CONST. L.

a1 Asociatiel CreBCPtorllor de Albine

Membru de onoare

H R I S T E A :-* -W.-- L . S . P A D U R E A N G .. . _ -.-_I

-

din R. 8. Romania

q!p- ~ .C

--

:r. , . .

.

.

.

.

.-

.-

... - .I*

:.

-,- .p )- *-

:

..

. -.-----'':*

~

...

ti;:

.-

B U C U B E # T I

A BC

.... A P I C 0 L, lucrare ampla de sinteza, i n care se i m b i n a rinduirea sistematica - dupa alfabet - a terminologiei de specialitate, cu informarea teoretica g i p r a c t i c i a c i t i t o r u l u i i n problemele cresterii albinelor ~i s p o r i r i i producfiei stupinii. ABC-UI apicol inmanuncheaza experienta de aproape 50 de ani a autorilor, studii ~i realizari originale culese d i n toate c o l f u r i l e t a r i i ca si ceeaceeste nou si insugit d e s t i i n t a $i practicazilelor noastre d i n apicultura mondiala. Confinutul nofiunilor este prezentat p o t r i v i t c e r i n l e l o r fiecarui termen. Acolo unde t i m p u l a b a t a t o r i t bine cunogtin;ele, prezentarea este mai succinta, iar unde nevoile cer mai m u l t a cunoagtere, c o n t i n u t u l nof i u n i l o r este mai detaliat. Fiecare termen a fost chibzuit bine pentru a nu d a c i t i t o r u l u i nici t o m u r i de biblioteca, dar nici o schematizare nefolos itoare. Acolo unde notiunea prezentat; are contingent5 cu a l t termen, se fac t r i m i t e r i cu indicativul V a n .(vezi notiunea ...) pentru a se evita repetarile. Necesitatea si utilitatea practica a acestui gen de lucrare a fost doved it5 cu prisosintZ. D e la prima edifie a lucrarii l u i A.I. Root ,,A B C ... x y z apicol" au trecut aproape I 0 0 ani. Zecile de e d i t i i care au urmat dupa aceea, relua, rea idei i i n R.F. aGermaniei de catre R. lacobi care semneaza un ,,ABC al albinelor", dictionarele apicole publicate i n Franfa, U.R.S.S., R.S. Cehoslovacia 5i i n alte tat-i arata dorinta mereu treaza a apicultorilor de pe toate meridianele de a cunoaste si de a f i i n posesia unei documentari

A.B.C.... APICOL

6

A.B.C

.... APICOL

sistematizate i n rezolvarea problemelor pe care ie r i d i c i viafa ~i product i a stupinei. Const. L. Hristea a adunat de-a lungul tirnpului o vast5 experlent5 5i o bogata documentatie $ t ii n f i f i c i pe care le-a orinduit metodic, le-a sintetizat ~i le-a i n f a f i ~ a tintr-un limbaj deopotriva accesibil pentru amator ca yi pentru profesionistul exigent. Liviu Pidurean a adus unele. c o m p l e t i r i ~i contribufii de ordin ~ t i i n t i f i cprecizate la cuprins. Editura, ca yi autorii, nutresc speranla ca sugestiile c i t i t o r i l o r v o r ajuta la imbunatZtirea l u c r i r i i, astfel ca editia vi itoare s i i n l i t u r e Iipsuri le inerente acestui inceput.

AC este denumirea dat5 armei de atac ~i aptirare pe care albina o intrebuinieazg fn lupta cu inamicii s5i. V. n. Albina, aparat de atac qi ap8rare ~i Veninul albinelor.ACARIOZA este o boa15 gravti care

atacti albinele. Ea nu a aptirut pin3 acum in tara noastrti, dar a distrus rnulte stupini din ttirile din apusul Europei. Boala. este cauzatti de paraziti din familia acarienilor numiti Acarapis Woodi, care ptitrund prin perigorii moi de la intrarea primei perechi a stigmatelor toracice a albinelor tinere, ajung in trahee qi aici se inmultesc. Albinele mature, de 12-15 zile, nu mai pot fi atacate, ctici perigorii stigmatelor inttirindu-se, devin tepoqi gi bareaz3 intrarea parazitilor. Femela acarianului are lungimea de 123-180 qi lgtimea de 76- 100 microni, iar masculul numai 96 -102 lungime gi 60 -63 microni 16time. Dupti imperechere femela depune fn inveliyul traheei albinei 20-30deoug din care eclozioneazti dupg 14 zile prima generatie. Atit parazitul adult ctt gi descendenla, se hrtinesc cu hemolimfa gazdei. fnmultindu-se, ei se-

cret5 toxine care afecteazc?.nervii motori ai aripilor, paralizindu-le, iar pe de alt3 parte, traheele obturate de numlrul lor din ce in ce mai mare, impiedic5 normala functionare a clilor respiratorii. Simptome caracteristice apar rnai ales la Inceputul primtiverii, cind pe fundul stupului se v5d multe albine moarte f5rS aripi. Cele muribunde ies din stup abia tirindu-se gi mor curind. ffn timpul iernii albinele sttnd In ghem, infectia se produce in masti qi de aceea pierderile in primtivarti sint mari. Acarienii gtisesc posibilitgti de inmultire chiar gi vara, cind timpul e rece gi ploios, iar albinele sint silite sti stea aproape unele de altele ca sti ptistreze cgldura puietului. Tratamentul acestei boli parazitare se face prin medicamente care sufocti parazitii In traheele albinelor parazitate, fgrg ca s l facg vreun r l u albinelor. Cel mai eficace este preparatul Folbex care este impregnat in figii de culoare verde, impreun5 cu substante ce fnlesnesc arderea figiilor. Aplicarea tratamentului se face astfel: din partea laterala a cuibului se ridicti cinci faguri, apoi se face in podigor un orificiu de 311 cm. Seara se inchide ur'

ACARIOZA

12

ACIDUL ACETIC

sd nu se estind5. Stnpina i n f ~ c t a t d trebuie s5 rdmin5 pe Ioc pin5 la terminarea tratament.ului, dups care va fi dusd la un cules bun, dar mai departe de alte stupini, eel pubin la 3-5 km.1 2

- femelH; - mascul

diniaul si prin orificiul din podigor se introduce cu cjutcrul unei sirme o figie aprins5. E a arde far5 flac5r5, emitind vapori toxici pentru acarieni, dar inofensivi pentru albine. Dup5 o or5 stupul se deschide. Operatia se repet5 de opt ori din 7 in 7 zile. Se trateaz5 astfel toti stupii din stupins. Oricit de bune a r fi ins5 tratamentele ar5tate rnai sus, o stupin5 bintuitA de acarioz5 trebuie f,inut5 in carantin5 doi ani si numai dac5 in acest timp nu rnai apar semne d e boal5, poate fi consideratg vindecat5. Pentru coloniile infectate, organele sanitar-veterinare raionale trebuie s s rezerve spatii largi de cules in locuri izolate, unde nu se ing5duie accesul nici unei alte stupini; in felul acesta culesul bun este cel care asigur5 nu numai hrana necesar6, dar si o regenerare activ5 a cuibului. Cercetiitorul Bailey sustine chiar c5 productiile bune de miere contribuie la stirpirea bolii. Acarioza, fiind una dintre cele rnai primejdioase boli pentru stupini, apicultorii trebuie s5 o declare de la incepnt, luind toate m5surile ca ea

ACARIAKUL POLENTJLUI. Carpoglyfus lacti, foarte asemtin5tor cu Acarapis Woodi descris rnai sus, este un parazit care atac6 rezervele dt. polen ale stupinei. Acest parazit il consum5 in intregime si elimin5 escrcmentele sub form5 d e pulbere finb. Rgspindirea lui in niasa polenului poate fi frinat5 printr-o p5strare adecvat5 cit yi prin liofilizarea prodiisului. V. n. Polenul, p5strarea hli. ACIDUL ACETIC glacial in concentratie de 98% se folosegte cu succes la dezinfectarea fagurilor infestaf i d e boli gi d5un5tori, cum sint de pild6 fluturii g5selniJei. Acidul in contact cu aerul, la o temperaturs de 18 -20C, se transform5 in ~raporicare p5trund chiar t i prin membrana sporilor, distrugindu-i. De aceea operatia se va face afarii, in zile cdlduroase, inlesnind astfel evaporarea acidului. El se folosegte in doz5 de 2-3 c m 9 e n tru fiecare litru din ~ a p a c i t a t ~ e a stupului ori a dulapului sau a localului in care se face dezinfectarea fagurilor. Fagurii se agazB in stupi goi, pusi unii peste altii in stiv5, stind pe un fund unic, dar lipindu-le urdinisul de jos precum si orice crSp5turi. Peste ramele primului stup cu faguri se asaz5 o bucat5 de vat5 sau tifon pus% in dou6, care se strope$t,e cu o cantitate corespunz5toare de acid. Oricite corpuri d e stupi cu faguri s-ar rnai aseza deasupra acestuia, peste fiecare corp de stup se pune pinza de tifon sau vat5 cu acidul respectiv. Sus se intinde o hirtie cerat5 fixat5 in piuneze,

Trahee invadatk de acarieni

ACIDUL ACETIC

13Adiiprilorul pentru albine: 1 - asul cu apfi; 2 - scindura d e scurgere; 3 - cRrRmizi absor-

AERUL

peste suprafata ultimului corp d e stup din stiv$, se q a z & capacu] vi se ]ipegte. Stiva se lass astfel 10 zile. Dac5 operatia se face in toamnii, stiva poate fi 18sat8 astfel ping la prim5vara urmiitoare: cu dou5 zile inainte d e termenu1 cind apicultorul are nevoie d e faguri, o dcsface, iar fagurii se tin dou5 zile la aer. Vaporii de acid acetic, fiind toxici pent,ru om, nu se va lucra in camera inchis&, IocuitH, ci numai in aer liber, sau in camera cu usile gi ferestrele deschise. De asemeIlea, acidul atac6 pielea miinilor ai deci trebuie folosit cu mult5 atentie sau cu mlinugi d e cauciuc. El atac5 ~i obiectele de metal; deci se va evita folosirea lui in operatiile d e dezinfectare. Acidul acetic alimentar are o folosire practic5 in stupin5 si anume: in hrana de stimulare a albinelor in prim5var5, determinind o urcare a procentului de puiet in cuib pin5 la 19%. Se dozeaz5 precis 3 g acid acetic, m5surat in eprubeta gradat;, se amestecci cu putinii ap5, dup5 are se toarnci Lntr-un litru d e sirop.%e d 5 d e trei ori cite o jumatate litru sirop la trei zile interval. Siropul sci fie cald.ACIDUL FENIC are in operatiile de stupin5 diferite intrebuin$5ri. Mirosul s5u puternic iritii organele senzoriale d e miros ale albinelor, indepsrtindu-le. In felul acesta stuparul poate sci lucreze mai ugor. Cum ins5 6-a constatat c5 mierea absoarbe uneori mirosul acidului, operatia se face cu mult5 p r u k n t i i . I n ultimul tlmp acidul fenic se inlocuiegte cu benzaldehid5. V. n. Benaaldehidci. ACIDUL SULFUROS, V.n. s u l f u l .

subtire pe o scindur5 prev5zut5 cu canal &pat in z i g z a g ; scindura ad5piitorului se vopsevte cu o culoare care atrage atentia albinelor din departare. Ad5p5torul va sta totdeauna in plin soare, pentru ca apa s5 fie bine inc5lzit5. In prim5verile reci se pune in adspator ap5 cald5, deoarece albinele care a r sorbi ap5 prea rece sint curpinse de frig, amortesc gi nu se mai pot intoarce in stup. P e timp rece cfnd albinele nu pot ieyi pentru adusul apei, apicultorul le-o ofer5 chiar in stup. V.n. Apa. Un bun ad5p5tor de interior este jgheabul din rama-hrtinitor. Se introduce zilnic ap5 in jgheab printr-un orificiu din podisorul stupului.1111

ADELFOGAMIE,

V. n . Consangvini-

tale.AERUL, a t i t d e trebuincios vietii, este cu at,it mai necesar coloniei, cu cPt intr-un stup puternic sint perioade cind populatia dep5segte 7080 000 de albine. f n acest caz, dac5 aerul a r lipsi sau ar fi neindestul5tor s-ar ivi multe neajunsuri. In verile prea c5lduroase se inalt5 cu 2 mm fundul stupului cu scopul de a crea curenti. De asemenea, in timpul transportului 4n pastoral este nevoie s5 se lase spatiu intre faguri vi sus, sub capac, pentru ca aerul s8 se prime-

