UTOL al LXXXVÎI-lea a-1 14 HOMARUL 2 Lei Braşov, Vineri 8 Februare 1924

Rtdacţia (1 AdministraţiaMATA, LI8ERTAŢE1 BRAŞOV

Telefon 226Abonament anual 360 lei Penkn atrefnătate 800 lei Anwntarf, reclame, după tarif

Fondată ia 1838 de George Bariţiu

Apare de trei ori pe săptămână

Acraticy insuşiriflv cnm ar gi

*esă naţională cinstită şi domo» >or nn va da niciodată măsura

Culturale''şi politice. E ca şi gura streinului.

A MURIT WILSON,3*a »lins din vîaţ$ una dintre

. cele mai măreţe figuri istorice :f profesorul Woodrow Wilson,

fost în două rânduri preşedinte \ al Statelor-Unite. i «Suflet de elită» savant şi I*

dealist în sensul profund al cu* vântului, s'a ridicat pentru o cit* pită la înăl|imi neatinse de alţi

} muritori, ca apoi sâ cadă şi să | se piardă repede în umbra in- ( j trlgilor şl calomniilor diploma*1 ţiel şirete care vedea în acest

uriaş caracter şi fanatic pro oc al păcii şi democraţiei, un duş*

\ man de temut.\ Wilson era un visător, un

naiv, un puritan îngăduitor de-o f esceptională sinceritate. Senti­

mentul lui de umanitarism, moş­tenit dela mama sa — o femee de o rară bunătate şi cu încli­nări spre misticism — şi nutrit de părintele său — un predi câtor presbiterian — şi de nu­meroşi dascăli, iar pe urmă o- felii de doctrina raasonismului, nu se potrivea cu sufletul Eu­ropei care clocotea de ură şl de dor de răzbunare tocmai când cJ, visătorul, călca pe pă* mântui ei cu ramura de măslin în mână. venind să prezideze conferinţa de pace din Paris.

Şi foiuşt nu aceasta nepotri­vire de idei şi sentimente l-au scos de pe arena luptelor, întu- necându-i strălucirea de-o clipă. A fost răutatea omenească, au fost interesele politice ale în­vingătorilor şi interesele mes*

j- chine ale mare! finanţe, ale L trusturilor şi îmbogăţiţilor de răz- 1/ boiu din toate firile, ca plănu­i a rile lui Wilson să fie zădărni- \ clte şi influinta iui redusă.[ Popularitatea lui W ison a

fost zdruncinată îo America de „prietenii libertăţi şi democra­ţiei" cati revoitaţ' de »autocraţia wilson ană* au început cea mai scandaloasă campanie de ca- lomniare, atnnci când el nu pu tea părăsi conferioţa ce pa e şi nu le putea râsponde. Aceşti •prieteni ai democraţiei" nu e- rau fosă decât agenţii d p o na* fiei secrete de<a Paris şi Londra şi reprezentanţii marei finanţe, cart pregăteau răsturnarea iuj Wilson şi calea vitorolai pre­şedinte republican Hsrdiog.

Wiison soseşte pe neaşteptate ia Washington, la contact ca reprezentanţii cabanei, modifică proiectul original al »Covenan* tului", face un expozeu al celor discutate la confernţa de pate şt le cere pă erea asupra tutu­ror chestiunilor, crezând că prin aceasta va împiedeca formarea unui bloc opozitionist despre care se vorbea deschis. Firul campaniei de subminare e reluat însă de presa perisiană «i lon­doneză ostilă principiilor w.iso- uiene, vestind prin ediţii spec ale

t Washingtonul nu »probă ' punctul de vedere al lui W.ison

nici cu privire la condei le de pace, nici cu privire la Societa-

* tea Nafiunilor.Reîntors la Paris, Wilson e

primit cu răceai?, în curâui de­vine obiectul criticilor populare şi dincolo şi dincoace de Atlan­tic şi îşi sfârşeşte car,era de

apostol împăciuitor al Europei prin a fi ridiculizat.

Parlamentul din Washington dop* îndelurgateşi vehementedis- cuţil.ratifică tratatul de pace dela Paris dar nu ia ia cunoştinţă în* fiioţirea L*geî Naţiunilor ti nu adm te desbaterea statuteior ei.

Wilson se adresează atun i Naţiunei, mai întâi printr'un ma­nifest, apoi printr’o serie de ar­ticole şi pe urmă pune în miş care aparatul unei campanii de propagandă în stil mare. El însuşi porneşte la drum cu un iren special pentru a ţine câ teva discursuri în oraşele mai mari şi mei ales !n oraşele din vest, unde mulţimea era mai puţin orientată asupra rostului Societăţii Naţiunilor.

Un atac de pareilzfe a cree* rului îl sileşte însă să se în­toarcă la Washington, mai înainte dea-şi fi terminat turneul şi cu aceasta se închee definitiv ac­tivitatea politică, plină de sbu- ciumări şi sforţări supra-ome- neşţi, a celui mai idealist om .* al veacului nostru.

Dacă astăzi »Covenantui* lui — care avea sâ însemne pacea definitivă dintre naţiuni şi înfră­ţirea tuturor popoarelor într o singură şi mere familie a uma­nităţii — s’a redus nici măcar la o Societate a tuturor popoa­relor ci la o simpla Ligă a unui număr restrâns de naţiuni, con­dusă de marile puteri, cum au fost conduse totdeauna toate alianţele politice din trecui — omenirea totuşi va înţelege cândva, cât de târziu, că meni­rea ei e alta decât să trăiască îh vecinice duşmanii şi răz­boiri şi, întorcându-se la »Co­venantui" iui Wiison, va reînvia şi amintirea lui creând din ea imagina celui mai slăvit idol.

L Podea.

Politico de acaparare liberala— 0 decimaţi« a Partidului naţional. —

Camera a început Luni dis­cuţia proiectului d<: lege privi­tor la înfiinţarea fabricai de ex­plozibile în Făgăraş, prima lege menită să acapareze viaţa eco­nomică a Statului în favoarea finanţei liberale. In cursul des- baterei d-1 dep. S eoer Dan a dat cetire următoarei declaraţii, în care se f xează punctul de vedere al Partidului Naţional faţă de politica liberală de a- caparare:

»La toate ocaziile, Partidul netonal român a manifestat convingerea sa că interesele apărărei naţionale trebue să pri­meze ori ce eiiă pr< ocupare, în perioada de consolidare a unirii.

Întemeierea unei industrii in­digene, pentru fabricarea de arme, muniţii şi echipamente, era şi este deci o necesitate naţională, căci fără de această Industrie, independenta rol ti ca şi economică a unui st it nu este deplină. „ $

Legea de f ţă este de abia un început de realizare a pro­blemelor de apărare naţională. Uu început primejdios şi de- zdstros insa din toate punctele de vedere.

Deoparte f .bricarea explosi- bilelor se as gură pentru finanţa partidului libera», care reprezin­tă interesele eticei bancare. Ast­fel fabricarea txplosibilelor de­vine nu un monopol de stat, cum ar trebui să fie, ci un mo­nopol de part>d. Date fiind a- petiturite nesăţioase ale acestui partid şi cunoscute fiind inflaen lele ce interesaţii la industriile de raz boiu pot să exercite e- supra politicei p ciiice sau pro­vocatoare a statului, — Partidul naţional român crt*de că ţara va înţelege pe deplin primejdia ce rezuliâ din faptul că fabrica­

rea explosiveîor este': în J stăpâ­nirea unui partid politic. ^

De altă parte procedeul gu­vernului de a modifica legi şi contracte votate de un parla­ment, prin legi şi contracte votate de alt parlament, !a cari se mai adaogă şi presiunile cinice asupra celei­lalte părţi contractante, — esie un procedeu care are drept urmare stânjeiurea Iniţiativei şl a muncii productive întăuntrul ţărj şi copromiterea prestigiului nostru în relaţiile internaţionale, tocmai în perioda când statut român ţine să apeleze la con ciirsui capitalului extern pentru opera de refacere şi de înflo­rire.

