ÎNTRU ACEASTA VOR CUNOAªTE TOÞI CÃ SUNTEÞI UCENICII MEI, DACÃ VEÞI AVEA DRAGOSTE UNII FAÞÃ DE ALÞII ( IOAN 13,3-35)

P U B L I C A Þ I E A B I S E R I C I I O R T O D O X E D I N R E P U B L I C A M O L D O V A

Nr. 5 (100) 30 mai 2000Apare din iunie 1995 cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chiºinãului ºi întregii Moldove

Stimaþi c i t i tori , Vã anunþãm cã cu binecuvântarea ÎPSVLADIMIR, Mitropolit al Chiºinãului º i întregi i Moldove,are loc abonarea la z iarul �Curierul Ortodox� pentru adoua jumãtate a anului 2000. Abonându-Vã la publicaþianoastrã, la orice of ic iu poºtal din republicã, veþ i f i lacurent cu noutã þ i l e d in v ia þa B i ser i c i i Ortodoxe d inMoldova, din lumea creºt inã, cu problema reintroduceri irel igiei ca discipl inã ºcolarã; Veþi avea în casele D-voastrãinteresante lecturi creºt ine în famil ie , informaþi i din isto-ria º i cultura noastrã creºt inã ortodoxã, precum ºi altelucruri de învãþãturã ziditoare de suflet .

A B O N A | I - V + A C U M

Pentru a fi siguri c= ve\i fi

al=turi de “Curierul Ortodox” [i

]n a doua jum=tate a anului 2000

abona\i-v= acum

Indice de abonare: 22034

Preþ de abonament:6 luni - 7 le i 80 bani3 luni - 3 le i 90 bani1 lunã - 1 leu 30 bani

nr. 5 (100), 30 mai 2000 3 societatea

AA fi ortodox nu este un merit,este un dar. Atunci când noi vor-bim despre prioritatea credinþeiortodoxe faþã de celelalte, nuînseamnã cã noi vorbim de supe-rioritatea noastrã personalã faþãde alþi oameni. Prioritatea sepoate cãuta prin culturã, ºtiinþã,performanþele artistice ºi etno-grafice ale unui popor, dar nu princredinþã. Asta nu înseamnã cã ocredinþã nu poate fi superioarãaltora. Credinþele între ele pot fi ºitrebuie comparate. În schimb nutrebuie comparate popoarele întreele ºi mai ales, nu trebuie confun-datã credinþa unui popor cupoporul însuºi.

TToate popoarele au fostfãcute de Dumnezeu ca sã fiebune, deoarece peste tot suntoameni, dar nu toate credinþelesunt bune, deoarece numai una afost datã de Dumnezeu sã fiebunã. Putem compara, de exem-plu, ºamanismul ºi kriºnaismul,politeismul grecilor antici ºimonoteismul islamic, pentru cãtoate aceste religii sunt �produseculturale�, cum spunea Blaga,adicã valori ale unui popor ºi aleunei tradiþii. Ortodoxia nu este unprodus, ea este un dar ºi o reve-laþie dumnezeiascã. De aceea, noinu ne lãudãm cã suntemortodocºi, ci lãudãm ortodoxia ºi-i mulþumim cã ne mai rabdã.Atunci când ortodocºii invitã pecei ce aparþin altor tradiþii reli-gioase ºi culturale sã vinã la orto-doxie, ei nu se impun pe ei altora,ci încearcã sã împãrtãºeascã ºicelorlalþi darul nepreþuit pe care l-au primit, un dar comun destinatde dinaintea istoriei tuturor oame-nilor, chiar ºi celor care încã mailuptã cu ortodoxia. Ortodocºii nicimãcar nu ºtiu sã facã prozelitism,ei sunt ca niºte copii care nu ºtiusã explice în cuvinte obiectulbucuriei lor ºi de aceea nu suntînþeleºi. Prin mila lui Dumnezeu,poporul român a îmbrãþiºat orto-doxia in majoritatea sa. Tradiþiaculturalã ºi moralã a poporuluinostru s-a zidit pe valorile orto-

doxiei. Nouã ne este scumpã ºiapropiatã Evanghelia lui Hristos,noi înþelegem cã în ea sepovesteºte despre noi. Asta nespune despre o predispoziþie aromânilor pentru ortodoxie.Aceasta este credinþa noastrãfireascã. Nouã ne este strãin ºineînþeles un Kriºna cu 16800 deneveste ciobãniþe gopi, oriceromân zâmbeºte atunci cândaude de un astfel de �dumnezeu�ºi înþelege cã Kriºna este unpãcãlici, un personaj folcloric.Oricine îºi dã seama cã cu un ast-fel de ideal nu ajungi departe ºicredem cã mai ales femeile aravea dreptul sã se supere. N-aºvrea sã înºiruiesc acum mai mulþidin aceºti dumnezei-pãcãlici careunui moldovean, român sau rus,georgian, iugoslav nu-i pot trezirespect nici simpatie, decât prinviolarea propriei sale ierarhii va-lorice.

NNu ºtiu dacã o orã de religiepe sãptãmânã, în condiþiile vieþiiactuale, ar putea schimba menta-litatea unui copil, dar se vorbeºtetot mai mult despre introducereareligiei în ºcoalã. Bineînþeles, amvrea sã fie religia ortodoxã. Faptulînsã revoltã pe foarte mulþi dintrepãrinþi. Deoarece ei nu sunt reli-gioºi. Un lucru însã vreau sã-lsubliniez. Observaþi cã ziarele încare se publicã articole împotriva�îndoctrinãrii� ortodoxe sunt plinede anunþuri ce fac publicitate vrãji-toarelor ºi ghicitoarelor in cãrþi, iarmamele care se revoltã împotrivareligiozitãþii nu ies din casã pânãnu-ºi ascultã horoscopul pe ziuarespectivã. Copiii pe care ele îiprotejeazã cu atâta vehemenþã dereligia ortodoxã se uitã la filmedespre potirul Graalului sauvizitele extraterestre. Este de bonºi bun ton când cineva foloseºteîn vorbire cuvinþele de felul �cor-pul astral�, �energia cundalini�,�câmpul bioenergetic�, dar eruºinos a vorbi de Sfântul Duh ºidespre pocãinþã. Este foarte derâs când un credincios stã îngenunchi într-o bisericã, dar este

extraordinar când cineva stã în�lotus� într-o camerã afumatã cubeþe chinezeºti.

