79465710-referat-dppd

Referat DPPD

Student : Moise AlexandruAn III EFS

2

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV – FACULTATDEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT - DPPD

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BRASOV

1. Scurt istoric al Liceului cu Program Sportiv Brasov

Din documentele existente reiese ca unitatea dateaza din anul 1853 si a fost amenajata ca baza sportiva pentru adulti, unde se facea gimnastica, scrima si balet. Tot in anul 1853 apare mentionata in documente cu numele de „Casa de gimnastica”. Dupa 1897, in urma astuparii lacului din incinta scolii, a fost amenajat un teren de sport pe care se desfasurau antrenamente si intreceri de atletism, hipism, apoi de hochei si fotbal. Locul acesta se bucura de o mare popularitate, dovada fiind si prezenta la intrecerile sportive ale familiei regale (regele Carol si regina Maria) care aveau amenajata o tribuna din piatra, in partea stanga a terenului de astazi. In jurul anului 1900 se construieste un corp nou de cladire pentru sali de clasa, iar scoala va beneficia si de incalzire centrala. De anul 1925 se leaga cea mai veche competitie de hochei pe gheata, consemnata pe documente. In anul 1948 se infiinteaza in incinta acestui lacas Scoala Medie Tehnica de Cultura Fizica si Sport care se va desfiinta in anul 1955. Disciplinele sportive pentru care se pregateau elevii erau atletismul, gimnastica, baschetul, handbalul in 11 jucatori, schiul, inotul. Erau pregatiti in scoala viitorii tehnicieni in cultura fizica si sport. Intre anii 1955-1957 functioneaza Scoala Tehnica de Antrenori, in cadrul careia se pregateau antrenori la urmatoarele discipline sportive : atletsim, rugby, gimnastica, handbal. In anul 1957 se infiinteaza Scoala Medie Mixta nr. 2 Brasov, unde se faceau ore de atletism, gimnastica si handbal. Mentionam ca intre anii 1958-1975 in acest loc a functionat si Scoala Sportiva de Elevi din Brasov, unde elevii, selectionati de la toate scolile din oras, se pregateau pentru aproape toate disciplinele de sport.

3


Incepand cu anul 1977, institutia se va numi Liceul Real Umanist nr.1. Elevii intrau prin concurs la una din disciplinele sportive si se lucra demixat, clasele V-VIII, IX-XII. In 1979, printr-un decret abuziv, se desfiinteaza, Liceul Real Umanist, iar unitatea devine Scoala Generala nr.25 Brasov, cu clasele V-X. In cadrul scolii se faceau ore de educatie fizica conform programei scolare valabile pentru toate unitatile de invatamant. In acelasi an se infiinteaza Clubul Sportiv Scolar "Luceafarul" sectie in cadrul scolii care pregatea sportivi la disciplina atletism. O data cu anul 1990 scoala generala de transforma in Liceul cu Program de Educatie Fizica si Sport Brasov, cu disciplinele atletism si handbal, clubul sportiv fiind in continuare subordonat liceului, iar din anul 1996, prin desfiintarea Clubului Sportiv Scolar "Tractorul", liceul preia de la clubul in desfiintare sectiile de volei baieti, scrima, patinaj artistic si hochei, de la Clubul Sportiv Scolar "Brasovia" sectia de volei fete. Sectia de handbal din cadrul liceului, care avea rezultate deosebite, dispare din cadrul liceului, fiind transferat la Clubul Sportiv Scolar Dinamo. Sectiile preluate de la Cluburile Sportive Scolare Tractorul si Brasovia au functionat la nivelul clubului Sportiv Scolar de pe langa liceul, iar titulatura se schimba in "LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BRASOV". Incepand cu toamna anului scolar 1997-1998, in liceu apar urmatoarele ramuri sportive: atletism (baieti si fete), volei (baieti si fete), scrima-floreta, patinaj artistic, iar din anul 2000 handbal baieti.

