Upload
alex-suciu
View
102
Download
16
Embed Size (px)
DESCRIPTION
caiet de exercitii
Citation preview
Managementul
Timpului şi al Resurselor
Caiet exerciţii (1)
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
1
EXERCIŢIUL 1
Jurnal de activitate
Creaţi şi completaţi un jurnal de activitate timp de o săptămână.
Detalii:
Managementul timpului presupune autodisciplină; în acest sens este util să ştim
cum ne petrecem de fapt timpul pe perioada unei zile, săptămâni, luni. De aceea vă
invităm să ţineţi un astfel de jurnal de activitate timp de o săptămână.
În jurnal veţi nota fiecare activitate în parte - fie că este vorba de cititul email-
urilor, o bârfă cu colega, servirea prânzului sau lucrul la un proiect. În plus, la fiecare
activitate trebuie să notaţi timpul petrecut şi starea de spirit - energică, letargică, etc.
Jurnalul de activitate este un instrument important în time management şi vă va
ajuta sa aflaţi cât timp acordaţi activităţilor importante şi celor neimportante, de câte
ori pe parcursul zilei aţi simţit că rămâneţi “fără timp", perioadele zilei în care vă simţiţi
mai energic(ă) şi mai active(ă), precum şi perioadele în care nivelul de energie este
scăzut, calitatea alimentaţiei, raportul între lucru efectiv şi pauze.
După această săptămânâ, vă invităm să analizaţi jurnalul. Pentru eficientizarea
timpului petrecut în cadrul activităţilor zilnice, vă recomandăm să :
Eliminaţi activităţile care nu intră pe fişa de post şi mai ales pe lista “de făcut…” -
cu alte cuvinte sarcinile care nu vă revin şi pe care nu vi le-aţi asumat, inclusiv
activităţi personale, cum ar fi email-uri ce nu au legătura cu serviciul.
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
2
Programaţi sarcinile mai dificile pentru perioadele zilei în care vă simţiţi mai
plin(ă) de energie. Astfel veţi lucra mai bine şi într-un timp mai scurt.
Reduceţi alternările între sarcini foarte diferite. De exemplu, verificaţi şi
răspundeţi la mai multe email-uri odată, de câteva ori pe parcursul zilei, în loc să
răspundeţi la fiecare email pe măsură ce îl primiţi, întrerupându-vă astfel
celelalte activităţi în curs.
Analizaţi diferitele variabile care apar în Jurnal pe parcursul unei zile: lucraţi mai
bine după ce mâncaţi? De câte pauze aveţi nevoie pentru a fi mai productive(ă)?
Ce durată ar trebui să aibă pauzele şi cum vă afectează programul zilnic?
Identificaţi activităţile care nu ţin de proiectele dumneavoastră şi care sunt
consumatoare de timp: de câte ori a venit colega de birou pentru a sta de vorbă
despre ultimele ştiri de la televizor, de câte ori v-aţi concentrat atenţia pe
activităţi personale (email-uri sau telefoane) şi cât timp v-au consumat acestea şi
încercaţi să eliminaţi cât mai multe din aceste activităţi.
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
3
EXERCIŢIUL 2
Lista “De făcut…”
1. Creaţi şi completaţi o listă “de făcut…” pentru întreaga zi.
*Nu există restricţii de concepere a acestei liste. Puteţi să aplicaţi una din metodele
prezentate mai jos sau să găsiţi o altă metodă care să vi se potrivească
dumneavoastră şi naturii activităţii pentru care este întocmită această listă.
Detalii:
Există mai multe modalitaţi de a întocmi această listă:
Metoda “ABC” :
"A" sarcinile cele mai importante ("A-1" cea mai importantă sarcină din
acest grup).
"B" sarcinile importante.
"C" sarcinile cel mai puţin importante.
O metodă aparte de aplicare a acestei formule este:
"A" sarcini ce trebuie efectuate într-o zi.
"B" sarcini ce trebuie efectuate într-o săptămână.
