Silscttnnea, A iiU is tra t iiu a şi Tipozralla :

SRA80VU, plata mar«, TirguliInului Nr. 30.

ttruori tu/rancătt nu 11 primitei. MantucripU nm m rttrim&u.

Birourile ie a m c i i r i :Braşovâ, piaţa mar», Ttrgult

Inului Nr. 30.

Inserate mai primesoâ. tn Vlsna R. Motu. Hacuenstein A Yogltr (Otio Macu), H. SchaUk, Alois Htrndtl, M. D*tk*t, A. Oppelţk, J. Donntbtrg; In Budapesta: A. V. ffoldbtrgtr, Jkk- <Um Bernat: tn Frankfkirt: Q. L Daube ; tn Hamburo: A. Stetntr.

Preţulft inserţiunuord: o seria garmond pe o c o lin i 6 cr. si 80 or. timbra pentrd o publi­care. Publicări m ai dese dapi

tarifă ţi învoială. Reclame pe pagina a III -a o

senă 10 cr. v. a. sâu 80 bani.

A W I T L i r TJTTX .

„Gazeta“ ese în flă-care 4?

Abonamente pentru Anstro-tJngaria.Pe un ană 12 <1., pe şâse Ioni

6 II., pe trei luni 3 II. N-rii de Duminecă 2 II. pe anâ.

Pentru România şi străinătate:Pe unfi anü 40 franol, pe ş0se luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N -rii de Duminecă 8 franol.

Se prenumără la tóté ofíciele poştale din întru şi din afară

şi la dd. ooleotori.

Âbonaientnin pentru BrasoTi:a administraţiuno, piaţa mare, Térgulü Inului Nr. 90 etaglulu I.: pe unü ană 10 II., pe sése luni 5 41., pe trei luni 2 II. 50 or. Cu dusulu în casă: Pe unü anű 12 II., pe 0 luni 6 II., pe trei luni 3 II. Unü esemplară 5 cr. ▼. a. séu 15 bani. AtAtü abonamen­tele oátü şi inserţiunile suntü

a se plăti înainte.

Nr. 50. Braşovt, Vineri, 5 (17) Martie 1893.

„Virtute patriotică.“Braşovd, 4 Martie v.

Afirmarea lui Geza Polonyi din stânga estremă — despre care amü fácutö amintire în revista de ieri— că adecă Evreii din Ungaria încă n’au devenitü Maghiari, a fă­cuţii ca cei dela organulü guver­nului, scrisu în limba germană, „Pester Lloyd“ să-şi iesă din sărite şi să-şi uite întru atâta de atitu­dinea sa şovinistă în cestiunea limbei, íncátü sé fiă sedusö ca pentru apărarea „patriotismului“ Evreiloru se spună nisce adevă­ruri, cari se íntoreü tóté în con­tra programului acestei foi.

Fiind că „Pester Lloyd“ dela începutulO erei de dominaţiune a maghiarismului violentö, a ple- datü íntotdéuna c’unü iocu, vred­nicii de-o causă mai bună, pentru vederile şoviniste-esclusiviste ma­ghiare în cestiunea limbei, este de interesu sé cunóscemü espectoră- rile lui cele mai nouă, cu care vrea sé combată aserţiunea lui Polonyi, că Jidovii încă nu s’au naţionalisatu, adecă nu s’au fácutö Maghiari.

„Afirmarea“ cjice «P- Lloyd“, „e ialsă. Chiar şi generaţiunea bétráná a Jidoviloru e maghiară nu numai în cugete şi simţiri, ci şi în limbă; ér câtu pentru ténéra generaţiă ea se póte aseména în privinţa maghiarismului ei fără de nici o sfiélá cu nemeşii maghiari. O strălucită dovadă pentru acésta este, că noua literatură maghiară în tóté ramurile ei posede ac(í unu numéru fórte mare de scriitori ji­dovi, ce nu stă în proporţia cu ceilalţi scriitori“.

„Dér marii patrioţi naţionali de celu mai nou calibru— adauge „Pester Lloyd“ — nu se potü îm­păca cu aceea, că Jidovii pricepu şi limba germană, ba adese-ori vorbescu şi scriu nemţeace. Peu- tru întâiu însuşi d lu Polonyi se

face vinovatü de acesta crimă — căc! altfelü n’ar pute fi unü ad­vocată căutata — dér acésta nu’lü împiedecă a fi şi a rémáné unü mare pafcriotö aaţionalu. Alü doilea stau lucrurile astfelö, că corner- ciantulü séu industriaşulu t j u póte sé se lipséscá nicidecum de limba germană, fiă Jidovö ori creştină, pentru că la din contră ar trebui sé se mârginâscă la cea mai restrînsâ co• municaţiă în ţinuturile curată ma­ghiare“ .

„Când însă“, adauge fóia gu­vernamentală, „accentuămu cu em- fasă patriotică necesitatea lăţirei comerciului ungurescü şi a indus­triei unguresc!, este o curata pros- tiă de a ne mai împiedeca de cunoscinţa limbei germane a co- merciantiloru şi a industriaşilorQ noştri. Limba maghiară, durere, încă rí a devenitü o limbă universală şi noi nu putemu sili nici resăritulu nici apu• sulü, ca sé înveţe unguresce de dra- gulü nostru. Francesii, Germanii şi Englesii o au în acesta privinţă mai bine, decâtu noi, totuşi învaţă şi e i limbî streine, pentru că au lipsă de ele şi pentru că din nesciinţă şi din trândăviă nu voescu sé facă o virtute patriotică“ .

Nu’şi trage fóia guvernamen^ tală însăşi palmele cele mai gro­zave susţiindO adevérurile de mai susu ? De ce vorbesce şi raţio- neză aşa numai când se tracteză de Jidovii ei, nu şi atunci când e vorba de miliónale de Români, Slovaci, Şerbi şi Germani din sta- tulü ungară?

Recunósce „P. Lloyd“, că co­mercianţii şi industriaşii nu potü se-şi ajute cu limba maghiară, de­cátü numai „în ţinuturile curatü maghiare ale ţării“. Decă este aşa, şi nu sufere nici o índoélá că-i aşa, atunci de ce ,,patrioţii“ per­ciunaţi dela fóia pestană strigă mereu în gura mare, că altă limbă afară de cea maghiară n’are dreptü de esistenţă aici, de ce persecută

cu atâta răutate limba română, ce se vorbesce în ţinuturi întregi, aprdpe esclusivG?

Decă nu-i strică lui Geza Po­lonyi, că ricie nemţeace, ce i-ar strica decă ar sci şi românesce şi s’ar pute înţelege cu milibnele de cetăţeni, cari vorbescu acesta limbă? Nu-i aşa, că şi atunci ar pute ră­mâne încă unii „mare patriotu na­ţionalii?“

E vorba de reforma adminis­traţiei şi de alte multe nenumărate reforme, menite, cjice-se aface si in- florescă şi să prospereze acestG stătu. Ei bine, nu s’au gândiţii patrioţii dela „Pester Lloyd“, că ceea ce recunoscG ei faţă de limba germană, trebue se recunoscă, celu puţinu pentru comerciulu şi pentru buna înţelegere din întru, şi faţă cje limba română, slovacă etc., carî se vorbescQ aici în Transil­vania şi Ungaria mai mulţii ca limba germană, şi că prin urmare tocmai în interesului unei bune administrări şi desvoltări a acestui stătu e de lipsă să se pretindă chiar ca cunoscinţa acestorQ limbi ale ţării se fiă câtă mai lăţită între cetăţeni?

De ce ne impunu cu îorţa limba maghiară, când înşişi vădii şi suntu convinşi, că cu acestă limbă mori de f6me chiar aici în ţeră, decă ieşi din ţinuturile cu­raţii maghiare,

Decă, în fine, laudă pe Fran- cesi, Englesi şi Germani, că în­vaţă limbi străine, de cari au tre­buinţă, de ce nu îndemnă şoviniş- tii dela „Pester Lloyd“ pe Ma­ghiari să înveţe limbile ce se vor­bescu mai cu semă în aceste ţeri şi astfelu se facă sferşitu nemul­ţumirii şi amărăciunii naţiuniloru nemaghiare ne mai voindu să le maltrateze cu limba maghiară, care n’are nici măcaru avantagiulu de a fi o limbă universală?