Proîctul de faţa abrogând o lege contractuală existentă şi nerespectând drepturi câştigate, Partidul naţional crede de da­toria sa să declare solemn că ve­nind ia cârma statului nu va r&tifica aceasta lege votată de Adunări inexistente împotriva tuturor intereselor naţionale şi a principiilor juridice.

Partidul naţional va rezolvi chestiunea aşa cum pretind in­teresele adevărate ale tăref, res- peciâudu-se principiu1, că nu particularii, ci însuşi statul tre­bue să fie participantul ce! mai însemnat în monopoluri*.

Un nou pod peste Dou&rtO telegramă dia Sofia anunţă

câ ziarele de acolo spune că disc< ţiunhe in jarul cousira ni unui pod peste Dunăre care să lege România cu Baigaria an fost reinate.

Realizarea acestui proect este snsţ notă de două mari poteri aliate cari proiectează acest pod aproape de Rascink.

Holul lui WilSOUin războiul mondial

In timpul războiului european, dela deschiderea ostilităţilor şi până cănd s'a produs torpilarea vaporului »Lusitania" de un submarin german (1915), poli­tica iui Wilson a fost miste­rioasă. Nu se ştia ce urmă­reşte prezidentul: intervenţia ar mată, sau arbitrajul în favoarea unei păci şchioape?

Când germanii au torpilat va­porul »Lusitania", îp plin ocean, opinia publică americană a vi­brat de indignare.

Preşedintele Wilson trebuia să la o atitudine, faţă de crima germanilor.

Trimisul împăratului Germa­niei, Dernburg, a căutat să ob­ţină un compromis diplomatic în sensul următor: pe lângă nota de protestare ce urma sâ o adreseze Suveranul din Washington, celui din Berlin, a- celaş guvern să trimeată ţo no* ta de protestare împotriva mă­surilor maritime luate de Anglia

| pentru controlul comerţului sta* | teior neutre. Tema supusă lui 1 Wilson a fost următoarea: »An­

glia n’ar fi pierdut »Lusitania* şi deci n’ar fi provocat moartea cetăţenilor americani şi a celor* laiţi cetăţeni neutri, dacă liber­tatea navigjţiunii ar fi fost de­săvârşită şi consimţită de ea comerţului Statelor nebelige­rante*.

Dacă Wilson ar fi adoptat a- ceastă teză şi cele două note diplomatice ar fi pornit In ace- laş timp, ia Londra şi Berlin, trimisul special german, Dern­burg, obţinea compromisul.

In cazul acesta poziţia lui Wilson ar fi fost grav compro­misă.

Cu toate stăruinţele depuse de Biyan, preşedintele Wilson a refuzat să tnmeatâ o notă de protestare Aug iv i şi astfel nu mai nota adr^s^tâ Germaniei a pornit dela Washington.

Din ziua aceea s a precizat

. întru câtva atitudinea Stelelor- I Uaite faţă de războiul european, i G rmanid a înţeles abia atunci, j care e adevăratul spirit al po­

porului american.Politica preşedintelui Wilson,

în epoca neutralităţii Statelor- Unite se poate rezuma în ur­mătoarele Idei:

»Arbitru, atâta timp cât vot vrea; neutru, atât cât va trebui; furnizor, atât cât se va putea".

Când s’a dat pe faţă mane­vrele g rmane în Statele-Unite, cu scopui de a corupe mai mul­te personalităţi politice şi fi­nanciare şi de a controla toate principalele uzine de tunuri şi muniţiuni, guvernul american, după indicaţiiie date de preşe­dintele Woodrow Wilson, a luai imediat măsurile dictate de îm­prejurări, aplicând legea Sheer- man, care interzice unele trus­turi. Intervenţia Statelor* Unite în război a fost salutată cu entu- siasm de aliaţi şi dacă ea n'a putut avea o importanţă prea mare militară, în schimb a a- vut o influenţa morală covârşi­toare. Războiul a fost scurtat şi armistiţiul s’a putut încheea în Noenmie 1918.

I.Partidu! naţional la moartea lui Wiison

Cu prilejul morţii fostului pre­şedinte al Stiteior-Uaite Woo­drow Wilson s-au prezentat la legiţit StateiorUatie din Bucu- reiti, îa numele Partidului na* ţionsl român, d*2 dr. luiin Mania pretedintele oartidului cu d-f dr. Ştefan C. Pop,dr Alexandru Vâ?da* Voevod $i Mihii Pop o viei.

D-i ministru al Americei fiind absent, deiegaţ>a a fost primită de către d-i Lavrence Dennis.

D l falia Mscia a exprimat toată recunoştinţa faţă de me­moria fostului preşedinte &i Sta­telor-Uoi te. In momentele de cea mai grea in cercare a nea­mului românesc mesijele wjiso- oieoe, cari cuprindeau ideia li­bertăţii naţionale, au dat încre­dere şi putere de rezistenţa par­tidului m ţonal în Transilvania şi Banat,pentruca pe baza princi­piului de autodeterminare să poată înfăptui unirea tstnror ro­mânilor prin hotărîre* dela Alba- iuiia. Totodată d*l Mania a de­clarat că memoria marelui de­funct va fi păstrată cu pietate în Transilvania şi Bănit din ge­neraţie îa generaţie.

D 1 însărcinat de afaceri af Americei a mulţumit, promiţând că va comunica această măgu­litoare atenţiune guvernului său.

Rezultatele vizitei Cancelarului Austriei.

st

Comunicatul ministerului [de externe.

In arma schimbului de vederi care a avut loc între Monsegnio- rol Seipel şi d. Grunberger, Bră- tianu şl Duca, s-a constatat că relaţiunile intre Anstrta şt Ro­mânia, dictate de o comunitate de interese politice şi economice; sunt dintre cele mai amicale.

De o porte şi de alta s-a ma­nifestat dorinţa de a strânge şi mai mult pe viitor aceste reia» ţiuni.

Cu această ocazie s a proce­dat la semnarea unul aranja­ment comercial pe baza clauzei naţinnei celei mal favorizate ff s-a parafat textul convenţiunilor de extrădare şi asistenţă judi­ciari, cari eran in studia între cefe două ţărf.

In fine s’a convenit să se nu­mească în curând o comisiune mixtă, în scopul de a regula în- tr’un spirit amical diferitele ches- tinni pendinte între cele două state.

In programul acestor nego­ciaţi uni vor figura următoarele principale chestiuni: reglementa­rea acordurilor financiare, creanţe şl datorit, fonduri, funda ţi uni, societăţi de asigurare etc., regle­mentarea chestiunilor privitoare Ia drumul de fer, chestiunile va­goanelor particulare, schimbul obiectelor de artă, chestfanea paşapoartelor, pensiunilor, schim­bul mărfurilor, in special ches­tiunea vitelor, „forf&it" asupra restitu|liIor etc.

Această conferinţă se va în­truni la Vtena.

GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 14 *Pagina’ 2■■■■' " ... miii» —— —

Liceul din GheorgheniPrimim următoarea scrisoare:Nu departe de izvorul Mure­

şului, într’un finut locuit cu o mas să compactă de Secui, se află orăşelul de munte Gheor- flheni, cu un edificiu minunat de liceu, unde funcţionează pe lângă cele opt clase maghiare şi patru clase române, in frunte cu directorul maghiar domnul dr. Géza Szöcs.

Fostul domn profesor pe Tre­muri, domnul Szöcs se vede că nu s'a îndestulat cu semnul de dinstincfie deosebită din partea Românilor de a fi numit direc­tor la acest liceu. Se gândeşte una bună şi în cursul verii din 1925 păşeşte ca candidat de senator. Se înţeleg?, reuşeşte zdrobind puzderii pe contracan­didatul naţiunii dânsului aşa după cum se ştie de prin Jurnale, după reţeta prescrisă de sus.