4


2. Disciplina educatie fizica si sport

Disciplina Educaţie fizică se regăseşte în planurile-cadru de

învăţământ pentru ciclul superior al liceului, aprobate prin Ordinul

ministrului educaţiei si cercetării nr. 5718/ 22.12.2005, după cum

urmează:

1 oră/ săptămână:

în trunchiul comun (TC), la: filiera teoretică (toate profilurile şi

specializările), filiera vocaţională (profil teologic, toate

specializările); filiera vocaţională (profil pedagogic, toate

specializările); filiera tehnologică (toate calificările

profesionale);

în curriculumul diferenţiat (CD), la: filiera vocaţională (profil

artistic, specializările muzică, arhitectură, arte ambientale,

design, arte plastice, arte decorative);

2 ore/ săptămână:

5


în trunchiul comun (TC), la: filiera vocaţională (profil militar

MAI, specializarea ştiinţe sociale);

în curriculumul diferenţiat (CD), la: filiera vocaţională (profil

artistic, specializarea arta actorului);

3 ore/ săptămână, la: filiera vocaţională (profil militar MApN,

specializarea matematică-informatică, repartizate astfel:

2 ore în trunchiul comun (TC);

1 oră în curriculumul diferenţiat (CD), pentru care a fost

elaborată o altă programă şcolară, prezentată în document

separat.

Predarea disciplinei Educaţie fizică la nivelul ciclului superior al

liceului, indiferent de filieră, profil şi specializare, se centrează pe

următoarele direcţii:

- consolidarea/ perfecţionarea/ extinderea, după caz, a fondului de

deprinderi specifice diferitelor discipline sportive şi a cunoştinţelor

aferente acestora;

- perfecţionarea capacităţii de practicare opţională, sub formă de

întrecere/ concurs a disciplinelor sportive însuşite;

- continuarea dezvoltării calităţilor motrice, cu precădere în forme

combinate de manifestare a acestora;

- abordarea, după caz, a componentelor capacităţii motrice

solicitate de domeniul în care se specializează elevii;

- asigurarea condiţiilor de pregătire a probelor specifice incluse în

examenul de bacalaureat, pentru elevii interesaţi;

- extinderea ofertei de conţinuturi cu discipline sportive dorite de

către elevi, a căror practicare se poate continua şi în activitatea

independentă;

- transmiterea către elevi a unor programe cu exerciţii de

întreţinere fizică şi a cunoştinţelor necesare aplicării lor.

Sub aspect metodic, activitatea didactică trebuie să reflecte tratarea

diferenţiată, individuală şi de grup, a elevilor, valorificarea unor

categorii de conţinuturi rezultate din oferta profesorului şi opţiunea

6


elevului, promovarea exersării în regim de autoorganizare şi

autoconducere.

COMPETENŢE GENERALE

1. Integrarea cunoştinţelor şi a tehnicilor specifice educaţiei fizice în

acţiuni de optimizare a dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice

proprii

2. Valorificarea cunoştinţelor şi a deprinderilor sportive dobândite, în

organizarea şi în practicarea competiţională şi/ sau

necompetiţională a disciplinelor sportive

3. Analiza şi evaluarea concursurilor sportive, din perspectiva

spectatorului

VALORI ŞI ATITUDINI

Responsabilitatea faţă de propria sănătate şi dezvoltare fizică

Dorinţa de autoperfecţionare şi perseverenţă în atingerea obiectivelor prestabilite

Spirit competitiv

Respect faţă de: reguli, parteneri, adversari, arbitri, spectatori

Disponibilitate pentru colaborare şi pentru iniţierea şi menţinerea relaţiilor interumane

Interes constant pentru fenomenul sportiv

Opţiunea pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată, prin adoptarea unui regim de activitate care să îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea cu refacerea, timpul ocupat cu timpul liber.