De ce?Lucru forte uşoru de înţelesu*

Fiind-că nu e vorba de Jidovi şi de limba germană. Faţă cu limba concetăţenilorii români şi slavi, Maghiarii potü face din ne- sciinţă şi trândăviă o virtute pa­triotică, acésta nu álterézá de locâ pe cei dela „P. Lloyd”, deşi este în jocü nu numai pacea şi liniştea internă, dér chiar şi viitorulü sta­tului ungarü. Şi acésta se numesce la ei „patriotismii“.!!

CRONICA POLITICA.— 4 (16) Martie

O telegramă din Belgradö spune, oă despre alegerile sérbesci a’au Uţita păn& aouma soiri false. Guvernnlü totü amână a da informaţii esaote. Se susţine ínsö cu siguritate, c& guvernulö dintre 134 mandate n’a dobénditü decátü 63. In urma acésta guvernulű n’are majoritate absolută, din oare oausă, se c}ioe, oă ca- binetulü se şi ooupă cu idea de a-şl da dimÍ8Ía. Radicalii au lipitft pe zidurile oraşelorâ plaoate, prin cari vestescü po­porului căderea gugernului. Prefeotulft oraşului a datü ordinü ső fiă rupte. Mai mulţi ómenl au fostü prinşi. Miliţia este consignată şi ţinută (Jile şi nopţi întregi gata de apârare. După soirea 4 ara ui „Borbo“ ministruU de résboiu ar fi şi dimisionatü.

*„Polit. Oorespondenz“ află din Pe-

tersburg, că cotnunicatulu „Monitorului“ rusü asupra afacerilorft bu'gare nu pre­vede nicidecum o acţiune a Rusiei, dér tinde de a împiedeca opiniunea publică, sé creză, oă ea ar putea reouuóáoe faptele îndeplinite. — Deputaţii bulgari, cari dorescü sâ-şl oonformeze atitudinea lorö cu disposiţiunile dominante ale Ru­siei, trebuia mai cu sâmă ső fiă infor­maţi prin comunicatö, că aoeste dispo- iţiunl nu s’au modifioatü şi niol nu se

vorü modifica, ori cari ar fi decisiunile eventuale ale Sobraniei. — „Agenţia W olff" află din Parisü, oă circulara >rusă conţine, afară de comunioatulâ oficialii, publicata de „Mesagerul imperiului“ câ­teva declaraţiunl, oarl 4 '0Ö> c& tratatulö din Berlinü nu decide cestiunea de a se

FOILETONÜLÜ -G AZ TRANS.“

Briganţii din Sonnino.Nuvelă de Otto Rose.

(Fine).

Profesorulö nu pricepea nici unü cuvéntü din oele ce le spunea docto- rulü.

„ Basta, bastal Destulö, destulü“, cjioea doctorulü. „Spune-ml când ai fostü în mocirle? Când ai venitü? Cátü timpü ai tremuracü de frigü ? Câtfi timpü ai avutü ferbinţell? Câtă timpu ai asu- datü ?u

Profesorulü se íntórse uimitü spre oolegulü séu şi’lft întreba: „Ce voesce elü?“

„Nu înţelege nici o silabă“ , răspunse consilierulü.

„Sciu vorbi italienesce*, t ise pro- fesorulü clătinândfl din capü, „am datü însu-ml lecţiunl din cărţi, oum se pro­nunţă vorbele. Domnulü acesta, ca toţi

oompatrioţii săi, vorbesce strioatfi. De- altmintrelea aşi trebui sâ’lfi înţelegQ“.

„Da, da, lui îi lipsesce basa cla­sică“ , răspunse consilierula arunoândii o priviră desaprobăt6re asupra medi- oului.

Acesta ínső (^ise: „Non ca —pi — sce, si — gno — re? (Nu mő În ­ţelegi, d-le ?)

Aşa înţeleseră filologii şi consulta- ţiunea mergea în regulă. Mediculü de­clara, că după ce visitase pe profeso- rulü, pericolulü a trecutü şi presorise o dosă puternică de chinină. Dér totuşi protesorulü trebuia sé se retragă într’o localitate plăoută. „A i norocü, că sutt- temö în primávérá“ , ^ise eld, „căci tómna n’ai fi pututü scăpa aşa de ief- tinü“ .

Intr'aceea carabinerii, oarl răma­seră la uşă, fură chiămăţl aftră. Se aucjea, că vorbeau afară cu o femeiă, a cărei voce pătrunse pănă în adénoulü inimei lui Aurelianü. Acum se deschise uşa şi Lidia întră. Faţa ei era acope­rită de o palóre mortală; ea aruncă o

privire asupra tatălui ei, care şedea pa­lida pe perinl, se apropia ou paşi şo­văitori şi că4^ în ghenunchl lângă pat3, sooţendâ unO strigătâ sfăşii- torfi....

„L id ia !“ strigă AurelianO. Uitân- du-şl ou totulft de ce’i oe ’10 încungiu- rau, sări lângă fata leşinată şi o ridică dela pămentG. „L ’dia, scumpa mea L i­dia!“ Elfl o duse pănă la und soaunQ, o propti cu braţele sale şi-i aooperi faţa ou sărutări. „Lidia, oe ţi-s’a întâmplata ? Vorbesce, soumpa mea? Cine te-a urmă­rite? Aiol la peptulti meu eşti sigură!“ ElQ cuprinse în braţe pe Lidia leşinată, pe când mediculâ alergă afară, oa să aduoă esenţe. Der Lidia într’aceea des­chise ochii şi şopti: „Tată! Dutnne- 4eule, viu prea târ4iu! L ’am lăsatd singura !“

„Nu, vii toomai la timpft potrivita; tatăla tău se va însănătoşa, ela e mân­tuita ! “

Fata se ridioă şi privi ca în visă pe oela însănătoşatQ. „Carabinerii ’mlspuserărátóre.

■“ începu ea cu vooe tremu-

„Sunta scăpata“ , răspunse profeso­rala, „scăpata prin jertfele acestui bravü amioö, oare m’a ngrijita — suntü mân­tuita prin Aurelian ala tău“ , continuă elü după o pausă, aruncândă o privire plină de iubire asupra lui Aureliana, oare ţinea înoă în braţe pe iubita sa.

Lidia se desfăcu înceta din braţele sale şi se făcâ roşiă oa raoulü. Apoi a- lergă 1a tatăla ei, îugenunohiă şi-l sărută cu fooa. „Eartă-mă tată, oă te-am lăsata singura! Am voita să te scapă şi-ţi a- ducü acum libertatea“ .

Ela îi luă capula în mână şi 4ise: „Cre4l tu, Lidio, că am sciuta încă de multa, oă iubesc! pe Aurelian?“ :

EarăsI îi pioară lacrimi din ochi, când sărută fruntea Lidiéi şi întinse mâna tânărului.

„Incetézá, amioe“ , 4ise consilierulü, „şi mie mi-se cuvine o vorbă în aoéstá dramă“ .

Lidia se íntórse spre e la ; oonsilie- rulă îi întinse mânile. „Ori câta ’ml pare de surprin4őtóre acésta schimbare, o pri- vesoü totuşi ca venită dela provedinţă“ .

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 50-1893.

soi, deaă demnitatea prinţului Bulgariei este ereditară séu nu. Rusia protestiză oontra evenimeutelorü din Bulgaria. Ea ounósce guvernulü şi resursele sale. Nu va interveni, dór va aştepta.

*Ou privire la esşadra ruséscá, oare

In trecerea ei cătră America, va visita şi Franoia, scrie 4*arulö rusesoü „No- vosti“ urm&tórele: „Soirea, oă, escadra ruséscá în călătoria ei spre America nu va atinge niol unü portü francesü, a pri- oinuitü mare buouriă în Germania. Aoolo oredű, oă împrejurarea acésta indică unü faptü asupra raporturilorü între aceste două state. Părerea acésta este însă gre­şită. In consideraţiunea raporturilorü cli- matioe ale Rusiei este imposibilă ple­carea flotei rusesoi înainte de unü timpü anumitü. Călătoria trebue sé se facă fără întrerupere, căci de altmintrelea obiec­tele rusescl pentru esposiţiă n’ar puté sosi la timpü in Chicago. Visita esoa- drei rusescl în Franoia, în schimbulü visitei flotei franceae la Cronstadt, este amânată pentru unü timpü sourtöw.