ADA PA TO^, vas d e diferite forme, din care apa picur5 sau curge in fir

AERUL

14

AEROSOL1

neascl mereu, ccici lipsa oxigenului ci gi pe acela de a pcistra in stup un are drept consecintj moartea albinelor. anumit procent de umiditate. fn cazul In schimb in timpul iernii e sufi- unui transport in pastoral, in stupii cient un urdinig de 2,5 cm. Albinele cu miere necSp5citii consumat5 din suport5 foarte bine iarna, in ghem,o plin de albine, c5ldura din interior proportie de 2% bioxid de carbon, creste, umiditatea e din ce in ce mai care ar ucide alte fiinte. Cercetiitorii mare gi trebuie s5 intervin5 un curent au g5sit in ghemul de iam8 a1 colo- de aer provocat de stupar prin diferite niei pin& la 3,81% bioxid de carbon, dispozitive de aerisire. El va fi ampliceea ce le determin5 s5 duc5 acolo o ficat de albinele ventilatoare care nu via!% de ssmihibxmare ou un metabo- numsi c5 elimin5 surplusul de umilism redus, un consum mic de hranCi ditate, dar chiar riicoresc interiorul ;i deci o uzur5 organic5 neinsemnatg. stupului, c3mpenseaz5 gi echilibreazg Cind p r o p ~ r t i abioxidului de carbon microclima interioarj. Aceeavi situadep5ge;te anumite limite, iar in cuib tie se observ5 cind e un cules abuna apiirut puietul, albinele Incep s5 dent, cind in stup sosesc in aceeasi ventileze activ, ele se rarefiaz5 in zi 5 kg nectar ce este transformat in drep tul urdinigului, prin care aerul miere, r5spindit in faguri in strat piitrunde msi adinc in ghemul d~ ier- mai mic pentru evaporarea surplusului nare. Aerul are o compozitie nornlal8 de apii; dac5 in stup aerul nu a r cirde 79% azot, 21% oxigen, ;i 0,03% cula activ, miycat de albinele ventilabioxid de carbm. S-a stabilit c5 cea toare, mierea nu s-ar mai matura. mai potrivit5 proporlie de oxigen in Vaporii de ap5 ies pe urdinig datoritfi stup este de 12-13% din volumul presiunii din interiorul stupului, cit aerului din stup. Cind oxigenul ajunge si a albinelor ventilatoare ce accelela 20%, deci intr-o proportie prea reazii procesul acesta. mare, colonia incepe s5 se agite, iar ACRDSQLI. E j t e o metoda prin care atunci cPnd proportia coboari sub 5% unele m3dicamente sint pulverizate colonia se asfixiaz5. Aerisirea stupului nu are numai ro- in particule extrafine sub actiunea lul de a elimina surplusul bioxidului unei presiuni; aerosolii pstrund in de carbon gi a-1 irnprosp5ta cu oxigen, felul acesta in organism, in special pe cfiile respiratorii ale albinelor cit yi in stup, pe faguri, pe accesorii etc., nimicind acolo bacteriile ce provoac5 diferite boli. Aplicarea acestei metode in stupsrit a d a t rezultate bune cind, sub presiune - cu un dispozitiv asemdniitor cu cel din clinicile O.R.L. - se pulverizeazg in stup antibiotice, astfel: 1 g de streptomicind se solubilizeazii in 3-5 cm3 ap5 distilat5 gi se pulverizeazii, in medie cu acest sirop '10-20 colonii. Pulverizarea se repet5 la interval de Aparat de aerosoli 7-5 zile, de trei ori intr-o primivar5. pentru tratarea boAcolo unde boala este prezentii, pulvelilor albinelor

AFUMATORUL

15

ALBINA

riztirile se fac cu o cantitate dub15 de solutie. Cu aparatul de aerceoli se poate aplica, la neroie o metodii unic5 de dresaj a albinelor. V. n. Dresajul albinelor.

AEGBIATORDL e o unealt6 foarte necesar5 stuparului. Sint mai multe modele, din care dou5 sint mai cunoscute: afum5torul cu foalc a1 lui Bingham, cunoscut la noi sub denumirea de 7,Yulcan", si afum5lorul cu ventilator a1 lui L a y e n s actionat de un arc de ofel ca eel a1 ceasornicului. Combustibilul folosit la afum5tor e diferit: bucgti sau aschii de brad sau de fag uscaie, putrebai de salcie, coceni de Porumb, buret' u'cafi de stejar, materiale C 'a' e un fum7''' abundent gi rece. Fumul fierbinte, h e cscios, albastru, nu e bun pentru albine, caci le irit5. Stuparii de la umplu afumetoarele cu ace d e d i n timP yi tinutela pin semintelor d e brad> pastrate din an jn an, bine uscate; ele dau un fum bun yi cu miros pl5cut de terebentin5. Folosjnd oriEare alt combustibil, dac5 apicultorul pune jn afumatOr de P ~ ~ h m u l va fi mai placut pentru albine, miirind efectul lui linigtitor. Cind lucrgrile in ziua respectivj s-au telmi-

nat, afum5torul trebuje scuturat d e cenug5. Din cind in cind orificiul COnului afum5torului se va cur5fa d e zgura ce se depune pe el.

AFUMATORDG cu ~ U L F un dispozitiv cu care prin arderea sulfului se fsgurii, in vederea distrugerii fluturilor yi larvelor d e g5selnit5 8i a diferitelor ciuperci ca Aspergilus flavus gi hicystis upis; rezultate bunes-au obtinut fii ]a distrugerea qori]or de Kospma apia, cu ajutoru] bioXidlllui d e sulf degajat prin arderea acestuia, intrcdusj in cein cambinatie cu lulele fagurilor. V.n. Sulful.ALB,BINb. slnt insecte care F parte din mare]e ordin Hyme~ ~ ~ ~ , fae nopiera - inseete cu aripi membranoase - din lamilia Apide, speeia Awis mellifera L.: ele au temveratura sckrnbritdare adaptatf med;ului in care se afl5 iar metaboli~mul crlegte lor in raport de temperatur5 (poich.iloterme). Hrana lor este de naturg ve-

ALBINA

16

ALB1N.t

getal5 - rnierea si polenul - cea dintii oferind albinei hidrati d e carbon, iar cea de-a doua proteinele cele rnai bogate qi asirnilabile. Elc nu pot t r l i singuratice - ci s-au organizat ca viat5 in grup6 rnai mare sau rnai rnic5, dup5 irnprejurgri - grup5 orinduitri cu functiuni anumite si diferent i a t l prin sexe, cu atributii bine distincte. De aceea. albinele i n t r l in categoria insacte~dr sociale poliforme. Necesitatea d e a se aduna in grup, se datoreste organismului lor, care prin el insuqi nu poate s5 dea insectei izolate putinla s5-qi plstreze o ternperaturri proprie care s5-i asigure victuirea. Sub 9-10C ea, ca individ, nu rnai activeaza. Intre ele sint si unele specii care pornesc la cules si la +GC, cum sint albinele din Grijenlanda sau Baskiria, cu un invelig pilos rnai bogat, adaptat rnediului cu temperaturi joase. Din trecutul indepiirtat, din era tertiar5 ni se p6streaz6 o fosil5 d e albin2 g5sitl in Franta, la Aix d e Provence, care prezintri asem5n5ri uluitoare cu albina timpurilor noastre; era rnai mare, cu 2 mrn, decit cea de azi, ceea ce dovedeste cii cea d e acum a suferit de-a lungul rnileniilor o usoar5 degenerare corporalil. Biologul francez G. E u g e n e a grisit urme rnai sigure in straturile rniocenului - diviziune a erei tertiare care a durat 3-4 rnilioane d e ani - unde se rnanifestl chiar ca albinii socialil. Acesta a g6sit un grup d e fosile d e albine intr-un bloc d e chihlirnbar d e Baltica si de asemenea un exemplar a1 fluturelui d e ggselnitii. Albinele au fost domesticite, in sensul c5 ornul prirnitiv, sau ceva rnai evoluat, le-a apropiat d e locuinta sa, apreciind rnarile foloase ce le-ar dobindi avindu-le in preajrna sa. Albinele au un rol import a n t yi in viata plantelor. Prin trecerea lor din floare in floare in cjutarea

nectarului si polenului, sint factorul cel mai important pentru polenizarea florilor gi m5rirea productiei. Organizarea coloniei de albine. Via$a in aceastii colectivitate, pe care cei rnai rnulti au numit-o ,,colonieC' sau ,,cornunitate", ,,popor", sau ,,familieu este o via55 organmat5 si constituie tipul unei societ6ti in cornun, in care fiecare fiint5 ia parte la munca si propzqirea coloniei, la sacrificiile gi sarcinile comune. 0 albing izolatti d e colonie trebuie consideratti doar ca o celul5 dintr-un organism; ea nu poate activa si nici tr5i chiar in anotirnpul c5lduros, decit scurt tirnp g i apoi piere, chiar atunci cind are la dispozitie cea rnai bun5 si indestulritoare hranii. Cind ea se r5tricegte sau rlrnine undeva izolatl, cautt'i in primul rind tov5rlsia altor albine, fie ele din oricare colonie. De pildii: atunci cind stuparul pleacii cu stupina in pastoral in timpul noptii, obisnuit, lasg acolo un stup cu citiva faguri goi. Albinele din diferiti stupi, care, prinse d e noapte, au r5rnas in cimp departe d e stup, sosind dis-dedimineat6 in stupina lor - pe care n-o rnai afl6 acolo - se adung tnate si formeaz5 un ciorchine comun. Dac5 stuparul, revenind, le pune intr-un stup, le dB o rnatcl qi le agaz5 pe faguri artificiali, ele iqi interneiazg acolo o noug colonie cu o repartizare judic,ioas2 a rnuncii. Colonia este alcrituitii din mii d e albine lucrltoare, usor adaptabile oricgrei conditii d e clim5, albine din care -113 sint biitrine ~i 213 tinere. I n general se consider2 c5 o colonie bine organizat2 si productivri are vara pest e 120 000 de insecte, h p r e u n l cu puietul din cuib in diferite stadii de dezvoltare; din acestea cele culegltoare trebuie s5 fie intre 30-50 000. In afarl de acestea din u r m l , se aflri in

ALBINA

17

ALBIN A

stup gi o matc5 care reprezint5 sexu1 acestui vast organism care e colonia. Ea nu este numai mama zecilor de mii de albine lucriitoare care se nasc gi mor in decursul unor termene mai lungi sau mai scurte, dupii sezon, ci constituie elementul de coeziune, de unitate, de ordine in comunitatea din stup. Prin schimburile de hran5 or de secretii glandulare ;i hormoni, prin emiterea de semnale sonore gi mirosuri, prin dansurile ce le executii, prin atingerea gi contactul antenelor albinele au un fel de ,,limbajU care face ca o colonie s5 formeze un tot armonios, inchegat din punct de vedere biologic. Privind in parte fiecare din cei trei factori principali ce formeaz6 integritatea unei colonii - albinele lucr5toare, matca gi trintorii, colonia poate fi luatii, ca un tot biologic unitar. Unele din ele asigurii ingrijirea urmagilor, deci a puietului din cuib. Altele cl5desc faguri sau apgr5 comunitatea de intrugi. Un numar insemnat de albine elimin5 aerul viciat din stup prin ventilatia activii. Majoritateacelor adulte stau in legi?turci direct5 cu mediul din afara stupului, caut6, adun5 si aduc in stup hrana necesar5 pentru ele si urmagi. Unadin toate-matcaare rolul reproducerii yi perpetugrii speciei, imperechindu-se o dat5 in viat a ei cu citiva trintori. Deosebirile ce apar intre coloniile unei stupini se datoresc unor insugiri ce se manifest5 prin comportgri diferite gi care se traduc pin5 la w i n & , printr-o productivitate mai mare sau mai redusii. Cuibul acestei comunit5ti, ce-i serveste pentru reinnoirea generatiilor, trebuie s5 aib5 faguri de calitate. Intr-un stup se afl5 intotdeauna hrang indestul5toare - mierea - care e un produs complex pe baza c5ruia organismul Isi procur5 :in primul rind energia nece-

sar5, cit gi polenul sau pgstura, ce reprezintii bogate rezerve proteice. Hrana trebuie s5 fie bun5, nealterat5, reinnoit5 anual, cac,i prospetimea ei are o influent5 favorabilii asupra intregii colonii. Fiecare colonie are individualitatea ei ce se distinge printr-un miros specific, variat de la una la alta, miros degajat de anumite substante aromatice foarte numeroase. Aceste substante au un rol insemnat in comportarea albinelor; ele imbib5 atmosfera stupului gi, atunci cind membrele aceleiagi colectivit6ti le intilnesc in interior sau exterior, sesizeaz5 cii fac parte sau nu din colonia respcctivii. Mirosul specific fieciirei colonii este riispindit de albine prin glande aflate la virful abdomenului gi este sesizat din zbor de albinele aceleiagi colonii, sau de cele care stau de pa25 pe scindura de aterizare in fata urdiniqului. Viata colectivii cit gi cea individual5 a albinelor este c51iiuzit5 de reflexe neconditionate instinctuale, innlscute, care nu se schimbii niciodat6 gi sint transmise ereditar. Aceste reflexe neconditionate se evidentiazi? in diferite actiuni privind: felul de fndeplinire a muncii In stup, ingrijirea puietului, cl5ditul fagurilor, prelucrarea $i transformarea nectarului gi a polenului brut, reglarea temperaturii in stup etc. Deseori, in decursul vietii lor, albinele dobtndesc reflexe conditionate prin adaptarea la mediul inconjurgtor natural sau artificial (modificat de om); aceste reflexe pot fi pozitive sau negative, de lung5 qau scurt5 durat5, se fixeazi? sau dispar. Aceste reflexe conditionate intaresc simtul de orientare in spatiu gi le ajut5 in activitatea afar5 din stup: culesul dirijat, hrgnirea artificial5 in naturg cu sirop sau polen pus in jgheaburi sau hr5nitoare etc. Activitatca