Lumea însă nu 8*a prea ară­ta! entuziasmată de numirea dân sulul de senator. Din contră in­dignată şi scandalizată de cute­zanţa lui şi de sfidarea libertă­ţii şi a dreptului, îl priveşte ca pe un duşman al intereselor ce pretinde a le servi.

Dar să vedem cum se mani­festă activitatea sa acuma în dubla ipostază de senator di­rector. Intâiu începe a ameninţa cu procese de presă orice su­flare ce 1-se pare că l’ar atinge, şi in scopul acesta roagă pe profesorul român A. dela acest liceu ca să-t traducă pe româ­neşte din jurnalele ungureşti orişice nu-i convenea domnului senator director. Încep denun­ţurile în contra acelor profésori cari I se par că nu vroesc să se prea încălzească de reuşita dânsului. Se laudă că are cu­noştinţe vaste cu politician! de toate categoriile şi că cine nu va fi în graţia lui, praf şi puz­derie va fi de dânsul ca şi de contracandidatul său. Dar are dânsul şi prieten! şi binevoitori la acest liceu între membrii cor­pului profesoral toţi aleşi pe sprânceană, numai cât puţin cam deochiaţi.

Precum am amintit, alăturea de clasele ungureşti funcţionea­ză aici şi patru clase româneşti cu trei profesori români, dintre cari doi sunt învăţători detaşaţi. Unul cu un nume neaoş sună tor ungureşte care numai în 1919 începe să înveţe româneşte, dar după cum se cam vede nu prea poate face mare ispravă rupân- du şi limba în exprimarea cin­stită a cuvintelor româneşti, ce­tind şi acuma mai bucuros cărţi de literatură maghiară decât româneşti şi cf*re domn numai după 1919 îşi face cursurile de învăţător, şi acest domn a fost onorat din partea diui director Szöcs cu predarea matematicei geografiei şi a istoriei îa cla­sele româneşti. Sărac spirit ro­mânesc şi dragoste de patrie insuflate viitorilor apărători şi conducători ei neamului! Al doilea profesor aplicat e tot un institutor detaşat care e încre­dinţat din partea domnului se­nator cu predarea fizicei, isto­riei şi limbii române la acest Uceu Se vede că pentru dom­nul senator-director faptul că cineva posede calitatea, noro­cul şi abilitatea de a se şti a- comoda împrejurărilor schim­bate, isteţimea de a şt! trimite In decursul campaniei electo­rale pentru alegerea de senator a dânsului aderenţe smulse dela popor precum şi arta controlS- tII voturilor alegătorilor sau in­spiraţia că cineva îa timpul o» primării maghiare a avut ideea fericitoare de a studia numai ia unguri a servi numai intere­sele ungureşti fiind trădător de neam, pentru dânsul constitue un titlu de vrednicie şl prefe­rinţă faţă cu alt profesor care întreagă viaţa lui şi-a dedicat o numai dragostei şi intereselor neamului.

Ai treilea profesor român sin­gur ui diplomat ş\ titaiar, de lim­

b i română şl franceză, care şl tn timpul ere! streine a dat do­vadă despre credinţa sa neclin­tită în destinul neamului servind cn «boegiţ’e şi însufleţire Idea* laiul nostru sfânt prin şcoală şi presa noastră de aicea, suferind tot felni de împilări din partea atotpnternicllor stâpânitori de o- dinfoară, profesoral Abaşeana, în urma programei de îndepli­nit pe csre şi-a ştab lit o dom­nul Szöcs ca dîrector-senator, va fi iu ci doilea loc de exrcu- tat. Şi iată cum începe: dupâce în faţă, în anul trecut şcolar îl încarcă cn Unde şi promisiuni amintinda-i că prin dragostea şi zelni dânsa ml poate deveni ori

$ şi când director al acestui liceu, dacă va şti să fie mii „circum­spect" şi să se adapte împreju­rărilor după alegeri, deodată în plină confereoţă la o observaţie ia chestia elevilor săraci români îi răspnnde, ieşit din fire, că după jurnalele „Patria*, „Gazeta Transilvaniei*, „Albina“, „Alba- Inlia* şi „Uairea* ale d lui Aba- şeanu nu ne putem iua. Aitâ dată îi ameninţă că sau el sau profesorul Abaşeana va trebui să părăsească acest liceu, şi iarâş, la îacepntul anului şcolar când a trebuit s i se consulte asupra unor afaceri şcolare de mare interes pentru liceu, d-1 dr. Szöcs li îndrnmâ să se con­sulte cu Reverendismnl ca­nonic Görög contracandidatul d-sale, iar pe elevii care voiau a se înicrie la acest liceu, ii îndruma să se înscrie la d-1 Görög. Se face alegerea de

Genepa, Ianuarie 1924.In numeroase ţări îndemni za­

rea lipsiţilor de lucru a fost considerată pentru prima oară ca o necesitate de ordin public în timpul crizelor de şomaj care s*au produs Sa începutul războ­iului ş! după armistiţiu.

In acest timp, în mai multe ţări în care esigurarea-şomaj nu exista sau exista în dm te Insuficiente, guvernele au Insti­tuit servicii importante de elo­cuţiune pentru muncitorii lip­siţi de lucru, servicii alimentate numai din fondurile publice, dis­tincte de serviciile de asistenţă pentru săraci şi fundate pe i- deia de indemnizare.

De la armistiţiu încoace, in­stituţiile de asigurare în contra şomajului propriu zise şi.au re­luat treptat importanţa An ţările în care existau deja şi institu­ţii de acest gen au fost fundate In ţările noi.

In Marea Britanie şi în Ir­landa, asigurarea obligatorie a fost aplicată tuturor profesiuni­lor (adică 12 milioane de mun­citori) afară de agriculturi şi serviciile domestice. Asigurarea obligatorie îa contra şomajului a fost instituită în [Austria şi în Italia, şi proiectată în Germa­nia.

Ceeace este Izbitor în majo­ritatea ţărilor unde există asl- gurarea-şomaj, este că au fost luate măsuri complimentare dată fiind enormitatea şomajului ca­re a rezultat: din criza de la 1921 încoace, pentru a acoperi insuficienţa prestaţiunilor pre­văzute de instituţiile de asigu­rare. Aceste măsuri sunt cunos­cute sub numele de „unconve- nanted benefîts“ în Anglia, fon­dul de criză îa Belgia tic. ,.

De câteva luni se par 3 că a început o fază nouă. Sfârşitul crizei de şomai în unele ţări şi atenuarea sa în altele, pre­cum şi desvoltarea unei politici generale de restricţii a chdtue- iilor publice, au determinat «n

membri? In comitetul şcolar din partea corpotai profesorii. Re- zaitataf: aleşi profesori ungari şf institutorul detaşat şi admi­nistratorul internatului amintit mal sas.

Se creiază cu % ianuarie 1924 postai de sab-secretar Cine e namit? Iirăf institutorul detaşat care ’este şi administratorul in­ternatului iar profesorul Abu şeanu care în tot decursul anu­lui şcolar 1923 a luat şi redac­tat lungile procese verbale în limba română până tnNoemvrie 1923, care a tradus şi multe ade de ale d-lni director îa ro mâneşte, nu este învrednicit a fi introdus în afacerile acestni liceu. Toate să se facă fără con­trol.

Iată principiul dânsului. Se împart orele, profesorul titular primeşte ore de română la cla- scle”româneşti II. şi iii-a; clasa I-a şi a IV a sunt date d-iui in­stitutor detaşat, iar profesorul titular de limba româaă e silit sâ predea higiena in locul sta­diului pentru care e cvalitjcat şi numit la acest liceu. Şi a- ceasta o face d-1 director în mod duşmănos şi ostentativ faţă de profesoral Albuşetna, căci după zisa dâisuin: spiritele a- cama şi aşa sunt destul de o- cupate, ca să mai dea etnevi atenţie chestiilor şcolare.