"C" sarcini ce trebuie efectuate într-o lună.
*În loc de litere se pot folosi şi cifre, în funcţie de preferinţele fiecăruia.
Metoda “ABCDE”:
“A” activităţile foarte importante, pe care trebuie neaparăt să le faceţi.
Un astfel de exemplu ar putea fi o întâlnire cu un client foarte important
al afacerii dumneavoastră.
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
4
“B” activităţile importante, însă nu la fel de importante ca cele notate cu
A. Acestea sunt lucruri pe care ar fi bine să le faceţi. Consecinţele
neîndeplinirii unei astfel de activităţi nu sunt chiar atât de grave.
“C” activităţile nu sunt deloc importante, sunt lucruri pe care ar fi placut
să le faceţi, însă care nu au niciun impact, pozitiv sau negativ, asupra
carierei dumneavoastră. Un astfel de exemplu ar fi să ieşiţi cu un coleg
la o cafea.
“D” sunt activităţi pe care le puteţi delega altor persoane să se ocupe de
ele pentru dumneavoastră. De exemplu, dacă aveţi de printat nişte
documente, puteţi pune secretara să se ocupe de asta, astfel
rămânându-vă dumneavoastră timp să vă ocupaţi de alte activităţi mai
importante.
“E” sunt activităţile pe care le puteţi elimina din listă, fără a avea nicio
consecinţă asupra lucrurilor cu adevărat importante pentru
dumneavoastră. O astfel de activitate ar putea fi să jucaţi un joc sau să
urmariţi un meci de fotbal (exceptând cazul în care sunteţi antrenor sau
desfăşuraţi activăţi în domeniul sportiv).
*Puteţi avea mai multe activităţi de tip A, B, C, D sau E. Dacă aveţi mai multe astfel de
activităţi, notaţi-le cu A-1, A-2, A-3 şi tot aşa, în ordinea importanţei. Astfel A-1 este
lucrul cel mai important pe care trebuie dumneavoastră să îl realizati în ziua respectivă.
De asemenea, aplicaţi aceeaşi metodă şi pentru celelalte activităţi notate cu B, C, D şi E.
Ideea de bază este să nu faceţi o activitate de tip B, atâta timp cât încă mai sunt
activităţi de tip A pe care nu le-aţi îndeplinit.
2. Dupa prioritizarea activităţilor, revedeţi lista şi prioritatea fiecărei activităţi, dacă
este necesar să fie ceva modificat.
3. După finalizarea listei, scrieţi din nou itemii în ordinea priorităţilor.
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
5
Cum folosim această listă?
Îndepliniţi pe rând fiecare activitate în parte, începând cu cele mai importante
(notate cu A sau 1), apoi cele cu B sau 2 şi tot aşa până la terminarea listei. Odată
efectuată o activitate notaţi cu un văzut “√” sau tăiaţi activitatea de pe listă.
Poate fi eficient ca la sfarşitul zilei să vă rezervaţi 10 minute pentru a completa
lista pentru ziua următoare.
Dacă sarcina dumneavoastră este gestionarea activităţii unei echipe, puteţi crea
liste şi pentru membrii echipei, astfel încăt să puteţi urmări progresul activităţii
acestora.
De asemenea, vă puteţi ajuta de anumite programe pentru a completa astfel de
liste. La un nivel mai simplu puteti folosi MSWord sau MSExcel. Anumite versiuni de
Microsoft Outlook şi chiar şi alte servicii de email precum Gmail, au opţiuni care să vă
ajute să creaţi aceste liste.
4. Repetaţi folosirea acestei metode timp de 3 zile. Ce aţi observat?
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
6
EXERCIŢIUL 3
Program de acţiune
Gândiţi-vă la un obiectiv şi creaţi şi completaţi un program de acţiune.