AApropo, încã n-am auzit penimeni sã i se facã rãu de la miro-sul de beþe chinezeºti, de latãmâie însã i-i rãu la toatã lumea!Nu vreau sã mai vorbesc de ceicare stau în cap sau cu picioareledupã ceafã ºi în acelaºi timp râdde ortodocºi cã se roagã îngenunchi. Un lucru am vrut sãînþelegem din cele spuse pânãacum, cã noi nu avem nimiccomun cu celelalte religii ºi nu tre-buie sã ne grãbim sã le ieºim înîntâmpinare.

CCum poate sã parã budismulsau kriºnaismul o credinþã mai�intelectualistã� decât ortodoxia?Lucrul acesta îl poate spunenumai cineva care nu ºtie nimicnici despre unele, nici desprealtele. Noi ar trebui sã nedezvãþãm sã studiem istoria religi-ilor din gazetele cu fete goale sau,în cel mai bun caz, din deseneleanimate protestante de tipul�Cartea cãrþilor�. Ne pare rãu cã !anoi in þarã chiar cei care elabore-azã proiecte de învãþãmânt îºiculeg cunoºtinþele anume din ast-fel de izvoare. Vreau sã mã refer încâteva cuvinte la �Conceptulcreºtin de educaþie - idealulromânilor de pretutindeni� elabo-rat de domnul Virgil Mândâcanu.Proiectul a fost prezentat la unsimpozion internaþionaldesfãºurat în zilele 13-14 mai înincinta Universitãþii Pedagogice�Ion Creangã� din Chiºinãu.

DDoi termeni cunoscuþi ºidragi ne atrag atenþia în formula-rea noului concept: creºtin ºiromân. Dar nu mai puþin seobservã în aceastã formulareabsenþa cuvântului �ortodox�.Pentru cei care au fost la sim-pozion faptul nu necesitã expli-caþii.

CCredem cã ºi pentru cei carevor rãsfoi cele douã volume încare se conþin lucrãrile partici-panþilor. Sã fim mai direcþi, proiec-tul nu numai cã este anti-ortodox,

ci credem cã în spatele lui, pelângã musulmani ºi reprezentanþiai sectelor orientale care sem-neazã articole, mai sunt ºi multepersoane care au probleme cupronunþarea literei �R�.

DDin aceastã cauzã mai corectar fi sã numim acest proiect�Conceptul anti-ortodox de edu-caþie - idealul ºtim noi cui de pre-tutindeni�. Este curios cã redac-tori-parlamentari ai unor publicaþiicare au ca siglã pe Sf. ªtefan celMare cu crucea, deºi publicã ener-gic articole împotriva PatriarhieiOrtodoxe Ruse, gã-sesc de cuvi-inþã sã se alieze cu musulmani ºimooniºti în propovãduirea �ide-alurilor românilor de pretutin-deni�. Este foarte trist cã ceea cenu au reuºit sã facã musulmaniipe vremea lui ªtefan cel Mare cusabia, �urmaºii urmaºilor lui�îngãduie sã se facã cu puþinãcernealã. Poate cã este mai bineca tirajul acestor cãrþi sã fie dat latopit, nu numai pentru a salvapoporul de o epidemie spi-ritualãºi sufleteascã, ci ºi pentru a salvaonoarea unei instituþii care aremenirea sã lanseze pedagogi, fiechiar ºi pentru reputaþia profe-sionalã personalã a domnuluiVirgil Mândâcanu.

NNe pare rãu cã ºi unele per-soane cãrora le pare cã reprez-intã Biserica Ortodoxã nu selasã de ocupaþia de a elaboraproiecte, mã refer la proiectul d-lui Bujor �Arta de a deveni Om�.�Regretabil este ºi faptul cã pre-oþii ºi teologii Bisericii Ortodoxepractic nu au avut posibilitateasã participe la dezbateri,deoarece dejunul de la ora 8.00din programul de duminicã alSimpozionului coincidea cuînceperea sfintei Liturghii în bis-ericile din Chiºinãu. Ne pare rãude foarte multe lucruri care s-aupetrecut acolo ºi care ar fi pututsã fie altfel.

Hristos a înviat!

Monah SAVATIE (Baºtovoi)

C O N C E P T U L A N T I - O R T O D O X D E E D U C A Þ I E , I D E A L U L ª T I M N O I C U I D E P R E T U T I N D E N I

Aceste cuvinte se potrivesc de

mi*nune modific=rilor din “Legea

}nv=\=m`ntului”, f=cute ]n anul 2000

de parlamentarii no[tri, unde ]n arti-

colul 4, alineatul 4 se prevede c= elevii

]n loc de religie vor studia cursul de

“educa\ie moral-spiritual=”.

Cine s-a g`ndit la a[a ceva [i cum

se vor numi manualele?

Cerceteaz=-i, Doamne!

C`t de frumos sun= denumirea

“Manual de religie”!

Care va fi con\inutul manualului?

{i oare nu va aduce el nelini[te ]n soci-

etate?

Sau poate se pl=nuie[te ca lec\iile

s= fie \inute de reprezentan\ii unei

secte, care are bani mul\i, sau poate

chiar de comuni[ti? C= doar este

cunoscut c= [i ace[tia pretind c= au

educa\ie moral-spiritual=.

Bie\ii no[tri copii, nici acum nu vor avea

posibilitatea s= cunoasc= adev=rata

credin\= ]n Dumnezeu, fiindc= numai

preo\ii cu o preg=tire corespunz=toare pot

s=-i ]ndrepte pe o cale dreapt=. Dar

aceast= posibilitate este ratat=,

deoarece at`t planul [i con\inutul cursului

propus, c`t [i preg=tirea profesorilor se

declar= a fi prerogativa Ministerului

Educa\iei.

Pentru “Curierul Ortodox” a consemnat

Vasile Rotaru, consilier la biserica

“Acoper=m`ntul Maicii Domnului” din

comuna Izvoare, B=l\i

(Alte materiale propuse de fratele Vasile

Rotaru vor fi publicate ]n numerele

urm=toare.)

LA TOÞI OAMENII CA LA OAMENI, NUMAI LA NOI CA LA NEOAMENI

nr. 5 (100), 30 mai 20004 pagina pentru copii

Suntem în pragul unei sãrbãtoriaºteptate de cãtre toþi copiii lumii � 1iunie, Ziua Internaþionalã a Copiilor.În aceastã zi pãrinþii bucurã inimilecelor mici cu sfaturi înþelepte ºiduioase, cu daruri dupã posibilitãþi.