d -a[a al!urnue a p gl!sd!~ alsa 'la a [ a i y ~ !4 a![!~de u j yujd E$R!A o s a B u n ~ a ~!Oj ' yauj al!so[ojau aua!Buy;rej a1apue18 n:, -EAOT n3 yuerq a p InquIrqDs a3ej pu!? aq -ndau ya saaae u!p !4 ID '~)E!A a p !a y u ~ e !u i p u j ~ l u !' l ~ u y ~ p laynd n e n u . [ n l s o n a s y B !4-a~ea u j E ~ U O [ O Ja p l!ay$ a n 3 14 a!~qara$das ~ j l ; a d n p aleuo!z -%,I E-s ya ! n [ n ~ d e jy l ! a o l ~ p ~ e u ~ n u nu - o p a a[au!q[e ao a p r p ~ d x aas [ a j l s v ? aaeour Fle[oz! ~ u ! q [ y.aa!n)a!~ yunq a p -aseonn8!~~ a u lugs a[au!q[E 'qezlnda ezeq aisa ragyur-ej ;!~quraur !iol aa? ne-s n u aua!8u!~.ej a p u q 8 aqsaae auraah 953 .!n[nla!nd !!J!upq s a p !am -ul a.)Ejas a3 [nqw!r[as Eueny 'a!uo[oa UI, 'a[!z sc-zc T[nw [a,) a p t.peorad 'dnls u~ undap a[ anea ad no[!$zlraylae o ednp na!d 'laynd l[nur l!uyay a p n e qgle n u alianolep as no[au!q[e eaJ!ugq ane.1 ID FocueJl u~ ~ u !B~ peLi:urrad d -equr! pa zleqsuoo s E [ [ E 3 .v !S urp p..rgdaaug aseu as aaea a[!!ieaaua8 ~ o ! z ! a n e jq -v ' a ~ a a p e - q u.Inla! ag~ eaaae a a .!n[nlaynd !S !!alyu eaJ!u -nd a s a u p q aae9 na ~ o O ~ l d p a n e o l y - ~ a r e[ aesaaau !n[nroir~dg[eaaelaaaas -npoad aua!Suraej no[apue[8 e!jaa:,as l nrlu3d aua!Su!nej a[apue18 gzealuaur !O e a ~ e u o l i a u n ja p p+eBa[ su!nls alsa -![e a1e.3 n ) aalaiorcl a[ajuelsqns B-eal 'a01 !n[nurs!ue8ao e paruqe~o9reur nes -xa ' j ~ ! o p a[aujq[e '!~.xnle[n3snur a!zn!l !ern e a ~ e z ! n d 3 .a[!z 51 I t n u [a;, ! !illnu!lsalu! 'rrSn8 1nlnsa.i ug $e[ a p c i e ! ~ p a!paur Eleanp o n e ' a l e l ! ~ ; a - n i u n c [nua8oa![8 na sate reur !ia[ap -9313 ~ u q u j alsa e!uo[oa p u p ye^ u~ d -!.~rl[S n p u n ~ ~ d r u 'g g.\razaa plseaae alnaspu a[a3 - e i e ! ~ yrjuraa? !4; a[a pugs rx!a .in[ndaoa e ?seou!ljq3 ' Q , I I ? o ! J ~ ~ u ~ l;arr! 'pnst.ur aaeur a p -n:, o-~qu! ea?.lt?d alQaBnld~a ga!p~rea!aad ea1r.q apnalnd ai8a!a[s a[ !B aurqle n q u a d ;i - r . i ~ , y a c o ~ u o a u are,, s v ~ 2d.103 [nstz aneolrlioJst KBUI eaa alsa rnrndnls ~ a e j e ~ -&I: r,.zt.aLirroj a'rea aaraload ! i . r a l e ~ u~ ealel!.4qav .:lelu!eu! !em ~ T S J ! A o d p y irazal o ursrue8.ro ul gzea~ncunae e[ ran8ej !pp[a ?nlnd n e !asp !iaJeu as er>lsaar: '3!80[orz!j aaaulg l r r ~ s -o!zo[aa e d n p aIyz ao[ a~aur!ad ug !B ea ~ j u ! . ~ a s u o a !3 aua!3u!aej ao[ a[apue[8 rr![cI urp qeuo!iaunj ne-a[ adea 'apue19 ug aim! j . ~ u n j ~ u n d ug !A-ya alyo.iarr lsoj n e alsaae l t . ~ ! ~ a enn-!B 'ua1od n3 SnrS~aq a~ nrr !.]lop a[arr!q[e 'sns Ieru a]!lu!ur.e ~ r ! p ~!rrgaq ne-s 'dnls rr!p aaeoyp.e[:, a[dz[ieJ ulp e.roun y)!.rokep !ag.) ' g ~ r .ro[a,rarr!l esdrl rrr 'am9 'ale!joale aaaj!a -ur,?o+ u!p a[a.> r6 c.) 'gleS~rn[aprx! !eiu -aa a[apue[8 na 'aulalpq arr!q[e lnzqh gj\rci)s!za,r o 15 s~reura)~?]!.raYuo[ o nr? ne-s 'rou ra! jenlrs ~o[ajcr!aaa apadaa .a,rl?.i ,)rr!q[r! c-rc.\ ! 5 .rede !,ry.rn[a~durg as-nprr~ldeps 'r?iuyan4n n:, 3e3 o a[a ! . ) , i . l ~ 111 ' r a a a ' ~ [ n i un.1 a~$a.xgur e1 eaaaaneolura,r '~asearrqdapu! a[ ps ~ as .r,~lx"!c[[e!!jar.\ t.ie.rnp jS c;iralur !cur 1[nur3p !em lelaauj nC aae3 ad !!iaunj ~ , , ~ [ o . ~ zaspar~a!Sut.rt?ja[api~ri?[S a Farrnle ai!urnrre n!aa ~G-zs !!rro[oa !sun a[arr : gzi?alnm!nu as . [ u ! ~ J z+i!.rlodur!p !.) -tq[r! .~sa[!s!,rgrn[a.rdur! al!urnue prrra - y ~ ? a z ! n d aas nu ?a !e;.runi.r nu aaarr 'ntduraxd a a etapaan[ ,ro[altaajrp eau - ! t ,roiarr!q[r: [n:u;jr1!2810 irjp ~ U ~ J ~ O J C I-nrsaaans dnra,rlrr! al!qasoap auaruorr dp ~ [ U . I O I ~ [ O Ja[3.\132a.l -)!O.I ? -aj !cirrnu q!.>irt 'ao[au!q[c ealel!A!pe - 0 ~ 0 3 '~.\errloqaisa a s ?.I arj 'cIur!l l[nrrr a p 11te !zeaiuan[ju! aueBao Joun iao a.rlrr! ~r.ratc[ n !nlnL[nl.; e:)leuI 5 s arj uaac,rn11?~\1 .aprre1.3 ;ropurnuu s p[eu -o!iarrnj r!a.runu!ru!p nes naaello,izap a p '1.13 rrp lr![daa 7dej '!,rgaan[ Jo[al!a -aj!p cast?nl.)aja -e[ !!$a!.\ Insanaap rr! aaa.11 ~ u ! q [ e aae.)a!j T E ~ U ! 'glez!ueS~o [ajlsn ajqa !aruoIoa p p e a ul Jo[au!q[e

ALBINA

19

ALBINA

m9nte vitale, pe care numai in viata d e stup le poate avea. -4ctivitatea in cadrul coloniei, atit d e ordonatti, a atras de multti vreme atentia celor pe care ii preocupti viata albinelor. Era greu insti ca ei sti poatti face observatii juste gi amtinuntite in intunericul din stupul primitiv. Abia cind au ap5rut stupii sistematici, cu rame gi faguri mobili, cercetgtorii au 16murit multe necunoscute. Stupul de abservatie cu geam a ar5tat cercettitorului, in ansamblu, cum se impart activitgtile qi atributele in colonie, mai ales cind el a folosit metoda marcajului albinelor care astfel pot fi urmtirite rnai ugor. S-a constatat atunci cti activitatea in stup o fac rnai cu seamti albinele tinere, care inc5 nu gi-au efectuat zborul de recunoagtere, trecind insti chiar in aceeaqi zi, de la o activitate la alta. Activitatea din stup sau afarti e indeplinitg de albine ftird s5 aibti anumite functii speciale, in care sti lucreze toat5 viata, ci in m5sura nevoilor coloniei ele se mobilizeazd acolo unde cerinta e mai mare. De esemplu: la aparitia culesului principal contribuie la nevoie gi albine tinere care au eclozionat abia de cinci zile; s-au vtizut de asemenea albine culeggtoare care in cazuri exceptionale ?i-au reactivat glandele faringiene incit au putut hrgni puiet, ori din cele numai de o zi care lucrau la ctipticirea puietului. Deci succesiunea gi repartiQia muncii in stup e impusti de necesitgtile de moment. Vorbind insti de modul cum se desftigoarti activitatea din stup in mod obignuit, aceasta e in raport de virstti. Prima sarcinti ce o indeplinesc albinele abia eclozionate este cea de doicti. Doicile au un rol principal in viata coloniei; ele sint albine tinere cu glandele faringiene gata de a intra in functie. Serviciul de doicti tine cam 10-12

zile de la ecloziune. In primele trei zile, albinele tinere se hrgnesc din plin cu polen gi-gi formeazti o rezervti corporalti insemnatti in proteine. Cu aceste substante se aprovizioneaz5 glandele faringiene care produc ldptisorul, iar doicile hrtinesc matca gi puietul larvar in virst5 de 1-3 zile. Dup5 acest termen, puietul este hrtinit tot de doici, cu un amestec de miere, p5sturti gi ap6. Cu cit larvele vor primi de la doici o rnai mare cantitate de ltiptigor in primele trei zile de la iegirea din ou, cu atit viitoarele albine, cind \lor fi mature, vor avea o vigoare rnai mare, vor tr5i rnai mult gi vor rezista rnai bine la boli. fngrijitoarele mtitcii, adicd albinele tinere doici care inconjoard ca o suit5 matca stupului, au grijti de ea gi o hr5nesc din plin cu 16ptigor. Concomitent ele curtitti gi ling de pe mat& gi transmit in acelagi timp albinelor inconjurgtoare acea substant5 care constituie elementul principal de coeziune a1 coloniei. Aceste albine formeazti un grup, cind mai mare cind mai mic in jurul ei, avind grijti d e a insoti matca aflatg pe un anumit fagure. Ele se aleg din cele tinere, cu glandele pline de I6ptiqor, iar num5rul lor variaz5 de la 6 la 10 albine cel mult. In starea ei de repaus, ele sint mai numeroase, cam zece la num5r; in timpul cit matca depune ou5, in jurul ei stau cam opt albine; cind se miqc5 pe fagure, numtirul lor nu e mai mare d e qase. Cind ea trece de pe o fatti a fagurelui pe cealaltti, sau pe u n alt fagure vecin, grupul nu o rnai insotegte, ci pe fagurele unde a trecut se formeazti in jurul ei un alt grup de tinere ingrijitoare, ce au grija hrtinirii, cur&@rii ei gi transmiterii substantei de matcl, albinelor din stup.

e a n 3 pde a p aaeur a p [nlsap psug ~ n u r j u o au n na 'aaa!ur authap [ajlst? !S ~ z o a e y e z a p s[n:,a[ow aae3a!j e[ pde a p aln:,a[our !sun e!$qaosqe pu!uraalap a:,!8o[o!q a$uelsqns ug le;Yoq 'nou Ins -npoad .a[!qe[!ur!se !Q a[!q!lsa8!p ~ o S n [ajqse a[-npug~gj - yzolanaj !B yzo:, -n[B - a[dur!s !anrerlez ug asnduro:, !4 alnaq a[!anaeqez euraojsue~qe a p In[oa n e aaea '!azelaa~u! etno8ale:, a p alaw?zzla - aua!8u!aej ao[apue[8 a[!!$ -amas alBasg8 [naelnau 'o[oae faaeol -@a[na a p snpe [nrslaau !BnB u j osaur!ad s a l s a a v -(pea:, anpo,rd aaea) asaaas nes !a!op a p [n!psls lnaanl ne are*, arnpord aolsaae e aaeo~ea:, - n ~ a ~ d aasol!ur!ad 'aaau!? au!q[e a p !j: dna8 qe !nun dnls ur ~.z-eaiu!paaaug as '!n[naelaau e gureas na !cur aep !n[ - n u a ~ o d[nsa[n:, alsa aaea '.ro[ .ro[!!uep -ynls [npoa !4 a!uo[oa o-,rlu!p ,rolaaeol -p8a[n3e a7\?3!A!lDj7 ' d l d l U O J ~ J J l l l a J d .!!jdou [ndrrr!~ug s a p !sur a[au!q[e ~ e o !an8sj u!p ! n l n ~ e ~ a a s aae[!l j u -uaa a p eaun!iav .,relaau urp ~ d ae p [nsnldans azaaodo~aps !S p a s aza[lq -uaA gs e.1 nrtuad 'aopurea e y,reo!aad -ns eau!;Yreur ad nes ao[!.rno9sj s Faeora -a?sa eau!8asur ad !O 1j.1 '![eu!Yaeru !Jo!aa$u! !!iaaad ad ae!r[., !B !n[ndnls Inpunj ad ea!Bur as a13 .a.reaan[ ?$seaas naluad au!q[e asooaaurnrr gzeaz!I!qour e!rro~oa '!n[ndnls [nro!.raiu! rrr pleasn e a ~ d p a eanplp,, as! ' s u a l u ~so[n) u n a aaede esu; pu[3 .aauur e a ~ alsa nu !a!u d -0103 e a l e ~ ! ~ ! ~ puja raunlt? '~,ro/aae ae 111q 009 6 el 8u5d 'dnls u! anpo.tl -u! - au!q[e z i - 0 ~ - sugalsa.r apurnu rrn-,rju! i!u!p~n e[ prrgls ' a 1 3 'aaeole[ -!luaa a[aurq[e luls ealsaav .paurn !j: ?e!a!.i [aa ad aa!8a! aads aBurdurg !S !~nBej a,r~u!,rd sns guid [ a j p e apunsl -gd .Iae a p :,!uralnd [nIuarn=) -plnzg'\ raru 16 g r z n e alsa nrr aan.)Brur s e a X !~oah 1J3ir5!d!ae trip apadaa a p i g e p u g - s q 16 aaeo!a!cl ad pyos as-npu!ud!ads '!nlni!u!pan ej-ej U! aoqz a p eanpu!as3