Detalii:
Listele “de făcut…” sunt utile pentru un număr mai mic de sarcini. Pentru proiecte mai
mari însă (de exemplu “renovarea casei”) nu sunt foarte eficiente deoarece se pierd
printre celelalte sarcini, mai specifice.
În acest caz, pentru creşterea productivităţii, folosim un Plan de acţiune. Ideea de bază
este aceeaşi:
identificarea etapelor implicate
listarea obiectivelor pe termen lung, mediu şi scurt
identificare activităţilor necesare pentru finalizarea proiectului
prioritizarea activităţilor
planificarea lor prin alocarea unei durate de timp
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
7
EXERCIŢIUL 4
Identificarea problemelor legate de managementul timpului
Analizaţi cele 2 chestionare de la începutul caietului cu aspectele teoretice şi încercaţi
să identificaţi 5 probleme/obstacole în activitatea dumneavoastră care vă împiedică
să vă gestionaţi eficient timpul.
1.______________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
2.______________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
3.______________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
4.______________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
5.______________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
8
EXERCIŢIUL 5
Identificarea soluţiilor legate de managementul timpului
Pe baza informaţiilor prezentate în suportul teoretic, vă invităm să găsiţi câte o soluţie
pentru cele 5 probleme/obstacole menţionate mai sus care vă împiedică să vă
gestionaţi eficient timpul.
1.______________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
2.______________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
3.______________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
4.______________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
5.______________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
9
EXERCIŢIUL 6
Analiza Pareto
Acest principiu are mai multe variante de aplicare. Una dintre aceste variante este cea
menţionată în suportul teoretic:
80% efort neconcentrat generează numai 20% rezultate. Restul de 80% din rezultate
este obţinut cu numai 20% efort.
O altă variantă de aplicare a acestei analize este :
80% din sarcini pot fi îndeplinite în 20% din timp. Restul de 20% din sarcini vor ocupa
80% din timp.
Vă invităm să întocmiţi lista “de făcut…” pentru ziua de mâine şi să prioritizaţi şi
planificaţi lista conform celor doua variante de aplicare ale analizei Pareto: mai întâi în
funcţie de complexitatea sarcinii şi apoi în funcţie de durata necesară îndeplinirii
activităţii.
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
10
EXERCIŢIUL 7
Matricea Urgent/Important
(Metoda Eisenhower)
Sarcinile sunt evaluate folosind criteriile important/neimportant şi urgent/ nu este
urgent şi sunt plasate în unul din cele 4 cadrane conform criteriilor.
Cadranul neimportant/nu este urgent: sarcinile sunt lăsate la o parte.
Cadranul important/urgent: sarcinile sunt de mare prioritate şi sunt îndeplinite imediat
şi personal.
Cadranul neimportant/urgent: sarcinile pot fi delegate.
Cadranul important/nu este urgent: sarcinile primesc o dată limită de efectuare şi sunt
îndeplinite personal.
Gândiţi-vă la ultima săptămână şi la situaţiile “urgente” care au apărut în timpul
activităţii dumneavoastră şi încercaţi să le includeţi în unul din cele 4 cadrane.
Analizaţi modul cum aţi acţionat în aceste situaţii. Puteaţi acţiona altfel în unele din
aceste situaţii pentru a vă gestiona timpul mai efficient?
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
11
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
NU ESTE URGENT URGENT
NEIMPORTANT
IMPORTANT
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
12
EXERCIŢIUL 8
Cum spunem NU?
Pe baza informaţiilor prezentate în suportul teoretic, vă invităm să vă imaginaţi un
mod asertiv de a refuza sarcinile în situaţiile următoare:
1. Şeful îţi cere să ramâi peste program, a treia oară săptămâna asta, dar tu trebuie să
ajungi rapid să iei copiii de la şcoală.
2. Un coleg de serviciu îţi solicită mereu ajutorul. Te roagă să preiei mai mereu din
sarcinile lui, aducând diverse motivaţii pentru cererile sale. În timpul programului de
lucru, colegul tău petrece mult timp la telefon sau de vorbă cu ceilalţi din birou.
