza din
coloane având diametrul Ø=1,10 m, amplasate pe două şiruri. Distanţa în
lungul cheului este de 10,00 m, iar în sens transversal este de 8,00 m. Şirul
dinspre apa al coloanelor este la distanţa de 46,20 m de axul canalului, iar cel
dinspre uscat la 54,20 m.
Construcţii de dirijare:
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
52
Infrastructura construcţiilor de dirijare este proiectată a se realiza din
coloane având diametrul Ø=1,10 m, amplasate pe două şiruri. Acestea sunt
dispuse în plan în acelaşi mod ca şi în amonte, după o parabolă de gradul II,
urmată de un aliniament cu o înclinare de 1:4 care este racordat cu zona de
acostare cu un arc de cerc.
Mol central:
Este o construcţie din beton armat, ca şi în amonte, amplasată în axul şi
în faţa ecluzelor, simetrică faţă de ax şi cu forma de parabolă de gradul III,
care la capătul dinspre port se racordează cu un arc de cerc. Lățimea acestuia
la capătul dinspre ecluză este lățimea ecluzei plus lățimea bajoarelor acesteia.
Lungimea acestuia este aproximativ egala cu jumătate din lungimea
construcţiilor de dirijare.
Infrastructura molului central este proiectată a se realiza din coloane
având diametrul Ø=1,10 m, amplasate simetric de o parte şi de alta a axului
ecluzei.
Molul are 3 zone distincte: capul de mol, tronsonul curent şi zona
adiacentă ecluzei.
Suprastructura porturilor de aşteptare (construcţii de acostare, de
dirijare şi molul central) este conceputa diferit pentru cele 4 noduri
hidrotehnice. Astfel:
Pentru nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa:
Suprastructura (între cotele +10,70 şi +19,60 mrMB) este proiectată a
se realiza din 3 grinzi parament prefabricate din beton armat cu înălțimea de
2,10 m suprapuse, care se monolitizează în dreptul coloanelor dinspre apă,
formând stâlpi.
Fiecare stâlp transmite solicitările date din izbirea navelor coloanei
corespondente din şirul de la uscat, prin intermediul grinzilor şi a riglelor
transversale realizate din beton armat în cazul construcţiilor de acostare şi
dirijare.
Grinzile parament inferioare au formă de cutie cu peretele dinspre apă
de 25 cm grosime, înălţimea de 2,10 m, lăţimea de 1,00 m şi lungime de 9,00
m pentru construcţiile de acostare şi dirijare şi diferita pentru mol, lungimea
stabilindu-se în funcţie de distanţa între cele două ramuri ale parabolelor în
dreptul reazemelor. Grinda parament superioară are aceeaşi alcătuire cu cele
inferioare, cu singura deosebire că talpa superioară are o lățime de 1,80 m
pentru a asigura circulaţia în bune condiţii a oamenilor.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
53
I.3.b. Modificările fizice în perioada de exploatare:
În perioada de exploatare nu vor fi necesare activități de dragare,
excavare, etc.
I.3.c. Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare:
Nu se prevăd activități de dezafectare.
Această amenajare se consideră că va fi pe o perioadă
nedeterminată.
I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de
apă, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.):
În vederea realizării şenalului navigabil pe râul Argeş, pe toată
lungimea amenajată, urmează să se execute un volum total de excavaţii de
cca. 16,8 milioane m3, din care dragajele însumează cca. 5,5 milioane m
3.
Realizarea excavaţiilor necesită devieri succesive ale actualului curs al
râului, în limita secţiunii de scurgere a râului, fără afectarea unor suprafeţe
agricole sau silvice.
Pentru alte lucrări precum drenajul şi colectorul frontal, racordarea
văilor afluente, traversări peste râul amenajat, drumuri de acces la obiectivele
amenajării, etc. urmează să de mai excaveze un volum de cca. 7,1 milioane
m3.
Volumul digurilor rămase de executat în lungul amenajărilor de pe
Argeş, însumează 8,5 milioane m3, iar umpluturile pentru alte lucrări cca. 3,1
milioane m3.
Precizăm că digurile longitudinale prevăzute ca urmare a biefării
Argeşului se execută cu materiale provenite din excavaţiile rezultate din
adâncirea albiei şi regularizarea cursului Argeşului. Caracteristicile
geotehnice neomogene ale materialelor rezultate din excavaţii şi anume:
alternanţe de nisipuri cu pietrişuri mărunte şi argile nisipoase care, urmează
să fie utilizate în diguri, precum şi caracteristicile defavorabile din punct de
vedere al permeabilităţii straturilor de bază ale digurilor, impun măsuri de
impermeabilizare a taluzurilor acestora către apă şi realizarea unor ecrane
pentru reducerea exfiltraţiilor, precum şi alte măsuri pentru captarea şi
conducerea apelor aflate în exces.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
54
Taluzurile de săpătură şi cele ale digurilor au fost protejate cu soluţii
diferite pe biefuri şi tronsoane, avându-se în vedere condiţiile geologice,
geotehnice şi hidrogeologice ale fiecărei zone.
La stabilirea soluţiilor de apărare, protecţie şi consolidare a taluzurilor
s-a ţinut seama de nivelul apei faţă de terenul adiacent, de solicitările la care
sunt supuse lucrările, precum şi de diversitatea condiţiilor de teren pe
lungimea amenajării.
Pe biefurile amenajării s-au prevăzut:
apărări la piciorul taluzului cu rol de asigurare a stabilităţii pe
timpul scurgerii libere a apelor, cu saltele din fascine, prism din
piatră brută, respectiv saltele flexibile din beton prefabricate,
acoperite cu piatră brută, pe strat drenant din balast;
apărări pe taluzurile interioare ale digurilor cu rol de protecţie a
acestor taluzuri la solicitările hidrostatice şi hidrodinamice. Ele sunt
alcătuite din straturi drenante, filtru invers, peste care se execută
îmbrăcăminţi sub formă de pereu etanş (beton monolit), sau pereu
permeabil (plăci prefabricate), în funcţie de nivelul apei râului
amenajat faţă de terenul adiacent.
Separarea apărărilor aflate sub apă de cele la uscat se face printr-o
grindă din beton simplu, turnată pe loc.
Pe sectoarele unde nivelul apei în biefurile amenajării depăşesc cota
terenului înconjurător, fiind posibile exfiltraţii şi subinundarea terenurilor
limitrofe, s-au prevăzut protecţii impermeabile cu dale din beton turnat pe
taluzuri. În timp ce acolo unde nivelul apei se situează sub cota terenului
natural, protecţia taluzurilor deasupra nivelului apei este prevăzută în soluţie
permeabilă, din plăci prefabricate.
Lucrările de protecţie şi apărare a taluzurilor pe întreaga amenajare
însumează:
apărări impermeabile din beton turnat pe taluz cca. 1.530 mii m2;
apărări permeabile cu plăci din beton/saltele din beton cca. 2.100 mii m2.
Pentru diminuarea debitului exfiltraţiilor pe sub fundaţia digurilor a
fost aplicată soluţia cu ecran din noroi bentonitic autoîntăritor sau ecran din
beton. Volumul acestor ecrane însumează o suprafaţă totală de 1.435 mii m2.
La nodurile hidrotehnice NH1 … NH4 de pe Argeşul amenajat, în etapa
anterioară, s-a executat cea mai mare parte a radierelor ecluzelor, o parte
însemnată din infrastructura centralelor hidroelectrice, precum şi fundaţiile,
respectiv o parte a pilelor şi culeelor de la barajele stăvilar. Lucrările realizate
şi abandonate au suferit, după 1990, agresiuni şi deteriorări însemnate, astfel
că, în afară de refacerea organizării tehnologice se impun măsuri constructive
concretizate în:
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
55
îndepărtarea materialului depus pe suprafeţele betonate, precum şi a
stratului de beton alterat pe o adâncime de minim 10 cm;
refacerea şirurilor verticale de armătură prin spargerea betonului pe
cca. 60 cm adâncime şi înnădirea armăturilor prin suduri în cochilie
în secţiuni decalate;
refacerea etanşărilor distruse/vandalizate utilizând materiale şi
soluţii noi, folosite cu bune rezultate la alte lucrări.
Pentru finalizarea uvrajelor din nodurile hidrotehnice de pe Argeş,
urmează ca în barajele deversoare, hidrocentrale şi ecluze, inclusiv lucrările
auxiliare să se toarne un volum total de beton şi beton armat însumând cca.
450 mii m3 şi să se monteze un volum total de echipamente, utilaje şi
construcţii metalice de 17,5 mii tone.
I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale
protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la
implementarea planului/proiectului:
Nu vor fi folosite resurse naturale din cadrul Siturilor NATURA 2000
– ROSPA0022/ROSCI0043 – COMANA și ROSPA0038 – DUNĂRE –
OLTENIȚA
I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa
unde sunt depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a
acestora:
I.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER
Date generale privind clima și condițiile meteorologice
Localizarea geografica, în partea de sud a tarii, împreună cu relieful de
lunca constituie unul din factorii importanți care trasează nota caracteristica a
climatului acestui teritoriu. Particularitățile climatice și topoclimatice ale
Dunării în acest sector se înscriu pe fondul climatului temperat de tranziție în
care pendulează influente de ariditate din partea estica a teritoriului.
Acest climat se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitații
reduse, uneori sub forma de averse, ierni foarte geroase, adesea cu viscole
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
56
puternice și perioade de încălzire frecvente ce duc la discontinuități în
distribuția temporara și teritoriala a stratului de zăpadă.
Cercetările valorilor cantitative și calitative a elementelor climatice și
reliefarea particularităților specifice climei se bazează pe datele rezultate din
observațiile efectuate la Stația Meteorologica Oltenița.
Conform hărţii cu repartiţia tipurilor climatice pe teritoriul României,
cuprinsă în STAS 1709/1-90, zona amplasamentului se situează la “tipul
climatic I”.
Acestei zone îi corespunde un indice de umiditate Thornthwaite (Im) =
- 20…0.
Adâncimea maximă de îngheţ a terenului natural conform STAS 6054
/77 este 0,70-0,80m.
Conform SR 174-1/octombrie 2008, amplasamentul canalului se
situează în “zona caldă”.
temperatura medie anuală intre 100
÷ 11,20
C;
temperatura medie lunară (iarna) intre -2,60
÷ -3,70
C;
temperatura medie lunară (vara) intre +21,60
÷ +22,90
C;
temperatura maximă (vara) + 410
C;
temperatura minimă (iarna) - 320
C;
numărul zilelor cu temperatură minim temperatură minimă intre -
100
C (nopţi geroase) şi 00
C (zile de iarnă) – cca.12-16 zile;
numărul zilelor cu temperatură minimă intre -100
C şi 00
C (zile de
iarnă) sunt în medie intre 25-29 0
C;
În perioada rece, cu valori negative, umiditatea este cea mai ridicată
din cursul anului, oscilând intre 83% şi 93%. Pe măsura creşterii temperaturii
aerului, în lunile de primăvară şi vară umiditatea scade treptat ajungând în
lunile iulie-august la 68%-70%, după care încep să crească din nou.
Surse de poluare specifice activităţilor de construcţie
Execuţia lucrărilor proiectate necesită folosirea unui parc de utilaje care
sunt surse de poluare a aerului.
Substanţele poluante specifice sunt CO, NOx, SO2, COV (compuşi
organici volatili), CH4, CO2, etc. rezultaţi din arderea carburanţilor în motoare
şi pulberi în suspensie şi sedimentabile, rezultate din circulaţie şi din
vehicularea materialelor.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
57
Surse de poluare specifice activităţilor de operare
Poluarea aerului este determinată de arderea carburanţilor în motoarele
utilajelor portuare şi mijloacele de transport (CO, NOx, SO2, etc.), pe de o
parte şi de circulaţia auto şi vehicularea materialelor (pulberi) pe de alta parte.
Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer
Pentru reducerea poluării aerului cu noxe rezultate din gazele de
eşapament, măsurile eficiente se referă la:
Folosirea, atât pe şantierul de construcţii cât şi în activităţile de
încărcare, descărcare şi transport mărfuri/materiale, unor utilaje şi
mijloace de transport performante, adecvate ca eficienţă şi cu
consumuri specifice reduse de carburant. Este indicată folosirea
unor utilaje ce respectă normele EURO;
Starea tehnică a utilajelor şi mijloacelor de transport trebuie
verificată periodic;
Pe căile de acces, pe unde circulă autocamioanele, se va realiza
ciclic o stropire în vederea reducerii până la anulare, a poluării cu
praf a zonei.
Pentru reducerea poluării aerului cu pulberi, în suspensie şi/sau
sedimentabile, se recomandă adoptarea următoarelor măsuri:
Folosirea camioanelor acoperite cu prelată pentru transportul
materialelor pulverulente, susceptibile antrenării/spulberării de vânt;
Folosirea prelatelor este indicată şi pentru protecţia temporară a
unor depozite de acţiunea vântului;
Pentru materiale inerte, stropirea cu apă reprezintă o soluţie de
reducere a antrenării de vânt a particulelor fine;
Este utilă monitorizarea calităţii aerului, în special a poluării cu
pulberi.
I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL
Condiții geomorfologice şi pedogeografice locale
Studiile privind geologia şi hidrogeologia zonei executate în perioada
1982 – 1984, precum şi studiile geotehnice au fost amplificate şi completate
cu foraje şi puţuri de prospectare executate în amplasamentele nodurilor
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
58
hidrotehnice, ale porturilor, pe traseul canalului şi al digurilor, în vederea unei
corecte dimensionări a lucrărilor.
Aşa cum s-a precizat, studiile geologice au evidenţiat faptul că, din
punct de vedere stratigrafic, situaţia este deosebit de complexă, pachetele
litologice fiind greu individualizate, atât pe orizontală, cât şi în adâncime.
Depozitele litologice în care se va executa canalul navigabil şi pe care se vor
funda construcţiile hidrotehnice, aparţin cuaternarului, fiind reprezentate pe
zona dintre Dunăre şi Budeşti, prin argile, mâluri şi nisipuri fine şi de nisipuri
cu pietrişuri şi argile, pe zona din amonte de Budeşti.
Fundarea lucrărilor canalului se realizează în condiţii dificile, în special
pe zonele cu argile mâloase şi nisipuri saturate refulante care, pe lângă
capacitatea portantă scăzută, prezintă şi fenomene de instabilitate
hidrodinamică. Ţinând seama de prezenţa nisipurilor fine saturate, precum şi
de intensitatea seismică a zonei, există pericolul lichefierii acestora sub
efectul vibraţiilor produse de seisme. Probabilitatea apariţiei unor cutremure
de pământ, cu grad mai mare de 7,a fost pusă în evidenţă şi de studiul
întocmit pentru zona respectivă, de către Centrul de fizică a pământului şi
seismologie. Rezultă astfel necesitatea ca dimensionarea construcţiilor din
nodurile hidrotehnice fundate pe astfel de terenuri să ţină seama de aceste
aspecte.
Studiile geotehnice şi determinările făcute pentru stabilirea
caracteristicilor fizico-mecanice ale pământurilor din lungul traseului
amenajărilor, au permis stabilirea înclinării taluzurilor, în funcţie de înălţimea
digurilor sau adâncimea săpăturilor, precum şi evaluarea tasărilor terenului de
fundaţie şi a digurilor.
Studiile hidrogeologice au pus în evidenţă faptul că apa freatică se află
cantonată în straturile permeabile sub formă de unul până la trei orizonturi, cu
niveluri libere sau slab ascensionale, cu variaţii în timp, funcţie de regimul
hidrologic al râurilor Argeş şi Dâmboviţa, precum şi al precipitaţiilor locale.
Regularizarea şi biefarea celor două râuri, conduce la modificarea nivelurilor
apei şi la schimbarea actualului regim freatic şi anume: coborârea nivelurilor
apelor subterane pe zonele cu canalul realizat numai în săpătură şi ridicarea
acestora, acolo unde apa din canal, se află deasupra terenului înconjurător.
Pentru a preveni pierderile mari de apă din canal şi subinundarea terenurilor
agricole riverane, se impune realizarea unor ecrane de etanşare cu
impermeabilizarea taluzurilor interioare ale digurilor şi prevederea unor
lucrări de drenaj în spatele acestora.
Dată fiind complexitatea procesului de scurgere a apelor subterane în
regim modificat, prin realizarea lucrărilor,este necesară adâncirea, în
continuare, a studiilor hidrogeologice, pentru precizarea cantitativă a
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
59
modificărilor intervenite, stabilirea bilanţului real al pierderilor şi
cuantificarea aportului de apă pe biefuri, precum şi aprecierea influenţei
asupra calităţii apelor subterane. Studii speciale sunt necesare şi în situaţia
când apa captată urmează să fie folosită ca apă potabilă.
Pentru amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa şi realizarea unei căi
navigabile între capitala ţării şi Dunăre au fost întocmite planuri topografice
la scările: 1:200.000; 1:50.000; 1:25.000; 1:5000 şi 1:2000. Aceste planuri au
la bază ridicări aerofotogrammetrice cu zboruri efectuate în toamna
anului1983 şi primăvara 1984.
Pentru amplasamentul unor obiective mai importante precum nodurile
hidrotehnice şi porturile canalului au fost efectuate ridicări topografice şi
întocmite planuri scara 1:1000 şi/sau 1:500, respectiv 1:100.
Studiu geotehnic elaborat de în anul 2009, S.C. IPTANA S.A.Bief ”0”
Lucrările geologice executate pentru traseul canalului au constat în
prospecţiuni geologo-tehnice, foraje geologice (mecanice şi manuale),
penetrări statice, puţuri pentru determinări “în situ”, foraje hidrotehnice,
lucrări geofizice (Sondaje Electrice Verticale (SEV-uri), determinări
radiometrice ale greutăţii volumetrice în teren, măsurători seismice în foraje
şi în suprafaţă), analize geotehnice de laborator, chimismul apei
subterane,etc.) şi care se regăsesc atât în rapoartele geologice elaborate de
ISPIF (pentru diferite faze de proiectare) cât şi în planurile de situaţie,
respectiv secţiunile geolitologice longitudinale elaborate la diferite faze de
proiectare .
Stratificaţia terenului întâlnită în foraje prezintă o mare varietate
litologică atât în plan orizontal cât şi în plan vertical. Astfel, din corelarea
profilelor de foraj s-a constatat prezenţa din punct de vedere genetic a
“formaţiunii acoperitoare cuaternare” reprezentată atât printr-un complex de
formaţiuni coezive (argile grase, argile, argile prăfoase şi prafuri argiloase
gălbui, pe alocuri cafenii –brune în general “plastic –consistente” cu
concreţiuni calcaroase şi incluziuni mâloase discontinui, dezvoltat cu
precădere la suprafaţa terenului, prezentând grosimi cuprinse între 3,8m şi
21,5m (frecvent peste 8m) cât şi de formaţiuni necoezive alcătuite
granulometric din nisipuri fine şi mari, gălbui sau cenuşii, foarte uniforme,
până la neuniforme, uneori cu liant argilos –prăfos şi pietriş rulat, cu rar
bolovăniş, localizat în baza complexului argilos –prăfos.
Formaţiunea de Colentina (Co) (pleistocen superior) reprezintă un
orizont întâlnit în foraje pe întreg traseul canalului, începând din zona
localităţii Olteniţa şi până în localitatea Mihăileşti.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
60
Din documentaţiile de arhivă rezultă că penetrările statice executate cu
aparatul “Labotest” (prevăzut cu con de 3,5cm) în au indicat că, de la
suprafaţa terenului până la adâncimi de 7m….14m se dezvoltă pământurile
argiloase – prăfoase coezive cu Ep=2….22x102 kPa, ceea ce relevă în
general, caracterul ”plastic consistent” uneori „plastic moale” al acestora, la
diferite niveluri, pe grosimi de ordinul 1,5m, cu Rp=30…100x102 kPa
datorate unor intercalaţii nisipoase.
Penetrările statice executate în depozitele necoezive nisipoase, indică o
rezistenţă la penetrare pe con Rp=40….140x102 kPa ceea ce caracterizează
depozitul ca fiind, în general, cu “îndesare medie”.
Complexul “rocii de bază” este reprezentat litologic (în bieful nr.1)
prin calcare de vârstă cretacică (Cr) ce au fost întâlnite la adâncimile de 18,4-
37,5m, sau prafuri argiloase cu zone nisipoase şi placi calcaroase (P3 –
Dacian) precum şi argile marnoase (P2 – Ponţian). În continuare, lucrările de
foraje (amplasate spre localitatea Budeşti) au întâlnit şi argile marnoase
ponţiene (P) situate la adâncimea de 26,3m. Menţionăm că simbolurile (Cr) şi
(P) indică vârsta formaţiunii geologice evidenţiată în secţiunile geologice (şi
pe hărţile geologice sc. 1:200000 ale regiunii).
Din punct de vedere al condiţiilor hidrogeologice, trebuie reţinut că în
acest bief (vezi secţiunile geolitologice longitudinale) apa subterană este
cantonată în aluviunile formaţiunii de Colentina alcătuite cu precădere din
nisipuri (în special în aval, către Dunăre) şi nisipuri cu pietriş şi bolovăniş
(grosimi medii de cca.10m) ce prezintă frecvente intercalaţii lenticulare de
argile prăfoase.
Menţionăm că în coperişul stratului aluvionar apare complexul argilos
– prăfos – nisipos, cu grosimi de 5-20m cvasipermeabile, iar în baza
acviferului a fost interceptată roca de bază reprezentată fie prin calcare (vârstă
cretacică) în aval (spre Dunăre), fie prin argile marnoase în amonte.
Nivelul apei freatice prezintă caracter ascensional cu variaţii
dependente de factorii de influenţă naturali (regimul pluvial şi cel hidrologic
local al râului Argeş şi al fluviului Dunărea).
Zonarea seismica zona bief ”0”
Din punct de vedere seismic, conform STAS 11100/1-93
“Macrozonarea seismică a României”, pentru traseul canalului pentru Bieful
0 și Bieful 1 se încadrează în macrozona de grad 71 ( între localităţile Olteniţa
– Budeşti - Copăceni);
Conform „Codului de proiectare seismică pentru clădiri” indicativ
P100/2006, traseul canalului cuprins zonei Olteniţa – Budeşti, respectiv
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
61
Bieful 0 şi Bieful 1, îi corespunde o acceleraţie a terenului (ag) = 0,20 g cu o
perioadă de colţ Tc=1,0 sec.
Studiu geotehnic elaborat în anul 2009 de SC IPTANA SA bief ”3”
Lucrările geologice executate pentru traseul canalului au constat în
prospecţiuni geologo-tehnice, foraje geologice (mecanice şi manuale),
penetrări statice, puţuri pentru determinări “în situ”, foraje hidrotehnice,
lucrări geofizice (Sondaje Electrice Verticale (SEV-uri), determinări
radiometrice ale greutăţii volumetrice în teren, măsurători seismice în foraje
şi în suprafaţă), analize geotehnice de laborator, chimismul apei
subterane,etc.) şi care se regăsesc atât în rapoartele geologice elaborate de
ISPIF (pentru diferite faze de proiectare) cât şi în planurile de situaţie,
respectiv secţiunile geolitologice longitudinale elaborate la diferite faze de
proiectare.
Stratificaţia şi caracteristicile geotehnice ale terenului “Complexul rocii de bază” interceptat în foraje (la cote ce nu
influenţează execuţia canalului) este reprezentat de Formaţiunea de Râmna
(R) – (de vârstă Dacian superior – Romanian mediu) reprezentată litologic
prin argile grase, argile calcaroase cenuşii cu intercalaţii de argile cărbunoase
negre cu grosimi de peste 80m. Peste suprafaţa erodată a acestor argile este
depusă o serie sedimentară aluvionară reprezentată prin nisipuri şi pietrişuri
cu intercalaţii subţiri de argilă de vârstă Romanian – mediu - inferior ce sunt
incluse în Formaţiunea de Grădiştea (G) (ambele de vârstă pliocenă).
Începând cu km 57 se constată o afundare a depozitelor „rocii de bază”
(fundamentului) din aval către amonte (pe direcţia nord) astfel că sub
aluviuni, apar succesiv depozite din ce în ce mai noi, iar grosimea nisipurilor
cu pietriş pliocene creşte de la 1-2m, la 50-60m.
Această afundare se observă până în zona localităţii Mogoşeşti unde se
produce o ridicare a „rocii de bază” (fundamentului) spre amonte, fapt ce
aduce din nou Formaţiunea de Grădiştea în contact cu aluviunile Argeşului în
zona localităţii Copăceni.
Pe un tronson (zona biefului nr. 3) traseul canalului se caracterizează
prin asimetria malului drept (care este mai înalt cu cca. 24-27m) faţă de
nivelul luncii râului Argeş.
Aici au fost puse în evidenţă un sector aval (apărat de eroziunea râului
Argeş, fără izvoare) şi un sector amonte (km 59+400 ÷ 60+00) care este
supus eroziunii Argeşului şi în care apar izvoare (situate puţin peste cota
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
62
luncii Argeşului) şi alunecări de teren actualmente stabilizate (observabile la
suprafaţă ca teren frământat în zona Grădiştea - Mogoşeşti).
În sectorul amonte, lucrările de foraj au pus în evidenţă (din punct de
vedere geologic) depozite loessoide cu intercalaţii de soluri fosile, ce aparţin
Formaţiunii de Bărăgan (B) de vârstă pleistocen superioară. Sub depozitele
loessoide au fost întâlnite în foraje argile cafenii roşcate grase, cu oglinzi de
fricţiune, ce aparţin Formaţiunii de Uzunu (U) (pleistocen inferior - mediu).
În concluzie, “formaţiunea acoperitoare” este reprezentată de depozitele
loessoide ale Formaţiunii de Bărăgan (pleistocen superior), depozitele
argiloase ale Formaţiunii de Vasilaţi (pleistocen mediu-inferior) şi cele ale
Formaţiunii de Uzunu (Pleistocen inferior).
Stratificaţia descrisă în sectorul amonte (aparţinând zonei înalte),
repauzează parte pe Formaţiunea de Grădiştea (G) de vârstă pliocenă -„roca
de bază”, (reprezentată litologic prin două pachete alcătuite din nisipuri fine
la medii şi mari, cu pietriş mic şi zone cimentate cu intercalaţii de pământuri
coezive (argile prăfoase)) parte pe Formaţiunea de Vasilaţi (reprezentată de
argile prăfoase şi prafuri nisipoase cu intercalaţii grezoase) şi respectiv pe
formaţiunea de Frăteşti (pleistocen inferior).
Din punct de vedere hidrogeologic în acest bief au fost evidenţiate
următoarele caracteristici:
dezvoltarea depozitelor necoezive a două strate acvifere: freatic
superior, aparţinând formaţiunii de Colentina şi stratul acvifer
inferior, aparţinând formaţiunii Grădiştea şi parţial formaţiunii
Frăţeşti;
stratul freatic superior, constituit preponderent din nisipuri cu
pietriş, prezintă grosimi medii de 10-12 m, are nivel liber stabilizat
în perioada studiilor la adâncimi 0,5-4,0m de la suprafaţa terenului.
stratul acvifer inferior, aflat în legătură hidraulică directă cu cel
superior, în partea din aval a biefului şi respectiv este separat de
acesta printr-un orizont argilos în partea din amonte, constituit din
nisipuri cu rar pietriş, pe alocuri cu liant argilos-prăfos (cu grosimi
de 11 - 13 m) şi niveluri de apă cu caracter liber sau ascensional, în
funcţie de prezenţa sau absenţa intercalaţiei argiloase mai sus
amintită;
în aval de km 57 cele două acvifere sunt în legătură directă;
în baza complexului acvifer este situat patul impermeabil de natură
predominat argilo-marnos, pe alocuri prăfos ce aparţine
formaţiunilor Râmna şi Grădiştea, interceptat în majoritatea
forajelor la adâncimi de 20-30 m.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
63
Din interpretarea secţiunilor geolitologice longitudinale anexate,
rezultă două sectoare diferite de influenţă viitoare a canalului asupra
terenurilor limitrofe de luncă, după cum urmează:
cel din aval, în care nivelul de retenţie al apei în canal este situat
deasupra terenului actual (unde sunt posibile pierderi de apă din
canal prin infiltraţii pe sub diguri având ca efect subinundarea
terenurilor agricole adiacente şi a unor localităţi din zonă);
cel din amonte, în care nivelul de retenţie al apei în canal este situat
la nivelul canalului (sub cota terenului de luncă) în care canalul va
avea rol drenant mai accentuat (fenomen asociat cu o coborâre a
nivelurilor freatice din luncă şi o posibilă apariţie a fenomenelor de
antrenare hidrodinamică a materialelor fine din aluviunile luncii
Argeşului).
Aceste efecte se pot preveni prin executarea unor lucrări de etanşare şi
drenaj în lungul digurilor marginale.
Zonarea seismica bief ”3”
Din punct de vedere seismic, conform STAS 11100/1-93
“Macrozonarea seismică a României”, pentru traseul canalului pentru Bieful
3 se încadrează în macrozona de grad 71 ( între localităţile Olteniţa – Budeşti -
Copăceni).
Conform „Codului de proiectare seismică pentru clădiri” indicativ
P100/2006, traseul canalului se încadrează (pe tronsonul cuprins între
localitatea Budeşti (amonte) şi localitatea Mihăileşti) în zona de hazard
seismic corespunzătoare unei acceleraţii a terenului (ag)=0,24 g (pentru
cutremure cu interval mediu de recurenţa (IMR) de 50 şi100 ani) căreia îi
corespunde o- perioadă de colţ Tc=1,6 secunde, în timp ce zonei Olteniţa –
Budeşti îi corespunde o acceleraţie a terenului (ag) = 0,20 g cu o perioadă de
colţ Tc=1,0 sec.
Din punct de vedere seismic, conform STAS 11100/1-93
“Macrozonarea seismică a României”, nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa, nodul
hidrotehnic NH2 Budeşti şi nodul hidrotehnic NH3 Gostinari se încadrează la
macrozonă de grad 71, iar nodul hidrotehnic NH4 Varlaan se încadrează la
macrozonă de grad 81.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
64
Surse de poluare specifice activităţilor de construcţie
Din punct de vedere al mediului, factorul „sol”, în cazul lucrărilor de
amenajare a râului Argeș este nerelevant, deoarece acestea se realizează pe
suprafețe neproductive. De asemenea majoritatea lucrărilor necesare pentru
realizarea nodurilor hidrotehnice au fost executate acum urmând să fie
reabilitate.
În zona de realizarea a Portului Oltenița vor fi lucrările de săpături
preconizate în etapa de execuție vor avea doar un impact mecanic asupra
solului, în zona malului, fără a favoriza apariția eroziunilor sau șiroirilor.
Lucrările proiectate pentru modernizarea portului (rețeaua de
canalizare, refacerea pereului) asigură o protecţie corespunzătoare solului,
inclusiv în cazul deversării accidentale a unor substanţe poluante.
Surse de poluare specifice activităţilor de operare
Nu va exista o populare a solului în perioada de operare
Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol
Măsurile de reducere a impactului asupra solului în zona ariilor
protejate sunt cele strict legate de gestionarea deșeurilor.
În ariile protejate tranzitate de aceste lucrări de amenajare nu se vor amplasa
organizări de șantier.
I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APĂ
Bazinul hidrografic al râului Argeş însumează 12.590 km2. El se
caracterizează printr-o curgere neuniformă în timp, cu regim torenţial, ceea ce
impune rezolvarea unor probleme complexe şi dificile privind gospodărirea
apelor. Resursele de apă ale bazinului hidrografic sunt modeste în raport cu
ale altor râuri din ţară şi reprezintă doar 5,5% din totalul resurselor cursurilor
de apă interioare, în timp ce populaţia din bazin reprezintă 15,2%, producţia
globală este de 21%, iar potenţialul irigabil 7% din totalul pe ţară.
Din studiile şi datele comunicate în etapa respectivă de către CNA
rezultă că debitele de calcul şi de verificare, ce urmau să fie luate în
considerare la dimensionarea construcţiilor amenajărilor de pe Argeş, sunt
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
65
cele din tabelul 6, corespunzătoare etapei “după 1995”, prezentate în tabelul
ce urmează.
Tabelul 6
Nr.
crt. Secţiunea
Debite în m3/s corespunzător asigurării de:
1% 0,1% 0 1 2 3
1. NH5 (aval Brezoaiele) 1.350 1.600
2. NH4 şi NH3 (aval Dumitrana) 1.625 1.880
3. NH2 (aval confluenţa Neajlov) 1.825 2.250
4. NH1 (aval confluenţa Dâmboviţa) 1.900 2.320
Se menţionează că, în regim natural, în situaţia când lucrările de
amenajare a bazinului hidrografic vor fi realizate doar parţial, debitele de
calcul cu asigurarea de 1% au valori de 1.720 până la 2.250 m3/s, iar cele de
verificare cu asigurarea de 0,1% au valori cuprinse între 2.910 şi 3.750 m3/s.
Din cele comunicate de Consiliul Naţional al Apelor rezulta că, până în anul
2000, vor fi realizate în întregul bazin hidrografic lucrările care să asigure
atenuarea debitelor la valorile de calcul şi de verificare comunicate.
Regimul aluvionar al râului Argeş a fost analizat, pornind de la situaţia
naturală şi ţine seama de stadiul actual al amenajărilor din bazinul
hidrografic, precum şi de ipoteza realizării lucrărilor propuse în schema
cadru. A rezultat că, în situaţia anului 1989, Argeşul transporta în aval de
secţiunea Mihăileşti, un volum anual de aluviuni de ordinul a 0,4 – 3,0
milioane tone, funcţie de regimul precipitaţiilor în bazin. Realizarea lucrărilor
prevăzute în schema cadru de amenajare, are ca efect o diminuare cu
aproximativ 50% a transportului aluvionar.
Pentru reducerea volumului de aluviuni ce ajung pe zona amenajată, s-
a prevăzut realizarea unui lac tampon, în amonte de secţiunea Mihăileşti, cu
rol complex de gospodărire a apelor, de atenuare a viiturilor, de reţinere
parţială a debitului solid şi de preluare a afluxurilor mari de aluviuni din anii
ploioşi.
În perioada 2009 - 2010 au fost reluate şi dezvoltate studiile
hidrologice, hidraulice şi de gospodărire a apelor pentru cursul inferior
al râurilor Argeş şi Dâmboviţa în regim amenajat. Principalele concluzii
ale acestor studii sunt prezentate în cele ce urmează.
Debitele maxime în regim amenajat de scurgere, cu probabilitatea de
depăşire de 5%, 1% şi 0,1%, în 4 secţiuni caracteristice pentru râul Argeş aval
de lacul Mihăileşti – Cornetu, sunt prezentate în tabelul 7.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
66
Tabelul 7
Nr.
crt. Secţiunea
Debite în m3 corespunzător asigurării de:
5% 1% 0,1%
1. Aval acumularea Mihăileşti (NH5) 570 1.295 2.250
2. Aval confluenţa cu râul Neajlov 590 1.320 2.255
3. Aval confluenţa cu râul Sabar 750 1.540 2.580
4. Aval confluenţa cu râul Dâmboviţa 900 1.700 2.760
Valorile debitelor maxime în regim amenajat de scurgere pe râul
Dâmboviţa în 4 secţiuni caracteristice pentru debite cu probabilitatea de
depăşire de 5%, 1% şi 0,1% sunt prezentate în tabelul 8.
Tabelul 8
Nr.
crt. Secţiunea
Debite în m3 corespunzător asigurării de:
5% 1% 0,1%
1. Aval confluenţa cu râul Colentina 130 160 200
2. Aval confluenţa cu râul Colentina 195 260 345
3. Aval confluenţa cu râul Pasărea 195 260 345
4. Aval confluenţa cu râul Argeş 191 255 338
Studiile şi calculele întocmite au permis să se determine nivelurile,
respectiv curbele suprafeţei libere a apei în profil longitudinal pe fiecare bief,
pentru debitele maxime cu probabilitatea de depăşire de 0,1%, 1%, 2%, 5%,
10% şi Qmed, în situaţia când aceste debite sunt tranzitate prin uvrajele
proiectate la nodurile hidrotehnice de pe cursurile inferioare ale celor două
râuri.
Nivelurile şi curbele suprafeţei libere a apei pe fiecare din biefurile
amenajărilor permit dimensionarea corectă a digurilor şi adoptarea unor
soluţii constructive corecte, fundamentate tehnic şi economic privind
protecţiile şi apărările prevăzute pe taluzurile interioare ale amenajărilor.
În cadrul studiului întocmit a fost analizată şi au fost întocmite documentaţiile
necesare privind optimizarea modului de funcţionare a echipamentelor
hidromecanice în situaţia tranzitării debitelor cu probabilitatea de depăşire de
0,1%, 1%, 2%, 5%, 10% şi Qmed cu scopul menţinerii nivelurilor maxime,
respectiv minime, de exploatare, în funcţie de condiţiile şi de regimul
hidrologic.
Studiul conţine, de asemenea, calcule de gospodărire a apelor şi bilanţ,
având la bază documentaţia INHGA nr. 5/2010 privind matricele debitelor
medii lunare pe perioada 1955 – 2005 în diverse secţiuni cumulative de calcul
pe râul Argeş pe sectorul Vidraru – Dunăre şi afluenţi.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
67
Instalații de alimentare cu apa și canalizare
Portul Oltenița cuprinde următoarele obiecte ce sunt tratate în cadrul
lucrărilor de alimentare cu apa și canalizare:
- Clădire multifuncțională (gara fluviala + administrație), ;
- Clădire atelier+grup social;
- Gospodărie de apa;
- Stație de epurare monobloc Q=15 m3/ zi;
- Separator de produse petroliere pentru platforma;
Sursa de apa potabila pentru alimentarea consumatorilor din incinta
portului va fi un put forat Ø 4”, nou, cu adâncimea H = 100 m. Puțul va fi
echipat cu o pompa submersibila având caracteristicile: Q=6mc/h,
H=85mCA, N=3kW.
Obiectivul va fi prevăzut cu rezervor de apa cu capacitatea de 200 m3
cuplat cu stație de pompe și hidrofor. Capacitatea rezervorului a fost calculata
pentru a păstra rezerva intangibila de apa pentru combaterea incendiilor cu
hidranți interiori și exteriori, precum și rezerva de apa potabila pentru
alimentarea navelor și a consumatorilor din incinta portului.
Stația de pompe și hidrofor va fi echipată cu:
- Grup de pompare pentru consum menajer având caracteristicile:
o Q=20mc/h H=58mCA N=3x2,2kW
- Grup pompare incendiu
o Q=40mc/h H=58mCA N=2x5,5kW
- Pompa basa
o Q=12mc/h H=7mCA N=1 kW
- Ventilator axial
o Q=200m3/h; H=8mmCA; N=0,3 kW
- Recipient hidrofor 1000 l
- Instalații de tratare a apei
Rețeaua de distribuție a apei va fi comuna pentru consum menajer și
incendiu, va avea o lungime de circa 600 m și se va realiza din conducte de
polietilena de înaltă densitate cu diametrul 50÷125 mm.
Rețeaua de apa va alimenta clădirea multifuncțională și clădirea
atelier+grup social.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
68
În jurul clădirii multifuncționale rețeaua de apa va fi inelara. Din inelul
de incendiu vor fi alimentați hidranții interiori Dn 50 și hidranții exteriori Dn
65.
Pentru alimentarea navelor cu apa s-au prevăzut cămine de cheu cu
hidranți Dn 65, amplasate în zona frontului de așteptare a navelor .
Pentru combaterea incendiilor s-a prevăzut, ca varianta de rezerva,
utilizarea apei brute din râul Argeș . Pentru aceasta s-au prevăzut o priza de
mal și o motopompa cu debitul de 10 l/s.
Apele uzate menajere de la clădirea multifuncțională vor fi preluate
printr-o rețea de canalizare menajera gravitațională Dn 200 , care le transporta
către stația de epurare mecano-biologică .
Pentru fiecare clădire a atelierelor s-a prevăzut cate o stație de pompare ape
uzate, care va pompa apele uzate către stația de epurare.
Stația de epurare mecano-biologică are capacitatea de 15 m3/ zi și este
compusă din:
- cămin genizare pompare, V=9m3 echipat cu doua pompe
submersibile pentru ape uzate având Q=9m3/h, H=5 mCA
- modul de epurare Q= 15 m3/ zi
- cămin de control
Apa epurată va fi descărcată gravitațional în râul Argeș prin gura de
vărsare în emisar.
Lungimea totală a rețelelor de canalizare gravitaționale va fi de 300m.
Lungimea totală a rețelelor de canalizare sub presiune va fi de 250m.
Apele descărcate în emisar vor îndeplini condițiile de calitate din
Normativul NTPA 001/2002.
În zona de sud s-au prevăzut rețele de canalizare pluviala gravitaționale
având Dn 300-400mm , în lungime totala de 450m. Aceste rețele preiau apele
pluviale aferente acoperișului clădirii multifuncționale și apele pluviale
aferente platformelor de parcare. Descărcarea apelor pluviale se va face
gravitațional în râul Argeș prin gura de vărsare în emisar. Înainte de
descărcarea în emisar apele pluviale aferente platformelor de parcare vor fi
trecute printr-un separator de produse petroliere .
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
69
Surse de poluare specifice activităţilor de construcţie
În mod normal, activităţile de construcţii specifice pentru amenajarea
șenalului navigabil nu sunt poluante pentru apele subterane.
Lucrările proiectate (umpluturi de material granular - balast sau piatră
sparta, betoane, pereuri, etc.) folosesc materiale inerte, nepericuloase din
punct de vedere al poluării apelor.
O poluare a acviferului freatic în perioada de construcţie a lucrărilor de
extindere a portului Oltenița se poate produce numai în cazuri de accidente cu
pierderi semnificative de carburanţi, ulei de motor sau alte substanţe
periculoase.
Aceste situaţii accidentale sunt vizibile şi este sarcina constructorului
de a lua toate măsurile pentru evitarea producerii și de a interveni prompt
pentru depoluarea zonei.
Ca măsură radicală de intervenţie, poate fi avută în vedere îndepărtarea
terenului contaminat și transportarea acestuia la o firmă specializată în
decontaminare.
Rețelele de alimentare cu apă se vor executa din țeavă de polietilena de
înaltă densitate (PEID), îmbinate cu fitinguri sudate și de compresiune,
asigurând o buna etanșeitate.
Pentru toate construcțiile subterane aferente rețelelor de apa (cămine de
vane stații de pompare) s-au prevăzut lucrări de asigurare a etanșeității
(hidroizolații , tencuieli).
Apele evacuate sunt tratate înainte de descărcarea acestora în emisar.
Apele pluviale colectate de pe platformele de parcare vor fi trecute printr-un
separator de nămol și produse petroliere , iar apele uzate menajere sunt
epurate în stații de epurare mecano-biologice .
Folosirea pentru canalizări a conductelor din PVC cu îmbinări etanșe
împiedica producerea exfiltratiilor și în consecinţa nu sunt poluate solul și
pânza freatica.
Documentaţia tehnica și economica prevede transportarea pământului
excedentar și a deșeurilor rezultate din execuţia lucrărilor, în locuri stabilite de
comun acord cu autoritățile .
Prin lucrările prevăzute în prezenta documentaţie se asigura protecţia
mediului în toate componentele sale.
Surse de poluare specifice activităţilor de operare
Sursele de poluare în perioada de operare/funcționare a Canalului
Dunăre-București și a portului pot fi doar accidentatele, prin apariția
deversărilor de apa uzata menajera sau alte substanțe (combustibil, substanțe
de altă natura, etc.) de la ambarcațiunile ce vor tranzita acest canal.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
70
Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apă
În cadrul managementului apelor uzate se vor avea în vedere
următoarele:
Depozitele de materiale (piatră, betoane, nisip şi alte tipuri de materiale) vor
fi închise sau acoperite, astfel neexistând pericolul împrăştierii în atmosferă şi
depunerii pe sol, infiltrarea acestora în apele subterane prin intermediul apei
pluviale fiind exclusă;
- Carburanţii şi produsele chimice vor fi stocate în celule etanşe;
- Adoptarea de măsuri privind bunul management al deşeurilor,
respectiv colectarea şi depozitarea în condiţii de siguranţă a
deşeurilor;
- Platforme betonate în spatele cheurilor, cu pante de scurgerea apelor
spre incinta portului;
- Drumuri de acces întreținute;
- Rigole de colectare a apelor din precipitaţii;
- Bazin de decantare și separator de produse petroliere amplasat pe
rigola de evacuare a apelor de şiroire;
- Delimitarea zonei de lucru, atât pe uscat dar mai ales pe apă, prin
balize permanente de semnalizare, care să dirijeze circulaţia navală
din apropierea zonei portuare Oltenița, pentru evitarea unor
accidente de navigaţie.
- Măsuri de exploatare/operare, în sarcina operatorului portuar,
cuprind:
- Măsuri de reducere la maxim a pierderilor la operare;
- Colectarea deşeurilor şi transportul acestora la gospodăria de
salubritate;
- predarea la uscat a deşeurilor de pe împingătoare;
- În cazul mărfurilor/materialelor pulverulente, acoperirea cu prelate a
depozitelor;
- Evidenţa permanentă a pierderilor la operare şi gestiunea strictă a
deşeurilor;
- Semnalizarea şi dirijarea circulaţiei vehiculelor şi utilajelor în
vederea reducerii riscului accidentelor.
Beneficiarul şi proiectantul vor urmării executarea lucrărilor prevăzute în
documentaţia tehnică de fundamentare astfel încât sa nu fie afectată
stabilitatea construcţiilor hidrotehnice existente în zonă, anunțând orice
modificări.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
71
I.6.d. GESTIUNEA DEŞEURILOR
Principalele lucrări sunt: săpături (manuale şi mecanice), umpluturi
(balast, piatră spartă, anrocamente), peree, piloţi, betoane, etc.
Deşeurile vor reprezenta cantităţi de materiale (pierderi) rezultate de la
aceste lucrări, ce pot fi încadrate în categoria deşeurilor ce pot fi acceptate
într-un depozit de deşeuri inerte
Deşeurile de pământ şi pietre, pot fi reciclate în lucrările de umpluturi.
Eliminarea deşeurilor constituie o activitate ce trebuie cuprinsă în
Planul de management de mediu, elaborat de către constructor la începerea
lucrărilor.
În continuare este prezentat modul de gospodărire al deşeurilor:
deşeuri menajere sau asimilabile: în organizările de șantier sau pe
pontoanele de lucru se vor organiza puncte de colectare prevăzute
cu containere de tip pubelă. Acestea vor fi eliminate prin
intermediul societăților comerciale de profil. Se apreciază ca pentru
întreg personalul, acestea nu vor depăși 20-30 kg/zi.
deşeuri metalice: se vor colecta separat și temporar pe platforma.
Vor fi transportate și valorificate ulterior prin unităţi specializate de
prestări servicii pentru colectare și procesare;
deşeuri materiale de construcţii: din punct de vedere al potenţialului
contaminant, aceste deşeuri nu ridică probleme. În ceea ce priveşte
valorificarea şi eliminarea lor se pot propune mai multe metode:
valorificarea locală în umpluturi, utilizarea ca material inert în
cadrul depozitelor de deşeuri din zonă;
hârtia, cartonul, lemnul şi plasticul vor fi colectate şi depozitate
separat de celelalte deşeuri, în vederea valorificării;
anvelope uzate: se vor depozita special în locuri amenajate special.