[nao!aaqu! u!p !n[naas [e alel!p!mn a p [npea8 q n u r aq4aagur aun!i:,s g s e a 3 y -plen[!p eaad eaaarur u!p pde a p [nsn~dansau!ur![a gs 'aej I-a3 Inluaana u!nd e:, '!d!w u!p n e p a[aqe aa dw!l u j 'JO[ ! ! j a j ~ e !Z ea:,u!:, e u!p ae~q:, pugdaaug '!n[nae?aau e aaeaan[and a p e:,unur s[ aaal a13 .!ausarl eaa!s!uoSe naluad ~e!:,ads ur lemnapur a!nqaJ.) aaea laoja u n ara:, no!aalu! u!p e3unur !:,unls aaaaeoap 'g:,!op a p [n!3!naas e1 ~ j u n u a aaaauq alaurqle u!p alaed o '!ol ug aqsa 1nsa1n3 p u p nes dnqs u! aaeur a eanplga pu13 . a l a m o p l ! j u a A '![el -eu !!an8ej l!syagd e a3 !a!$eaaua8 !a -g?[o.\zap ~ n d r u r lug 'o[o:,e l!agq!n:, !j ae-s aa puetqoaa!ur y a o ~ j eIen7uana a p IeqaajuIzap !S aep'leana dw!q !$e[aae rrr aulurga [nqrn:, l p u ! [ajlse 'a[n[a~ taagaa!j [nro!aalu! nsarods a[a 'aaqo!q -11ue a u ~ j u o aa3 s![odoad !B ~A![BS a p a!jn[os o na '!odv *!a[n[aa !!$and ad aluaJape s a ~ 3u;s am:, a[aa Fsur u!urga d !gzojaourelaur a p ao[ epeoraad ug J O ~ J -![agd~u a[~,rnj:![anug urp alaed o !4 I!:, 'ajuqu a p alesgl a[!an)saa a01 [npunj ad a p pug:,!p!a 'a[n[a:, alsa:,e gjg.rn:, a 1 3 .!arrnle lnasgu e-s a:, e!ieaaua8 a p l!sgagd eaqe Inq!n:, u!p ao1!an8ej a[aI -nIaa @an:, 16 :,sa!ods ala a n 3 n:, 'pa![ -es aanpoad e naluad lua!o!jns l e q o ~ -zap ne-s aaeInq!pueur apue[8 soap:, ale 'aaaury au!q[e lugs aprvol?igrn3

ALBINA

21

AT.BINA

fost luat de culegiitoare din potirul florilor. Albinele culegiitoare, prin scoaterea gi resorbtia repetat5 a continutului gugii pe virful limbii, eliminii surplusul d e apii din ea pi concentreazii continutul noilor zaharuri iegite din acest proces. Mai mult chiar: glandele faringiene dau inc5 o enzim5 de altii categorie fat5 de invertaz5: e cea care actioneazii asupra glucozei din noul produs ce este mierea gi care folosind oxigenul din aerul inconjuriitor, transformii o parte din glucoz5 in acid gluconic. Acesta imprimii mierei reactia acid5, care o face sii devin5 bactericidii, gi deci ii inlesnegte buna conservare. V. n. Mierea. Aceastii prelucrare o fac la nevoie nu numai albinele tinere, ci gi cele mai virstnice, c5ci secretiile glandulare produciitoare d e enzime chiar cresc cu virsta. Este o munc6 grea gi care cere in acelagi timp un consum de substant5 albuminoid5, pe care albinele prelucr5toare o iau a t i t din polenul ce-l consumii, cit gi din rezervele lor corporale. Stra ja coloniei. Unele albine au sarcina de n p5zi intrarea in stup, ingiiduind piitrunderea in interior numai a celor ce fac parte din aceeagi colonie. Acestea sint str5jerele stupului gi ele fac parte dintre albinele tinere care nu gi-au fiicut incci zborul d e recunoagtere, dar au posibilitatea s5 cunoascii pe cele strgine, prin ace1 miros caracteristic fieciirei colonii. Ceresele-cliditoare de faguri, ci t gi ciip5citoarele celulelor cu puiet sau miere, sint albine tinere din ziua a zecea a vietii lor. Degi glandele lor faringiene mai secret6 15ptigor pentru puiet in cantitate redusii, acum incep s5 se dezvolte glandele produciitoare de cearii, care secret5 solzigori, concomitent $i succesiv cu cele faringiene pentru o scurt5 perioadii de timp. Cind

Schema prelucrgrii mierii de albinele prelucrgtoare

glandele cerifere elaboreaz5 solzigorii, ele cliidesc fie incilbind cu cear5 partea de sus a fagurilor, fie cl5dind faguri intregi ori faguri mici, in rame cliiditoare. In lips5 de spatiu, pentru cl5ditul lor albjnele ingrSim8desc solzigorii in ghemotoace sau in mici faguri suplimentari crescuti intre spetezele d e sus ale ramelor. V. n. Ceara, Faguri. Aceste activitiifi sint efectuate de albinele tinere in primele lor zece zile d e la eclozionare, dup5 care executii unul sau mai multe zboruri pe afar5 aga-numitele zboruri de orientare, ca sii-gi recunoascri stupul. Culega'toarele sint albine care, obignuit, incep aceast5 activitate dupe 14-15 zile de munc5 in stup. Sint fnsii imprejurgri cind colonia igi piistreaz5 in stup o insemnat5 rezervii de albine zburiitoare, pe care o foloseste numai cfnd apare un cules abundent, ciiruia, in aceastci situatie, ii pot face fat5 cu succes. Atunci albinele coloniei sint atrase la cules, h i n d parte gi albine tinere de 5-6 zile. Aceasta se intimplii numai cind culesul ia proportii mari gi numai dacii in stup sint suficiente albine primitoare, care sii poatci prelucra repede recolta adus5 de culegiitoare. Unii cercetatori au stabilit cii in astfel de situatii, mobilizarea coloniei ajunge pin5 la 60% din albinele stu-

ALBINA

22

ALBINA

pului, iar activitatea lor este laborioasii. Totodatii, organic, albina culeggtoare foloseqte secretia glandelor faringiene la producerea unor enzime de categoria invertazei in locul secretiei d e 15ptigor ce era necesar puietului larvar. Invertaza va servi in acest moment la scindarea nectarului adus din flori, dedublind zaharoza din el, in cele douii zaharuri simple: glucoza gi fructoza. V. n. Mierea. La plecare spre cimpul de cules, culeggtoarea ia in gugii o doz5 de miere din celulele fagurelui, doz& care e in raport de distanta pe care trebuie siio parcurgii pin5 la sursa de nectar. Activitatea in afara stupului este grea, anevoioasii, obositoare. In afar5 de aceasta, acolo afarii, in cimp sau In piidure, le agteapt5 o sumedenie de inamici neviizuti, din lumea bacteriilor cu care ele intr5 in contact direct. Arma de ap5rare a albinelor contra acestora din urmii este chiar pe corpul lor, pe suprafata cuticulei, sub forms d e antibiotice pentru distrugerea diferitelor forme de bacili gi microbi. V. n. Antibwtice. Cercetiitorul P. L a v i e le-a descoperit pe capul, pe toracele, abdomenul gi membrele albinelor; acestea, impreunii cu cele pe care albina le mai are in propriul siiu organism, fac ca aceastii categorie de lucriitoare, culegiitoarele, gi care i n t r i direct P contact cu lumea exterioar5, n s&nu aducii in casa comunii o datii cu hrana gi bacterii. Cind albinele piigesc in aceast5 noui sarcing, de culeggtoare, yi-au terminat aproape complet activitatea in interior. Glandele lor faringiene ajutg acum la prelucrarea nectarului. Activitatea culeg5toarelor este Pn.dreptatii in trei directii: fie cii ele aduc apii, nectar sau polen. Aceasta este pcea rnai istovitoare ocupatie; ea r5pegte albinelor cele din urm& rezerve

de energie incit, imb5trinite si obosite, degi trec apoi la munci mai ugoare in stup, nu rnai tr5iesc acolo decit putine zile. Dup6 cercet5rile lui L u n d i e, F e b e r g e gi A m b r u s t e r , albinele fac - in tot cursul activitiitii de culegiitoare - abia 35-65 zboruri, pin5 dispar. 0 albin5 poate vizita 912 flori pe minut. Cantitatea redusii de nectar cit incape in guga albinei culeggtoare in toate aceste zboruri istovitoare abia face 1,35 g miere concentratii. Deci fiecare kilogram de miere costti viata a mii de albine, tinind seama cii sint necesare 70 000 zboruri pentru acest kilogram de miere. De aceea, productiile mari nu pot f i realizate decit de colonii foarte puternice, cu multe culeggtoare. Este statornicit cii numai de la o colonie care are cel putin 5 kg de albinii zburitoare, se pot recolta 55-60 kg miere extrasg. f n activitatea de cules nu se observ5 l a albine o succesiune constantii, cici dupii nevoi - ~ i dupii bogiitia produselor in natur5 - aceleagi albine pot aduce cind nectar, cind polen, ori propolis. Se pare cii cele care aduc apii in stup se specializeazii, ciici s-au v&zut aceleagi albine marcate, care timp de dou5 s5ptSmini s-au ocupat numai cu transportul apei in stup. Cercetitorii au g5sit cii proportia de culegiitoare, pe specialitiiti, ar fi: 25% transport& numai polen; 55% adun5 polen gi nectar, iar restul aduc in stup apii, care are un rol de ciipetenie atit in prepararea hranei pentru puiet, cit qi pentru piistrarea unui echilibru stabil a1 microclimei din interiorul stupului. Indicatia izvoarelor de nectar pentru albinele din stup o fac culegiitoarele ce vin de-afar&,de Pndat& ce ajung in stup cu guga plinii. Ele o fndeplinesc printr-un joc variat, ce a fost denumit duns. Comunicirile celor d e la

ALBINA

23

ALBINA

compune colonia respect iv5. Acest puiet se afl5 pe locul unde a stat ghemul de iarn5 si dcci cu cea mai potrivit6 c5ldurli pentru puiel qi malc5. A c e ~ t Albing ce cmite Ioc esle denumit cuibul coloniei. efluvii odorante f n prim5rar5, aceaslli crestere pro(orosi Pall) greseazG cu atit mai repedc, cu cit coexterior cu albinelc aflate in pragul lonia a ieqit din iarnli cu pierderi tit stupului yi le mai fac cu ajutorul rnai reduse, cu albine sSn5toase gi care i ~ n e iglande descoperite de Ivasanoff au eclozionat in toamn;, f5r5 S: f i --glanda odorant5; ea servegte la emi- participat la lucr5ri grele sau la crpyterea in raze drepte sau ondulatorii a tere de puiet. Kum5rul de ou5 d e p u s ~ malcci in de unor efluvii de natur5 asemiin5toare cu undele pe care -dup5 r o n Frisch - cuib, la inceput nunlai de citevn s11lc. ,,le capteazs din dep5rtare rnai mare ajunge curind la 1 000-1 500 pe zi. sau rnai mic5 numai albinele care ceeace dctcrminc? o cresterc n poapartin aceleiagi colonii, din caw fac pulatiei stupului cu albine tinere. Acestea formeaz5 r e ~ e l v a albinr cudc parte albinele emif gtoare". De curind s-a constatat c5 albinele leggtoarr, care vor acumnla in faguri culeg6toare rnai comunic,i intre ele gi o cantitate mare de hranc? pent111 ele cu ajutorul ultrasunciclor. Aceast5 gi urmagi. Grija stuparului estc ca aceast6 aruconstatare s-a dovedit intemeiatd; se observase de mult t i m p cii unele din mulare de albine lucr5toare in stup. ele f6ceau miyc6ri aya de repezi cu Enceput5 si dirijalli cu 60-70 de zllc aripile in anumite imprejursri, gi pe- inaintea culesului principal, s5 atingA riodic, f 5 r i s5 poat6 fi perceput vreun 4-5 kg de albine culeg5toare. Cind sunet. Aceste ultrasunete, se b5nu- dup5 acest cules principal urmeazj un iegte, c6 sint folosite de albine si in di- altul, ritmul de crevtele a puietului in feritele lor comunic6ri la exterior. cuib nu trcbuie s6 se micyoreze. Cind colonia ajungc s5 aib5 un nuCuibul. Continuitatea de vief,uire a speciei albinelor in timp gi spatiu se miir mare d e albine lucriitoarc, se proface pe dou6 c i i : prin creyterea puie- duc anumite fenomene in aceastii unitului in cuib unde numeroase genera- t a t c biologic5 gi anume: a . apari1;ia tii se succed in decursul anilor, si prin unui mare numsr de trintori ce repreroire, fenomen care corespunde unei zint8 in colonie elementul mascul; b. situatii de rispindire, de desprindere albinele incep s6-gi clgdeasc5 botci din colonia-mam6 a unei p6rti din ea din care vor ecloziona la t i m p viitoare gi care pleac6 cu matca veche s5-si in- m6tci. Deci colonia p5gegte d e data temeieze in alt5 parte o nou6 ayezare. aceasta spre marele f e l a1 vietii care fncepind din primele zile ale luni- este inmulfirea speciei, denurnit5 in lor de iarn6, matca coloniei depune limbaj stupsresc roire. zilnic oui. L a prima revizie de priRoiul. f n citeva zile, folosind miem5var5, f5cut6 d e stupar, se g5seyte rea luat5 in gugi la plecarea lor din puiet pe 2-3 faguri in elipse rnai mult stup, consumind yi din rezervele de sau mai putin extinse, in raport d e proteine organice acumulate in tesuhrana aflat5 sub form5 d e p i s t u r 5 sau tul gras, albinele roiului cl5desc i n de tesut gras cit gi d e populatia care locul ales drept locuinf 5 multi faguri

a

7

-daap yajuo:, a1 anea !!jau!ls!p aaeaaaeo nop a1 aa - a!8olo!q !8 a!8olojnomaq!najlp !a!gnsu! na !!$elndod aseonam -nu ?lu!zaad v~aJq2awq d p . y a a d g -aluau!y~o:, !ou!a JoIaa ejejead -ns y p o l ad adeonde ~?!pu!ds~n aqsa 'v~aj?qaw eraads 'qdp. 1nuaB 'nolap!dv e a![!wej eaneN .au!qIs ap e l a s s 8 .a!uo~o:, e8eanqu! e l a p !Q !,'!nolu!nl : !6 ~ : , l e m e l a p rewnu anel!paaa !a!8 -nsui y w s u e a l as n u au!qIe 87 .!a!Sns -u! a01 a~!!ndond noIaane[ pu!j!wsuea% a~!:,!op '!a!uo[o:, aw!8anlu! ur au!jnede !n~nla!nd e analQaa:, a p eaun!j:,und -aaeolsn:,nl au!q[e sa! am:, u ~ p 'alep -unoaj yno '?:,?em a p asndap :no aIaw -!nd a ~ d '!a!uolo:, lnq!na azawnoj as ?s e ada:,rri aneo ui !j!pg~:, nou !!anSej u l equann:, a!j n u es ao!,ra,ju! ui e3 nnluad 'QRDOI !n[n -ou al!,ya?odau a[!aap!qDsap s!lodoad !Q pea:, n;, paadom au!qle rr!p alned 0 .a~nZu,q- u 'A .a.reuna! !B Furl!po a p 301 !6 ?;3 'la!nd n q u a d ug8sa1 !i a aaea 'yuarrl n a ~ u a d 6~ao1 lntu!" 'aan8ej ~nur!nd y e a a r e l p w p y e a n a p 1aob~z1osgla.rt)as aaaj!a -a:, a1aprrn18 skn !eurnrr !! 'a?enB!urarr a: , nels g z c h as ala aat?n rr! enp.~ada p eur,roj qnS ~.ro[!.ri~*Se~ c[arl;js. Fieauraoj an,) ajao !!lrr! I H U I pu!.~dsa~) L ~ e as !r?ru r!-an ,>!ur lndn.18 u ! a . 6 e l g u l e rrn qoscap1?[3 IA-PSa,rr?tl pllu 111 ~ o e a [ d a!uoloJ w!rn 'run,rp n.rluatI plrra!a!jns gue,rrl a p !.rn?sa.r ajaurilln gin8 rr! ne! ' C ~ ~ R Ualn nn p u ! ~ l i . I P ~ I 'alrr!err! aI!z nAali3 n:) y a s a s n j as !!ur a p !:laz rr!p 'au -!q[e a p Fu!m o !Rurnrr nrrlurp.1 F n E a .au!qIe a p !Yn.rlu! nsr?ur dnls u!p aeds!p pul:, roun?e .rr?!rl.j i a[![a!nprl!.r J!UI!U n::, gqur!rIas nu !Illnp!.\!prr! c!'i!aetls!a .a.ir?~Syoq taun -olr?p .)!uzcacI~;unes In?t).Iu/ 11:) y e r d gs r?!uoloa nes .ale?dalbearr at1 r : ~ ? e k a~r:tIs! ale011 :ajrrap!J,)r? !,roarrn anp 1)