Dar ce fac cei de la casele decopii, de la orfelinate, care sunt lipsiþide dragostea pãrinteascã? Anume înaceste clipe grele le vine în ajutor ade-vãratul Pãrinte - Dumnezeul nostru. Elface ca ºi inimile lor sã se bucure, sãsimtã cãldura celor de alãturi. Iatã cegândesc despre aceastã sãrbãtoare ele-vii ce studiazã religia:

�Copiii întotdeauna au fost unsimbol al curãþeniei sufleteºti, al drep-tãþii ºi adevãrului. În aceastã zi orice

copil trebuie sã poarte un zâmbetînflorit în inima sa, bucurându-se deharul coborât asupra lor de cãtreDomnul Dumnezeul nostru. Însãmulþi copii sunt necãjiþi, cã sunt lipsiþide niºte pãrinþi iubitori. Ei aºteaptãmãcar câteva clipe fericite, trãite însânul unei familii care i-ar adopta�(Vlad Nemerenco)

�Aceastã zi le aparþine atâtcopiilor din familii bogate, cât ºi celordin casele de copii. Eu L-aº ruga peDumnezeu sã ne dea tuturor copiilorsãnãtate ºi un pic de bucurie. Dacã arfi posibil ca unii oameni cu putere,care fac parte din Parlament, sãaducã mãcar puþinã bucurie însufletele celor neajutoraþi� (Mariana

Anton)�Eu cred cã aceastã sãrbãtoare

este a tuturor copiilor, cu o soartã maibunã sau mai rea. Sper cã Dumnezeune iubeºte pe toþi ºi ne doreºte doar totce e frumos ºi bine în aceastã scurtãviaþã. Societatea ar trebui, însã, sã seocupe de soarta copiilor de stradã.Dumnezeu are un loc cât de mic pen-tru fiecare din noi, deci sãrbãtoareaaceasta trebuie sã fie de neuitat pen-tru toþi� (Emilia Cihodaru).

�1 iunie este sãrbãtoarea copilu-lui, care pluteºte ca o corabie peoceanul vieþii.

Eºti copil, eºti o fiinþã,Speranþele þi-aduc voinþã,Doar iubirea ºi mângâierea

Îþi pot aduce fericirea� (TatianaGuþu)

�În aceastã zi Dumnezeu este cutoþi copiii, se bucurã împreunã cu ei.Viitorul unui copil depinde de Cel desus. De aceea Lui trebuie sã-I mulþu-mim pentru toate� (Irina Griþean).

Acestea sunt gândurile elevilorclasei a VII-a �F� din liceul �MihaiViteazul�.

Mã alãtur ºi eu acestor doleanþeale copiilor ºi le doresc, la rândulmeu, multã cãldurã sufleteascã de lacei apropiaþi, sãnãtate ºi ajutor de laDomnul ºi o vacanþã plãcutã.

Viorel Cojocaru, student în a. III laAcademia Teologicã din Chiºinãu,

profesor de religie

Pe data de 5mai 2000, în salamare a Teatrului�Licurici� s-adesfãºurat con-certul de Paºti cug e n e r i c u l�Aceasta esteziua pe care afãcut-o Domnul,sã ne bucurãm ºisã ne veselimîntr-însa�. În pro-gram a fost inclusscenariul li-terar-muzical �CuDomnul spre Golgota�, realizatde elevii clasei a IV-a �A� a ºcoliinr. 87 (sectorul Ciocana) ºi eleviiclasei a VIII-a �B� din LiceulTeoretic �Gh. Asachi�.

Un frumos buchet de cân-tece pascale a înviorat sufletelemicuþilor creºtini. Au evoluat:corul de copii al bisericii �Sf.Dumitru� (Chiºinãu), corul decopii al ªcolii-internat nr. 2(Chiºinãu), corul de fete alLiceului Teologic din Suruceni ºicorul de copii al bisericii�Adormirea Maicii Domnului� dinSângera.

Serbarea a fost deschisã decãtre ÎPS Vladimir, Mitropolit alChiºinãului ºi al întregii Moldove,

care a menþionat importanþacolaborãrii corpului didactic cuBiserica Ortodoxã în problemaeducaþiei copiilor în spiritul valo-rilor creºtine.

Pãrintele Vasile Ciobanu,secretar responsabil al�Curierului Ortodox� a menþionatrolul educativ al religiei ortodoxeºi le-a vorbit copiilor cum ar tre-bui sã fie un creºtin adevãrat.Doar prin eforturi comune vomîndeplini porunca lãsatã deMântuitorul: �Lãsaþi copiii sãvinã la mine ºi nu-i opriþi, cãci aunora ca aceºtia este ÎmpãrãþiaCerului�.

Liliana Trohin, învãþãtoare de religie

Paºtele este sãrbã-toarea ce aduce luminã,cãldurã ºi bucurie înfiecare casã, în inimafiecãrui om ºi mai ales însufletul fiecãrui copil.

Anume în acesteluminate zile în Chiºinãuau avut loc numeroaseconcerte pascale, orga-nizate de copii pentrucopii.

�Icoana din sufle-tul meu� � sub acestgene-ric, în Sala cuOrgã, a avut loc un actde binefacere, susþinutde Ministerul Culturii ºifundaþia �BrânduºeleSperanþei�. A devenitdeja o tradiþie organi-zarea acestui concertpentru copiii de ladiferite internate. Pentruei au evoluat diferitecolective corale de copiidin republicã. Ne bucurãfaptul cã am putut con-

tribui ºi noi la acest actde binefacere, printr-unconcert.

În aceeaºi sãp-tãmânã un alt frumosconcert Pascal pentrucopii s-a desfãºurat înincinta teatrului�Licurici�, organizat decãtre elevi ai mai multorlicee.

�Am fost foartebucuros, cã am avutocazia sã particip ºi eu

la acest concert. Cândmã gândeam la ieºireaîn faþa publicului, aveamemoþii. Dar a fost foarteplãcut, când priveam însalã ºi toþi ascultau cuatenþie� (NicolaeCobasnean).

�Concertul a fostfoarte frumos ºi intere-sant. Aº dori sã se maiorganizeze asemenea

manifestãri ºi pentru alþicopii orfani sau bolnavi�

(Ion Ciobanu).�În Sala cu Orgã au

avut loc numeroaseconcerte, însã anulacesta pentru primadatã am evoluat ºi eu cusurioara ºi ceilalþi copiiai corului. Ajungând însalã, îmi tremuraugenunchii, de parcãeram la examen, aveamemoþii... Însã, urcând pescenã ºi vãzând mâiniledirijoarei, am uitat de

fricã, emoþii, tremurici.Eram toatã dedicatã pro-gramului de concert,consacrat SfintelorPaºti, Învierii Domnului.