Dar să fia scurt, căci îa cu­rând şi aşa vor ieşi ia iveală toate laudele şi ameninţările precara şl vitejiile d-lai Director. Deocamdată chest a dâasu ui se discută în Ministerul Instrucţiu­nii şi ia parchetul din Miercurea- Cine. Cor.

internaţional al munco!. —efort pentru revenirea la funcţia normală a instituţiilor de asigu­rare prin redu^rea sau supri­marea intervenţiei complimen­tare a Statului.

Io numărul din Decemvrie al Revistei internaţionale o Muncii publicate de Biroul internaţio­nal al Muncii din Genova, se găseşte o expunere a mişcării care s’a produs de curând {în acest domeniu în diferite ţări.

Biroul internaţional al Muncii a primit din partea guvernului Uniunii sud africane o comuni­care prin care este informat că această ţară a ratificat p oiectul de convenţie internaţională pentru măsuri în contra şoma­jului, care a fost adoptat In pri­ma sesiune a Conferinţei inter­naţionale Muncii (Washington 1919).

Cu această ratificare, numă­rul ţărilor care au admis a- ceestă importantă convenţie, se ridică la 15 şi anume: Aaglia. Bulgaria, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Japonia, Norvegia, Românie, Spania, Suedia şl Uaiuuea sud- africană.

Clauza cea mai importantă a acestei convenţii este aceea In virtutea căreia fie-care statoare ratifică se obligă să înfiinţeze un sistem de biurour! publice de plasare gratuită, aşezate sub controlul unei autorităţei cen­trale. Pentru tot ceea-ce priveş­te funcţionarea acestor birouri, vor fi numite şi consultate co­mitete care urmează sâ cuprindă reprezentanţi de-ai patronilor şi de-ai muncitorilor.

Când vor coexista birouri de plasare publice şi*private, se vor lua măsuri de coordonare a ac­tivităţii lor pe baza unui pian naţional. Pe de aitâ parte, func­ţionarea diferitelor sisteme na­ţionale va fi coordonată de Bi­roul internaţional al Muncii în înţelegere cu ţările interesate.

Tratative rom âno- jugoslave

Guvernul român a primit zi­lele acestea din partea celui Iu­goslav o notă, prin care îşi ex­primă dorinţa ca tratativele pen­tru stabilirea principiului de re­ciprocitate între cele două state, în ce priveşte şcoala şi biserica să fie reluate.

Guvernul Iugoslav cere ca a- ceste tratative să se ţină laB?I- grad.

Guvernul român acceptând pro­punerea a decis trimiterea comi- siunei române să <a contact cu cea iugoslavă la Belgrad.

D»i I. G. Duca, ministrul de externe, a convocat într’o con­sfătuire Ia minister pe membrii comisiunei spre a primi indica* ţiunile necesare.

Consilierul m nisteruîui de In­struite d-1 Petre ionescu, care avea o însărcinare ia Tim şoara, a fost chamat telegrafic pentru a participa la această consfă­tuire.

Ziua începere! tratativelor va fi adusă ia cunoştinţa comisiunei române de către d-1 Duca.

Veşti dur MaramaresCu nr. 1621 s*a pornit anche­

ta contra gazdelor de munte din Petrov.% sprijinite de ad­ministraţia liberală la munţii daţi în arenda forţată corn anei cari au jefuit populaţia cu peste 100,000 lei. Când v’a urm » ancheta şi în Borşa?

♦ •«Tribuna liberă“ din Safu-Ma-

re s’a mutat la Sighet şt şl«a schimbat numele în „Tribuna Poporului*. Era mai potrivit nu­mele de „Tribuna Frontierei*, căci atunci nu se profana un nume de gazetă cu un frumos trecut româaesc. intenţiunile „Tr. P*. nu sunt de tot clare, deşi lupta sa de purificare e lăudabilă şl, cât se pare, urmea­ză intenţiunile politice ale pre- fecturei Sighet. De aceea ne pu­tem aştepta şi la surprinderi, ceeace ar discredita dreptul de existentă al gazetei »

• *Specula cu mărcile a restur-

nat „Banca Marmeţiei* condusă de M^uriţiu Paszternák. Parşi­vele neacoperite sunt de 4,000000 lei. La perdere participă, durere, şt fondurile publice judeţene şi orăşeneşti.

*• •Noul buget ne promite pe

toamnă des hiderea şcoalei de pomicultură din Băeicoiul M jre. Păcat de timpul pierdut. In S i­ghet funcţionează şcoala de pă­zitori de vânat prevăzută de co­dul silvic, cu 12 elevi. Mai sunt 18 burse vacante.

*• *Şcoaiete de ţesatorie ale d-nei

Ion Bfirle şi domnişoarelor Kovács şi-au câştigat reputaţie bună şi în Cehoslovacia fără nici un ajutor pubiie şi prospe- reaza frumos graţie solidităţii executărilor şi motivelor noas tre frumoase. In Vişeul de sus cultivă arta ţesutului d-nele Dr. A. Szabó şi dr L Dan, cari sunt pe cale a se desvolto.

Face mult sânge rău reglo nallsmul căutat at guvernului, care acordă spor de leafă nu­mai celor din vechiul regat, chiar când sunt simpli dascăli supli« nitort profesori făcuţi la iuţeală.

C oresp,

Fabrică ds băjiun de rute şi toiletă din Bucureşti caută mais- ter de prima c asă. A se adresa la Fabrica de săpun şi parfume- rie, Calea Oudeşti 141.177 2 - 2

Db docniMit al y n » tf .

Recunoaştereaguvernului rus

— Textul Bete! britanice către Mascota. —

Nota> ranaisft gavomulm iovi etic. do reprezentantul britanic la Mesoova, 4-1 Hodgson, ari următorul eeaţiaut;

„Am onoare sâ comunic Excelenţei Voastre, din ordinul guvernului meu, că el recu­noaşte Uniunea republicelor so­cialiste sovie tice ca stăoânitoare „de jure" pe teritoriile vechiului imperiu rus, cari recunosc au­toritatea sa. Pentru a stabili condiţiunile normale ale unor relaţii complect amicale şi ale unor depline raporturi econo­mice, e nevoie de încheierea unui acord practic definitiv asu­pra unei multitudini de ches­tiuni din cari unele nu sunt în legătură directă cu chestia re- cunoaşterei. pe când altele sunt strâns legate de ea* Din a- ceastâ din urmă categorie face parte chestia tratatelor exis­tente.

Guvernul Maiestăţei Sale de­clară că recunoaşterea guver­nului sovietic în Rusia, conform principiului inlernaţional, repune în mod automatic în vigoare toate tratatele încheiate între cele două ţări, , şi pe cele în cheiate în inie de revoluţia ru­sească. Sunt exceptate numai acele cari au fost denunţate sau cari au fost legal anulate în alt mod. Este în avantajul ambelor ţări ca să se ia po­ziţie relativ la aceste tratate simultan cu recunoaşterea.

Nu sunt în legătură cu re­cunoaşterea, din punct de ve- nere tehnic, dar sunt bine în- ţeles de cea mai mare impor­tanţă, problemele regulărei cre­anţelor reciproce existente ale guvernului şi ale cetăţenilor din cele două ţări precum şi pro- blema restabilire! ere ditului rus* Deasemenea este clar că nu poate fi vorba de restabilirea deplină a relaţiilor amicale, până când cele două părţi nu se vor obliga să suprime pro­paganda contra intereselor oe- ceilaHe părţi sau în favoarea unei răsturnări directe a insti­tuţiilor sale.

in aceste conditiuni, guver­nul Maiestăţii Sale în vită gu­vernul rusesc să delege cât mai curând posibil un reprezentant investit cu depline puteri pentru tratarea acestor chestiuni şi pentru stabilirea condiţiunifor prealabile ale unui acord com­plect care să reguleze toate chestiunile în suspensie Intre cele două ţări. Până la numirea unui ambasador, mi s’a încre­dinţat mie postul unui însărci­nat de afaceri şi am ordin să declar că guvernul Majestăţei Sale ar fi tot atât de bucuros să primească un însărcinat de afaceri rus care să reprezinte guvernul uniunei la curtea din St. James.