Urmează transferul periodic pentru reeşapare sau eliminare la
societăţi autorizate.
acumulatori uzaţi, filtre ulei, uleiuri de motor, resturi de ambalaje
de la uleiuri și lubrifianți: deşeuri cu potenţial periculos atât asupra
mediului înconjurător, cât şi a manipulanţilor, vor fi stocate şi
depozitate corespunzător.
Printr-o bună organizare, se aşteaptă ca aceste deşeuri să fie generate în
cantităţi minime. Deşeurile lichide periculoase vor fi păstrate în containere şi
în locuri special amenajate. Deşeurile depozitate vor fi periodic îndepărtate de
pe amplasament de către societăţi specializate şi autorizate în colectarea,
transportul şi procesarea/eliminarea finală a acestora.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
72
I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru
execuţia proiectului:
I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului:
Statutul juridic al terenului BIEF ”0” – amplasat în interiorul și în
vecinătatea - ROSPA0038 Dunăre-Oltenița.
Bieful „0” este amplasat parţial în afara perimetrului construibil, pe
terenurile productive şi neproductive ale localităţilor din judeţul Călăraşi în
zona localităţii Olteniţa.
S-au realizat planuri cadastrale la scara 1:5.000 – 1:10.000, cu
identificarea şi nominalizarea proprietarilor de terenuri, necesare pentru
întocmirea documentaţiilor de ocupare definitivă a terenurilor necesare
execuţiei şi exploatării albiei navigabile a râului Argeş pe acest bief.
Datele necesare cu privire la ocuparea terenurilor de lucrări şi regimul
juridic al acestora se găsește în documentaţia anexata „Documentaţie privind
situaţia terenurilor ocupate definitiv pe sectorul Budeşti-Olteniţa”.
Statutul juridic al terenului BIEF ”3” amplasat în interiorul și în
vecinătatea - ROSPA0022/ROSCI0043 Comana.
Bieful „3” este amplasat parţial în afara perimetrului construibil, pe
terenurile productive şi neproductive ale localităţilor din judeţele Giurgiu și
Ilfov în zona localităţii Olteniţa.
S-au realizat planuri cadastrale la scara 1:5.000 – 1:10.000, cu
identificarea şi nominalizarea proprietăţilor şi/sau a proprietarilor, ce sunt
necesare pentru întocmirea documentaţiilor de ocupare definitivă a terenurilor
necesare execuţiei şi exploatării albiei navigabile a râului Argeş pe acest bief.
Datele necesare cu privire la ocuparea terenurilor de lucrări şi regimul
juridic al acestora se găseşte în dosarul „Identificarea proprietarilor”.
Certificatul de Urbanism nr. 57/14.04.2011 – emis de CONSILIUL
JUDETEAN ILFOV
Regimul juridic: terenul necesar amenajării râurilor Argeș și
Dâmbovița pentru navigație și alte folosințe, face parte din domeniul public al
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
73
Statului în administrarea AN Apele Române ( bazinul râurilor Argeș ți
Dâmbovița).
Regimul economic: folosința actuală a terenului este bazinul râurilor
Argeș și Dâmbovița.
Certificatul de Urbanism nr. 235/24.05.2011 – emis de CONSILIUL
JUDEȚEAN GIURGIU
Regimul juridic: terenuri extravilane, parțial domeniul public, ocupate
de amenajările complexe de pe râurile Argeș și expropriate în condițiile art.4
din Decretul 242/1986. Teren domeniu privat al persoanelor fizice și/sau
juridice, cu categoria de, teren agricol, silvic și neproductiv, din afara
digurilor, teren ce urmează a fi expropriat. Terenul se află parțial Parcul
Natural Comana ( ROSPA0022/ROSCI0043 – COMANA).
Regimul economic: folosința actuală – amenajare complexă râul
Argeș.
Certificatul de Urbanism nr. 31/03.03.2011 – emis de CONSILIUL
JUDEȚEAN CĂLĂRAȘI.
Regimul juridic: Terenul aparține localităților Oltenița, Chirnogi,
Mitreni, Radovanu, Curcani, Șoldanu, Crivăț, Budești, Vasilati, Gălbinași,
Plătărești, Fundeni.
Regimul economic: terenul aferent lucrărilor propuse pentru
amenajarea râului Argeș și a râului Dâmbovița reprezentând rectificări de
traseu, traversări peste cursul amenajat al râului precum și accesele la
obiectivele amenajărilor
I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de
către proiectul propus:
Cea mai mare parte a terenurilor necesare amenajărilor complexe de pe
râul Argeş au fost ocupate/expropriate în condiţiile art. 4 din Decretul
242/1986. Pe aceste terenuri au fost realizate digurile din lungul
amenajărilor, platformele portuare cu infrastructura aferentă, excavaţiile pe
zonele de debleu ale biefurilor, fundaţiile şi parţial elevaţiile din beton armat
ale nodurilor hidrotehnice, precum şi traversările aflate în funcţiune peste
Argeşul amenajat. Terenurile dintre digurile longitudinale constituie, în fapt,
albia celor două râuri.
În aceste condiţii, terenul aflat sub şi între diguri, precum şi cel de sub
platformele portuare, inclusiv cel pe care au fost demarate construcţiile de la
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
74
nodurile hidrotehnice aparţin domeniului public al statului. În acest sens sunt
şi prevederile din Legea Apelor 107/1996 art. 3 şi art. 40.
Ţinând seama de cele precizate mai sus urmează să fie ocupate
definitiv / expropriate pentru lucrările prevăzute în vederea finalizării
amenajărilor prevăzute pe râurile Argeş şi respectiv Dâmboviţa, terenurile
situate în afara limitelor arătate (în fapt, în afara piciorului taluzului exterior
digurilor realizate în lungul celor două râuri).
Rectificările de traseu, respectiv lucrările propuse pe terenuri
aflate în afara digurilor realizate în perioada 1986 – 1990 implică
ocuparea unor suprafeţe de terenuri evidenţiate pe judeţele Ilfov,
Giurgiu şi Călăraşi, aşa cum rezultă din tabelul 9
Tabelul 9
Judeţul şi folosinţa terenului
Suprafaţa în ha
Pe râul Argeş
Pe râul
Dâmboviţa Total
Judeţul Ilfov
- teren agricol 8,5 - 8,5
- teren silvic 6,2 - 6,2
- neproductiv 12,5 - 12,5
TOTAL 27,2 - 27,2
Judeţul Giurgiu
- teren agricol 17,2 - 17,2
- teren silvic 25,0 - 25,0
- neproductiv 30,5 - 30,5
TOTAL 72,7 - 72,7
Judeţul Călăraşi
- teren agricol 29,2 159,9 189,1
- teren silvic 45,6 - 45,6
- neproductiv 61,4 64,5 125,9
TOTAL 136,2 224,4 360,6
Pentru realizarea traversărilor peste cursurile amenajate ale
râurilor Argeş şi Dâmboviţa, precum şi pentru accesele la obiectivele
menajărilor se ocupă, de asemenea, suprafeţele de teren prevăzute în
tabelul 10
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
75
Tabelul 10
Judeţul şi folosinţa terenului
Suprafaţa în ha
Pe râul Argeş
Pe râul
Dâmboviţa Total
Judeţul Ilfov
- teren agricol - 3,9 3,9
- teren silvic - - -
- neproductiv 0,5 7,7 8,2
TOTAL 0,5 11,6 12,1
Judeţul Giurgiu
- teren agricol 3,9 - 3,9
- teren silvic 4,3 - 4,3
- neproductiv 7,7 - 7,7
TOTAL 15,9 - 15,9
Judeţul Călăraşi
- teren agricol 5,1 5,7 10,8
- teren silvic 4,5 - 4,5
- neproductiv 9,7 7,1 16,89
TOTAL 19,3 12,8 32,1
În total, pentru finalizarea lucrărilor de amenajare complexă a
râurilor Argeş şi Dâmboviţa urmează să se ocupe o suprafaţă totală de
520,6 ha, aşa cum rezultă din tabelul 11
Tabelul 11
Folosinţe
Suprafaţa pe judeţe, în ha
Ilfov Giurgiu Călăraşi
Teren agricol 12,4 21,1 199,9
Teren silvic 6,2 29,3 50,1
Neproductiv 20,7 38,2 142,7
TOTAL 39,3 88,6 392,7
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
76
ROSPA0022/ROSCI0043
NH 3 GOSTINARI
Suprafața ocupata definitiv: 639.457,7105 mp
ROSPA0038
Zona Oltenița
Suprafața ocupata definitiv:
27.901,4213 mp
617.219,0536 mp
I.7.c. Drumurile de acces:
Traversările peste râul Argeş au fost proiectate/realizate cu poduri
definitive, executate în perioada 1986 – 1990. Toate aceste poduri asigură
gabaritul de navigaţie de 11,0 m la nivel normal de retenţie. Traseul
variantelor de racordare a acestor traversări la reţeaua drumurilor publice
existente are carosabilul cu lăţimea de 7,0 m, iar platforma de 9,0 m.
Structura rutieră la toate aceste traversări este asfaltică.
Drumul naţional DN 41 traversează râul Argeş la km 4+495 pe calea
navigabilă. Podul peste Argeşul navigabilizat, realizat în perioada 1986 –
1990 este din beton armat (grinzi prefabricate, precomprimate). Are lungimea
totală de 292 m (4 deschideri de 30 m + 2 deschideri de 36 m + 2 deschideri
de 30 m). De asemenea, au fost realizate rampele de acces, racordate la
traseul existent al drumului naţional DN 41. Podul şi rampele aferente sunt în
funcţiune.
Drumul judeţean DJ 301 – între localităţile Budeşti şi Crivăţ – traversează
Argeşul amenajat în zona NH 2 Budeşti, în aval de ecluză (km 27+690).
În perioada 1986 – 1990 a fost realizată structura din beton armat a podului.
El are lungimea totală de 277 m (27 + 4 x 33 + 13 x 2 x 33 + 27 m).
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
77
Se menţionează faptul că începând de la desprinderea din DN 41,
drumul judeţean DJ 301 are traseul comun cu centura de ocolire pe DN 4 a
oraşului Budeşti.
Precizăm, de asemenea, că o mare parte din traseul DJ 301 relocat se
suprapune pe drumuri existente şi pe terenul deţinut anterior de Administraţia
Canalului Dunăre – București şi predat către Administraţia Naţională “Apele
Române”. După traversarea podului peste Argeş traseul drumului coboară la
nivelul terenului, printr-o curbă la dreapta şi, în continuare, se situează, în
apropierea digului mal drept, până la racordarea cu fostul traseu al drumului
Budeşti – Crivăţ.
Lungimea totală a drumului ce traversează Argeşul amenajat este de
cca. 3 km şi implică un volum total de terasamente de 91 mii m3.
Traseul drumului DJ 301 restabilit prin lucrările prevăzute şi parţial realizate
în zona nodului hidrotehnic NH 2 Budeşti este prezentat în planşa nr. 9.1.
Drumul judeţean DJ 401 traversează râul Argeş amenajat la km 37+360.
În perioada 1986 – 1990 pe tronsonul Hereşti – Hotarele al DJ 401 s-a
executat un pod din beton armat (grinzi prefabricate – pretensionate).
Lungimea totală a podului este de 212,35 m (2 x 30 + 2 x 36 + 2 x 30).
Podul şi rampele de acces sunt realizate şi se afla în funcţiune din 1990.
Drumul judeţean 412 traversează Argeşul amenajat la km 53+310, în zona
capului aval al ecluzei din nodul hidrotehnic NH 3 Gostinari.
Podul realizat în perioada 1986 – 1990 este din beton armat şi are
lungimea totală de 257 m (18 + 4 x 30 + 13 + 3 x 30 m).
În perioada 1990 – 2010 s-au produs afuieri importante pe cursul râului deviat
pentru construcţia nodului hidrotehnic NH 3 Gostinari. În prezent accesul pe
pod pentru auto este întrerupt și creata o soluție improvizată. Au fost
prevăzute lucrările necesare pentru refacerea/consolidare pilei din albia
cursului deviat a râului în regim de urgenţă.
Odată cu traversarea peste Argeş a fost realizat şi podul de beton armat
peste Neajlovul regularizat în zona respectivă cu lungimea totală de 110 m.
Podul de cale ferată pe magistrala Bucureşti – Giurgiu la km 23+740 pe
calea ferată, respectiv km 56+613 pe Argeşul amenajat. Acest pod este
metalic; are lungimea de 228 m (2 x 30 + 2 x 46 + 2 x 30 m).
Suprastructura podului este realizată pentru linie simplă, iar infrastructura lui
(culeele şi pilele) sunt realizate pentru linie dublă. Podul ca şi pasajul peste
drumul comunal Grădiştea – Fălăştoaca au fost predate către Administraţia
CFR din Ministerul Transporturilor. Restabilirea traversării revine
autorităţilor ce deţin în prezent podul.
Drumul naţional DN 5 Bucureşti – Giurgiu traversează râul Argeş la km
68+098 cu un pod realizat în cadrul lucrărilor executate în perioada 1986 –
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
78
1990. Podul este realizat cu 4 benzi de circulaţie şi are lungimea de 245 m (27
+ 57,50 + 56 + 57,50 + 27 m). Podul este realizat cu gabarit de navigaţie şi se
află în funcţiune din 1986.
I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului
propus respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii
suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale speciale
Nu este cazul
I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi
eşalonarea perioadei de implementare a PP:
Durata lucrărilor:
Lucrările pentru amenajarea cursurilor inferioare ale râurilor Argeş şi
Dâmboviţa au fost evaluate pe categorii de lucrări, uvraje şi obiecte, pe
întregul complex, în preţuri la data de 31 august 2010.
Ţinând seama de prevederile HG 28/2008 care precizează conţinutul –
cadru al documentaţiilor tehnico – economice aferente investiţiilor publice, a
fost întocmit devizul general al lucrărilor analizate atât pentru varianta 1,
care are în vedere realizarea lucrărilor cu elementele geometrice avute în
vedere anterior şi deci înscrierea strictă pe cursul actual al celor două râuri,
cât şi pentru varianta 2 în care şenalul navigabil a fost rectificat în punctele
unde acesta nu corespunde exigenţelor GR 20 – 2006 AIPCN (Asociaţia
Internaţională a Congreselor de Navigaţie).
În plus, au mai fost examinate 2 variante de etapizare şi anume:
- varianta când, într-o primă etapă se vor realiza numai amenajările
aferente râului Argeş, urmând ca navigabilizarea cursului inferior al
Dâmboviţei să se execute în viitor (Notată V 3);
- varianta când, în prima etapă se vor amenaja pe râul Argeş -
biefurile 0, 1 şi 2 cu nodurile hidrotehnice NH1 şi NH2 şi, în
continuare – cursul inferior al râului Dâmboviţa,urmând ca
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
79
amenajarea în continuare a râului Argeş să se execute în viitor
(notată V 4).
Pentru fiecare din aceste variante au fost întocmite devize pe obiect şi
devizul general al variantei respective. Aceste devize sunt prezentate în
volum separat.
Durata de funcționare: pe o perioada nedeterminată
Dezafectarea construcției: nu vor fi lucrări de dezafectare.
I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării
proiectului propus:
În vederea realizării şenalului navigabil pe râul Argeş, pe toată
lungimea amenajată, urmează să se execute un volum total de excavaţii de
cca. 16,8 milioane m3, din care dragajele însumează cca. 5,5 milioane m
3.
Realizarea excavaţiilor necesită devieri succesive ale actualului curs al
râului, în limita secţiunii de scurgere a râului, fără afectarea unor suprafeţe
agricole sau silvice.
Pentru alte lucrări precum drenajul şi colectorul frontal, racordarea
văilor afluente, traversări peste râul amenajat, drumuri de acces la obiectivele
amenajării, etc. urmează să de mai excaveze un volum de cca. 7,1 milioane
m3.
Volumul digurilor rămase de executat în lungul amenajărilor de pe
Argeş, însumează 8,5 milioane m3, iar umpluturile pentru alte lucrări cca. 3,1
milioane m3.
Precizăm că digurile longitudinale prevăzute ca urmare a biefării
Argeşului se execută cu materiale provenite din excavaţiile rezultate din
adâncirea albiei şi regularizarea cursului Argeşului. Caracteristicile
geotehnice neomogene ale materialelor rezultate din excavaţii şi anume:
alternanţe de nisipuri cu pietrişuri mărunte şi argile nisipoase care, urmează
să fie utilizate în diguri, precum şi caracteristicile defavorabile din punct de
vedere al permeabilităţii straturilor de bază ale digurilor, impun măsuri de
impermeabilizare a taluzurilor acestora către apă şi realizarea unor ecrane
pentru reducerea exfiltraţiilor, precum şi alte măsuri pentru captarea şi
conducerea apelor aflate în exces.
Taluzurile de săpătură şi cele ale digurilor au fost protejate cu soluţii
diferite pe biefuri şi tronsoane, avându-se în vedere condiţiile geologice,
geotehnice şi hidrogeologice ale fiecărei zone.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
80
La stabilirea soluţiilor de apărare, protecţie şi consolidare a taluzurilor
s-a ţinut seama de nivelul apei faţă de terenul adiacent, de solicitările la care
sunt supuse lucrările, precum şi de diversitatea condiţiilor de teren pe
lungimea amenajării.
Pe biefurile amenajării s-au prevăzut:
- apărări la piciorul taluzului cu rol de asigurare a stabilităţii pe
timpul scurgerii libere a apelor, cu saltele din fascine, prism din
piatră brută, respectiv saltele flexibile din beton prefabricate,
acoperite cu piatră brută, pe strat drenant din balast;
- apărări pe taluzurile interioare ale digurilor cu rol de protecţie a
acestor taluzuri la solicitările hidrostatice şi hidrodinamice. Ele sunt
alcătuite din straturi drenante, filtru invers, peste care se execută
îmbrăcăminţi sub formă de pereu etanş (beton monolit), sau pereu
permeabil (plăci prefabricate), în funcţie de nivelul apei râului
amenajat faţă de terenul adiacent.
Separarea apărărilor aflate sub apă de cele la uscat se face printr-o
grindă din beton simplu, turnată pe loc.
Pe sectoarele unde nivelul apei în biefurile amenajării depăşesc cota
terenului înconjurător, fiind posibile exfiltraţii şi subinundarea terenurilor
limitrofe, s-au prevăzut protecţii impermeabile cu dale din beton turnat pe
taluzuri. În timp ce acolo unde nivelul apei se situează sub cota terenului
natural, protecţia taluzurilor deasupra nivelului apei este prevăzută în soluţie
permeabilă, din plăci prefabricate.
Lucrările de protecţie şi apărare a taluzurilor pe întreaga amenajare
însumează:
- apărări impermeabile din beton turnat pe taluz cca. 1.530
mii m2;
- apărări permeabile cu plăci din beton/saltele din beton cca. 2.100
mii m2.
Pentru diminuarea debitului exfiltraţiilor pe sub fundaţia digurilor a
fost aplicată soluţia cu ecran din noroi bentonitic autoîntăritor sau ecran din
beton. Volumul acestor ecrane însumează o suprafaţă totală de 1.435 mii m2.
La nodurile hidrotehnice NH1 … NH4 de pe Argeşul amenajat, în etapa
anterioară, s-a executat cea mai mare parte a radierelor ecluzelor, o parte
însemnată din infrastructura centralelor hidroelectrice, precum şi fundaţiile,
respectiv o parte a pilelor şi culeelor de la barajele stăvilar. Lucrările realizate
şi abandonate au suferit, după 1990, agresiuni şi deteriorări însemnate, astfel
că, în afară de refacerea organizării tehnologice se impun măsuri constructive
concretizate în:
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
81
îndepărtarea materialului depus pe suprafeţele betonate, precum şi a stratului
de beton alterat pe o adâncime de minim 10 cm;
refacerea şirurilor verticale de armătură prin spargerea betonului pe cca.
60 cm adâncime şi înnădirea armăturilor prin suduri în cochilie în secţiuni
decalate;
- refacerea etanşărilor distruse/vandalizate utilizând materiale şi
soluţii noi, folosite cu bune rezultate la alte lucrări.
Pentru finalizarea uvrajelor din nodurile hidrotehnice de pe Argeş,
urmează ca în barajele deversoare, hidrocentrale şi ecluze, inclusiv lucrările
auxiliare să se toarne un volum total de beton şi beton armat însumând cca.
450 mii m3 şi să se monteze un volum total de echipamente, utilaje şi
construcţii metalice de 17,5 mii tone.
I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului:
Procesele tehnologice sunt cele specifice de construcții hidrotehnice.
I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau
aprobate ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în
procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată:
În cele două zone Grădiștea – Gostinari și Oltenița, în care lucrările de
amenajare a Canalului Dunăre-București se suprapun parțial sau sunt în
imediata vecinătate a ariilor protejate nu se desfășoară alte activități ce ar
genera un impact cumulat.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
82
II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie specială avifaunistică afectată de implementarea PP:
II.1. Date generale privind siturile Natura 2000 aflate în interiorul și
în imediata vecinătate a traseului proiectului de investiţii
Parcul Natural Comana, în suprafață de 24 963 ha, a fost constituit prin
Hotărârea de Guvern. nr. 2151/2004, publicata în Monitorul Oficial nr. 38 din
12 ianuarie 2005.
Scopul constituirii Parcului Natural Comana îl reprezintă, în ansamblu,
protejarea diversității floristice și faunistice descrise în zona, a habitatelor
caracteristice unor specii vulnerabile, periclitate si/sau rare, vegetale și
animale, a unor zone speciale de interes științific, istoric, peisagistic.
Prin H.G. 1284/2007 cu modificările și completările ulterioare prin
H.G. 971/2011, teritoriul Parcului Natural Comana a fost declarat sit de
protecție avifaunistică atribuindu-se codul ROSPA 0022 Comana.
Prin O.M. 1964/2007 teritoriul Parcului Natural Comana a fost declarat
sit de importanta comunitara, atribuindu-se codul ROSCI 0043 Comana.
Parcul Natural Comana a fost constituit prin Hotărârea de Guvern nr.
2151 din 2004 în baza documentației elaborate de către Institutul de Biologie
al Academiei Romane. Suprafața totala a parcului este de 24 963 ha și include
pădure, teren arabil, așezări umane, pășuni, râuri și bălți.
În Parcul Natural Comana sunt recunoscute în prezent trei arii naturale
cu statut de protecție:
I. Oloaga Gradinari (249,4 ha), delimitata pentru protejarea
speciei Ruscus aculeatus și a habitatului forestier;
II. II. Padina Tatarului (231.4,4 ha), desemnata pentru protejarea
speciei Paeonia romanica;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
83
III. III. Balta Comana (1206,4 ha), habitat caracteristic pentru
păsările acvatice zona umeda, toate trei fiind incluse în zona
de protecție integrala a parcului prin hotărârea de înființare, în
baza documentației înaintate de către ICAS-Proiectul Life
8571/2002, „Restaurarea bălții Comana” și a documentației
elaborate de Institutul de Biologie.
Alături de cele trei arii naturale menționate se delimitează încă șapte
arii protejate considerate a avea importanta peisagistica, floristica și
faunistica. Acestea sunt: Fantanele – 163,6 ha (pădure), Magura-Zboiu –
106,5 ha (pădure și valea pârâului), Puieni – 15,3 ha, Cranguri – 117,2 ha
(pădure), Valea Hotilor – 25,6 ha (pădure), Valea Gurbanului – 110,4 ha
(pădure și valea pârâului) și Saraturile Comana Gradistea – 99,6 ha.
Bieful “3’’ este cuprins între capătul amonte al ecluzei de la nodul
hidrotehnic NH3 (Gostinari) km 53+653 și capătul amonte al nodului
hidrotehnic NH4 (Copaceni) km 63+185 în Varianta 1 sau km 53+515
(NH3)–73+327 (NH4) în Varianta 2 și are o lungime totala pe axul
canalului navigabil, în ambele variante, de 9.532 m. Pe acest sector nu au
intervenit modificări datorate noilor legi, ordine și normative apărute
după anul 1998.
Lucrările se execută în interiorul ROSPA0022 și în afara
ROSCI0043 la distanță de 70m .
II.1.1. ROSCI0043 - COMANA
Conform OUG 1964/2007, ROSCI0043 Comana acoperă teritoriul
administrativ a judeţul Giurgiu: Băneasa (20%), Călugăreni (33%), Colibaşi
(<1%), Comana de Jos (83%), Gostinari (27%), Greaca (2%), Hotarele
(14%), Isvoarele (<1%), Mihai Bravu (66%), Prundu (18%), Singureni (18%)
Legătura cu alte situri Natura 2000:
ROSPA0022 Comana
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
84
II.1.1.a Suprafaţa sitului Natura:
Aria de Protecţie Comunitara – ROSCI0043 Comana
LOCALIZAREA SITULUI
Coordonatele
sitului
Longitudine
E 26º 10' 37''
Latitudine
N 44º 8' 24''
Suprafaţa
sitului (ha)
Lungime
a sitului
(km)
Altitudine (m)
Min. Max. Med.
Regiunea
biogeografică
Alpină Continentală
Panonică Stepică
Pontică 26.481ha 13 104 73 X
Regiunile administrative
NUTS Numele judeţului %
RO034 Giurgiu 100
II.1.1.b. Tipuri de ecosisteme, habitate și speciile pentru care a fost
desemnat situl
Conform Formularului Standard Natura 2000 – ROSCI0043 –
COMANA
Tabel 12
Tipuri de habitate prezente în sit
Cod Denumire habitat % Reprez. ,Supr.
rel.
,Conserv.,Glob
al
40C0 *Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 0,5 B C B B
1530 *Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 5 B C B B
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul
câmpiilor, până la cel montan şi alpin
1 B C B B
91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 0,01 B C C C
3240 Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor
montane
3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din
Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea
1 A B B B
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau
Hydrocharition
1 B C B B
3160 Lacuri distrofice şi iazuri 4 B C B B
3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu
vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion
1 B C B B
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
85
Tipuri de habitate prezente în sit
Cod Denumire habitat % Reprez. ,Supr.
rel.
,Conserv.,Glob
al
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi
Bidention 1 B C B B
91E0 *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-
Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
0,5 B C B B
91I0 *Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 4 A B B B
91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 3 A C A A
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 0,1 B C B B
91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,
Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri
(Ulmenion minoris)
0,03 B C B B
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
1324 – Myotis myotis
1335 – Spermophilus citellus
Specii de amfibieni și reptile:
1188 – Bombina bombina
1220 - Emys orbicularis (Broasca țestoasă de apă);
1993 - Triturus dobrogicus (Triton cu creasta dobrogean)
Specii de pești:
2511 - Gobio kessleri
1134 - Rhodeus sericeus amarus
1149 - Cobitis taenia (Zvârluga);
1145 - Misgurnus fossilis (Tipar);
2011 – Umbra krameri (Tiganus)
Specii de nevertebrate:
4039 – Nymphalis vaualbum
1078 - Callimorpha quadripunctaria;
1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare);
1052 -Euphydryas maturna;
4056 – Anisus vorticulus
1083 - Lucanus cervus (Rădașca, Răgacea);
1060 - Lycaena dispar;
1089 - Morimus funereus (Croitorul cenușiu);
4045 – Coenagrion ornatum
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
86
1084 - Osmoderma eremite (Carabus);
1014 - Vertigo angustior
Specii de plante:
4067 - Echium russicum (Capul șarpelui);
2327 - Himantoglossum caprinum (Ouăle popii);
1428 - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de balta)
Caracteristici generale ale sitului
Cod % CLC Clase de habitate
N07 3 411, 412 Mlaştini, turbării
N09 2 321 Pajişti naturale, stepe
N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 9 231 Păşuni
N15 3 242, 243 Alte terenuri arabile
N15 5 242, 243 Alte terenuri arabile
N16 33 311 Păduri de foioase
Remarcabil pentru flora pădurilor de la Comana este faptul că
întruneşte specii din zone şi etaje de vegetaţie foarte diferite şi cu ecologie
aparte, alături de speciile de foioase tipice pădurilor de câmpie cât şi celor de
silvostepă.
Studiul biologic al zonei Comana a scos în evidenţă importanţa
ştiinţifică a numeroase ecosisteme naturale (păduri şi pajişti)cu mare
diversitate, tipice pentru zona de câmpie sudică cu puternice caractere
specifice, uneori chiar unicate, identificate într-o structură naturală apropiată
de optim , alternate cu terenuri umede, agricole, aşezări rurale în care se
desfăşoară activităţi economice tradiţionale. Zona Comana face parte din
Câmpia Română, subdiviziunea centrală, cunoscută şi sub numele de Câmpia
Teleormanului, câmpie tabulară, înaltă şi fragmentată, realizată prin
acumulări lacustre, fluvio-lacustre şi acoperită de loess.
Datorită diversităţii bogate a microreliefului şi prezenţei unor izvoare şi
cursuri de apă abundente într-un sector de climă uscată, temperat
continentală, în această zonă se întâlnesc numeroase habitate ce permit
vieţuirea unui număr mare de specii de plante şi animale.
Principalele habitate existente în zona Comana sunt reprezentate de
pajişti, păduri şi zone umede şi habitate de apă dulce.
Trupurile de păduri din zona Comana alcătuiesc un masiv păduros ce
adăposteşte o serie de specii lemnoase tipice şleaurilor cum ar fi: stejarul
brumăriu, stejarul pufos, cer, gârniţă, tei, frasin pufos, carpen, ulm, jugastru,
arţar tătăresc etc.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR
ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
87
La marginile acestor păduri se găsesc pajişti xerice sub formă de
fragmente.
Totodată în zona Comana se întâlnesc pajişti umede bine reprezentate
de-a lungul râurilor şi bălţilor, cât şi pajişti sărăturate care în timpul verii pot
lua aspectul unor terenuri cu eflorescenţe, denumite popular “chelituri”.
Balta Comana cuprinde habitate de apă dulce, având în prezent
aspectul unei delte cu bălţi, ochiuri de apă, braţe, grinduri cu o vegetaţie
abundentă de stuf. Aceste habitate reprezintă un mediu de viaţă prielnic
pentru multe specii de păsări în special anseriforme.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
88
II.1.1.c. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes
comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al ariei
naturale protejate ROSCI0043 - COMANA
Tabel 13 - Descrierea tipurilor de habitate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0043 COMANA identificarea
acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
40C0 *Tufărişuri de foioase
ponto-sarmatice
1) Tufărişuri caducifoliate ale zonei de stepă cu arbuşti din
regiunile pontică şi
sarmatică şi ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din
afara zonei de limita estică a pădurilor de stejari cu
Potentilla alba (41.7A14), din zona pădurilor stepice de
stejari şi arţar tătăresc (41.7A22) şi pădurilor stepice
subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 -
păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul
include mai multe comunităţi vegetale cu specii endemice
pentru Dobrogea, cum sunt asociaţiile Asphodelino luteae-
Paliuretum şi Rhamno catharticae-Jasminietum
fruticantis.
2) Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna,
Caragana frutex, Spiraea crenifolia (S. crenata), Prunus
tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus
spinachristi, Rhamnus catharticus, Asparagus
verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus
nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista
Habitatul nu a fost identificat în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
In concluzie, investiția luata în
discuție nu are impact asupra
acestor specii nici în perioada de
realizare și nici cea de
funcționare.
Lucrările de amenajare a râului
Argeș se realizează în imediata
apropiere cu limita nord-estică a
sitului ROSCI0043 la o distanța
de 70m.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
89
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya
grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia
tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica
austriaca.
HdR R3128, R3129, R3131 p.p., R3132
Veg Asphodelino luteae-Paliuretum Sanda et Popescu
1999; Rhamno catharticae-Jasminetum fruticantis (Mihai
et al. 1964) Mititelu et al. 1993; as. Cu Caragana frutex
Dihoru et al. 1970; Gymnospermio altaicae-Celtetum
glabratae Petrescu 2000-2001; Prunetum tenellae s.l.
NrSCI 28, NB Există o suprapunere parţială, de ordin
fitogeografic, între habitatele 40A0 şi 40C0, datorită
interferenţelor şi adiacenţei dintre regiunea Panonică şi cea
Pontică.
Astfel, tufărişurile de Prunus tenella au un areal întins, din
Europa estică (poate chiar
Asia centrală) până în Europa centrală. Cele din Dobrogea
aparţin probabil unei asociaţii nedescrise încă sau, cel
puţin unei variante pontice a asociaţiei panonice
Prunetum tenellae Soó 1947, prima distingându-se prin
unele diferenţiale precum Astragalus spruneri,
Chamaecytisus jankae, Crepis sancta şi Paeonia
tenuifolia.
Chiar şi în absenţa unor referinţe fitosociologice clare,
tufărişurile din Dobrogea edificate de migdalul pitic
trebuie încadrate la habitatul 40C0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
90
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
3240 Vegetație lemnoasă cu
Salix eleagnos de-a lungul
râurilor montane
1) Desişuri sau tufărişuri înalte de Salix spp., Hippophaë
rhamnoides, Alnus spp., Betula spp., printre altele, pe
depozite de pietriş ale cursurilor de apă montane şi boreale
nordice, care au un regim hidrologic de tip alpin, cu debit
maxim în timpul verii. Formaţiuni de Salix elaeagnos, S.
purpurea subsp. gracilis, S. daphnoides, S. nigricans şi
Hippophaë rhamnoides pe depozitele înalte de pietriş
fluvial din văile alpine şi perialpine.
2) Plante: Salix elaeagnos, S. purpurea subsp. gracilis, S.
daphnoides şi Hippophaë rhamnoides.
Habitatul nu a fost identificat în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
In concluzie, investiția luata în
discuție nu are impact asupra
acestor specii nici în perioada de
realizare și nici cea de
funcționare.
Lucrările de amenajare a râului
Argeș se realizează în imediata
apropiere cu limita nord-estică a
sitului ROSCI0043 la o distanța
de 70m.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
1530 *Pajişti şi mlaştini
sărăturate panonice şi ponto-
sarmatice
1) Stepe, depresiuni, lacuri superficiale şi mlaştini
sărăturate panonice şi pontosarmatice, care sunt influenţate
în mare măsură de un climat panonic cu temperaturi
extreme şi ariditate estivală. Îmbogăţirea în săruri a solului
se datorează evaporării intense a apei freatice în timpul
verii. Aceste tipuri de habitate au origine parţial naturală şi
parţial determinată de influenţa distinctă a păşunatului
bovinelor.
Vegetaţia halofitică constă în comunităţi de plante din
depresiuni şi stepe sărăturate uscate, pajişti sărăturate
umede, şi comunităţi de plante anuale din lacurile sărate,
periodic inundate, cu zonare tipică.
Habitatul nu a fost identificat în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
In concluzie, investiția luata în
discuție nu are impact asupra
acestor specii nici în periodada de
realizare și nici cea de
funcționare.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
91
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
2) Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium,
Puccinellia peisonis, Aster tripolium, Salicornia prostrata,
Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus
gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus,
Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea
collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera
cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale,
Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus
littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi,
Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum,
Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium
fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous,
Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn.
Obione verrucifera),
Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris
halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster
sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca
arundinacea subsp. orientalis.
Animale: Moluşte - Helicopsis striata austriaca; Insecte –
Callimorpha quadripunctaria, Lycaena dispar; Mamifere -
Spermophilus citellus; Păsări -
Botaurus stellaris, Platalea leucorodia, Porzana parva,
Ixobrychus minutus, Acrocephalus melanopogon, Aythya
nyroca, Ardea purpurea, Panurus biarmicus.
HdR R1502-R1510, R1512-R1514, R1516, R1517,
R1519-R1526, R1529-
R1533
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
92
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
Veg Halocnemetum strobilacei (Keller 1925) Ţopa 1939;
Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975;
Limonio-Aeluropetum littoralis Sanda et Popescu 1992;
Caricetum divisae Slavnič 1948; Carici distantis-
Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999; Taraxaco
bessarabici-Caricetum distantis Sanda et Popescu 1978;
Caricetum distantis Rapaics 1927; Camphorosmetum
annuae (Rapaics 1916) Soó 1933; Artemisio
Petrosimonietum triandrae Soó 1927; Limonio gmelini-
Artemisietum monogynae Ţopa 1939 (syn.: Staticeto-
Artemisietum monogynae (santonicum) Ţopa 1939
inclusiv subas. Asteretosum oleifolii Ştefan et al. 2007);
Nitrario-Artemisietum maritimae Mititelu et al. (1979)
1980; Beckmannietum eruciformis Rapaics ex Soó 1930
(syn.: Agrostio-Beckmannietum (Rapaics 1916) Soó 1933);
Zingerietum
(Agrostietum) pisidicae Buia et al. 1959; Trifolio fragiferi-
Cynodontetum Br.- Bl. et Balas 1958; Ranunculetum
sardoi (Oberd. 1957) Pass. 1964; Pholiuro- Plantaginetum
tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelberger 1943;
Agropyretum elongati Şerbănescu (1959) 1965;
Halimionetum (Obionetum) verruciferae (Keller 1923)
Ţopa 1939; Lepidio crassifolii-Puccinellietum limosae
(Rapaics 1927) Soó 1957; Puccinellietum limosae Rapaics
ex Soó 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927;
Scorzonero mucronatae-Leuzeetum salinae Sanda et al.
1998; Iridetum halofilae (Prodan 1939 n.n.) Şerbănescu
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
93
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
1965; Scorzonero parviflorae-Juncetum gerardii (Wenzl
1934) Wendelberger 1943; Triglochini maritimae-
Asteretum pannonici (Soó 1927) Ţopa 1939; Triglochini
palustris- Asteretum pannonici Sanda et Popescu 1979;
Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943;
Peucedano officinalis-Festucetum pseudovinae (Rapaics
1927) Pop 1968 (syn.: Peucedano officinalis-Asteretum
sedifolii Soó 1947
corr. Borhidi 1996); Artemisio santonici-Festucetum
pseudovinae (Magyar 1920) Soó (1933) 1945; Achilleo-
Festucetum pseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi 1996;
Puccinellio-Salicornietum Popescu et al. 1987; Aeluropo-
Salicornietum Krausch 1965; Aeluropo-Puccinellietum
gigantei Ştefan et al. 2000; Limonio bellidifolii-
Puccinellietum convolutae Ştefan et al. 2001 (inclusiv
subas. parapholietosum incurvae Ştefan et al. 2001);
Puccinellietum distantis Soó 1937; Bassietum sedoidis
(Ubrizsy 1948) Soó 1964; Camphorosmetum
monspeliacae (Ţopa 1939) Şerbănescu 1965;
Plantaginetum schwarzenbergianae-cornuti Borza et
Boşcaiu 1965; Polypogonetum monspeliensis Morariu
1957; Heleochloëtum alopecuroidis Rapaics ex Ubrizsy
1948.
NrSCI 21
6430 Comunităţi de lizieră cu
ierburi înalte higrofile de la
nivelul câmpiilor, până la cel
1) Subtipuri:
37.7 – Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte,
de-a lungul cursurilor de apă şi lizierelor forestiere,
Habitatul nu a fost identificat în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
94
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
montan şi alpin aparţinând ordinelor Glechometalia hederaceae şi
Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion
podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion).
37.8 – Comunităţi de ierburi perene înalte higrofile din
etajul montan până în cel alpin, aparţinând clasei Betulo
Adenostyletea.
2) Plante: 37.7 - Glechoma hederacea, Epilobium
hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria,
Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium
oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium
podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum,
Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata,
Lythrum salicaria, Crepis paludosa.
37.8 - Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus,
Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles
alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora,
Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides. 3)
Comunităţi similare cu 37.8, dar cu o dezvoltare redusă,
apar la altitudini mai joase de-a lungul râurilor şi lizierei
pădurilor (în Valonia – Belgia, de exemplu).
Comunităţile nitrofile de lizieră, cuprinzând numai specii
de talie mică, comune în regiune, nu constituie o prioritate
pentru conservare. Aceste comunităţi de ierburi înalte s-ar
putea dezvolta şi în pajişti umede abandonate, care nu mai
sunt cosite.
Zonele întinse de pajişti umede abandonate şi comunităţile
de neofite cu Helianthus tuberosus, Impatiens
In concluzie, investiția luata în
discuție nu are impact asupra
acestor specii nici în periodada de
realizare și nici cea de
funcționare.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
95
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
glandulifera, etc. nu ar trebui luate în considerare.
HdR R3701, 3702, 3703, 3706, 3707, 3708, R3714
Veg Aconitetum taurici Borza 1934 ex Coldea 1990,
Adenostylo-Doronicetum austriaci Horvat 1956 (syn.:
Adenostyletum alliariae banaticum Borza 1946); Cirsio
waldsteinii-Heracleetum transsilvanici Pawł. ex Walas
1949 (syn.: Cardueto-Heracleetum palmati Beldie 1967,
Heracleetum palmati auct. rom.); Petasitetum kablikiani
Szafer et al. 1926 (syn.: Petasitetum glabrati Morariu
1943); Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu 1967)
Resmeriţă et Raţiu 1974 (syn.: Petasitetum hybridi auct.
rom., Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom., Telekio-
Petasitetum albae Beldie 1967, Petasitetum albae Dihoru
1975, Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu 1967);
Telekio-Filipenduletum Coldea 1996; Telekio speciosae-
Aruncetum dioici Oroian 1998; Angelico-Cirsietum
oleracei Tüxen 1937; Scirpetum sylvatici Ralski 1931 em.
Schwich 1944; Filipendulo-Geranietum palustris Koch
1926; Chaerophyllo hirsuti- Filipenduletum Niemann et
al. 1973; Lysimachio vulgaris-Filipenduletum Bal.-Tul.
1978; Chaerophylletum aromatici Neuhäuslova-Novotna
et al. 1969; Arunco-Petasitetum albi Br.-Bl. et Sutter
1977; Convolvulo-Eupatorietum cannabini Görs 1974;
Convolvulo-Epilobietum hirsuti Hilbig et al. 1972;
Aegopodio-Anthriscetum nitidae Kopecký 1974; Angelico
sylvetris-Cirsietum cani Burescu 1998; Cicerbitetum
alpinae Bolleter 1921 (syn. Adenostylo- Cicerbitetum
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
96
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
Braun-Blanquet 1959).
91AA Vegetaţie forestieră
ponto-sarmatică cu stejar
pufos
1) Păduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu floră
submediteraneană, ocupând enclave mai calde în cadrul
arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto şi
Carpinion illyricum.
Include subtipurile:
41.7371 Păduri tracice de stejar pufos şi cărpiniţă Păduri
de Quercus pubescens şi Q. virgiliana din câmpiile
bazinului Mării Negre şi dealurile Turciei europeane, din
nordul câmpiei tracice în sudul şi sud-estul Bulgariei, unde
sunt reprezentate în principal prin masive forestiere
insulare, mai ales în partea centrală a dealurilor Maritsa şi
Tundja, şi de pe colinele de la poalele estice şi nordice ale
munţilor Rodopi. Stejarii sunt însoţiţi de Carpinus
orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau Tilia
tomentosa şi de elemente floristice submediteraneene.
41.7372 Păduri moesiace de stejar pufos
Păduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens
şi Q. virgiliana din sudul munţilor Dinarici, lanţul muntos
balcanic şi din regiunile învecinate, incluzând sudestul şi
sudul României.
2) Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus
orientalis, C. betulus,
Fraxinus ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina.
HdR R4158, R4161, R4162, R4163
Veg Galio dasypodi-Quercetum pubescentis Doniţă 1970;
Habitatul nu a fost identificat în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
In concluzie, investiția luata în
discuție nu are impact asupra
acestor specii nici în periodada de
realizare și nici cea de
funcționare.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
97
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
Paeonio peregrinae-Carpinetum orientalis Doniţă 1970;
Echinopo banatici-Quercetum pubescentis Boşcaiu et al.
1971; Paeonio peregrinae-Quercetum pubescentis (Sârbu
1978) Sanda et Popescu 1999; Ceraso mahaleb-
Quercetum pubescentis Jakucs et
Fekete 1957; Tilio tomentosae-Quercetum pedunculiflorae
Doniţă 1968; Lathyro collini-Quercetum pubescentis Klika
1932.
3130 Ape stătătoare
oligotrofe până la mezotrofe
cu vegetaţie din Littorelletea
uniflorae şi/sau Isoëto-
Nanojuncetea
1) 22.12 x 22.31 - vegetaţie scundă perenă, acvatică până
la amfibie, oligotrofă până la mezotrofă, a malurilor
lacurilor, iazurilor şi bălţilor, şi a zonei ecotonale apă -
uscat
aparţinând ordinului Littorelletalia uniflorae.
22.12 x 22.32 - vegetaţie scundă anuală, amfibie, pionieră,
a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea lacurilor,
bălţilor şi iazurilor, cu soluri sărace în nutrienţi, sau
care creşte în timpul uscării periodice a acestor ape
stătătoare: clasa Isoëto- Nanojuncetea. Aceste două unităţi
pot creşte împreună în strânsă asociere sau separat.
Speciile caracteristice de plante sunt în general efemerofite
pitice.
2) Plante: 22.12 x 22.31: Littorella uniflora, Luronium
natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus, Eleocharis
acicularis, Sparganium minimum.
22.12 x 22.32: Lindernia procumbens, Elatine spp.,
Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C. flavescens, C.
michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus,
Habitatul nu a fost identificat în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
In concluzie, investiția luata în
discuție nu are impact asupra
acestor specii nici în periodada de
realizare și nici cea de
funcționare.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
98
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium
pulchellum, Centunculus minimus.
3) Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, în
depresiuni umede interdunale (vezi 16.32 în 2190, inclus
în Anexa I). Zonele cu un regim hidrologic variabil, lipsite
periodic de vegetaţie din cauza distrugerii acesteia prin
călcare, nu ar trebui incluse.
HdR R2211, R2212, R2213
Veg Cyperetum flavescentis Koch ex Aichinger 1933;
Juncetum bufonii Felföldy 1942; Cypero-Limoselletum
Kornek 1960; Limosello-Ranunculetum lateriflori Pop
(1962) 1968; Eleocharidetum acicularis Koch 1926 em.
Oberd. 1957; Dichostylido michelianae-Gnaphalietum
uliginosi Horvatič 1931.
3150 Lacuri eutrofe naturale
cu vegetaţie tip
Magnopotamion sau
Hydrocharition
1) Lacuri şi iazuri cu ape de culoare gri închis către
albastru-verzui, mai mult sau mai puţin tulburi, în mod
special bogate în baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu
comunităţi din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafaţă
sau, în ape adânci, deschise, cu asociaţii de broscariţă
(Magnopotamion).
2) Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp.,
Wolffia spp., Hydrocharis
morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U.
vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae
(Riccia spp., Ricciocarpus spp.); Magnopotamion -
Potamogeton lucens, P. perfoliatus.