7


COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1. Integrarea cunoştinţelor şi a tehnicilor specifice educaţiei fizice în acţiuni de optimizare a dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice proprii

Competenţe specifice

Conţinuturi

1.1 Valorificarea

sistemului de

metode şi mijloace

specifice dezvoltării

fizice, corespunzător

intereselor şi

posibilităţilor proprii

Obiecte, aparate şi instalaţii utilizate în dezvoltarea fizică

Procedee de exersare cu îngreuieri mici Variante de programe:

- de culturism- de gimnastică (tip aerobic)- de stretching

Variante de programe de întreţinere realizabile în timpul liber

Valorile funcţionale medii specifice vârstei şi sexului (frecvenţă cardiacă, frecvenţă respiratorie, tensiune arterială, timp de revenire), în repaus şi după efort

Principalele atitudini corporale deficiente la nivelul coloanei vertebrale

1.2 Ameliorarea

sau, după caz,

corectarea propriei

dezvoltări fizice,

valorificând

sistemul metode şi

mijloace specifice

Determinări antropometrice Modelul dezvoltării fizice specific vârstei şi

sexului Influenţele activităţilor specifice

profilului/specializării asupra dezvoltării fizice Sisteme de acţionare pentru corectarea cifozelor,

lordozelor şi scoliozelor

1.3 Selectarea

adecvată a

deprinderilor şi a

calităţilor motrice de

Poziţii, deprinderi şi calităţi motrice specifice profilului/specializării

Variante de parcursuri aplicativ-utilitare care să cuprindă acţiuni motrice necesare adaptării la mediul natural şi specifice profilului/specializării

Procedee şi sisteme de acţionare pentru dezvoltarea calităţilor motrice combinate

8


bază,

corespunzătoare

specificului unor

activităţi motrice

variate şi complexe

1.4 Adaptarea

mijloacelor şi a

procedeele de

dezvoltare a

calităţilor motrice

proprii

Valorile medii pe ţară ale calităţilor motrice specifice vârstei şi sexului

Probe standard de evaluare a calităţilor motrice de bază

Dinamica obiectivă a evoluţiei calităţilor motrice, specifică vârstei şi sexului

Cerinţele activităţii de exersare în sălile de culturism şi fitness

2. Valorificarea cunoştinţelor şi a deprinderilor sportive dobândite, în organizarea şi în practicarea competiţională şi/sau necompetiţională a disciplinelor sportive


Conţinuturi

2.1 Valorificarea

cunoştinţelor şi a

deprinderile

tehnico-tactice

însuşite, în

rezolvarea eficientă

a situaţiilor specifice

disciplinelor

Atletism

Probe de alergare (opţional): - o probă din oferta profesorului

Probe de sărituri (opţional):- o probă din oferta profesorului

Probe de aruncări (opţional):- o probă din oferta profesorului

Regulamentele de concurs specifice fiecărei probe

Informaţii din activitatea atletică locală, naţională şi internaţionalăGimnastică

9



Conţinuturi

sportive, în

întreceri/concursuri

Gimnastică acrobatică (opţional):- variante de linii acrobatice

Sărituri la aparate (opţional):- variante de sărituri la aparatele existente în

dotare Gimnastică ritmică sportivă (opţional):

- variante de linii cu exerciţii şi cu obiecte portative

Regulamentele specifice fiecărui domeniu al gimnasticii

Informaţii din activitatea competiţională locală, naţională şi internaţională, specifice gimnasticii

Sport aerobic (opţional):- variante de combinaţii de exerciţii realizate

pe fond muzical

Jocuri sportive

Un joc la alegere din:Baschet

- variante de procedee tehnice de finalizare- variante de acţiuni tactice individuale şi

colective, de atac şi de apărare- sistemul de apărare om la om- variante de contraatac- sistemul de atac cu un pivot- regulamentul de joc- informaţii locale, naţionale şi internaţionale,

din baschetFotbal

- variante de procedee tehnice de lovire a mingii şi de finalizare

- variante de acţiuni tactice individuale şi colective, de atac şi de apărare

- sistemul de apărare om la om- sistemul de atac cu două vârfuri- regulamentul de joc- informaţii locale, naţionale şi internaţionale,

10



Conţinuturi

din fotbalHandbal

- variante de procedee tehnice de finalizare- variante de acţiuni tactice individuale şi

colective, de atac şi de apărare- sistemul de apărare 5 plus 1- variante de contraatac- sistemul de atac cu un pivot- regulamentul de joc- informaţii locale, naţionale şi internaţionale,

din handbalVolei

- variante de procedee tehnice de serviciu- variante de procedee tehnice ale loviturii de

atac- structuri tehnico-tactice care să cuprindă 2-3

procedee tehnice de bază- sistemul de apărare cu jucătorul din zona 6

retras- sistemul de atac cu jucătorul-ridicător în zona

2- regulamentul de joc- informaţii locale, naţionale şi internaţionale,

din voleiDiscipline sportive alternative

În situaţii speciale determinate de baza tehnico-

materială, de condiţiile climaterice dominante, de

tradiţiile locale şi de opţiunile elevilor, unele

discipline sportive prevăzute în programa şcolară

pot fi înlocuite, pe unele perioade precizate, cu

discipline sportive alternative, respectiv:

- discipline sportive sezoniere: schi alpin, schi

11



Conţinuturi

fond, sanie, patinaj, înot;- dans sportiv;- sporturi de luptă şi autoapărare;- jocuri sportive: oină, tenis de masă,

badminton, rugby.Conţinuturile acestor discipline sportive vor viza

însuşirea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice

de bază, dezvoltarea calităţilor motrice specifice,

însuşirea regulamentului oficial şi practicarea

globală a acestora.

3. Analiza şi evaluarea concursurilor sportive, din perspectiva spectatorului

Competenţe

specifice

Conţinuturi

3.1 Comentarea

rezultatelor obţinute

de către sportivi, pe

baza unor criterii

obiective

Criterii de apreciere a rezultatelor în concursuri/competiţii oficiale

SUGESTII METODOLOGICE

Clasele a XI-a şi a XII-a

Educaţia fizică la clasele a XI-a şi a XII-a, clase terminale ale învăţământului liceal, va urmări realizarea competenţelor generale şi a competenţelor specifice, precum şi asigurarea contribuţiei specifice la atingerea finalităţilor învăţământului liceal.

12


Metodologia de proiectare şi de realizare a demersului didactic se elaborează asemănător cu clasa a X-a, reprezentând din acest punct de vedere o continuitate de concepţie.

La aceste nivel de învăţământ, se extinde organizarea procesului didactic pe principiul ofertei profesorului şi al opţiunilor individuale ale elevilor sau ale grupurilor de elevi, precum şi al parcurgerii traseelor particulare de învăţare, cu precădere pentru elevi cuprinşi în clasa a XI-a, proveniţi din alte unităţi şcolare.

Competenţa generală nr. 1 şi competenţelor specifice subordonate acesteia, în special 1.1, 1.2. şi, parţial, 1.3, 1.4 se realizează cu întreaga clasă, sub directa conducere a profesorului, particularizând unele categorii de conţinuturi, în funcţie de domeniile de specializare ale elevilor. Competenţa generale nr. 2 şi competenţa specifică 2.1 se realizează diferit faţă de cele anterioare, astfel, instruirea elevilor pentru practicarea probelor disciplinelor sportive are la bază oferta profesorului şi opţiunilor individuale ale elevilor, care se centralizează, constituindu-se grupe omogene, separate pe sexe sau mixte. La nivelul acestor grupe, se va urmării aprofundarea şi extinderea cunoştinţelor, a componentelor pregătirii fizice şi tehnico-tactice, dându-se pondere crescută activităţilor de exersare globală, preponderent sub formă de întrecere, în regim de autoorganizare şi autoarbitrare, cu îndeplinirea de către elevi, prin rotaţie, a rolurilor de şef de grupă, arbitru, căpitan de echipă, după caz.

În această formă de organizare a instruirii opţionale, spre deosebire de varianta de lucru cu clasa, profesorul va îndeplini rolul de coordonator, organizator oferind consiliere alternativă grupelor constituite şi componenţilor acestora.

După caz, cu precădere la jocurile sportive, fiecărei grupe valorice, stabile sau periodice, i se atribuie sarcini de instruire adecvate.

Cunoscut fiind că instruirea elevilor, la disciplina Educaţie fizică, se realizează preponderent în domenii stabilite pe bază de ofertă şi opţiune, se impune ca şi sistemul de evaluare să conţină instrumente diversificate, conform structurii grupelor constituite, elevii având posibilitatea să opteze pentru probele de evaluare pe care le va susţine.