3. Lucrezi intens la un proiect care trebuie predat a doua zi. Fratele tău te sună şi te
roagă să faci tu cumpărăturile pentru masa de seară deoarece el este obosit şi va veni
direct acasă, fără să se mai oprească la cumpărături.
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
13
EXERCIŢIUL 9
Identificarea obiceiurilor consumatoare de timp
Gândiţi-vă la ultima săptămână de lucru şi faceţi o listă cu toate comportamentele/
obiceiurile zilnice care vă consumă timp şi care ar putea fi depăşite (de exemplu:
pregătirea cafelei pentru toată familia/echipa de lucru deşi această activitate ar putea
fi îndeplinită pe rând de fiecare membru):
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
14
EXERCIŢIUL 10
Stabilirea obiectivelor
Jurnalul de scopuri
Tipologia stabilirii obiectivelor:
Tipologia dominantă dicteaza stilul şi tendinţele în stabilirea obiectivelor. Înţelegerea
acestei tipologii vă va ajuta să gasiţi o modalitate eficientă de a vă stabili scopurile şi de
a depăşi obstacolele în atingerea acestora.
1. Războinicul
Este concentrat şi motivat să obţină ceea ce îşi doreşte
Orientat către rezultate şi scopuri
Îi place să preia conducerea şi să iasă în evidenţă
Nu îi este teamă sa îşi asume riscuri pentru a obţine ceea ce îşi doresc
Este persistent, dar poate foarte uşor să devină încăpăţânat
Îi place să facă lucrurile în stilul lui propriu şi în general are probleme atunci când
trebuie să ceară ajutor sau să primească o părere din partea altcuiva
Îi place să se simtă productiv întotdeauna; nu apreciază aşteptarea, relaxarea, le
vede ca pe o pierdere de timp
Uneori pot acţiona impulsiv
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
15
Aspecte negative:
Fiind orientat spre scop, este posibil să piardă din vedere imaginea de ansamblu
Inflexibilitatea şi concentrarea îl pot face să piardă oportunităţi valoroase
Poate cădea în capcana de a urmări semne ale succesului (bani, faimă etc.) dar
să nu fie împlinit
Poate ajunge să sacrifice aspecte din viaţa sa pentru realizarea scopului propus
Nu îi place să se piardă în detalii, iar planurile lui sunt de multe ori doar schiţate
Se concentrează mai mult pe aspectele pe termen scurt şi poate pierde din
vedere consecinţele pe termen lung
2. Exploratorul
Îi place să experimenteze o varitate largă de interese şi pasiuni
În loc să îşi stabilească o ţintă, preferă să se “lase dus de val”
El caută în permanenţă noi aventuri, noi oportunităţi de învăţare, noi experienţe
Se bucură mai mult de călătorie decât de rezultat
Uneori îşi va pierde interesul înainte de a ajunge la destinaţie şi va face ocol
pentru a găsi altceva care să îl intereseze
Îşi asumă riscuri, dar de dragul aventurii, pasiunii
Este mai flexibil şi deschis decât Războinicul
Are vise măreţe şi vede posibilităţi nelimitate
Se adaptează mai bine atunci când strategia adoptată dă greş, dar la fel de bine
poate să renunţe şi să treacă la altceva. Nu îi place să se lupte cu încercările
Nu are probleme în a cere ajutorul sau a accepta opinia celorlalţi, dar dacă este
necesar acţionează singur
Este orientat către oameni şi poate fi un adevărat lider datorită pasiunii şi
entuziasmului
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
16
Poate fi de asemenea impulsiv şi neatent la detalii
Este motivat de aventură şi distracţie, nu neapărat de rezultate
Aspecte negative:
Are vise măreţe, dar deseori are dificultăţi în a-şi face visele să devină realitate
Lipsa de concentrare şi direcţie îl poate face să îşi risipească timpul şi energia în
mai multe direcţii, fără a face progrese în vreuna dintre acestea