HdR R2202, R2203, R2204, R2205, R2206
Habitatul nu a fost identificat în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
In concluzie, investiția luata în
discuție nu are impact asupra
acestor specii nici în periodada de
realizare și nici cea de
funcționare.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
99
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
Veg Lemnetum minoris Soó 1927; Lemnetum gibbae
Miyawaki et Tüxen 1960; Lemnetum trisulcae Knapp et
Stoffers 1962; Lemno-Spirodeletum Koch 1954;
Wolffietum arrhizae Miyawaki et Tüxen 1960; Spirodelo-
Aldrovandetum Borhidi et Komlódi 1959; Spirodelo-
Salvinietum natantis Slavnič 1965; Lemno-Azolletum
carolinianae Nedelcu 1967; Riccietum fluitantis Slavnič
1956 em. Tüxen 1974; Stratiotetum aloidis Nowinski 1930
(syn.: Hydrocharitetum morsus-ranae van Langendonck
1935); Lemno- Utricularietum vulgaris Soó (1928) 1947;
Potamogetonetum lucentis Hueck 1931; Potamogetonetum
perfoliati Koch 1926; Potamogetonetum graminei (Koch
1926) Passarge 1964 em. Gőrs 1977; Potamo-
Ceratophylletum submersi Pop 1962; Potamogetonetum
pectinati Carstensen 1955; Potamo perfoliati-
Ranunculetum circinati Sauer 1937; Spirodeletum
polyrhizae Koch 1941; Lemno-Salvinietum natantis
Miyawaki et Tüxen 1960; Ricciocarpetum natantis (Segal
1963) Tüxen 1974; Lemno-Hydrocharitetum morsus-ranae
(Oberd.) Passarge 1978; Potamogetonetum nodosi (Soó
1960) Segal 1964; Najadetum minoris Ubrizsy 1941;
Zannichellietum pedicellatae Nordh. 1954 em. Pott 1992;
Marsilleaetum quadrifoliae (natantis) Burescu 2003;
Polygonetum amphibii (natantis) Soó 1927;
Potamogetonetum crispi Soó 1927; Ceratophylletum
demersii Hild 1956.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
100
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
3160 Lacuri distrofice şi
iazuri
1) Lacuri şi iazuri naturale cu apă brună datorită turbei şi
acizilor humici, în general pe soluri turboase în mlaştini
sau pe lande cu evoluţie naturală spre turbării. pH-ul este
adesea scăzut, de la 3 până la 6. Comunităţile de plante
aparţin ordinului
Utricularietalia.
2) Plante: Utricularia spp, Rhynchospora alba,
Sparganium minimum, Nuphar lutea, Carex lasiocarpa, C.
rostrata, Nymphaea candida, Drepanocladus spp., specii
de Sphagnum. Animale: Odonate (libelule zigoptere şi
anizoptere).
HdR R2207
Veg Myriophyllo verticillati-Nupharetum luteae Koch
1926; Nymphaeetum albae Vollmar 1947; Nymphoidetum
peltatae (Allorge 1922) Bellot 1951; Trapetum natantis
Kárpati 1963; Potametum natantis Soó 1927;
Nymphaeetum albocandidae (Hejny 1950) Passarge 1957
subas. nymphaeetosum candidae Ştefan et al. 1997;
Sparganietum minimi Schaaf 1925; Trapo-Nymphoidetum
Oberd. 1957.
Habitatul nu a fost identificat în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
In concluzie, investiția luata în
discuție nu are impact asupra
acestor specii nici în periodada de
realizare și nici cea de
funcționare.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
3260 Cursuri de apă din
zonele de câmpie, până la cele
montane, cu vegetaţie din
Ranunculion fluitantis şi
Callitricho-Batrachion
1) Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul
montan, cu vegetaţie submersă sau natantă din
Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion (nivel
scăzut al apei în timpul verii) sau muşchi acvatici.
2) Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R.
peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis,
Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum,
Habitatul nu a fost identificat în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
In concluzie, investiția luata în
discuție nu are impact asupra
acestor specii nici în periodada de
realizare și nici cea de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
101
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
Zannichellia palustris, Potamogeton spp., Fontinalis
antipyretica.
3) Acest habitat este uneori asociat cu comunităţile de
Butomus umbellatus de pe maluri. Este important să se ţină
cont de acest aspect în procesul de selecţie a siturilor de
importanţă comunitară.
HdR R2208
Veg Ranunculetum aquatilis (Sauer 1947) Géhu 1961;
Hottonietum palustris Tüxen 1937; Callitrichetum
palustris (Dihoru 1975) Burescu 1999.
funcționare.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
3270 Râuri cu maluri
nămoloase cu vegetaţie de
Chenopodion rubri şi
Bidention
1) Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până
în etajul submontan, cu vegetaţie pionieră anuală, nitrofilă,
din alianţele Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p.
Primăvara şi la începutul verii, acest habitat de maluri
nămoloase se prezintă fără nici un fel de vegetaţie (ea
dezvoltându-se mai târziu în timpul anului). Dacă
condiţiile nu sunt favorabile, această vegetaţie se dezvoltă
puţin sau poate fi total absentă.
2) Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita,
Xanthium sp., Polygonum lapathifolium.
3) Acest habitat se întâlneşte în strânsă asociere cu
populaţii dense ale genului Bidens sau ale unor specii de
neofite. Pentru a înlesni conservarea acestor comunităţi, cu
o dezvoltare anuală târzie sau neregulată, este important să
se ia în considerare maluri cu lăţimi între 50 şi 100 m şi
chiar porţiuni fără vegetaţie (24.51).
HdR R5312
Habitatul nu a fost identificat în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
In concluzie, investiția luata în
discuție nu are impact asupra
acestor specii nici în periodada de
realizare și nici cea de
funcționare.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
102
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
Veg Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm. în Tüxen
1950; Polygono lapathifolii-Bidentetum Klika 1935;
Echinochloo-Polygonetum lapathifolii Soó
et Csűrös 1974 (inclusiv subas. chlorocyperetosum
glomerati Burescu 1999); Xanthio strumarii-Bidentetum
tripartitae Timár 1947; Bidentetum cernui (Kobenza 1948)
Slavnič 1951.
91E0 *Păduri aluviale cu
Alnus glutinosa şi Fraxinus
excelsior (Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion
albae)
1) Păduri de luncă de Fraxinus excelsior şi Alnus glutinosa
ale cursurilor de apă din zona de câmpie şi etajul colinar ai
Europei temperate şi boreale (44.3: Alno-Padion);
păduri de luncă de Alnus incana ale râurilor montane şi
submontane din Alpi şi Apeninii de nord (44.2: Alnion
incanae); galerii arborescente formate din exemplare
înalte de Salix alba, S. fragilis şi Populus nigra de-a
lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan,
colinar şi zona de câmpie (44.13: Salicion albae). Toate
tipurile apar pe soluri grele (în general bogate în depozite
aluviale), inundate periodic de creşterea nivelului râului
(sau pârâului) cel puţin o dată pe an, însă altfel bine
drenate şi aerate în perioada în care debitul apei este
scăzut. Stratul ierbos include întotdeauna numeroase specii
de talie mare (Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris,
Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp., Cirsium
oleraceum) şi poate conţine diverse geofite vernale,
precum Ranunculus ficaria, Anemone nemorosa, A.
ranunculoides, Corydalis solida. Acest habitat include mai
multe subtipuri: păduri de frasin şi anin ale izvoarelor şi
Habitatul nu a fost identificat în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
In concluzie, investiția luata în
discuție nu are impact asupra
acestor specii nici în periodada de
realizare și nici cea de
funcționare.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
103
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
râurilor aferente (44.31 – Carici remotae-Fraxinetum);
păduri de frasin şi anin ale râurilor cu curgere rapidă
(44.32 - Stellario-Alnetum glutinosae); păduri de frasin şi
anin ale râurilor cu curgere lentă (44.33 - Pruno-
Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum); galerii montane de anin
alb (44.21 - Calamagrosti variae-Alnetum incanae Moor
1958); galerii submontane de anin alb (44.22 - Equiseto
hyemalis-Alnetum incanae Moor 1958); păduri-galerii de
salcie albă (44.13 Salicion albae).
2) Plante: stratul arborescent - Alnus glutinosa, Alnus
incana, Fraxinus excelsior; Populus nigra, Salix alba, S.
fragilis; Ulmus glabra; stratul ierbos – Angelica sylvestris,
Cardamine amara, C. pratensis, Carex acutiformis, C.
pendula, C. remota, C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium
oleraceum, Equisetum telmateia, Equisetum spp.,
Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Geum rivale,
Lycopus europaeus, Lysimachia nemorum, Rumex
sanguineus, Stellaria nemorum, Urtica dioica.
3) Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajişti
umede sau cu păduri de
ravene (Tilio-Acerion). Poate fi observată uneori o
succesiune către Carpinion a frăsinetelor.
HdR R4401, R4402, R4405, R4407, R4408
Veg Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986)
1991; Stellario nemorum- Alnetum glutinosae (Kästner
1938) Lohmeyer 1957; Carici brizoidis-Alnetum
glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953; Carici remotae-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
104
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
Fraxinetum Koch ex Faber 1936; Pruno padi-Fraxinetum
Oberdorfer 1953; Salicetum fragilis Passarge 1957;
Salicetum albae Issler 1924.
NrSCI 60
NB Salicetum fragilis corespunde fitocenozelor pure sau
dominate de salcie plesnitoare (fără salcie albă), pe lângă
care poate apărea destul de frecvent aninul negru (Alnus
glutinosa). Salicetum albae înglobează fitocenoze de
salcie albă, pure sau amestecate în proporţii diferite cu
Salix fragilis şi/sau Populus nigra. În timp ce prima
asociaţie se dezvoltă pe soluri aluviale ceva mai evoluate,
a doua are un caracter mai pionier datorită viiturilor mai
intense şi frecvente.
Denumirea de Salicetum albae-fragilis sensu Tüxen 1937
este în prezent considerată un sinonim al lui Salicetum
albae Issler 1924. Salicetum albae-fragilis sensu Issler
1926 em. Soó 1957 a devenit un nomen ambiguum pentru
că a fost prea larg definit şi nu mai este preluat în lucrările
recente.
91I0 *Vegetaţie de silvostepă
eurosiberiană cu Quercus spp.
1) Păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul
Europei. Clima este foarte continentală, cu o mare
amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din loess
(soluri de tip cernoziom). Quercus robur, Q. cerris, Q.
pedunculiflora şi Q. pubescens domină stratul arborescent
al acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice
continentale şi geofite din Aceri tatarici-Quercion
Zólyomi 1957.
Habitatul nu a fost identificat în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
In concluzie, investiția luata în
discuție nu are impact asupra
acestor specii nici în periodada de
realizare și nici cea de
funcționare.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
105
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
2) Plante: Quercus cerris, Q. pubescens, Q. robur, Q.
pedunculiflora, Q. petraea, Acer campestre, A. tataricum,
Sorbus torminalis, Tilia tomentosa, Cornus sanguinea,
Crataegus monogyna, Euonymus verrucosa, Ligustrum
vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus
cathartica, Ulmus minor, Buglossoides purpurocaerulea,
Carex michelii, Dactylis polygama, Galium dasypodum,
Geum urbanum, Lathyrus niger, Polygonatum latifolium,
Pulmonaria mollis subsp. mollis, Tanacetum corymbosum,
Tulipa bibersteinniana, Vincetoxicum hirundinaria, Viola
jordanii.
3) Acest tip de habitat, care forma odată vegetaţia naturală
a Europei de sud-est, este
foarte fragmentat în prezent. În Austria, este adesea
degradat ca urmare a invaziei salcâmului (Robinia).
HdR R4138, R4146, R4148, R4156, R4157, R4159 Veg
Aceri tatarici-Quercetum roboris Zólyomi 1957;
Quercetum pedunculifloraecerris Morariu 1944;
Quercetum pedunculiflorae Borza 1937; Convallario-
Quercetum roboris Soó (1939) 1957.
NrSCI 29
NB În ţara noastră Aceri tatarici-Quercetum roboris nu
apare pe loess, aşa cum se precizează în manualul EUR 27.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
91Y0 Păduri dacice de stejar
şi carpen
1) Păduri de Carpinus betulus şi diverse specii de
Quercus, de pe versanţii şi piemonturile Carpaţilor
Orientali şi Meridionali, şi din podişurile din vestul
Ucrainei; păduri extrazonale, adesea izolate, de stejar şi
Habitatul nu a fost identificat în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
In concluzie, investiția luata în
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
106
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
carpen din arealul moesiac a lui Quercion frainetto, din
zona de silvostepă est-panonică şi vest-pontică şi din
dealurile pre-pontice din sud-estul Europei. Acestea se
caracterizează printr-un amestec de specii
submediteraneene de Quercion frainetto şi, în est, de
specii pontice (euxinice).
2) Plante: Carpinus betulus, Quercus robur, Q petraea, Q
dalechampii, Q. cerris, Q. frainetto, Tilia tomentosa,
Pyrus eleagrifolia, Cotinus coggygria, Stellaria holostea,
Carex pilosa, C. brevicollis, Carpesium cernuum,
Dentaria bulbifera, Galium schultesii, Festuca
heterophylla, Ranunculus auricomus, Lathyrus
hallersteinii, Melampyrum bihariense, Aposeris foetida,
Helleborus odorus.
HdR R4124, R4125, R4126, R4143, R4147
Veg Aro orientalis-Carpinetum (Dobrescu et Kovács
1973) Täuber 1992; Lathyro hallersteinii-Carpinetum
Coldea 1975; Melampyro bihariensis-Carpinetum (Borza
1941) Soó 1964 em. Coldea 1975; Evonymo nanae-
Carpinetum (Borza 1937) Seghedin et al. 1977; Galio
kitaibeliani-Carpinetum Coldea et Pop 1988; Ornithogalo-
Tilio-Quercetum Dihoru 1976; Tilio tomentosae-
Quercetum dalechampii Sârbu 1978.
discuție nu are impact asupra
acestor specii nici în periodada de
realizare și nici cea de
funcționare.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
92A0 Zăvoaie cu Salix alba
şi Populus alba
1) Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean şi
cel al Mării Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau
alte specii de salcie înrudite cu acestea (44.141). Păduri de
luncă multistratificate mediteraneene şi central-eurasiene
Habitatul nu a fost identificat în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
In concluzie, investiția luata în
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
107
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer
spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora,
Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop
de talie mare domină de obicei coronamentul prin
înălţimea lor; aceştia pot fi absenţi sau rari în anumite
grupări vegetale, care sunt atunci dominate de specii din
genurile enumerate mai sus (44.6).
2) Plante: Salix alba, Populus alba.
HdR R4406
Veg Salici-Populetum Meijer-Drees 1936.
NrSCI 31
NB Indubitabil, tipurile 91E0 şi 92A0 se suprapun parţial,
datorită menţionării comunităţilor de salcie albă în
definiţia ambelor habitate. Pentru a înlătura orice confuzie,
s-au inclus în acest habitat numai pădurile de plop alb,
pure sau amestecate cu salcie albă, care se dezvoltă pe
soluri aluviale mai evoluate şi prezintă un cortegiu mai
numeros de specii. Dintre acestea se remarcă ca
diferenţiale Fraxinus
angustifolia, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Galium
rubioides şi unele transgresive din clasele Querco-Fagetea
şi Quercetea pubescentis, precum Ulmus laevis, U. minor,
Acer campestre, Brachypodium sylvaticum, Asparagus
verticillatus, A. tenuifolius, A. officinalis.
discuție nu are impact asupra
acestor specii nici în periodada de
realizare și nici cea de
funcționare.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
91F0 Păduri ripariene mixte
cu Quercus robur, Ulmus
laevis, Fraxinus excelsior sau
1) Păduri din specii cu lemn de esenţă tare situate în albia
majoră a râurilor, expuse regulat inundaţiilor în perioada
creşterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse
Habitatul nu a fost identificat în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
108
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
Fraxinus angustifolia, din
lungul marilor râuri
(Ulmenion minoris)
inundaţiilor provocate de înălţarea apei freatice. Aceste
păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solul
poate fi bine drenat între inundaţii sau poate rămâne
ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile
lemnoase dominante aparţin genurilor Fraxinus, Ulmus
sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.
2) Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U.
glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra,
P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus,
Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus
communis, Hedera helix,
Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea,
Ribes rubrum.
3) Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere
sau climax din specii cu lemn de esenţă moale, în zonele
joase ale luncilor râurilor; ele se pot dezvolta şi din
păduri aluviale de specii cu lemn de esenţă tare. Acest tip
de habitat apare adesea în
conjuncţie cu păduri de anin şi frasin (44.3).
HdR R4404, R4409, R4410, R4411
Veg Fraxino danubialis-Ulmetum Soó 1936 corr. 1963;
Quercetum roborispedunculiflorae Simon 1960 (syn.:
Fraxino angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae Chifu et
al. (1998) 2004); Fraxino pallisae-Quercetum
pedunculiflorae (Popescu et al. 1979) Oprea 1997;
Fraxinetum pallisae (Simon
1960) Krausch 1965 (syn. Ulmeto minoris-Fraxinetum
In concluzie, investiția luata în
discuție nu are impact asupra
acestor specii nici în periodada de
realizare și nici cea de
funcționare.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
109
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE
INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000
DIN ROMANIA
Identificarea tipului de habitat în
perimetrul proiectului
pallisae Borza ex Sanda
1970).
NrSCI 26
NB În denumirea primei asociaţii s-a corectat numele
subspeciei Fraxinus angustifolia, din pannonica în
danubialis.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
110
Tabel 14 - Descrierea specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0043 – COMANA,
identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului de
investiții
1324 Myotis myotis
Liliac comun
Ecologie. Prezenți în peşteri, poduri, clopotniţe de biserici. Condiţii
ale habitatelor (peşteri) pentru hibernare: 6 - 12ºC, galerii de
lungime suficient de mare (sute de metri), în care condiţiile sunt
stabile pe toată perioada iernii. Curenţi de aer de mică intensitate.
Coloniile sunt localizate de la semiobscuritate până la întuneric
absolute. Cele mai comune adăposturi de hibernare sunt peşterile
ascendente şi active (cu cursuri de apă). Folosirea substanţelor
chimice pentru conservarea lemnului este de dată recentă în
România şi este o ameninţare potenţială pentru specie.
Specie vulnerabilă
Specia nu a fost identificată în
zonele de pe malul Argeșului.
În aceste zone sau în imediata
apropiere nu sunt condiții
specifice acestei specii.
Impact prognozat 0.
1335 – Spermophilus
citellus
Cunoscut şi sub denumirile de şuiţă sau tastar, popândăul este o
specie aparținând familiei veveriţelor - Sciuridae şi singurul
reprezentant european al genului Spermophilus. La fel ca toate
veveriţele, acest animal face parte din ordinul rozătoarelor. Numele
de popândău sau poponete i se trage de la poziţia pe care o adoptă
deseori: sprijinirea pe membrele posterioare şi pe coadă, în
poziţie verticală.
Ecologie: Populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind
prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajişti, terenuri
cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. În ţara
noastră, popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total din
podişul Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale arealului, în
Specia nu a fost identificată în
zonele de pe malul Argeșului.
În aceste zone sau în imediata
apropiere nu sunt condiții
specifice acestei specii.
Impact prognozat 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
111
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului de
investiții
România nu a fost întâlnit la altitudini mari, urcând numai până la
450 m. Îl găsim în afara arcului carpatic, până la graniţele ţării, în
Moldova, Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş, densitatea
populaţiei putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi
Dobrogea. Trăieşte în colonii, însă fiecare individ are o galerie
proprie. Deşi este un animal sociabil, cea mai mare parte a timpului
o petrece în galeriile sale, destul de complicate, unele fiind folosite
permanent, altele ocazional. Galeriile ocazionale sunt folosite pe
timp rece şi umed şi sunt construite fie la suprafaţă, fie la o
adâncime maximă de 120 cm, fiind prevăzute cu 1-2 cuiburi.
Galeriile permanente, utilizate pentru hibernare, au o structură mai
complicată şi ating o adâncime de peste 2 m. Cuibul este amplasat
în profunzime şi adăpostit într-o cameră ale cărei dimensiuni sunt
variabile. Acesta este confecţionat din resturi vegetale, frunze
uscate de graminee, tulpini, fire de lână, bucăţi de hârtie sau de
pânză şi alte materiale. Cuibul le serveşte atât pentru hibernare, cât
şi pentru creşterea puilor. Arhitectonica galeriei variază în funcţie
de sol, condiţiile climaterice sau caracteristicile indivizilor (vârstă
de exemplu).
Perioada de hibernare este determinată de condiţiile de
temperatură. În general, începe în luna septembrie şi durează până
în luna martie; în mod excepţional, când apar condiţii climatice
nefavorabile, cu temperaturi scăzute sub 15ºC, intrarea în hibernare
poate avea loc chiar în luna august. Popândăii hibernează fie în
grupuri mici de 2 până la 5 indivizi, de regulă mamă şi pui, fie
solitari. Indivizii tineri intră ultimii în această stare. Nu îşi fac
provizii, starea de hibernare fiind profundă şi continuă. Trezirea şi
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
112
Nr.
crt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului de
investiții
ieşirea la suprafaţă se face eşalonat: întâi masculii adulţi, după care
femelele şi, în ultima etapă, indivizii tineri.
Hrana poate fi atât vegetală, cât şi animală. Popândăul este
un animal diurn, hemofil şi îşi desfășoară activitatea de căutare a
hranei în prima parte a zilei şi după-amiaza, înainte de asfinţitul
soarelui. Consumă, în general, părţile verzi ale plantelor, rădăcini şi
seminţe, dar şi insecte, miriapode, melci, râme sau vertebrate mici.
Perioada de reproducere începe la câteva zile de la ieşirea din
hibernare. În această perioadă masculii au un comportament agresiv
unii faţă de alţii. Femelele nasc 2 până la 9 pui (cel mai frecvent 4
sau 5), după o perioadă de gestaţie de 25-28 de zile. Alăptatul
durează 6 săptămâni, iar puii ating maturitatea sexuală la un an de
la naştere, după perioada de hibernare.
Popândăul este considerat a fi un animal dăunător atât pentru
culturi, cât şi pentru siguranţa solului. Acest rozător depreciază
pajiştile şi fâneţele prin reţeaua lor de galerii şi contribuie la
erodarea solurilor şi la slăbirea digurilor. Mai mult decât atât,
animalul este un rezervor de germeni patogeni şi paraziţi. Blana lor,
comercializată cu succes în unele ţări, este slab valorificată la noi.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
113
Tabel 15 - Descrierea Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0043 COMANA,
identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul proiectului
1. 1220 Emys orbicularis
(Broasca țestoasă de
apă);
Broasca țestoasă europeană este de talie mica spre
mijlocie, prezentând varietăți cuprinse intre 15-25 cm..
Ecologie: Broasca țestoasă de apă este răspandită pe un
areal mare, ce cuprinde Europa, Asia Occidentala și
Africa de Nord-Vest. în Romania, ea a fost răspândită pe
aproape tot cuprinsul tarii, dar în efective relativ reduse,
iar astăzi este tot mai puțin întâlnită. Locurile preferate ale
acestei broaște țestoase sunt malurile lacurilor cu
vegetație acvatica bogata, precum și zonele mlăștinoase,
greu de străbătut de alte animale.
Ii place foarte mult sa stea pe marginea apei, dar la cea
mai mica alarma se arunca în apa și dispare . Este o specie
foarte agila, deplasându-se ușor în apa, unde de altfel în
mod obișnuit se și hrănește. Carnivor feroce, își așteaptă
prada plutind printre vegetația acvatica. Prada care se
apropie este prinsa prin destinderea fulgerătoare a gâtului
și omorâtă rapid prin mișcările repetate ale mexilarelor.
După aceea, broasca țestoasă se retrage sub apa, unde
prada este sfâșiată în bucăți. Hrana acestor broaște o
constituie: crustaceele, nevertebratele terestre, rozătoarele,
chiar păsările tinere, pești, insecte, viermi și foarte rar,
unele componente vegetale.
Aceasta specie iernează pe fundul apelor, o data cu
Specia nu a fost identificat în
zona râului Argeș, datorita
lucrărilor hidrotehnice de
apărări de maluri și ecluzele
existente. De asemenea zona
este puternic degradată din
punct de vedere a
biodiversității specifice.
Impact prognozat 0 .
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
114
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul proiectului
sfârșitul toamnei și pana la începutul lunii aprilie. La
finele lunii mai sau începutul lunii iunie, femela depune
3-16 oua de mărimea oului de porumbel, în regiunile
inundabile ale Deltei Dunării, se urca uneori în sălcii și
depune ouăle în pământul afânat din scorburi, dar obișnuit
pe mal, nu departe de luciul apei.
In mod obișnuit, toamna sau chiar primăvara următoare,
puii ies din oua, spărgând coaja cu ajutorul unui dinte de
eclozare de natura cornoasa, situat pe maxilarul superior.
în captivitate, aceste țestoase nu intra în hibernare în
condițiile în care se țin la o temperatura ridicata , dar în
acest caz necesita o îngrijire atenta din partea noastră.
Broasca țestoasă de apa europeana este în prezent
amenințată cu dispariția, datorita reducerii condițiilor
naturale, a poluării, a amenajărilor hidrologice și chiar a
cruzimii unor oameni, fiind ocrotita de lege în toate tarile
unde este prezenta
2. 1993 Triturus dobrogicus
(Triton cu creasta
dobrogean)
Elemente de biologie: Este cea mai mare specie de triton
din România. Masculul 13 - 14 cm, femela 16 - 18 cm.
Corpul este robust, oval în secţiune, capul puţin mai lung
decât lat, botul rotunjit, fără şanţuri longitudinale.
Elemente de ecologie: Trăieşte prin bălţile şi iazurile
din regiunile de câmpie până în zona subcarpatică,
ascunsă prin printre tulpinile plantelor acvatice. Intră în
apă în martie şi, în funcţie de nivelul acesteia, poate
rămâne până în mai-iunie.
Reproducerea prin aprilie-mai în bălţi şi băltoace. Deşi
depune numeroase ouă (peste 100), multe nu se dezvoltă
Condițiile specifice acestei
specii nu sunt întâlnite în zona
de interes a proiectului de pe
râul Argeș.
Zona fiind antropizată și
puternic degradata preconizam
un impact 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
115
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul proiectului
datorită unor frecvente mutaţii cromozomiale. Ouăle
sferice, albe-gălbui, cu diametrul de 2-4 mm. După 13
zile, larvele ies din ouă şi rămân în apă 3 luni, atingând 50
- 85 mm. Către iarnă se retrag (adulţi şi tineri) pe sub
pietre, rădăcini şi scoarţa arborilor.
Este o specie extrem de vorace; consumă râme, limacşi,
artropode, mormoloci şi tritoni mai mici (în special T.
vulgaris). Are numeroşi duşmani: peşti, ţestoase, păsări.
Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida
dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul
acvatic cât şi în cel terestru.
Răspândire: Este o specie predominat acvatică, preferând
ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi
întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri,
piscine).
Valoare conservativă: Este o specie vulnerabilă, în
anumite zone chiar periclitată. Reducerea locurilor de
reproducere a afectat mult această specie, mai
pretenţioasă decât celelalte specii de tritoni.
3. 1188 Bombina bombina
Izvoraşul (buhaiul) de
baltă cu burtă roşie
Este o broască de dimensiuni mici, până la 5 cm, cu
corpul este îndesat şi turtit.
Ecologie: Nu este o specie pretenţioasă, trăieşte în orice
ochi de apă, temporar sau permanent, la altitudini între 0-
400 m. Este prezentă în lacurile din lunca şi delta Dunării,
pe maluri sau în zonele cu vegetaţie, cel mai adesea fiind
găsită în bălţile temporare. Izvoraşul cu burtă roşie este
răspândit în centrul şi estul Europei, din Danemarca şi
Specia nu a fost identificată în
sectorul Grădiștea – Gostinari.
Zona este puternic degradată
datorită neamenajării și
neîntreținerii lucrărilor
hidrotehnice anterioare.
Impact prognozat 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
116
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul proiectului
sudul Suediei în vest, Cehia, fosta Iugoslavie şi Dunărea
în sud, iar în est în Rusia până aproape de munţii Ural. În
România este prezentă pretutindeni în zonele de şes:
Câmpia Română, Bărăganul, Dobrogea inclusiv delta,
Crişana, Podişul Transilvaniei şi Podişul Moldovei. În
zonele de contact cu *B. variegata* hibridează cu aceasta.
Populaţiile existente sunt variabile ca mărime, în funcţie
de habitatele disponibile. Poate forma populaţii foarte
mari în lunca şi delta Dunării. Este o specie cu activitate
diurnă, predominant acvatică. Intră în apă primăvara
devreme, în martie şi se retrage pentru hibernare în
octombrie. Iernează pe uscat, în ascunzişuri.
Reproducerea începe din aprilie-mai şi poate dura până în
august, cu depuneri repetate. Fecundarea este externă, cu
amplex. Masculul apucând femela cu membrele
anterioare, eliminarea ouălor şi a spermei având loc
simultan. Ouăle (între 10-100 la o depunere) sunt depuse
izolat sau în grămezi mici, fixate de obicei de plante. Oul
are 2 mm diametru, iar capsula gelatinoasă ce îl înveleşte
între 7-8 mm, este brun închis la un pol şi alb-gălbui la
celălalt. O femelă poate depune mai multe ponte pe an.
Este o specie cu un areal vast dar afectată de activităţile
umane. Distrugerea, degradarea şi fragmentarea
habitatelor (atât a celor acvatice cât şi a celor terestre) îi
periclitează supravieţuirea. Menţinerea habitatelor
existente şi crearea de noi habitate acvatice sunt necesare
pentru asigurarea unor populaţii viabile. Este mult mai
vulnerabilă comparativ cu *B. variegata* deoarece este
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
117
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul proiectului
mai acvatică, preferă ochiuri de apă mai mari iar arealul
său este în zone de şes cu activităţi antropice multiple şi o
densitate a populaţiei umane mare.
Este inclusă în anexa 2 printre speciile a căror conservare
necesită desemnarea ariilor speciale de conservare precum
şi în anexa 3 printre speciile de interes comunitar.
Conform listelor roşii specia este considerată potenţial
ameninţată la nivel naţional şi neameninţată pe întregul
areal.
Tabel 16 - Descrierea Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE menționate
în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0043 COMANA identificarea acestora în
perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
1149 Cobitis taenia
(Zvârluga)
Zvârluga face parte din supraclasa peștilor osoși,
osteichthyes, clasa actinopterygii, subclasa neopterygii,
infraclasa teleastei, supraordinul ostariophysi, ordinul
cypriniformes, familia cobitidae, genul cobitis .
In genul Cobitis , corpul peștilor este ușor turtit lateral.
Înălțimea acestor pești este variabila. Au cate 5-17 pete
laterale, de mărime și aspecte foarte variabile. în lungul
musculaturii laterale, septul nu apare ca o dunga
longitudinala neagra, nu este vizibil prin transparenta
tegumentului, iar petele laterale nu se contopesc cu el. La
baza totdeauna are cate o pata, dorsala și ventrala, mica. în
Specia nu a fost identificată în
zona în timpul observațiilor,
dar nu excludem prezenta în
apele râului Argeș.
Impact prognozat – în limite
admisibile în perioada de
construire.
Recomandam masuri de
reducerea impactului în
perioada de construire.
In perioada de funcționare ar
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
118
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
apele noastre, specia este reprezentata prin mai multe
subspecii.
Acest pește trăiește în ape stătătoare sau lin curgătoare, cu
funduri mâloase și se hrănește cu viermi, larve de insecte și
cu icrele altor pești. Reproducerea apare în lunile aprilie-
iulie când femelele lipesc icrele de plantele acvatice. Este
răspândită în toate râurile și afluenții lor, în delta și bălțile ei.
Pe teritoriul național specia are o răspândire largă. Nu poate
fi considerată ca fiind o specie vulnerabilă.
putea apărea un impact doar în
situații apărute accidental –
deversări de produse petroliere
sau alte produse dăunătoare
mediului acvatic.
Masuri de reducerea
impactului
Recomandăm ca lucrările care
se desfășoară în apele râului
Argeș sa evite perioada de
depunere a pontelor, lunile mai
– iunie.
1145 Misgurnus fossilis
(Tipar);
Varlarul sau tiparul are lungimea de 15-25 de cm. Are 140-
180 de solzi în lungul corpului și în gura 14 dinți faringieni.
Are corpul mai mult sau mai puțin cilindric. Trăiește în ape
stătătoare sau cu curent încet, cu fund nămolos, mai mult
îngropat. Este rezistent la lipsa de oxigen și se hrănește cu
fauna de fund, viermi, larve de insecte, moluște mici. Se
reproduce în lunile martie-iunie și femelele lipesc icrele de
plantele acvatice. Este răspândit la noi în toate bălțile,
heleșteele, canalele și pe cursurile mai liniștite ale râurilor,
din delta pana în zona submontana. Este mai rar întâlnit în
limanurile deschise ale Marii Negre, în Siret și afluenții săi,
în Bârlad, Olt, Cerna, Bega, Mureș, Crișu Negru.
Pe teritoriul naţional specia are o răspândire relativ extinsă.
Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu o
vulnerabilitate scăzută/medie. Specia este protejata prin:
Convenţia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa
Specia nu a fost identificată în
zona în timpul observațiilor,
dar nu excludem prezenta în
apele râului Argeș.
Impact prognozat – în limite
admisibile în perioada de
construire.
Recomandam masuri de
reducerea impactului în
perioada de construire.
In perioada de funcționare ar
putea apărea un impact doar în
situații speciale – deversări de
produse petroliere sau alte
produse dăunătoare mediului
acvatic.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
119
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
2), Lista Roşie IUCN, Legea 462. Desecările şi poluarea
zonelor umede pot constitui o ameninţare serioasă la adresa
existenţei acestei specii.
Masuri de reducerea
impactului
Recomandăm ca lucrările care
se desfășoară în apele râului
Argeș sa evite perioada de
depunere a pontelor, lunile mai
– iunie.
2011 Umbra krameri
(Tiganus)
Tiganusul face parte din supraclasa peștilor osoși, adică
Osteichthyes, ordinul Esociformes, familia Umbriade.
Tiganusul are o lungime de aproximativ 4-11 cm. Are
spatele cafeniu întunecat, cu reflexe violete sau roșii, având
abdomenul gălbui. Pe corp și cap are pete negre, neregulate.
Pe înotătoarele laterale au câte o dunga mai închisă la bază.
Masculii sunt mai lungi decât femelele.
Trăiește în bălți și în special în mocirle printre plante, la apa
mica. De multe ori, trăiește alături de zvârluga și guvizi
mici. Tiganusul rezista la lipsa de oxigen datorita respirației
aeriene ,prin vezica înotătoare și piele. Tiganusul se
reproduce prin mai-iunie, icrele fiind păzite de femele.
Trăiește 2-5 ani. Este răspândit în Prut pana la Iași, în
Dâmbovița, Neajlov, Argeș și Cris pana la Bihor, în bălțile
Dunării pana în delta.
Specia nu a fost identificată în
zona în timpul observațiilor,
dar nu excludem prezenta în
apele râului Argeș.
Impact prognozat – în limite
admisibile în perioada de
construire.
Recomandam masuri de
reducerea impactului în
perioada de construire.
In perioada de funcționare ar
putea apărea un impact doar în
situații speciale – deversări de
produse petroliere sau alte
produse dăunătoare mediului
acvatic.
Masuri de reducerea
impactului
Recomandăm ca lucrările care
se desfășoară în apele râului
Argeș sa evite perioada de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
120
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
depunere a pontelor, lunile mai
– iunie.
2511 Gobio kessleri Corpul scund şi gros sau relativ înalt şi slab comprimat
lateral.
Ecologie. Trăieşte în cursul mijlociu al râurilor mari din
partea inferioară a zonei scobarului până în zona crapului; în
unele râuri mici de şes trăieşte în zona cleanului. Prezenţa
speciei este legată de o viteză a apei de 45 - 65, rar până la
90 cm/s; această viteză este caracteristică râurilor de câmpie,
şi anume porţiunilor lor puţin adânci, cu substrat nisipos.
Trăieşte în cursul mijlociu al râurilor mari din partea
inferioară a zonei scobarului până în zona crapului; în unele
râuri mici de şes trăieşte în zona cleanului. În porțiunile de
râu cu o viteză a apei de 45-65 cm/s, puţin adânci, cu fund
nisipos, indivizii speciei sunt numeroşi, trăiesc în cârduri
mari de până la câteva sute de exemplare. Puietul formează
cârduri mari, care stau în apa mai înceată. Reproducerea are
loc în luna iunie. Hrana constă mai ales din diatomee, mai
apoi din nevertebrate.
Gobio kessleri este o specie relativ răspândită pe teritoriul
României.
Pe teritoriul naţional specia are un areal relativ întins; arealul
se află în uşoară scădere în ultimii zeci de ani. Pe acest
teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu
vulnerabilitate scăzută/medie. Specia este protejata prin:
Convenţia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa
2), Lista Roşie IUCN, Legea 462 (Anexa 2).
Specia nu a fost identificată în
zona în timpul observațiilor,
dar nu excludem prezenta în
apele râului Argeș.
Impact prognozat – în limite
admisibile în perioada de
construire.
Recomandam masuri de
reducerea impactului în
perioada de construire.
In perioada de funcționare ar
putea apărea un impact doar în
situații speciale – deversări de
produse petroliere sau alte
produse dăunătoare mediului
acvatic.
Masuri de reducerea
impactului
Recomandăm ca lucrările care
se desfășoară în apele râului
Argeș sa evite perioada de
depunere a pontelor, lunile mai
– iunie.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
121
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
1134 Rhodeus sericeus amarus
Boarța
Corpul înalt şi puternic comprimat lateral, înălţimea maximă
formează 31-42% din lungimea corpului fără caudală, iar
grosimea 34-45% din înălţime.
Ecologie. Trăieşte exclusiv în ape dulci. Preferă apele
stătătoare sau încete, de aceea în râuri se întâlneşte mai ales
în braţele laterale, dar este destul de frecvent şi în plin
curent, până aproape de zona montană a râurilor. Rhodeus
sericeus amarus are o răspândire relativ mare pe teritoriul
României. Boarţa este o specie care trăieşte exclusiv în ape
dulci. Preferă apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se
întâlneşte mai ales în braţele laterale, dar este destul de
frecvent şi în plin curent, până aproape de zona montană a
râurilor. Răspândirea acestei specii este strâns legată de
prezenţa lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. Nu
întreprinde migraţii. Reproducerea are loc de la sfârşitul
lunii aprilie până în luna august. Reproducerea are loc în
porţii, fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în
decursul unui sezon. Icrele sunt depuse în cavitatea branhială
a lamelibranhiatelor din genurile Unio şi Anodonta.
Pe teritoriul național specia are un areal relativ întins. Pe
acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu
vulnerabilitate scăzută. Specia este protejata prin: Convenţia
de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 2), Legea
462 (Anexa 2).
Specia nu a fost identificată în
zona în timpul observațiilor,
dar nu excludem prezenta în
apele râului Argeș.
Impact prognozat – în limite
admisibile în perioada de
construire.
Recomandam masuri de
reducerea impactului în
perioada de construire.
In perioada de funcționare ar
putea apărea un impact doar în
situații speciale – deversări de
produse petroliere sau alte
produse dăunătoare mediului
acvatic.
Masuri de reducerea
impactului
Recomandăm ca lucrările care
se desfășoară în apele râului
Argeș sa evite perioada de
depunere a pontelor, lunile mai
– iunie.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
122
Tabel 17 - Descrierea Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0043 COMANA identificarea
acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
1078 Callimorpha
quadripunctaria
HABITAT. Specia se întâlnește în zona pădurilor de foioase.
Prefera diferiți biotopi mezofili, lizierele pădurilor, poienile,
desișurile de arbuști, povârnișurile cu vegetație abundenta.
BIOLOGIE și ECOLOGIE. Specie monogoneutica (prezintă
o singura generație pe an). Adulții zboară în decursul
perioadei iulie-august. Se hrănesc pe inflorescențele diferitor
specii de plante. Iernează în stadiul de larva. în primăvara
următoare (aprilie-mai) omizile pot fi observate pe patlagina
(Plantago sp.), trifoi (Trifolium sp.), stejar (Quercus sp.), fag
(Fagus sylvatica), urzica (Urtica sp.) și alte specii de plante,
hrănindu-se cu frunzele acestora. Larvele se impupeaza la
suprafața solului.
AREAL. Europa Centrala și de Sud-Est, Asia Mica și
Mijlocie, Caucaz, Transcaucazia, Turcia, Siria, Iran.
MASURI DE PROTECTIE și CONSERVARE. Conservarea
și protejarea biotopilor caracteristici (pădurile cu esențe
foioase); interzicerea colectării speciei de către colecționarii
amatori; cercetarea răspândirii speciei în teritoriul Republicii
Moldova; reducerea tratamentelor cu substanțe chimice
toxice în ecosistemele forestiere.
Specia este protejata în Rusia, Bielorusia.
Adulții pot apărea, întâmplător,
în perioada de zbor în
perimetrul investiției, fără a fi
însă afectați de lucrările în
desfășurare
în perimetrul propus pentru
realizarea investiției nu au fost
identificate plantele gazda
pentru larvele acestui fluture,
deci perimetrul nu constituie
un sit de reproducere și
hibernare pentru aceasta
specie. Speciile folosite drept
hrana de către larve, au o
abundenta foarte redusa în
perimetrul investiției, fiind
eliminate de către speciile
străine invazive de plante.
Impactul asupra speciei va fi 0.
în perioada de funcționare
impactul prognozat va fi 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
123
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
1088 Cerambyx cerdo
(Croitor mare)
Elemente de biologie Corpul negru. Partea apicală a elitrelor
roşiatică-cafenie. Primul aricol antenal cu punctuaţie deasă şi
puternică, este aproape mat; articolele antenale III și V cel
puţin de două ori mai lungi decât late la vârf, partea lor
apicală fiind îngroşată noduros. Pronotul lucios, cu zbârcituri
discoidale destul de puternice. Sculptura elitrelor formată din
rugozităţi puternice la baza şi din ce în ce mai fine spre
partea apicală; pubescenţa elitrelor fină şi puţin aparentă.
Abdomenul este lucios, cu pubescenţa puţin deasă,
exceptându-se ultimul sternit, care este pubescent des.
Lungimea corpului - 23-55 mm.
Elemente de ecologie Specia se dezvoltă în lemnul stejarului,
castanului, fagului, nucului, ulmului, frasinului. Femela
depune ouăle cate 2-3 în crăpăturile sau rănile scoarței. După
circa 14 zile apare larva, care iniţial se hrăneşte cu scoarţa,
iar apoi pătrunde în lemn. Perioada de dezvoltare (de la ou
pana la adult) durează de regula 3 ani, însa uneori se poate
prelungi până la 5 ani. Adulţii sunt nocturni şi crepusculari.
Ziua se ascund în coroanele arborilor, scorburi, etc.
Habitatul : Pădurile bătrâne cu esenţe foioase, preferându-le
în special pe cele de cvercinee; uneori poate fi întâlnită şi în
parcuri. mai-august.
Răspândire Europa (Bielorusia, Italia, Franța, Grecia,
Romania, Spania, Ucraina, etc.), Crimeea, Caucaz,
Transcaucazia, Asia Mica, Siria, Iran, Turcia de Nord-Est,
Sicilia, Africa de Nord.
Măsuri de protecţie: Conservarea şi protejarea biotopilor
caracteristici; interzicerea colectării speciei de către
Specia nu are condiții prielnice
în zona, neexistând
posibilitatea de a fi întâlnită.
în perimetrul propus pentru
realizarea investiției nu au fost
identificate plantele gazda
pentru larvele acestei specii,
deci perimetrul nu constituie
un sit de reproducere și
hibernare pentru aceasta
specie.
Impactul asupra speciei este 0
în perioada de funcționare
impactul prognozat va fi 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
124
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
colecţionarii amatori; reducerea tratamentelor cu substanţe
chimice toxice în ecosistemele forestiere.
Specia este inclusa în anexele Convenţiei de la Berna ca
specie rară şi amenințată cu dispariţia.
1052 Euphydryas maturna
Habitatele preferate sunt luminișurile mici, care au frasin
sau copaci tremurători în zone de pădure de foioase, adesea
în vai calcaroase, câteodată în locuri umede.
BIOLOGIE și ECOLOGIE. Culoarea de fond a aripilor și
marginea neagra a acestora variază foarte mult local și
regional. De asemenea pot sa apară diferențe intre indivizii
aceleași colonii sau intre sezoane.
AREAL Răspândită în centrul și estul Europei, Caucaz,
Urali, estul Kazahstan, sudul și vestul Siberiei, Transbaikal,
Mongolia. Populațiile din sud-vestul și vestul tari sunt
puternice. Cele din Transilvania sunt izolate și mult mai
firave. Populațiile din Dobrogea sunt izolate si, exceptând
cea din Pădurea Babadac, foarte firave. Plantele gazda pentru
larva (înainte de hibernare) sunt: Fraxinus excelsior, Populus
tremula, Salix caprea. Ouăle sunt depuse de obicei pe
frunzele exemplarelor mai mici de 6m ale acestor plante.
Larvele se hrănesc și hibernează intr-o pânză de mătase care
cade toamna pe pământ odată cu frunzele moarte. După
hibernare larvele se împrăștie și se hrănesc individual cu
Fraxinus excelsior, Populus tremula, Plantago lanceolata,
Veronica chamaedrys, Lonicera periclymenum sau Succisa
pratensis.
MASURI DE PROTECTIE și CONSERVARE. Conservarea
Adulții pot apărea, întâmplător,
în perioada de zbor în
perimetrul investiției, fără a fi
însă afectați de lucrările în
desfășurare
în perimetrul propus pentru
realizarea investiției nu au fost
identificate plantele gazda
pentru larvele acestui fluture,
deci perimetrul nu constituie
un sit de reproducere și
hibernare pentru aceasta
specie. Speciile folosite drept
hrana de către larve, au o
abundenta foarte redusa în
perimetrul investiției, fiind
eliminate de către speciile
străine invazive de plante.
Impactul asupra speciei în
perioada de realizare a
investiției va fi nesemnificativ
cu condiţia respectării
măsurilor de conservare
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
125
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
și protejarea biotopilor caracteristici (pădurile bătrâne de
cvercinee); interzicerea colectării speciei de către
colecționarii amatori; protejarea arborilor bătrâni din
pădurile de foioase.
Specia este inclusa în anexele Convenției de la Berna ca
specie rara și amenințată cu dispariția.
recomandate.
în perioada de funcționare
impactul prognozat va fi 0.
1083 Lucanus cervus
(Rădașca, Răgacea)
HABITAT. Populează pădurile bătrâne cu esențe foioase,
preferând în special pădurile de cvercinee, dar poate fi
întâlnită și în zonele de silvostepa și stepa. Deseori adulții
zboară în grădini și parcuri.