Combmaţiiml unguresc!cu privire la alegerea de Metropolitü.

piarulü guvernamentală „Kolozs­vár“ dela 13 Martie o. publică unü artioulü de íondü, subsorisü de Szent királyi Kálmán, în oare se vorbesoe des­pre alegerea fiitorului Metropolitü dela Blaşiu. Din mai multe puncte de ve­dere, credemü a fi de interesü sé cu- nóscemü combinaţiile fóiei guvernamen­tale unguresol.

După oe „Kolozsvár“ spune, că Ma­iestatea Sa, „pe lângă susţinerea intactă a deplinului şi neţărmuritului séu dreptü de denumire“ , a conceeü, oa şi cu aoestă ooasiune soaunulü de Metropolitü sé se ooupe prin alegere; după oe arată mai departe, oă asupra celorü trei oandidaţl aleşi de alegători au să-şl dea părerea mai íntéiu episcopii gr. oat. dela Oradea, LugoşO şi Gherla, ér după aoeea Ma- jestatea Sa denutnesce pe unulü dintre oandidaţl pe basa raportului presentatü de ministrulü unguresoü de culte, — íóia unguréscá oombină astfelü:

Cele mai mari şanse le-ar fi avutü episoopulü gr. cat. dela Oradea mare, dér după ce aoésta nu doresce să-şi schimbe liniştita sa residenţă şi boga­tele sale venite cu stalolü de Metropo- litü, oare este ímpreunatü ou greutăţi de doue-orl aşa de mari şi abia pe jumă­tate atâtea venituri: astfelü Pavelü a e$itü din combinaţia şi atenţiunea este îndreptată asupra episcopilorü Ioanü Szabó dala Gherla şi Viotorü Mihályi dela LugoşO.

Dr. Ioanü Szabó — 4*°® mai cle parte fóia unguréscá — este unö archie- reu ou o înaltă oulturá bisericescă şi cu o purtare corectă, oare cu înţelâptă

ElCi strînse ou dragoste pe Lidia la pep-

tulâ său.

„Viu prea târ4»u, prea târ4iu“ , 4i8e dootorulă, oare intra cu număr6se sti- oluţe şi instrumente, „paoienta s’a însă- nătoşata. Cu atâta mai bine, ou atâta mai bine!“

Lidia într’aceea povesti în sourte ou- vinte călătoria ei. O epistolă a ministe- riului de interne delăturâ ori ce neîn­ţelegere. După primirea epistolei, ea se duse cu tovarăşa ei la gară şi venise dela Yeletri ou poşta. Aoum prisonieri puteau merge liberi. Unde? Şi pentrua- oesta se îngrijise Lidia. La Frosinone petrecea una medica germană, oare îi fu recomandata din partea ambasadei. Cu o trăsură bună puteau să ajungă în valea Cosa. Inoă înainte de a înopta pu­teai fi acolo.

Medioultt consimţi, deşi ar fi voita să mai ţină pe paţienta. Elâ primi una onorariu estra-ordinara, în sohimbula oă- ruia luâ tote dispo^iţiunile. Dede ime­diata profesorului o dosă de chinin;

taotică se străduesce |să împaoe aspira- ţiunile valahe cu oele naţionale ungu­rescl. Ioanü Szabó are mai multe dis- tinoţiunl dela rege şi dela papa, este de 57 ani, aşa-d0ră îo fierea vietei, însă bóla sa îndelungată şi unele desamSgirl au potenţata înolinările lui spre o vieţă retrasă şi contemplativă, oeea oe de alt­mintrelea îu timpulü de astă4î pentru unü oapü biserioesoü este mai multü virtute, decátü soădere. Pentru oandi darea lui Ioanü Szabó luorézá ou zelü mai alesü preoţii din episcopia Gherlei şi suntü temeinice prospeot*», că va ajunge intre cei trei oandidaţl.

In generáló, disposiţiile suntü favo­rabile pentru episoopulü de înaltă oul* tură alü Lugoşului, Dr. Viotorü Mihályi. Aoesta îşi trage originea dintr’o familiă distingă, tatölü său a fostü septemvirü, unü trate alá lui e deputatü dietalü, altü frate e colonelü pensionata. Şi elü, oa şi Szabó, şi-a primitü eduoaţiunea în Roma. Elü are mare partidă nu numai în dieoesa Lugoşului, oi şi în arohidie* oesă şi nu ne prea înşelămâ, când 4*“ cernü, că elü va dobândi oele mai multe voturi.

Mai 4ioe fóia ungurésoá, oă: după meritele, după oonsoienţi0sa sa activi­tate patriotică şi biseric e^eă, canoniculü dela Oradea-mare, Dr. Augustinü Lau­ran, necont-stabilü, oă încă are mari şanse la soaunulü de Metropolitü. Elü încă şi-a primitü eduoaţiunea sa supe riórá bisericésoá în Roma. Lauran a ară- tatü oă este pötrunsü de convingerea, că statulü unitarii maghiarü este cea mai solidă garanţiă şi pentru religia greoo- catolicilorö. Dr. Lauran are o estinsă activitate literară şi este unulü dintre puţinii, cari şi în faptă cultivă ou zelü buna oouveţuire cu naţiuuea maghiară. Durere îns£, că tocmai acesta uivelü mai íealtü alü lui Laurán, n’a fostü po­trivite mijlooü pentru de a-şi câştiga mulţi amici în viâţa publioă bisericescă gr. oat., care este străbătută de şo^iois- mulü de naţionalitate. Nu este imposi- bilü, oă motivele politice de naţionali­tate vorü fi nefavorabile pei tru aspira­ţiile lui. Singurü acestei îinpregiurărJ este a se atribui, oă după cum stau lu­crurile, elü nici de oum nu va puté urma după cei doi amintiţi mai süsü.

Pentru looulü alü doilea, ou Ioanü Szabó oonourézá Ioanü M. Moldovauü, oanonioü în Blaşiu şi vioarü capitultirö, oare e tocmai de 60 ani. Pentru oultura naţională română şi a câştigată merite, a serisü cărţi didaotioe pentru şo0lele poporale şi e cunoscută şi ca ínsemoatü seriitorü politicü valahü; e fórte bogatü, elü a întemeiata banoa „Patria“ , pe careo dirige şi astă4î. Dér pe lângă tóté astea, abia s’ar puté 4>oe> că elü »ă ii& chiămato pentru demnitatea de Metro­politü.........................................................

Aşa oomtinâză „Kolozsvár“ , susţi-

apoi ’i îmbiâ şi cu vinO, pe oare ’la a- vea în coşuri la elO.

„Sunteţi savanţi germani“ , 4ise ele, căci cunosoea partea slabă a profesoru­lui. „Aici este vina de Falerno, vino iî piu generosou.

„Falerno, vinula poetului Horaţiu ?“ esclamâ consilierula în estasa. „Ei, atunci să bema una vintt classioa în onirea ve­selei logodne!“

Şi aşa se şi întâmplă; în libaţiune festivă se sigila logodna tinerei perechi, delăturându-se totodată şi disputa filo­logică.

Călătoria spre valea Cosa se făcu în fericire şi profesorulă îu curendtt se vin- deoâ ou totula. Cu toţii mai petrecură încă oâteva săptămâni în frumosula oraşa de munte şi când plecară, se ivi veselia pe faţa Lidiei şi în odaia de studiu a lui Aurelian.

P8eudo*briganţii din Sonnino, săvîr- şiră o faptă norocâsă.

Cornel.

mdü în fine, oă oele mai mari şanse de a îutra în oandidaţiă le au episcopii Mi­hályi şi Szabo, preoum şi vioariulü ca­pitulară Ioanü M. Moldovanü.

Amă arătata părerile fóiei unguresol din Qluşiu, privitóre laviitórea alegere, oa să se soie oum ougetă oei din tabăra guvernamentală maghiară asupra even­tualului ei resultatü.

SOIRILE piLEt.— 4 (16) Martie.