Datorită flexibilităţii şi deschiderii poate vedea oportunităţile, dar are dificultăţi
în a profita de acestea până la capat
Nu îi plac structura şi rigiditatea impuse de planificare, astfel încât de multe ori
merg înainte fară nicun fel de plan
3. Diplomatul
Îi place să fie în compania oamenilor şi să îi ajute pe ceilalţi să reuşească
Este orientat către oameni, pentru el contează mai mult oamenii decât
rezultatele
Se pricepe de minune la a clădi relaţii
Îşi găseşte împlinirea în sentimentul de aparţinere, prietenie
I se potriveşte rolul de membru al echipei
În general este mai interesat de mediul de muncă, decât de munca în sine
Nu îi place să îşi asume riscuri importante singur, dar în grup este posibil să facă
acest lucru
Nu se pricepe foarte bine la planificare, dar ca parte a unui grup, respectă
detaliile unei planificari
Este de încredere şi loial
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
17
Este motivat de relaţii, cunoaştere, scopuri comune, binele comun
Aspecte negative:
Se poate concentra atât de mult pe ceilalţi şi nevoile lor încât uită de nevoile sale
proprii
Îşi stabileşte scopuri pe baza a ceea ce crede că ar trebui să îşi dorească şi nu
neapărat pe ceea ce îşi doreşte cu adevarat
Uneori este usor de influenţat de aşteptările şi părerile celorlalţi
Deoarece preferă să evite conflictele, este posibil să evite confruntarea
problemelor, permiţând în schimb situaţiei să se deterioreze
De asemenea, poate avea probleme în a-şi exprima parerile
4. Eruditul
Interesat de a câştiga cunoştinte, de a deveni un expert în domeniul său de
activitate
Este minuţios, precis, de încredere, atent la detalii
Preferă structura şi standardele
Planifică atent şi îi place să îşi programeze timpul în detaliu
Îi place să facă lucrurile aşa cum trebuie
În mod paradoxal, poate fi flexibil şi deschis cu privire la anumite aspecte, dar
foarte încăpăţânat în altele
Nu îi place să îşi asume riscuri
Se poate înţelege bine cu ceilalţi, dar tinde să fie pretenţios şi nerăbdător când
simte că ceilalţi nu contribuie la dezvoltarea lor
Este motivat de curiozitate, de câştigarea de experienţă
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
18
Aspecte negative:
Se concentrează atât de mult pe detalii, încât pierde din vedere imaginea de
ansamblu
Poate cădea cu uşurinţă în capcana de a face foarte bine nişte activităţi care nu
trebuiau de fapt făcute deloc
Se poate concentra prea mult pe a face lucrurile cum trebuie şi nu îndeajuns pe a
face lucrurile care trebuie
Îi place să simtă că deţine controlul şi nu îi place să pară nepregătit
Tinde să neglijeze alte aspecte ale muncii sale şi să se concentreze numai pe
ceea ce ştie cel mai bine să facă
Tinde să fie perfecţionist şi să menţină standarde înalte şi pentru el şi pentru
ceilalţi
Aşteptările lui nerealiste pot cauza conflicte şi tensiune
Analizaţi tipologia de mai sus şi încercaţi să vă daţi seama în care dintre cele 4
categorii vă încadraţi. Apoi încercaţi să gasiţi soluţii la aspectele negative menţionate
în categoria în care vă încadraţi.
Apoi, rezervaţi-vă timp să vă stabiliţi si să vă evaluaţi obiectivele. Începeţi un jurnal şi
scrieţi progresul pentru fiecare obiectiv în parte. Revizuiţi jurnalul în fiecare
săptămână pentru a vă asigura că sunteţi pe drumul cel bun.
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
19
EXERCIŢIUL 11
Identificarea surselor de stres (aşa numiţii stresori)
Analizaţi din nou săptămâna de lucru care a trecut şi încercaţi să identificaţi factorii
generatori de stres.