.aneolrpnn eaea~ux!nd nnluad !ou !!')e~aua8 purl@ -and 'nou u!p al4aunod [nl3!3 .re! '!6e:,o1 -[!w !!nnBej U! ?no ~ u n d a p ada~u!an gs 'dm!? e~?!:, a p snedaa u n ~ d n p 'e:,le~q .?am! !cur ~ z e a s l n de j y a waqB u~ Oarvural . u .A -!!way lnd -w!? u!p aseor a~!anlenadwalalnodns t.s 9nC.e a1 a:, 't.a!l:,a[o:, !Q ayadond g e m d -no:, qanpIg:, o u!juaw 'ana!w a p a[aa -aazan u!p puiwnsuo:, 'ealsa:,e aer 'plea !em [a:, 1n:,o1 u! au!qIe anlu! eale14 .way3 .u .i\ -!nlncInls ~n:,o~r!w u!p !!nn8ej ad way8 u! Bu!~ls as a[au!qle 'sonnS!nj !n[ndw!l ean!uan n:, ~ 3 e p 0 'aaeInwrqs a p ean!ugaH ' ~ o ~ a u ~ q l z , vuvrll . u .aol!anSej alaleAnalu! aqu! aaau!l au!qle Sy c-cLz urjnd la:, n:, guner U! aalu! ~s e!uoloa Iajqse eo rial -uad '[n~o?[na!deaaej o a!ieaado glseas -v .[nleno ?[nu1 eaad pSu[n?sa~!&nu ~s enjerrr eo n q u a d ' ~ $ j e l n u ~ !a!js ps ~ a!onau a,re e!uo[o:, ' ~ n ? o lnn lerr!jnd -wt ne-s aI!aolj p u j 3 .!!JO~U!J? ' a s a l ~ q -ngq Inquaurala a!uo~o:, rrtp ?u!urqa eau -aurase a a .la!ntl ? [ n u !em a?Qan:, 313 nn 'pzcarr!jntlur! as asre;, 'ale~nrunae no1aAnaza.r erueas ad ? [ n u !nu! case! -y.r$ ~s atlaau! e!uoIon ne! 'gansrr~.r~s qu!jnd al!s punpl? a l a ~ e o l ~ S a l n.na,r 3 -aw ~ w ~ yzeaur jndurl as alasansaa y.rn?eu I -I?rrrueol ands nzecqu!eul [ n d r u ! ~ a;, EansFrrr ad leuna! a p osalg8a.1d as a[arr!q[y 'aJDUJa! n ~ l u a d a]?l!lp8aJd .sos!.rd a p a[aJ atl ! q o q ul prr!8!an 'au!arron a1 3.1 uaa ad a8al1: . r o ~ aIau !k! -!q~ea n . ) u!p !alEur aIadeoq!!,r '!.)?em all qajJcU!u !aloq u! gorr! ruaop !cur ann8 -ej a p an!Y,reru o-n'lu~.sns !eru S ! ~ S -ap Farrnw a p ~n~:)i:, pu!nu!qrros 'aan?

.I ,

leaalcl I? a.ruo yrqalEq e s ~ e u ~ ~seurpa ga j 'au~r?nr-!a!~ro~o;,bv301 ln!q:,an LIT 'ua1 [R -od !B a,rarur a p !aern !ew I!:, !?~i!?us:, ~ 8 n l a l s aaeolyo9alnn alau!qle at?! 'yno ys y r n d a p ~s albaqr,.aZas nnqeur !a u l .!ou

u! so[!dn8ej e aawu aaez![odord o u!~d -!q[j~ aaseaqns a q e e[ $ p a p !aem !em psu! as-npu!qasoap '~ueadoana ea2 n3 ae!q3 j6 !Qoutmn[on $u!s !!.IO~U!J~ ! !!UI t.[eaodaoa aur!qur !6eaa~ea a v .e!ueds -5ae ajuenu .e~u!zaad !!q.em eaneoln3 u!ad Fueadoana eu!q[e n3 eaun!+uof .urm gLga p alsa !!qw![ eaur!8un? .aaeo[ aaej !b ues!qn !n[nluau!quoa Inlsaa ednao aasa ya![al e u l q ~ e Fl!urnu !Q -n:, T?[ asgasap a o [ a ~ ~ u a a l[s ~ d a a p n u! - p ~ o u !zuaq n3 aep 's1y3u!-ay4nuaa-unaq aaeo[ -ap vssaw.ia?u? v~aj?y2aw s?dy eseaqns -na a p lu!s [ndaoa g a a d o ~ e!-a:, !!a04 !S Fa!aap ~ a 9 e a uy e a !S.eaaae u I a -(ua s -!dad -ja!n8un[ !j: aa!jqns alsa [nuaurop -qe a3 dm!?. U! '8.181 !BUI a 3 e a o ~ aep -u a y e by) aleolgaan1 au!q[e !j. !a?Fur n3 lanas !cur u! jnd ~ndao:, aae 'v3?uvw~a3 aJeprrnoajau pno u!p a14err 106 as !!z s!dv !aoaqe nes ' v ~ ? u . v.~aj?llaw d v -eao al!urnue u! - o - l e a l s ~ d a3 WS!A Iv~ n e 'g[o!unea p q [ e F?!urnuap a!aJsnv urp -!l!rx~!.rd ap s w a n a Fseaqns g3seaae IS Fuealragsya e!ueuraaf) rr!p eu!q[v n.rluad atls!aalaeae=) .!i~nas !sad a p .Fn!p l!.rado~e [ndaoa na s!yau!-gunaq aaeo[ -11s ese.iqns a p pjej planas !em u!jnd -n:, a a v .s?suadv3 v~aj?ylaw s?dy sse aatiqns gi!q8rod o pu~wrnoj .re! ' a e n ~ e [ [n!peqs asa8unla~d!is aiak 'ualod a p !.rnlsaa na !aoaun !B d n l s u!p -JB[ '[BUIJOU qns apeas 30s1-91 a p ~[!q!uods!p eaea3 u!p l!n)Fn[e [e!Ja3 alsa am:, '!n[nq!n:, eanlenadura~p u ~ - R Tu~ n3 ' a a ~ e [!aagaa!j e[n[a:, alnu -gjw!u U! a[es a[!aguraojsueal !i !anae[ n - I W oz u! asaagdg:, '[enp!a!pu! a[au e aa!n$a!a eunq naluad a)elguuIasuj aaeur o ea !B aae q1n3 u!p ennpIy3 -!q[e 'e[je ae-s !!jenl!s a:,!ao u~ .!:,!op -a[aulq[e a p 'aoi!%dg[ ?[nw f e w n3 .aa!laadsaa a[!:,)oq nes a[a[n[a:, :,sa~gd 'l!ugaq au!q !cur also l!:,na~u! 'ado j~1; -p a[au!q[e ae! ' p u n j EI a p eueay e! el aaedndur! aads aaaa) aea.re[ [nla!nd gs e3 !OPUS 10d !cur as nu 'alel~onzap 'auejao a[!!uo[o3 e[ ga le~raasqo e-s au!q a[aaaei 'gzeauran a3 In[aqel urp '!in?o~, .rnlndnls eu1![3om!u1 ul !.rganq apaa as urna e i e 'aeaae[ n!pe?s a p !z -in? aoun '!,ro al[nur !cur a[as a p 'alia,r ease4 e-ap !a[a3 eurreaad u l .aJeolgn:, - 0 . 1 as~ejuaaaj!a 'apz g e[ 3sa[!qels ~ -n[ !au!q[e Jolaneao eaaeqoazap 301 o !!ile ae! '!n[no !areor, eaaaaejsap e l ad au!i an:, '3 !au!urel!a a!aequoo a p ai!z 5'5 e l !asp 'aao a p o & j el azej gjuelsqns o ae!q:, nep a[ !a!op-alau!q[e !a?sa:x ele.rnp 3sa1!qe')s ao[!~olg1aa~a3 ?a asa!nugq !!aolg?aaaa3 .!:,!ur u!urga ea~e,~!ao[ejq .g[elaaa esrrnd ui asu!durg aJeolga:,n[ pu!q[e a p aoIanae[ alaaeno ?u!s 'ale$rYanSaa ?soj nc nu aae.) r ~ p ~ z a r!eurnu '!aaae[ eaael[oazap n:, laodea u! a~arrn!adna as 'azaaalle as nrr I ? s . i u e ~ q asaaeur lo1 as aae:, a[aue&o aalu!a e.1 n.i)uad soas rnu!lsalur a p rnat?ru .a[aIn[a:, -02s c a i q d s a p a&:, i u e ~ ~ h a'B[n[aa asaagdz:, a[au!q[e p u p (e-g e e n ~ zU! ti u! !a eaa!Sun[e n3 g l e p 0 .y~!Sun[e gu!d l [ n w !cur ae!q:, !B !ao a p 000 a!j!zod u! '!sunle g u ~ ds a l e i s urn,, a p !j. !Z e-I e u! gurd !ao a p 000 J a p Tle!oao:,u! u!p 'e!i!zod !i-npu!qur!yas 'a[!z 2 gdnp !ao 0 0 ~ p 'aao gz a[aw a 'sns pr!d nEs [ndaoo nJ e[n[a3 a[durn -!~d u! !ao 01 a p :,saa:, a[aa.re[ 'n!)n[ aaalBaa:, gu![d u! elide[ d w t l I s a x U I - 0 ~ .JO)U!J~ e[ a!je[ndon a p a i a u e 8 ~ 0 3 .!stop-a[au!q[e a p ten[ alsa [nsnpoad !b a[a[nn!?sal '!altjur !i au!q[e e l alas JR! '.,aael!8~n8aa'' BS!Z-ej.e 3 .!n[noeu~ -eao :aaaanpoadaa a p !i a[e?!ua8 aiaue8 -01s [nlnuliuoa 8aa)u! g3aeasap !i! a[a -ao yzeauraoj as a[!z alsaae u! $ 0 ~ 'a[a.iae[ ns ,)rraueuraad ?aeluo., uj uiur -y al!:,!op pula ' g ~ n [ a au! !n[no eaaau -ndap e l a p 12-6 e en!z U! jaap 'aeZ\.1e[ ntpuis a p apz !aur!l[n eieau!ur!p uy .a.rl?uoyzo[.>a p aIu!nrr! !z o n.1 ' e a ~ a s sos~?lzura!j u n g p !4 [naae n:, 13quon a -a; 1"-ap [a3 r i g1!3!dr?3 erap alsa ea u! p n s n as a:, sossia p!qo![ u n glaaaas pu!~ 'ea[!su!J le-ap [aa a p ,leuran 'F)!.) aaes s a n s a p a d e o ~ d e apue18 gnop -pdr?:,au ? A J ~ ap a,rcks u! rao n,rled a p aulq gasvoun:, as ys daau! !a[!anlnsaPi [ 8 1ada.r as a m ',,a.r![a!d?ufi a p [nsaao~d ale01 uaS!xo n.) ymaluaur!le as aaes alsa cJsaa.6. .[nJo[ e j !! IQ luapa.)a.rd [a:, u ! ~ d a[aarieal ! B a[aleu18!ls faolelns qns ~ n s a i gzeauraoj as '!dnlt?[u! a[ -a!., [n)e.rec[e a!nl!)suoa aaea ala8u!s !i ?[e ea :alur!ats ea,rd gansgur !j.~aaac u!a ewlu! :e3 ' a [ e ? ! ~aue8ao a l p yB run.) u! -ap a l e ~ o d a oales a[!an4![a1irr! 'naaaur sohaau Inurals!s glo.izap as !.)unIe ~ pu!.)sa,Ia ease[ [ea.ra?u! lsa,)n lo1 r r ~ 'g3 ?sY !! e am.) 'a a S a a q 11 a n a 7

ALBINA-

33

-.