0 propunere caracteristică. „Egye- tértés“ spune, oă oontele Stefan Karolyi preşedintele oongresului higieiiicü şi de- mografioă, ce se va ţinâ anulü viitorü în Budapesta, a făcută urmátórea pro­punere în comitetulü eseoutivü alü Con­gresului: Déoâ Majestatea Sa, oăruia1 s’a oferitü protectoratulü Congresului din partea oapitalei ungare, va primi aoestă protectorat, atunci presidiulü Congresului să nu mérgá la Viena spre a mulţămi aoolo monarohului, oi să aş­tepte până când Maj. Sa va veni la Bu­dapesta şi aici să-i aducă apoi mulţă- mita. Propunerea a fostü primită de oo- mitetulü eseoutivü ou strigări demonstra­tive de „é jen* — Se înţelege, că aoéstà propunere e bine primită în tabăra ma­ghiară şi oonteiui Karolyi Pista i-se aduoü elogiurl c&lduróse. Maghiarii se avâută dérâ totü mai süsü ou preteuţiuuile lorü.

—x—Afacerea Tisza-Asboth. încă nu este

nimicü clarificata ou privire )a descope­rirea oe a făcut’o Asboth într’una din şedinţele trecute ale dietei referitorü la o notă ce-ar fi trimisü Tisza în 1884 Papei, cu soopü de a-i oere spriginulü la alegeri. Unulü dintre membri parlamen­tului maghiarü a telegrafiatü lui Szögymy Marich în Berlinü, întrebându-lô, oă în- tru-adevërü s’a trimisü aoea notă? Am ba8adorul& Szögyeay a rëspunsü, oă să se caute du pă 1 ucrulü acesta la guver- nulü din Budapesta. Declaraţia lui Sző gy«ny lasă oeva de presupusü îu aoésta afaoere nu pré mágulitóre pentru Colo- mán Tisza Foile unguresol provóoa a- cuan pe miuistrulü Weckerle, că décà printre aotele mini^teriului se află şi co­pia aoelei note, atuur.1 datoria iui este s’o arate dietei ca af-io^rea să se lim pe4ési ă. Mare sensaţiă a făoutâ preseuţa lui Tisza Lajos, fratele lui Colomanü Tisza, în parlamenta alatft-ierl. TuţI de putaţii aşteptau ou gurile căscate, că elü va spune ceva, veniudü aşa grabnicü dela Viena, — tiér s’au înşelata. Tisza Lajos a tăcuta tăoerea pesoelui, deşi Karolyi Gábor l’a provooatü „să desfacă epistola sigilată“ .

— x —

Invgţătorii şi matriculele de statü.Comisiuuea centrală a reuniunei regni- colare a invăţătorilota maghiari a ţinuta o şedinţă, alaltaerl după ainécjl, ’n care a luata deoisiunea de-a ruga pe iniü>s- trulü de culte şi instrucţiune publică, oa la alegerea purtàtorilorü matrioulelorü civile să fiă cu oonsideraţiune şi la în­văţători şi unde are lipsă să nuinâscă şi învăţători maghiari. — Inoă nu-i clo- oitü oulü şi deja oiórele uuiblă după puiu, ca să-şi stémpere fómea.

— x—„Procesulù „Tribunei“, pentru artiou-

lu!ü rCu aceleaşi arme“ , se va pertraota mâne, Vineri, înaintea ourţii ou juraţi din Cluşiu. AcusaţI suntü Andreiu Bal- t^şă, oa responsabila pentru redacţia „Tribunei“ şi I. Popa Neoşa responsa- bilü pentru editură.

—x —Adunări publice de protestare oon­

tra proiectelorü biserioesol ale guver­nului suntü anunţate a se tiné : în Fă- g ă r a ş ă la 17 Martie n .; în A b r u d ü ia 20 Martie n.; în A l b a - I u l i a la 2.1 Martie n. ; în M e d i a ^ ü la 28 Martie n. şi în F ă g e t ă la 29 Martie n.

—x —Societatea studenţilorii universitari din

Bucurescî „Unirea“ îşi va serba Dumi necă, 7 Martie, a X IV aniversare printr’o şedinţă publică, oare se va ţin0 la órele2 p. m. în sala Societăţii. D-iü G. I. Ste- fănesou Gangă va faoe o dare de sétnâ asupra mersului societăţii în decursul ü a- nului espiratü, ér d-lü Th. Vanghelie va jiné o disertaţiă „Despre convingere“ .

—x —Esamenü de cualificaţiă preofescü au

făcută, la 25 Febrarie v., olerioii abso­luţi Ltidislau Petrilla, Romulü R. Mo toroa, Traianü PeţanO, Dimitriu Popovi- oiu, Eoailü Brânda, Petre Papp, I. Draga, Petru Ardelénu şi Aureliu Moţa.

—x —

Papa — simţitorii, piarului * Daily News“ i se telegrafiază din Roma : In urma scirei, că familia rogală aştâptă din inoidentulü nunţii sale de anrü pe unü archiduce austriacü, oare stă aprópe de oerourile ourţii. Vatioanulü a adresatü o notă oâtră reprezentanţii săi de pe lângă marile puteri şi la curţi, în care se 4ice» oă, Vatioanulü va considera de unü actü duşmanii îndreptată contra drepturilorü su­verane ale scaunului papală, omagiile, oe principii oatoliol le vorü aduoe regelui italiauü din inoidentulü nunţii sale de arginta.

—x—Gladstone bolnavù. De câteva 4ile

ministrulü preşedinte alü Angliei este bolnava. Elü sufere de friguri Bóla ia dimensiuni şi bêtrânulü liberala englesü a slăbită în modü îngrijitorü.

—x—Home-ru!e amânaiù. In şedinţa delà

13 Martie a oamerei comunelorü, minis­trulü de finanţe Harcourt, a deolaratü în numele Ini Gladstone, care din causă de indisposiţiă n’a pututü fi de faţă, că gu­vernulü este silitü a amâna desbaterea proieotului home-rule pănă după Pascl.

— x —

Papa şi Turcii. Este sciutfi, că Sul- tanulü turoescù a fo*tü unulü diutre oei dintêiuj oarl au felicitata pe Papa din inoidentulü jubileului său. Dreptü Tés- punsü 1» »céista, Papa a deooratü pe Dsevad paşa, marele vizirü, şi pe Misa paşa ministru de finanţe ou marea cruce a ordinului Pius.

—x—Musica orăşenâscă, va da una con­

certa în 19 Martie n. o. în sala hotelu­lui Europa. Intre punctele din programă se va esecuta ambele poutpouriurl „Lus- tige Leut’ a deKomzak şi „Im Zick Ziok“ de Suhreiner.

Memorandele episcopatu­lui catolicü.

(Urmare şi fine.)

V. Cásétoria rivilâ. Cea mai mare turburare a spiritelorü a causat’o aoestă planü de reformă. Fiă-oine a simţit0, oăîn proiectulü acesta este vorba despre o disposiţiune, oare vatămă adâncO senti- mentulü publicü religiosü şi care nu esta de locü reolamatü de trebuinţele patriei. Căsătoria civilă adevărată nu numai oă atinge, dér vatămă directa principiile nós- tre de oredinţă, oe se referescü la căsă­toria creştină şi nu póte fi unü punctă da vedere alü statului, ori o necesitate a acestuia, oare ar reolama o instituţiă atâta de ireligioâă.

Memorandulâ citézá o deolaraţiă prin- cipiară a ministrului preşedinte privitóre la codificarea dreptului matrimoniala, declaraţiă pe oare a făcut’o din însărci­narea Corónei, apoi continuă aşa:

Deşi cetăţenii ţării suntü fiii aoeleia^l patrii, ei însă nu suntü membrii aoeleaşl confesiuni, din oare oausă ne rugämü să se aibă în vedere, oă din causa diversi­tăţii principiilorü de credinţă religiöse, în lucrurile religióse nu se póte aplica o măsură egală tuturora. Tocmai pentru aoésta însăşi deolaraţia prinoipiară de mai süsü ne dă destulă oausă, ca noi subscrişii archipăstorl a 9,000,000 cre- dinoioşl oatolicî, şi ca representanţii loră competenţi, sé luămu cea mai hotârită po~ siţiă contra proiectului, ce se lucrézá acum, fiind-că ori oe particularităţi ar ave drep- tulü matrimoniala luoratü pe basa oăsă- toriéi civile obligătore, acela totdéuna va sta în vădită oontra4ioere ou învăţă­tura bisericei catolice despre căsătoriă.