BIOLOGIE și ECOLOGIE. Ciclul reproductiv durează 5-6
ani, în funcție de factorii climatici. Larva se dezvolta în
lemnul putrezit al diferitor esențe cu frunze cazatoare (stejar,
mesteacăn, frasin, etc.), hrănindu-se cu acesta. Gândacii
tineri apar toamna, însă nu părăsesc camera larvara pana în
primăvara următoare. în decursul zilei adulții pot fi observați
pe trunchiurile stejarilor și altor arbori hrănindu-se cu
scurgerile acestora. Zboară în amurg în decursul perioadei
mai-iulie.
AREAL. Specia este răspândită în Europa, Asia Mijlocie,
Crimeea, Caucaz, Africa de Nord.
MASURI DE PROTECTIE și CONSERVARE. Conservarea
și protejarea biotopilor caracteristici (pădurile bătrâne de
cvercinee); interzicerea colectării speciei de către
colecționarii amatori; protejarea arborilor bătrâni din
pădurile de foioase.
Specia este inclusa în anexele Convenției de la Berna ca
specie rara și amenințată cu dispariția.
Specia nu are condiții prielnice
în zona, neexistând
posibilitatea de a fi întâlnită.
în perimetrul propus pentru
realizarea investiției nu au fost
identificate plantele gazda
pentru larvele acestei specii,
deci perimetrul nu constituie
un sit de reproducere și
hibernare pentru aceasta
specie.
Impactul asupra speciei este 0
în perioada de funcționare
impactul prognozat va fi 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
126
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
1060 Lycaena dispar; HABITAT. în Romania habitatele preferate sunt păduri de
stejar înmlăștinate sau umede, bogate în Polygonum bistorta,
baza trofica larvara a speciei.
BIOLOGIE și ECOLOGIE. Este ușor de recunoscut după
culoarea aripii inferioare gri-deschis care trece spre albastru
deschis la baza aripii și după modul de dispunere a petelor
negre. în Europa fluturele poate fi întâlnit și în terenuri
mlăștinoase de la marginea lacurilor, râurilor și canalelor.
Plantele gazda pentru larva sunt: Rumex hydrolapathum, R.
crispus, R. aquaticus.
In majoritatea locurilor unde se întâlnește are doua perioade
de zbor, în mai/ iunie și în august. în schimb are o singura
perioada de zbor în regiunile reci, nordice și s-a raportat a
treia ponta în unele localități din S Europei. în primăvara din
anul 2007, perioada de zbor pentru populația de la Poiana cu
Narcise (Vad, jud. Brașov) a început pe 30 aprilie.
AREAL. Arealul speciei cuprinde Europa și nordul
Turciei. Foarte locala în colonii larg dispersate în Franța,
nordul Italiei,Germania, Romania, Lituania, sudul Finlandei,
Polonia, nordul și centrul Greciei, partea europeana a
Turciei. în Grecia și Ungaria, indivizii din a doua ponta se
apropie sau chiar depășesc în mărime forma batava.
în Romania sunt prezente numeroase colonii și populații cu
număr mare de indivizi. Datorita drenării zonelor umede,
unele populații și colonii au dispărut sau se afla în pragul
dispariției (Banat, Muntenia). Populații viguroase se
păstrează încă în Delta Dunării, Transilvania și Banat.
Numărul indivizilor dintr-o populație variind intre 100 și
Specia nu are condiții prielnice
în zona, neexistând
posibilitatea de a fi întâlnită.
în perimetrul propus pentru
realizarea investiției nu au fost
identificate plantele gazda
pentru larvele acestei specii,
deci perimetrul nu constituie
un sit de reproducere și
hibernare pentru aceasta
specie.
Impactul asupra speciei este 0
în perioada de funcționare
impactul prognozat va fi 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
127
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
1000 indivizi. Desigur exista și populații cu număr mult mai
redus de indivizi.
Măsuri de protecţie: Conservarea şi protejarea biotopilor
caracteristici; interzicerea colectării speciei de către
colecţionarii amatori; reducerea tratamentelor cu substanţe
chimice toxice în ecosistemele forestiere.
1089 Morimus funereus
(Croitorul cenușiu);
HABITAT. Trăiește în pădurile cu esențe foioase, preferând
în special pădurile de cvercinee și făgetele, însă apariții
ocazionale ale speciei au fost semnalate și în pădurile de
conifere.
BIOLOGIE și ECOLOGIE. Biologia speciei este insuficient
cunoscuta. Se dezvolta în fag și stejar. Adulții pot fi
observați în decursul perioadei mai-iulie pe trunchiurile
copacilor. Inițial larvele se dezvolta sub scoarța copacilor
putreziți, iar ulterior în lemnul acestora. Stadiul larvar
durează nu mai puțin de 2 ani. Larvele se impupeaza
primăvara sau la începutul verii.
AREAL. Specia este răspândită în Spania, Franța, Italia,
sudul Austriei, Croația, Bulgaria, Romania, Peninsula
Balcanica, Ucraina, etc.
MASURI DE PROTECTIE și CONSERVARE. Protejarea
arborilor bătrâni din pădurile de foioase; interzicerea
colectării speciei de către colecționarii amatori; reducerea
tratamentelor cu substanțe chimice toxice în ecosistemele
forestiere; conservarea și protejarea biotopilor caracteristici.
Specia nu are condiții prielnice
în zona, neexistând
posibilitatea de a fi întâlnită.
în perimetrul propus pentru
realizarea investiției nu au fost
identificate plantele gazda
pentru larvele acestei specii,
deci perimetrul nu constituie
un sit de reproducere și
hibernare pentru aceasta
specie.
Impactul asupra speciei este 0
în perioada de funcționare
impactul prognozat va fi 0.
1084 Osmoderma eremite
(Carabus);
HABITAT. Păduri de foioase din etajul stepelor colinare
Specia nu are condiții prielnice
în zona, neexistând
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
128
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
pana în etajul fagului.
BIOLOGIE și ECOLOGIE Coleoptera: Scarabaeoidea:
Cetoniidae. Dimensiuni: 20-35 mm. Corp robust, brun
întunecat sau negru-cafeniu cu luciu bronzat. La masculi
capul este sculptat mai puternic, cu cate un tubercul deasupra
inserției antenei. Pigidiul convex, rotund. La femele capul
este puțin convex, mai mult sau mai puțin triunghiular.
Tibiile anterioare prevăzute cu spini pe marginile exterioare.
Specie nocturna sau diurna. Larva se dezvolta în humus-ul
din scorburile arborilor bătrâni rezultat în urma putrezirii
lemnului. Este o specie polifaga, consumând putregai de
Quercus, Fagus, Malus, Pyrus, Salix, dar în special fag.
Durata de dezvoltare larvara – 2-3 ani. Imago zboară din mai
pana în septembrie.
AREAL. Europa, din nordul Spaniei, pana în Rusia
europeana. Lipsește în Marea Britanie și în tarile nordice, cu
excepția sudului Suediei.
CONSERVARE. Protejarea arborilor bătrâni din pădurile
de foioase; interzicerea colectării speciei de către
colecționarii amatori; reducerea tratamentelor cu substanțe
chimice toxice în ecosistemele forestiere; conservarea și
protejarea biotopilor caracteristici.
posibilitatea de a fi întâlnită.
în perimetrul propus pentru
realizarea investiției nu au fost
identificate plantele gazda
pentru larvele acestei specii,
deci perimetrul nu constituie
un sit de reproducere și
hibernare pentru aceasta
specie.
Impactul asupra speciei este 0
în perioada de funcționare
impactul prognozat va fi 0.
1014 Vertigo angustior HABITAT Preferă habitatele bogate în calcar. În Europa-
centrală se găseşte în zone umede, pe terenuri mlăştinoase,
pe malul lacurilor, în mlaştini. Trăieşte la suprafaţa solului
prin vegetaţie şi printre molozul depus pe sol.
BIOLOGIE și ECOLOGIE.
Specia nu are condiții prielnice
în zona, neexistând
posibilitatea de a fi întâlnită.
Impactul asupra speciei este 0
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
129
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Această specie de melc pitic are dimensiuni foarte mici,
aproximativ 2 mm, are cochilia răsucită în dreapta, de
culoarea maro-gălbui, cu linii regulate. Are gura în formă de
inimă, în care se găsesc dinţii, de obicei în număr de patru,
dintre care unul este mai mare şi ajunge în interiorul
cochiliei.. Dintele acesta o deosebeşte specia Vertigo
angustior de celelalte specii de melci pitici.
în perioada de funcționare
impactul prognozat va fi 0.
4056 Anisus vorticulus
Melcul cu cârlig
Habitat. Ape limpezi, permanente, stagnante sau lin
curgătoare, bogate în vegetaţie acvatică şi palustră. În
România apare mai ales în zone de câmpie, rar de depresiune
sau podiş. Dintre habitatele cuprinse în Natura 2000, această
specie poate popula ape stătătoare oligotrofe până la
mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae sau Isoeto-
Nanojuncetea (3130), lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de
tip Magnopotamion sau Hydrocharition (3150), precum şi
lacuri distrofice şi iazuri (3160). Se consideră că această
specie trăieşte în "toată Dunărea şi sistemele lacustre ale
acesteia", în "ape stagnante şi lin curgătoare, bogate în
vegetaţie; macrofitofilă"; dar în lucrarea despre gastropodele
din sectorul românesc al Dunării semnalează specia numai
pe baza citărilor din literatura de specialitate, şi anume din:
braţul Sulina la Crişan. Trăieşte în ape stagnante, bogate în
vegetaţie, gropi, canale, iazuri, mlaştini, dar şi ape încet
curgătoare în zone de câmpie, fixată pe părţile submerse ale
florei dure sau pe diferite substraturi (predominant
macrofitofilă). Preferă apele limpezi, fiind un bioindicator de
Specia nu are condiții prielnice
în zona, neexistând
posibilitatea de a fi întâlnită.
Impactul asupra speciei este 0
în perioada de funcționare
impactul prognozat va fi 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
130
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
calitate superioară a habitatului.
Ca şi celelalte planorbide este o specie hermafrodită,
ovipară; poate constitui vector pentru unii viermi paraziţi.
Respiră prin cavitatea paleală puternic vascularizată, dar
există şi o branhie rudimentară, secundară.
4045 Coenagrion ornatum
Habitat . Larvele trăiesc în ape curgătoare, în zonele lenitice
cu fund mâlos. În România nu sunt publicate studii care să
permită evaluarea mărimii populaţiilor la nivel naţional.
Zboară în perioada iunie – iulie. A fost semnalata în Delta
Dunării, Jiul – cursul inferior, Crișul repede – cursul inferior,
Mureș - cursul inferior, Pădurea verde – Timișoara.
Specia nu are condiții prielnice
în zona, neexistând
posibilitatea de a fi întâlnită.
Impactul asupra speciei este 0
în perioada de funcționare
impactul prognozat va fi 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
131
Tabel 18 - Descrierea Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0043 COMANA identificarea
acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
4067 Echium russicum
(Capul șarpelui);
stare de conservare – C
Planta erbacee bianuala, cu tulpina înaltă de 30-90 cm,
neramificata, cilindrica, acoperita cu peri setiformi albi,
rigizi, la baza tuberculați și cu peri scurți și moi.
Ecologie. Xeromezofită, subtermofilă. Creşte prin pajişti şi
tufărişuri din zona de stepă până în etajul gorunului.
Romania: sporadica în Transilvania, Banat, Muntenia,
Moldova și Dobrogea. Este prezentă în interiorul Parcului
Natural Comana, fiind caracteristică tipului de habitat - 62C0
Stepe ponto-sarmatice.
Specia nu a fost identificata în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
Habitatele din perimetrul
propus pentru realizarea
investiției sunt puternic
invadate de specii străine
invazive de plante. Habitatul
este puternic degradat, nefiind
propice supraviețuirii speciei
protejate luata în discuție.
In concluzie, investiția luata în
discuție nu are impact asupra
acestei specii nici în perioada
de realizare și nici cea de
funcționare.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
2327 Himantoglossum
caprinum
(Ouăle popii)
Orchidacee ce creste prin rariști și margini de păduri,
tufărișuri, pajiști (Ciocarlan 2009). Răspândire generala: sud-
estul Europei. La noi în tara este semnalata din aproape toate
provinciile istorice.
Specia nu a fost identificata în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
Habitatele din perimetrul
propus pentru realizarea
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
132
investiției sunt puternic
invadate de specii străine
invazive de plante. Habitatul
este puternic degradat, nefiind
propice supraviețuirii speciei
protejate luata în discuție.
In concluzie, investiția luata în
discuție nu are impact asupra
acestei specii nici în perioada
de realizare și nici cea de
funcționare.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
1428 Marsilea quadrifolia
(Trifoiaș de balta)
Trifoi cu patru foi, Trifoiaș de balta – feriga acvatica,
Vegetează în lacuri, ape stagnante şi mlaştini de la şes.
Substratul variază de la mâl argilos, cu puţin adaos de nisip
fin, până la pietriş, acoperit pe alocuri cu un strat subţire
argilos. Valoarea ph-ului solului se află în domeniul acid.
Specia preferă în general staţiuni bogat luminate sau semi-
umbrite.
Este o specie sporadică pe teritoriul României. Populaţiile
acesteia sunt însă în restrângere, datorită secării sau poluării
apelor stagnante care le adăpostesc. În situri în care specia
fusese înregistrată anterior, aceasta nu a mai fost regăsită la
verificare ulterioară.
Semnalată în Judeţele: Arad (Ineu), Giurgiu (Comana,
Ghimpaţi), Bihor (Salonta, Radovan), Constanţa,
Dâmboviţa, Dolj (Craiova, Malu Mare), Timiş; lacurile din
jurul Bucureştiului, Delta Dunării (Sulina, Sfântu-Gheorghe)
etc.
Specia nu a fost identificata în
perimetrul investiției sau în
imediata vecinătate.
în concluzie, investiția luata
în discuție nu are impact
asupra acestei specii nici în
perioada de realizare și nici cea
de funcționare.
Impactul prognozat direct sau
indirect este 0.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
133
Inclusă în anexa I – Specii de floră strict protejate, a
Convenţiei de la Berna (19.09.1979) şi prin legea 13 din 11
martie 1993, prin care România a aderat la Convenția privind
conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din
Europa;
Inclusă în Lista Roşie a Plantelor Superioare din România
(Oltean & al., 1994), ca specie vulnerabilă.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
134
II.1.2. ROSPA0022 - COMANA
Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0022 – COMANA din
punct de vedere administrativ și conform HG 1284/2004 acoperă județul Giurgiu
- Băneasa (20%), Călugăreni (33%), Comana (83%), Gostinari (17%), Greaca
(2%), Hotarele (14%), Izvoarele (<1%), Mihai Bravu (66%), Prundu (18%),
Singureni (18%).
Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA 0022 – COMANA are
legătura cu - ROSCI0043 Comana fiind parte integranta din Parcul Natural
Comana.
II.1.2.a Suprafaţa sitului Natura:
LOCALIZAREA SITULUI
Coordonatele
sitului Latitudine'
N 44º 8' 24''
Longitudine
E 26º10'37'
Suprafaţa
sitului
(ha)
Lungimea
sitului
(km)
Altitudine (m)
Min. Max.
Med.
Regiunea biogeografică
Alpină Continentală
Panonică Stepică Pontică
24 956.3 13 104 73 X
Regiunile administrative
NUTS Numele judeţului %
RO032 Călărași 1
RO034 Giurgiu 99
II.1.2.bTipuri de ecosisteme, habitate și speciile pentru care a fost desemnat
situl:
Caracteristici ale sitului:
Studiul biologic al zonei Comana a scos în evidenţă importanţa ştiinţifică
a numeroase habitate naturale (păduri şi pajişti) tipice pentru zona de câmpie
sudică cu puternice caractere specifice, uneori chiar unicate, identificate într-o
structură naturală apropiată de optim , alternate cu terenuri umede, agricole,
aşezări rurale în care se desfăşoară activităţi economice tradiţionale. Este o zonă
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
135
de pasaj pentru păsările migratoare, de asemenea cuprinde şi numeroase specii
de păsări forestiere.
DESCRIEREA SITULUI
Caracteristici generale ale sitului
Cod % CLC Clase de habitate
N07 3 411, 412 Mlaştini, turbării
N09 3 321 Pajişti naturale, stepe
N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 9 231 Păşuni
N15 3 242, 243 Alte terenuri arabile
N15 5 242, 243 Alte terenuri arabile
N16 32 311 Păduri de foioase
N21 2 221, 222 Vii şi livezi
N23 6 1xx Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)
Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate.
Conform datelor avem următoarele categorii:
a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 46
b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenției
asupra speciilor migratoare (Bonn): 122
c) număr de specii periclitate la nivel global: 6
Situl este important pentru populațiile cuibăritoare ale speciilor următoare:
Ixobrychus minutus
Nycticorax nycticorax
Ardea purpurea
Ayţya nyroca
Porzana porzana
Porzana parva
Chlidonias hybridus
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Cod Populație Rezidenta Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
A402 Accipiter brevipes 2-4 p C C C C
A229 Alcedo atthis 20-30 p D
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
136
Cod Populație Rezidenta Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
A089 Aquila pomarina 6-8 p C B C C
A029 Ardea purpurea 40-50 p B B C B
A024 Ardeola ralloides 20-30 p
800-
1000 i C B C B
A222 Asio flammeus
10-15
i C B C B
A060 Aythya nyroca 50-100 p C C C C
A021 Botaurus stellaris 16-20 p C B C B
A224 Caprimulgus
europaeus 40-50 p C B C B
A196 Chlidonias
hybridus 800-1000 p
6000-
8000 i B C C C
A197 Chlidonias niger
2000-
3000 i D
A080 Circaetus gallicus 1-2 p C B C C
A081 Circus aeruginosus 8-10 p C B C B
A231 Coracias garrulus 80-100 p C C C C
A122 Crex crex 30-40 p C B C C
A238 Dendrocopos
medius 60-100 p C B C B
A429 Dendrocopos
syriacus 40-60 p C B C C
A027 Egretta alba
230-
400 i C B C C
A379 Emberiza hortulana 40-50 p D
A097 Falco vespertinus
100-
200 i C B C B
A321 Ficedula albicollis 25-500 p D
A135 Glareola pratincola
20-50
i D
A022 Ixobrychus minutus 400-600 p B B C B
A338 Lanius collurio 50-80 p D
A339 Lanius minor 30-40 p D
A246 Lullula arborea 300-400 p C B C C
A272 Luscinia svecica 40-50 p C C A C
A073 Milvus migrans 3-5 i D
A019 Pelecanus
onocrotalus 1-2 i D
A072 Pernis apivorus 10-12 p D
A393 Phalacrocorax
pygmeus
40-50
i
500-
800 i C B C B
A151 Philomachus
pugnax
3000-
4000 i C B C B
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
137
Cod Populație Rezidenta Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
A234 Picus canus 80-100 p C B C C
A034 Platalea leucorodia
150-
200 i C B C B
A032 Plegadis falcinellus
750-
1000 i D
A120 Porzana parva 100-120 p C C C C
A119 Porzana porzana 60-80 p C B C B
A132 Recurvirostra
avosetta 12-20 p
1200-
1300 i C B C B
A193 Sterna hirundo 100-150 p C B C B
A307 Sylvia nisoria 100-200 p C
A166 Tringa glareola
800-
1000 i C B C B
A030 Ciconia nigra 1-3 p C B C C
A131 Himantopus
himantopus 20-60 p
300-
600 i B B C C
A023 Nycticorax
nycticorax P
200-
300 i D
A026 Egretta garzetta P
300-
500 i D
Situl este important în perioada de migrație pentru speciile:
Himantopus himantopus
Recurvirostra avosetta
Philomachus pugnax
Tringa glareola
Situl este important pentru iernat pentru rate.
În perioada de migrație situl găzduiește mai mult de 20.000 de exemplare
de păsări de balta, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR.
În Formularul Standard sunt menționate speciile de păsări cu
migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC și pentru care sunt necesare observații .
1. Cod
2. A141 Pluvialis squatarola
3. A005 Podiceps cristatus
4. A006 Podiceps grisegena
5. A008 Podiceps nigricollis
6. A266 Prunella modularis
7. A372 Pyrrhula pyrrhula
8. A118 Rallus aquaticus
9. A318 Regulus ignicapillus
10. A317 Regulus regulus
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
138
11. A336 Remiz pendulinus
12. A249 Riparia riparia
13. A275 Saxicola rubetra
14. A276 Saxicola torquata
15. A210 Streptopelia turtur
16. A351 Sturnus vulgaris
17. A311 Sylvia atricapilla
18. A309 Sylvia communis
19. A308 Sylvia curruca
20. A004 Tachybaptus ruficollis
21. A161 Tringa erythropus
22. A164 Tringa nebularia
23. A165 Tringa ochropus
24. A163 Tringa stagnatilis
25. A162 Tringa totanus
26. A286 Turdus iliacus
27. A283 Turdus merula
28. A285 Turdus philomelos
29. A284 Turdus pilaris
30. A282 Turdus torquatus
31. A287 Turdus viscivorus
32. A232 Upupa epops
33. A142 Vanellus vanellus
34. A051 Anas strepera
35. A244 Galerida cristata
36. A298 Acrocephalus arundinaceus
37. A296 Acrocephalus palustris
38. A297 Acrocephalus scirpaceus
39. A295 Acrocephalus schoenobaenus
40. A168 Actitis hypoleucos
41. A247 Alauda arvensis
42. A054 Anas acuta
43. A056 Anas clypeata
44. A050 Anas penelope
45. A053 Anas platyrhynchos
46. A055 Anas querquedula
47. A041 Anser albifrons
48. A043 Anser anser
49. A258 Anthus cervinus
50. A259 Anthus spinoletta
51. A226 Apus apus
52. A028 Ardea cinerea
53. A169 Arenaria interpres
54. A221 Asio otus
55. A059 Aythya ferina
56. A061 Aythya fuligula
57. A263 Bombycilla garrulus
58. A067 Bucephala clangula
59. A087 Buteo buteo
60. A088 Buteo lagopus
61. A144 Calidris alba
62. A149 Calidris alpina
63. A147 Calidris ferruginea
64. A145 Calidris minuta
65. A146 Calidris temminckii
66. A364 Carduelis carduelis
67. A366 Carduelis cannabina
68. A363 Carduelis chloris
69. A136 Charadrius dubius
70. A137 Charadrius hiaticula
71. A198 Chlidonias leucopterus
72. A373 Coccothraustes coccothraustes
73. A207 Columba oenas
74. A113 Coturnix coturnix
75. A208 Columba palumbus
76. A212 Cuculus canorus
77. A036 Cygnus olor
78. A253 Delichon urbica
79. A269 Erithacus rubecula
80. A096 Falco tinnunculus
81. A322 Ficedula hypoleuca
82. A359 Fringilla coelebs
83. A360 Fringilla montifringilla
84. A153 Gallinago gallinago
85. A123 Gallinula chloropus
86. A130 Haematopus ostralegus
87. A299 Hippolais icterina
88. A251 Hirundo rustica
89. A233 Jynx torquilla
90. A340 Lanius excubitor
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
139
91. A459 Larus cachinnans
92. A182 Larus canus
93. A183 Larus fuscus
94. A150 Limicola falcinellus
95. A156 Limosa limosa
96. A292 Locustella luscinioides
97. A270 Luscinia luscinia
98. A271 Luscinia megarhynchos
99. A152 Lymnocryptes minimus
100. A070 Mergus merganser
101. A069 Mergus serrator
102. A230 Merops apiaster
103. A262 Motacilla alba
104. A261 Motacilla cinerea
105. A260 Motacilla flava
106. A319 Muscicapa striata
107. A058 Netta rufina
108. A160 Numenius arquata
109. A337 Oriolus oriolus
110. A214 Otus scops
111. A017 Phalacrocorax carbo
112. A273 Phoenicurus ochruros
113. A274 Phoenicurus phoenicurus
114. A315 Phylloscopus collybita
115. A316 Phylloscopus trochilus
116. A086 Accipiter nisus
117. A052 Anas crecca
118. A125 Fulica atra
119. A179 Larus ridibundus
120. A048 Tadorna tadorna
121. A383 Miliaria calandra
122. A099 Falco subbuteo
123. A365 Carduelis spinus
124. A155 Scolopax rusticola
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
140
II.1.2..c. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes
comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al ariei
naturale protejate ROSPA0022 - COMANA
Tabel 19 - Descrierea specii de păsări/habitate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSPA0022 COMANA identificarea
acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
A402 Accipiter brevipes Mărimea: 30-37 cm Categorie fenologică:
oaspete de vară Descriere: este o specie de
pasăre răpitoare monotipică, de talie mică.
Masculul adult are capul și partea superioară a
corpului de culoare gri-albăstrui. De aceeași
culoare este și coada care prezintă 6-8 benzi
transversale mai întunecate. Aripile sunt mai
ascuţite comparativ cu ceilalţi reprezentanţi ai
genului de la noi din ţară. Pieptul şi burta sunt
de culoare albă cu dungi transversale roşcat-
portocalii subţiri, iar penele subcodale albe.
Femela are talia mai mare decât a masculului.
Are capul și partea superioară a corpului de
culoare maronie, maroniu-gri.
Specia nu a fost identificata
în perimetrul proiectului de
investiții, dar nu excludem
apariția ei pentru perioade
scurte și în zona râului
Argeș.
Lucrările din perioada de
construire nu vor afecta
specia, deoarece zona nu
este propice pentru adăpost
și hrana.
Impact 0 atât în perioada de
construire cat și în perioada
de funcționare.
Nu
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
141
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
Mod de cuibărire: Cuibărește în arborete sau
pâlcuri de foioase bătrâne sau de vârstă medie.
Habitat: Preferă zonele calde, aride sau
semiaride, dealuri cu expunere sudică. Se poate
întâlni cu precădere în regiuni cu altitudini
joase, cu o afinitate față de zonele de șes și cele
colinare.
A229 Alcedo atthis Mărimea: 18 cm. Categorie fenologică:
sedentară. Mod de cuibărit: tuneluri săpate în
malurile abrupte din apropierea apelor începând
din deltă şi până la cele montane.
Caracteristicile cuibului: adâncimea cuibului
ajunge până la 140 cm şi are un diametru de 14
– 15 cm; în fundul tunelului spaţiul este lărgit
iar cuibarul nu este căptuşit. Perioada de
cuibărit: aprilie - iulie. Număr de ponte pe an: 2
- 3. Număr de ouă în pontă: 5 - 7. Timp de
clocire: 19 - 21 zile. Timp de şedere în cuib a
puilor. 25 - 27 zile. Habitat: de-a lungul râurilor
cu cursul lent, islazuri şi bălţi cu mult peşte.
Hrana: peşti de talie mică, mormoloci dar şi
larve de insecte acvatice. Are obiceiul de a sta
la pândă pe crengile de deasupra apei de unde
se aruncă asupra prăzii care înoată. Este un bun
înotător.
Pescărușul albastru este slab
reprezentat ca număr de
indivizi în populație în
lungul râului. Acest fapt se
datorează atât lipsei
spațiilor accesibile pentru
cuibărit, cât și resurselor
reduse de hrană din mediul
acvatic. Și hrana puțină care
mai este devine adeseori
inaccesibilă datorită lipsei
de transparență a apei.
Practic întregul habitat nu
este favorabil acestei specii.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
142
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
A089 Aquila pomarina Mărimea: 56 - 68 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit:
cuibăreşte în arborii din pădurile bătrâne şi îşi
amplasează cuibul în coroanele înalte.
Caracteristicile cuibului: foloseşte acelaşi cuib
mai mulţi ani, completându-l, cuibul este
construit din bucăţi de ramuri; interiorul este
căptuşit cu iarbă, frunze şi crenguţe fine;
înălţimea faţă de sol: 20 - 25 m. Perioada de
cuibărit: aprilie – mai. Număr de ponte pe an: 1.
Număr de ouă în pontă: 2 - 4 ouă de culoare
alburie cu pete violacee şi brune. . Timp de
clocire: 38 - 40 zile. Timp de şedere în cuib a
puilor. 50 - 55 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat:
păduri de foioase din apropierea întinderilor
mari de apă, terenuri deschise. Hrana:
mamifere, păsări, reptile, batracieni dar şi
insecte mari şi hoituri.
Acvila țipătoare mică apare
în zona văii Argeșului
arareori și probabil că sunt
doar exemplare în pasaj.
Prezența ei în pădurea
Comana este legată de un
posibil cuibărit deși nu a
fost identificat cuibul, iar
teritoriul de vânătoare este
în terenurile deschise din
apropierea pădurii. Cursul
apei natural sau regularizat
nu are influență asupra
prezenței speciei în zonă.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A029 Ardea purpurea Mărimea: 79-98 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: mai -
iunie. Cuibul îl construieşte pe sol în stuf, fiind
alcătuit din plante uscate. Cuibăresc în colonii
mixte pe pământ, în general în stufăriş, uneori
în tufişuri sau copaci ca şi A. cinerea.
Caracteristicile cuibului: realizat din fire de
trestie, uneori din crengi. Depune 4-5 ouă de
Specia are o prezență
sporadică în zonă și apare
doar întâmplător și rareori
în perioadele de cuibărit.
Legătura ei este evidentă cu
balta Comana pe valea
râului fiind prezentă doar în
exemplare izolate, mai ales
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
143
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
culoare albastru verzuie. Puii sunt nidicoli. .
Perioada de cuibărit: aprilie - mai. Număr de
ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4-5.
Timp de clocire: 25-28 zile. Timp de şedere în
cuib a puilor. 60 zile. Cloceşte numai femela.
Habitat: lagune, lacuri, bălţi, râuri cu vegetaţie
bogată şi deasă. Hrana: pești mici, dar și
broaște și insecte, rareori șoareci, pui de păsări
și popândăi.
în timpul pasajului de
toamnă, când tineretul
manifestă un eratism mai
accentuat.
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A024 Ardeola ralloides Mărimea: 47-52 cm Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: în
arbori sau tufişuri, pe sol, în stufăriş sau în
vegetaţia de mlaştină. Cuibăresc în mai - iunie,
în colonii mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea,
Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax
pygmaeus, Plegadis falcinellus şi Egretta
garzetta. Caracteristicile cuibului: poate fi din
trestie, stuf,rogoz sau crengi de salcie. Puii sunt
nidicoli şi sunt hrăniţi mai ales cu insecte
acvatice. Număr de ponte pe an: 1. Număr de
ouă în pontă: 4-6 ouă de culoare albastru
verzui.. Timp de clocire: 22-24 zile. Timp de
şedere în cuib a puilor. 32 zile. Cel mai mult
cloceşte femela. Habitat: lagune, bălţi cu stuf,
zone inundabile. Hrana: insecte, larve acvatice,
Specia are o prezență
sporadică în zonă și apare
doar întâmplător și rareori
în perioadele de cuibărit.
Legătura ei este evidentă cu
balta Comana pe valea
râului fiind prezentă doar în
exemplare izolate, mai ales
în timpul pasajului de
toamnă, când tineretul
manifestă un eratism mai
accentuat.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
144
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
peștișori, broscuțe, șopârle, moluște mici,
crustacee, viermi și ceva hrană vegetală.
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A222 Asio flammeus Mărimea: 38 cm. Categorie fenologică : oaspete
de iarnă. Descriere: Specie nordică a cărei
număr fluctuează în funcţie de ciclul de
înmulţire al rozătoarelor. Aripi mai lungi şi mai
înguste decât la restul bufniţelor, bătăi de aripi
mai încete. Este activ şi ziua. În zbor pare a
avea un colorit deschis. Piept foarte dungat,
abdomen mai deschis, aproape fără dungi. Mod
de cuibărire: martie - iulie. Cuibul este amplasat
în arbori, stufării, chiar şi pe sol, pe terenuri cu
vegetaţie ierboasă, smârcuri, mlaştini. Este
alcătuit din ierburi culcate la pământ şi crenguţe
mici. Depune 5-7 ouă de culoare albă. Puii sunt
nidicoli. Habitat: peisaje descoperite şi câmpii
din apropierea apelor, mlaştini. Hrana: vânează
noaptea cât şi ziua insecte, reptile, păsărele şi
mici mamifere.
Specia nu a fost identificata
în perimetrul proiectului de
investiții, dar nu excludem
apariția ei pentru perioade
scurte și în zona râului
Argeș.
Lucrările din perioada de
construire nu vor afecta
specia, deoarece zona nu
este propice pentru adăpost
și hrana.
Impact 0 atât în perioada de
construire cat și în perioada
de funcționare.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A060 Aythya nyroca Mărimea: 46 cm. Categorie fenologică: oaspete
de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Descriere:
Masculul are spate gri, dar nu albicios ca la rața
cu cap negru. Femela este mai puțin
Specia nu a fost identificata
în perimetrul proiectului de
investiții, dar nu excludem
apariția ei pentru perioade
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
145
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
caracteristică, însă prezintă pe obraz o pată
întunecată, difuză. Capul este de formă
triunghiulară cu cioc puternic și frunte plată.
Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibul îl
construieşte pe lacuri mlăștinoase bogate în
stufăriș. Iarna pe lacuri, bazine de acumulare,
cursuri lente de râuri, uneori în estuare, deseori
pe mare sau în denivelările solului, fiind alcătuit
din papură, stuf pe care îl căptuşeşte cu pene.
Depune 6-11 ouă de culoare ocru gri. Cloceşte
numai femela. Puii sunt nidifugi. Habitat:
lagune, lacuri, bălţi, ochiuri de apă bine
adăpostite. Hrana: esenţial vegetală, frunze, tije,
seminţe, rizomi de la plantele palustre, moluşte,
crustacei, insecte acvatice de talie mică,
ocazional peşti şi broaşte mici.
scurte și în zona râului
Argeș, în porțiunile cu stuf
de pe mal. Aceste porțiuni
sunt acum foarte restrânse
ca suprafața pe râul Argeș.
în zona Comana , râul
Argeș are malurile deja
betonate în cea mai mare
parte.
Impact 0 atât în perioada de
construire cat și în perioada
de funcționare.
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A021 Botaurus stellaris Mărimea: 75 cm. Descriere: Buhaiul de baltă
are penajul ruginiu gălbui cu pete de culoare
închisă. Picioarele și labele sunt verzi-albăstrui.
În zbor, își ține gatul tras pe spate, iar bătăile de
aripi sunt rapide și regulate, ca la speciile de
stârci mici. În repaus stă nemișcat, bine ascuns
în stufăriș. Este o pasăre solitară, cel mai ușor
de observat fiind în cursul dimineții atunci când
realizează deplasări înspre și dinspre locurile de
hrănire. Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibul îl
construieşte stuf sau sălcii. Depune 4-5 ouă de
culoare albastru verzui. Cuibăresc în colonii
Buhaiul de baltă are puțini
reprezentanți în zonă, fiind
legat cu deosebire de balta
Comana. În timpul
pasajelor apar și exemplare
răzlețe în lungul râului, iar
acestea găsesc cu ușurință
puncte de pândă pentru
procurarea hranei, chiar și
pe malul taluzat cu beton.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
146
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea,
Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax
pygmaeus, Plegadis falcinellus şi Egretta
garzetta. Cel mai mult cloceşte femela. Puii
sunt nidicoli şi sunt hrăniţi mai ales cu insecte
acvatice. Habitat: lagune, bălţi cu stuf, zone
inundabile. Hrana: peşti, broaşte, şerpi, viermi,
moluşte, crustacei, insecte acvatice şi larvele
lor.
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A224 Caprimulgus europaeus Mărimea: 28 cm. Categorie fenologică: oaspete
de vară. Mod de cuibărit: cuibăreşte la sol în
păduri de foioase tinere sau bătrâne.
Caracteristicile cuibului: cuibul este amplasat
într-o adâncitură din sol acoperită cu frunze
uscate. Perioada de cuibărit: mai – august.
Număr de ponte pe an: 1 – 2. Număr de ouă în
pontă: 2. Timp de clocire: 18 zile. Timp de
şedere în cuib a puilor. 16 – 18 zile. Habitat:
păduri cu arbori rari şi luminişuri, păduri tinere,
peisaje presărate cu arbori şi boschete, parcuri,
grădini. Hrana: hrana este capturată în zbor
fiind compusă de regulă din insecte zburătoare
crepusculare şi nocturne de talie mare (mai ales
fluturi dar şi insecte cu chitină).. Deşi ciocul
este mic, deschiderea gurii poate fi de 2 . 3 cm
în diametru pentru a uşura capturarea prăzilor
mobile.
Caprimulgul are o populație
limitată cuibăritoare legată
de habitatul creat de
pădurea Comana. În timpul
pasajelor nu s-au constatat
sporiri reprezentative ale
numărului de exemplare.
Specia nu este legată în
mod direct de existența
habitatelor acvatice.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
147
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
iunie.
A196 Chlidonias hybridus Mărimea: 24 cm. Categorie fenologică : oaspete
de vară, pasaj. Descriere: Penajul pare de la
distanţă albicios ca la chire, iar la o lumină
foarte puternică culoarea închisă de pe partea
inferioară a corpului poate fi confundată cu
efectul unei umbre. Asemănarea cu chirighiţa
neagră este imediat evidentă prin zborul agitat,
acrobatic, de obicei la mică înălţime deasupra
smârcurilor şi a pajiştilor, de unde prinde
insecte. Mod de cuibărire: iunie - iulie.
Cuibăresc în colonii. Cuibul îl amplasează pe
frunze plutitoare, fiind format din plante
acvatice. Depune 2-3 ouă de culoare albastră
verzuie cu pete mai întunecate. Clocesc ambii
părinţi. Puii sunt nidifugi. Habitat: de-a lungul
litoralului, în apropierea lacurilor şi a bălţilor, în
mlaştini. Hrana: peşti, insecte acvatice şi larvele
lor.
Specia are puțini
reprezentanți în zonă, iar
prezența lor este legată în
mod inconstant mai ales de
existența bălții Comana.
Exemplare răzlețe apar și pe
parcursul anului în mod
eratic. Cursul regularizat al
râului este favorabil pentru
exemplarele tinere care pot
culege de pe suprafața apei
diverse surse de hrană.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A197 Chlidonias niger Mărimea: 24-30 cm Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit:
Caracteristicile cuibului: este format dintr-o
grămadă de trestii şi alte plante acvatice,
căptuşit cu material fin care pluteşte la suprafaţa
apei construit pe frunze de nuferi îngrămădite
Specia nu a fost identificat
în zona de interes, zona
nefiind caracteristica acestei
specii.
Preconizam un impact 0 în
perioada de construire și un
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
148
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
ori pe aglomeraţii de vegetaţie plutitoare din
stuf. Perioada de cuibărit: mai. Număr de ponte
pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3. Timp de
clocire: 14-17 zile. Timp de şedere în cuib a
puilor: 4 săptămâni. Habitat: litoralul mării,
lacuri adânci şi întinse, mlaştini. Hrana: insecte
şi larve acvatice, peştişori, mormoloci, broscuţe,
dar şi insecte terestre, viermi etc.
impact 0 în perioada de
funcționare.
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A080 Circaetus gallicus Mărimea: 63-69 cm Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărire: în
vârful arborilor, la 5-7 m înălțime, mai rar pe
creste de stâncă. Caracteristicile cuibului:
construcția este sărăcăcioasă, din crenguțe
subțiri, căptușită tot cu crenguțe cu frunze sau
ace de conifere. Perioada de cuibărit: aprilie -
iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă
în pontă: 1. Timp de clocire: 35 zile. Timp de
şedere în cuib a puilor. 60 zile. Clocesc ambii
părinţi. Puii sunt nidicoli, fiind hrăniţi cu şerpi
şi şopârle. Habitat: preferă pante muntoase şi
înguste, câmpii mlăştinoase şi păduri. Hrana:
reptile, broaște, insecte, rozătoare mici și rar
Specia prefera zonele
împădurite.
Specia nu a fost semnalata
în observațiilor noastre
întreprinse în decursul unui
an calendaristic în
perimetru proiectului și nici
pe viitor nu ar putea apărea,
neexistând condiții prielnice
de hrana și adăpost.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
149
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
păsărele. fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A081 Circus aeruginosus Mărimea: 48-56 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Mod de
cuibărit: în mlaştini, la adăpostul stufărişului.
Caracteristicile cuibului: construit pe pământ,
câteodată refolosit. Este o grămadă mare de
beţe, stuf uscat, căptuşit cu iarbă. Perioada de
cuibărit: aprilie-iunie. Număr de ouă în pontă:
3-6. Timp de clocire: 31-36 zile. Timp de şedere
în cuib a 38-40 zile. Cloceşte numai femela.
Puii sunt nidicoli. Habitat: terenuri descoperite
şi mlăştinoase cu mult stuf. Hrana: broaşte,
şobolani de apă, şerpi, peşti, insecte mari, dar şi
păsări adulte (de preferinţă lişiţe), tinere sau pui
de cuib, mai ales în perioada de hrănire a puilor.
Consumă cu plăcere şi ouă.
Lipsa stufăriilor constituie o
piedică în cuibărirea speciei
în zonă. Din această cauză
pe timpul verii apar doar
exemplare eratice, imature
sexual, iar în timpul
pasajelor și a iernii,
numărul de exemplare este
sporit de către indivizi din
alte populații.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A231 Coracias garrulus Mărimea: 31 cm Categorie fenologică: oaspete
de vară, pasaj. Mod de cuibărit: mai - iulie.
Datorită lipsei spațiilor de
cuibărit din arboretele
Constituirea
unui curs de apă
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
150
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
Cuibul este amplasat în arbori găunoşi sau în
găurile malurilor abrupte, fiind alcătuit din fire
de iarbă, rădăcini, crengi, păr şi pene.. Depune
4-6 ouă de culoare albă. Clocesc ambii părinţi.
Puii sunt nidicoli, fiind hrăniţi mai ales cu
insecte. Habitat: păduri tinere, peisaje
descoperite presărate cu arbori şi arbuşti, lunci,
terenuri agricole. Hrana: insecte, râme,
melcișori, mormoloci, broaște, șoareci; uneori
dude, mure.
bătrâne, dar și a lipsei
malurilor cu scorburi,
dumbrăveanca are
reprezentanți puțini în zonă.
Exemplare răzlețe sunt
prezente destul de frecvent
mai ales în timpul pasajului
de toamnă, când folosesc
pentru căutarea hranei
terenurile agricole.
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A122 Crex crex Mărimea: 25 - 30 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară. Mod de cuibărit: cuibăreşte la
sol în poienile umede cu iarbă înaltă; uneori
foloseşte şi culturile perene cum ar fi lucerna şi
trifoiul. Caracteristicile cuibului: cuibul este
instalat într-o adâncitură a pământului şi este
căptuşit cu ierburi sau alte resturi vegetale.
Perioada de cuibărit: mai – iulie. Număr de
ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 8 - 12
ouă de culoare gălbuie cu pete gri sau roşcate.
Specia nu a fost semnalata
în observațiile noastre,
datorita condițiilor specifice
de cuibărit și de hrana.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
151
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
Timp de clocire: 15 - 20 zile. Cloceşte mai
mult femela. Puii sunt nidifugi şi devin
zburători după circa 35 de zile. Habitat: lacuri
cu rogoz, câmpii cu vegetaţie bogată şi umedă.
Hrana: seminţe şi uneori plante tinere,
nevertebrate cu predilecţie larve de insecte sau
chiar adulţi
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A238 Dendrocopos medius Mărimea: 20 cm. Categorie fenologică:
sedentară. Mod de cuibărit: în scorburi, de
preferinţă în păduri de foioase sau amestec cu
răşinoase, dar şi în lunci. Caracteristicile
cuibului: diametrul intrării: 40 - 50 mm;
adâncimea scorburii: 20 cm; diametrul
scorburii: 10 – 15 cm; înălţimea faţă de sol: 1 -
7 m. Perioada de cuibărit: aprilie – iunie. Număr
de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4 - 6
(max. 8) ouă de culoare albă. Timp de clocire:
14 - 15 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 20
- 23 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: păduri de
foioase ajunse la maturitate, parcuri, grădini,
preferând partea superioară a arborilor. Hrana:
ouă, larve, şi adulţi de insecte însă preferă
furnicile. Fructe şi seminţe de pădure.
Este legată în exclusivitate
de posibilitatea construirii
de cuiburi săpate în
trunchiuri de arbori sau
pomi bătrâni. În afara
pădurii Comana specia este
prezentă în număr mic și în
livezile din spațiile
antropice. Sursele de hrană
folosite sunt oferite atât de
pădure cât și de spațiile
antropice sub forma a
diverse nevertebrate, dar și
a fructelor.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
152
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
cuibărire mai –
iunie.
A429 Dendrocopos syriacus Mărimea: 24 cm. Categorie fenologică:
sedentară. Mod de cuibărit: în scorburi de
copaci. Caracteristicile cuibului: simplu,
necăptuşit. Perioada de cuibărit: aprilie - iunie.
Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în
pontă: 5-7 ouă de culoare albă. Timp de clocire:
10-14 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 24
zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: păduri tinere,
parcuri, grădini cu vegetaţie rară. Hrana: diferite
insecte, viermi, larve, pupe şi ponte, în sezonul
rece consumă şi seminţe tari, boabe.
Ciocănitoarea de grădină
are o biologie relativ
asemănătoare cu a celorlalte
ciocănitori pestrițe, dar
mediul său de viață este
legat în exclusivitate de cel
antropic. Din această cauză
prezența speciei a fost
semnalată doar în livezile
diferitelor localități.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A027 Egretta alba Mărimea: 90 - 118 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Mod de
cuibărit: în apropierea apei, pe copaci sau în
stufării. Caracteristicile cuibului: cuibul este
alcătuit din crengi subţiri, iar în stufării din
trestie uscată. Perioada de cuibărit: mai - iunie.
Egreta mare apare doar în
puține exemplare răzlețe, de
obicei tineri eratici în
timpul pasajelor de toamnă.
Regularizarea cursului de
apă ar putea oferi spații de
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
153
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în
pontă: 3-4 ouă de culoare albastru verzuie.
Timp de clocire: 25-26 zile. Clocesc ambii
părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 42 zile.
Puii sunt nidicoli. Habitat: lagune, deltă, lacuri
cu suprafeţe întinse şi puţin adânci. Hrana:
majoritatea din pești, dar consumă și insecte,
broaște,păsări mici.
procurare a hranei pe malul
taluzat din beton, dacă
limpezimea apei ar fi
favorabilă.
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A379 Emberiza hortulana Mărimea: 16.5 cm. Categorie fenologică :
oaspete de vară. Descriere: Masculul adult se
deosebește de celelalte presuri prin capul gri-
verzui, fără dungi, gât galben deschis și
abdomenul cărămiziu deschis. De aproape se
poate vedea cercul alb-gălbui, îngust, din jurul
ochiului. Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibul
este amplasat pe sol, în adâncituri mici sau mai
rar în maluri, fiind construit din plante, căptuşit
cu mult păr. Depune 4-6 ouă de culoare gri, cu
puncte brune. Puii sunt nidicoli. Habitat: arbori
şi tufişuri rare, grădini sau terenuri cultivate cu
pâlcuri de copaci sau tufe. Hrana: seminţe,
insecte.