Cel mai plãcutmoment a fostîmpãrþirea cadourilor.Mai întâi le-au primitcopiii de la orfelinat,apoi ºi celelalte coruri.

Mi-a rãmas o

amintire foarte frumoasãdespre Sãptãmâna

Luminatã � 2000. Mãbucur mult cã am parti-cipat la aceste concerte�(Veronica-Diana Ma-lacova).

Rãmânem, deci, înaºteptarea noilor con-certe, la care ar participaºi alte coruri bi-sericeºtide copii din întreagarepublicã.

Corul mic de copii, biserica �Sf. Dumitru�

1 IUNIE � CLIPE FERICITE PENTRU TOÞI COPIII

A C E A S TA E S T E Z I U A P E C A R E A F Ã C U T - O D O M N U L , S Ã N E B U C U R Ã M ª I S Ã N E V E S E L I M Î N T R - Î N S A

O S Ã R B Ã T O A R E

P E N T R U T O Þ I C O P I I ISÃRBÃTOAREA

SÃRBÃTORILOR LA EDINEÞPentru noi, creºtinii ortodocºi,

Paºtile sau Învierea Domnului estesãrbãtoarea sãrbãtorilor, prazniculluminat, baza credinþei noastre.

Învierea Domnului a fost sãr-bãtoritã ºi în catedrala �Sf. Vasile�din oraºul Edineþ. Acest locaº sfânt cuvechi tradiþii bisericeºti ºi cu o istoriede mai mult de un secol, în aceanoapte a Învierii a retrãit o adevãratãdeºteptare spiritualã. În incinta cate-dralei s-a produs un eveniment demnde menþionat, despre care mulþi cre-dincioºi înaintaþi în vârstã spuneau cãdemult nu au mai avut clipe de aºamare bucurie duhovniceascã.

ªi în aspectul exterior al cate-dralei în noaptea Învierii s-au produsschimbãri: pe clopotniþã ºi pe braziidin faþa bisericii au fost amplasate

ghirlande de lumini strãlucitoare, iarla difuzoare mulþimea de creºtini dinafara bisericii puteau audia slujba.Dar cea mai impresionantã a fostatmosfera de rugãciune, produsã desoborul de preoþi împreunã cu toþicredincioºii, cât ºi de corul catedralei,condus de regentul Vitalie Rusu.

Aº vrea sã închei aceastãrelatare cu o mulþumire din sufletpentru acest ziar ºi vã felicit dintoatã inima, cã în aceste vremurigrele aþi reuºit sã publicaþi ºi cel de-al sutelea numãr al �CurieruluiOrtodox�. Vã doresc pace ºi sãnã-tate în casele Dumneavoastrã.Dumnezeu sã vã ajute!

Mihail Bortã, elev în clasa a X-a �B�,Liceul Teoretic Român �Pan Halippa�,

or. Edineþ.

nr. 5 (100), 30 mai 2000 5 pagina pentru copii

Vreau, copii, sã stau de vorbãcu voi despre rugãciune. ªtiþi voicum sã vã deprindeþi cu ea? Mai întâitrebuie sã vã rugaþi puþin, dar cât sepoate de des. Rugãciunea seaseamãnã cu o scânteie: cu timpulea poate sã se transforme într-oflacãrã puternicã. Pentru aceasta vatrebui sã vã osteniþi neîncetat, enevoie de timp ºi iscusinþã. Sã luãm,spre exemplu, douã bucãþi de cãr-bune: unul sã fie aprins, iar altul nu.Încercaþi sã-l aprindeþi pe cel stins cuprimul. Ce trebuie sã faceþi pentruaceasta? Lipiþi cãrbunele stins de celaprins, dar chiar ºi atingându-l, el nuse va aprinde pânã când voi nu veþisufla cu stãruinþã ºi neîn-cetat.

Vã daþi seama, de cât timp enevoie, câtã muncã ºi rãbdaretrebuie sã depuneþi pentru a-laprinde?

ªi iatã vã spun, copilaºilor, cã

rugãciunea este foc ºi vã maispun cã ea este asemenea cãr-bunelui aprins, iar inimile noas-tre sunt ca cãrbunele stins. De

aceea trebuie sã ne rugãm zilnic,e la fel cum am atinge cãrbunelestins al inimii noastre de cãr-bunele aprins al rugãciunii.

Credeþi-mã, copii, dacã mãveþi asculta ºi vã veþi ruga înfiecare zi câte puþin, dar perma-nent, atunci ºi inimile voastre sevor aprinde de focul dumneze-iesc, dar sã nu întrerupeþi rugã-ciunea, adicã o zi sã vã rugaþi,iar alta nu, cãci dupã întreru-perea rugãciunii urmeazã lenea.

Începeþi a vã ruga aºa: maiîntâi faceþi trei închinãciuni,zicând: �Doamne IisuseHristoase, Fiul lui Dumnezeu,miluieºte-mã pe mine, pãcãto-sul�, ºi vã închinaþi o datã. Apoiziceþi: �Preasfântã Nãscãtoarede Dumnezeu, miluieºte-mã pe

mine, pãcãtosul�, ºi iarãºi faceþio închinãciune. Urmeazã o rugã-ciune adresatã sfântului, numelecãruia îl porþi. Aºa continuaþi sãfaceþi în fiecare zi ºi o sã obser-vaþi cã la început o sã vã fiegreu, iar dacã o sã fiþi insistenþi,veþi simþi dulceaþa rugãciunii.

Adresaþi-vã lui Dumnezeu caunui Tatã. El este bun ºi le ºtiepe toate, El vã iubeºte cum îºiiubeºte mama copiii. Rugaþi-vã,copii, cât mai des ºi cereþi sãnã-tate pentru pãrinþi, rude, apropi-aþi. În fiecare searã analizaþi-vãfaptele voastre din decursulzilei. Cele rele strãduiþi-vã sã nule repetaþi. Rugaþi-vã cât mai desºi Dumnezeu vã va ocroti întrea-ga viaþã.

Episcopul Iacov de Saratov

COPIILOR DESPRE RUGÃCIUNE

CREDIN|A CRE{TIN+ F+R+ FAPTE BUNE ESTE Z+DARNIC+

Mergând prin parohia sa, un preot l-a auzit pe uncopil vorbind urât cu prietenii sãi de joacã ºi înjurând.Oprindu-se, l-a întrebat:

- Dacã cineva ar vorbi în limba englezã, ce aicrede despre el?