Principiile fundamentale ale oăsăto* riei civile străbată aşa de adânoă în dogmă, înoâtă căsătoria e smulsă, sim- plaminte, din mâna bisericei, aşa-dâră enervézá şi négá absolutü totü oeea ee biserioa catolică mărturisesoe despre că­sătoria şi ce regulézá prin legile ei. După credinţa nostră catolică oăsătoria la creş­tini este: a) sacramentü b) oa atare, se ţine de cerculü de dreptü esohisivü alü legislaţiunei bisericesol, faţă cu oare a pune piedecl, a regula oonsacenţele ju- ridioe, a judeca asupra esenţei sale, asu­pra validităţii, num'ii biserica are dreptü, oa deposedara şi administratórea saora- mentelorü. c) Căsătoria la oatolicî este legătură, ce nu se póte frânge.

Nr. 50— 1893 GAZETA TRANSILVANIEI Pag 8.

După principiile fundamentale ale căsătoriei civile, din contră, oăsătoria este numai unü raporta cetăţeneştii de dreptü, oare se ţine de ceroulü de oom- petinţă alö legislaţiunei statului ; aoesta prescrie piedecile nimioitóre orî împie- deoătdre ale căsătoriei, elő regulézft con- seoenţele căsătoriei, séu nimioirei ei.

Memorandulü apoi se provôcà la esemple din străinătate. Susţine, o& sttt-le creştine din timpurile mai vechi niol-odată n’au pretinsfl, oa sub masoa contraetelorü civile, să-şi esti udă puterea şi asupra legilorü matrimoniale. Aoesta a fosta chiar unuiû dintre principiile protestantismului, şi e faptü, că popórele protestante niol pănă ac I n’au renunţată la caracterulü religioşii alö căsătoriei. Unde însă este căsătoria civilă, acésta s’a îutrodusü numai în timpuri de crisă şi abia décà a adusö ou sine vre-o bine- faoere. Privitorö la acésta memorandulü ae prov6că la ouvintele lui Iuliu Andrassy oe le-a esprimatû în casa magnaţilorfi la 1883 în urma esperienţelorfl sale făcute în străinătate. Elü fjise: „Sub acestă instituţiune numai două curente se simtû mulţumite: unulâ, car» nu reounósoe re­ligia şi pune faţă cu aoésta atotputer nioia statului ; şi altulû, oare nu reçu- nósoe toleranţă, punândü în planû numai punctulü de vedere confesionalü. Am esperiatû, că acéstâ instituţii măresce în măsura oea mai mare netoleranţa în fa* milii şi în societate şi deştâptă cele mai mari certe religióse, din oarl cause, măr- turisesufi sincerú, că nu numai a^I, dér nici odată nu doresoü introducerea ei în patria nóstrá.“

Mai departe memorandulü aduce o statistică despre urmările triste ale oă* sătoriei oivile în Germania, unde două din trei părţi ale c&sëtoriilorù se faoü nu­mai înaintea autorităţilorfl oivile fără a mai ţine semă de biserică. Spune apoi relele ce nrmézâ de aici şi aooentuézà în deosebi luptele protestanţilorD din Germania contra căsătoriei civile intro­dusă deja acolo.

Aoeste suntü motivele, 4*oe 1* 8 r' şitfi memorandulü, pentru cari episcopa- tulü catolicü nu póte adera la progra- mulü biserioescü politioü alü guvernului.

Alâ doilea procesü Panama.^Urmare.)

In pertractarea din 11 Martie, ju- riulü a avută afacere cu 4iarele. In urma unei contra4>cerI diametrale între Floquet şi Lesseps, adecă unü juratü a dusü aces tuia din urmă întrebarea, că óre se află vre-o urmă despre pretinsa cerere a lui Floquet cu privire la cecurile date lui Arton, Lesseps răspunse: Cecurile suntü actualmente necunosoute, dér în cărţi se ípóte vedé însemnarea: „Foire cheques pouru. Ránc, fostü prefectü de poliţii în timpulü lui Gambetta şi de atunci se- natorü, adeveresce pe deplmü espunerea visitei lui Clemenceau la Freycinet.

Apărătorultt Lagssse întrebă, că óre ^oopulü aoestei visite nu a fostü, oa să spună guvernului pericululü, oă Reinaoh ar fi pututü să strice republicei prin descoperirea unorü membri ai parlamen­tului. Rano 4ise, că în decursulü mişcă íréi boulangiste a voitü să evite ori oe «candalii.

Curiositatea publioului se mări când păşi Andrieux. Aoesta descrise pe br. Reinach în colorile cele mai negre, oa- lifioándu-lü de unü omü coruptü.

Interesante suntü espunerile dómnei Ccttu soţia administratorului sooietăţii Panama, oare petrece în străinătate. D*na Cottu este îmbrăcată în doliu. Când vorbi dénsa, la ínceputü i-se admiră nu­mai atitudinea ei plină de siguranţă, dér deodată ea se avântă la rolulü oelui mai importantü martorü alü procesului, dandü afaoerei o mare întorsătură, ér guver­nului o grea lovitură. Densa 4*80j °a au mersü omeni la ea, oarl îi comunicară, că guvernulü e tare nemulţămitfi de în­torsătura, pe oare a luat’o procesulü co* jupţiunei. Guvernulü ar fi forte bucurosü

să se potă înţelege ou consilierii socie­tăţii Panama. Se caută numai o persóná mijlocitóre şi alegerea c&4use asnpra dómuei Cottu. Basele înţelegerii erau să fiă urmátórele: Guvernulü voia să sis­teze prooedura în contra mai multorü acusaţl. In schimbü consilierii erau obli­gaţi a uu spune nimioü. Dómna Cottu spuse apoi, că a fostü introdusă la d-lü Soinoury, direotorulü despărţământului siguranţei publice, ou care vorbi în afa- oerea Panama. D. Soinoury, oând pleoă dânsa, îi recomandă tăcere, ea însă răs­punsă : N ’arn nimioü să tăinuiescO.

Proourerulü generalü ceru oitarea imediată a lui Soinoruy, totü asemenea şi apărătorul Berton, secretarulü lui Cottu adeveri spusele d-nei Cottu.

Fostulü ministru de interne Ailani* Targe, adeveri, oă Caro! Lesseps, într’o convorbire cu ministru, ameninţase ou o oampanid anti-republioană în pressă, în momentulü alegerilorü, deórece Allani Targé nu voia să facă nimioü pantru afacerea Panama. Banoherulü Leoy Cre- mieux (oare fusese patronü finanoiarü alü sooietăţii Panama) repeţi aceste amenin­ţări. Ministrulü deolarâ, că nu se lasă a fi spáriatü de astfelü de ameninţări.

Allani Targé asigură înoă odată, oă în anulü 1885 societatea Panama se în cercă a faoe presiune asupra guver­nului.

Intraceea întră în sală Soinoury, care protestă în contra aserţiunilorfi dómnei Cottu. Acésta persistă în mărtu­risirea ei.

Penibilă a fostü impresiunea, când oomisarulö de poiiţiă Nieolie adeveri, oă d-na Cottu a fostü la Soinoury.

|Va urma.]

ACADEMIA ROMÂNA.Sesiunea generală din anulü 1893.

Raportulu secretarului generală asupra lucrărilorâ făcute în anulü 1892—93.

(Urmare.)

Şedinţele de peste îinu.

In şedinţa publioă dela 15 Ianuarie d-lü Tocilescu a cetitü unü memoriu despre Statulü IaşilorO, oare, după re- sultatele cercetárilorü sale, trebue să fiă esist&tü între Statulü Bârladului la sudü şi Ţâra Moldovei la nordü, înainte de fundarea Prinoipatului Moldovei de Bog* danö Dragoştt în seoolulü X IV .

La & Februarie, în ultima şedinţă publioă, d-lü Tooilesou a presentatü dare de şâmă despre ultimele săpături făoute în ruinele oraşului Tropaeum Traiani )a Adam Clissi in Dobrogea şi despre în­semnătatea acestei oetăţl.

D-lü I. C. Negruzzi a fácutü, în şe­dinţa dela 9 Ojtomvre, o relaţiune des­pre oongresulü internaţionalfl de geo­grafie şi despre serbările, cari s’au făouttt în vara anului treoutü în onórea lui Cris- tof Columb la Genova, unde d-lü Ne­gruzzi a representatü Academia.