Probele de evaluare a elevilor (minimum două semestrial) vor viza: 1. dezvoltarea forţei segmentare – exprimată printr-un cuplu de două probe, vizând două segmente corporale diferite, altele decât probele susţinute în clasa anterioară; 2. o probă atletică aleasă dintre cele două practicate opţional; 3. un exerciţiu liber ales la una dintre ramurile gimnastici sau o săritură la un aparat de gimnastică; 4. randamentul în jocul sportiv practicat opţional sau efectuarea unei structuri tehnico-tactice stabilite de către profesor.

13


În vederea sprijinirii elevilor pentru continuarea practicării exerciţiilor fizice în activitatea independentă, profesorul va furniza elevilor interesaţi variante de programe, în special de întreţinere fizică, pentru dezvoltarea forţei, a mobilităţii, pentru practicarea jogging-ului, deplasarea pe role etc.

Şi pe parcursul ciclului superior al liceului, la solicitarea elevilor, profesorul, în funcţie de condiţiile materiale existente, poate asigura instruirea elevilor şi în discipline sportive alternative, menţionate în programă, înlocuind astfel unele discipline sportive obligatorii, cum ar fi jocul sportiv sau gimnastica, în perioadele când acestea sunt planificate.

3.Instruire asistata de calculator

3.1 Introducere

Utilizarea calculatorului in procesul de invatamant devine o necesitate in conditiile dezvoltarii accelerate a tehnologiei informatiei. Pentru noile generatii de elevi si studenti, deja obisnuiti cu avalansa de informatii multimedia, conceptul de asistare a procesului de invatamant cu calculatorul este o cerinta intrinseca.

Calculatorul este perceput pe rand, ca o jucarie, o unealta, o resursa de informatii.

A intrat deja in obisnuinta zilnica utilizarea calculatorului, pentru comunicare, informare, instruire.

Conceptul de asistare a procesului de invatamant cu calculatorul include:

-predarea unor lectii de comunicare de cunostinte;-aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunostinte;-verificarea automata a unei lectii sau a unui grup de lectii.

Numita de unii ca “inovatia tehnologica cea mai importanta a pedagogiei moderne”, instruirea asistata de calculator (IAC) contribuie la eficienta instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a informatizarii in invatamant.

Interactiunea elev-calculator permite diversificarea strategiei didactice, facilitand accesul elevului la informatii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate in modalitati diferite de

14


vizualizare. De fapt, nu calculatorul in sine ca obiect fizic, ingloband chiar configuratie multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create si vehiculate corespunzator, a produselor informatice, integrate dupa criterii de eficienta metodica in activitatile de instruire.

Modernizarea pedagogica implica deci, existenta echipamentelor hardware (calculator), a software-lui (programelor) si a capacitatii de adaptare a lor, de receptare si valorificare in mediul instructional.

3.2. Tehnologia in procesul de invatamant

Pe langa hardware si software, tehnologia inseamna si alte resurse de informare, inafara de profesor ca furnizor de cunostiinte. Comunicarea cu specialisti, acces la biblioteci virtuale, articole stiintifice sunt posibilitati ce se ofera celui ce vrea sa se informeze, prin utilizarea facilitatilor oferite de legatura la reteaua globala, “INTERNET” si a aplicatiilor specifice acesteia.

3.3 Elevii in centrul propriei lor invatari si tehnologii

Scoala trebuie sa tina pasul cu tehnologia, sa inteleaga si sa anticipeze impactul asupra modului de invatare. Calculatoarele au fost incorporate in programele educationale oferindu-le celor ce se instruiesc o libertate si flexibilitate mai mare dar si individualitate in clasa. Folosirea Internetului de catre elevi a fost o idee care a prins repede. Afinitatea naturala dintre elevi/studenti si Internet a dat nastere mai multor proiecte orientate inspre elevi, initiate de elevi, conduse de elevi.

Invatarea care pune accentul pe participarea elevilor reprezinta un tip de instruire care ii da elevului un rol activ in procesul de invatare. Elevii, participanti activi, isi imprima ritmul propriu si propriile strategii. Modalitatea de invatare este individualizata nu standardizata.

Invatarea care il situeaza pe elev in rol central, asociaza invatarea focalizata pe particularitatile fiecarui individ (ereditate, experienta, perspective, pregatire, talente, capacitati si nevoi) cu focalizarea pe predare, impartasire a cunostintelor respective (cea mai buna informatie ce se furnizeaza, stimularea motivatiei, invatarii si acumularii de cunostinte de catre toti elevii).