-

--

-

ALBINA

larv5 ca sg-i lase un spa1.i~ mai mare, c5ci impinge cu capul in sus marginile deja incepute, aga incit coristructoarea este nevoit6 s5 cr.oiasc5 gi s5 const~wiascri oblonayul dup5 mrisura Iarvei. Aga se explicii de ce in unii ani, cind albinele ghsesc in flori mult polen yi hr5nesc larvele de albine lucr5toare c,u multe proteine, constructoar~led e oblonage sint nevoite s5 le fac& c351);icele putin nlai proemincnte decit c,b17nuit. Coiicomitcnt cu ctipliciren celulri, larva ia o pozilic dreapt5 in celulg si incepe s5 s e c ~ c t e substanf5 trampao rent5 care, in colltart cu aerul, sr int Sregte forlnind fire m5t5soase foart e fine. Substanla este produs5 de glande nsemrin5toare cu tuburile malpighiene, care ins5 sc aflii de-a lungul intesiinului gi a1 c5ror orificiu comun sc deschide direct in gurri. Cu aceastri substant5, timp de 24 ore, larva irnbrac5 peretii celulci, frir5 a Iese, ca alte insecte. Dup5 aceastri grea trud5 larva cade intr-un somn adinc t i m p de 3 zile, i n care in interiorul s5u se produce o restructurare a organelor de t i p larvar in organe de nimfri. Nimfa incepe s5 se asemene cu albina adult5. Corpul gras, care e rezerva sa organics de proteine, e absorbit impreun5 cu vechile organe larvare, toate transformate intr-un terei specific. Proccsul acesta de resorbtie se numegte ,,histoliz5" si paralel t u el se produce cel de ,,histogenezriU, adic5 d e formarea unor celule, vezicule germinative de imago, deci a organelor interioare ale nimfei. Oreanele. si cele " trei p5rti a]e corpului, se diferent.iaz5, iar scheletul chitinos se intgreste. in schimb, nimfa pierde din greutate mereu, ceea ce este exp]icabil, c5ci o datti ce ea igi consum5 propria sa rezervg organic, d e proteine,I ,

iar o altii hran5 c i afar5 nu mai pri~ meste, scjderen in greutat.e este norN eI son gi mals. CercetBtorii S t u r t c n w a n t au constat,at cci numai in prima zi de la c5pZcire nimfa pierde 20 mg, c5c,i inainte de c5pticire cint5rea 160 mg, iar dup5 24 de ore avea numai 142 mg. La eclozionare albina cinttireyte 105,9 mg. fn acest nou stadiu d c nirnf6, in locul inveligului d e pin5 atunci trupul incepe s se acoperc de perigori, A is1. jnveligul s5u devine semichitjnos, j15st~indu-sit.otugi cu!oarea albti. Pe mSsur5 cc t i n ~ p u ltrcce, culoarea peri:o~*ilcr schimhR in ccnugiu. Cu do115 sc

Morfologia larvei si nimfei:3 ~ i l e 1 - creier; 2 - gura; 8 - in: testin ; 4 - stigmate respiratorii; 6 organe de reproductie; 6 - tubimalpighieni; 7 - ]ant nervos ganglionar; 8 - rudimente de picioare* 9 - glanda de tesut; 10 - bulb subesolagian. b - l a m la cmdcire: 1 1 - gura; 1 2 - ochi. 1 3 - torace; 14 - abdomen; 15 - stigmate resiiratorll abdominale. c - nimta: 16 -tromps. 17 - antene. 18 ochi comPu8i; 1 9 - torace; 20'- abdomen;'^, 11, 111 - picioare; (1T.A. Dade)

A

- larva de

-

-

3 - A.B.C.... Apicol vol. I

ALBINA

34

ALBIN A

zile lnainte de ecloziune, nimfa ia culoarea natural5 a albinei. f n sfiqit, dup5 ultima n5pirlire care precede cu o zi iegirea din celul5, deci in cea de-a 21 zi de la depunerea oului de cltre matcg, tin5ra fiints roade oblonul ce o desparte de lumea dinafar5 gi iese la lumin5. Pe peretii interiori ai celulei r5mine aderent5 c6m5guta de nimfii. Timpul necesar transformsrii ei din ou intr-o insect5 perfect5 se poate prelungi citeodat5 cu fnc5 1-2 zile, dar numai atunci -aga cum s-a spus - cind temperatura din stup nu a fost tot timpul normal5, sau cind colonia este mic5 or hrana primit5 nu a fost indestul5toare. Pentru ca s5 ias5 insecte perfecte, trintorilor le trebuie cu trei zile mai mult -deci 24 de zile; fn schimb, pentru matc5 sfnt suficiente numai 16 zile. V. n. Matca, oul, larva.Tabelul 1

Durata diferitelor stadii do dozvolt~re la m&tc&albinil lucr&toare g i trfntor. SLadiul de dezvoltarela ou la insecta

de ad,,lta

3 3 3 Oul Larva in celulii ne6 ciipicitil 5,5 6,5 Larva $i nimfa in celula 14,5 ciipiicitii 7,6 12 --fn total este nevoie pen16 zile 21 zile 24 zile tru dezvoltare de:,

Cu toat5 aparenta de insecte perfecte care, la putin timp dup5 ce au p5rlsit fagurele natal, par c5 intr5 in ritmul de viat5 a1 coloniei, s-a constatat c5 P prirnele zile acest tineret n mai are nevoie de ajutor. Trintorii, care la fnceput nu gtiu cum sii se alimenteze, mai primesc hrana de la al-

binele-doici. Tinerele albine lucrltoare, abia iegite din celule, primesc gi ele de la doici ceva hran5 glandular5; dup5 aceea se indreapt5 spre fagurii cu plstur5, cu care se alimenteazti din plin, ciici corpul lor gras s-a epuizat complet in perioada stadiului nimfal, cind nimfa nu a mai primit de loc hran5 dinafarii. fn urm6toarele dou5 zile de alimentare cu p5sturii corpul gras, care este rezerva organic5 de proteine, se reface pe deplin, iar glandele tinerei fiinte sfnt gata s5 intre fn functiune intr-o anumit5 ordine, incepind cu cele faringiene si mandibulare qi apoi cu cele cerifere. Se punea intrebarea: cum se poate ca intr-un timp aga scurt ele s5-gi poat5 asigura o nou5 rezerv5 corporal5. Cunoscutul cresc5tor de m6tci J o e S m i t h (S.U.A.) a observat c6 albinele tinere, de fndat5 ce iegeau din celule, se indreptau spre fagurii din cuib cu puiet deschis. S-a crezut la inceput c5 o fac pentru ingrijirea puietului, dar s-a constatat c5 ele se alimentau din prinzul bogat in lilptisor pe care doicile il dau larvelor tinere pin5 la vfrsta de 3 zile. Numai dup5 ace& 0sp5t int5ritor ele consum5 gi p5stur5, cfnd igi fncep truda lor fn stup cu serviciul de ,,cur5titoareU,urmind s5 treacg apoi. gi prin amlea pe care colmia 'le-ar solicita in raport cu necesitatile momentului. fn hrana ei zilnic5, de acum inainte, va consuma miere gi polen. fnfgtigarea exterioarii gi anatomia albinei. Albina are la exterior un inveli? tare, ce contine chiting, proteine gi alte substante, secretate de celulele epidermei. Acest invelig protejead insects de lovituri. Sub cuticul5, ca o c5ptugeal5, se afl3 hipoderma, format5 din celule elastice $i care in unele imprejursri sfnt celule secretoare ale diferitelor organe.

ALBINA

35

Corpul albinei este alcgtuit din trei piirti distincte: capul cu antenele, ochii, gura cu mandibule. Apoi toracele cu membrele legate de el: dou5 perechi de aripi membranoase gi trei perechi de picioare. f n sfirgit, cea de-a treia parte, abdomenul, este format din segmente agezate in ordine descrescindl spre virful abdomenului. Pllcile de pe partea dorsal5 sint denumite tergite, iar cele de pe partea ventral5, sternite. Capul gi toracele, gi ceva mai putin abdomenul, au un invelig piiros, mai des la albinele tinere gi care dispare pe m5sur5 ce albina imbltrinegte. Pe acest invelig piiros se prinde polenul florilor atunci cind albinele culeg nectar din corole. Cu ajutorul periutelor de la picioare ele a d u n l acest polen prins de perigori, stringindu-l in cele dou5 coyulete de la picioarele posterioare. Capuf este articulat cu to~acelesi legat de acesta printr-o scurtl ! pui ternic5 musculatur5 denumitri git (cervix). Prin acesta se face comunicarea organelor din cap cu cele din torace, printr-un orificiu pentagonal aflat la baza capului, denumit foramen. Capul albinei are form5 triunghiular5, pe cind cel a1 trintorului este aproape rotund. Lateral stau ochii care ii dau albinei posibilitatea de a cuprinde fn cimpul vizual o mare suprafat5 de teren. Ei sint ochi compugi, alc5tuiIi din mii de fatete, a1 c5ror numiir varia25 dup5 rase, latitudini gi intensitatea luminii solare; cu cit aceasta din urm5 este mai mic5 cu atit ochii albinelor din acea regiune au fatete mai multe. Fatetele, denumite gtiintific ,,omnatid ii", au forma exagonall cu dimensiuni de 2 microni. In medie, albina are circa 4 000-4 500 omnatidii, matca 3 500, iar trintorul circa 9 000 de fiecare ochi compus. fntre

Capul albinei:- oceli; 2 - frunte 3 - ochicompugi; 4 - antene; 5 - clipeus; 6 2 buza anterioaril; 7 - mandibula; R - palpele externe ale limbii; 9 - palprle mijlocii ale limbii; 10 - palpele interne ale limbii; 11 - limba; 12 - lingurita limbii1

acestea se viid cu lupa nigte perigori ca genele ochiului omenesc, care au rolul s5 inl5ture efectul razelor luminoase venite pieziq gi care le-ar tulbura vederea. Fiecare f a t e t l hexagonal5 este un ochi aparte cu cristalinul, bastonqele retiniene gi corneea sa. Fiecare fatet5 primegte imaginea ce-i st5 inainte cu toate elementele inconjurltoare. Fatetele au nervi proprii, care transmit impresiile la nervul optic principal, iar acesta reactioneazii dup5 imprejur6ri. Deci albina vede deodat5 tot orizontul locului in care zboar6 gi se poate orienta foarte bine. Biologul S t u m p e r a stabilit c l el este sensibil la lumina polarizatg ce o reflect5 cerul albastru. Aceasta particularitate ing5duie albinelor s5 se poat5 orienta intotdeauna in raport

.

-

ALBINA

36

ALBINA

~

I

cu pozitia soarelui, chiar cind timpul este noros gi el nu se vede pe cer. ,,Ochiul cu fatetele lui - scrie L i n d a u e r -este un minunat aparat de mlsurare a unghiurilor, prin intermediul clrora pozitia soarelul poate fi determinatg cu o aproximatie de 2-3 grade". fn afar6 de aceasta, constat5 el, ,,albinele au capacitatea de a socoti cu precizie prin aceast5 orientare fat5 de soare, drumul str5b5tut de astru a t i t ziua cit qi noaptea. Aceast5 capacitate le este inn5scut5; In acelagi timp albinele cunosc diferentele regionale gi sezoniere in parcursul soarelui" . Ochiul albinei este sensibil numai la gase culori: albastru, ultraviolet, galben, verde-albgstrui, purpuriu gi violet. Dup5 v o n F r i t c h ele v5d unele flori albe in alte culori gi altfel decit le vedem noi, ciici acestea absorb o parte din razele ultraviolete ale spectrului solar. Culoarea rogie o v5d in negru, iar albul la albine este o combinatie de culori complementare: ultra-violetul cu albastrul-verzui, galbenul cu violetul gi albastrul cu purpuriul. fn afar5 de ochii mari, cu care albina vede la depiirtare, ea mai are in frunte alti trei ochi mici indreptati in sus, denumiti oceli, cu care adun5 imaginea neclar5 a ochiului compus mai ales in amurg, sporindu-i sensibilitatea fat5 de lumin5. Cu acegti ochi ajut5tori albina vede lucrurile din apropiere gi-i ajut5 la fixarea gi delimitarea precis5 a imaginilor provenite de la obiectele fixe pe care urmeaz& a se ageza (flori, urdinig etc.). Cu ei albina igi d 5 seama de luminozitatea imprejurimilor. Este gregitil presupunerea c&prin intermediul lor vede in interiorul stupului. fn fat5 gi aproape de ochi, deasupra buzei superioare stau cele dou5 antene,

ca nigte cornite, formate fiecare din segmente: prima parte, denurnit5 scapel, este anexatl direct pe frunte, iar cea de-a doua, numitd flagel, este partea prelungit5. La albina lucratoare si matc5 antenele sint formate din 12 segmenti, iar la trintori din 13. Pe opt segmente ale acestui flagel se g l sesc organele de miros ale albinei, reprezentate prin nigte pl5cute cu orificii poroase gi conice in care se afll terminatiile nervilor olfactivi. Pl5cutele conice sint acoperite de o pielit5 foarte subtire, prin care pot ugorp5trunde efluviile mirositoare. Cu ajutorul antenelor, albinele unei colonii se recunosc intre ele dup5 mirosul particular a1 fiecgreia. Tot pe antene gi in imediata apropiere a organelor de miros, se g5sesc organele de pip5it reprezentate prin nigte perigori senzoriali foarte fini, la baza c5rora se afl5 gi terminatiile nervilor tactili. fntrucit nu s-a @sit c5 albina a r avea un organ special pentru perceperea sunetelor, la care ele ins5 reactioneaz5 prompt, se crede c5 tot prin intermediul organelor tactile albinele percep orice vibratie, de orice intensitate, pin5 la ultrasunete, pe care noi nu le putem auzi. Unii cercetgtori sustin c5 sunetele ar f i percepute printr-un sistem de corzi amplasate la picioare, in tibie ; un sistem asemlnltor, dup5 cercetltorul ceh I. S a v i n, se afl5 gi la baza antenelor. Gura, aflat5 in partea inferioarg a capului, f5cind parte din aparatul bucal qi digestiv, este descrisl la acest capitol. Toracele este alcatuit din patru inele lipite intre ele, care au trei perechi de stigmate pentru expiratie. Primul inel, denumit protorax, poart5 articulat5 pe el prima pereche de picioare. Pe cel de-a1 doilea gi care este cel mai mare dintre ele, denumit me-

'1

1 ,

.