Expozil/e rom ân ească tn C le - oeland. Cetim în ziarul „Ame­rica *: D-şoarele Stan, cari in a- vot o expoziţie de cusături ro­mâneşti la Detrot, &u venit la Cleveland ca scopul să expună şi aici obiectele ce le-an adnt din Românii. In cadrai pe« petrecere! societăţii „Carpatina", an expus câceva din broderii şi obiecte pirogravate, cari an plăcnt publicului. Precara sun­tem informaţi) d*nea)or au in­tenţia să ^popularizeze arta ro­mânească între americani. Ia a- cest scop au luat contact ea conducătoarele iasîitaţi lor de educaţie ale inrgranţilor.

l i n V ^ I tT â P P 1 moară sis- l l u V a l i L â i U tematică cuaburi în plină funcţiune cu 4 * j cilindri, 1 garnitură, maşină de ţ treeralf6cu aburi No. 6.J

A p droi Szooo178 2 - 3 I p a t a.

ŞOMAJULAsigurarea. — Noi sisteme propuse în dife­rite ţări.— Măsurile în contra şomajului.

— Commlcatnl Biroului

OAZETA TRANSILVANIE! Nr. H - ito4Pa g ina 5Un episod dramatiedin suferinţele românilor ardeleni

— în legătură cu m onseniorul Sei- pel — actualul can celar al Austriei.

Prin uneltirile spionilor un- guri în vremea războiului mon­dial, fuseseră condamnaţi la moarte prin ştreang nouă ro­mâni, — grafie naivităfii tot a unui român: Dávid Pop — şi anume: farmacistul Pop din din Alba Iulia, avocatul Zsharie Muntean, Pomptliu Dan pe vre* mea aceea învSfător în Zârneşti, Spirt don Boita, preoţii Nan, Brftn- eoveanu, bătrânul Zosim Butna- rlu (amicul nostru Moş Corbu) şi Românului Cristolovean. Tofi erau acuzaţi de spionaj şi că­zuseră în Cursa pe cere agen­tul Meu d el Râfael din Braşov {un sas) prin Dávid Pop li-o întinseseră. Cei opt români ere- zuseră că fac spionaj peniru România. Condamnarea lor fu­sese pronunţată. Recursul res­pins. Rămăsese grafierea Suve­ranului.

Apărătorul lor, avocatul Er­délyi, — unul dintre bunii ro­mâni cari puneau sufletul lor în apărarea celor acuzaţi pentru #ădâre de patrie de spionii un­guri, veni ia Vienn şi se adre- să dlui dr. Vaida, care pe vre­mea acea Ibcra înlr’un spital.

Situaţia era extrem de grea. .Asupra întregei monarhii dom­nea o astfel de teroare, încât nimeni nu îndrăsnea să puie mn cuvânt bun pentru nişte »tră­dători" şi »spioni*. Trebuia găj sît un personaj influent cere sa accepte să facă o Inter/enfie. Pentru găsirea acelui personaj, d. dr. Vaida s'a gândit să se consulte cu d. dr. Funder, di rectorul ziarului »Reichspost*, in termeni buni cu sferile înalte.

D. Dr. Funder, aflând despre ce e vorba, s’a arătat foarte sceptic.

— Nimeni nu va îndrăzni să iiitervie, aceasta este convin­gerea mea, bazată pe experien­ţe în astfel de cazuri, spuse d*89.

După multă gândire, d. dr. Frender a spus celor doi vizi­tatori :

— Ducefl-vă Ia »Pater Seipel*, poate că el să vă facă ceva.

D. dr. Vafda deşi în legătură cu cele mai multe cercuri poli­tice din Vtena, nu auzise încă acest nume.

Şi d. dr. Funder i-a explicat că este un preot savant, care frăeşte retras, n’are nici o am­biţie lumească, nu aspiră la ni­mic, dar e&te foarte des consul­tat de partidul creşti n-social şi este foarte stimat şi respectat la curte.

*• *Cu o recomandare din par­

tea d lui Funder, d nil Vaida şi Brdelpi s’au prezentat, la părin- fcle Seipel, care locuia la mâ- a ist rea dia Alserstraase. L’au găsit acolo, ocupând două o dăite modeste« tai cari intrai de a dreptul dUtr’ua gang întu­necos şi reee.

Partalele Seipel i-a ascultat cu atenţie şl apoi a spus:

— Orea lucra. Fie-care se teme s i nu-şi piardă cariera, dacă a »ajuns* sau se teme a i n’o pericliteze, dacă aspiră la • carieră. Nu şliu pe nimeni cari s*ar încumeta să intervie flnlr'o astfel de chestie.

Iar după câtva timp, simplul preot şi profesor de atuncea s ’a hotărât.

— La urma urmelor, mie nici ■u roi se poate da nimic, nici nu mi se poate lua nimic. Am să mă duc chiar eu la împă­ratul ! O audienţă la împăratul nu era jucărie în vechee mo­narhie. Dacă părintele Seipel ar II cerut o audientă In acest scop, de sigur că n’ar f i , fost primit-

Dar se întâmplase că, cu pu­tină vreme mai înainte avusese loc un congres catolic în El­veţia, la care participase şt pă­rintele Seipel. Cum pe acea vreme un astfel de congres avea mare Importantă, era ne­cesar ca delegatul austriac să facă un raport verbal direct îm­păratului.

. De aceea, părintele Seipel s’a hotărât să ceară o audientă pentru a-şl face raportul, cu in­tenţia ca, cu acea ocazie, să expuie şi chestia celor nouă condamnaţi la moarte, cerând graţierea lor.

— Am să spnn împăratnlni, aicea el, că chiar ducă «unt vi­novaţi, raţiune3 de &tat cere să no fie spânzurat! nişte preoţi cu atât mai mult că s’a lucrat ca agenţi provocatori, cela ce e o ruşine şi o Infamie.

Dir dacă s nevinovaţi? Un astfel de asasinat judiciar (»J is- tizmord*) no trebu'e să se În­tâmple*.

Chiar în ziua aceia d-1 dr. Vaida a tradus ia limba germană Întregul dosa^, pe csre Fa pre­dat păr^tetui Seipel.

Peste câteva zile a avut Ioc audienta.

Vizitat dio nou de d-1 dr. Vaida, actualul cancelaria spui c'a trebuit să promită împăr&ta lui că nu va vorbi nîmăaul de­spre decâtani audientei.

Impresia lui a foit insă că graţierea va veni. Apoi a cerat d-loi Vaida câteva nume de per- roane cari ar putea fi reco­mandate împăratului spre a îi îniărekate să citească dosarul şi să facă un raport.

A fost recomandat baronul Bîck pretorul militar, Premin- ger, crlg nar din Cernăuţi şi care se bucura de trecere ia împă­iat u', profesorul Isopcscul Gre­cul, specialist în dreptul penii militar şl a’ţi do?.

Ce s'a petrecut după aceia nu se ştie. Fapt e c ă executa­rea r ia avut toc şi c â în toam ­na anului 1918 cei nouă con­damnaţi au fo s t grath fi.

Ei mai trăfsc şi astăzi şi se gândesc la anii de temniţă, câod din moment în rac m? ai ie aş­tep t» să vadă venind călăul spre a-şl lua victimele...