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Există 4 mari strategii pentru gestionarea stresului:
1.Schimbarea factorilor sau contextului generator de stres: un spaţiu organizat, calm
poate ajuta la îmbunătăţirea productivităţii şi la scăderea nivelului de stres. În această
categorie intră şi calitatea aerului, iluminatul, decoraţiile, zgomotul, mobilele etc.
De exemplu, iluminatul necorespunzător poate cauza oboseală. Zgomotele de fundal
pot afecta capacitatea de concentrare, iar zgomotul prelungit poate cauza iritabilitate,
tensiune, dureri de cap.
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
20
2.Schimbaţi modul de răspuns direct la stresori: de exemplu schimbarea modului în care
gestionaţi şi faceţi faţă conflictelor, a învăţa să nu vă mai faceţi griji prea mult etc.
3.Schimbaţi-vă atitudinea şi perceptia care vă afectează răspunsurile: deoarece în multe
cazuri nu există posibilitatea de a schimba factorii direct, pentru a depăşi totuşi aceste
obstacole este necesar să schimbăm modul de a privi situaţia.
4.Faceţi paşi în direcţia recuperării după situaţii stresante: de exemplu relaxare prin
yoga, meditaţie, tehnici de respiraţie sau alte activităţi care să vă ajute să vă relaxaţi:
sport, pictură etc.
Acum, reveniţi la lista de mai sus şi notaţi pentru fiecare dintre factorii pe care i-aţi
menţionat mai sus o sugestie de strategie pentru gestionarea stresului.
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
21
EXERCIŢIUL 12
Întreruperile
Gândiţi-vă la o zi normală de lucru: care sunt cele mai dese întreruperi zilnice?
Încercaţi să găsiţi soluţii încât să evitaţi întreruperile sau să nu mai fie consumatoare
de timp.
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
22
EXERCITIU EVALUARE
1. Încercaţi să vă împărţiţi viaţa în mai multe aspecte, domenii, direcţii de acţiune,
dimensiuni sau roluri etc (min. 5 – max. 10, scrise unul sub altul).
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
2. Reveniţi la listă şi stabiliţi un obiectiv pentru fiecare dintre dimensiunile pe care le-
aţi menţionat.
3. Alegeţi una din dimensiuni (împreună cu obiectivul ataşat) care este pentru
dumneavoastră cea mai importantă în acest moment sau care consideraţi că merită
“îmbunătăţită”.
4. Pentru acest obiectiv, creaţi un plan săptămânal cu activităţi progamate, termene
limită şi resurse pentru fiecare activitate în parte.
5. Notaţi 2-3 obiective pentru săptămâna care urmează şi activităţile cu cea mai mare
prioritate care vă vor ajuta să îndepliniţi aceste 3 obiective.
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
23
6. Organizaţi planul pentru săptămâna care urmeazâ pe categorii (de exemplu:
activităţi zilnice, supraveghere, control etc.).
7. Pe parcursul săptămânii, înregistraţi timpul petrecut cu fiecare activitate
(planificată sau nu, rutinieră sau nu etc.). Astfel veţi avea o imagine clară asupra
timpului necesar pentru întregul proiect.
8. La finalul săptămânii, analizaţi ceea ce aţi înregistrat: ce aţi obţinut, ce sarcini au
rămas nefinalizate, ce categorie a durat cel mai mult, ce sarcină a durat cel mai mult,
aţi petrecut mai mult timp cu sarcini prioritare sau nu? Comparaţi înregistrările cu
planificarea făcută pentru această săptămână.
9. Trageţi concluzii: unde aţi putea economisi mai mult timp, ce sarcini au ramas
neîndeplinite, care a fost obstacolul?
10. Găsiţi soluţii la concluziile de mai sus şi implementaţi-le.
© Institutul Român “Sic cogito”
UserCode: IRSCASO1
24
Sic Cogito Online
Managementul timpului şi al resurselor
© Institutul Român “Sic cogito”
2011