In şedinţa dela 4 Decemvre d-lü Sp. Haret a cetitü o notiţă a d-lui N. Coculesou asupra organisărei unei mi­siuni francese în Senegalü pentru obser varea eolipsei totale de sóre dela 4 (16) Aprile 1893, misiune din oare va face parte şi tínérulü astronomü român ü. La acéstá notă d-lü Haret a adausü unele observaţiunl proprii.

In 29 Ianuarie d-lü membru oores pondentü C. Gogu a făoutfi o oomuni care asupra variaţiunei gravitaţiunei în acelaşi punctü pe suprafaţa pământului.

In şedinţa dela 20 Noemvre am fă- outü însumi o comunicare despre por- tretulü lui Michai Vodă Yitézulü, „aflatü íotr’unü tablou din museulü din Yiena alü pictorului olandesü Frans Francken, contemporanü alü marelui nostru Domnü.

Diferite luorărl au fostü comunicate Academiei şi se află trimise în studiulü SecţiunilorO, cari vă vorü presenta în aoéstá sesiune rapórte şi propuneri asu­pra lorü. Astfelü se află în studiulü Seo- ţiunei literare o lucrare de d-lü Lobel, censorü-inspectorü în miniateriulü ins-

truoţiunei publice din Oonstantinopolü despre etimologia öuvintelorü turcesc! din Glossariubi Laurianü-Masaimü — In esameuulü Seoţiunilorfl literară şi isto­rică s’a trimisü o luorare a ’d-lui Baronü Guillaume întitulată Essai bibliographique sur Vancienne Dacie, la Roumanie et les Roumains. — Secţiunea sciinţifică are în studiu două lucrări ale d-lui St. C. He- pites întitulate Temperatura lunei Ianua­rie 1893 st. n. în România şi Revista cli• matologicâ anuală, Anulü 1892 st. n.

Evenimentulü ferieitö, care a înve­selită întrégâ ţera, căsătoria A. S. R. Prinoipelui României, a avutü resunetü şi în Academia, care numără pe A. S. Regală Principele Moştenitorfl printre membrii săi onorari.

Iu şedinţa publioă dela 15 Ianuarie d-lü membru oorespondentü D. C. Ollă- nescu a cetitü o odă de bunü venitü adresată „Alteţelorfi Lorü Regale Prin oipelui Ferdinand şi Principesei Maria ai României“ , ér în şedinţa publică dela 5 Februarie d*lü N. Quintescu a cetitü „Omagiulü artelorü, scenă lirică după Schiller, adaptată Principesei Maria a României cu ooasiunea căsătoriei şi ve- nirei in ţ0ră a Alteţei Sale Regale“ .

(Va urma.)

Convocare.DespărţământulO I alü „Reuniunei în­

văţ ătorilorfl rom. gr. or. din districtulü alü X lea BraşovO“ , îşi va ţină adunarea generală pe anulü şcol. 1892/s în 9 Martie (SS. 40 Muoeniol) în clasa a IV-a dela şodla cap. gr. or. din Satulungü, biserica „SS. Arehanghelî- dela 9— 12 óre a. m. şi dela 3—5 óre p. m. ou ur­mătorul programú :

1) Deschiderea adunărei prin preşe­dintele, eventualü vice-preşedintele ordi narö, şi constatarea membrilorü presenţl.

2) Care e timpulü oelü mai potri- vitü pentru ţinerea esamenului la şoolele nóstre primare?

3) Suntü praoticabile cronioile în şo0la poporală, séu nu ?

4) Tractarea practică a părţilorâ secundare ale proposiţiunei, servindü de basă descrierea unui obieotü.

5) Propuneri din partea membrilorü singuratici.

Toţi on. membrii ordinari, preoum şi alţi p. t. domul, cari se int^resézà de causa şcolară, suntü, prin aoésta, învitaţl a participa.

S a t u l u n g ü , 26 Februarie 1893.

Domeţiu Dogariu, Elisei Gáborig vice-preşedinte. secretarü.

Mulţămită publică.Rotbavü, Ianuarie 1893.

(Urmare).

In urma Apelului trimisü de pa* rochulü nostru IoanÜ Leuoesou, amü pri­mită următorele contribuirl:

Din Azuga, prin d-lü P. Scheeser: Wilhelm A. Rhein fabricantü 5 lei, Pe­tre Scheeser fabrioantü 5 lei, Ioanü Bă­beşti oomptabiiü 5 lei, Iulius Gärtner 5 lei. Suma 20 lei.

Din Bucuresdj prin d-lü Zacharia Banciu comers.: Petru Boroşfi oomers. 20 lei, Nioolae Staiou Şeitantt 10 lei, Zahariă Banciu oomers. 20 lei, E. D. Mirioa oomers. 10 lei, G. P. Petou 5 lei, R. Belu 5 lei, Ioanü Alessiu 4 lei, N. Ghimbăşanu 5 lei, N. N. 5 lei, Ioanü Lilovioiu 5 lei, Liviu G. Ios. 3 lei, M.S. 5 lei, M. P. 2 lei, G. Christea 5 lei, I. Ţetzu 5 lei. Suma 110 lei.

Din Caracală, prin d-lü A. Henţescu farmacistă; A Henţesou farm. 10 lei, Pauiü Svinţi profesorü 3 lei, Ioanü Boe- riu farmacistă 3 lei, Stefanü Caracaşil farmacistă 5 lei, Dr. Ioanü Panca medioü 5 lei, Arthur Fr. farm. 3 lei, Ioanü G. Coreoia librarü 4 lei, Constantină Po- povioiu Boito. Stoenesol 2 le i; Vasilie Sängeorgeauü prof. 3 lei, Const. Hari- tonoviciu ingineră 5 lei, los. Popesou instit. 4 lei, Aurelü A. Suciu profesorü 5 lei, E. Ilariu învăţ. Caialetü 1 leu,

Anastasie Sopeşegft Şfavăţătoră, Visiu 1 leu, Maria Badesou învăţătâre, CilienI 1 leu; Pr. Prooopiescu învăţ. Islază 1 leu;A. Prooopiescu învătăţ lâlază 1 leu; N. Constantinesou, învăţ BrânoovenI 50 bani; Ana S. lonesou învăţătdre, Tir- beiu 1 leu, St. Ion eseu 1 leu; V. Ho- nesa învăţ. Ani de susă 1 leu; I. Pău- nesou învăţ. Dobrote 1 leu ; G. Deme- trianu învăţ. în RcşienI 1 leu, Ilnăelescu învăţ. Maii de sus 50 bani; M&diolea, învăţ, în Gâroovă 1 leu; C. Floresoa învăţ., Moldoveni 1 leu; P. Bdrişteanu, învăţ. îu Dranoveţă 50 bani; S. Cri- vianu învăţ. în Laţiora 50- IşşnI -r P. Meo- veanu 50 b.; I. Demetrie 5u b. I. Po- pesou 1 lfu, Celei; A.. Ctipşa 60 b.; M. Florescu 50 b.; I. Ilieaou 50 b.; Pr. Oprea Busenescu 5 lei, Oberşiă; D. Radulesoa Arnei de josă 50 b.; Ana Crăciunesou învăţătore îu Reşea 1 leu;: Elena Nioo- lau, învâţătâre în Apele vii 1 leu ; Preotă Ioană Marculesou, învăţ. în Ce- lari 1 leu; P. Diaoonesou 50 b.; G. Iliesou 50 b. N. L, Fooşa, medictt veter. 5 lei; A. Ilie 1 leu, I. Florescu 50 b.; Preotă D. Petrescu 50 b.; Al. Constan­tinesou, advocată 2 lei, M. P. Cristesou 3 lei, I. B. Anca 5 lei ; D. Gurană 4 lei, I. GuranO 1 leu. Totală 101 lei.

(Va urma.)

Seirl telegrafice.Belgradii, 15 Martie. L a ale­

gerile pentru Scuprină au fostâ aleşi pănă acuma 70 liberali, 52 radicali şi 4 progresişti.

Viena, 15 Martie. Preşedintele camerei din Viena S m o l k a şi-a datu demisiunea.