Nîcunoscutul Seipel de atunci este astăzi cancelarul republic?! aastriaee, ^Comunicate de d-1 A. Vaida-Voevo 1 ziaruluiNAd.evâm&l*

M m traiiiRevista Internaţională a Mun­

cii publică în ’numărul său din Decembrie 1923 o statistică, din care reiese o urcare generală a preturilor în toată lumea.

După aceste cifre, preţurile engros arată o tendinţă mai mult sau mal puţin marcată spre urcare, în majoritatea ţărilor, care pot fi împărţite, sub acest raport, în două grupe. Primul grup: Germania, Rssia şi Polo­nia unde mişc«rea se afirmă în mod constant de mai multe luni, în urma situaţiei economice ge­nerale, şi a deprecierii s:himbn- lui. Al do tea grup e format da Spania, St&teie-Uuite, Iud a, Nor* vegia, Ţările de jos şi Nou* Zelandâ. Ia aceste târî, preţurile nu arată o urcare sensibilă ci prezintă simple flcdcaţiunl.

In Germania preturi? en gros continuă aâ se ridice fără întrerupere, ia tmpal din urmă a’« observat chiar o urcare su­perioară cursului dolarului, aşa că pentru un mare număr de produse manufacturate preţurile sunt in prezent mal rid cate în Germania decât pe piaţa mon­dială.

După indiciile date de »Frank­furter Zeitang* vtloarea-aor a

| articolelor din grupul mineral a atins, ia începutul Iul Octombrie îndoitul aceleia de îsaiute de râzboju, fliar acrea a textilelor era odată şi V* mai ridicată.

Numai preţui alimentelor este încă Inferior aceluia de pe piaţa mondială.

In ceeace priveşte pre;nriie de detaliu se înregistrează o ur­care pronunţată în Germania, îa Rusia şi în Polonia, precum şi In Austria şi în Ungaria. In Belgia, în Franţa, In Finlanda şt iu Italia, în Murea Britanic şi în Statele Unite se manifestă o U|Oirâ uresre, pe când preţurile râmân stabilite io Africa de Bud şi în Spania şi sunt în scădere îu Egipt, în Norvfg a ş< în Lu­xemburg.

Cu privre ia Germania, ob­servaţiile de mii sus se apSică şi la costul v eţii, de oarece fîuc- tustiuniie preţurilor en g o s se repercută asupra preţurilor de deuiîu in mai puţin de o săp­tămână.

Preţurile rămân ferme îa ţă­rile de peste mare: in Canada, în Statele U ai te, în Africa de Sad, în Australia şi în Noua Zeeiandâ. Se observă totuşi o tendinţă de scădere îa Australia şi de urcare în Noua Zeeiandă; aceasta din urmă este datorită probabil creţterel preţului cărnii importate dia Australia.

Filmul R eg in ei:„Crinul vieţii*.

Publicul din Ardeal se pre­găteşte să admire la Cinemato­graf filmul Reginei noastre: »Cri­nul bieţii*.

»Sindicatul Presei Române din Ardeal“ a primit în conce­siune acest film pentru a-1 re­prezenta In centrele ardeleneşti, în beneficiul »Căminului Presei*.

Ce este acest film ? Ne*o spune literatul francez J. 1. Crozo, în ziarul parizian »Co­media*:

»Viziuni ce nu se pot u ita! Materializare a nerealului, ne* realitate a planurilor, a fondu­rilor» minune a fenomenelor. Cât sunt de fericit de a vă fi privit »Crinul Vieţii* se poate numi, il numesc — aşi voi să

. fac ch'ar un subtitlu al filmului j — o m im nt cinem atografică .

I Pretutindeni unde va fi pro­

iectat, vor trebui să meargă spre a-1 vedea tofi căutătorii de himere, însetaţii de ideal, sim­plii, melancolicii chiar, pe cari viata i-a rănit. Ei sunt siguri, că vor gă3i tot farmecul uitării, toată magia visului“.

Filmul acesta va fi repre­zentat la 14 şi 15 Februarie în Cinema Urania din Cluj, şi apoi pe rând în oraşele Ora- dea-Mare, Arad, Turda, Blaj, Braşov, Âlba-Iulia, Timişoara, Lugoj etc-

O răpire am oroasăFice senziţle îa Sala mare, ur­

mătorul fapt: G»ti k Rozsiks, tânără şi frumoasă evreică nu­mai de 17 jani, dintr’o familie bucă, s’a amorezat de profeso­rul său de muzică Hitter. Intru cât amorul an cunoaşte naţio­nalitate aso religie, deşi profe­sorul era creştin, Intr'o bună zi a fugit cu dânsul. Părinţii, ha­botnici, împreună cu a ţi evrei, au făcut intervenţie la poliţie să li-se aducă fetiţa acasă.

Rozaika spre a nu fi nevoită să-ji părăsească iubitul, s'a bo­tezat, devenind creştină şi s’a pus sub prot-cţfa secţiei orfanaie din Baia. Glfick, tatăl fete!, nu s'a dat însă bătu*, inafme de a mii aştepta hotăiîrea autorităţi­lor In drept, împreună cu alţi evrei, Miercurea trecută, pe la orele 11 a. m. au intrat cu forţa îa locuinţa profesorului Hitter, au pus mâna pe frumuşica Ro- ziiki şi după ce 1 s'au astupat gura cu o batistă, au suit-o îa- tr’o saaie, readucând-o la casa părintească. Muzicantul Hitter s’a plâns pol ţief» dar bătrânul Glihk a declarat că mat bine şi-o omoară singur, decât s-o dea după un creştin.

Convocare.Domnii acţionari ai Soddââii

„Sâcelele* sunt convocaţi fn adunarea generală ordinară pentru ziua de 9 Martie 1904 ora 15, în localul (fabrice! de cherestea Timişul de sus, fiind la ordinea zilei:

1- Aprobarea raportului con­siliului de administraţie şi ra­portului censorilor.

2. Aprobarea bilanţului şi contului de profit şi pierdere, încheiate la 31 Dec- 1923.

3. Descărcarea consiliului de administraţie de gestiune« sa-

4» întrebuinţarea beneficiului.5- Fixarea retributiunei cen­

sorilor şi jetoanelor de prezenţă pentru consiliul de adminis­traţie.

6. Alegerea consiliului de administraţie» al cărui mandat expiră.

7. Alegerea a 3 censori.Pentru a lua parte la adu­

narea generală, acţionarii vor depune acţiunile d-lor la casa societăţii sau la sucursalele băncei »Albina* din Braşov şi Bucureşti cu 8 zile înainte.

Neîntrunindu-se numărul pres­cris de statute, adunarea gene­rală va avea loc Ia 16 Martie în acelaş local, la acelaşi oră şi cu aceiaşi ordine de zi, cu ori ce număr de membrii.

Consiliul d e adm inistrativ 182 1 - 1

Ministerul sănătăţei şi ocrotirilor sociale» direcţiunea regiunei IV.

sanitară Braşov.________

Publfcaţiune.Licitaţia publicată prin publi­

caţia No. 608 ce urma să se tină în ziua 4 Februarie 1924, neputându-se tine din lipsă de concurent*, se aduce la cunoş­tinţa publică pentru a doua oară şi cu caracter urgent, că în ziua de 15 Februarie 1924 între orele 9 —12 se va tine a doua licitaţie în localul direc­ţiune! tegiunei IV sanitare din Braşov Str. Furcilor No. 12 pen­tru furnizarea imprimatelor ne­cesare în anul 1924. Licitaţia se va tine în conformitate cu prevederle art 72—83 al legei asupra contabilitătei publice.

Modelele de imprimate şi tabloul de numărul lor, se pol vedea In fie care zi de lucru între orele 9 —12 $i 4—6 la se­diul regiunei în Str- Furcilor No. 12.

Făcută astăzi 5 Februarie 1924 în Braşov.Directorul regiunei IT. Sanitari.

Inspector general sanitarIndescifrabil.

Şeful cancelariei. Sub director181 1— 1 Alex . Neagu .