Specia prefera zonele
împădurite., dar ar putea
apărea accidental în zona de
interes, deoarece în
apropiere se afla grădinile
particulare ce constituie
surse de hrana.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
154
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A097 Falco vespertinus Mărimea: 30 cm. Categorie fenologică: oaspete
de vară, pasaj. Mod de cuibărit: foloseşte cuibul
vechi sau recent abandonat de păsări (în special
de ciori, corbi sau coţofene), fără să adauge
îmbunătăţiri. Perioada de cuibărit: mai-iulie.
Număr de ouă în pontă: 3-5 ouă de culoare albă
cu pete brun roşietice. Timp de clocire: 22-23
zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în
cuib a puilor. 1-2 săptămâni. Puii sunt nidicoli,
fiind hrăniţi numai cu insecte. Habitat: câmpii,
zonele cultivate presărate cu arbori, lizierele
pădurilor. Hrana: insecte mari prinse pe înserat,
broaşte, chiar şi şoareci, şopârle şi rar păsărele.
Vânturelul de seară este
legat în special de
posibilitățile de capturare a
hranei la lizierele mediului
forestier. Din această cauză
numărul de indivizi este
destul de redus. Rareori
aceștia se abat în apropierea
localităților, de unde pot
captura insecte de talie mai
mare aflate în zbor.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A321 Ficedula albicollis Mărimea: 13 cm. Categorie fenologică: oaspete
de vară şi de pasaj. Mod de cuibărit: în scorburi
Muscarul gulerat cuibărește
doar în pădurea Comana,
Constituirea
unui curs de apă
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
155
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
naturale şi artificiale din pădurile de foioase şi
mixte. Adesea numărul indivizilor care trec în
pasaj este mult mai mare decât cel al celor care
rămân să cuibărească. Caracteristicile cuibului:
baza este construită din frunze moarte, fire de
iarbă şi fâşii de scoarţă; interiorul este căptuşit
cu fire de păr; înălţimea faţă de sol: 3 - 10 m.
Perioada de cuibărit: mai - iulie. Număr de
ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 5 – 6
(max. 7). Timp de clocire: 12 - 13 zile. Timp de
şedere în cuib a puilor. 14 zile. Habitat: păduri
de toate tipurile, parcuri şi grădini luminoase.
Hrana: insecte (cu predilecţie omizi păroase,
furnici, viespi), toamna consumă şi fructe
suculente.
prezența sa fiind legată de
arboretele bătrâne cu
scorburi numeroase. În
spațiile antropice prezența
sa este limitată de faptul că
scorburile existente în pomi
sunt ocupate cu precădere
de către vrabia de câmp, cu
mult înainte de sosirea sa în
migrație. În luna aprilie
numărul de indivizi este
mai ridicat, aceștia fiind
adesea reprezentanți ai unor
populații mai nordice.
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A135 Glareola pratincola Mărimea: 25-30 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe pământ, pe
locuri uscate din apropierea apei, pe teren
nisipos sau cu pietriș. Caracteristicile cuibului:
folosește adânciturile naturale, de exemplu o
urmă de copită sau o balegă veche. Uneori este
adăpostit de un mușuroi sau de tulpina unei
buruieni. Perioada de cuibărit: mai - iunie.
Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în
pontă: 3 ouă de culoare verde măslinie cu pete
Lipsa stufăriilor constituie o
piedică în cuibărirea speciei
în zonă. Din această cauză
pe timpul verii apar doar
exemplare eratice, imature
sexual, iar în timpul
pasajelor și a iernii,
numărul de exemplare este
sporit de către indivizi din
alte populații.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
156
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
negre dese. Timp de clocire: 17-18 zile. Timp
de şedere în cuib a puilor. 22 zile. Puii sunt la
început nidicoli, apoi devin nidifugi. Habitat:
mlaştini, terenuri nisipoase şi întinse. Hrana:
insecte mari (gândaci, libelule, lăcuste, cosași,
greieri, coropişniţe).
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A022 Ixobrychus minutus Mărimea: 35-38 cm Categorie fenologică:
oaspete de vară. Mod de cuibărit: izolat, pe
pământ, în stufării, pe vegetaţia frântă sau
plutitoare, la înălţime mică deasupra apei, pe
crengile joase din mlaştini sau în tufişuri nu
prea mari, rar în copaci. Caracteristicile
cuibului: îl construieşte în stuf, fiind alcătuit
din tulpini şi frunze uscate de papură şi stuf.
Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de
ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 5-6 ouă
de culoare albă.. Timp de clocire: 16-19 zile.
Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a
puilor. 30 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: lacuri
şi bălţi cu malurile acoperite de păpuriş şi
trestie. Hrana: în special insecte acvatice şi
larve, dar şi peştişori, broscuţe, mormoloci,
lipitori, moluşte, uneori chiar şi câte un şoarece,
o şopârlă sau un pui de cuib.
Prezența stârcului pitic ca
specie cuibăritoare este
legată de stufăriile din zona
bălții Comana. În timpul
migrației de toamnă,
exemplare răzlețe de
indivizi tineri pot fi
observate întâmplător în
zonele stufăriilor, dar
numărul acestora este mic,
iar prezența este
inconstantă.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
157
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
cuibărire mai –
iunie.
A338 Lanius collurio Mărimea: 18 cm. Categorie fenologică: oaspete
de vară. Mod de cuibărit: cuib construit în
tufişurile şi luminişurile din pădurile de foioase,
în arbori sau arbuşti spinoşi, pe izlazuri, fâneţe
sau lunci, la mică înălţime faţă de sol.
Caracteristicile cuibului: este construit din
crenguţe, rădăcini, muşchi, frunze; căptuşit cu
material vegetal fin sau păr, lână şi puf de
pasăre. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr
de ponte pe an: frecvent 1. Număr de ouă în
pontă: 5 - 6 ouă de culoare variată (galbene,
brune, verzi, roşcate) cu pete întunecate.. Timp
de clocire: 15 - 16 zile. Clocește numai femela.
Timp de şedere în cuib a puilor: 12 - 16 zile.
Puii sunt nidicoli. Habitat: terenuri degajate şi
cu tufişuri multe, de-a lungul văilor largi ale
râurilor montane. Hrana: diferite insecte
(lăcuste, gândaci, muşte, fluturi, viespi, bondari,
ploşniţe, libelule), vertebrate mici (şopârle,
şoareci, păsărele mici). Are obiceiul de a-şi crea
rezerve de hrană înfigând diverse animale de
talie mică în ţepii unor tufe.
Sfrânciocul roșietic este
bine reprezentat în zonă
datorită faptului că
numeroasele tufărișuri din
spațiile agricole constituie
tot atâtea posibilități de
amplasare a cuibului.
Sursele de hrană constituite
mai ales din nevertebrate,
dar și unele vertebrate de
talie mică, sunt cele care
determină limitarea
numărului de perechi
cuibăritoare. Acestea sunt
variabile în fiecare an.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A339 Lanius minor Mărimea: 20 cm. Categorie fenologică: oaspete
de vară. Mod de cuibărit: Cuibul este amplasat
în arbuştii spinoşi sau în arbori, fiind construit
din plante înflorite (pelin), căptuşit cu pene,
Sfrânciocul cu frunte neagră
folosește de regulă arborii
de pe marginile drumurilor
de pe marginile drumurilor.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
158
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
lână, fire de păr. Perioada de cuibărit: mai -
iulie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în
pontă: 4-5 ouă de culoare verzui albăstruie, cu
pete brun violacee.. Timp de clocire: 15 zile.
Timp de şedere în cuib a puilor. 2 săptămâni.
Puii sunt nidicoli. Habitat: peisaje descoperite,
presărate cu arbori şi arbuşti, adeseori în zonele
împădurite. Hrana: insecte mari, melcișori,
rareori pui de păsări și șoareci. Îşi face rezerve
de mâncare fixându-le în spinii arbuştilor
Regimul său alimentar
relativ asemănător cu cel al
sfrânciocului roșiatic
determină prezența acestor
specii de regulă în arii
diferite unele față de
celelalte.
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A246 Lullula arborea Mărimea: 15 cm. Categorie fenologică: oaspete
de vară, pasaj. Mod de cuibărit: Cuibul este
amplasat pe sol în spaţiile deschise din pădurile
bătrâne de foioase sau mixte, uneori şi la liziere.
Caracteristicile cuibului: cuibul este construit
din tulpiniţe subţiri de plante şi muşchi;
interiorul este căptuşit cu păr. Perioada de
cuibărit: martie – iulie. Număr de ponte pe an: 1
- 2. Număr de ouă în pontă: 4 - 5. Timp de
clocire: 12 - 14 zile. Cloceşte numai femela.
Timp de şedere în cuib a puilor. 10 - 12 zile.
Puii sunt nidicoli, fiind hrăniţi numai cu insecte.
Specia prefera zonele
împădurite.
Specia nu a fost semnalata
în observațiilor noastre
întreprinse în decursul unui
an calendaristic.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
159
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
Habitat: câmpii, liziere, luminişuri, pe versanţii
muntoşi presăraţi cu tufişuri. Hrana: insecte
mici, larvele acestora, uneori şi seminţe mici de
graminee.
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A272 Luscinia svecica Mărimea: 14 cm. Categorie fenologică: oaspete
de vară. Mod de cuibărit: Cuibul este amplasat
pe sol sau în vegetaţia din zonele umede, la
marginea plaurului înierbat, pe stratul de
buruieni uscate din anii precedenţi, foarte
aproape de pământ. Caracteristicile cuibului:
este în formă de cupă, construit din tulpini de
plante, iarbă uscată, rădăcini și mușchi, căptușit
cu iarbă fină, păr și mai rar pene. Perioada de
cuibărit: aprilie - iunie. Număr de ponte pe an:
1-2. Număr de ouă în pontă: 5-6 ouă de culoare
alb verzuie, cu puncte roşcate şi dese.. Timp de
clocire: 13-15 zile. Cloceşte numai femela.
Timp de şedere în cuib a puilor: 13-14 zile. Puii
sunt nidicoli. Habitat: câmpii întinse cu
tufărişuri aflate de-a lungul lacurilor şi a
fluviilor. Hrana: insecte acvatice şi terestre.
Lipsa stufăriilor constituie o
piedică în cuibărirea speciei
în zonă. Din această cauză
pe timpul verii apar doar
exemplare eratice, imature
sexual, iar în timpul
pasajelor și a iernii,
numărul de exemplare este
sporit de către indivizi din
alte populații.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
160
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
A073 Milvus migrans Mărimea: 55 - 60 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă.
Descriere: Are un colorit relativ uniform. Capul
este mai deschis, cu striuri înguste,
longitudinale, în rest fiind brun. Aripa, ventral
este brună, cu o zonă mai deschisă spre vârf.
Coada în zbor este uşor bifurcată. Mod de
cuibărire: Cuibul îl construieşte în arbori, fiind
alcătuit din crengi, căptuşit cu hârtie, bucăţi de
pânză şi piele. perioada de cuibărit: aprilie -
iunie. Depune 1-2 ouă de culoare albă pătate
rarefiat cu roşu brun. Puii sunt nidicoli. Habitat:
în terenuri deschise care alternează cu păduri
tinere de foioase, în apropierea lacurilor şi
râurilor mărginite de arbori şi în apropierea
localităţilor unde caută prin gunoaie. Hrană:
insecte, peşti, reptile, păsări mici,
micromamifere, resturi de animale găsite pe sol.
Gaia brună a fost observată
de puține ori. Specia apare
doar în perioadele de
migrație de toamnă și
vizitează zona atunci când
populațiile de rozătoare de
câmp sunt mai numeroase.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A019 Pelecanus onocrotalus Mărimea: 140-190 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit:
Cuibăresc în colonii. Cuibul îl construieşte în
stuf sau pe plaur, pe bancuri joase de nisip, în
stufăriș, săpat în pământ. Caracteristicile
cuibului: cuibul este alcătuit din stuf, lipsit de
căptușeală sau cu puține fire de iarbă. Perioada
de cuibărit: aprilie-mai. Număr de ponte pe an:
Lipsa stufăriilor și o zonelor
litorale deltaice, constituie
o piedică în cuibărirea
speciei în zonă. Din această
cauză pe timpul verii apar
doar exemplare eratice,
imature sexual, iar în timpul
pasajelor și a iernii,
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
161
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
1. Număr de ouă în pontă: 1 - 3 ouă de culoare
alb gălbuie. Timp de clocire: 29 - 30 zile. Timp
de ședere în cuib a puilor: 10 săptămâni. Puii în
prima parte sunt nidicoli, apoi devin nidifugi.
Habitat: deltă, litoral, lacuri şi bălţi cu adâncime
mică. Hrana: exclusiv pești, cu totul întâmplător
broaște, pui de păsări, șobolani, raci.
numărul de exemplare este
sporit de către indivizi din
alte populații.
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A072 Pernis apivorus Mărimea: 45 - 50 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară şi de pasaj. Mod de cuibărit:
cuibăreşte în păduri bătrâne dar şi în liziere,
uneori foloseşte cuiburile părăsite de cioara de
semănătură sau grivă. Caracteristicile cuibului:
materialul folosit pentru construcţie este alcătuit
din crenguţe uscate; înălţimea faţă de sol: circa
10 m. Perioada de cuibărit: mai – august.
Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în
pontă: 1 - 3 ouă de culoare albă, pătate cu brun
roşcat. Timp de clocire: 28 - 35 zile. Clocesc
ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor:
40 - 55 zile. Puii sunt nidicoli, hrăniţi cu larve
de insecte (în special de himenoptere). Habitat:
păduri de foioase, poieni. Hrana: viermi (râme),
larve şi adulţi de insecte (cu predilecţie pentru
Viespar nu apare în zonă.
Nu cuibărește în zonă
deoarece sursele de hrană
accesibile sunt reduse.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
162
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
bondari, viespi şi albine),reptile, mamifere mici,
rar fructe.
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A393 Phalacrocorax
pygmeus
Mărimea: 48-52 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară. Mod de cuibărit: în copaci, în
răchitiș, rar pe pământ. Caracteristicile cuibului:
este construit cu precădere din stuf, dar şi din
crenguţe şi ramuri, fiind căptuşit cu material
mai fin. Cuibăreşte în colonii mixte cu Ardea
cinerea, A. purpurea, Ardeola ralloides,
Nycticorax nycticorax, Plegadis falcinellus şi
Egretta garzetta. Perioada de cuibărit: aprilie -
iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă
în pontă: 4-6 ouă de culoare albă. Timp de
clocire: 27-30 zile. Timp de şedere în cuib a
puilor: 6 săptămâni. Puii sunt hrăniţi de ambii
părinţi şi sunt nidicoli. Habitat: deltă, lagune,
lacuri, bălţi şi zone inundabile cu arbori. Hrana:
exclusiv peşti, rareori lipitori.
Cormoranul mic apare
sporadic în zonă, în stoluri
mici sau chiar exemplare
răzlețe, habitatul preferat
fiind cel al bălții Comana.
Nu cuibărește în zonă, iar
indivizii care apar sunt de
obicei imaturi. Nu rămân
mult timp în zonă deoarece
sursele de hrană accesibilă
sunt reduse. Regularizarea
râului oferă condiții
favorabile de adăpost, dar și
de hrănire în zonele cu apă
profundă.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A151 Philomachus pugnax Mărimea: 25-35 cm. Categorie fenologică:
pasaj, rar oaspete de iarnă. Descriere: Coloritul
este cafeniu cu pete mai închise. În timpul
împerecherii, masculii prezintă gulere mari și
Bătăușul apare în zonele
litorale ale cursului de apă
doar în perioadele de pasaj
de primăvară și de toamnă.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
163
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
smocuri în dreptul urechilor, foarte variat
colorate: albe, negre, brune, zebrate pe fond
maro, galben, negru, portocaliu. Mod de
cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. Habitat:
malurile lacurilor, mlaştini, câmpii, ocazional
pe litoral. Hrana: viermi, moluşte, crustacei,
viermi, insecte (gândaci) dar şi alge, seminţe (în
special mei), mai ales toamna, când le culeg din
câmp.
Stolurile sunt variabile ca
mărime și nu rămân în zonă
mult timp datorită faptului
că resursele de hrană sunt
limitate.
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A234 Picus canus Mărimea: 27 cm. Categorie fenologică:
sedentar. Mod de cuibărit: în scorburile din
arborii situaţi în pădurile de foioase sau mixte
bătrâne (peste 100 ani). Caracteristicile
cuibului: diametrul intrării: 60 mm; adâncimea
scorburii: 25 - 30 cm; diametrul scorburii: 12 -
15 cm; înălţimea faţă de sol: 3 - 5 m. Perioada
de cuibărit: mai – iulie. Număr de ponte pe an:
1. Număr de ouă în pontă: 5 - 6 (max. 10) ouă
de culoare albă. Timp de clocire: 17 - 18 zile.
Timp de şedere în cuib a puilor: 24 - 25 zile.
Puii sunt nidicoli. Habitat: păduri mixte şi de
Specia prefera zonele
împădurite.
Specia nu a fost semnalata
în observațiilor noastre
întreprinse în decursul unui
an calendaristic.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
164
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
foioase, terenuri descoperite presărate cu arbori
şi arbuşti, versanţi muntoşi împăduriţi. Hrana:
ouă, larve şi pupe de insecte, adesea furnici.
Aceste ciocănitori au obiceiul de a consuma
furnici scormonind furnicarele. Rar fructe şi
seminţe.
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A034 Platalea leucorodia Mărimea: 86 - 100 cm Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit:
cuibărește în stufăriș sau în tufișurile joase,
uneori în arborii bătrâni. Cuibăresc în colonii.
Caracteristicile cuibului: este construit ca o
platforma din trestie, resturi de plante uscate;
cuiburile din trestie au 25-30 cm înălțime,
vegetația din jur fiind călcată în picioare.
Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de
ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4 ouă de
culoare albă cu pete mici roşcate. Timp de
clocire: 21 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de
şedere în cuib a puilor. 4 săptămâni. Puii sunt
nidicoli. Habitat: lagune, ape puţin adânci,
mlaştini cu mult stuf la liziera pădurilor. Hrana:
moluşte, crustacei, larve şi insecte acvatice,
mici peşti (ţipari), broaşte.
Lipsa stufăriilor constituie o
piedică în cuibărirea speciei
în zonă. Din această cauză
pe timpul verii apar doar
exemplare eratice, imature
sexual, iar în timpul
pasajelor și a iernii,
numărul de exemplare este
sporit de către indivizi din
alte populații.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
165
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
A032 Plegadis falcinellus Mărimea: 56 cm Categorie fenologică: oaspete
de vară. Mod de cuibărit: pe sol în desişurile de
trestie, pe tufişuri sau pe copaci ce cresc în apă.
Cuibăresc în colonii mixte cu Ardeola ralloides,
Nycticorax nyctiorax, Egretta garzetta sau
Phalacrocorax pygmaeus. Caracteristicile
cuibului: cuibul mic este construit din fire de
stuf, iar pe copaci din crengi, căptuşit cu fire de
stuf verde. Perioada de cuibărit: mai - iunie.
Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în
pontă: 3-5 ouă de culoare albastru verzuie.
Timp de clocire: 21 zile. Noaptea cloceşte
masculul iar ziua femela. Timp de şedere în
cuib a puilor: 2 săptămâni. Puii sunt nidicoli şi
sunt hrăniţi în special cu lipitori.. Habitat: bălţi,
mlaştini şi terenuri noroioase. Hrana: lipitori,
melci, tritoni, peștișori, mai rar plante acvatice.
Țigănușul a fost semnalat în
zonă, fără însă a cuibării.
Lipsa stufăriilor constituie o
piedică în cuibărirea speciei
în zonă. Din această cauză
pe timpul verii apar doar
exemplare eratice, imature
sexual, iar în timpul
pasajelor și a iernii,
numărul de exemplare este
sporit de către indivizi din
alte populații.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A120 Porzana parva Mărimea: 19 cm. Categorie fenologică: oaspete
de vară, pasaj. Descriere: Masculul se
deosebeşte de cresteţul mic prin dungi mai puţin
pronunţate pe laturile corpului şi prin pata roşie
de la baza ciocului. Femela este crem-roşcată
dedesubt şi are roşu la baza ciocului. Mod de
cuibărire: Cuibul îl construieşte pe sol în stuf,
fiind alcătuit din frunze de trestie uscată.
Lipsa stufăriilor constituie o
piedică în cuibărirea speciei
în zonă. Din această cauză
pe timpul verii apar doar
exemplare eratice, imature
sexual, iar în timpul
pasajelor și a iernii,
numărul de exemplare este
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
166
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
Perioada de cuibărit: mai - iunie. Depune 8 ouă
de culoare gălbui cenuşie cu pete roşii. Cloceşte
mai mult femela. Puii sunt nidifugi. Habitat:
mlaştini, bălţi cu stufăriş şi islazuri cu vegetaţie
abundentă. Hrana: viermi, moluşte, mici
crustacei, insecte şi larvelor lor, peşti şi broaşte
mici, mormoloci, plante acvatice.
sporit de către indivizi din
alte populații.
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A119 Porzana porzana Mărimea: 23 cm. Categorie fenologică: oaspete
de vară, pasaj. Descriere: Foarte greu vizibil.
Se aseamănă cu cristelul de baltă în obiceiuri.
Flancuri barate cafeniu și crem. Cioc destul de
scurt. Mod de cuibărire: Cuibul îl construieşte
pe sol, în stuf, fiind alcătuit din frunze de
papură şi stuf uscate, dar şi proaspete. Perioada
de cuibărit: mai - iunie. Depune 8-12 ouă de
culoare ocru gri cu pete foarte mici brune. Are
chiar şi două ponte pe an. Cloceşte mai mult
femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: islazuri cu
vegetaţie deasă, mlaştini, bălţi. Hrana: viermi,
moluşte, insecte şi larvelor lor, mici peşti,
mormoloci, plante acvatice.
Crestețul pestriț este
dependent de existența
stufăriilor umede cu
predilecție în balta Comana.
Numărul de perechi
cuibăritoare este destul de
mic și nu în fiecare an,
deoarece sursele de hrană
accesibile sunt reduse.
Specia părăsește zona
imediat ce puii au și ei
penajul complet, ca de
adult.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
167
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A132 Recurvirostra avosetta Mărimea: 43 cm Categorie fenologică: oaspete
de vară, pasaj. Descriere: Masculul execută
parada nupţială. Mod de cuibărit: pe maluri, în
lagune cu apă sărată sau semisărată, pe insule
plane, pe bancuri de nisip sau nămol, pe pășuni,
uneori în vegetație sau pe sol cu scoici. Uneori
cuiburile dese formează adevărate colonii.
Caracteristicile cuibului: are formă plată, cu
puțin material vegetal uscat, fără căptușeală.
Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de
ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4 ouă de
culoare ocru gri, pătate cu cenuşiu şi brun. Timp
de clocire: 22-24 zile. Timp de şedere în cuib a
puilor: 6 săptămâni. Puii sunt nidicoli. Habitat:
lagune şi golfuri adăpostite, lacuri puţin adânci
de-a lungul litoralului mării. Hrana: viermi,
moluşte, crustacei mici, insecte acvatice şi
larvele lor (ploşniţe, ţânţari, muşte), peşti mici,
plante acvatice de suprafaţă.
Lipsa stufăriilor, a
bancurilor de pământ,
constituie o piedică în
cuibărirea speciei în zonă.
Din această cauză pe timpul
verii apar doar exemplare
eratice, imature sexual, iar
în timpul pasajelor și a
iernii, numărul de
exemplare este sporit de
către indivizi din alte
populații.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A193 Sterna hirundo Mărimea: 38-40 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit:
Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat pe
insule de vegetaţie uscată, plaje de nisip..
Chira de baltă nu cuibărește
în zonă deoarece nu există
habitate favorabile. Indivizii
prezenți uneori pe tot
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
168
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
Caracteristicile cuibului: este o adâncitură
aproape plană, necăptuşit sau căptuşit
sărăcăcios cu materiale vegetale din vecinătate,
precum şi cu câteva pene. Perioada de cuibărit:
mai - iulie. Număr de ponte pe an: 1-2. Număr
de ouă în pontă: 2-3 ouă de culoare galben
verzuie cu pete cenuşii sau brune. Timp de
clocire: 20-33 zile. Cloceşte numai femela.
Timp de şedere în cuib a puilor: 28 zile. Puii
sunt nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, pe
lacuri cu suprafeţe întinse, terenuri noroioase.
Hrana: viermi, crustacei, insecte (în special
libelule), peşti.
parcursul anului sunt de
regulă imaturi care
valorifică toate resturile
alimentare din lungul
apelor, de pe câmp, sau
chiar din zonele cu gunoaie.
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A307 Sylvia nisoria Mărimea: 15.5 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară. Descriere: Adultul are
dedesubt striuri fine, transversale și ochi galben
deschis, dungile nu sunt întotdeauna ușor de
văzut în teren. Două dungi albicioase peste
aripă, coadă destul de lungă. Mod de cuibărire:
Cuibul este amplasat în mărăcinişuri şi tufişuri
dese, fiind construit din ierburi uscate, căptuşit
cu mult păr de cal. Cuibărește adesea în aceleași
terenuri cu sfrânciocul roșiatic. Perioada de
cuibărit: mai - iunie. Depune 4-5 ouă de culoare
gălbui cenuşie, pătate cu cenuşiu violet. Puii
Specia este caracteristica de
zone împădurite cu
vegetație înaltă. în zona de
interes a proiectului nu a
fost semnalata.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
169
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
sunt nidicoli. Habitat: terenuri deschise
presărate cu ierburi, mărăcinişuri sau la liziera
pădurilor şi în luminişuri. Hrana: diferite
insecte. Toamna consumă şi fructe mici.
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A166 Tringa glareola Mărimea: 22 cm. Categorie fenologică: pasaj.
Descriere: Spatele este maro-cafeniu,
împestriţat puternic cu pete de culoare
deschisă.. Este numeros în pasaj pe malurile
mlăştinoase ale lacurilor, de obicei solitar, dar,
ocazional în stoluri mici. Mod de cuibărire: nu
cuibăreşte în ţară. Habitat: râuri, bălţi, mlaştini,
zone inundabile. Hrana: moluşte şi crustacei
mici, insecte şi larvele lor.
Fluierarul de mlaștină apare
în mod neregulat în
exemplare izolate, de obicei
în apropierea luciului de
apă. Nu rămâne mult timp
în zonă datorită cantităților
reduse de hrană. Taluzele
betonate din zona de
regularizare pot constitui
spații favorabile pentru
deplasarea speciei în
căutarea hranei constituite
din nevertebrate de
suprafață.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
170
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
A030 Ciconia nigra Mărimea: 96 cm. Categorie fenologică: oaspete
de vară, pasaj. Mod de cuibărit: în copaci înalţi
din pădurile bătrâne. Caracteristicile cuibului:
cuibul este refolosit anual şi prin adăugare de
materiale ajunge la 129 cm diametru şi este
alcătuit din crengi, interiorul este căptuşit cu
iarbă şi muşchi; înălţimea faţă de sol: 25 - 30
m. Perioada de cuibărit: aprilie – iulie. Număr
de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3 -. 5.
Timp de clocire: 30 - 35 zile. Timp de şedere în
cuib a puilor. 60 - 70 zile. Habitat: lacuri, bălţi
şi mlaştini înconjurate de păduri. Hrana: peşti
de talie mică, broaşte, reptile, insecte mari,
moluşte sau chiar micromamifere.
Barza neagră apare în mod
neregulat în exemplare
izolate, de obicei în
apropierea luciului de apă.
Nu rămâne mult timp în
zonă datorită cantităților
reduse de hrană. Taluzele
betonate din zona de
regularizare pot constitui
spații favorabile pentru
deplasarea speciei în
căutarea hranei constituite
din nevertebrate de
suprafață.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A131 Himantopus
himantopus
Mărimea: 38-44 cm Categorie fenologică:
oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe malurile
nămoloase ale lacurilor semisecate și în apele
de inundație, așezat pe mănunchiuri de plante
sau perne de plante în apă puțin adâncă sau pe
movile de nămol de pe mal. Caracteristicile
cuibului: are formă de covată plană, subțire în
locurile uscate și mult stratificat în cele umede,
Piciorongul nu a fost
semnalat în zonă. Datorită
malurilor degradate, nu sunt
condiții specifice de hrană
sau de cuibărire a acestei
specii.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
171
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
fiind alcătuit din plante uscate. Perioada de
cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1.
Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare
măslinie roşcată cu pete întunecate.. Timp de
clocire: 25-26 zile. Timp de şedere în cuib a
puilor: 4 săptămâni. Puii sunt nidifugi. Habitat:
lacuri cu nămol lipsite de vegetaţie, mlaştini şi
lagune descoperite. Hrana: insecte acvatice,
larve, moluște mici, crustacee mici, mormoloci,
peștișori.
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A023 Nycticorax nycticorax Mărimea: 61 cm. Categorie fenologică: oaspete
de vară, pasaj. Mod de cuibărit: cuibul îl
construieşte în arbori sau stuf, fiind alcătuit din
crengi, fire de trestie şi alt material vegetal,
dispus radial. Perioada de cuibărit: mai - iunie.
Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în
pontă: 3-4 ouă de culoare verzui albăstruie.
Timp de clocire: 20 zile. Cloceşte numai
femela. Cuibăresc în colonii mixte cu Ardea
cinerea, A. purpurea, Ardeola ralloides,
Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis falcinellus şi
Egretta garzetta. Timp de şedere în cuib a
puilor: 7-8 săptămâni. Puii sunt nidicoli şi sunt
hrăniţi cu peşti mici, broscuţe şi insecte
acvatice. Habitat: lacuri şi bălţi cu vegetaţie
bogată. În timpul zilei stă cocoţat pe un arbore,
Stârcul de noapte nu a fost
semnalat în zonă. Datorită
malurilor degradate, nu sunt
condiții specifice de hrană
sau de cuibărire a acestei
specii.
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
172
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
arbust sau pe crengi uscate deasupra apei.
Hrana: pești, broaște, lipitori, insecte acvatice,
mormoloci, crustacee mici, moluște, mici
mamifere (şoareci).
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
A026 Egretta garzetta Mărimea: 56 - 63 cm Categorie fenologică:
oaspete de vară. Mod de cuibărit: aprilie - iunie.
Cuibul îl construieşte în arbori sau stuf, fiind
alcătuit din plante uscate. Cuibăresc în colonii
mixte cu Ardea purpurea, Ardeola ralloides,
Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax
pygmaeus. Număr de ponte pe an: 1. Număr de
ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare albastru
verzuie. Timp de clocire: 20-24 zile. Clocesc
ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor.
41 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: fluvii, deltă,
terenuri cu tufişuri şi ape, lacuri cu suprafeţe
întinse dar nu prea adânci. Hrana: peşti mici,
insecte acvatice, broaşte.
Egreta mică a fost
semnalată în apropierea
malurilor în căutarea
surselor de hrană. Zona nu
oferă condiții de adăpost
Constituirea
unui curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar
fi ca lucrările sa
se desfășoare în
afara
perioadelor de
cuibărire mai –
iunie.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
173
II.1.3. ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA
Situl ROSPA0038 Dunăre-Oltenița, se afla pe Dunăre între km 451 și km
430. Situl propus cuprinde atât porțiunea de Dunăre cuprinsă între Căscioarele-
Chirnogi- Oltenița cât și teren agricol ce face parte din incinta îndiguită Greaca-
Arges-Chirnogi.
Este apărată de inundații prin: digul longitudinal Dunăre cu o lungime
19,500km construit în 1967; digul Remu-Argeș mal drept cu o lungime de 4,2
km construit în 1967; digul de compartimentare(dig
vechi Chirnogi) cu o lungime de 12,475km construit în 1932; digul de
compartimentare (dig nord Chirnogi) cu o lungime de 2,7km construit în 1932.
O parte din diguri au suferit modificări datorita construcției canalului
Dunăre-București.
In acest sit propus se afla doua sisteme de desecare, Dunarica și Greaca.
De foarte multe ori când nivelul Dunării este ridicat terenurile agricole propuse
în sit sunt inundate, apa staționând pe o perioada mai lunga , 40-50 zile pe an.
Evacuarea apei din incinta se face prin cele doua stații de pompare
menționate. Datorita acestui aspect de zona umeda caracteristica luncii Dunării
arealul este tranzitat de numeroase specii avifaunistice, printre acestea se numără
gâște, gârlițe, stârci, egrete, chire, chirighițe etc.
Bieful “0” este cuprins între:
fluviul Dunărea la km “0” - zona port Olteniţa – lucrările de
amenajare a portului se vor executa în aria protejată ROSPA0038
nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa şi are o lungime totală de 2,282
km – lucrările se vor executa în afara ariei protejate ROSPA0038
II.1.3.a Suprafaţa sitului Natura:
LOCALIZAREA SITULUI
Coordonatele sitului
Longitudine
N 44º 3' 47''
Latitudine
Suprafaţa
sitului
(ha)
Lungimea
sitului
(km)
Altitudine (m)
Min. Max.
Med.
Regiunea biogeografică Alpină Continentală
Panonică Stepică Pontică
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
174
E 26º 28' 48''
6022 ha 1 31 15 X
2.5 Regiunile
administrative
NUTS Numele judeţului %
RO032 Călărași 93.9
RO034 Giurgiu 6.1
II.1.3.b. Tipuri de ecosisteme/ habitate și speciile pentru care a fost desemnat
situl
Conform Formularului Standard Natura 2000
Caracteristici generale ale sitului
Cod % CLC Clase de habitate
N06 17 511, 512 Râuri, lacuri
N09 2 321 Pajişti naturale, stepe
N12 60 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 3 231 Păşuni
N16 18 311 Păduri de foioase
Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate.
Conform datelor avem următoarele categorii:
a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 28
b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenției asupra
speciilor migratoare (Bonn): 61
c) număr de specii periclitate la nivel global: 4
Situl este important pentru populațiile cuibăritoare ale speciilor următoare:
Aythya nyroca
Ciconia nigra
Himantopus himantopus
Ixobrychus minutus
Situl este important în perioada de migrație pentru speciile:
Aythya nyroca
Ardeola ralloides
Phalacrocorax pygmaeus
Platalea leucorodia
Ciconia ciconia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
175
Egretta alba
Egretta garzetta
SOR: Sit desemnat ca IBA conform următoarelor criterii elaborate de
BirdLife International: C1, C2, C6.
Datorita faptului ca situl cuprinde o mare parte din suprafețele agricole la
care se utilizează îngrășăminte chimice și pesticide, pot exista riscul apariției
unor modificări în rândul păsărilor(paralizie, sterilitate).
Un potențial risc în reprezintă poluarea apei din râul Argeș(grupa III-
IV,amoniu și azot).
Tip de proprietate:
Proprietate de stat 100%.
Tabel 20
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Cod Specie
Populaţie
Rezidentă
Cuibărit
Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv.
Izolare Global
A024 Ardeola ralloides 800-1000 i C B C B
A060 Aythya nyroca 25-30 p 130-240 i C B C B
A021 Botaurus stellaris RC D B C B
A138 Charadrius alexandrinus R D B C B
A196 Chlidonias hybridus RC D B C B
A197 Chlidonias niger RC D B C B
A031 Ciconia ciconia 43-46 p 1300-1500 i D B C B
A030 Ciconia nigra 24-33 p B B C B
A081 Circus aeruginosus 8-11 p D B C B
A027 Egretta alba 160-180 i D B C B
A026 Egretta garzetta 300-400 i D B C B
A131 Himantopus himantopus 22-24 p 40-50 i D B C B
A022 Ixobrychus minutus 40-50 p RC D B C B
A068 Mergus albellus RC D B C B
A073 Milvus migrans 2-4 i D B C B
A023 Nycticorax nycticorax RC D B C B
A020 Pelecanus crispus R B B C A
A393 Phalacrocorax pygmeus 120-150 i C B C B
A151 Philomachus pugnax RC D B C B
A034 Platalea leucorodia 120-140 i D B C B
A032 Plegadis falcinellus 20-80i D
A119 Porzana porzana R D B C B
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
176
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Cod Specie
Populaţie
Rezidentă
Cuibărit
Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv.
Izolare Global
A132 Recurvirostra avosetta 8-12 p 20-40 i D B C B
A195 Sterna albifrons RC D B C B
A193 Sterna hirundo RC D B C B
A166 Tringa glareola RC D B C B
A030 Ciconia nigra 20-30i C B C B
Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a
Directivei Consiliului 2009/147/EC
A244 Galerida cristata
A028 Ardea cinerea
A059 Aythya ferina
A061 Aythya fuligula
A087 Buteo buteo
A149 Calidris alpina
A366 Carduelis cannabina
A364 Carduelis carduelis
A363 Carduelis chloris
A212 Cuculus canorus
A036 Cygnus olor
A253 Delichon urbica
A269 Erithacus rubecula
A359 Fringilla coelebs
A125 Fulica atra
A086 Accipiter nisus
A298 Acrocephalus arundinaceus
A296 Acrocephalus palustris
A297 Acrocephalus scirpaceus
A295 Acrocephalus schoenobaenus
A247 Alauda arvensis
A054 Anas acuta
A056 Anas clypeata
A052 Anas crecca
A050 Anas penelope
A055 Anas querquedula
A051 Anas strepera
A041 Anser albifrons
A123 Gallinula chloropus
A251 Hirundo rustica
A459 Larus cachinnans
A179 Larus ridibundus
A156 Limosa limosa
A292 Locustella luscinioides
A271 Luscinia megarhynchos
A230 Merops apiaster
A383 Miliaria calandra
A262 Motacilla alba
A260 Motacilla flava
A319 Muscicapa striata
A160 Numenius arquata
A337 Oriolus oriolus
A017 Phalacrocorax carbo
A273 Phoenicurus ochruros
A315 Phylloscopus collybita
A316 Phylloscopus trochilus
A005 Podiceps cristatus
A118 Rallus aquaticus
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
177
A336 Remiz pendulinus
A249 Riparia riparia
A275 Saxicola rubetra
A276 Saxicola torquata
A351 Sturnus vulgaris
A004 Tachybaptus ruficollis
A048 Tadorna tadorna
A162 Tringa totanus
A283 Turdus merula
A285 Turdus philomelos
A232 Upupa epops
A053 Anas platyrhynchos
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
178
II.1.3..c. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes
comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al ariei
naturale protejate ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA
Tabel 21 - Descrierea specii de păsări/habitate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 - ROSPA0038 Dunăre - Olteniţa:
identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
1. A024 Ardeola ralloides Mărimea: 47-52 cm Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: în
arbori sau tufişuri, pe sol, în stufăriş sau în
vegetaţia de mlaştină. Cuibăresc în mai -
iunie, în colonii mixte cu Ardea cinerea, A.
purpurea, Nycticorax nycticorax,
Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis
falcinellus şi Egretta garzetta. Caracteristicile
cuibului: poate fi din trestie, stuf,rogoz sau
crengi de salcie. Puii sunt nidicoli şi sunt
hrăniţi mai ales cu insecte acvatice. Număr
de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4-6
ouă de culoare albastru verzui.. Timp de
clocire: 22-24 zile. Timp de şedere în cuib a
puilor. 32 zile. Cel mai mult cloceşte femela.
Specia nu a fost identificat în
zona de interes, dar nu
excludem apariția acesteia în
perioadele de toamna. Având
în vedere ca o parte din
lucrări deja au fost realizate,
lucrările la NH1 se desfășoară
în afara ariei protejate, iar
următoarele faze de lucrări (
amenajarea portului Oltenița)
se desfășoară pe o suprafață
din arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
179
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
Habitat: lagune, bălţi cu stuf, zone inundabile.
Hrana: insecte, larve acvatice, peștișori,
broscuțe, șopârle, moluște mici, crustacee,
viermi și ceva hrană vegetală.
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
2. A060 Aythya nyroca Mărimea: 38-42 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară, ocazional iernează şi la noi
pe apele neîngheţate. Mod de cuibărit: la
marginea apei, în desișurile de stuf.
Caracteristicile cuibului: cuibul este construit
din plante din imediata vecinătate, căptușit
bogat cu puf și pene. Perioada de cuibărit:
mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă
în pontă: 7-11. Timp de clocire: 25-27 zile.
Timp de şedere în cuib a puilor. 50-60 zile.
Habitat: lacuri, mlaştini cu vegetaţie bogată,
ochiuri de apă bine adăpostite. Hrana: mai
mult vegetală vara: plante acvatice, lintiță,
semințe, rădăcini și animală iarna: crustacee,
moluște, viermi, larve, insecte, broscuțe,
peștișori.
Specia nu a fost identificat în
zona de interes, dar nu
excludem apariția acesteia în
perioadele de toamna. Având
în vedere ca o parte din
lucrări deja au fost realizate,
lucrările la NH1 se desfășoară
în afara ariei protejate, iar
următoarele faze de lucrări (
amenajarea portului Oltenița)
se desfășoară pe o suprafață
din arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
3. A021 Botaurus stellaris Mărimea: 75 cm. Descriere: Buhaiul de baltă
are penajul ruginiu gălbui cu pete de culoare
închisă. Picioarele și labele sunt verzi-
albăstrui. În zbor, își ține gatul tras pe spate,
iar bătăile de aripi sunt rapide și regulate, ca
Buhaiul de baltă are puțini
reprezentanți în zonă. În
timpul pasajelor apar și
exemplare răzlețe în lungul
râului, iar acestea găsesc cu
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
180
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
la speciile de stârci mici. În repaus stă
nemișcat, bine ascuns în stufăriș. Este o
pasăre solitară, cel mai ușor de observat fiind
în cursul dimineții atunci când realizează
deplasări înspre și dinspre locurile de hrănire.
Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibul îl
construieşte stuf sau sălcii. Depune 4-5 ouă de
culoare albastru verzui. Cuibăresc în colonii
mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea,
Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax
pygmaeus, Plegadis falcinellus şi Egretta
garzetta. Cel mai mult cloceşte femela. Puii
sunt nidicoli şi sunt hrăniţi mai ales cu insecte
acvatice. Habitat: lagune, bălţi cu stuf, zone
inundabile. Hrana: peşti, broaşte, şerpi,
viermi, moluşte, crustacei, insecte acvatice şi
larvele lor.
ușurință puncte de pândă
pentru procurarea hranei,
chiar și pe malul taluzat cu
beton.
Având în vedere ca o parte
din lucrări deja au fost
realizate, lucrările la NH1 se
desfășoară în afara ariei
protejate, iar următoarele faze
de lucrări ( amenajarea
portului Oltenița) se
desfășoară pe o suprafață din
arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
4. A138 Charadrius
alexandrinus
Mărimea: 16 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj, rar oaspete de iarnă.
Descriere: Pasarea are alură zveltă, penajul
fiind, ventral, de culoare albă, iar dorsal
cafeniu. Capul este proporțional mare, iar
ciocul destul de puternic. Masculul prezintă
pe creștet și pe gât două pete negre, care la
femelă sunt brun–cafenii. Pe aripă prezintă o
dungă foarte îngustă de culoare albă. Ciocul şi
Specia nu a fost identificat în
zona de interes, zona nefiind
caracteristica acestei specii.
Având în vedere ca o parte
din lucrări deja au fost
realizate, lucrările la NH1 se
desfășoară în afara ariei
protejate, iar următoarele faze
de lucrări ( amenajarea
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
181
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
picioarele sunt negre. Mod de cuibărire:
aprilie - iunie. Cuibul este aşezat pe sol,
folosind adânciturile terenului, fiind căptuşit
cu vegetaţie uscată. Depune 3 ouă de culoare
galben ocru, pătate cu brun. Puii sunt nidifugi.
Habitat: pe plajele de nisip cu apă sărată, zone
cu pietriş. Hrana: viermi, mici moluşte şi
crustacei, insecte acvatice şi larvele lor.
portului Oltenița) se
desfășoară pe o suprafață din
arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
5. A196 Chlidonias
hybridus
Mărimea: 24 cm. Categorie fenologică :
oaspete de vară, pasaj. Descriere: Penajul
pare de la distanţă albicios ca la chire, iar la o
lumină foarte puternică culoarea închisă de pe
partea inferioară a corpului poate fi
confundată cu efectul unei umbre.
Asemănarea cu chirighiţa neagră este imediat
evidentă prin zborul agitat, acrobatic, de
obicei la mică înălţime deasupra smârcurilor
şi a pajiştilor, de unde prinde insecte. Mod de
cuibărire: iunie - iulie. Cuibăresc în colonii.
Cuibul îl amplasează pe frunze plutitoare,
fiind format din plante acvatice. Depune 2-3
ouă de culoare albastră verzuie cu pete mai
întunecate. Clocesc ambii părinţi. Puii sunt
nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, în
apropierea lacurilor şi a bălţilor, în mlaştini.
Hrana: peşti, insecte acvatice şi larvele lor.
Specia are puțini
reprezentanți în zonă, iar
prezența lor este legată în
mod inconstant mai ales de
existența zonelor umede.
Exemplare răzlețe apar și pe
parcursul anului în mod
eratic. Cursul regularizat al
râului este favorabil pentru
exemplarele tinere care pot
culege de pe suprafața apei
diverse surse de hrană.
Având în vedere ca o parte
din lucrări deja au fost
realizate, lucrările la NH1 se
desfășoară în afara ariei
protejate, iar următoarele faze
de lucrări ( amenajarea
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
182
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
portului Oltenița) se
desfășoară pe o suprafață din
arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
– iunie.
6. A197 Chlidonias niger Mărimea: 24-30 cm Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit:
Caracteristicile cuibului: este format dintr-o
grămadă de trestii şi alte plante acvatice,
căptuşit cu material fin care pluteşte la
suprafaţa apei construit pe frunze de nuferi
îngrămădite ori pe aglomeraţii de vegetaţie
plutitoare din stuf. Perioada de cuibărit: mai.
Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în
pontă: 3. Timp de clocire: 14-17 zile. Timp de
şedere în cuib a puilor: 4 săptămâni. Habitat:
litoralul mării, lacuri adânci şi întinse,
mlaştini. Hrana: insecte şi larve acvatice,
peştişori, mormoloci, broscuţe, dar şi insecte
terestre, viermi etc.
Specia nu a fost identificat în
zona de interes, zona nefiind
caracteristica acestei specii.
Preconizam un impact 0 în
perioada de construire și un
impact 0 în perioada de
funcționare.
Având în vedere ca o parte
din lucrări deja au fost
realizate, lucrările la NH1 se
desfășoară în afara ariei
protejate, iar următoarele faze
de lucrări ( amenajarea
portului Oltenița) se
desfășoară pe o suprafață din
arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
183
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
7. A031 Ciconia ciconia Mărimea: 100 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe stâlpi de
telegraf, copaci înalţi sau pe acoperişul din
stuf sau şindrilă al caselor. Caracteristicile
cuibului: este o construcţie mare reutilizată an
de an, realizată din crengi şi crenguţe în
amestec cu iarbă şi pământ; interiorul este
căptuşit cu resturi de plante, fulgi şi cârpe;
înălţimea faţă de sol: 5 – 10 m. Perioada de
cuibărit: aprilie - iulie. Număr de ponte pe
an: 1. Număr de ouă în pontă: 3 – 5. Timp de
clocire: 31 - 34 zile. Timp de şedere în cuib a
puilor. 33 - 35 zile. Habitat: arături
proaspete, câmpii ierboase şi umede, mlaştini.