I

II

1

ALBINA

37

ALBINA

zotorax, sint prinse picioarele mijlocii cit gi aripile mari. Ultima pereche de picioare cft gi aripile mici sint articulate pe cel de-a1 treilea inel, denumit metatorax. Cel de-a1 4-lea poartl numele de epitorax, el face leg5tura cu abdomenul si acolo se ggsegte punctul d e echilibru a1 corpului albinei. P i c i o a r e 1 e sint o imbinare de rnai multe segmente, unele mai lungi, altele mai scurte. Primele doul sint scurte gi fac legltura cu toracele; apoi urmeazl trei mai lungi - tibia gi metatarsul, care se qi termin5 cu 15bufele; acestea sint compuse dintr-un lant de patru articulatii mici, denumite tars, ce au la virf gheare. Sub fiecare gheartl se g5segte o pernutl ce lucreaz5 ca o ventuzl, cu care albina poate p5gi pe suprafete lucioase qi care secret5 o substant5 lipicioasl. Ghearele au pe ele perigori ca nigte perii cu care albina igi curtlf5 antenele. Acestea fiind sediul simturilor trebuie s5 fie deseori curiitate de praf sau pulbere a polenului ; in acest scop albina are la picioarele anterioare o scobiturtl pe primul articol a1 tarsului,

Periuta pentru curatat antenele:I2

- pintenul; - periuta

Piciorul albinei :I c08ulet pentm polen; 2 - perluta de cu15tat

-

&

care este adev5ratul aparat de cur5tat a1 antenelor, m i r g i n i t l cu perigori deqi, agezati circular. Picioarele, in afar5 c5-i servesc albinei la migcare, mai fac gi serviciul de colectoare a polenului din flori gi transportul lui in stup. Cele posterioare au o adinciturl pe femur, mlrginit5 de perigori indoiti inluntru, formind un fel de cogulet in care albina indeas5 bine granulele de polen ca s5 nu cad5 in timpul zborului. La desc5rcarea ghemotocului de polen din cogulet ea se servegte de un pinten mic, dar puternic, aflat la cea de-a doua pereche de picioare. Pe picioare, albinele au peri degi gi rigizi cu care igi currita haina ptlroas5 a corpului, acoperit de polen, pe care apoi il fndeasi5 in cogulete. A r i p i 1 e. Albina are dou5 aripi mari gi lungi gi alte dou5 mai mici sub primele ; ele sint alc5tuite dintr-o retea de nervuri chitinoase pline cu aer, peste care este intins5 o membrantl foarte subtire gi strsvezie, cu perigori microscopici. Marginile aripilor mici sfnt prevtizute cu 16-27 cirlige. Atunci cind albina vrea stl zboare, duptl ce a implinit virsta de 7-10 zile gi aripile se intaresc, cirligele se prind dejgheabul de pe marginea aripilor mari, astfel incit ambele perechi formeazg un plan unic de zbor. Suprafata tot a l l a acestor planuri este, dup5 cercetgtorul A. B e e t s, de 45-54 mm2, avind greutatea de numai 0,575 mg. Inclrc5tura ce o poate duce este de

1 8

ALBINA

1,71--2,35 rnglmm" Cind albina vrea Tns5 s5 facci cu aripile o ventilatie pentru evaporarea ncctarului apos din fagurii stupului, ea riimine pe Ioc gi nu5 i mai 4mpreung In dou5 plalluri cclc

patru aripi, ci, bgtind aerul cu toate patru, le migcii, f5rii a se lnSl\a ca sii-si ia zborul. V.n. Z b o r u I . Cercetiitorii care urmiiresr aflarea diferitelor mijloace prin care albinele Psi fac i ~ n e l ealtora comunic5ri. afirmii c6 prin ajutorul si variata frecven$5 a vibraliilor aripilor ele iqi pot exprima - impreun5 cu dansul - anumite direclii d e urmat, pent'ru cele ce trebuie sri plece afar.5 din stup, ca sii afle sursele d e nectar. C11 miqc5ri vibratorii extraordinar de repezi ele emit ult,rasunet.e, pe care noi nu le putem percepe c'11 simtul nostru audit,iv. De pild5 albinele tinere e m i t cu aripile un tril, care poate fi sesizat numai cu anumite aparate d e filtrarea sunetelor. Zumzetul, auzit d e oricine, cind albinele sint nelini$tite d e zgomote sau fum, e fiicut d e comunitate prin vibrarea aripilor, fiind o reactie d e apiirare, precum si o combinatie cu sunetele scoase d e aparatul respirator. Abdornenul, articulat cu toracele prin intermediul portiunii denumitii petiol, care d e fapt este un segment foarte subtiat a1 abdomenului, este alciituit din mai multe segmente chitinoase, din care, vizibile, sint sase pe partea dorsalii, denumite tergite, si alte sase pe partea ventral5 denumit e sternite. Ele stau cu marginile suprapuse ca -$iglelepe acoperiqul casei, fiind legate intre ele cu niste membrane elastice, ce ing5duie ca abdomenul sii se poatii alungi gi contracta ca o armonits. Primele dou5 sternite a u o chitin5 d e culoare brun5-inchis5 acoperit 5 cu perisori. Ultimele patru sternite sint din chitin5 transparent5, cu cite un chenar chitinos d e culoare inchis5,

denumitii ,,oglinzi cerifcre". Acestea sint c5ptusite la interior cu un strat d e celule cilindrice strins lipite, d e ele, celulele care j~roduc cear5. Ca vi la torare, a b d o m e ~ i n lare d e fiecare parte cite gase perechi d e stigmate pentru aspiratia aclulni. Spre virf, sub ultimul terpii. albina mai are acca glands, ce-i fa1ose:te la emiterea unor cmanatii ca niqte chem5ri a albinelor d e la exterior, denumitci gland a olfactivA, dcsc.op,c.rilii d e N a s a noff. Forma abdomenlilui albinei lucr5toare, este mai pulin alungitg decit la matcii, pe cind a trintorului, este mai latii gi tesit6 la spate. f n sfirsit, chiar la virful abdomenului se afl5 acul albinei, care cste arma sa d e ap5rare. Anatomia inter115 a albinei este mai complicatii, cfici in fiecare d i n cele trei piirti descrise mai sus, din care este alciituit corpul, se g5sesc aparate si sisteme complexe, care servesc organismului la diferite funct,inni. Astfcl sint aparatul respirator, digestill, circulator, cerifer, genit a l , musc~ilarqi ~ e n l n ~ P e r , dintre iar sisteme, cel nervos si glandular. Aparatul respirator este alccituit din cele zece perechi de stigmate -trei la torace si sapte la abdomen - si sacij respiratorii. Anatomistii a u giisit cii fiecare stigmat de respirat are un vestibul c5ptusit cu perisori, ce poate fi part,ial sau total inchis cu ajutoru! ilnui mecanism anumit. Acolo se aflii un fel d e coarde vibratorii, prin care albinele scot unele sunete. S e pot deosehi pin6 la 44 sunete diferite ca ton. Chiar si tonul sunetelor m5tcii se datoreqte acestor coarde vibratorii. Din stigmate aerul intr5 in sacii aerieni d e respirat. Acestia, fiind extensibili, servesc albinelor ca u n depozit d e aer necesar respiratiei, d a r mai

ALBINA

39

ALBINA

au un alt rol Insemnat: sacii umplindu-se cu aer, greutatea specificti a insectei scade gi albina igi poate lua zborul ; in timpul zborului albina folosegte rezerva de oxigen din ei, cgci atunci consumul de oxigen e mult mai mare. Din sacii de respirat aerul trece in trahee. Traheele prin care strgbate aerul, sint ca nigte conducte mai largi sau mai inguste care ajung ping la a mia parte dintr-un milimetru in diametru; ele sint compuse din nigte spirale chitinoase foarte elastice, spirale care nu se ggsesc nici la sacii de respirat, nici la ramificatiile traheale. Traheele se ramificg in tot organismul care are nevoie de oxigenul aspirat oxigen, care prin peretii acestor vase mici trece in slnge gi tesuturi. Doug trahee mari trec prin gltuitura dintre torace gi abdomen, denumitil petiol sau corsetul insectei gi alimenteazg cu oxigen organele din aceastil parte: intestinul subtire, gros, rinichii, tuburile lui R l a l p i g h i etc. . Necesarul de oxigen a1 albinelor este apreciabil. El este proportional cu greutatea, fiind d e 2,5 ori mai mare ca la om gi totodati cregte concomitent cu urcarea temperaturii. De asemenea, el variazti dupg anotimpuri. V .n. Aerul. Iatg dup5 A m b P u s t e r cantitaZea de bioxid de carbon eliminatg de 100 g albine vara, ln decurs de 24 de ore :la 20 - 25C aproximativ la 2'5 - 30QC aproximativ la 35C aproximativ3 - 4 g CO, 10 g CO, 17-18 g CO8

wAparatul respirator a1 . albineiAnolimpul

Oxigen rnl

Bioxid do carbon rnl

Primavara Vara Toamna Iarna

29,754 17,336 24,795 22,549

30,408 17,575 25,881 24,038

Aceastil eliminare presupune un consum sporit proportional d e oxigen. Pe: anotimpuri, 1 kg albinti consung pe or&, la 20-25C gi eliming in aceeagi perioadg urmgtoarele cantititi:

Schimbul de gaze in corpul albinei se face ugor datoritg fnsugirii de difuzare ce o are aerul. Deoarece traheolele sint rLpindite fn toate organele gi au pereti prin care gazele trec cu ugurintg, oxigenul e absorbit d e celule in permanentii ca un curent d e molecule ce circulg din traheele mari pin5 la capilarele cele mai inguste gi depgrtate. f n traheole oxigenul p5trunde prin pereti in hemolimfg (singe) gi in celulele inconjurgtoare. Continutul d e aer din traheole se micaoreazg. Se creaz5 atunci o diferentg de concentratie a oxigenului fn traheele

ALBINA

40

ALBINA

mari, ca gi in sacii aerieni gi traheole. Atunci oxigenul trece din traheele mari fn traheole. Oxigenul este absorbit de c5tre celule in permanentl; de aceea gi diferenta lui de concentratie se mentine f8r5 intrerupere. Datoi i t 5 acestui fapt se creeaz5 un curent continuu a moleculelor de la tulpinile traheice spre traheole gi celulele traheice. fnltiturarea bioxidului de carbon se face in virtutea aceleiagi legi a difuziunii aerului. Ins5 moleculele 1ui se deplaseazg in ord ine invers5. Prin sistemul traheal se inl5tur5 surplusul de ap5 din organism. Aerul, venind in contact cu lichidul din traheole, se incarcti cu vapori de ap5 care apoi trec in tulpinile traheice gi in sacii aerieni de unde se elimin5. Presiunea aerului t i circulatia lui prin trahee se face sub actiunea mu$chilor dorso-ventrali care lucreazg in concordant5 cu cele dou5 diafragme, eliminind aerul viciat din organism prin stigmate. In stare normal5 migc5rile respiratorii sint de 110-150 pe minut, in raport de temperatura aerului; la frig sint rnai incete, iar la o temperatur5 rnai ridicatl sint rnai accelerate. Cind al-

bina se preggtegte sg zboare, ivi umple cu aer sacii de respirat; atunci greutatea ei specific5 scade, putind s5 se inalte in zbor. Cind ins5 se vor vedea albine tirindu-se, neputind s8 zboare, se va gti c5 stigmatele de respirat nu rnai functioneaz5 normal. Aceast5 dificultate respiratorie are Ioc in rnai multe imprejurlri: - Cind membranele stigmatelor, umezite de o abundent5 transpiratie, nu rnai pot functions, iar traheele sint pline de apg condensat8 din vapori. Acest fel de accidente au loc cind o colonie este inchis5 gi nu are aer suficient. - Cind anumiti acarieni secuibgresc in stigmate. V.n. Acarioaza. - Cind presiunea prea mare a prea multor reziduuri acumulate in intestinul gros extinde a t i t de mult abdomenu], incit stigmatele nu rnai pot primi aer suficient, iar insecta moare curind prin insbugire. V.n. Consti-

patie.Sacii aerieni din cap nu au contact cu exteriorul. Aerul din ei, incarcat cu oxigen, pgtrunde datorit5 presiunii sanguine ; cind presiunea sanguin5 cregte, sacii se contract5 gi resping aerul viciat din ei, inc5rcat cu bioxid de carbon. Cind presiunea scade, aerul e aspirat din nou in acegti saci. Sistemul a p a r a t u l ~ irespirator a1 albinei contribuie nu numai la schimbul de bioxid de carbon cu oxigenul, ci si la realizarea ctildurii individuale. Aceast6 ctildur5 se repartizeazg in organism tot pe cale respiratorie. C5ldura individual5 este apoi folositg in economia social5 a comunit5tii. Aceast 5 ciildur5 se produce rnai cu seam5 pe seama musculaturii toracelui, prin migc5rile membrelor. Aparatul circulator, sau, mai bine zis, ciclul hemolimfal a1 albinei este foarte simplu: este alcrituit din dou#

I - hrana lntra pe guri; 2 - proteine absorbite de glandele laringlene; 3 - sfngele este condus prin aorta la cap; 4 - slngele patrunde direct In mu$chi; 5 - singele clrculit de la inima spre creler; 6 - reziduuri intestinale; 7 - excremente cu reziduuri eliminate; 8 - impuritatile din sfn e se filtreaza prin tubii malpighieni: 9 - gritsimiqe din hranil sint depozitate In glandele cerilere

Aparatul circulator; sPngele transports substante nutritive la toate organele:

ALBIEiA

41

ALBINA

elemente, inima gi aorta, constituind organul principal, ajutat d e dou5 diafragme opuse pozitional cit gi de dou5 organe de pulsafie aflate in cap vi torace. Inima propriu-zis5 se afl5 in cavitatea abdominalg, iar aorta in cea toracic5, trecind cu putin in interiorul cavitgtii craniene. Primul organ, inima, are o form6 lunguiat5, aqezat5 in partea dorsali, alc6tuit5 din cinci cavitgti care dau una in alta; ele au un fel de intrare, ca un vestibul, format6 dintr-o deschidere din care singele este aspirat; cavit5tile sint inzestrate cu nigte supape care se deschid, cind ele, pe rind se dilat5 si apoi se inchid, cind se contract5. Deci inima albinei lucreaz5 ca o pomp5 aspiroresping5toare sub actiunea a dou5 diafragme - una dorsal5 in partea superioar5 a abdomenului gi alta ventralZi ce se afl5 deasupra cordonului ganglionar nervos; ele au rostul s l pun5 in circulatie hemolimfa (singele). Din iniml pornegte aorta, care str5bate partea anterioar5 a abdomenului, trece prin petiolul ce desparte abdomenu1 de torace gi, mergind mai departe, p6trunde In cutia cranianii; aici, aproape de creier, ea se golegte d e hemolimfa pompat5 de inim6, care se revarsg in cavitatea cranian5, sc5ldind organele capului; apoi se inapoiaz5 pe ling5 aort5, trece in torace, scald5 organele d e acolo gi, tot pe ling5 aorta gi prin petiol, se inapoiaz5 in cavitatea abdominal%. Acolo ea intilnegte aparatul de excretie a1 insectei, denumit ,,tubii malpighieni" P care lass acidul uric gi alte impurin t5ti. Substantele energetice sint scoase de aparatul digestiv din hrana ingerat5, combinat6 intr-o mic5 m5sur5 cu oxigenul furnizat de aparatul respirator. f n aceast5 stare, hemolimfa, Imbogiitit5 cu acele substante, intr5 din nou P inim6, fgcind mereu n

acelagi drum: din inim5 in cap g i inapoi. Dup5 cum se vede, hemolimfa, in afar5 de aorta amintita, nu circul5 prin vase, artere gi capilare, ca la vertebrate, ci in ea plutesc organele de respirat, de digestie gi filtrare, care igi fac pe rind datoria. De altfel, hemolimfa nici nu are culoarea rogie a vertebratelor, este incolor5 sau usor coloratii in galben transparent, in cantitate de 23-30 % din greutatea insectei, avind o mare cantitate de glucozg gi acizi aminati esentiali ca: arginina, cistina, leucina, glicina, lizina, valina, prolina, histidina, metionina, alanina, acidul glutamic, acidul asparagic - toate aflate In polen, care e baza de alimentatie proteicil a albinei de la starea de larv6, pin5 la bltrinete. fntretinerea procentuali a acestor componente a hemolimfei cere o alimentatie aproape permanent5, fie cil ea o g5segte in fagurii plini cu rezerve, fie c5 o are in rezervele organice sub form% de corp gras gi glicogen. Albina fl5minzit6 24 de ore, nu poate activa. Dup5 R. C h a u v i n hemolimfa albinei e mult superioar5 singelui vertebratelor; in ea plutesc gi se migc5 leucocite, care au rolul de a distruge bacteriile ce a r incerca s6 invadeze organismul, ca gi toate produsele nocive rezultate din activitatea fiziologic5 a insectei. Aparatul digestiv cuprinde: aparatul hucal, apoi o portiune 15rgit.5 denumit5 faringe, in prelungirea c5ruia incepe esofagul lung gi ingust ce str6bate tot toracele: acesta trece prin corsetul insectei (petiol) gi ajunge in gus5; la baza ei se afl5 proventriculul urmat de stomacul albinei denumit gi intestin mijlociu; la extrernitatea posterioar5 a acestuia se afli mugchi rotunzi, un sfincter, care se deschide

ALBINA

4:2

ALBINA

Aparatul digestiv $i excretor ~i anexele corporale:I - oceli; 2 - lob cerebral pentru antene; 3 lob cerebral pentru ochi; 4 ochi compu~i; 5 glande aalivare toracice; 6- dialragmil; 7 - lant nervos ganglionar; R - vezicula rectala; 9 - rect; 1 0 - tubi malpighieni; 1 1 - intestin subtire (stomac); 1 2 - proventricul; 1 3 - u$e; 1 4 - esolag; 1 5 - trahee toracica; I 6 - g6iande postcerebrale; 17 - glande laringlene ( H . A . D a d e)

cele dou5 palpe se unesc, formeazii un tub in care limba servegte d e piston, intocmai ca o pomp5 ce aspir6 lichidele. Actiunea de lingere are loc cu ajutorul linguritei care este la extremitatea limbii. La baza limbii se deschide canalul glandelor salivare din cap gi torace. In gur5 gi trompri se gisesc ~i organele de gust ale albinei, formate din pl5cute poroase ce au sub ele celule sensibile cu nervii respectivi. Si limba are facultatea de a percepe gustul alimentelor; pe palpii labiali gi sub buza superioar5 se afl6 mici orificii denumite ,,cavit6$i palatale'' asemlnstoare cu celede la antene, care ajut6 albinelor la distingerea gustului alimentelor. In ambele piirti ale gurii sint douri mandibule articulate fiecare din ele avind cite doi mugchi: unul aductor si altul abductor. La baza lor, In partea intern6, se deschide canalul glandei mandibulare. Cu mandibulele, albina executb in stup dife-

-

reflex in intestinul subtire. fn preajma acestuia se aflii gi canalele malpighiene, ce constituie aparatul de excretie a1 insectei. f n continuarea intestinului subtire se aflg intestinul gros care e depozitul de reziduuri alimentare, terminat in sffrgit cu orificiul anal. Aparatul bucal a1 albinei este adapt a t pentre supt gi lins. Gura este o deschidere in regiunea superioarl a faringelui avind o musculatur8 puternic6 de contractare in scopul de a indrepta hrana spre esofag. Albina suge cu ajutorul trompei, care este alciituit6 din trei pgrti: dou6 palpe laterale f i limba propriu-zis5 (labium).Cind

Limba albinei

ALBINA

43

ALBINA

rite activitgti: friimint5 solzigorii de cear5, ajut5 la cl5ditul fagurilor gi transportul solzigorilor, elimin5 din stup albinele moarte etc. Faringele ce porneate din orificiul bucal are la baza lui o plac5 faringian5 precum gi mugchi d e 15rgire- g i contractare, pentru a putea impinge din gur5 alimentele ce trec prin el spre gug5. Esofagul ce urmeaz6 faringelui este un t u b lung, subtire, elastic ce trece prin git, str5bate toracele gi ajunge in abdomen unde htilnegte gusa. Guga are pereti elastici, transparenti, de culoare argintie gi are lungimea de 4 mm iar 15rgimea de 1,s mm. Rolul s l u de seam5 este transformarea partial& a nectarului, cu ajutorul secretiilor glandelor salivare gi faringiene, din momentul recolt5rii gi pin5 il depune in faguri. Aceste glande, cit yi partial celulele ce cgptugesc peretii gugei, secret5 fermenti de scindare, constituind invertaza. Guga incorporeaz5 mierei foarte mici cantit5ti d e acid formic din glandele mandibulare ce ajutti la conservarea ei. Ea este gi depozitul de ap5 a1 albinelor cind fac serviciul de c5r5toare de ap5, cit gi plstriitoare a acesteia. Atunci depun in faguri numai a t i t cit estenecesar pentru p5strarea unui climat potrivit ca umiditate in stup, in afar5 de ce se mai adaugii din aceast5 ap5 in combinatiile hranei puietului. Capacitatea gugii variaz5 de la r a s l la ras5. Guga inc5rcat5 are posibilitatea prin extindere s5 se miireasc5 de la 1,spfn5 la 2,8 mSvariind deci capacitatea ei de depozitare. Aceasta' e posibil datorit5 cutelor extensibile din care e alc5tuit5. La exterior guga are o serie de mugchi agezati in straturi care contractinduse o storc de continut. Din guy5 alimentele trec in stomac, denumit gi intestinul mijlociu, prin proventricul care disociazii polenul de miere; el

Enzime din stomac ce descompun polenul

filtreaz5 produsul brut, retine gr5unciorii de polen din miere gi P trimite i mai departe in stomac pentru alimentare; mierea eliberat5 in cea mai mare parte de polen se rejtntoarce in guy5 t o t prin proventricul. S t o m a c u 1, sau aga-zisul ,,intestin mijlociu", primegte alimentele ce trec prin acest tub cu supap5, care nu ing5duie continutului intestinal s5 se poat5 inapoia in gug5 decit in anumite imprejurgri. f n acest timp, proventriculul tine inchis5 trecerea pentru ca nectarul depozitat in ea s5 poat5 fi prelucrat gi trasformat in miere cu ajutorul invertazei. V.n. Albine, sistemul glandular. El se deschide in intestin numai cind este nevoie ca organismul s5 consume o cantitate de miere deja transformat5 in gug5. Intestinul mijlociu este locul unde se face digestia hranei trecut5 din gug5. f n procesul de digestie intervin secretiile glandulare gi enzimele ce se regenereaz5 continuu, produse de glandele intestinului. Peretii interiori a i stomacului formeaz5 multe cute transversale care se contract5 ritmic datorit5 mugchilor longitudinali, transversali gi oblici; astfel, hrana fr5mintat5 bine este diluat5, materiile component e sint disociate gi apoi transformate in chi1 sau suc nutritiv. f~ aceast5 stare, printr-un proces d e osmozti, str5bate peretii intestinului, trece di-

ALBINA

44

ALBlNA

rect in hemolimf5, adicri in singe gi alimenttazi astfel tesuturile. Pentru asimila~ lor ins5 albina folosegte ea oxigenul d i n aerul respirat care circulg i n tot organismul prin intermediul traheelor gi traheolelor, aga cum s-a a r i t a t la descrierea aparatului respirator gi circulator. Intestinul mijlociu in care albina igi acumuleaz5 o insemnatri cantitate de glicogen ce se adunri, de asemenea si in peretii gugii, a musculaturii gi in aga-zisul corp gras, formind astfel o rezerv5 de substante nutritive gi energetice, care se cifreazri pin5 la 2 m g ; ea servegte insectei in momentul cind In stup lipseqte hrana proteicri necesar5 ei, cit gi cregterii puietului ori in timpul zborului. Din procesul de digestie r l m i n reziduurile nefolositoare ca: Inveligul gr5unciorilor de polen sau alte materii neasimilabile; ele sint trecute in intestinul subtire sau anterior gi apoi in cel gros sau posterior denumit gi punga rectal5 (ce are o capacitate de 150160 mm3), de unde sint eliminate Impreunri cu partea apoasri gi filtrate de tubii malpighieni ce sint rinichii albinei. V.n. Albina, Sistemul glandular. Iarna, albina acumuleazg in punga rectal5 toate resturile alimentare. Intestinul se extinde, iar greutatea acestor reziduuri reprezintri ping la 46% din greutatea ei corporalit. Aceasta are loc datoritri papilelor rectale din cutele pungii, care au rolul d e a elimina apa din reziduuri gi a le ingroga,

Oglinzile cerifere

pentru a putea inc5pea in ea o cit mai mare cantitate. Pentru a neutraliza alterarea acestor reziduuri acumulate acolo, se afl5, de-a lungul traiectului intestinului gros posterior gase glande rectale, care produc catalaza. Cind apare o zi caldri in iarn5, albinele zburind, evacueaz5 reziduurile. Aparatul excretor, sau tubii malpighieni sint glande de expulzare a substantelor dlunritoare organismului, rezultate din procesele d e schimb gi ardere, cit gi a celor de digestie. Glandele renale sint alcituite din celule poligonale, cu cite un nucleu rotund, ingirate in 150 tubulete lungi gi subtiri, ce se inserg la limita d e unire dintre stomac gi intestinul subtire. Ele sint ca nigte cordoane filamentoase ce plutesc in masa singelui, absorb din plasma sangvinri substantele toxice ale procesului de digestie, le distileazri gi le elimin5 apoi prin intestinul gros, functionind la fel ca gi rinichii animalelor superioare. Toxinele eliminate sint formate din acid uric yi diferite sgruri nefolositoare organismului. Aparatul cerifer. Glandele cerifere, in numrir de opt (patru perechi) se grisesc in abdomenul albinei. Ele c5ptugesc oglinzile pe partea lor inferioarri cu un strat de celule specializat e ale hipodermei, celule elastice in interiorul cgrora se formeazri ceara, ca un lichid putin viscos; acesta se infiltreazri prin chitina poroasri a oglinzilor; ea apare pe suprafata lor sub forma unor solzigori aproximativ hexagonali ce au greutatea de 0.200,25 -mg. Pentru buna lor functionare sint intretesute cu foarte multe traheole de aer ce ajutil la metabolismul intens a1 substantelor ingerate de albing, miere qi mai ales polen, care se transform6 in cear6. fn stadiul de nimfri glan-

-

ALBINA

45

ALBIN A

dele cerifere produc chitina cu care ea igi formeaz5 osatura solid5 a fnveligului corporal. Durata puterii secretorii a glandelor cerifere e de cel mult zece zile. Sint exceptate d e la aceast5 regul5 albinele eclozionate spre sfirgitul toamnei, care r5mfn tinere fiziologic deci cu glandele cerifere nefolosite; glandele incep atunci s 5 se dezvolte abia in prim5var5, cind lucr5toarele pornesc activitatea intensa a culesului d e polen. Acesta, consumat intr-o rnai mare m5sur5 Impreun5 cu nectarul proaspat sau mierea din faguri, contribuie la producerea cerii. Glandele cerifere pot fi active gi farti un consum intens de polen, dar in acest caz productia d e cear5 este foarte redusii. Ceva mai mult, aceasta are aga d e mare influent3 asupra lor, incit - de p i l d i - d a c l in primele zece zile a vietii lor s-ar d a albinelor o bran5 cu mult polen (aga cum a f5cut-o cercettitorul Freudenstein) ele r5min cu celulele cerifere capabile s 5 secreteze solzigori d e cear5 toat5 durata vietii lor. Cind albinele b5trine primesc hrana cu proteine, li