Flecare să se folosească de ocazie!Ulterior acord din prilejul deschiderii

depozitului de ghete

SCHREIBER ET COMP.S TR A D A HIRSCHER Nr. 17

începând dela 5-15 Februarie a. c. la fabricatele mele ^eounosoute de cele mei bune, ca gh ete de dama» domni şi copii

UN RABAT DE 10°|oCn distin şi stimă iFranjs TobseFabrică de ghete

179 2 -3 COHAL&R-.ilUPEII.

Mr. M—196* f » * ï 8 M *tÚÜ( SKTAfHR P«C>a 4ULTIMA ORAZiariştii braşoveni la

cancelarul Austriei*

— întrevederea din gara Braşov. —Cancelarul Austriei, monseniorul Seipel, a trecut aseară, la

om 7Â& prin gara Braşov. Un grup de ziarişti din loca* litoie şi un reprezentant al ziarului nostru au avut onoarea să lie primiţi de cancelar, cu foarte multă amabilitate.

In conversaţia ce-a urmat, cancelarul Austriei şi-a spus im* presta asupra călătoriei sale în România.

»Plec foarte plăcut impresionat din România. M'am con­vins de bogăţia acestei nobile ţâri şi de calităţile superioare ale poporului. Partidul creştin social, din care fac parte, a avut pe vremuri relaţiuni cordiale cu românii.ardeleni“.

Ziariştii ardeleni au mulţumit cancelarului pentru acţiunea sa salvatoare dealtădată când a obţinut graţierea a nouă români condamnaţi la moarte*

Cancelarul a răspuns că şi-a făcut o datorie creştinească 31 e cu atât mai mulţumit azi, când se află pe pământul ro­mânesc-

Privitor la rezultatele întrevederilor oficiale din' Capitală, cancelarul a repetat declaraţiile sale dela Bucureşti. A accentuat încheerea convenţiilor comerciale şi financiare; alte două: una de drept şi una de extrădare se vor iscăli ia Viena.

La întrebarea cum ronsideră raporturile din România şi Austria, după plecarea sa din Bucureşti — monseniorul Seipel a răspuns;

— „Relaţiile dintre Austria şi România au fost şi mai mult închegate după această vizită. Raporturile au fost reluate şi vor fi extinse în toate direcţiunile ce interesează cele două state".

Scarlatina la Braşov.In oraş şi în jiidet, medicii au constatat mai multe cazuri

de scarlatină. Serviciul sanitar al oraşului şi celelalte organe sa­nitare au luat întinse măsuri de prevenire şi combatere. Scar- letina a fost adusă din judeţul Făgăraş, unde bântuie cu furie.

Memoriul industriaşilor bănăţeni.Industriaşii bănăţeni vor prezenta un memoriu gu­

vernului, cerând încurajarea industriei indigene.In acest memoriu, industriaşii precizează modul cum

foţeleg ca statul să încurajeze industria naţională.In primul rând, se cere scutirea taxelor vamale pen­

tru materiile de import. Iu modul acesta industriaşii vor putea scăpa de concurenţa fabricelor streine.

0 clinică la Braşov.In prim ăvară vor începe lucrările pentru con­

struirea unei clinici la Braşov. In acest scop Minis­trul sănătăţii publice a pus la dispoziţie un fond de 4 4 milioane lei.

Deocamdată, se vor construi două secţii, din­tre cari una chirurgicală. In vechiul spital va rămâne secţia administrativă.

Clintea va f i zidită pe un loc viran din Str. Furcilor.

şi i t t a alegeri— Declaraţiile con l u d e te ale ere^ei-ntem! tribuna­

lului Teleorman. —n e a mat fo st judecătorii c e buni, adică au abjurat de la l „spiritul de n părtin ire şi fnaltâ

citări, muzică Vom reveni.

de cameră, et:.Io „Carierei judiciar* or. 5 dlo 3 Februcr e, găsim an arti­col „Remuneroţiie raegstraţlîor şi prestigiul jestiiiei* d a care extragem următoarele curagloasc f i senzalionale declaraţi: «em* date de d l Pasca A. Dinescu, preşedintele trib Teleorman.

»Dar, cu curagiu, să mergem ceva mai departe.

„S a spus în Parlamentul tării fă repetat în adunări publice, s*a scris şi repetat mereu in di* ferite ziare şi publicoţluni şi s fau deferit cezuri spre juds- careu instanţelor, fap te cari con­statau că , In ultimele a legeri gen erale, s ’au petrecut n ere g a li şt c ă m agistraţii, că ro ra şi d e a s tă dată li s*a încredinţat on oarea da a prezida biurourile e lec tora le cu bună ştiu tă, au consim tit ş i chiar au ajutat ca neregulile s ă s e săv ârşească* .

»Sânt m agistraţi cari azi f a c p e supăraţii din cauză câ, a le­ş ii rezultaţi din a leg rile sus oorbtte, nu şi-au împlinit ţăgă duelile d ne, ht va de rea F*f6p* uirei cărn ii mpq • »r«F

prob date cari sunt caiitâţite unui bun judecător",

„Unii dintre aceşti supăraţi juaecători, nu se sfiesc să-şi mărturisească şî azi păcatele şi să arate, în ce fel, X sau Y au putut s ă s e chem e azi a leş ii şi reprezentanta naţienei ‘.

„Alţii, sunt şi mai supărat! că nici măcar, nu il s’a hărăzit şi lor vre-o distinetiune onorifică naţională, dacă nu II s'a împli­nit preienţiunle în vederea că­rora au consimfit să mai înce­teze de a m l fi buni judecă* tori*.

Vom reveni.

Un ziar cinstit romă* nise ist» o osmo&rA pan* tra casa fiecărui Român.Aboa&ti da; „Ga 2ETA TRANSILVANiEl8

Conferinţa dala Viena romanc-austriacă

Cu priiejui vizitei cancelarului Seipel s'a stabilit, în trăsături generale, programul conferinţei care se va tine în curând la Viena şi care va avea de obiect rezovirea tuturor chestiunilor pendinte între România şi Austria.

Chestiunile în litigiu fac par­te d>n mai multe categorii.

Chestiunile financiare cuprin­zând: rezol virea problemelor derivând din aplicarea tra­tat - or, chestiunea pensiunilor, etc.;

Chestiunile juridice cuprin­zând convenţlunea de extrăda« re şi aceea o asistentei, etc.

Chestiuni privitoare la . căile ferate: regulare* sttuaţiunel căi lor ferate de interes privat din Bucovina, chestiunile de navi­gaţie în lf gâ urâ cu fosta socie­tate austriacă de navigaţie pe Dunăre.

Chestiuni Artist ce : restituirea obiectelor de artă.

Chestiunea IFh’dSrel restitu- ţiu For.

Chestiunea paşapoartelor.Problemele economice cu

prinzând: asigurarea temeinică a comerţului de vite între Ro­mânia şi Austria şi măsurile menite să activeze s h’mbul demărfuri între ambele ţâri, etc.

*S ’a semnat aranjamentul co­

mercial între România şi Au­strie, cu c^uza naţiune! celei mai favorizate. (O ficial).

LocaleP arastas . Membrii societăţii

sodalitor români „Lumina* sunt înviiaţ* a lua part*: !a parastasul Intru pomenirea membrilor râ* pozaţi, ^are s ; va ţima Durui« necă în 10 Februarie 1924, în b serica S . Nicolae din Prund. Locul de întâlnire în localul so- cietă i la ora 9 dim. — Comi­tetul.

* .

Hoţi în gară . Siguranţa din localitate a început întinse cer- c târ: pentru descoperirea unor îndrăzneţi hoţi cari de mai multâ vreme operează în garâ.

V goanJe de ci I. sunt je­fuite de această bandă de plu­şai de a canapele.