Hrana: nevertebrate diverse de talie mare
(râme, gândaci, viermi, melci) dar şi
vertebrate de talie mică (broaşte, şopârle,
şerpi, şoareci).
Barza albă are puțini
reprezentanți în populația din
zonă. Existența zonelor
umede de unde să fie
procurată hrana pentru pui
constituie un factor favorabil
pentru existența populației.
Având în vedere ca o parte
din lucrări deja au fost
realizate, lucrările la NH1 se
desfășoară în afara ariei
protejate, iar următoarele faze
de lucrări ( amenajarea
portului Oltenița) se
desfășoară pe o suprafață din
arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
8. A030 Ciconia nigra Mărimea: 96 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: în
copaci înalţi din pădurile bătrâne.
Numărul redus de perechi
cuibăritoare este legat de
suprafața arboretelor în vârstă
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
184
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
Caracteristicile cuibului: cuibul este refolosit
anual şi prin adăugare de materiale ajunge la
129 cm diametru şi este alcătuit din crengi,
interiorul este căptuşit cu iarbă şi muşchi;
înălţimea faţă de sol: 25 - 30 m. Perioada de
cuibărit: aprilie – iulie. Număr de ponte pe an:
1. Număr de ouă în pontă: 3 -. 5. Timp de
clocire: 30 - 35 zile. Timp de şedere în cuib a
puilor. 60 - 70 zile. Habitat: lacuri, bălţi şi
mlaştini înconjurate de păduri. Hrana: peşti de
talie mică, broaşte, reptile, insecte mari,
moluşte sau chiar micromamifere.
unde specia își poate face
cuib. Având în vedere ca o
parte din lucrări deja au fost
realizate, lucrările la NH1 se
desfășoară în afara ariei
protejate, iar următoarele faze
de lucrări ( amenajarea
portului Oltenița) se
desfășoară pe o suprafață din
arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
9. A081 Circus aeruginosus Mărimea: 48-56 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Mod
de cuibărit: în mlaştini, la adăpostul
stufărişului. Caracteristicile cuibului:
construit pe pământ, câteodată refolosit. Este
o grămadă mare de beţe, stuf uscat, căptuşit
cu iarbă. Perioada de cuibărit: aprilie-iunie.
Număr de ouă în pontă: 3-6. Timp de clocire:
31-36 zile. Timp de şedere în cuib a 38-40
zile. Cloceşte numai femela. Puii sunt
nidicoli. Habitat: terenuri descoperite şi
mlăştinoase cu mult stuf. Hrana: broaşte,
Specia nu a fost identificat în
zona de interes, dar nu
excludem apariția acesteia în
perioadele de toamna Având
în vedere ca o parte din
lucrări deja au fost realizate,
lucrările la NH1 se desfășoară
în afara ariei protejate, iar
următoarele faze de lucrări (
amenajarea portului Oltenița)
se desfășoară pe o suprafață
din arie unde nu sunt condiții
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
185
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
şobolani de apă, şerpi, peşti, insecte mari, dar
şi păsări adulte (de preferinţă lişiţe), tinere sau
pui de cuib, mai ales în perioada de hrănire a
puilor. Consumă cu plăcere şi ouă.
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
10. A027 Egretta alba Mărimea: 90 - 118 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Mod
de cuibărit: în apropierea apei, pe copaci sau
în stufării. Caracteristicile cuibului: cuibul
este alcătuit din crengi subţiri, iar în stufării
din trestie uscată. Perioada de cuibărit: mai -
iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă
în pontă: 3-4 ouă de culoare albastru verzuie.
Timp de clocire: 25-26 zile. Clocesc ambii
părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 42
zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: lagune, deltă,
lacuri cu suprafeţe întinse şi puţin adânci.
Hrana: majoritatea din pești, dar consumă și
insecte, broaște,păsări mici.
Egreta mare apare doar în
puține exemplare răzlețe, de
obicei tineri eratici în timpul
pasajelor de toamnă.
Regularizarea cursului de apă
ar putea oferi spații de
procurare a hranei pe malul
taluzat din beton, dacă
limpezimea apei ar fi
favorabilă.
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
11. A026 Egretta garzetta Mărimea: 56 - 63 cm Categorie fenologică:
oaspete de vară. Mod de cuibărit: aprilie -
Egreta mică apare sporadic în
această zonă. Este foarte
Constituirea unui
curs de apă
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
186
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
iunie. Cuibul îl construieşte în arbori sau stuf,
fiind alcătuit din plante uscate. Cuibăresc în
colonii mixte cu Ardea purpurea, Ardeola
ralloides, Nycticorax nycticorax,
Phalacrocorax pygmaeus. Număr de ponte pe
an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de
culoare albastru verzuie. Timp de clocire: 20-
24 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere
în cuib a puilor. 41 zile. Puii sunt nidicoli.
Habitat: fluvii, deltă, terenuri cu tufişuri şi
ape, lacuri cu suprafeţe întinse dar nu prea
adânci. Hrana: peşti mici, insecte acvatice,
broaşte.
posibil însă ca acești indivizi
să fie imaturi. Exemplare
răzlețe apar pe cursul râului și
în timpul migrației, mai ales
cel de toamnă. Regularizarea
cursului de apă ar putea oferi
spații de procurare a hranei pe
malul taluzat din beton, dacă
limpezimea apei ar fi
favorabilă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
12. A131 Himantopus
himantopus
Mărimea: 38-44 cm Categorie fenologică:
oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe malurile
nămoloase ale lacurilor semisecate și în apele
de inundație, așezat pe mănunchiuri de plante
sau perne de plante în apă puțin adâncă sau pe
movile de nămol de pe mal. Caracteristicile
cuibului: are formă de covată plană, subțire în
locurile uscate și mult stratificat în cele
umede, fiind alcătuit din plante uscate.
Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de
ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-4
Specia nu a fost identificat în
zona de interes, zona nefiind
caracteristica acestei specii.
Având în vedere ca o parte
din lucrări deja au fost
realizate, lucrările la NH1 se
desfășoară în afara ariei
protejate, iar următoarele faze
de lucrări ( amenajarea
portului Oltenița) se
desfășoară pe o suprafață din
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
187
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
ouă de culoare măslinie roşcată cu pete
întunecate.. Timp de clocire: 25-26 zile. Timp
de şedere în cuib a puilor: 4 săptămâni. Puii
sunt nidifugi. Habitat: lacuri cu nămol lipsite
de vegetaţie, mlaştini şi lagune descoperite.
Hrana: insecte acvatice, larve, moluște mici,
crustacee mici, mormoloci, peștișori.
arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
13. A022 Ixobrychus minutus Mărimea: 35-38 cm Categorie fenologică:
oaspete de vară. Mod de cuibărit: izolat, pe
pământ, în stufării, pe vegetaţia frântă sau
plutitoare, la înălţime mică deasupra apei, pe
crengile joase din mlaştini sau în tufişuri nu
prea mari, rar în copaci. Caracteristicile
cuibului: îl construieşte în stuf, fiind alcătuit
din tulpini şi frunze uscate de papură şi stuf.
Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de
ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 5-6
ouă de culoare albă.. Timp de clocire: 16-19
zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în
cuib a puilor. 30 zile. Puii sunt nidicoli.
Habitat: lacuri şi bălţi cu malurile acoperite de
păpuriş şi trestie. Hrana: în special insecte
acvatice şi larve, dar şi peştişori, broscuţe,
mormoloci, lipitori, moluşte, uneori chiar şi
câte un şoarece, o şopârlă sau un pui de cuib.
Prezența stârcului pitic ca
specie cuibăritoare este legată
zona umedă. În timpul
migrației de toamnă,
exemplare răzlețe de indivizi
tineri pot fi observate
întâmplător în zonele
stufăriilor, dar numărul
acestora este mic, iar prezența
este inconstantă.
Având în vedere ca o parte
din lucrări deja au fost
realizate, lucrările la NH1 se
desfășoară în afara ariei
protejate, iar următoarele faze
de lucrări ( amenajarea
portului Oltenița) se
desfășoară pe o suprafață din
arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
188
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
14. A068 Mergus albellus Mărimea: 40-48 cm. Categorie fenologică:
pasaj, oaspete de iarnă. Descriere: Poposesc
pe maluri şi ape marine de coastă, deseori
împreună cu diverse specii de raţe şi
pescuiesc în ape puţin adânci. Iarna este
prezent pe bazine de acumulare, lacuri,
ocazional în golfuri. Mod de cuibărire: nu
cuibăreşte în ţară. Habitat: lacuri, bălţi
mărginite de arbori, ochiuri de apă bine
adăpostite. cu suprafeţe mari. Hrana: în
majoritate dar şi moluşte, insecte acvatice şi
larvele lor, broaşte, peşti mici, alge.
Specia nu a fost identificat în
zona de interes, dar nu
excludem apariția ei în
perioada de iarna. Având în
vedere ca o parte din lucrări
deja au fost realizate, lucrările
la NH1 se desfășoară în afara
ariei protejate, iar
următoarele faze de lucrări (
amenajarea portului Oltenița)
se desfășoară pe o suprafață
din arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
15. A073 Milvus migrans Mărimea: 55 - 60 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă.
Descriere: Are un colorit relativ uniform.
Capul este mai deschis, cu striuri înguste,
Gaia brună a fost observată
de puține ori. Specia apare
doar în perioadele de migrație
de toamnă și vizitează zona
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
189
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
longitudinale, în rest fiind brun. Aripa, ventral
este brună, cu o zonă mai deschisă spre vârf.
Coada în zbor este uşor bifurcată. Mod de
cuibărire: Cuibul îl construieşte în arbori,
fiind alcătuit din crengi, căptuşit cu hârtie,
bucăţi de pânză şi piele. perioada de cuibărit:
aprilie - iunie. Depune 1-2 ouă de culoare albă
pătate rarefiat cu roşu brun. Puii sunt nidicoli.
Habitat: în terenuri deschise care alternează
cu păduri tinere de foioase, în apropierea
lacurilor şi râurilor mărginite de arbori şi în
apropierea localităţilor unde caută prin
gunoaie. Hrană: insecte, peşti, reptile, păsări
mici, micromamifere, resturi de animale
găsite pe sol.
atunci când populațiile de
rozătoare de câmp sunt mai
numeroase. Având în vedere
ca o parte din lucrări deja au
fost realizate, lucrările la
NH1 se desfășoară în afara
ariei protejate, iar
următoarele faze de lucrări (
amenajarea portului Oltenița)
se desfășoară pe o suprafață
din arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
16. A023 Nycticorax
nycticorax
Mărimea: 61 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit:
cuibul îl construieşte în arbori sau stuf, fiind
alcătuit din crengi, fire de trestie şi alt
material vegetal, dispus radial. Perioada de
cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1.
Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare
verzui albăstruie. Timp de clocire: 20 zile.
Cloceşte numai femela. Cuibăresc în colonii
mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea, Ardeola
ralloides, Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis
Stârcul de noapte nu a fost
semnalat în zonă. Având în
vedere ca o parte din lucrări
deja au fost realizate, lucrările
la NH1 se desfășoară în afara
ariei protejate, iar
următoarele faze de lucrări (
amenajarea portului Oltenița)
se desfășoară pe o suprafață
din arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
190
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
falcinellus şi Egretta garzetta. Timp de şedere
în cuib a puilor: 7-8 săptămâni. Puii sunt
nidicoli şi sunt hrăniţi cu peşti mici, broscuţe
şi insecte acvatice. Habitat: lacuri şi bălţi cu
vegetaţie bogată. În timpul zilei stă cocoţat pe
un arbore, arbust sau pe crengi uscate
deasupra apei. Hrana: pești, broaște, lipitori,
insecte acvatice, mormoloci, crustacee mici,
moluște, mici mamifere (şoareci).
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
17. A020 Pelecanus crispus Mărimea: 150-190 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară. Mod de cuibărit: la marginea
apei, pe grămezi de vegetaţie plutitoare sau în
stufăriş. Caracteristicile cuibului: are mărimi
diferite, fiind format din grămezi de stuf,
iarbă, beţişoare sau pietricele strânse de
mascul şi clădite de femelă. Perioada de
cuibărit: aprilie - iunie. Număr de ponte pe an:
1. Număr de ouă în pontă: 2-4 ouă de culoare
alb gălbuie. Timp de clocire: 30-32 zile. Timp
de şedere în cuib a puilor: 14 săptămâni. Puii
în prima parte sunt nidicoli, apoi devin
nidifugi. Habitat: litoral, deltă şi lacuri
împrejmuite cu stuf. Hrana: exclusiv peşti.
Specia nu a fost identificata
în zona de interes. De
asemenea apariția ei
temporara este exclusa,
specia neîntâlnind o zona
deltaica cu vegetație
plutitoare în zona de interes a
proiectului.
Având în vedere ca o parte
din lucrări deja au fost
realizate, lucrările la NH1 se
desfășoară în afara ariei
protejate, iar următoarele faze
de lucrări ( amenajarea
portului Oltenița) se
desfășoară pe o suprafață din
arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
191
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
18. A393 Phalacrocorax
pygmeus
Mărimea: 48-52 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară. Mod de cuibărit: în copaci, în
răchitiș, rar pe pământ. Caracteristicile
cuibului: este construit cu precădere din stuf,
dar şi din crenguţe şi ramuri, fiind căptuşit cu
material mai fin. Cuibăreşte în colonii mixte
cu Ardea cinerea, A. purpurea, Ardeola
ralloides, Nycticorax nycticorax, Plegadis
falcinellus şi Egretta garzetta. Perioada de
cuibărit: aprilie - iunie. Număr de ponte pe an:
1. Număr de ouă în pontă: 4-6 ouă de culoare
albă. Timp de clocire: 27-30 zile. Timp de
şedere în cuib a puilor: 6 săptămâni. Puii sunt
hrăniţi de ambii părinţi şi sunt nidicoli.
Habitat: deltă, lagune, lacuri, bălţi şi zone
inundabile cu arbori. Hrana: exclusiv peşti,
rareori lipitori.
Cormoranul mic apare
sporadic în zonă, în stoluri
mici sau chiar exemplare
răzlețe, habitatul preferat
fiind cel al bălților Nu
cuibărește în zonă, iar
indivizii care apar sunt de
obicei imaturi. Având în
vedere ca o parte din lucrări
deja au fost realizate, lucrările
la NH1 se desfășoară în afara
ariei protejate, iar
următoarele faze de lucrări (
amenajarea portului Oltenița)
se desfășoară pe o suprafață
din arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
19. A151 Philomachus
pugnax
Mărimea: 25-35 cm. Categorie fenologică:
pasaj, rar oaspete de iarnă. Descriere:
Bătăușul apare în zonele
litorale ale cursului de apă
Constituirea unui
curs de apă
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
192
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
Coloritul este cafeniu cu pete mai închise. În
timpul împerecherii, masculii prezintă gulere
mari și smocuri în dreptul urechilor, foarte
variat colorate: albe, negre, brune, zebrate pe
fond maro, galben, negru, portocaliu. Mod de
cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. Habitat:
malurile lacurilor, mlaştini, câmpii, ocazional
pe litoral. Hrana: viermi, moluşte, crustacei,
viermi, insecte (gândaci) dar şi alge, seminţe
(în special mei), mai ales toamna, când le
culeg din câmp.
doar în perioadele de pasaj de
primăvară și de toamnă.
Stolurile sunt variabile ca
mărime și nu rămân în zonă
mult timp datorită faptului că
resursele de hrană sunt
limitate.
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
20. A034 Platalea
leucorodia
Mărimea: 86 - 100 cm Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit:
cuibărește în stufăriș sau în tufișurile joase,
uneori în arborii bătrâni. Cuibăresc în colonii.
Caracteristicile cuibului: este construit ca o
platforma din trestie, resturi de plante uscate;
cuiburile din trestie au 25-30 cm înălțime,
vegetația din jur fiind călcată în picioare.
Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de
ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4 ouă
de culoare albă cu pete mici roşcate. Timp de
Lopătarul apare în zonele
litorale ale cursului de apă
doar în perioadele de pasaj de
primăvară și de toamnă.
Stolurile sunt variabile ca
mărime și nu rămân în zonă
mult timp datorită faptului că
resursele de hrană sunt
limitate.
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
193
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
clocire: 21 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp
de şedere în cuib a puilor. 4 săptămâni. Puii
sunt nidicoli. Habitat: lagune, ape puţin
adânci, mlaştini cu mult stuf la liziera
pădurilor. Hrana: moluşte, crustacei, larve şi
insecte acvatice, mici peşti (ţipari), broaşte.
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
21. A032 Plegadis falcinellus Mărimea: 56 cm Categorie fenologică:
oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe sol în
desişurile de trestie, pe tufişuri sau pe copaci
ce cresc în apă. Cuibăresc în colonii mixte cu
Ardeola ralloides, Nycticorax nyctiorax,
Egretta garzetta sau Phalacrocorax pygmaeus.
Caracteristicile cuibului: cuibul mic este
construit din fire de stuf, iar pe copaci din
crengi, căptuşit cu fire de stuf verde. Perioada
de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe
an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-5 ouă de
culoare albastru verzuie. Timp de clocire: 21
zile. Noaptea cloceşte masculul iar ziua
femela. Timp de şedere în cuib a puilor: 2
săptămâni. Puii sunt nidicoli şi sunt hrăniţi în
special cu lipitori.. Habitat: bălţi, mlaştini şi
terenuri noroioase. Hrana: lipitori, melci,
tritoni, peștișori, mai rar plante acvatice.
Țigănușul a fost semnalat în
zonă, fără însă a cuibării.
Având în vedere ca o parte
din lucrări deja au fost
realizate, lucrările la NH1 se
desfășoară în afara ariei
protejate, iar următoarele faze
de lucrări ( amenajarea
portului Oltenița) se
desfășoară pe o suprafață din
arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
194
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
22. A119 Porzana porzana Mărimea: 23 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Descriere: Foarte greu
vizibil. Se aseamănă cu cristelul de baltă în
obiceiuri. Flancuri barate cafeniu și crem.
Cioc destul de scurt. Mod de cuibărire: Cuibul
îl construieşte pe sol, în stuf, fiind alcătuit din
frunze de papură şi stuf uscate, dar şi
proaspete. Perioada de cuibărit: mai - iunie.
Depune 8-12 ouă de culoare ocru gri cu pete
foarte mici brune. Are chiar şi două ponte pe
an. Cloceşte mai mult femela. Puii sunt
nidifugi. Habitat: islazuri cu vegetaţie deasă,
mlaştini, bălţi. Hrana: viermi, moluşte, insecte
şi larvelor lor, mici peşti, mormoloci, plante
acvatice.
Crestețul pestriț este
dependent de existența
stufăriilor umede . Numărul
de perechi cuibăritoare este
destul de mic și nu în fiecare
an. Având în vedere ca o
parte din lucrări deja au fost
realizate, lucrările la NH1 se
desfășoară în afara ariei
protejate, iar următoarele faze
de lucrări ( amenajarea
portului Oltenița) se
desfășoară pe o suprafață din
arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
23. A132 Recurvirostra
avosetta
Mărimea: 43 cm Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Descriere: Masculul
execută parada nupţială. Mod de cuibărit: pe
maluri, în lagune cu apă sărată sau semisărată,
pe insule plane, pe bancuri de nisip sau
nămol, pe pășuni, uneori în vegetație sau pe
sol cu scoici. Uneori cuiburile dese formează
adevărate colonii. Caracteristicile cuibului:
Cioc întors apare sporadic în
zonă, în stoluri mici sau chiar
exemplare răzlețe, habitatul
preferat fiind cel al bălților .
Având în vedere ca o parte
din lucrări deja au fost
realizate, lucrările la NH1 se
desfășoară în afara ariei
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
195
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
are formă plată, cu puțin material vegetal
uscat, fără căptușeală. Perioada de cuibărit:
mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr
de ouă în pontă: 4 ouă de culoare ocru gri,
pătate cu cenuşiu şi brun. Timp de clocire: 22-
24 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 6
săptămâni. Puii sunt nidicoli. Habitat: lagune
şi golfuri adăpostite, lacuri puţin adânci de-a
lungul litoralului mării. Hrana: viermi,
moluşte, crustacei mici, insecte acvatice şi
larvele lor (ploşniţe, ţânţari, muşte), peşti
mici, plante acvatice de suprafaţă.
protejate, iar următoarele faze
de lucrări ( amenajarea
portului Oltenița) se
desfășoară pe o suprafață din
arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
24. A195 Sterna albifrons Mărimea: 22-24 cm Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: pe sol
nisipos cu vegetație rară. Caracteristicile
cuibului: este o adâncitură aproape plană, fără
căptușeală sau cu foarte puține resturi de
plante, pietricele și fragmente de scoici.
Perioada de cuibărit: mai - iulie. Număr de
ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 2-3
ouă de culoare galben gri albicioase cu pete
mici gri sau brune. Timp de clocire: 19-22
zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în
cuib a puilor: 15-17 zile. Puii sunt nidifugi.
Habitat: de-a lungul litoralului, lagune,
terenuri nisipoase. Hrana: moluşte, crustacei,
insecte, peşti mici.
Specia nu prefera zona de
interes a proiectului de
investiții, neîntâlnind în zona
suprafețe nisipoase.
Impact prognozat 0.
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
196
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
25. A193 Sterna hirundo Mărimea: 38-40 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit:
Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat pe
insule de vegetaţie uscată, plaje de nisip..
Caracteristicile cuibului: este o adâncitură
aproape plană, necăptuşit sau căptuşit
sărăcăcios cu materiale vegetale din
vecinătate, precum şi cu câteva pene.
Perioada de cuibărit: mai - iulie. Număr de
ponte pe an: 1-2. Număr de ouă în pontă: 2-3
ouă de culoare galben verzuie cu pete cenuşii
sau brune. Timp de clocire: 20-33 zile.
Cloceşte numai femela. Timp de şedere în
cuib a puilor: 28 zile. Puii sunt nidifugi.
Habitat: de-a lungul litoralului, pe lacuri cu
suprafeţe întinse, terenuri noroioase. Hrana:
viermi, crustacei, insecte (în special libelule),
peşti.
Chira de baltă nu cuibărește
în zonă deoarece nu există
habitate favorabile. Indivizii
prezenți uneori pe tot
parcursul anului sunt de
regulă imaturi care valorifică
toate resturile alimentare din
lungul apelor, de pe câmp,
sau chiar din zonele cu
gunoaie.
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
26. A166 Tringa glareola Mărimea: 22 cm. Categorie fenologică: pasaj.
Descriere: Spatele este maro-cafeniu,
Fluierarul de mlaștină apare
în mod neregulat în
Constituirea unui
curs de apă
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
197
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
împestriţat puternic cu pete de culoare
deschisă.. Este numeros în pasaj pe malurile
mlăştinoase ale lacurilor, de obicei solitar,
dar, ocazional în stoluri mici. Mod de
cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. Habitat: râuri,
bălţi, mlaştini, zone inundabile. Hrana:
moluşte şi crustacei mici, insecte şi larvele
lor.
exemplare izolate, de obicei
în apropierea luciului de apă.
Taluzele betonate din zona de
regularizare pot constitui
spații favorabile pentru
deplasarea speciei în căutarea
hranei constituite din
nevertebrate de suprafață.
Având în vedere ca o parte
din lucrări deja au fost
realizate, lucrările la NH1 se
desfășoară în afara ariei
protejate, iar următoarele faze
de lucrări ( amenajarea
portului Oltenița) se
desfășoară pe o suprafață din
arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
regularizat în
lungul râului nu
influențează
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
27. A030 Ciconia nigra Mărimea: 96 cm. Categorie fenologică:
oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: în
copaci înalţi din pădurile bătrâne.
Caracteristicile cuibului: cuibul este refolosit
anual şi prin adăugare de materiale ajunge la
Barza neagră apare în mod
neregulat în exemplare
izolate, de obicei în
apropierea luciului de apă.
Taluzele betonate din zona de
Constituirea unui
curs de apă
regularizat în
lungul râului nu
influențează
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
198
Nr.
crt
cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul proiectului
Relevanţa
pentru sit
129 cm diametru şi este alcătuit din crengi,
interiorul este căptuşit cu iarbă şi muşchi;
înălţimea faţă de sol: 25 - 30 m. Perioada de
cuibărit: aprilie – iulie. Număr de ponte pe an:
1. Număr de ouă în pontă: 3 -. 5. Timp de
clocire: 30 - 35 zile. Timp de şedere în cuib a
puilor. 60 - 70 zile. Habitat: lacuri, bălţi şi
mlaştini înconjurate de păduri. Hrana: peşti de
talie mică, broaşte, reptile, insecte mari,
moluşte sau chiar micromamifere.
regularizare pot constitui
spații favorabile pentru
deplasarea speciei în căutarea
hranei constituite din
nevertebrate de suprafață.
Având în vedere ca o parte
din lucrări deja au fost
realizate, lucrările la NH1 se
desfășoară în afara ariei
protejate, iar următoarele faze
de lucrări ( amenajarea
portului Oltenița) se
desfășoară pe o suprafață din
arie unde nu sunt condiții
specifice, zona fiind
degradată.
Preconizam un impact
nesemnificativ în perioada de
construire și un impact 0 în
perioada de funcționare.
existența speciei
Se impun masuri
de reducere a
impactului în
perioada de
construire
Masurile de
reducere
recomandate ar fi
ca lucrările sa se
desfășoare în
afara perioadelor
de cuibărire mai
– iunie.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
199
II.1.4. Tipurile de habitate și speciile identificate pe râul Argeş în
sectorul Darasti Vlasca - Adunaţii Copăceni- Grădiștea – Fălăștoaca –
Olteniţa
Echipa de cercetători s-a deplasat pe parcursul unui an de zile pentru
observații periodice asupra faunei și florei .
Observațiile au fost extinse la întregul traseu al râului Argeș din
dreptul localității Dărăști-Vlașca până la vărsarea Argeșului în Dunăre.
A fost necesară realizarea acestor observații pe întregul traseu a
Argeșului datorită faptului ca acest râu constituie unul din culoarele de
migrație pentru păsări, iar observațiile punctuale doar în zonele de interes
nu reflectă o imagine corectă asupra biodiversității întâlnită de-a lungul
râului Argeș.
Pentru identificarea tipurilor de habitat în zona ROSCI0043/ROSPA0022
– COMANA s-au ales ca reprezentative 2 puncte în sectorul aparținând comunei
Grădiștea, Fălăștoaca și Gostinari și 2 puncte în zona Oltenița ( 1 – în apropierea
nodului hidrotehnic NH1 și 2 aproape de vărsare Argeșului în Dunăre). Aceste
puncte sunt exemplificate prin imaginile anexate prezentului studiu.
A. Speciile de păsări identificate pe râul Argeş în sectorul Darasti Vlasca -
Adunaţii Copăceni – Olteniţa
Tabel 22
Nr. Crt Specia Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut
fenologic
V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV
1 Accipiter gentilis – Uliu porumbar + + + + + + + + + + + + S
2 Accipiter nisus – Uliu păsărar + + + + + + + + + + + + S
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
200
Nr. Crt Specia Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut
fenologic
V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV
3 Acrocephalus arundinaceus -
Lăcar mare + + + + + OV,P
4 Acrocephalus schoenobaenus -
Lăcar mic + + + + + OV,P
5 Actitis hypoleucos - Fluierarul de
munte + + + P
6 Aegithalos caudatus – Piţigoi
codat + + + + + + + + + + + + S
7 Alauda arvensis - Ciocârlia de
câmp + + + + + + + OV,P
8 Alcedo atthis – Pescăruş
albastru + + + + + + + + + + + + S
9 Anas acuta - Rață suliţar + + + P
10 Anas clypeata - Rață lingurar + + + P
11 Anas crecca - Rață mică + + + + + + P,OI
12 Anas platyrhynchos - Rață mare + + + + + + + + + + + + OV,P,OI
13 Anas querquedula - Rață
cârâitoare + + + + + + + + + + + + OV,P,OI
14 Anas strepera - Raţa pestriţă + + P
15 Anser albifrons - Gârliţa mare + + + P
16 Anser anser - Gâsca de vară + + + P
17 Anthus campestris - Fâsă de
câmp + + + + + + + OV,P
18 Anthus pratensis - Fâsa de luncă + + + + P
19 Anthus trivialis – Fâsa de pădure + + + + + + + OV,P
20 Aquila pomarina – Acvila
+ + + + + + + + OV,P
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
201
Nr. Crt Specia Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut
fenologic
V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV
ţipătoare mică
21 Ardea cinerea - Stârc cenuşiu + + + + + + + + + OV,P
22 Ardea purpurea - Stârc roșu + + + + + + OV,P
23 Asio otus - Ciuful de pădure + + + + + + + + + + + OV,P,OI
24 Athene noctua – Cucuvea + + + + + + + + + + + + S
25 Aythya ferina - Rață cu cap
castaniu + + + + P
26 Bombycilla garrulus - Mătăsar + + + + + P,OI
27 Botaurus stellaris - Buhaiul de
Baltă + + + + P
28 Buteo buteo – Şorecar comun + + + + + + + + + + + + OV,P,OI
29 Buteo lagopus - Şorecar încălţat + + + + + + P,OI
30 Calidris minuta - Fugaciul mic + P
31 Caprimulgus europaeus –
Caprimulg + + + + + + OV,P
32 Carduelis cannabina - Câneparul + + + + + + + + + + + + S,OI
33 Carduelis carduelis - Sticletele + + + + + + + + + + + + S
34 Carduelis chloris – Florinte + + + + + + + + OV,P
35 Carduelis spinus - Scatiul + + + + + + P,OI
36 Certhia familiaris – Cojoaică de
pădure + + + + + + + + + + + + S
37 Charadrius dubius - Prundăraş
gulerat mic + + + + + + OV,P
38 Chlidonias hybridus - Chirighiță cu
+ + + + + + + OV,P
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
202
Nr. Crt Specia Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut
fenologic
V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV
obraz alb
39 Ciconia ciconia – Barza albă + + + + + + + OV,P
40 Ciconia nigra – Barza neagră + + + + + + OV,P
41 Circus aeruginosus - Eretele de
stuf + + + + + + + P,OI
42 Coccothraustes coccothraustes -
Botgrosul + + + + + + + + + + + + S
43 Columba oenas - Porumbelul de
scorbură + + + + + + + + + OV,P
44 Columba palumbus - Porumbelul
gulerat + + + + + + + + + OV,P
45 Coracias garrulus -
Dumbrăveancă + + + + + OV
46 Corvus corax – Corb + + + + + + + + + + + + S
47 Corvus corone cornix - Cioara
grivă + + + + + + + + + + + + S
48 Corvus frugilegus - Cioara de
semănătură + + + + + + + + + + + + OV,P,OI
49 Corvus monedula – Stăncuţă + + + + + + + + + + + + S
50 Coturnix coturnix - Prepeliţa + + + + + + + OV,P
51 Crex crex – Cristel de câmp + + + + + OV,P
52 Cuculus canorus – Cuc + + + + + + + OV,P
53 Cygnus cygnus - Lebădă de iarnă + + + + + + P,OI
54 Cygnus olor - Lebăda de vară + + + + + + + + + + + + OV,P,OI
55 Delichon urbica - Lăstunul de
+ + + + + + + OV,P
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
203
Nr. Crt Specia Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut
fenologic
V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV
casă
56 Dendrocopos major –
Ciocănitoare pestriţă mare + + + + + + + + + + + + S
57 Dendrocopos medius –
Ciocănitoare de stejar + + + + + + + + + + + + S
58 Dendrocopos minor -
Ciocănitoare pestriţă mică + + + + + + + + + + + + S
59 Dendrocopos syriacus -
Ciocănitoare (pestriță) de grădină + + + + + + + + + + + + S
60 Egretta alba – Egreta mare + + + + + + P,OI
61 Egretta garzetta - Egretă mică + + + + + P
62 Emberiza citrinella - Presura
galbenă + + + + + + + + + + + + OV,P,OI
63 Emberiza schoeniclus - Presura
de stuf + + + + + + + + + + + + S
64 Erithacus rubecula –
Măcăleandru + + + + + + + + OV,P
65 Falco tinnunculus - Vânturelul
roşu + + + + + + + + OV,P
66 Falco vespertinus - Șoimuleț,
Vânturel de seară + + + + + OV
67 Ficedula albicollis – Muscar
gulerat + + + + + OV
68 Ficedula hypoleuca – Muscar
negru + + P
69 Fringilla coelebs – Cinteză + + + + + + + + + + OV,P
70 Fulica atra - Lişiţa + + + + + + + + + + OV,P
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
204
Nr. Crt Specia Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut
fenologic
V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV
71 Galerida cristata - Ciocârlan + + + + + + + + + + + + S
72 Gallinago gallinago - Becaţină
comună + + + + + + P
73 Gallinula chloropus - Găinuşa de
baltă + + + + + + + OV,P
74 Garrulus glandarius – Gaiţă + + + + + + + + + + + + S
75 Hippolais pallida - Frunzăriţa
cenuşie + + + + + OV
76 Hirundo rustica - Rândunica + + + + + + + OV,P
77 Ixobrychus minutus - Stârc pitic + + + + + + + + OV
78 Jynx torquilla – Capîntortură + + + + + OV
79 Lanius collurio – Sfrâncioc
roşiatic + + + + + + OV
80 Lanius excubitor – Sfrâncioc
mare + + + + + P,OI
81 Lanius minor – Sfrâncioc cu frunte
neagră + + + + + + OV
82 Larus argentatus - Pescăruş
argintiu + + + + + + + + + + + + P
83 Larus minutus - Pescăruș mic + + + + + + + + + + P
84 Larus ridibundus - Pescăruşul
râzător + + + + + + + + + + + + P
85 Limosa limosa - Sitar de mal + + + + P
86 Luscinia megarhynchos –
Privighetoare roşcată + + + + + + OV
87 Lymnocryptes minimus - Becaţina
mică + + + P
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
205
Nr. Crt Specia Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut
fenologic
V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV
88 Mergus merganser - Ferestrașul
mare + + + + + OI
89 Merops apiaster - Prigoria + + + + + OV
90 Milvus migrans - Gaia brună + P
91 Motacilla alba – Codobatură
albă + + + + + + + OV,P
92 Motacilla flava - Codobatura
galbenă + + + + + OV
93 Muscicapa striata – Muscar sur + + + + + OV
94 Netta rufina - Rață cu ciuf + + + P
95 Numenius arquata - Culicul mare + + + + P
96 Nycticorax nycticorax - Stârc de
noapte + + + + + + + + OV,P
97 Oenanthe oenanthe - Pietrarul sur + + + + + OV
98 Oriolus oriolus – Grangur + + + + + + OV
99 Parus caeruleus – Piţigoi
albastru + + + + + + + + + + + + S
100 Parus major – Piţigoi mare + + + + + + + + + + + + S
101 Parus palustris – Piţigoi sur + + + + + + + + + + + + S
102 Passer domesticus – Vrabie de
casă + + + + + + + + + + + + S
103 Passer montanus – Vrabie de
câmp + + + + + + + + + + + + S
104 Perdix perdix - Potârnichea + + + + + + + + + + + + S
105 Phalacrocorax carbo -
Cormoranul mare + + + + + P
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
206
Nr. Crt Specia Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut
fenologic
V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV
106 Phalacrocorax pygmaeus –
Cormoranul mic + + + + + P
107 Phasianus colchicus - Fazan + + + + + + + + + + + + S
108 Philomachus pugnax - Bătăușul + + + + P
109 Phoenicurus phoenicurus –
Codroş de pădure + + + + + P
110 Phylloscopus collybita – Pitulice
mică + + + + + + + + OV,P
111 Phylloscopus trochilus - Pitulicea
fluierătoare + P
112 Pica pica – Coţofană + + + + + + + + + + + + S
113 Picus viridis – Ghionoaie verde + + + + + + + + + + + + S
114 Plegadis falcinellus - Ţigănuşul + + P
115 Podiceps cristatus - Corcodelul
mare + + + + + + + + + + OV,P
116
Porzana parva - Cresteluț
mijlociu, Cresteț mijlociu, Cresteț
cenușiu
+ + + + + + OV
117 Porzana porzana - Cresteț pestriț,
Cresteluț pestriț + + + + + + OV
118 Pyrrhula pyrrhula – Mugurar + + + + + + P,OI
119 Rallus aquaticus - Cârstel de
baltă + + + + + + OV
120 Remiz pendulinus - Piţigoiul
pungar + + + + + OV
121 Riparia riparia - Lăstunul de mal + + + + + + OV,P
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
207
Nr. Crt Specia Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut
fenologic
V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV
122 Saxicola rubetra - Mărăcinarul
mare + + + + + OV
123 Scolopax rusticola – Sitar de
pădure + + P
124 Sitta europaea – Ţiclean, ţoi + + + + + + + + + + + + S
125 Sterna hirundo - Chiră de baltă + + + + + + + OV,P
126 Streptopelia decaocto –
Guguştiuc + + + + + + + + + + + + S
127 Streptopelia turtur – Turturică + + + + + + OV,P
128 Strix aluco – Huhurez mic + + + + + + + + + + + + S
129 Sturnus vulgaris – Graur + + + + + + + + + + + + OV,P
130 Sylvia atricapilla – Pitulice cu cap
negru + + + + + + OV
131 Sylvia communis - Silvia cu cap
sur + + + + + + OV
132 Sylvia curruca – Pitulice de
grădină + + + + + + OV
133 Tringa glareola - Fluierar de
mlaștină + + + P
134 Tringa ochropus - Fluierarul de
zăvoi + + + + + + + OV,P
135 Tringa totanus - Fluierar cu
picioare roșii + + P
136 Troglodytes troglodytes –
Ochiuboului + + + + + + + + + + + + S
137
Turdus merula – Mierlă
+ + + + + + + + + + + + OV,P
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
208
Nr. Crt Specia Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut
fenologic
V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV
138 Turdus philomelos – Sturz
cântător + + + + + + OV,P
139 Upupa epops – Pupăză + + + + + + OV,P
140 Vanellus vanellus - Nagâțul
comun + + + + + + + + + + OV,P
LEGENDĂ:
OV = oaspete de vară (cuibăritor în zonă)
P = specie de pasaj
OI = oaspete de iarnă
S = specie sedentară în zonă
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI
ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
209
B. Specii de plante identificate pe râul Argeş în sectorul Darasti Vlasca - Adunaţii Copăceni – Olteniţa
Tabel 23
Localitate DĂRĂŞTI-
VLAŞCA
GRĂDIŞTEA 1 ŞI
2
FALAŞTOAC
A
GOSTINARI
1 ŞI 2
TEIUŞU HOTARELE CRIVĂŢ BUDEŞTI NEGOIEŞTI ŞOLDANU SĂLCIOARA MITRENI OLTENIŢA 1
ŞI 2
coordonate
geografice 44°17’15”N
26°01’21”E,
44°17’22”N
26°01’33”E
44°12’56”N
26°09’59”E,
44°12’47”N
26°10’39”E
44°12’13”N
26°11’32”E
44°11’14”N
26°12’06”E
,
44°11’10”N
26°13’39”E
44°10’23”N
26°17’07”E
44°11’20”N
26°22’10”E
44°12’04”N
26°25’45”E
44°13’07”N
26°27’04”E
44°13’49”N
26°29’10”E
44°12’58”N
26°31’28”E
44°12’15”N
26°34’41”E
44°10’14”N
26°34’59”E
44°06’43”N
26°38’17”E
,
44°03’33”N
26°37’53”E
data MAI 2010, IUNIE 2010, IULIE 2010, AUGUST 2010, SEPTEMBRIE 2010, OCTOMBRIE 2010, APRILIE 2011
HABITAT Pădure de
luncă cu
Pădure de plop
canadian, plop
alb și salcie
Izlaz (pajiște
dominata de
Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum) și
tufărișuri
invadate de
Amorpha
fruticosa
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
și tufărișuri
invadate de
Amorpha
fruticosa
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
și tufărișuri
invadate de
Amorpha
fruticosa
Pădure de
plop
canadian,
plop alb și
salcie
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Pădure de
plop
canadian,
plop alb și
salcie
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Pădure de
plop
canadian,
plop alb și
salcie
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Specia
1.Populus
canadensis
X X X X X X
2.Populus
alba
X X X X X X
3.Salix alba X X
4.Salix
fragilis
X X X X X X X X X X X X X
5.Amorpha
fruticosa
X X X X X X X
6.Cornus
sanguinea
X X X X
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI
ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
210
Localitate DĂRĂŞTI-
VLAŞCA
GRĂDIŞTEA 1 ŞI
2
FALAŞTOAC
A
GOSTINARI
1 ŞI 2
TEIUŞU HOTARELE CRIVĂŢ BUDEŞTI NEGOIEŞTI ŞOLDANU SĂLCIOARA MITRENI OLTENIŢA 1
ŞI 2
7.Rubus
caesius
X X X X X X X X X
8.Humulus
lupulus
X X X X X
9.Prunus
spinosa
X X X X
10.Crataegus
monogyna
X X X X
11.Rosa
canina
X X X X
12.Senecio
vernalis
X X X X X X X X X X X X X
13.Galium
aparine
X X X X
14.Urtica
dioica
X X X X X X X X X X X X X
15.Eupatorium
cannabinum
X X X X
16.Trifolium
repens
X X X X X X X X X X X X X
17.Lamium
album
X X X
18.Taraxacum
officinalis
X X X X X X X X X X X X X
19.Thypha
angustifolia
X X
20.Thypha
latifolia
X X
21.Phragmites
austalis
X X X
22.Iris
pseudacorus
X X
23.Arum
maculatum
X
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI
ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
211
Localitate DĂRĂŞTI-
VLAŞCA
GRĂDIŞTEA 1 ŞI
2
FALAŞTOAC
A
GOSTINARI
1 ŞI 2
TEIUŞU HOTARELE CRIVĂŢ BUDEŞTI NEGOIEŞTI ŞOLDANU SĂLCIOARA MITRENI OLTENIŢA 1
ŞI 2
24.Arctium
lappa
X X X X X
25.Capsella
bursa-
pastoris
X X X X X X X X X X X X X
26.Taraxacum
officinalis
X X X X X X X X X X
27.Festuca
valesiaca
X X X X X X X X X X
28.Botriochloa
ischaemum
X X X X X X X X X X
29.Erodium
cicutarium
X X X X X X X X X X
30.Erophila
verna
X
31.Urtica
dioica
X X X X X X X X X X X X X
32.Daucus
carota
X X X X X X X X X X
33.Valerianell
a dentata
X X X X X
34.Echium
italicum
X X X X X X X X X
35.Artemisia
absinthium
X X X X
36.Xanthium
italicum
X X X X X X X X X X
37.Fumaria
vaillanti
X
38.Equisetum
arvense
X X X X X X
39.Ballota
nigra
X X X
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI
ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
212
Localitate DĂRĂŞTI-
VLAŞCA
GRĂDIŞTEA 1 ŞI
2
FALAŞTOAC
A
GOSTINARI
1 ŞI 2
TEIUŞU HOTARELE CRIVĂŢ BUDEŞTI NEGOIEŞTI ŞOLDANU SĂLCIOARA MITRENI OLTENIŢA 1
ŞI 2
40.Euphorbia
cyparissias
X X X
41.Prunus
cerasifera
X X X
42.Juglans
regia
X
43.Dipsacus
fullonum
X
44.Equisetum
telmateja
X
45.Plantago
lanceolata
X X X X X X
46.Ulmus
laevis
X X
47.Althaea
officinalis
X
48.Lycopus
europaeus
X
49.Ranunculus
repens
X
50.Solanum
dulcamara
X
51.Polygonum
hydropiper
X
52.Leonurus
cardiaca
X
53.Lysimachia
vulgaris
X
In zona nu au fost identificate specii de plante protejate incluse în Lista Roșie a Plantelor Vasculare din Romania.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI
ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
213
C. Specii de amfibieni şi reptile identificate pe râul Argeş în sectorul Darasti Vlasca - Adunaţii Copăceni – Olteniţa
Tabel 24
Localitate DĂRĂŞTI-
VLAŞCA
GRĂDIŞTEA
1 ŞI 2
FALAŞTOAC
A
GOSTINARI
1 ŞI 2
TEIUŞU HOTARELE CRIVĂŢ BUDEŞTI NEGOIEŞTI ŞOLDANU SĂLCIOARA MITRENI OLTENIŢA 1
ŞI 2
coordonate
geografice 44°17’15”N
26°01’21”E
,
44°17’22”N
26°01’33”E
44°12’56”N
26°09’59”E
,
44°12’47”N
26°10’39”E
44°12’13”N
26°11’32”E
44°11’14”N
26°12’06”E
,
44°11’10”N
26°13’39”E
44°10’23”N
26°17’07”E
44°11’20”N
26°22’10”E
44°12’04”N
26°25’45”E
44°13’07”N
26°27’04”E
44°13’49”N
26°29’10”E
44°12’58”N
26°31’28”E
44°12’15”N
26°34’41”E
44°10’14”N
26°34’59”E
44°06’43”N
26°38’17”E
,
44°03’33”N
26°37’53”E
data MARTIE 2010, APRILIE 2010, MAI 2010, IULIE 2010, APRILIE 2011
HABITAT Pădure de
luncă cu
Pădure de
plop
canadian,
plop alb și
salcie
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
și tufărișuri
invadate de
Amorpha
fruticosa
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
și tufărișuri
invadate de
Amorpha
fruticosa
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
și tufărișuri
invadate de
Amorpha
fruticosa
Pădure de
plop
canadian,
plop alb și
salcie
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Pădure de
plop
canadian,
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Pădure de
plop
canadian,
plop alb și
salcie
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Specia
Triturus vulgaris –
Triton comun
X X X X X X
Bombina bombina –
Izvoraş cu burtă
roşie
X X X X X X
Hyla arborea -
Brotăcel
X X X X X X X X X
Rana ridibunda -
Broasca mare de lac
X X X X X X X X X X X X X
Rana dalmatina –
Broasca roşie de
pădure
X X X X X X
Rana temporaria –
Broasca roşie de
munte
X X X X X
Lacerta agilis –
Şopârla de câmp
X X X X X X X X X X X X X
Natrix natrix –
Şarpele de casă
X X X X X X X X X X X
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI
ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
214
D. Specii de nevertebrate identificate pe râul Argeş în sectorul Darasti Vlasca - Adunaţii Copăceni – Olteniţa
Tabel 25
Localitate DĂRĂŞTI-
VLAŞCA
GRĂDIŞTEA
1 ŞI 2
FALAŞTOAC
A
GOSTINARI
1 ŞI 2
TEIUŞU HOTARELE CRIVĂŢ BUDEŞTI NEGOIEŞTI ŞOLDANU SĂLCIOARA MITRENI OLTENIŢA 1
ŞI 2
coordonate
geografice 44°17’15”N
26°01’21”E
,
44°17’22”N
26°01’33”E
44°12’56”N
26°09’59”E
,
44°12’47”N
26°10’39”E
44°12’13”N
26°11’32”E
44°11’14”N
26°12’06”E
,
44°11’10”N
26°13’39”E
44°10’23”N
26°17’07”E
44°11’20”N
26°22’10”E
44°12’04”N
26°25’45”E
44°13’07”N
26°27’04”E
44°13’49”N
26°29’10”E
44°12’58”N
26°31’28”E
44°12’15”N
26°34’41”E
44°10’14”N
26°34’59”E
44°06’43”N
26°38’17”E
,
44°03’33”N
26°37’53”E
data MARTIE 2010, APRILIE 2010, MAI 2010, IULIE 2010, APRILIE 2011
HABITAT Pădure de
luncă cu
Pădure de
plop
canadian,
plop alb și
salcie
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
și tufărișuri
invadate de
Amorpha
fruticosa
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
și tufărișuri
invadate de
Amorpha
fruticosa
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
și tufărișuri
invadate de
Amorpha
fruticosa
Pădure de
plop
canadian,
plop alb și
salcie
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Pădure de
plop
canadian,
plop alb și
salcie
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Pădure de
plop
canadian,
plop alb și
salcie
Izlaz
(pajiște
dominata
de Festuca
valesiaca și
Botriochloa
ischaemum)
Specia X
1. Clytra laeviuscula X X X X X X
2. Clytra
quadripunctata L. X X X X X X X X
3. Coptocephala
rubicunda
Laicharting,
X X X X X
4. Labidostomis
longimana L. X X X
5. Labidostomis
lucida Germar X X X
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI
ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
215
Localitate DĂRĂŞTI-
VLAŞCA
GRĂDIŞTEA
1 ŞI 2
FALAŞTOAC
A
GOSTINARI
1 ŞI 2
TEIUŞU HOTARELE CRIVĂŢ BUDEŞTI NEGOIEŞTI ŞOLDANU SĂLCIOARA MITRENI OLTENIŢA 1
ŞI 2
6. Lachnaia
sexpunctata Scopoli X X X
7. Anastragalia
sanguinolenta
Linnaeus
X X X X X X
8. Anoplodera
rufipes Schaller X X X
9. Leptura aurulenta
Fabricius, X X X X X X X
10. Leptura
quadrifasciata
Linnaeus,
X X X X X X X X X X X X X
11. Pterostichus niger X X X X X X X X X X X X X
12. Trechus
quadristriatus X X X X X X X X X X X X X
13. Badister peltatus X X X X X X X X X X X X X
14. Harpalus
laevicollis X X X X X X X X X X X X X
15. Harpalus latus X X X X X X X X X X X X X
16. Harpalus rufipes X X X X X X X X X X X X X
17. Harpalus aeneus X X X X X X X X X X X X X
18. Dyschirius
angustatus X X X X X X X X X X X X X
19. Nebria brevicollis X X X X X X X X X X X X X
20. Amara aenea X X X X X X X X X X X X X
21. Abax ater X X X X X X X X X X X X X
22. Molops piceus X X X X X X X X X X X X X
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI
ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
216
Localitate DĂRĂŞTI-
VLAŞCA
GRĂDIŞTEA
1 ŞI 2
FALAŞTOAC
A
GOSTINARI
1 ŞI 2
TEIUŞU HOTARELE CRIVĂŢ BUDEŞTI NEGOIEŞTI ŞOLDANU SĂLCIOARA MITRENI OLTENIŢA 1
ŞI 2
23. Lorocera
pilicornis X X X X X X X X X X X X X
24. Zabrus
tenebrionides X X X X X X X X X X X X X
25. Onthophagus
fraticornis X X X X X X X X X X X X X
26. Aphodius rufipes X X X X X X X X X X X X X
27. Lagria hirta X X X X X X
28. Lygistoptenus
sanguineus X X
29. Bombus
argillaceus Scopoli, X X
30. Bombus elegans
Seidl, X X X X
31. Bombus hortorum
(Linnaeus, X X
32. Bombus humilis
Illiger, X X X X X X X X X X X X X
33. Tipula
(Lunatipula)
helvola Loew,
X X X X
34. Stratiomys
chamaeleon L. X X
35. Bombylius
discolor Mikan, X X X X X X
36. Argyra diaphana
Fabricius, X X X X X X X
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI
ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
217
E. Specii de pești identificați pe râul Argeş în sectorul Darasti Vlasca - Adunaţii Copăceni – Olteniţa
Tabel 26 Localitate DĂRĂŞTI-
VLAŞCA
GRĂDIŞTEA
1 ŞI 2
FALAŞTOAC
A
GOSTINARI
1 ŞI 2
TEIUŞU HOTARELE CRIVĂŢ BUDEŞTI NEGOIEŞTI ŞOLDANU SĂLCIOARA MITRENI OLTENIŢA 1
ŞI 2
coordonate geografice 44°17’15”
N
26°01’21”
E,
44°17’22”
N
26°01’33”
E
44°12’56”N
26°09’59”E
,
44°12’47”N
26°10’39”E
44°12’13”N
26°11’32”E
44°11’14”N
26°12’06”E
,
44°11’10”N
26°13’39”E
44°10’23”N
26°17’07”E
44°11’20”N
26°22’10”E
44°12’04”N
26°25’45”E
44°13’07”N
26°27’04”E
44°13’49”N
26°29’10”E
44°12’58”N
26°31’28”E
44°12’15”N
26°34’41”E
44°10’14”N
26°34’59”E
44°06’43”N
26°38’17”E
,
44°03’33”N
26°37’53”E
data MARTIE 2010, APRILIE 2010, MAI 2010, IULIE 2010, APRILIE 2011
Specia
Scardinius erythrophthalmus șalău
X X X X X X
Alburnus alburnus L., oblete
X X X X X X X X X X X
Alburnoides bipunctatus Bloch, beldița
X X X X X X X X X X X X X
Barbus barbus L., mreana
X X X X X
Carassius gibelio Bloch, caras
X X X X X X X
Perca fluviatilis L., biban
X X X X X
Cottus gobio L., Zglăvoaca
X X X
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
218
II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de
interes comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale
protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora:
“Relațiile dintre populațiile aparținând unor specii diferite de plante și
animale care intra în componenta unei biocenoze nu se reduc la relațiile trofice.