- Cã este un englez, a rãspuns bãiatul.- Nu crezi cã la fel este ºi cel care vorbeºte �limba

lui Dumnezeu�? Un creºtin adevãrat spune doar

cuvinte frumoase ºi folositoare. De la omul rãu, dim-potrivã, nu auzi decât cuvinte urâte, înjurãturi ºi min-ciuni. Cum este sufletul omului, aºa sunt ºi vorbelesale.

Fii atent ce spui, fiindcã mai devreme sau maitârziu vei ajunge între cei a cãror limbã o vorbeºti. Poþiajunge între pãcãtoºi ºi diavoli, sau între îngeri ºi sfinþi.

COPILUL ªI PREOTUL

�Omul este o corabie micã, în care se aflã lei ºi balauri, otravã ºi rãutate, cãrãri bolnave ºiprãpãstii fãrã sfârºit. Dar tot acolo este ºi Dumnezeu, sunt ºi îngerii, viaþa ºi împãrãþiaDomnului, lumina ºi Apostolii, cetãþile cereºti ºi comorile de har; acolo, în sufletul omului, sunttoate�. �(Sfântul Macarie)

De e[ti cre[tin, dar pe vecin

Tu nu-l aju\i [i nu-l cinste[ti,

Sau pe bogat ]l pizmuie[ti

{i pe s=rac nu-l miluie[ti,

Cre[tin zadarnic te nume[ti.

De e[ti cre[tin, dar nu munce[ti,

Ci munca altuia r`vne[ti,

Biserica o ocole[ti,

De suflet nu te ]ngrije[ti,

Cre[tin zadarnic te nume[ti.

De e[ti cre[tin, dar prigone[ti,

}n nedreptate tu tr=ie[ti,

Cu r=utate te m`ndre[ti,

Pe oameni tu ]i ]nvr=jbe[ti,

Cre[tin zadarnic te nume[ti.

De e[ti cre[tin cu-adev=rat,

Desparte-te de-al t=u p=cat,

Cu Duhul Sf`nt s= vie\uie[ti,

Cu lumea-n pace s= tr=ie[ti,

{i-atunci cre[tin tu te nume[ti.

Sandu Neagu

JO

CU

RI

Completaþi pãtrãþelele l ibere

Din faptele Sfintilor ApostoliFILE DEA B E C E D A R

C R E ª T I N

1. Obiectul pe care preotul îl foloseºte la tãmâiere, în diferitemomente ale slujbelor religioase este:

C L A

2. Peretele de lemn sau de zid care desparte altarul de naos ºicare este împodobit cu icoane se numeºte:

C T sauA

I O S

1

2

1. Una din localitãþile unde SfântulApostol Pavel a poposit în timpul primeicãlãtorii misionare.2. La Cincizecime, Apostolii au primitacest dar.

Însoþitorul Apostolului Pavel înprima cãlãtorie misionarã.

VERTICAL

ORIZONTAL

nr. 5 (100), 30 mai 20006 pastoralã

} N + L | A R E A D O M N U L U I

(începutul în pag. 1)La fel ca la Botez ºi la Schimbarea la Faþã,

ºi la Înãlþare apare norul de luminã, simbol alprezenþei lui Dumnezeu în lume ºi implicit al teo-faniilor din Vechiul ºi Noul Testament.

Cei doi bãrbaþi în veºminte luminoase, doiÎngeri la fel ca ºi la Înviere, sau dupã alþi exegeþichiar cei doi martori al Schimbãrii la Faþã,Moise ºi Ilie, au rolul de a explica minunea petre-cutã pe Muntele Mãslinilor, ºi anume cã FiulOmului, venit pe pãmânt din slava cerului, sereîntoarce biruitor ºi plin de mãreþie în cer ºisade de-a dreapta Pãrintelui Ceresc, conformcelor spuse de psalmistul David (Ps. 109, 1).

Martorii cereºti ai ÎnãlþãriiDomnului le explicã, în acelaºi timp, marto-rilor pãmânteºti, deci Apostolilor ºi celorcare erau împreunã cu ei, ºi faptul cãÎnãlþarea este un preludiu al ParusieiDomnului, adicã a celei de a doua veniri.Hristos Cel Înviat rãmâne în cer înaºteptarea manifestãrii Sale finale (Col. 3,1-4), adicã cea de-a doua venire a Sa, când

se va întoarce tot aºa cum a plecat (Fapte 1,11), coborând din cer (1 Tes. 4, 16), venindpe norii cerului (Apoc. 1, 7), iar aleºii Sãivor urca ºi ei întru întâmpinarea Domnuluiîn vãzduh (1 Tes. 4, 17).

Prin Învierea Sa din morþi, cabiruitor asupra iadului, Hristos Cel Înãlþatla cer a inaugurat un nou mod de viaþã - oviaþã cu ºi în Dumnezeu.

Prin Înviere ºi prin Înãlþare Hristos intrãprimul în noua viaþã ºi în cerul nou ºi pãmântulnou, pentru a pregãti un loc aleºilor Sãi, apoi seva întoarce sã-i ia împreunã cu El, ca sã fie de-apururi cu El în ceruri (Ioan 14, 2).

În aºteptarea acestei noi vieþi la care toþisuntem chemaþi, cei botezaþi în numele Sf.Treimi, trebuie sã rãmânem uniþi prin credinþa ºiprin Sf. Taine cu Domnul Cel Înviat ºi Înãlþat lacer.

Înviaþi încã de acum ºi înãlþaþi la cerîmpreunã cu Hristos (Ef. 2, 6), noi, creºtinii, þin-tim cãtre cele de sus, cãci adevãrata noastrã viaþãeste �ascunsã cu Hristos în Dumnezeu� (Col. 3,

1), iar cetatea noastrã este �sus în ceruri�(Filipeni 3, 20), iar idealul nostru este �omulceresc� (1 Cor. 15).

Într-o lume care se afundã tot mai mult înbezna pãcatelor, a nelegiuirilor ºi a deznãdejdii,Înãlþarea la cer este un simbol pentru o continuãstrãdanie de a ne urca spre cer, spre Înãlþimeabinefãcãtoare a Adevãrului Suprem care esteHristos, ºi în acelaºi timp de a �ne înstrãina dinlumea cea deºartã ºi mintea spre cele dum-nezeieºti sã o suim, pentru ca Dumnezeu sã neridice la ceruri�, cum rostim în condaculAcatistului Mântuitorului.