DIVERSE.Unu cloţanu ucigaşii. La Peters-

burg s’a întâmplată într’una din 4ilel° trecute unü casü fórte gravü şi curiosü în aoelaşl timpü. Unü cloţanfi (ş0reoe) mare, rătăoitâ din cine soie oe pivniţft fugea pe stradă urmărită de o dróiá de copii, oarl voiau sé-lü oinóre. Cloţanultt vé4ándü, că o să dea ortulü popéi a săritfl sub rochia unei domniş0re ou nu­mele Olga Oreohoff, oroitorâsă, oare tre­cea în momentulü aoela pe stradă. Dom- nişora Olga, în vârstă numai de 17 ani, a ínceputü să strige teribilü, rupându’şl hainele, numai oa să soape de oloţanâ. Pe urmă, apucată de o orisă de nervi a cá4utü josü leşinată. In momentulQ acela unü oavalerö, Alexandru Razozin, se rapede la Olga, îi rupe hainele de pe ea, prinde cloţanulfi, care ílü muşoase deja puternicü de mâni, şi’lâ omórft. Sărmana fată a fostü transportată la o farmacie, unde i s’au datü tóté îngriji­rile posibile. Pe urmă a fostü dusă acasă, unde a muritü în oonvulsiunl oribile. Alexandru Razozin a fostü dusü la spi­tal ü, aşa de puternicü ílü muşoase olo* ţanulă.

Bărcile cu aripi. Amerioanulü Johe Lewer a datü la lumină o invenţie ori­ginală, dér fórte interesantă. Elü a fácutü şlepurile şi oorăbile în locü să se con­ducă cu ajutorulü pánzelorü, să fie mâ­nate cu unü felü de aripi puternice. Ma­nevrarea cu pânzele e fórte grea şi cere multă iscusinţă. Lewer pune de ex. unei oorăbii în looü de 12 pânze, o singură păreche de aripi uriaşe, oarl se mişo& prin ajutorulü unui meoanismü simpla aşe4atâ în fundulü oorăbiei. Aoesta se póte învârti, opri, séu îndrepta după bă­taia vântului. E destulü să soi cum merge mecanismulü şi atunci poţi să faol să bată aripile oum vréi, cátü deínoetüséu cátü de repede vréi. Prin urmare poţi sö mişel oorabia în orl-ce parte, dându’iiu- ţelă după voe. Invenţia lui Lewer va fi. apreciată de expoziţia din Chicago şi se orede oă ea va faoe o schimbare în ma­rină.

Proprietarii D r . A u r e l J 9 Iu reşi»u u .

Redactorii responsabilii! c t r e s o n u M a i o r ä «

Pagina 4 GAZETA TRANSILVAN] EI Nr. 50 1898.

I

Am on6re a face cunoscută On. publicu, ca

a te lie ru lu de c ro ito r iade pana acuma, sub firma Z s i g mOI l d A r 031, din strada Yămii (în edificiulu Hotelului Europa) îlu va continua

Z S I O r O l T Dsub conducerea lui Z s i g m o n d A r on . Recomandă On. publicfi confecţionarea de haine bărbatesci, după, moda cea mai nouă şi asortimeotuiu de diferite stofe fine cffprejurile cele mai convenabile. Me rog& de cerceta-

Cu deosebită stimă:Z N I G M O I D m .

re numerosa.68.1- 8.

C o n c u r s u lpentru ocuparea posturilorii de comptabilu şi de cas- saru la înfiinţândulu institutu de creditu şi economii

„Lipovana“ în Lipova.Salariulu anualu este:

a.) Pentru comptabilQ: 700 fl. v. a.b. Pentru cassaru: 400 fl. v. a.

er doved'ndii activitate şi zelu în oficiu, li se pune în pros­pectă, atâtu remuneraţiune anuală ulteri6ră, câtă şi ridi­carea salarului din timpă în timpu.

Cassarulu va fi îndatorată a depune ca cauţiune în bani numerari, ori în hârtii de val6re, ori în realităţi o sumă îndoită de mare de cum îi este salariulu.

Confirmarea aleşiloră pdte urma numai după unu ană de serviciu.

Dela recurenţi se recere să posedă în scrisă şi în vor­bire limbile: română, maghiară şi germană; recurenţii cu studii academice comerciale şi cei ce voră arăta, că au fă­cuţii praxă la vre-unu institută de bani, voră fi preferiţi.

Recursele adjustate cu documentele ce le posed& re­curenţii, se se trimită la adresa subscrisului în Lipova (B.*Lippa.)

Terminulă concursului se fixeză pănă la 81 Martie st. n. a. c.

L i p o v a , 4 Martie 1893. Pentru Direcţiunea institutului

60. 2 -3 .Voicu Hamsea,

Dir.

Membru în juriu la Budapesta 1885.

g=ţ‘s=*0

o o

Pentru sesonult de primâvarà!Avem onôrea a recomanda P. T. publicu

fabricatele nostre propriide lâna curată precum s t o f e p e n t r u rocuri, pantaloni, pardesiurî, în clieviot şi clieviot- kaillgarn. Atragemă cu deosebire atenţiunea asupra stofei K a m g a r n c h e v i o t , care pote concura cu fabricatele englesesci*

Ca ceva M O U recomăndămu stofele nostre V I C U M A L O D E I , cari suntü mol şi elas­tice, şi figuréza ca n o u v e a u t é în colecţiile de mus­tre englesesci.

Cheviot de vară metru dela 2 fl. 60 cr. în sus.Postavuri pentru ofleerî şi alte uniforme, ple­

duri de Mrlbaţî, garantate de lână curată, cu p r e ­ţ u r i l e fa b r i c e i.

Pentru cercetare numerosă ne rugămu

WILH. SCHERG & CÜ.53, 2 -6 . B ra so v u .

o o

o o

m

P3

N u m ai fa lir ic a tu ll proprin, psntrn care p ran tăm ti.

A

A V I S U!Prenumeraţiunile la Gazeta Transilvaniei se potii face şi

reînoi ori şi când dela 1-ma şi 15 a fiă-cârei luni.Domnii abonaţi se binevoiască a arăta în deosebi, când vo-

iescu ca espedarea se li-se facă după stilulu nou.Domnii, ce se aboneză din nou, s6 binevoiască a scrie adresa

lămurite şi s6 arate şi posta ultimă.Administraţ. „Gaz. Trans.“

Pilulele pentru curăţirea sângeluim ai nain te num ite „ P i l u l e l e u n i v e r s a l e “ ale lu i

I. P S E R H O F E Rmerită ou totii dreptalft numirea din urmă, deore^e în faptă snntfi f6rte multe bole, la cari aceste pilule au probaţii efectulfi lord esoelentO.

De mai multe decenii suntft aceste pilule lăţite şi puţine familii se vora afla la cari ara lipsi o mică provisiune din acesta medicamenta de casă esoelentO.

S’au recomandaţii şi se recomandă de cătră mulţi mediol aceste pilule ca medicameuta de casă, ou deosebire în contra tuturora suferinţelora, ce provină în urma relei mistuiri şi t onstipaţii, precum: perturbarea ?n cir- cnlaţiunea feriei, suferinţa de flcatu slăbirea maţeloru, colica cu venturi, congestiunea la creeri, hâmorhoide (vîna de auro) şi o. 1.

Prin proprietatea lorii purificăt6re de sânge au ou deosebire buna efectii asupra anemiei şi asupra b61elor0 ce isvorescfi din acesta, precum: gălbinaie, dureri de capu nervose ş. a. m. Aceste pilule purificătore de «âuge lu^reză aşa de uşorii, în cât Q nu pricluuesofl nici cele mai raid du­reri ţi pentru aceea le pote folosi şi cele mai slăbite persone, • hiar şi co­pii fără nici o temere.

Aceste pilule purificătore de sânge se prepară veritabile singurii nu­mai in farmacia „ zum g o l d . R e i c h s a p f e l “ a lui I. P s e r h o f e r , Singerstrasse Nr. 15 la Viena, şi costă o cutiă cu 15 pilule 21 cr. v. a. Uni» sula ou 6 cutii costă 1 fl. 5 cr., trimiţendu-se nefrancntii ou rambursă 1 fl. 10 cr. Decă se tnmite suma banilora înainte, costă unii sula cu pilule 1 fl 25 cr. inclusive; francare, 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl. 35 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri 9 fl 20 cr. Mai puţinii de una suin nu se pote espeda.