în realitate, orice populație din structura unei biocenoze se plasează intr-o rețea
de relații interspecifice directe și indirecte, a căror semnificație trebuie sa fie
analizata cel puțin în trei planuri distincte:
- Dispersia populațiilor;
- Controlul impactului prădătorilor. Al accesului la resursele de hrana și
spațiu și în general a dinamicii biocenozei, respectiv ecosistemul;
- Transferul de materie, energie și informație intre modulele trofice (
nivelele trofice ) și reciclarea elementelor minerale.
Componentele biocenozei interconectate printr-o rețea complexa de
relații directe și indirecte ( multe dintre ele mediate pe cale chimica – Botnariuc
N., Vadineanu A., 1982), sunt implicate în relații directe și indirecte cu toate
componentele fizice și chimice ale unității hidrogeomorfologice.
Componentele fizice și chimice ale unității hidrogeomorfologice (
cunoscute mai bine sub denumirea de factorii abiotici) au rol de variabile de
comanda pentru componentele biocenocezei.”( Dezvoltare Durabila : teorie și
practica , vol. I, Vadineanu A., 1998, Editura Universității București.
Funcțiile ecologice au ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi
mediul lor de viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi
biotici), precum şi structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice
supraindividuale (populații, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).
Se studiază în principal:
• Relaţiile dintre vieţuitoare (plante și animale);
• Raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător
• Relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi
Factorii biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi
habitatelor de importanţă comunitară.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
219
Prin noțiunea de factori ecologici se înțelege totalitatea factorilor abiotici
(temperatura, lumina, precipitațiile, presiunea etc.) și biotici (paraziții,
dăunătorii, competiția intraspecifică și interspecifică) cu care un organism vine
în contact și cu care se intercondiționează reciproc. Factorii de mediu sunt foarte
variați, ei pot fi necesari sau din contra dăunători pentru ființele vii și
favorizează sau împiedică supravieţuirea şi reproducerea organismelor.
Factorii ecologici abiotici prezintă un ansamblu de elemente fizice care
influențează asupra organismelor vii. Primul factor abiotic se considera clima,
care influențează prin temperatură, umiditate, presiune, prezenţa luminii. Acest
factor depinde de latitudinea geografică, relief, de zonele climaterice unde se
dezvolta organismele. Condițiile de viaţă se diferențiază în condiţii de
macroclimat, mezoclimat şi microclimat.
Ceilalţi factori abiotici nu produc modificări semnificative în timp a
compoziţiei biodiversităţii.
Fig. 13 - Schema generala a unei piramide trofice
Dintre factorii biotici cel mai frecvent întâlnit este relaţia de nutriţie dintre
speciile prezente în acelaşi habitat. Piramida trofică în cazul nostru se prezintă
astfel: la baza acesteia se află producătorii (nivelul producătorilor primari)
reprezentaţi de toate plantele descrise anterior, urmat de consumatorii primari
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
220
reprezentaţi de erbivore (Lepus europaeus şi Lycaena dispar de exemplu),
consumatorii secundari care consumă organismele fitofage şi nu în cele din urmă
sunt consumatorii terţiari (aici intră toate răpitoarele). În cadrul unui lanţ trofic
mai amintim şi grupul descompunătorilor reprezentaţi de către bacterii şi
ciuperci.
Între populaţiile ce coexistă într-o microbicenoză se stabilesc conexiuni
(relaţii interspecifice) ce determină atât structura, cât şi funcţiile biocenozei ca
suprasistem integrator. Cu cât conexiunile sunt mai diverse şi variate, cu atât va
fi şi biocenoza mai complexă şi mai stabilă.
Relațiile intraspecifice sunt relațiile intrapopulaționale, dintre indivizii
aceleiași populații. În cazul nostru, dacă ne raportăm strict la amplasament
aceste relaţii sunt aproape inexistente întrucât şi numărul speciilor existente sau
a indivizilor dintr-o populaţie este mic şi nu intră în competiţie. Raportându-ne
la întreg habitatul aceste relaţii reglează cantitativ speciile care fac parte din el.
Habitatele identificate în zonă sunt:
SECTORUL GRĂDIȘTEA – GOSTINARI – zonă este puternic degradata
- pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum)
caracteristice asociației vegetale Stipetum capillatae (Hueck 1931)
Krausch 1961 (Syn.: Astragalo‐Brometum stipetosum capillatae Borza
1959) și tufărișuri invadate de Amorpha fruticosa .
Este o asociație cu caracter expresiv stepic ce apare de regulă pe platouri,
cornişe, coaste abrupte, cu înclinare mare a pantei (60°), aride, cu insolație
puternică, bătute de vânt, cu alunecări frecvente de
teren şi erodate la suprafață, în treimea superioară a dealurilor. Se
instalează pe cernoziomuri de pantă, adesea puternic erodate, cu textura
nisipoasă sau nisipo‐lutoasă. Aceste pajişti, descendente ale
vegetației stepice primare din perioada boreală, reprezintă la noi insule
relictare, relativ sărace în specii, condiționate microclimatic şi edafic.
Compoziția floristică a asociației se caracterizează prin predominarea
elementelor xeroterme de nuanță ponticocontinentală.
Specia de recunoaştere, dominantă şi consolidatoare a asociației este Stipa
capillata. Dintre elementele de constanță maximă şi cu atribut de
codominante amintim: Festuca valesiaca, Botriochloa ischaemum,
Thymus marschallianus, Euphorbia nicaeensis, Jurinea arachnoidea.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
221
SECTORUL OLTENIȚA 1 - zona habitatul dominat este de Salix alba, S.
fragilis, Populus nigra, P. alba, care uneori prezintă o densitate foarte
mare. Cel arbustiv, mai slab reprezentat, este format din: Cornus
sanguinea, Rubus caesius, Humulus lupulus, Prunus spinosa, Crataegus
monogyna, Rosa canina. Sinuzia ierboasă este dominată de numeroase
higrofite ce suportă inundații sau băltirea apei o perioadă bună de timp.
Cele mai frecvente însoțitoare sunt: Urtica dioica, Galium aparine,
Eupatorium cannabinum, Stellaria aquatica, Agrostis stolonifera, Althaea
officinalis, Ranunculus repens, Poa trivialis, Solanum dulcamara,
Lysimachia nummularia. Acest sector se află în afara zonei unde se vor
efectua lucrările pentru nodul hidrotehnic NH1. După finalizarea acestora,
în zonă se va păstra caracterul de zonă umedă.
SECTORUL OLTENIȚA 2 - Izlaz pajiște dominata de Festuca valesiaca
și Botriochloa ischaemum caracteristică asociației vegetale – Bromo -
squarrosi‐Xeranthemetum annui M. Coroi 2001 (Syn.: Xeranthemetum
annui (Prodan 1939) Dihoru în Dihoru et Doniță (1970). Este o asociație
pionieră, formând fitocenoze compacte pe terenurile unde vegetația
inițială a fost distrusă. Dintre speciile însoțitoare multe sunt ruderale ca:
Bromus sterilis, Sisymbrium officinale, Papaver dubium, Urtica dioica,
Capsella bursa‐pastoris, Convolvulus arvensis, Stellaria media, Nepeta
cataria, etc.
În aceste fitocenoze se mențin şi unele specii de pajişti din vegetația
inițială cum sunt: Euphorbia agraria, Carex praecox, Botriochloa ischaemum,
Crupina vulgaris, etc. În cazul diminuării intervenției antropice, cenozele
evoluează spre Medicagini‐Festucetum valesiacae sau Botriochloetum ischaemi.
Zonele analizate se caracterizează din punct de vedere floristic ca fiind o
zona degradata și supusa presiunilor antropice de-a lungul a 20 de ani . Zona a
fost lăsată neamenajată pe mari porțiuni de pe malul râului Argeș, mai ales în
dreptul localităților Grădiștea, Falaștoaca și Gostinari. Lucrările hidrotehnice
anterioare nefinalizate au produs în timp mai multe pagube asupra biodiversității
zonei.
Adulții majorității speciilor de nevertebrate de interes comunitar (Lycaena
dispar, Maculinea teleius, Callimorpha quadripunctaria, Eriogaster catax etc.)
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
222
pot sa apară accidental în zona lucrărilor. în perimetrul propus pentru realizarea
investiției nu au fost identificate plantele gazda pentru larve, deci perimetrul nu
constituie un sit de reproducere și hibernare pentru aceste specii. De asemenea,
speciile folosite drept hrana de către larve, au o abundenta foarte redusa în
perimetrul investiției, fiind eliminate de către speciile străine invazive de plante.
Mortalitatea adulților speciilor de nevertebrate de interes comunitar, pe perioada
realizării lucrărilor și pe perioada funcționării viaductului în acest perimetru nu
va fi mai mare decât cea naturala, normala.
Dintre speciile de vertebrate, Bombina variegata ar putea sa apară cu cea
mai mare probabilitate în zona lucrărilor. Deoarece aceasta este o specie comuna
în zona, ca de altfel în întreaga Românie, populația acesteia va fi afectata în mod
nesemnificativ, cu condiția respectării masurilor de reducere a impactului.
Speciile de pești nu vor fi afectate de realizarea lucrărilor cu condiția
respectării masurilor de reducere a impactului, care vor preveni apariția unor
poluări accidentale a apelor.
Speciile de păsări identificate de-a lungul râului Argeș, se abat de la
culoarul principal de migraţie pe anumite segmente pentru că găsesc în
anumite zone hrană şi loc de odihnă. Astfel unele văi devin căi de migraţie
secundare.
Prezenta unui număr mare de specii răpitoare ( de zi și de noapte) ne
demonstrează faptul ca aceste sunt în căutarea hranei constituite din
micromamifere( aici intrând și popândăul, liliecii), amfibieni, reptile și pești
Conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice – coridor ecologic =
zonă naturală sau amenajată care asigură cerințele de deplasare, reproducere și
refugiu pentru speciile sălbatice, terestre și acvatice și în care se aplică unele
măsuri de protecție și conservare.
În afara speciilor de păsări sedentare celelalte se află în migraţie. Chiar şi
cele sedentare execută migraţii însă pe distanţe scurte.
Prin migraţia sau călătoria păsărilor se înţeleg acele deplasări sezoniere
regulate pe care păsările le execută în fiecare an între teritoriul de cuibărit – locul
natal – şi cartierul de iernat. Migraţia păsărilor este un rezultat al legăturilor
complicate dintre condiţiile externe de existenţă a păsărilor, care s-au schimbat
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
223
de-a lungul timpurilor şi procesele fiziologice ale organismului lor care au un
determinism genetic strict.
Abundenţa sau lipsa hranei, temperatura, prezenţa sau lipsa unor insecte în
mediu, scăderea lungimii zilei, îngălbenirea şi uscarea frunzelor arborilor,
coacerea fructelor plantelor, toate acestea, individual sau împreună, pot
„semnaliza”, pot „avertiza” păsările pentru începerea migraţiei şi pot declanşa
instinctul ereditar al migraţiei. S-ar putea pune şi s-a pus de multe ori întrebarea,
de ce părăsesc păsările cartierele lor de iernare, în condiţiile în care găsesc locuri
optime de cuibărit şi hrană abundentă şi de ce se angajează de două ori pe an în
deplasări istovitoare, în care multe dintre ele îşi pierd viaţa?
Ca răspuns la această întrebare se poate spune că, o dată cu apropierea
sezonului de reproducere, în organismul păsărilor aflate în cartierele de iernare
se petrec o serie de schimbări fiziologice profunde, care duc în special la
creşterea activităţii glandelor genitale şi la mărirea volumului acestora. Probabil,
intervin schimbări şi în compoziţia sângelui, care au o influenţă asupra întregului
lor comportament. Astfel, hormonii genitali, sub influenţa sistemului nervos,
acţionează asupra întregului organism şi declanşează instinctul de migraţie, care
obligă păsările să se reîntoarcă în patria lor, pe locurile natale.
Căile și direcțiile migrațiilor: Direcția căilor de migrație este diferită nu
numai pentru păsările din diferite regiuni, ci chiar diferitele specii de păsări din
aceeași regiune nu călătoresc toate pe același căi, și nu merg în același loc de
iernat. Aceasta este o dovadă că diferitele specii din aceeași regiune au ajuns
acolo urmând căi de răspândire diferite. Aceeași specie de păsări sau indivizi din
aceeași specie, care au văzut lumina zilei în aceeași regiune, zboară însă în
călătoria lor de toamnă și de primăvară, în aceeași direcție, fără să urmeze totuși
un drum fix.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
224
Fig. 14 - Extras Păsările RPR – Ciochia - 1963
O bună parte din păsările călătoare care cuibăresc pe vastele întinderi ale
Eurasiei, călătoresc pentru iernare în Africa; unele rămân în Africa de Nord (ca
lopătarul, unii stârci, unele rațe-sălbatice), altele iernează în Africa apuseană (ca
graurii, mierlele, alți stârci), iar berzele nu se opresc decât în Africa de Sud. O
parte din păsările călătoare din Europa iernează în regiunile sudice ale Asiei (ca
dumbrăveanca, țigănușul, stârcul-cenușiu), sau pe insulele Oceanului Pacific (ca
unii corcodei, prundărași ș.a.).
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
225
Căile pe care le urmează diferite specii de păsări călătoare între patria lor
și între sălașul de iarnă sunt numeroase și unele din ele se încrucișează. Deasupra
Europei se încrucișează mai multe căi de migrație, dintre care două sunt mai
mult cunoscute.
1. Grangurii, mierlele, sturzii, mugurarii, cele mai multe ardeide, nagâțul,
gainușa-de-apă, sitarii, pescărușul, lișița și porumbeii care cuibăresc în Europa
Centrală și Occidentală zboară în Africa apuseană.
2. Grangurul, cucul, pupăza și puține alte păsări care cuibăresc în Europa
de nord-vest zboară spre Africa răsăriteană. Tot în Africa răsăriteană pleacă și
codobaturile care cuibăresc în țările baltice, pe când cele ce cuibăresc în Europa
Centrală și de Vest zboară în Africa apuseană. Nici barza-albă nu călătorește pe
același drum. Indivizii care trăiesc în Europa de Est migrează peste Peninsula
Balcanică, peste strâmtorile Bosfor și Dardanele, Canalul Suez, Egipt și ajung în
Africa de Sud. În schimb, indivizii care trăiesc în Europa de Vest migrează în
lungul coastelor apusene ale Franței, Peninsulei Iberice, ale Africii de Nord și
ajung în cele din urmă tot în Africa de Sud.
În ceea ce priveşte funcţiile biologice, zonele umede reprezintă locuri de
reproducere, de adăpost şi de hrănire pentru un număr foarte mare de animale.
Importante sunt şi funcţiile ecologice ale acestor zone, acestea reprezentând zone
de pescuit; producerea de fitoplancton, stuf, lemn, dar şi de peşti, scoici, păsări,
capital pentru menţinerea activităţilor ca: pescuitul, vânătoarea, fabricarea
materialelor de construcţii, agricultura (nutreţ, păşunat etc.).
Funcţiile ecologice ale zonelor umede sunt considerate fundamentale, ca
instrumente reglatoare ale regimului apelor şi habitatelor florei şi faunei
caracteristice şi mai ales, ale păsărilor acvatice (legate de apă).
Păsările acvatice constituie o grupă mare de specii, care aparţin la diverse
ordine: Procellariiformes, Gaviiformes, Podicipediformes, Pelecaniformes,
Sphenisciformes, Alciformes, Anseriformes, Ciconiiformes,
Phoenicopteriformes, Charadriiformes, Gruiformes etc. În general, păsările
acvatice au corpul ovoid, comprimat dorso-ventral. Picioarele au degetele prinse
în palmatură. Unele specii au membrane interdigitale proprii (lişiţe, corcodei).
Penajul este des, bogat, iar glanda uropigiană bine dezvoltată. În legătură cu
gradul de adaptare la viaţa acvatică, aceste păsări pot fi încadrate în mai multe
tipuri ecologice:
- grupa păsărilor acvatice-scufundătoare, strict legate de ape, reprezentate
prin numeroase familii: Podicipedidae, Gaviidae, Phalacrocoracidae,
Spheniscidae etc. Aceste specii îşi petrec cea mai mare parte a vieţii în apă fiind
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
226
excelente înotătoare şi scufundătoare. Din apă îşi procură hrana: peşti, crustacee,
moluşte.
- grupa păsărilor acvatice-aeriene. Aceste păsări populează oceanele,
mările, ţărmurile marine, râurile, lacurile şi lagunele litorale, fiind excelente
zburătoare, cu aripi lungi şi ascuţite. De exemplu: procelariiformele, fregatele,
faetonidele, laridele etc. Acestea se hrănesc cu peşti, prinşi la suprafaţa apei,
înoată bine şi se pot odihni pe apă zile întregi.
- grupa păsărilor terestre-acvatice. Sunt reprezentate de anseriforme.
Strâns legate de ape sunt lebedele (Cygnus cygnus, C. olor) şi raţele
scufundătoare, iar gâştele sunt cele mai puţin legate de ape. Aceste specii trăiesc
aproape de estuare, păduri umede, mlaştini, râuri, lacuri, heleştee, golfuri etc. Se
hrănesc cu diverse vertebrate acvatice şi peşti; cuibul este instalat pe malurile
apei, uneori la distanţă şi chiar în stuf.
- grupa păsărilor de ţărm. Aceste specii trăiesc pe marginea apelor, pe
plaja nisipoasă a mărilor, pe maluri noroioase, în zone mlăştinoase, câmpuri
mocirloase, lunci inundate, mlaştini cu stufării şi smârcuri etc. Sunt diferite ca
origine, dar legate de apă prin hrană. În această grupă se pot întâlni specii din
ordinele: Ciconiiformes, Phoenicopteriformes, Gruiformes, Charadriiformes etc.
Unele specii sunt de talie mare: stârci, egrete, berze, ţigănuşi, cocori, flamingi,
sitari de mal, culici etc. Alte specii sunt de talie mică: prundăraşi, ciovlici, fugaci
etc. Se hrănesc cu diverse animale mici, pe care le procură de pe sol sau din apă.
Unele paseriforme (greluşei, lăcari, presuri de stuf) trăiesc, se hrănesc şi
cuibăresc în stufărişul din zona bălţilor. Sunt specii de ralide, care stau ascunse
în stuf, pot înota, unele se scufundă.
- grupa păsărilor răpitoare. Aceste păsări nu sunt strict legate de un biotop,
spre deosebire de păsările din prima grupă, putând fi întâlnite şi în alte zone.
Răpitoarele prezintă numeroase adaptări în legătură cu hrana, modul de vânare,
cu comportamentul de reproducere. Specii ca: uliganul pescar (Pandion
haliaetus), eretele de stuf (Circus aeruginosus) –eretele vânăt (Circus cyaneus),
eretele sur (Circus pygargus), eretele alb (Circus macrourus), şoimul
rândunelelor (Falco subbuteo), şoimul de iarnă (Falco columbarius) pot fi des
întâlnite în zonele umede. Această încadrare a speciilor de păsări acvatice este
relativă însă ceea ce dorim să menționăm este faptul că toate speciile identificate
de-a lungul Dunării , în sectorul cuprins intre Calafat și Călărași, sunt iubitoare
de apă și se pot regăsi în una din aceste grupe amintite.
Păsările acvatice pot fi întâlnite în diferite habitate naturale, din ce în ce
mai puţine la număr, cum ar fi apele stagnante, vegetaţia plutitoare, stufăriş,
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
227
mlaştini, ape curgătoare, terenuri inundabile cu faciesuri grinduri nisipoase,
insule, ţărmuri, zăvoaie inundabile, băltiri de suprafaţă ocazionale etc. Fiecare
din aceste habitate deţin o mare importanţă în viaţa păsărilor. Astfel, apele
curgătoare şi ţărmurile lor reprezintă doar locuri de popas şi de hrănire, în
schimb inundaţiile au o mare importanţă în privinţa cuibăritului acestor păsări.
În lipsa zonelor umede naturale, păsările acvatice frecventează zonele
umede artificiale (pescării, heleştee, lacuri de acumulare, canale de irigaţii,
orezării, pământuri agricole inundate sezonier, cariere de piatră etc.), acestea
oferind noi habitate păsărilor acvatice, compensând astfel pentru o parte a
speciilor, diminuarea sau pierderea unor arii umede naturale. Aşadar, barajele,
lacurile de acumulare (în general sub 8 ha) devin din ce în ce mai solicitate şi
folosite de avifauna acvatică pentru staţionare în timpul perioadei migraţiilor. În
cazul stării de eutrofizare avansată, aceste acumulări pot deveni o sursă
importantă de hrană pentru numeroase specii, iar în cazul colmatării, când apare
stuful şi vegetaţia palustră, pot oferi şi locuri de cuibărire ocazională sau
permanentă.
În general, berzele călătoresc în grupuri formate din peste o sută de păsări.
Din cauza mărimii lor şi a aripilor lungi şi late, berzele nu pot efectua zboruri
active prin bătăi de aripi o perioadă mai lungă de timp. Astfel, ele sunt nevoite
să parcurgă cea mai mare parte a drumului prin zbor planat. În acest scop,
berzele se folosesc de curenţii calzi ascendenţi care se formează ziua deasupra
uscatului. În aceste locuri, aerul cald se ridică ca într-un horn purtând în sus şi
berzele. Rotindu-se cu aripile întinse, berzele ating în 3-4 minute înălţimi de
600-800 m, după care una câte una încep să părăsească curentul ascendent. Într-
un front larg, probabilitatea găsirii unui alt curent ascendent creşte. Aflate în
zbor planat, glisează 3-50 de kilometri până la următorul „horn”, de unde este
reluat procedeul descris. În mod firesc, berzele pot migra numai ziua şi numai
deasupra uscatului, pentru că deasupra suprafeţelor de apă nu se formează
curenţi calzi ascendenţi.
Observațiile atente au permis stabilirea faptului că în timpul migrației
puține păsări se ridică la 1000 m înălțime, majoritatea menținându-se la 400-500
m.
Dar, și în afara migrațiilor, păsările pot atinge înălțimi considerabile,
rațele urcând până la 800 m, berzele la 900 m, cocorii și rândunelele la 2.000 m,
acvilele la 3.000 m, în timp ce în regiunile muntoase condorii și vulturii pleșuvi
zboară la o înălțime de 7.000 m deasupra nivelului mării.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
228
Avifauna de pe râul Argeș,a fost analizata din apropierea podului
Mihăilești – localitatea Darasti-Vlasca pana la Oltenița, acoperind și suprafețele
incluse în ROSPA0022 – COMANA și ROSP0038 – Oltenița-Dunăre.
Statutul fenologic al speciilor identificate cuprinde: 32 de specii sedentare;
68 de specii cuibăritoare în zonă doar în timpul verii; 85 de specii care trec în
pasaj şi 18 specii care apar iarna.
În mod normal, o specie poate avea mai multe statute fenologice. Aceasta
se datorează faptului că, deşi este observată tot timpul anului, nu avem de a face
cu aceeaşi populaţie stabilă şi locală.
Peste acelaşi teritoriu se pot suprapune populaţii diferite ale aceleiaşi
specii. Unele dintre acestea sunt constituite din păsări aflate în migraţie din
nordul Europei către locurile de iernat situate mai în sud, iar altele se pot opri în
zonă şi îşi petrec iarna aici, dacă şi sursele de hrănire rămân accesibile. Adesea,
atunci când solul este acoperit cu un strat gros de zăpadă un timp mai îndelungat,
multe păsări vor părăsi zona către locuri mai sudice cu hrană. Nu sunt rare
cazurile, mai ales la răpitoare, când, datorită lipsei surselor de hrană, acestea nu
mai au suficientă energie pentru a se deplasa şi mor de foame. Uneori
mortalitatea, la nivelul acestora este foarte ridicată, ajungând până la dispariţia
tuturor indivizilor care staţionau în zonă.
Lista cu speciile observate cuprinde şi 31 taxoni menţionaţi în Anexa 3 a
OUG nr. 57/2007. Acestea sunt: Alcedo atthis, Anthus campestris, Aquila
pomarina, Ardea purpurea, Botaurus stellaris, Caprimulgus europaeus,
Chlidonias hybridus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circus aeruginosus,
Coracias garrulus, Crex crex, Cygnus cygnus, Dendrocopos medius,
Dendrocopos syriacus, Egretta alba, Egretta garzetta, Falco vespertinus,
Ficedula albicollis, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Lanius minor, Larus
minutus, Milvus migrans, Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax pygmaeus,
Plegadis falcinellus, Porzana parva, Porzana porzana, Sterna hirundo, Tringa
glareola.
Din punct de vedere biologic, acestea nu trebuiesc tratate în mod separat,
deoarece relaţiile ecologice de la nivelul comunităţilor nu pot fi separate pe
diverse grupe de specii, după cum omul le observă mai des sau mai rar, într-un
habitat sau altul.
Structura de 140 de specii de păsări observate reprezintă doar o etapă din
ansamblul avicenozei şi ea poate varia de la un an la altul, sau chiar mai des, în
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
229
funcţie de posibilităţile de adăpost şi sursele de hrană existente la un anumit
moment.
Cele 31 specii menţionate (conform Anexei 3) trăiesc împreună cu
celelalte 109 care nu au statut de „interes comunitar”.
Unele sunt atrase de habitatul palustru creat de valea râului Argeș (Alcedo
atthis, Aquila pomarina, Ardea purpurea, Botaurus stellaris, Chlidonias
hybridus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circus aeruginosus, Cygnus cygnus,
Egretta alba, Egretta garzetta, Ixobrychus minutus, Larus minutus, Milvus
migrans, Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis falcinellus,
Porzana parva, Porzana porzana, Sterna hirundo, Tringa glareola.), dar mai
sunt şi alte numeroase specii dependente de acest habitat. În timpul iernii, pe
geruri mari, când tot luciul de apă este îngheţat, acestea vor fi obligate toate să
părăsească zona sau mor de foame.
Celelalte specii cu regim limicol (genul Tringa) utilizează de regulă
canalele de desecare ce conțin apă răspândite în terenurile agricole sau islazuri.
În timpul perioadelor de migraţie, de primăvară sau de toamnă, acest
habitat poate fi folosit, pentru câtva timp, de speciile aflate în migraţie, ca locuri
de adăpost şi pentru surse de hrană. Din această cauză nici staţionarea nu
durează mult timp şi nici nu se remarcă prezenţa stolurilor cu exemplare
numeroase.
Zonele agricole, datorită faptului că au numeroase parcele în stadiu de
pârloagă, pot oferi locuri de adăpost sau chiar hrănire pentru specii comunitare
ca: Anthus campestris, Circus aeruginosus, Coracias garrulus, Crex crex,
Lanius collurio, Milvus migrans, dar şi pentru alte numeroase specii componente
ale reţelelor trofice din avicenoza din zonă.
Unele trec doar în pasaj de scurtă durată, iar altele, în special oaspeţii de
iarnă, pot fi puternic influenţate de căderile masive de zăpadă. Aceste
evenimente pot avea chiar şi un efect mortal prin eliminarea accesibilităţii
surselor de hrană.
Ca aspect general zona la care se face referire în studiu este puternic
influențată de existența mediului antropic, precum și de multe activități ce au
această origine.
Prezența localităților, care nu sunt nou apărute, a avut efecte importante de
fragmentare a habitatelor naturale, iar acest fapt s-a repercutat în cursul timpului
asupra structurilor avifaunei în diferite zone.
Deși diversitatea specifică este destul de mare, ea nu este urmată și de o
abundență ridicată pentru numeroase dintre speciile care trăiesc în zonă sau doar
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
230
o parcurg în perioadele de migrație. Practic, nu există spații suficiente pentru
aglomerări de odihnă, sau pentru găsirea surselor de hrană accesibilă în cantități
suficiente.
Prezența răpitoarelor domestice, cum sunt pisicile și câinii hoinari sau
fugiți pentru scurt timp din gospodărie, constituie un impact major pe tot
parcursul râului pentru păsările care ar găsi eventual locuri de cuibărit. Ouăle și
puii nidicoli ai multor specii cuibăritoare la sol sau în tufărișuri la mică înălțime
pot fi distruse cu mare ușurință de către aceste animale.
De asemenea stufăriile formate în afara bălților cu apă permanentă sunt
accesibile și altor prădători naturali (șobolani, nevăstuici, dihori etc.) și din
această cauză sunt evitate de unele passeriforme pentru amplasarea cuiburilor,
dar și ca zone de adăpost de noapte pentru marile stoluri (grauri, rândunele,
codobaturi etc.) în timpul migrațiilor de primăvară sau de toamnă.
Pe timpul iernii posibilitățile de adăpost, mai ales pentru multe specii cu
regim de viață legat de mediul acvatic, sunt limitate doar la porțiuni mici unde
nu îngheață apa, dar în aceste zone sunt vulnerabile pentru prădători domestici
sau sălbatici. Și sursele de hrană pentru acestea sunt foarte limitate.
Realizarea unei zone îndiguite cu taluz de beton care să mărginească o apă
profundă curgătoare, cu risc scăzut de înghețare poate constitui pentru multe
specii o apariție a unui habitat artificializat cu influențe benefice.
Multe dintre limicolele aflate în migrație pot folosi zona litorală betonată
în apropierea apei pentru a circula în căutarea unor surse de hrană constituite
dintr-o serie de nevertebrate flotante, de talie mică.
Pescăruși, rațe, lebede, cufundaci, pot folosi cu eficacitate cursul de apă
profundă ca adăpost și pe timpul iernii, dacă acesta nu îngheață, dar în același
timp posibilitățile găsirii unor surse de hrană acvatică sporesc mult pentru toate
acestea. Putem lua drept exemplu numeroasele canale cu apă profundă din țările
vestice ale Europei pe care în timpul pasajelor și mai ales iarna sunt observate
extrem de multe specii de păsări, în cantități foarte mari, care valorifică cu
succes astfel de habitate artificializate. Trebuie să ținem cont că rămânerea
acestor specii în zonă fără a mai călători sute și mii de kilometri către sud
(pentru că găsesc adăpost și hrană accesibilă) înseamnă de fapt o eliminare din
viața acestora a numeroase riscuri de supraviețuire (răpitori neobservați, lipsa
unor surse de hrană sau a adăposturilor, extenuare datorită lipsei posibilităților
de recuperare a energiei consumate pe parcursul deplasărilor).
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
231
Ariile protejate prezente în apropierea văii supuse transformărilor sunt la o
distanță destul de mare pentru ca faunele existente să nu sufere prin modificarea
habitatelor favorabile lor.
Nu în ultimul rând realizarea unei zone regularizate cu taluze bine
conturate permite igienizarea la nivel ideal a zonei, astfel încât incidentele
posibile create de existența unor gunoaie menajere, pungi și sticle de plastic,
asupra faunei sălbatice, mai ales a păsărilor, sunt înlăturate.
II.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes
comunitar:
Tabel 27 - Statutul de conservare a speciilor de păsări identificate Nr. Crt Specia Anexa Spec Statut
periclitare
0 1 2 3 4
1 Accipiter gentilis – Uliu porumbar
2 Accipiter nisus – Uliu păsărar
3 Acrocephalus arundinaceus - Lăcar mare
4 Acrocephalus schoenobaenus - Lăcar mic 4 (S)
5 Actitis hypoleucos - Fluierarul de munte 4
6 Aegithalos caudatus – Piţigoi codat 4
7 Alauda arvensis - Ciocârlia de câmp 3 V
8 Alcedo atthis – Pescăruş albastru 3 3 D
9 Anas acuta - Rață suliţar 3 V
10 Anas clypeata - Rață lingurar
11 Anas crecca - Rață mică
12 Anas platyrhynchos - Rață mare
13 Anas querquedula - Rață cârâitoare 3 V
14 Anas strepera - Raţa pestriţă 3 V
15 Anser albifrons - Gârliţa mare
16 Anser anser - Gâsca de vară
17 Anthus campestris - Fâsă de câmp 3 3 V
18 Anthus pratensis - Fâsa de luncă 4 S
19 Anthus trivialis – Fâsa de pădure
20 Aquila pomarina – Acvila ţipătoare mică 3 3 R
21 Ardea cinerea - Stârc cenuşiu
22 Ardea purpurea - Stârc roșu 3 3 V
23 Asio otus - Ciuful de pădure
24 Athene noctua – Cucuvea 4 3 D
25 Aythya ferina - Rață cu cap castaniu 4 S
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
232
Nr. Crt Specia Anexa Spec Statut
periclitare
0 1 2 3 4
26 Bombycilla garrulus - Mătăsar 4
27 Botaurus stellaris - Buhaiul de Baltă 3 3 (V)
28 Buteo buteo – Şorecar comun
29 Buteo lagopus - Şorecar încălţat
30 Calidris minuta - Fugaciul mic
31 Caprimulgus europaeus – Caprimulg 3 2 (D)
32 Carduelis cannabina - Câneparul 4 4 S
33 Carduelis carduelis - Sticletele 4
34 Carduelis chloris – Florinte 4 4 S
35 Carduelis spinus - Scatiul 4 4 S
36 Certhia familiaris – Cojoaică de pădure
37 Charadrius dubius - Prundăraş gulerat mic
38 Chlidonias hybridus - Chirighiță cu obraz alb 3 3 D
39 Ciconia ciconia – Barza albă 3 2 V
40 Ciconia nigra – Barza neagră 3 3 R
41 Circus aeruginosus - Eretele de stuf 3
42 Coccothraustes coccothraustes - Botgrosul 4
43 Columba oenas - Porumbelul de scorbură 4 S
44 Columba palumbus - Porumbelul gulerat 4 S
45 Coracias garrulus - Dumbrăveancă 3 2 (D)
46 Corvus corax – Corb 4
47 Corvus corone cornix - Cioara grivă
48 Corvus frugilegus - Cioara de semănătură
49 Corvus monedula – Stăncuţă 4 (S)
50 Coturnix coturnix - Prepeliţa 3 V
51 Crex crex – Cristel de câmp 3 1 V
52 Cuculus canorus – Cuc
53 Cygnus cygnus - Lebădă de iarnă 3 4* S
54 Cygnus olor - Lebăda de vară
55 Delichon urbica - Lăstunul de casă
56 Dendrocopos major – Ciocănitoare pestriţă
mare
57 Dendrocopos medius – Ciocănitoare de stejar 3 4 S
58 Dendrocopos minor - Ciocănitoare pestriţă
mică
59 Dendrocopos syriacus - Ciocănitoare
(pestriță) de grădină
3 4 (S)
60 Egretta alba – Egreta mare 3
61 Egretta garzetta - Egretă mică 3
62 Emberiza citrinella - Presura galbenă 4 (S)
63 Emberiza schoeniclus - Presura de stuf
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
233
Nr. Crt Specia Anexa Spec Statut
periclitare
0 1 2 3 4
64 Erithacus rubecula – Măcăleandru 4 4 S
65 Falco tinnunculus - Vânturelul roşu 4 3 D
66 Falco vespertinus - Șoimuleț, Vânturel de
seară
3 3 V
67 Ficedula albicollis – Muscar gulerat 3 4 S
68 Ficedula hypoleuca – Muscar negru 4 S
69 Fringilla coelebs – Cinteză 4 S
70 Fulica atra - Lişiţa
71 Galerida cristata - Ciocârlan 3 (D)
72 Gallinago gallinago - Becaţină comună
73 Gallinula chloropus - Găinuşa de baltă
74 Garrulus glandarius – Gaiţă
75 Hippolais pallida - Frunzăriţa cenuşie 3 (V)
76 Hirundo rustica - Rândunica 3 D
77 Ixobrychus minutus - Stârc pitic 3 3 (V)
78 Jynx torquilla – Capîntortură 4 3 D
79 Lanius collurio – Sfrâncioc roşiatic 3 3 (D)
80 Lanius excubitor – Sfrâncioc mare 3 D
81 Lanius minor – Sfrâncioc cu frunte neagră 3 2 (D)
82 Larus argentatus - Pescăruş argintiu
83 Larus minutus - Pescăruș mic 3 3 D
84 Larus ridibundus - Pescăruşul râzător
85 Limosa limosa - Sitar de mal 2 V
86 Luscinia megarhynchos – Privighetoare
roşcată
4 (S)
87 Lymnocryptes minimus - Becaţina mică 3* (V)*
88 Mergus merganser - Ferestrașul mare
89 Merops apiaster - Prigoria 4 3 D
90 Milvus migrans - Gaia brună 3 3 V
91 Motacilla alba – Codobatură albă 4
92 Motacilla flava - Codobatura galbenă 4
93 Muscicapa striata – Muscar sur 4 3 D
94 Netta rufina - Rață cu ciuf 3 D
95 Numenius arquata - Culicul mare 3* D*
96 Nycticorax nycticorax - Stârc de noapte 3 3 D
97 Oenanthe oenanthe - Pietrarul sur
98 Oriolus oriolus – Grangur 4
99 Parus caeruleus – Piţigoi albastru 4 S
100 Parus major – Piţigoi mare
101 Parus palustris – Piţigoi sur
102 Passer domesticus – Vrabie de casă
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
234
Nr. Crt Specia Anexa Spec Statut
periclitare
0 1 2 3 4
103 Passer montanus – Vrabie de câmp
104 Perdix perdix - Potârnichea 3 V
105 Phalacrocorax carbo - Cormoranul mare
106 Phalacrocorax pygmaeus – Cormoranul mic 3 2 V
107 Phasianus colchicus - Fazan
108 Philomachus pugnax - Bătăușul 4 (S)
109 Phoenicurus phoenicurus – Codroş de pădure 4 2 V
110 Phylloscopus collybita – Pitulice mică 4
111 Phylloscopus trochilus - Pitulicea fluierătoare 4
112 Pica pica – Coţofană
113 Picus viridis – Ghionoaie verde 4 2 D
114 Plegadis falcinellus - Ţigănuşul 3 3 D
115 Podiceps cristatus - Corcodelul mare
116 Porzana parva - Cresteluț mijlociu, Cresteț
mijlociu, Cresteț cenușiu
3 4 (S)
117 Porzana porzana - Cresteț pestriț, Cresteluț
pestriț
3 4 S
118 Pyrrhula pyrrhula – Mugurar
119 Rallus aquaticus - Cârstel de baltă
120 Remiz pendulinus - Piţigoiul pungar 4
121 Riparia riparia - Lăstunul de mal 3 D
122 Saxicola rubetra - Mărăcinarul mare 4 S
123 Scolopax rusticola – Sitar de pădure 3* V*
124 Sitta europaea – Ţiclean, ţoi 4
125 Sterna hirundo - Chiră de baltă 3
126 Streptopelia decaocto – Guguştiuc
127 Streptopelia turtur – Turturică 3 D
128 Strix aluco – Huhurez mic 4 S
129 Sturnus vulgaris – Graur
130 Sylvia atricapilla – Pitulice cu cap negru 4 S
131 Sylvia communis - Silvia cu cap sur 4 S
132 Sylvia curruca – Pitulice de grădină
133 Tringa glareola - Fluierar de mlaștină 3 3 D
134 Tringa ochropus - Fluierarul de zăvoi
135 Tringa totanus - Fluierar cu picioare roșii 2 D
136 Troglodytes troglodytes – Ochiuboului
137 Turdus merula – Mierlă 4 S
138 Turdus philomelos – Sturz cântător 4 S
139 Upupa epops – Pupăză 4
140 Vanellus vanellus - Nagâțul comun
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
235
II.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate
(evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de
interes comunitar):
Nu vor fi specii sau habitate afectate de lucrările propuse în cadrul
proiectului de amenajare a râului Argeș, astfel nu vor apărea modificări în
structura și dinamica speciilor identificate în ariile protejate ROSCI0043,
ROSPA0022, ROSPA0038.
II. 6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin
integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar
Problema conservării diversității biologice și ecologice nu este o problemă
colaterală, este însăși problema conservării, respectiv suportul și garanția
dezvoltării socio-economice.
Astfel, dacă mult timp conceptul de biodiversitate a desemnat numai
diversitatea speciilor ( „ bogăția de specii”) și a taxonilor de rang superior din
cadrul ierarhiei taxonomice în momentul de față sunt suficiente argumente de a
extinde acest concept pentru a cuprinde, pe lângă diversitatea taxonomica și
diversitatea unităților structurale și funcționale care fac parte din cele două
ierarhii organizatorice ale mediului fizic, chimic și biologic.
Sistemele socio-economice care includ o mare diversitate a capitalului
social, cultural și fizic ( construit) trebuie să fie de asemenea luate în considerare
atunci când se dezbate problema delimitării ariei de acoperire a conceptului de
biodiversitate.
Conceptul de biodiversitate include deopotrivă totalitatea unităților
organizate care constituie „ capitalul natural”, specia umana și totalitatea
componentelor capitalului creat de către acesta.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
236
Formularea „ diversitatea sistemelor ecologice și biologice” ar mai
potrivita pentru a acoperi sensul larg în care trebuie sa fie folosit termenul de „
biodiversitate”.
Diversitatea trebuie analizată și cuantificată în patru planuri : 1. Al speciei
și ierarhiei taxonomice; 2. Al fiecărui nivel de organizare pe direcția celor două
linii de organizare ierarhica;3. La nivelul fiecărui sistem biologic cu organizare
supraindividuala și 4. La nivelul structurii genetice a populațiilor și a
genotipului.