Pentru fiecare dintre noi ziua Înãlþãrii,care este în tradiþia poporului nostru ºi o Zi aeroilor, sã fie ºi un prilej de rememorare afaptelor de glorie ºi a jertfei înaintaºilor noºtri, ºiun imbold de a iubi, a cunoaºte ºi mai mult peHristos ºi învãþãtura Lui cea dumnezeiascã, de acinsti ºi a pomeni din neam în neam faptelenepieritoare ale sfinþilor noºtri înaintaºi.

Arhidiacon Visarion Balþat

Sfântul despre care vorbim, renumit fãcãtorde minuni, patron al oraºului Neapole ºi apãrã-tor al regiunii Campagna, a trãit în urmã cu 17 se-cole. Era pãstor al oilor lui Hristos, adicã epis-cop, în þinutul Venevento (Italia de Sud). La 19

septembrie 305, credinþa lui creºtinã l-a costatmoartea martiricã prin tãierea capului (izbucnisepe atunci prigoana îngrozitoare a lui Diocleþianîmpotriva creºtinilor).

Creºtinii au strâns o parte din sângele lui,care astãzi se pãstreazã în douã sticle mici, într-un vas de sticlã, în marea bisericã ce-i poartãnumele, la Neapole. Este o masã de culoare nea-grã-roºieticã, ca un burete. Dar când este sãrbã-toarea Sfântului, la 19 septembrie, are loc o mi-nune fãrã precedent: sângele întãrit ºi uscatdevine lichid, lucru care rãspândeºte în rândurilemulþimii numeroase de credincioºi, care umplubiserica, cea mai mare bucurie. În ziua aceea se

aflã acolo mii de oameni din toatã Italia, clerici,oameni din popor, autoritãþi ºi conducãtori, cara-binieri, ziariºti, camere de televiziune, pânã ºimulþi necredincioºi ºi curioºi.

Uimitoarea lichefiere începe dintr-un punct,alteori din mijloc, alteori din margine ºi seextinde în toatã masa de sânge. De asemeni,aceasta poate sã se producã devreme sau târ-ziu. De obicei, dupã o jumãtate de orã sau o orãde la începerea Sfintei Liturghii. Sângele lichefi-at se pãstreazã în aceastã stare multe ore, une-ori ºi mai multe zile. Revenirea la solidificare seproduce treptat: lichid � semilichid � ca aluatul �solid.

Minunea se împlineºte ºi la 31 mai, când sesãrbãtoreºte mutarea moaºtelor Sfântului.

Dacã în vreun an nu se produce, ca deexemplu în 1944, este considerat semn rãu.O condiþie obligatorie pentru ca lichefierea sãaibã loc, este sã se afle aproape icoanaSfântului.

Uneori miracolul acesta ia o altã formã. Pemateria lichefiatã apar bule de aer roºii. Atuncispun oamenii cã �sângele Sfântului fierbe�.

ªi altceva uimitor: la Potioli, un oraºpitoresc din golful Neapole (în antichitatecolonie a grecilor din Kymi), într-o bisericã aSfântului Ianuarie se pãstreazã marmura pecare i s-a tãiat capul. Este vopsitã într-oculoare roºie-ruginie. Aºadar, când laNeapole are loc lichefierea sângelui, aceastãplacã de marmurã capãtã o culoare intensãroºie-sângerie. Aratã ca însângeratã, stropitãcu sânge aburind.

În legãturã cu lichefierea sângeluiSfântului Ianuarie, ºtiinþa omeneascã nupoate spune nimic. Ce sã spunã? O masã dematerie moartã, o esenþã solidã, pe neaºtep-tate prinde viaþã, îºi schimbã culoarea, volu-mul, greutatea, particula-ritãþile, ca sã revinãiar la starea de mai înainte, ºi sã se repeteacest lucru de veacuri? Toate datele biologicese anuleazã. Nici o explicaþie ºtiinþificã nupoate sã arunce luminã asupra acestuifenomen.

Singura interpretare este credinþa în atotpu-ternicia lui Dumnezeu, Care stãpâneºte toatelegile naturale. De altfel, pentru El ºi-a vãrsatSfântul sângele lui. Iar cãlãii lui, ucigându-l pe

episcopul de Venevento ºi pe alþi creºtini, cre-deau cã lovesc în Biserica Creºtinã. S-a întâm-plat însã contrariul. I-au fãcut cea mai marebinefacere. Au împodobit-o de eroi ºi martiri ºiminuni.

Sã notãm cã Sfântul Ianuarie, dupã ce a fostmartirizat la 305, a aparþinut Bisericii lui Hristos,care era una singurã, nedespãrþitã.

Arhimandrit Daniil Gouvalis

Fotograful italian Dina Jurach a fotografiat deaproape, pentru prima datã, pentru ziarul�Domenica dell corriere�(02.10.1975), sângeleSfântului Ianuarie chiar în momentul în careîncepea sã se lichefieze

MINUNILESECOLULUI XX

S ~ N G E L E S F ~ N T U L U IM U C E N I C I A N U A R I E

nr. 5 (100), 30 mai 2000 7 sinaxar

În anul 1900 s-au produs evenimente de cotiturã îndestinul istoric al Chinei. Anul acela s-a fãcut cunoscutprin faptul cã a fost perioada celor mai crunte acþiuni aleihetuanilor - o miºcare în esenþã religioasã, dar caredatoritã traducerii nereuºite a englezilor este cunoscutãmai mult ca �miºcarea boxerilor�. Ea a fost orientatãîmpotriva strãinilor, a cãror influenþã asupra vieþiiImperiului Chinez s-a intensificat odatã cu pãtrundereamisionarilor occidentali. Ideologia acestei rãscoale eraanticreºtinã. Fiul primului sfânt mucenic chinezMitrofan Þziciunea, ucis de cãtre ihetuani, protoiereulSerghie Cean, care prin minune s-a salvat, scria mai târz-iu despre ihetuani urmãtoarele: �Aceasta a fost o asoci-aþie cu organizare decomunã (masa obºteascã)ºi care ademenea popu-laþia, propagând învãþã-tura sa despre forþele supranaturale în scopul elogieriiChinei ºi nimicirii strãinilor, aceºtia fiind numiþi diavoli,iar chinezii botezaþi - talpa iadului, iar cei nebotezaþi, darcare aveau legãturi cu ei - talpa iadului de gradul doi;boxerii erau luaþi drept oaste cereascã�.