NB. In urma lăţirei lorii celei mari, se imiteză aceste pilule sub dife­rite forme şi numiri, de aceea se face rugarea a oere anume P i l u l e pu r i f i c ă t o r e de s â n g e ale lui I. Pserhofer şi numai acelea sunta veri tabile, k eărorCi instrucţiune pentru folosire este provăcjută cu iscălitura 1. Pserhofer, şi cari portă pe capaoula cutiei tota aceeaşi iscălitură în co- lore roşia.

Dintre nenumăratele s risorl, prin cari oonsumer ţii aoestorft pilule multămeKcQ pentru redobândirea sănătăţii după cele mai varii şi grele bole, lăsămii $6 urmeze aci puţine numai, cu observarea, că orl-cine a întrebu­inţată odată aceste pilule, le recomandă mai departe.

S c h l i e r b * c h 22 Oct 1888.Stim. D-le! SubsemnatulU mă rogii a-ml

rrai trimite 4 suluri cu pilule purificătore de sânge cari în adevăr* suntu forte fo­lositor e şi escelente.

Cu dist. stimă Ig. îieureuter, medir,a.

H r a s c h e lângă Flodnic 12 Sept. 1887.Stim. D-le! A foştii voinţa lui D deu,

că pilule D v. au ajunsa in manile mele, şi resultatula dela acestea îla atribui Dv.: Me recisemCi in patula de le siă astfela incâta nu mai putema lucra şi a-şl fi sigura deja m6rtă, decă nu m’arii fi scăpata minunatele Dv. pilule. D-4eu se ' ă binec^vintese de mii de ori. Amu confienţa, că pilulele D'\ me vorîi face de totQ sănătosă, aşa pre- cumă a folositu şi altora.

Theresia Kuiflc.

W i e ne r Neustadt. 9 Dec. 1887.Stim. D -le! In numele măt1 şei mele de

t 0 ani îţi esprimO. cea mai căldur6să mul- ţămire. Densa, a suferit 5 ani de catari la stomacii cronicii şi de apă. Vieţa i era unii china şi se credea deja de perdută. Prin intemplare a căpătata o cutiă cu escelentele

L i q u e u r d in p ld n tG dG A l p i , contra tuturora greutătUora maclia. O buteliă 2 fl. 00 cr., o jumătate buteliă 1 fl. 40 cr.

A l i f i i ) Z îm P P ip i în i Î ce^ ma mijloca în contra tuturora suferinţeloram i l l u C l l l i d lU A IIC lţ rheumatice: durerilora la şira spinării, jui ghiuil, is

chiasa, migrenă, dureri nervose de dinţi, dureri de capa, junghiuri la urechi etc. 1 fl. bOcr. p Q P n t i l n p n t r i l n o h l Romershausen pentru intărirea şi conservarea

. * p C ll l l U UUIIIţ vederei, in flacone originale a 2 fl. 60 cr. şi 1 fl. 50 cr.

M in u n a tu lu b a ls a m u e n g l e z e s c u , ° oo cr.

P r a f u r i în c o n t r a t u s e i î“ co"^ a catai-ului> «to.

F r a n z b r a n n t w e in

B a ls a m c o n t r a d e g e r & t u r e i 1° “rinţelora de degetură de tota felulfi, precum şi spre vindecarea ranelorU forte învechite. 1 borcana 40 cr., cu trimiterea francată 65 cr.U o l c n COI I Î Î Q C .m H h D i+ O C o h remediu escelentti in contra cataru-I I C I O U d C U U C O U I I U I I B I I d O a l 2 ; luj, ia stomacha, precum in genere in

contra tuturora suferinţelora ce provină dela mistuirea neregulată, una pacheta L fl.

B a ls a m u în c o n t r a g u ş i lo r u ,terea francată 66 cr.

F ^ P I l t ă H p l / ip f î l (Picăturile din Praga) in contra stomacului stricata, mis- kiOCII^Cl U C V I C ţ Q . tuirei rele, greutăţi de tota felula, una medicamenta de

casă escelentu. 1 flacona 22 cr 12 flacoane 2 fi.

P r a f u r i în c o n t r a a s u d ă r e i p i c i o r e l o r u . tură asudatula pi-cioarelora şi mirosulu neplăcuta, conserveză încălţămintea şi este probata ca ne- stricăciosa. Preţuia unei cutii 50 cr., cu trimitere francată 75 cr.

Q ||P I||| i_Q n i'f7 IA IO nO I*il> fa unft medicamenta de casă foarte cunoscuta şi es- W U u U l U ll/iî celenta iu contra catarului, răguşelei, tusei spag-

modice etc. 1 1 ticluţă 5u cr., 2 sticluţe dimpreună cu trimiterea franco 1 fl. 50 cr.P n m a r i a - T a n n n r h i m n * Pserhofer, de una lungu şirO de ani recunos- I U l l i a u a I d l l l l U U l I I I I I I I cută de medici ca cela mai buna mijloca pentru

crescerea părului. Una borcana eleganta adiusta^a 2 fl.P l a Q t r i l - l i n i u P I ' C Q l i Î Pro: steudel, la rane din lovitură şi impunsa, la I ICIOLI II Ul l iVCI O d l l l ţ tota felula de bube rele şi la umflături invechite, ce

se spargă periodica la picioare la degetU, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acesta soiu s’a probata de multe ori. Una borcana 60 cr., cu tri­miterea francată 75 cr.

Q a h q l i n i l / O r O Q l Q n u r n a f i l f O Bullrich. Una medicamenta deO d l C U I I I V C I O d l a f J U i y c t U V d casâ escelentu contra tuturora urmă-

rilora digestiunei stricate precum: durere de capa, ameţelă, cârcei la stomacha, acrelă in gâta, suferinţe haemoridale, constipaţiune etc. Una pachet1' 1 fl.

Afară de preparatele aci amintite se mai află toate specialită ile farmaceutice in­digene şi streine, anunţate prin te te dinele austro-ungare şi la casa, când unele din aceste specii nu s’ar ana in deposita se vora procura la cerere prompta şi ieftina.

Trimiterile prin poşte se efectueză iute, decă se trimite preţuia inainte; comande mai mari şi cu rambursă a preţului.

I. PSERHOFER, farm acia „zum goldenen Reichsapfel“ WIEN, l.vSingerstrasse No. 15.

Franco se efectueză acele comande numai decă se trimite mai nainte şi resp. porto poştala, in casula acesta spesele poştale sunta multa mai ieftine, decâta la

trimiteri cu rambursă.Ca veritabile suntu a se privi numai acele pilule a cărorîi instruc­

ţiune este provecjută cu iscălitura I. Pserhofer. şi cari portă pe capaculu fiă cărei cutii totii aceiaşi iscălitură în colore roşia

la farm acistul17,7— 12

Dv Pilule purificătore de sânge, şi după o întrebuinţare mai indelungată s’a vindecata.

Cu distinsă stimă Iosefa Weinzettel.

E i c h e n g r a b e r a m t bei Gfiihl,27 Martie 1889.

Stim. D-le! Subsemnatula se rogă a mai trimite 4 suluri cu pilulele D-V. în adevăr folositöre şi escelente. Nu pota în- trelăsa fără ca să Vă esprima recuaoscinţa mea în privinţa valörei acestora pilule, şi le voi recomanda unde num»i să va pute tuturor suferinzilor. Văautorisez, caacestă a mea mulţămită să o folosiţi după placa şi pe cale publică.

Cu distinsă stimă Ignaz Halm.

G - o t s c h d o r f bei Kohlbach, Oestr.Schlesien, 8 Oct. 1888.

Stim. D-le! Vă rogft a-ml trimite una sula cu 6 cutii din pilulele D-v. universale purificătore de sânge. Numai minunatelorU D-v. pilule am să mulţămesca, că amU scă­pata de o suferinţă de stomacha, ca^e m’a chinuita 5 ani. Aceste pilule n’are să-mi lipsescă nicl-odată şi esprima prin acesta mulţămirea mea cea mai culdurosă.

Cu cea m^i mare stimă Ana Zwicki. dela W. Ottm. Bernhard din Lindau în

la sto

cu trimiterea francată 80 cr. cu séu fără sare o sticlă 70 cr.

Susamintitele specialităţi se află şi în Budapesta I. von Török, Königsgasse 19.

¥Tipografia A. MUREŞIANCJ, Braşovu.