Conservarea biodiversității ( „ diversitatea sistemelor ecologice și
biologice”) urmăresc, pe de o parte, utilizarea durabilă/în limitele capacitaților
productive și de suport a componentelor capitalului natural, iar pe de altă parte
managementul dezvoltării sistemelor soci-economice, respectiv a capitalului
creat în fiecare dintre acestea.
În consecință diversitatea sistemelor ecologice și biologice „
biodiversitatea” în sensul larg, trebuie analizată în următoarele patru planuri:
1.Diversitatea sistemelor ecologice ca suport al vieții. Aceasta reflectă în
aceeași măsură diversitatea sistemelor biologice de rang superior speciei (
biocenoze, complexe de biocenoze, biomi și biosfera) integrate în ierarhia
biologica de organizare precum și diversitatea unităților hidromorfogeologice (
factorii abiotici) și diversitatea habitatelor.
2.Diversitatea sistemelor biologice cu rang de specie și a taxonilor din
cadrul ierarhiei taxonomice „ biodiversitatea în sens strict”.
3.Diversitatea structurii genetice a populațiilor și speciilor, respectiv
„resurselor genetice” ( inclusiv Homo sapiens sapiens).
4.Diversitatea etno-culturala a sistemelor socio-economice.
Punctele 1,2 și 3 reflecta diversitatea capitalului natural iar punctul 4
reflectă diversitatea capitalului creat de populațiile umane.
(Dezvoltare Durabilă: teorie și practică, vol. I, Vadineanu A., 1998, Editura
Universității București )
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
237
Pentru a le identifica și a discuta despre aceste relații structurale și
funcționale este necesară clarificarea unor noţiuni şi termeni ce vor fi folosiţi în
cele ce urmează.
Conform lucrării „Ecologie şi Protecţia Mediului” (Maniu Maria, 2004),
ecologia este definită ca „o ştiinţă biologică de sinteză cu un profund caracter
interdisciplinar, care studiază relaţiile complexe ale omului şi ale celorlalte
vieţuitoare cu mediul înconjurător planetar”.
Fig. 15
Ecologia are ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi mediul lor de
viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi
structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale
(populații, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).
Prin ecosistem înţelegem unitatea elementară a biosferei formată dintr-un
biotop, ocupat de o biocenoză. Un ecosistem cuprinde întreaga materie vie dintr-
un spaţiu finit, deci toate animalele, plantele, microorganisme (ciuperci, bacterii
şi virusuri), împreună cu toată substanţa organică moartă existentă în acel
teritoriu.
ECOLOGIA
MEDIUL DE VIATA
(Factorii abiotici, biotici, antropici)
ORGANISMELE VII
(plante, animale, oameni)
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
238
Fig. 16
Ecosistemul se caracterizează printr-o organizare specifică, fiind alcătuit
din două structuri funcţionale: structura de biotop (mediul neviu sau
componenta abiotică) şi structura de biocenoză (mediul viu sau componenta
biotică).
Plantele produc prin fotosinteză hrana care constituie sursa de materie şi
energie pentru celelalte specii. La rândul lor, plantele depind de condiţiile de
mediu: umiditate, temperatură, lumină, fertilitatea solului etc. Aspectul exterior
al unui ecosistem este puternic influenţat de speciile de plante care îl populează.
Funcţionarea ecosistemului depinde de relaţiile dintre speciile biocenozei,
cât şi de interacţiunea dintre acestea şi factorii de biotop. Pe baza acestor relaţii,
ecosistemul poate asigura desfăşurarea a trei funcţii esenţiale: funcţia
energetică, funcţia de circulaţie a materiei şi funcţia de autoreglare.
Între formele de viaţă şi mediu au loc permanente schimburi de energie şi
materie. Această circulaţie internă realizată prin intrări şi ieşiri continue de
substanţă şi energie, asigură o anumită stabilitate a sistemului. Intrările sunt
alcătuite în principal din energia solară, precipitaţii şi substanţe organice şi
minerale. Ieşirile sunt reprezentate în principal de: căldură, dioxid de carbon,
oxigen şi materiile pe care le antrenează apa.
În acest sens se poate spune că: orice unitate care include toate
organismele de pe un teritoriu dat, care interacţionează cu mediul şi care are o
anumită structură trofică, o diversitate de specii şi un circuit de energie şi
substanţe în teritoriul sistemului, reprezintă un ecosistem.
Apă Temperatură Lumină
Minerale Aer
Plante Animale
Microorganisme
ECOSISTEM
BIOTOP BIOCENOZĂ
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
239
Relațiile structurale și funcționale care creează și mențin integritatea ariei
sunt legate de condițiile de hrănire, adăpost și reproducere pe de-o parte, iar pe
de altă parte de presiunea antropică și a tuturor factorilor externi care pot afecta
biodiversitatea zonei analizate. Menținerea integrității ariilor naturale protejate
implică conservarea echilibrului stabilit între biotop și biocenoză. Orice
modificare survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai
puțin integritatea ariei. Menținerea integrității unei arii naturale protejate se
realizează prin evitarea oricăror acțiuni care ar putea duce la:
fragmentarea habitatelor (biotopurilor) de interes comunitar
generarea unui impact negativ semnificativ asupra factorilor biotici
și abiotici ce ar duce în modificări în dinamica relațiilor ce definesc
structura și funcția ariei naturale protejate
Evaluarea relațiilor structurale și funcționale care duc la menținerea
integrității ariilor naturale protejate, posibil a fi afectate de implementarea
proiectului ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI Dâmboviţa PENTRU
NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”, s-au realizat individual pentru fiecare
arie protejată, concluziile fiind prezentate în continuare.
În concluzie,
ROSCI0043 - COMANA, integritatea ariei protejate nu este
afectata proiectul de amenajare a râului Argeș:
o Proiectul se afla în afara ariei protejate de interes comunitar
la o distanța de 70m
o Nu se defrișează suprafețe forestiere din aria protejată, nici
din vecinătatea acesteia;
o Nu fragmentează habitatele de interes comunitar, în
perimetrul analizat neidentificându-se tipul de habitat
prioritar specificat în Formularul Standard a ariei;
o Nu are impact negativ asupra factorilor care determină
menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale
protejate de interes comunitar;
o Nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc
structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
240
ROSSPA0022 - COMANA, integritatea ariei protejate nu este
afectata proiectul de amenajare a râului Argeș:
o Proiectul de investiții va afecta o suprafață de 63,9ha (
0,25%) din aria protejată. Suprafața nu se află în zona de
cuibărire sau de liniștire a păsărilor care cuibăresc sau
poposesc în zonă;
o Nu se defrișează suprafețe forestiere nici din aria protejată,
nici din vecinătatea acesteia;
o Nu fragmentează habitatele de interes comunitar, în
perimetrul analizat neidentificându-se tipul de habitat
prioritar specificat în Formularul Standard a ariei;
o Nu are impact negativ asupra factorilor care determină
menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale
protejate de interes comunitar;
o Nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc
structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate.
ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA, integritatea ariei
protejate nu este afectata proiectul de amenajare a râului
Argeș:
o Proiectul de investiții va afecta o suprafață de 64,4ha (
1,06%) din aria protejată. Suprafața nu se află în zona de
cuibărire sau de liniștire a păsărilor care cuibăresc sau
poposesc în zonă;
o Nu se defrișează suprafețe forestiere nici din aria protejată,
nici din vecinătatea acesteia;
o Nu fragmentează habitatele de interes comunitar, în
perimetrul analizat neidentificându-se tipul de habitat
prioritar specificat în Formularul Standard a ariei;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
241
o Nu are impact negativ asupra factorilor care determină
menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale
protejate de interes comunitar;
o Nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc
structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate.
II. 7. Obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate de interes
acolo unde au fost stabilite prin planuri de management
PARCUL NATURAL COMANA deține un PLAN DE MANAGEMENT
și o STARTEGIE DE VIZITARE, în care sunt specificate obiectivele de
conservare a ariilor natural protejate ROSCI 0043 – COMANA și ROSPA 0022
– COMANA.
Obiectivele ariei naturale protejate PARCUL NATURAL COMANA
Pentru întreaga arie naturală protejată, din Planul de Management se pot
desprinde următoarele obiective:
1. Conservarea populaţiilor, a habitatelor, a ecosistemelor acvatice și
terestre cu importanta științifică deosebita, a peisajului natural şi
antropic
2. Promovarea tradiţiilor locale şi a moştenirii culturale
3. Promovarea activităţilor de exploatare durabila a resurselor
regenerabile
4. Îmbunătăţirea atitudinii comunităţilor locale şi a factorilor de decizie
faţă de valorile parcului
5. Îmbunătăţirea atitudinii comunităţilor locale şi a factorilor de decizie
faţă valorile parcului
6. Conștientizarea și sensibilizarea publicului larg privind necesitatea
protejării și conservării siturilor naturale, culturale și istorice
7. Gospodărirea parcului prin asigura resurselor umane financiare şi
fizice necesare atingerii obiectivelor planului de management,
obţinând în acelaşi timp recunoaşterea locală, naţională şi
internaţională.
8. Stabilirea limitelor parcului și zonarea interna
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
242
Zona în care se vor desfășura lucrările de pe râul Argeș intra în zona
de dezvoltare durabila din cadrul zonei de management durabil – conform
Zonării interne a Parcului Natural Comana, aprobata prin Plan de
Management.
“c. în zona de dezvoltare durabila a activităților umane reprezentata de intravilanul localităților existent la data de 10.12.2007, plus primul rând de subparcele agricole în jurul intravilanului sau, după caz, de prima limita naturala, sunt permise următoarele: - activități de vânătoare; - activități tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și
de creștere a animalelor; - activități de pescuit sportiv, industrial și piscicultura;
- activități de exploatare a agregatelor minerale numai în suprafața de 46 ha special
rezervata în acest scop, din zona Falaștoaca Gostinari, în vecinătatea râului Argeș; -
lucrări de îngrijire și de conducere a arboretelor și lucrări de conservare; - activități
specifice modului de producție ecologic de cultivare a terenului agricol și creșterea
animalelor, în conformitate cu legislația specifica din sistemul de agricultura
ecologica; - construcții; - realizarea de ferme agricole intensive pe suprafețe din
interiorul zonei de dezvoltare durabila, intre limita zonei de dezvoltare durabila și
limita intravilanului existent la data de 22.11.2007, cu scoaterea din circuit agricol a
suprafețelor pentru care se impune acest lucru în vederea realizării investițiilor și cu
respectarea legislației specifice pentru mediu di arii protejate. - alte activități
tradiționale efectuate de comunitățile locale.”
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE
ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
243
Fig. 17
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
244
CUSTODE ROSPA0038 DUNĂRE-OLTENIȚA – NU A FOST
DESEMNAT COSTODE
În lipsa planurilor de management obiectivele de conservare a unei
arii protejate de interes comunitar respectă într-u totul OUG 57/2007
aprobată cu modificări și completări prin Legea 49/2011.
- „art. (7) Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru
impunerea unor măsuri speciale în vederea conservării unor habitate
naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar.”
II. 8.Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate
de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce
în viitor;
Evaluarea stării actuale de conservare şi a numărului de
exemplare (populaţiilor) speciilor de interes comunitar și naţional, care fac
obiectul protecţiei şi conservării ROSPA0022/ROSCI0043/ROSPA0038 s-a
realizat pentru toate habitatele și speciile care fac obiectul protecției și
conservării, identificate în perioada de realizare a observațiilor .
Implementarea proiectului ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
Dâmboviţa PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” nu va aduce
modificări sau evoluții negative asupra ariilor protejate.
II.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale
protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia
naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar;
Nu este cazul
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
245
III. Identificarea și evaluarea impactului
ROSCI0043 - COMANA Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă PP poate:
să reducă suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;
- Nu reduce suprafața ariei protejate de interes comunitar. Lucrările se vor executa în afara ariei protejate la o distanta de 70 – 100m.
să ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar;
- Nu fragmentează habitatele pentru care a fost desemnată aria protejată de interes comunitar
să aibă impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;
- Nu are impact negativ asupra factorilor care mențin integritatea ariei protejate
să producă modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.
- Nu produce modificări ale dinamicii relațiilor ce definesc structura sau funcția ariei protejate.
Identificarea impactului
Tipul de
impact
indicatori-cheie
cuantificabili folosiți
la evaluarea
impactului produs
prin implementarea
planului
Evaluarea impactului
Direct 1. procentul din
suprafaţa habitatului
care va fi pierdut;
Nu se fragmentează suprafața habitatelor
pentru care a fost desemnată aria protejată de
interes comunitar.
În zona de implementare a proiectului nu a fost
identificat niciun habitat specificat în
Formularul Standard de declarare ariei
protejate.
0%
2. procentul ce va fi
pierdut din suprafeţele
habitatelor folosite
pentru necesităţile de
hrană, odihnă şi
reproducere ale
speciilor de interes
comunitar;
Nu vor fi ocupate suprafețe folosite pentru
necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale
speciilor de interes comunitar;
0%
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
246
3. fragmentarea
habitatelor de interes
comunitar (exprimată
în procente);
0%
4. durata sau
persistenţa
fragmentării;
0
5. durata sau
persistenţa perturbării
speciilor de interes
comunitar, distanţa
faţă de aria naturală
protejată de interes
comunitar;
Distanța față de arie protejată – 70m. Nu va exista o durată a fragmentării neexistând
fragmentare
6. schimbări în
densitatea populaţiilor
(nr. de
indivizi/suprafaţă);
Nu vor exista schimbări în densitatea populațiilor din cadrul ariei de protecție comunitară.
7. scara de timp
pentru înlocuirea
speciilor/habitatelor
afectate de
implementarea
planului
0
8. indicatorii chimici-
cheie care pot
determina modificări
legate de resursele de
apă sau de alte resurse
naturale, care pot
determina modificarea
funcţiilor ecologice
ale unei arii naturale
protejate de interes
comunitar.
Pentru factorul de mediu apă - indicatorii de
calitate fac obiectul HG 352/2005 privind
modificarea şi completarea HG nr. 188/2002
pentru aprobarea unor norme privind
condiţiile de descărcare în mediul acvatic a
apelor uzate.
Pentru zgomot – Ordinului 152/2008 pentru
aprobarea Ghidului privind adoptarea
valorilor limită , STAS 10 009-1998 sunt
specificate valorile admisibile ale nivelului de
zgomot la limita zonelor;
Pentru factorul de mediu aer indicatorii de calitate, Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
247
Indirect evaluarea impactului
cauzat de PP fără a lua
în considerare
măsurile de reducere a
impactului;
Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni, reptile și asupra avifaunei
Pe termen
scurt
evaluarea impactului
cauzat de PP fără a lua
în considerare
măsurile de reducere a
impactului;
Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni, reptile și asupra avifaunei
Pe termen
lung
evaluarea impactului
cauzat de planul
propus fără a lua în
considerare măsurile
de reducere a
impactului;
Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni, reptile și asupra avifaunei
În faza de
construcție
evaluarea impactului
cauzat de planul
propus fără a lua în
considerare măsurile
de reducere a
impactului;
Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni, reptile și asupra avifaunei
În faza de
operare
evaluarea impactului
cauzat de planul
propus fără a lua în
considerare măsurile
de reducere a
impactului;
Impact prognozat nesemnificativ
Rezidual evaluarea impactului
rezidual care rămâne
după implementarea
măsurilor de reducere
a impactului pentru
planul propus şi pentru
alte PP.
0
cumulativ evaluarea impactului
cumulativ al PP propus
cu alte PP:
Ar putea apărea un impact cumulativ între proiectul analizat și balastierele din zona învecinată cu ROSCI0043 prin faptul ca utilajele vor folosi același drum de acces, generând praf și zgomot.
evaluarea impactului
cumulativ al PP cu alte
PP fără a lua în
considerare măsurile
de reducere a
impactului
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
248
ROSPA0022 - COMANA Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă PP poate:
să reducă suprafaţa habitatelor
şi/sau numărul exemplarelor speciilor de
interes comunitar;
- reduce suprafața ariei protejate de interes
comunitar cu 63,9ha – 0,25%
să ducă la fragmentarea
habitatelor de interes comunitar;
- Nu fragmentează habitatele pentru care a fost
desemnată aria protejată de interes
avifaunistic
să aibă impact negativ asupra
factorilor care determină menţinerea stării
favorabile de conservare a ariei naturale
protejate de interes comunitar;
- Nu are impact negativ asupra factorilor care
mențin integritatea ariei protejate
să producă modificări ale dinamicii
relaţiilor care definesc structura şi/sau
funcţia ariei naturale protejate de interes
comunitar.
- Nu produce modificări ale dinamicii relațiilor
ce definesc structura sau funcția ariei
protejate.
Identificarea impactului
Tipul de
impact
indicatori-cheie
cuantificabili folosiți
la evaluarea
impactului produs
prin implementarea
planului
Evaluarea impactului
Direct 1. procentul din
suprafaţa habitatului
care va fi pierdut;
Nu se fragmentează suprafața habitatelor
pentru care a fost desemnată aria protejată de
interes comunitar.
În zona de implementare a proiectului nu a fost
identificat niciun habitat specificat în
Formularul Standard de declarare ariei
protejate.
0%
2. procentul ce va fi
pierdut din suprafeţele
habitatelor folosite
pentru necesităţile de
hrană, odihnă şi
reproducere ale
speciilor de interes
comunitar;
Nu vor fi ocupate suprafețe folosite pentru
necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale
speciilor de interes comunitar;
0%
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
249
3. fragmentarea
habitatelor de interes
comunitar (exprimată
în procente);
0%
4. durata sau
persistenţa
fragmentării;
0
5. durata sau
persistenţa perturbării
speciilor de interes
comunitar, distanţa
faţă de aria naturală
protejată de interes
comunitar;
Nu va exista o durată a fragmentării neexistând fragmentare
6. schimbări în
densitatea populaţiilor
(nr. de
indivizi/suprafaţă);
Nu vor exista schimbări în densitatea populațiilor din cadrul ariei de protecție comunitară.
7. scara de timp
pentru înlocuirea
speciilor/habitatelor
afectate de
implementarea
planului
0
8. indicatorii chimici-
cheie care pot
determina modificări
legate de resursele de
apă sau de alte resurse
naturale, care pot
determina modificarea
funcţiilor ecologice
ale unei arii naturale
protejate de interes
comunitar.
Pentru factorul de mediu apă - indicatorii de
calitate fac obiectul HG 352/2005 privind
modificarea şi completarea HG nr. 188/2002
pentru aprobarea unor norme privind
condiţiile de descărcare în mediul acvatic a
apelor uzate.
Pentru zgomot – Ordinului 152/2008 pentru
aprobarea Ghidului privind adoptarea
valorilor limită , STAS 10 009-1998 sunt
specificate valorile admisibile ale nivelului de
zgomot la limita zonelor;
Pentru factorul de mediu aer indicatorii de calitate, Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
250
Indirect evaluarea impactului
cauzat de PP fără a lua
în considerare
măsurile de reducere a
impactului;
Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni, reptile și asupra avifaunei
Pe termen
scurt
evaluarea impactului
cauzat de PP fără a lua
în considerare
măsurile de reducere a
impactului;
Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni, reptile și asupra avifaunei
Pe termen
lung
evaluarea impactului
cauzat de planul
propus fără a lua în
considerare măsurile
de reducere a
impactului;
Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni, reptile și asupra avifaunei
În faza de
construcție
evaluarea impactului
cauzat de planul
propus fără a lua în
considerare măsurile
de reducere a
impactului;
Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni, reptile și asupra avifaunei
În faza de
operare
evaluarea impactului
cauzat de planul
propus fără a lua în
considerare măsurile
de reducere a
impactului;
Impact prognozat nesemnificativ
Rezidual evaluarea impactului
rezidual care rămâne
după implementarea
măsurilor de reducere
a impactului pentru
planul propus şi pentru
alte PP.
0
cumulativ evaluarea impactului
cumulativ al PP propus
cu alte PP:
Ar putea apărea un impact cumulativ între proiectul analizat și balastierele din zona învecinată cu ROSPA0022 prin faptul ca utilajele vor folosi același drum de acces, generând praf și zgomot.
evaluarea impactului
cumulativ al PP cu alte
PP fără a lua în
considerare măsurile
de reducere a
impactului
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
251
ROSPA0038 – DUNĂRE – OLTENIȚA
Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă PP poate:
să reducă suprafaţa habitatelor
şi/sau numărul exemplarelor speciilor de
interes comunitar;
- reduce suprafața ariei protejate de interes
comunitar cu 64,4ha – 1,06%
să ducă la fragmentarea
habitatelor de interes comunitar;
- Nu fragmentează habitatele pentru care a fost
desemnată aria protejată de interes
avifaunistic
să aibă impact negativ asupra
factorilor care determină menţinerea stării
favorabile de conservare a ariei naturale
protejate de interes comunitar;
- Nu are impact negativ asupra factorilor care
mențin integritatea ariei protejate
să producă modificări ale dinamicii
relaţiilor care definesc structura şi/sau
funcţia ariei naturale protejate de interes
comunitar.
- Nu produce modificări ale dinamicii relațiilor
ce definesc structura sau funcția ariei
protejate.
Identificarea impactului
Tipul de
impact
indicatori-cheie
cuantificabili folosiți la
evaluarea impactului
produs prin
implementarea
planului
Evaluarea impactului
Direct 1. procentul din
suprafaţa habitatului
care va fi pierdut;
Nu se fragmentează suprafața habitatelor
pentru care a fost desemnată aria protejată de
interes avifaunistică.
În zona de implementare a proiectului nu a fost
identificat niciun habitat specificat în
Formularul Standard de declarare ariei
protejate.
0%
2. procentul ce va fi
pierdut din suprafeţele
habitatelor folosite
pentru necesităţile de
hrană, odihnă şi
Nu vor fi ocupate suprafețe folosite pentru
necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale
speciilor de interes comunitar;
0%
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
252
reproducere ale
speciilor de interes
comunitar;
3. fragmentarea
habitatelor de interes
comunitar (exprimată în
procente);
0%
4. durata sau persistenţa
fragmentării; 0
5. durata sau
persistenţa perturbării
speciilor de interes
comunitar, distanţa faţă
de aria naturală protejată
de interes comunitar;
Nu va exista o durată a fragmentării neexistând fragmentare
6. schimbări în
densitatea populaţiilor
(nr. de
indivizi/suprafaţă);
Nu vor exista schimbări în densitatea populațiilor din cadrul ariei de protecție comunitară.
7. scara de timp pentru
înlocuirea
speciilor/habitatelor
afectate de
implementarea planului
0
8. indicatorii chimici-
cheie care pot determina
modificări legate de
resursele de apă sau de
alte resurse naturale,
care pot determina
modificarea funcţiilor
ecologice ale unei arii
naturale protejate de
interes comunitar.
Pentru factorul de mediu apă - indicatorii de
calitate fac obiectul HG 352/2005 privind
modificarea şi completarea HG nr. 188/2002
pentru aprobarea unor norme privind
condiţiile de descărcare în mediul acvatic a
apelor uzate.
Pentru zgomot – Ordinului 152/2008 pentru
aprobarea Ghidului privind adoptarea
valorilor limită , STAS 10 009-1998 sunt
specificate valorile admisibile ale nivelului de
zgomot la limita zonelor;
Pentru factorul de mediu aer indicatorii de calitate, Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
253
Indirect evaluarea impactului
cauzat de PP fără a lua
în considerare măsurile
de reducere a
impactului;
Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni, reptile și asupra avifaunei
Pe termen
scurt
evaluarea impactului
cauzat de PP fără a lua
în considerare măsurile
de reducere a
impactului;
Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni, reptile și asupra avifaunei
Pe termen
lung
evaluarea impactului
cauzat de planul propus
fără a lua în considerare
măsurile de reducere a
impactului;
Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni, reptile și asupra avifaunei
În faza de
construcție
evaluarea impactului
cauzat de planul propus
fără a lua în considerare
măsurile de reducere a
impactului;
Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni, reptile și asupra avifaunei
În faza de
operare
evaluarea impactului
cauzat de planul propus
fără a lua în considerare
măsurile de reducere a
impactului;
Impact prognozat nesemnificativ
Rezidual evaluarea impactului
rezidual care rămâne
după implementarea
măsurilor de reducere a
impactului pentru planul
propus şi pentru alte PP.
0
cumulativ evaluarea impactului
cumulativ al PP propus
cu alte PP:
Ar putea apărea un impact cumulativ între proiectul analizat și alte două proiecte de interes din zonă.
Reabilitarea și extinderea portului OLTENIȚA – având în vedere ac cele două proiecte se află amplasate în porțiunea de ROSPA0038 caracterizată printr-o degradare accentuată a vegetației, zona nu prezintă condiții specifice de adăpost, hrană și cuibărire pentru păsările aflate în migrație preconizăm un impact cumulat 0.
Reabilitarea șenalului navigabil Dunăre – Marea Neagră – în zona de implementare
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
254
a proiectului analizat nu se execută lucrări de reabilitate a șenalului navigabil – impact cumulat prognozat 0.
evaluarea impactului
cumulativ al PP cu alte
PP fără a lua în
considerare măsurile de
reducere a impactului
nu s-a preconizat un impact cumulat semnificativ
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
255
IV. Măsurile de reducere a impactului
Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi
subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4
A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG
57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea 49/2011 precum şi
speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale
protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:
– orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a
exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile
ciclului lor biologic;
– perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere,
de hibernare şi de migraţie;
– deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor
şi/sau ouălor din natură;
– deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
– se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din
activităţile specifice. Se va amenaja un loc special pentru depozitarea
deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât mai repede pentru a
nu constitui un pericol pentru păsările, mamiferele, amfibieni și
reptilele din zonă.
Pentru toate speciile de păsări, mamifere, amfibieni și reptile sunt
interzise:
– uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
– deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor
şi/sau ouălor din natură;
– culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
– perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere,
de creştere şi de migraţie;
– deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi
capturarea;
– comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării
acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse
provenite de la acestea, uşor de identificat.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
256
– Se interzice deranjarea păsărilor prin deplasări cu barca și zgomote de
orice natură.
Alte măsuri de conservare specială:
Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare,
în afară perioadelor de reproducere şi creştere a puilor şi pe parcursul rutei de
întoarcere spre zonele de cuibărit.
O sinteză a măsurilor necesare a fi luate în considerare în vederea
diminuării efectelor potențiale negative de impact asupra mediului în
perioada de construcţie este dată în tabelul de mai jos
Tabel 28 Problema de
mediu
Măsuri de reducere a
impactului
Resp.
implementare
Supraveghere
Zgomot din
activ. de
constr.
montaj
Restricţii referitoare la orele de
lucru, utilizarea unor amortizoare de
zgomot pentru echipamente,
furnizarea de informaţii pentru
public, pentru a se respecta SR
10009/1998
Constructor Titular
Pulberi
(Praf)
Excavaţii supravegheate, acoperirea
camioanelor care transportă material
de umplutură se vor instala structuri tip
portal ce vor pulveriza apa pe
pământul din autobasculantele care vor
trece pe sub ele, pentru a forma o
crustă care să împiedice antrenarea
pământului de curenţii de aer;
Constructor Titular
Mirosuri
Identificarea surselor punctiforme
utilizarea unor dispozitive de stopare a
mirosurilor
Constructor Titular
Distrugerea
vegetației
Se va proceda la refacerea
vegetaţiei prin reconstrucţia
ecologica în zona de execuție a
proiectului folosindu-se solul
decopertat la inițierea proiectului.
Se vor replanta zonele rămase libere
de pe mal cu specii arbustive și cu
arbori specifici zonei.
Constructor
Titular
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
257
Problema de
mediu
Măsuri de reducere a
impactului
Resp.
implementare
Supraveghere
Deranjarea
faunei
Supravegherea zonei şi asigurarea
identificării și protejării exemplarelor
speciilor importante.
Constructor Titular
Perturbarea
populației
speciei
Bombina
bombina
identificată în
zonele aflate
în interiorul
sau în afara
ariilor
protejate
Aplicându-se toate masurile de
reducere a impactului referitoare la
evitarea poluării apelor, solului și la
gestiunea deșeurilor, se elimina în
totalitate, apariția oricărui eventual
impact negativ.
Nu se vor depozita materiale de
construcție, deșeuri, sau solul rezultat
în urma săpăturilor pentru piloni în
zonele cu băltiri, ce pot constitui
habitatul de reproducere al speciei.
Se va evita staționarea utilajelor sau
tranzitarea de către acestea a zonelor
cu băltiri, ce pot constitui habitatul de
reproducere al speciei.
Constructor Titular
Perturbarea
populațiilor
speciilor de
pești
Aplicându-se toate masurile de
reducere a impactului referitoare la
evitarea poluării apelor, se elimina în
totalitate, apariția oricărui eventual
impact negativ.
Constructor Titular
Eventual
impact
negativ asupra
speciilor de
păsări din
SPA-urile
învecinate
Investiția luata în discuție nu are un
impact negativ demonstrat asupra
speciilor de păsări.
Aplicându-se însă toate celelalte
masuri de reducere a impactului,
recomandate în acest capitol, se
elimina în totalitate, apariția oricărui
eventual impact negativ.
Constructor Titular
Apă Colectarea corespunzătoare a apelor
uzate, transport prin pompare şi
depozitare, asigurarea de servicii
specializate, pentru respectarea HG
352/2005
Interzicerea descărcării oricăror
materiale în apă.
Utilizarea unor tehnologii moderne
de depoluare în cazul poluării cu
Constructor Titular
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
258
Problema de
mediu
Măsuri de reducere a
impactului
Resp.
implementare
Supraveghere
hidrocarburi
Gestionarea
materialului
excavat
Refolosirea pe şantier, pe cât
posibil, a materialului inert excavat, în
aceeaşi zona pentru refacerea
habitatelor
Evacuarea excavaţiilor în exces,
după examinarea corespunzătoare, la
depozite de deşeuri inerte;
Constructor Titular
Protecţia
proprietăţilor
adiacente
Acces blocat la proprietăţile
adiacente
Furnizarea de informaţii către
public; solicitarea accesului
temporar
Constructor Constructor
Sănătatea
populaţiei şi
a
personalului
Managementul tehnic şi al
resurselor corect executat. Elaborarea
planului de intervenţie în caz de
poluări accidentale.
Constructor Titular
Mediu
ambiant
Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii
mediului
Constructor Titular
Măsurile necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a
proiectului în vederea diminuării efectelor potențiale negative de
impact asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare a este
dată în tabelul de mai jos:
Tabel 29 Problema de
mediu
Măsuri de reducere
a impactului
Resp.
Implementare
Supraveghere
de către Raportare
de către
Impact vizual Alegerea unor materiale
care se armonizează cu
împrejurimile Utilizarea
de elemente naturale
pentru ecranare
Păstrarea construcţiilor
în stare tehnică bună
Titular/Proiectant - Administrația
Parcului
Natural
Comana pentru
sectorul
Grădiște –
Gostinu
- Custode
ROSPA0038
APM
Călărași
APM Ilfov
APM
Giurgiu
Vegetaţie Refacerea vegetaţiei prin Titular - Administrația APM
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
259
Problema de
mediu
Măsuri de reducere
a impactului
Resp.
Implementare
Supraveghere
de către Raportare
de către
reconstrucţia ecologica în
zona de impact.
Parcului
Natural
Comana pentru
sectorul
Grădiște –
Gostinu
- Custode
ROSPA0038
Călărași
APM Ilfov
APM
Giurgiu
Faună Protejarea faunei și
avifaunei întâlnită local.
Titular - Administrația
Parcului
Natural
Comana pentru
sectorul
Grădiște –
Gostinu
- Custode
ROSPA0038
APM
Călărași
APM Ilfov
APM
Giurgiu
Sănătatea
populaţiei şi a
personalului
Folosirea procedurilor şi
echipamentelor de
protecţie corespunzătoare
instalaţii de iluminat şi
semne de avertizare.
Întreţinerea instalaţiilor.
Pentru siguranţa,
populaţia trebuie
avertizată şi anunţată de
acţiunile desfăşurate în
timpul exploatării care o
pot afecta accidental.
Titular - Administrația
Parcului
Natural
Comana pentru
sectorul
Grădiște –
Gostinu
- Custode
ROSPA0038
APM
Călărași
APM Ilfov
APM
Giurgiu
Deşeuri Colectarea
corespunzătoare,
selectarea, depozitarea şi
transportul deşeurilor de
către servicii specializate
Titular - Administrația
Parcului
Natural
Comana pentru
sectorul
Grădiște –
Gostinu
- Custode
ROSPA0038
APM
Călărași
APM Ilfov
APM
Giurgiu
Mediu
ambiant
Monitorizarea factorilor
de mediu posibil a fi
afectaţi
Titular
- Administrația
Parcului
Natural
APM
Călărași
APM Ilfov
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
260
Problema de
mediu
Măsuri de reducere
a impactului
Resp.
Implementare
Supraveghere
de către Raportare
de către
Comana pentru
sectorul
Grădiște –
Gostinu
- Custode
ROSPA0038
APM
Giurgiu
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
261
V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate
Ornitologie
Descrierea activităților și a metodelor de cercetare.
Observaţiile orientative.
Fiecare an este caracterizat printr-o anumită alternanță a sezoanelor şi toţi
ornitologii moderni consideră că nu mai este suficientă şi nici corectă efectuarea
observaţiilor legate numai de datele calendaristice. Se propune printre altele
orientarea în alegerea timpului optim de observaţie în funcție de aspectul
fenologic al vegetaţiei (SLAGSVOLD, 1973) şi fenologia insectelor (VON
HARTMANN, 1963).
Ținând însă cont de variaţiile sezoniere am încercat să determinăm,
practic, perioadele optime de observaţie iar pentru a urmări şi efectele ce le pot
avea anumite întârzieri în schimbarea climatologică, am încercat să obținem date
şi din perioadele de minimă activitate a păsărilor. în acest sens am procedat la
efectuarea unor trasee lungi de observație, care au cuprins în general, o zonă
întinsă.
Practic metoda constă în parcurgerea cu pasul a întregului traseu şi
determinarea cu ajutorul binoclului, după cântec sau strigăt a speciilor existente.
Toate observațiile sunt notate în fişe special tipizate pentru a înlesni o mai
mare rapiditate a notărilor dar şi a observării din prima privire a marilor
diferențe între diferite aspecte notate.
Cu ajutorul unui termometru am obținut temperaturile în cele mai
importante momente ale zilei (la începutul, la mijlocul şi la sfârșitul traseului),
am determinat direcția și viteza vântului, am notat și alte aspecte meteorologice
cum ar fi nebulozitatea, precipitații etc.
Traseele și rezultatele obținute ne-au permis să depistăm momentele cele
mai importante ale diverselor aspecte fenologice urmând, legat de aceasta, să
aplicăm, adecvat în zona cercetată, metoda de aflare a unor elemente
avicenologice mai amănunțite.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
262
Trebuie să remarcăm că în traseele lungi am străbătut de fiecare dată mai
multe ecosisteme și acum, după ani de cercetări, ne-am convins de importanța
acestor observații generale ca elemente de comparat în timp.
Metoda traseelor. Metoda traseelor (FERRY și FROCHOT, 1958, 1970,
MUNTEANU 1968), constă în parcurgerea unui itinerar dinainte stabilit și de o
lungime cunoscută (preferabil 1 km), cu o viteză de 1,5 - 2 km/oră.
Observatorul notează în carnet toate speciile auzite sau întâlnite de o parte
a traseului, precum și frecvența întâlnirii lor.
Dacă sunt notate și păsările identificate și pe cea de a doua latură a
traseului, trebuie avut grijă a se specifica separat datele, contând, astfel, pentru o
a doua numărătoare.
Metoda punctelor de observație.
Observații de zi
Dacă pentru porțiunile de desiș și zăvoi, în perioada cuibăritului, metodele
obișnuite de observație (metoda traseelor) dau rezultate destul de apropiate de
realitate, nu același lucru se poate spune și despre porțiunile deschise, unde
aceste metode sunt aproape inaplicabile.
Frecvent în aceste zone cercetătorul, în deplasare, va deranja păsările, care
vor părăsi locurile de odihnă sau hrănire (unele din ele chiar înainte de a fi
observate) și cel mai adesea nu se vor mai întoarce. S-a recunoscut că în studiile
migrațiilor uneori datele cele mai reale s-au obținut din puncte fixe de observație
(SCHILDMACHER, 1965).
Metoda relativ simplă constă în construirea unui adăpost, din materiale de
obicei existente la fața locului, astfel încât, ca formă și culoare să nu distoneze
cu mediul respectiv. Bineînțeles că locul amplasării unui observator trebuie
astfel ales încât să existe cât mai multe trasee de migrație prin apropiere sau, și
mai bine, să se afle în apropierea unui loc de hrănire. Cercetătorul camuflat va
nota în fișa de observație, fiecare specie observată, numărul de exemplare,
direcția de zbor, altitudinea etc.
Rezultatele obținute în astfel de puncte de observație amplasate în același
loc de-a lungul anilor permit formularea unor concluzii interesante referitoare la
dinamica migrațiilor, la succedarea speciilor într-un singur loc în timpul zilei sau
a unui sezon etc.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
263
Observații de noapte
Este binecunoscut că răpitoarele de noapte existente în cadrul unei
avicenoze sunt destul de dificil de observat, ziua când se fac numărătorile
obișnuite, dar în același timp nu se poate renunța la a determina ponderea lor în
cadrul comunităților.
Prin alegerea unui punct, la marginea unei desimi de papură, unde
numeroși ciufi vin să șoricărească, sau la liziera unei lunci, putem afla cu
aproximație, observându-le zborul, sau ascultând strigătele, speciile de păsări și
numărul de exemplare din zona respectivă (KORODI-GAL, 1968). Există
bineînțeles riscul de a număra o pasăre de două ori sau a considera mai multe
păsări observate doar un singur exemplar. Se poate elimina acest inconvenient,
în proporție destul de mare, printr-un număr mai mare de observații.
Rezultatele obținute se pot integra apoi cu observațiile realizate din timpul
zilei și astfel se poate obține o imagine mult mai fidelă a unei comunități de
păsări dintr-un ecosistem.
Amfibieni și reptile
Descrierea activităților și a metodelor de cercetare:
Observațiile științifice asupra populațiilor de amfibieni și reptile
trebuie să urmeze o rigoare deosebită.
În primul rând trebuie aleasă populația pe care vrem să o studiem,
adică acea totalitate de indivizi aparținând aceleiași specii (sau subspecii)
care trăiește într-un anumit mediu (pădure, nisipuri, stâncărie, fâneață, baltă
sau sistem de bălți etc.), oarecum izolat de locurile de trai similare între ei,
precum și exemplarele tinere din diferitele generații.
Se vor cerceta și nota cu grijă toate elementele ce constituie factorii
abiotici (solul, clima etc.) de pe teritoriul cercetat. O schiță (hartă) va stabili
aspectul general al teritoriului (șosea, pădure, râu, baltă, alte grupări
vegetale, dealuri etc.). se vor nota amănunțit diferitele medii pe care le oferă
teritoriul, apoi variațiile factorilor climatici (temperatură, umiditate,
precipitații, vânturi) în decursul anotimpurilor. Se va urmări apoi biologia
speciei, notându-se datele primei apariții după iernare, gruparea sexelor
pentru împerechere, data și durata agregărilor de reproducere, ciclul de
dezvoltare, durata metamorfozei (la amfibieni), data intrării în iernare. Se va
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
264
cerceta modul de distribuție a animalelor pe teritoriu (izolat, grupat, locurile
preferate).
Habitate și plante
Metode de cercetare a florei
Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de teren și etapa de
laborator.
În etapa de teren s-au făcut deplasări pe teren în mai multe perioade ale
anului pentru a identifica specii în diferite faze fenologice.
În etapa de laborator s-a definitivat determinarea speciilor, s-a întocmit
conspectul florei vasculare și s-a realizat interpretarea în ansamblu a
materialului.
Taxonii sunt enumerați pe familii, urmărindu-se ordinea și nomenclatura
Florei României.
Fiecare specie este însoțită de indici referitori la elementul fitogeografic și
la bioforma la care aparține specia respectivă.
Analiza florei a fost realizată din mai multe puncte de vedere:
Fitogeografic - această analiză are la bază arealul, ceea ce reprezintă
teritoriul geografic pe care se găsesc răspândiți spontan indivizii unei specii. În
funcție de mărimea arealului speciile pot fi: cosmopolite (categorie ce unesc
speciile cele mai răspândite), endemice (reunesc speciile cu un areal foarte
restrâns).
Biologic - criteriul acesta de analiză se refera la particularitățile morfo-
anatomice și fiziologice ale speciilor rezultate din evoluția convergentă în raport
cu factorii de mediu. Tipurile de bioforme sunt următoarele: planctofite, terofite,
geofite, hemicriptofite, camefite, fanerofite, endofite.(C. Raunkiaer, 1918, J.
Braun-Blanquet1951).
Ecologic - în cazul analizei se ia în considerare comportamentul speciilor
față de principalii factori ecologici: xero-mezofile, mezofile, mezo-hidrofite,
hidrofite.
Cercetarea vegetației a avut la baza principiile școlii fitocenologice a lui
BRAUNBLANQUET în Europa, iar în România a lui Al. BORZA. Această
școală are la bază teoria potrivit căreia compoziția floristică a unei fitocenoze
reflectă cu fidelitate ansamblul factorilor ecologici din biotopul pe care îl ocupă.
Unitate fundamentală de studiu a covorului vegetal este asociația vegetală.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
265
Asociația vegetală este unitatea cenotaxonomică de bază. Aceasta
reprezintă o comunitate de plante cu compoziție floristică unitară, fizionomie și
structură caracteristică. Este alcătuită din indivizi de asociație cu întindere
variabilă, care nu au o compoziție și structură identică ci numai asemănătoare.
În etapa de teren s-au ales suprafețe de probă din porțiuni ale covorului
vegetal cu fizionomie și condiții ecologice omogene. Suprafața eșantioanelor
este cuprinsă între 4-30 m2. Datele prelevate au fost consemnate în relee
fitocenologice.
Fișele fitocenologice reprezintă eșantioane reprezentative ale
fitocenozelor. Aceste fișe conțin informații referitoare la așezare, condiții de
biotop, lista speciilor din suprafața de probă, în dreptul fiecăreia notându-se
abundența-dominanța (AD) și frecvența locală.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
266
Bibliografie:
****, 1999. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD
ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG
305/15.04.1999.
****, Geografia Fizica a României, 1983, Ed. Academiei Române, București.
BirdLife International, 2004, Birds in the European Union: a status assesment.
Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;
BirdLife International, 2007, BirdLife Species Factsheets – www.birdlife.org;
Boșcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roșie a plantelor vasculare
dispărute, periclitate, vulnerabile și rare din flora României, Ocrotirea Naturii
mediului înconjurător, București, 38 (1): 45
Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta,
Ed. Ceres, București
Ciochia, V. 1984. Dinamica și migrația pasărilor. Edit. Științifica și
Enciclopedica, București, p. 35-39.
Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea
București, p. 1-6.
Coldea G. (ed..), 1997, Les associations végétales de Roumanie. Tome I Les
associations herbaceés naturelles, Ed. Presa Universitară, Cluj-Napoca.
Coldea, G., 1991, Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est
(Carpates Roumanies). Doc. Phytosociol., 13: 317-539, Camerino.
Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote
techniques for counting and estimating the number of bird-wind turbine
collisions at sea: a review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.
Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm.
Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.
Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate și endemice în
flora României - lista roșie, București, Acta Botanica Horti Bucurestiensis,
Lucrările Grădinii Botanice, București, 1993-1994: 173-197.
Doniță N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriș
A., 2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, București, 496 pp.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
267
Doniță N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriș
A., 2005. Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse
de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică,
București.
Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind
farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.
Dumitriu, Camelia. 2003. Management și marketing ecologic. ETP Tehnopress,
Iași, p. 35-37
Elzinga C.L., Salzer D.W., Willoughby J.W. & Gibbs J.P, 2001, Monitoring
plant and animal populations, Blackwell Science.
Gafta D. Owen Mountford, Manualul de identificare a habitatelor, 2008, Edit.
Risoprint.
Gafta D.,Pedrotti F., Fitosociologia, 2004, Ed.Presa Universitară.
GH. Zamfir Gh., 1974, Poluarea Mediului Ambiant, Ed. Junimea.
Mihaiescu L. & al., 1986, Arzatoare turbionare, Ed. Tehnica.
Munteanu, D (ed), 2002, Atlasul păsărilor clocitoare din Romănia Publ. Soc.
Ornitologică Română Nr.16, Cluj Napoca.
Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania -
Documentații, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca,
pp. 307.
Puscaru E., 1963, Pășunile și fânețele din Republica Populară Română. Studiu
geobotanic și agroproductiv, Ed. Academiei Române, București.
Rauta C., 1978, Poluarea și Protecția Mediului, Ed. Științifică și
Enciclopedica.
Rojanschi V. & al., 2002, Protecția și Ingineria Mediului, Ed. Economica
2002.
Săvulescu T. (red.), 1952-1976, Flora României, vol I-XIII, Ed. Academiei
Române, București.
Tumanov S., 1989, Calitatea aerului, Ed. Tehnica.
Vadineanu A., 1998, Dezvoltare Durabila : teorie și practica , vol. I, Editura
Universității București
Visan S. & al., 2000, Mediul Înconjurător. Poluare și Protecție, Ed. Economica.
Vladimir Rojanschi & al., 2004, Evaluarea Impactului Ecologic și Auditul de
Mediu, Ed. ASE București.
Voicu V., Realizări recente în Combaterea Poluării Atmosferei.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
268
ANEXE
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
269
IMAGINI DIN ZONA GRADISTEA - GOSTINARI
Fig. 18 - Sector GRĂDIȘTEA 1 - POD CF
Fig. 19 - Sector Grădiștea 1
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
270
Fig. 20 - Sector Grădiștea 1
Fig. 21 - Sector Grădiștea 2
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
271
Fig. 22 - Sector Grădiștea 2
Fig. 23 - Sector Fălăștoaca
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
272
Fig. 24 - Sector Fălăștoaca
Fig. 25 - Sector Gostinari 1
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
273
Fig. 26-27 - CONFLUENTA CU NEAJLOV
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
274
Fig. 28 - DEPOZITE BALAST PE MALUL ARGEȘULUI
Fig. 29 - POD IMPROVIZAT PESTE ARGES LA GOSTINARI
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
275
Fig. 30 - POD IMPROVIZAT PESTE ARGES LA GOSTINARI
Fig. 31 - MAL GOSTINARI 2
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
276
IMAGINI DIN ZONA OLTENITA
Fig. 32 - Sector Oltenița 1
Fig. 33 - Sector Oltenița 1
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
277
Fig. 34 - Sector Oltenița 1
Fig. 35 - Sector Oltenița 2
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI
DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Proiectant:SC IPTANA SA
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
278
Fig. 36 - Sector Oltenița 2
Fig. 37 - Sector Oltenița 2