«O J o i r ie fru m oasă serbare

naţională a fost eri după amiazi la Teatrul ApoJlo cu concursul armate . D l gen. rai Butuno u a ţinut o inimoasă ş; impresionantă cuvântare ocazională; Coruri, re­

Muncitori condamnaţi. Eri au fost condamnaţi ia câte 3 luni închisoare muncitorii Arpad Bor- sod şi St?fan Fu op, cwri astă toamnă au fur *t d. la fb rica de piele Sch rg, unde erau in ser­viciu, o mare cantitate de talpă.

•Cernite tul regional F . S . S.

R. Braşov, îşi va ţine şedinţa lunară Vineri, 8 Feb uarie ora 8Va seari în sala „Brasoviei* (Redută).

CIORAPI se împle­tesc şl se întregesc in Strada Spitalului No. 37.

Tot acolo se anga­jează o împletitoare iamaşină. 3_3t

I N F O E M A Ţ I U N IIn ajutorul studenţilor. Ziarul

„Universul* a deschis o listă de subscripţie, prin care sâ se vină in ajutorul studenţimei noastre sărace şi lipsite de hrana nece* sa ă. Zorul amintit s’a înscris cu suma de 20.000 lei.

Lq serata m uzicală dela P a ­lat, ce-a uimit dineului oferit de Cartea regală diplomaţilor din Bucureşti, aa laat parte şi foşFi miniştri: dr. Al Va da-Voevcd, M h*l Popov S-ehanPopcsca, Cămărâşeica.

Dunărea, venind în mod ne* obicinuit de mare în urma to- pir i zăpezii a inundat portul Corabia.

*Guvernul Venizelos adimisio

nat. Fostul ministru Kafandis va fi probabil însărcinat cu for­marea noului guvern.

*Grave ex cese anii bolşevice

în Siberia. Se comunică din Mos­cova: In carsal unei şednţe a administraţiei locale din Omsk, în Siberia, casa în care a avut loc îatrunirea, a fost împresu­rată de mulţime, care i-a dat foc. Asupra comisarilor poporu. M cari au fugit prin ferestre, s’au tras focuri de arme: 22 din ei au fost omorâţi. Trupele so­sita în ajutor eu arestat mai multe sute de persoane, din cari maite au fost împuşcate, fără aici o procedură judi iară. Excese similare se semnalează şi dind.verse oraşe ale Rusiei de sud.

•C om baterea leprei în Anglia.

Din Lo idra se anunţă: Zilele a- cesfca a avut ioc aici adunarea de constituire a societăţii impe­riale engleze pentru combaterea leprei. Societatea speră să stâr­pească această boală în timp de trei săptămâni cu ajutorul unui nou tratament. Numărul celor bolnavi de lepră în imperiul bri tan c este de aproximativ 300.000.

•

O anecdotă din viaţa lui C le- menea au. Z'arul „Cri de Paris* pubhcâ ui rnătoarele: Clemenceau fiind numit ministru de Interne în 1906, a făcut o inspecţie prin birourile ministerului. In prima sală n’a găsit nici un funcţionar. In al doiKa birou asemenea. In camera a treia a găsit în cele din urmă pe-un funcţionar, care — dormea liniştit. Secretarul lui Clemenceau voind să 1 trezească, Clemenceau hau oprit spunân* dwl: Nud trezi căci pleacă şi a- cest-i.

Urmările mizeriei. Poliţia din Saturn are a arestat pe un fost funcţionar care a furat două găini din oraş. L’a împins la cî cest furt mizeria încaresesbă- tea. De multe luni nu avea ser­viciu, iar stomacul îi cerea mân­care. Bietul om se împrumutase în acest răstimp la toţi prietenii. N roeoi nu-l mai ajuta. Faptul trebae să ne doară pe toţi acei cari cunoaştem mizeria în care se sb A funcţ onarii de astăzi, mai ales când n'au serviciu.

- •Bucureştenii p ro te ja ţii - A-

nul acesta, bucureşlenii au fost feriţi de Iarnă prea grea, în ra­port cu vremea din restul fărei. Viscolele din Moldova de nord, din Dobrogea, din Ardeal — nu i*au atins. Chiar pe vreme se* nin§, zile trecute, noaptea, nu era ger. Ziua bătea un vânt primăvăratec. Cei mai plictisiţi de vremea aceasta sânt: depo­zitarii de lem ne!...

In schimb, bucureştenii au, pe străzile oraşului, impresia re­giunilor mocirloase. Nu l chip de mers pe jos, fără să faci cunoştinţe băltoacelor murdare de pe trotuare. Şi de pe cope- rişurile caselor mai cad sloiuri cari nenorocesc pe bieţii tre­cători.

*

Succesorul h i Lenin. Agenţia Reater anunţă că Rykc;w a fost ales în local lui Lenin ca pre-

1 şedinţe al consiliului comis ir; lor . poporalu .

*; Fulger ş i trăsnet, în plină

!r iarnă. Damiaecâ 3 Fcbr. ia 5

jum. seara, In vreme ce bătea un vânt puternic, un fulger u-

1 riaş urmat 1c o puternică ba- buitară a’a produs in oraşul Si­biu. De notat că şl la Sibiu ette iarnă grea ca în întreg Ardeaiui.

*R ep resa lii] moderne. Ca să

pedepsească ostilitatea ce ară­tau şeicii puterei engleze, o es­cadrilă de aeroplane engleze a bombardat Bagdadul vreme de24 ore. Şeicii s’au supus l . . . *

Revolta în libst. Stăpânitorul tibetsnilor, Dalailama, a fugit în urma răscoalelor cu caracter revoluţionar cari au izbucnit în diferite părţi ale Tibetului.

l-a venit rândul până §i lui Dalailama ! . . .

Primul minstru englez şi lar-dal Haldane, ministru, au re**nunţat la jumătate din salariullori Primul ministru MacdonaldaVea 10.C00 lire sterline lunar- •

Noul proiect d e leg e a i ch i­riilor, se zice, va prevede în primul rând protecţia locuinţe­lor şi numai apoi persoanelor juridice. Prăvăliile de lux vor fi scoase dela ori-ce favoare,, la celelalte chiria o va fixa justiţia.

Nou ii recruţi sunt repartizai de cercurile de recrutare cor­purilor de trupă. Lt trenurile de persoane te ataşează vagoa­ne de marfă cari tr*usportâ pe recruţii.

> S ecte le relig ioase din A rdeal după organul mitropoliei din

i S.biu, sunt şapte la număr şi anume; adventiştii de ziua l - s ;2. baptiştii, 3. nazareoii s*u po­căiţii, 4. asociaţia internaţională a studenţilor de b blie, 5. creş­tinii liberi ai evangheliei sau e- vanghriiştil, 6 . inochentiştif, 7. penticostal (secta cea mai nouă) F

Liceul SL Sava din Bucureşti este închis dia cauza epidemii­lor ivite printre elevi.*

In A rdeal a viscolit Duminecă ş i Luni. La Braşov a n ns ast­fel, că legătura cu Săcelele prin tramvai este întreruptă, in se­cuime de trei z le viscoleşte. Tre­nuri de marfă şi de persoane au fost înzăpezite.» La Predeal astânoapte visco­lea. La Bucureşti ploaie !...

*6 R . H Ă U L 8 T R A »

Tli%> avoc& t. P l e d c - a ă $ iîu f a ţ ă in s ta n ţe lo r u ib liti*re . B r a s » ? , S t r a d a F o r ţ e i *8§. 3—G

Dr. Vasiie Dogar iu, fost me­dic preparator ia clinica din Cluj, stabilindu*se în Braşov, Str, Spitalului No. 63, dă con- zuiîatiuui între orele 2-4*

10—tcDr. Wilhelm Teutsch.

medic, S tr. Porţii 13, No. telefonul 546. ’ işş 1—4

TIPOURAFiA A. MUnESlAfiU, BKANISl E & cOM K BEA. Redactor responzabii : 10AN BROTEA