Ihetuanii amenajau pretutindeni locaºuri în sco-puri idolatrice ºi sãvârºeau acolo aduceri de jertfe.Autoritãþile oficiale ale Chinei, pânã în primãvaraanului 1900, au protejat misiunile strãine, însã laînceputul verii aceluiaºi an împãrãteasa Þîsi aordonat forþelor armate sã susþinã rãsculaþiidin capitalã. Funcþionarii suspectaþi de legãturicu strãinii au fost executaþi. Toþi strãinii dinprovincii fugiserã în Beijing, cãutând sã-ºisalveze viaþa în cartierul ambasadelor din ca-pitala Chinei. Atunci când rãscoala a cuprinsîntreaga capitalã, ºeful Misiunii SpiritualeRuse, arhimandritul Inokentie (Figurovski) ºicolaboratorii sãi au pãrãsit Bãiguani, mutân-du-se cu traiul la ambasada Rusiei. Ei luaserãcu sine doar o veche icoanã a Sf. Nicolae deMojaisk, adusã de la Albazin încã la 1685 depãrintele Maxim Leontiev, inclusiv obiecte bi-sericeºti de valoare.

Guvernul chinez a trimis pentru pazaMisiunii 1O suliþaºi, însã la 11 iunie Misiunea fu-sese incendiatã ºi a ars pânã la temelie cu tot ce eraacolo: biblioteca, arhiva ºi sacristia. Ihetuanii ausupus chinurilor 222 chinezi ortodocºi, aceºtiadevenind primii sfinþi martiri chinezi. Printre ei senumãrã ºi sfântul mucenic - preotul Mitrofan,primul preot chinez, hirotonit în Japonia de cãtresfântul Nicolae de Mojaisk, propovãduitor alOrtodoxiei în Japonia.

În continuare urmeazã descrierea distrugerealocalitãþii Bãiguani, luatã din articolul �Materialedespre martirii din China�, care constituie o partea însemnãrilor protoiereului Serghie Cean, martorocular al acelor zile înspãimântãtoare.

�În zilele acelea, de la 13 pânã la 27 mai,ºtirile despre boxeri se fãceau auzite din ce în ce maiaproape. Pe strãzi au început sã aparã boxeri cu ban-derole roºii la mâini ºi picioare, care treceau în gloatesau mãrºãluind militãreºte. Unii dintre ei încercau sãpãtrundã cu trãsura in cartierul ambasadelor. Unulfuseserã deja reþinut în ambasada nemþeascã. Înseara zilei de 17 mai, iar dupã numãrãtoarea ru-seascã la 31 mai, la ora 8 seara, a început incendiereaclãdirilor Misiunii. Rãsculaþii, începând cu împre-jurimile ºi cu partea sudica a oraºului, au incendiatnu numai casele locuite de europeni, dar ºi cartierelepo-pulate de chinezii creºtini. Întreaga vale în care esituat oraºul Beijing s-a luminat fiind învãluitã deflãcãri. Peste tot domnea o atmosferã de oroare, seauzeau þipete ºi geamãt.

În aceeaºi noapte sute de boxeri, cãrora li se alã-turase gloate de cerºetori ºi sãraci, s-au îndreptat spreBãiguani, iar apropiindu-se, cãpeteniile boxerilor auînceput sã-i incite pe toþi sã strige �ºa� � �ucide� (creºtinii)ºi atunci, se pare, nu era nici un om care sã nu fi strigat�ºa�.

La ora nouã dimineaþa în oraºul sudic s-a rãspânditvestea cã boxerii în curând vor veni încoace. Am tri-missã-i înºtiinþeze despre aceasta pe creºtini. Mulþi creºtini s-au întors pe la casele lor, iar alþii dimpotrivã, s-au retrasdin case. Frica ne face sã ne unim. M-au urmat mai binede treizeci de oameni ºi am pornit pe lângã colþul denord-est al zidului orãºenesc în direcþia sud. La scurttimp am vãzut mulþimi de oameni înaintând dinspre sud

spre han cu felinare ºi fãclii în mâini. Înainte de sosireaboxerilor soldaþii chinezi de gardã mergeau în jurulMisiunii, împuºcând din arme, iar când sau apropiatrãsculaþii, s-au nãpustit împreunã cu dânºii sã devastezeconstrucþiile, ca dupã aceea sã se vadã limbi de foc ºi fum.Vecinii spuneau cã la incendierea bisericii erau vreo 20 deoameni. Când am ajuns la strada Dunciumen, soldaþii dela post ne consolau, spunându-ne cã regretã distrugereacreºtinilor, cã ei, creºtinii, au venit la Beijing nu de voiebunã, ci fiind luaþi prizonieri încã la începutul instaurãriidinastiei de Manciuria. Între orele 20 ºi 23 se mai auzeaustrigãte, ce chemau la masacrarea creºtinilor. Cãtremiezul nopþii totul s-a potolit, iar noi ne-am îndreptat

spre casele noastre din apropierea hanului. Flãcãrileincendiului se mai avântau în sus, mai ales deasupra bi-sericii, de parcã vãpaia ar fi înconjurat-o. Vãzând aceas-ta, ne gândeam cã pentru pãcatele noastre Domnul aîngãduit arderea bisericii. Am stat cu toþii acolo pânãdimineaþã ºi abia când a început sã se lumineze ne-amîmprãºtiat pe la case�.

Cu �toate acestea, principala zi a sfârºitului marti-ric al ortodocºilor chinezi a devenit ziua de 11 iunie 1900.