3.4 Consecinte pedagogice ale IAC

Acomodarea inca din scoala cu tehnica de calcul influenteaza formarea intelectuala a elevilor, prin:

15


-Stimularea interesului fata de nou. Legea de baza ce guverneaza educatia asistata de calculator o reprezinta implicarea interactiva a elevului in actiunea de prezentare de cunostinte, captaindu-i atentia subiectului si eliminand riscul plictiselii sau rutinei.

-Stimularea imaginatiei. De la jocurile pe calculator care dezvolta abilitati de utilizare, imaginatie si viteza de reactie intr-o prezentare grafica atractiva, maturizandu-se elevul, studentul incepe sa foloseasca calculatorul sa creeze propriile produse soft.

-Dezvoltarea unei gandiri logice. Descompunerea unei teme in etape de elaborare organizate secvential, organizarea logica a rationamentului reprezinta demersuri cognitive ce aduc castig in profunzimea si rapiditatea judecarii unei probleme.

-Simularea pe ecran a unor fenomene si procese, altfel costisitor de reprodus in laborator, ajuta la intelegerea acestora.

-Optimizarea randamentului predarii prin exemplificari multiple-Formarea intelectuala a tinerei generatii prin autoeducatie-Cerinte pentru realizarea IAC:

a)dotarea cu echipament;b)profesorul trebuie sa aiba si cunostinte de informatica

-Elevul invata in ritm propriu, fara emotii si stres care sa-i modifice comportamentul

-Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor obtinute

3.5 Notiuni, concepte utilizate in IAC

Sistemul IAC (Instruire Asistata de Calculator) este un mediu integrat hardware-software destinat interactiunii dintre posesorii unui sistem de cunostinte si destinatarii acestuia, in vederea asimilarii active de informatie insotita de achizitionarea de noi operatii si deprinderi.

Softul educational(SE) este un produs program special proiectat pentru a fi utilizat in procesul de invatare.

Courseware este un pachet care cuprinde un soft educational, documentatia necesara (indicatii metodice si descrierea tipului de hard pe care poate fi implementat) si eventual alte resurse materiale (fise de lucru, exercitii propuse, etc).

Trasaturile generale ale softului educational:-este conceput pentru a invata-trebuie sa asigure interactiunea flexibila elev-computer

sau computer-profesor-se adapteaza in functie de caracteristicile individuale ale

utilizatorului.

16


Clasificarea softului educational dupa functia pedagogica specifica in cadrul unui proces de instruire:

a)Prezentarea interactiva de noi cunostinte (Computer Based Learning) presupune utilizarea nemijlocita a calculatorului in procesul predarii si a lectiilor de laborator. Materialul de invatat se prezinta pe baza unui anumit tip de interactiune. Dupa cum aceasta interactiune este condusa de calculator sau de elev, vorbim de un dialog tutorial sau de o investigare (interogare, cautare).Tutorul-preia una din functiile profesorului si poate fi proiectat

astfel:

-precizeaza una sau mai multe secvente de informatii;-solicita elevului sa raspunda la o intrbare, sa rezolve un

exercitiu;-prezinta aprecierea raspunsului si trece la o alta secventa

in functie de raspunsul elevului.Materialul poate fi impartit pe capitole care sa nu solicite o

concentrare mai mare de 10-15 minute. Prin diverse meniuri se pot furniza informatii adiacente.

Softul de investigare reprezinta o forma evoluata de interactiune instructionala, in care elevului nu i se ofera informatiile ca atare ci un mediu prin care elevul sa poata extrage informatiile care il intereseaza pentru rezolvarea unei anumite sarcini. Drumul parcurs este determinat si de gradul de initiere al celui care invata.

b) Exersarea asistata de calculator (Computer Assisted Training) cand subiectului i se pun la dispozitie programe specializate care-l ajuta sa fixeze cunostintele si sa capete deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitive, urmate de aprecierea raspunsului elevului.

Exercitiile pot fi - propuse intr-o ordine prestabilita sau in mod aleator sau pot fi generate in timpul sesiunii de lucru.

c) Verificarea asistata de calculator (Computer Assisted Testing) presupune existenta unor programe capabile sa testeze nivelul de insusire a cunostintelor prin evaluarea raspunsurilor. O interfata grafica prietenoasa va afisa mesaje corespunzatoare interpretarii raspunsului. Programele de testare pot fi incluse in lectia curenta sau in lectii recapitulative.

Modul de construire a unui test depinde de numarul de chestiuni de test (care se stabilesc in functie de timpul de administrare si de nivelul de scolarizare) si de numarul de concepte, procedee a caror insusire va fi verificata.

d) Simulare. Un soft de simulare permite realizarea controlata a unui fenomen sau sistem real prin intermediul unui model care are un comportament analog. Astfel de programe ofera posibilitatea observarii modelului in care se schimba comportamentul sistemului in

17


functie de modificarile operate (schimbarea parametrilor, conditiilor) ceeea ce faciliteaza intelegerea fenomenului si nu implica riscurile si cheltuiala fenomenuli real.

Trebuie retinut faptul ca prin raspandirea si diversificarea IAC rolul dacalului va suferi modificari. Profesorul se va degreva treptat de activitatea de rutina, dar sarcinile lui se amplifica prin faptul ca va trebui sa realizeze programe sau sa elaboreze proiecte de programe si sa le adapteze la cerintele procesului educativ Procesul educational se va descentraliza, transformandu-se dintr-un sistem centrat pe profesor, intr-unul centrat pe subiecti. Dar, oricat de complete ar fi programele, profesorul ramane masina perfecta de invatat.

4.Clopotul Gauss

CURBA ("CLOPOTUL") LUI GAUSS

Curba lui Gauss este reprezentarea grafică a (probabilităţii) repartizării unor valori în funcţie de o medie standard. Ea poartă numele marelui matematician german Karl Friedrich Gauss (1777-1855) şi, datorită formei, i se spune adesea "clopotul lui Gauss" sau "pălăria lui Gauss" (de la pălăriile-bicorn din timpul lui Napoleon)Formula acestei curbe este destul de sofisticată; iat-o, pentru cei interesaţi: y =

/2

18


Iată şi un exemplu teoretic: să presupunem că, la o facultate, avem un an de studii cu 110 studenţi. Dacă vor fi evaluate perfect obiectiv calităţile lor intelectuale şi gradul de pregătire, e foarte posibil ca valorile să se aşeze într-o diagramă precum cea de mai jos:

Carl Friedrich Gauss (1777-1855), astronom, matematician şi fizician german. A făcut descoperiri importante în materie de mecanică celestă, electromagnetism, optică. A dezvoltat teoria numerelor. A pus premisele geometriei hiperbolice noneuclidiene.

Liceul cu Program Sortiv Brasov :

Clopotul lui gauss la clasa a XIIa:

19


Clasa a XIIa :

NR CTR. NUME PRENUME NOTA1 ACATRINEI ANDREEA ROXANA 72 BENGHEAC RARES MIHAI 83 BUTUM RAZVAN DUMITRU 94 CAPSA ALEXANDRU LIVIU 95 CRISTOLOVEANU NICOLAE 106 DANAILA ELENA ADELINA 67 FILIMON FLORIN 108 GRIGORE SILVIU 109 ION STEFAN 910 LUP RAZVAN 811 MOSOIU NICOLETA SIMONA 912 ORAS CATALIN RARES 913 PASCU IOAN ALBERT 814 PLESA RAZVAN IULIAN 915 SANDU ADI CRISTIN 716 SCHIOPU ANTONIU SERBAN 517 STEFAN ALINA 618 TELEANU DENISA ANDREEA 819 TUTUIANU FLAVIU LIVIAN 1020 VAIDEAN ISABELLA DOMNICA 921 VASILOIU LARIS MIRCEA 922 VLAD ALEXANDRU 10

20


23 ZAHARIA RADU 924 ZAMFIR GEANY DANIEL 625 ZIDARU PAUL ALEXANDRU 726 BUCIOACA ANDREEA 1027 ALBU ALEXANDRU ADRIAN 9

Documents

79465710-referat-dppd