În continuare urmeazã mãrturia ºefului Misiunii:�Încã în ajun pe toate strãzile au fost rãspândite

proclamaþii, care chemau pãgânii la masacrareacreºtinilor, ameninþându-i cu moartea pe cei care arîndrãzni sã-i ascundã. În noaptea de 11 spre 12 iunie bo-xerii cu fãclii aprinse au invadat toate cartiereleBeijingului, ºi asaltând locuinþele creºtinilor, îi înºfãcau penenorociþi ºi-i torturau, impunându-i sã se lepede deHristos. Cuprinºi de frica de chinuri ºi moarte, mulþi s-aulepãdat de Ortodoxie ºi, ca sã-ºi salveze viaþa, i-au ridicatin slãvi pe idoli. Însã alþii nu s-au înfricoºat de chinuri ºicu bãrbãþie L-au mãrturisit pe Hristos. Ei au înduratchinuri îngrozitoare, spintecându-li-se pântecele, fiinddecapitaþi sau arºi în case de vii. Prigoana ºi nimicireacreºtinilor au continuat ºi-n zilele urmãtoare. Dupã ce lise distrugeau locuinþele ei erau scoºi în afara porþilororaºului, unde erau supuºi unui interogatoriu ºi apoi arºipe rug. Potrivit relatãrilor a înºiºi pãgânilor - martorioculari, unii dintre chinezii ortodocºi primeau moarteapãtrunºi de un surprinzãtor spirit de sacrificare.Catehizatorul ortodox Pavel Van, martirizat, ºi-a datsufletul cu rugãciunea pe buze. Ia Vãni, învãþãtoare laºcoala Misiunii, a fost torturatã de douã ori. Mai întâiboxerii au tãiat-o ºi, pe jumãtate vie, au acoperit-o cupãmânt. Când ºi-a revenit, geamãtul ei a fost auzit depaznicul pãgân, care a dus-o în ghereta de pazã. Dar maitârziu boxerii iarãºi s-au luat de ea ºi au chinuit-o pânã lamoarte. În ambele cazuri Ia Vani L-a mãrturisit cubucurie pe Iisus Hristos în faþa cãlãilor sãi ...

Printre cei care au suferit pentru Iisus Hristos a fostºi albazinezii, urmaºii acelor renumiþi albazinezi, care auadus lumina credinþei ortodoxe a lui Hristos în anul 1685în capitala Chinei � Beijing. Mulþi creºtini, pentru ascãpa de pericol, se ascundeau în casa preotuluiMitrofan. Printre cei adunaþi erau ºi foºti rãuvoitori aipãrintelui, dar el nu-i gonea. Vãzându-i pe mulþi slabi încredinþã, el îi îmbãrbãta, spunându-le cã veni-serã vre-muri de rãstriºte ºi e greu sã le ocoleºti. El însuºi în maimulte rânduri se ducea sã vadã biserica arsã. În searazilei de 10 iunie, pe la orele 21, soldaþii ºi boxerii au încon-jurat locuinþa pãrintelui Mitrofan, unde erau aproape 70de creºtini; cei mai puternici au fugit, iar pãrintele

Mitrofan ºi mulþi alþii, înmajoritate femei ºi copii, aurãmas, fiind supuºi chinurilor.Pãrintele Mitrofan ºedea în

curte în faþa casei; boxerii l-au torturat, acoperindu-ipieptul cu împunsãturi, apoi el a cãzut în faþa copaculuide curmal. Vecinii l-au târât la locul unde s-a aflat casa derugãciuni a Misiunii. Ulterior ieromonahul Avramie aridicat trupul pãrintelui, iar in 1903, când pentru primadatã se prãznuia memoria mucenicilor, trupul lui, cucelelalte, a fost pus în bise-rica mucenicilor sub altar.Familia preotului Mitrofan era compusã din trei fii ºisoþia Tatiana. În seara zilei de 10 iunie Tatiana a scãpat

de boxeri cu ajutorul miresei fiului ei Isaia, dar la11 iunie, a fost executatã prin decapitare împre-unã cu alþi 18 creºtini. Isaia, de 23 de ani, a fostexecutat de cãtre boxeri la 7 iulie, întrucât se ºtiacã era creºtin. Lui Ivan, alt fecior, de 8 ani, box-erii i-au tãiat umerii ºi i-au retezat degetele lamâini ºi picioare, i-au tãiat nasul ºi urechile.Mireasa fratelui sãu Isaia a reuºit sã-l salveze dela moarte, ascunzându-l într-un loc sigur. Între-bat dacã îl durea, el rãspundea oamenilor cã nudoare atunci când suferi pentru Hristos.

Protasie Cean ºi Irodion Siui, atunci încãnecreºtinaþi, mãrturisesc cã îl vãzurã pe acelbãieþaº cu picioarele ºi umerii în rãni, darfiind iarãºi luat de boxeri a mers fãrã urmãde fricã.

Cei prezentaþi mai sus constituie doar oparte a listei chinezilor ortodocºi, care au avut desuferit în urma evenimentelor de la 1900.Conducãtorul Misiunii Spirituale din Beijing aînaintat Sf. Sinod a Bisericii Ortodoxe Ruse la 11octombrie 1901 listele cu numele a 222 ortodocºichinezi martiri, uciºi pentru dreapta credinþã,cerând concomitent permisiunea ca în amintirealor: 1) sã fie înãlþatã, pe locul fostei biserici aMisiunii din Beijing distruse de bo-xeri, o bise-ricã în cinstea Tuturor Sfinþilor Mucenici aBisericii Ortodoxe, cu cavou sub altar pentruîngroparea oaselor ortodocºilor chinezi supuºi lachinuri; 2) sã se fixeze pentru comunitatea orto-doxã din China, la data de 10 ºi 11 iunie, cinstirea

lor potrivit ritualului urmãtor: la 10 iunie sã se þinã poststrict, iar dacã data va coincide cu zilele de sâmbãtã ºiduminicã, atunci postul sã fie transferat pentru primavineri ce urmeazã, dupã care sã se sãvârºeascã liturghiapentru cei adormiþi cu parastas în memoria ortodocºilorchinezi uciºi, iar la 11 iunie - sã se sãvârºeascã cudeosebitã evlavie serviciul divin pentru cinstirea SfinþilorMucenici ai Bisericii Ortodoxe, cu purtarea Sfintei Crucipe la locurile masacrãrii chinezilor creºtini sau în jurulbisericii, ºi cântarea irmoaselor respective, apoi a se rostiveºnica pomenire a tuturor acelor chinezi, care cu jertfirede sine, au sufe-rit chinuri pentru dreapta credinþã orto-doxã.

Examinând cele expuse, Sf. Sinod a emis hotãrâreaNr. 2874 din 22 aprilie 1902 în care s-a spe-cificat: a seda binecuvântare numitei Misiuni pentru înfãptuireapropunerilor arhimandritului Inokentie cu referire laînveºnicirea pomenirii ortodocºilor chinezi martirizaþipentru credinþã în timpul rãscoalei boxerilor din Chinaîn anul 1900, prin înãlþarea în Beijing a bi-sericii în cin-stea Tuturor Sfinþilor Mucenici ai Bisericii Ortodoxe, cucavou pentru îngroparea oaselor ortodocºilor uciºi ºifixarea pentru comunitatea ortodoxã din China a sãr-bãtoririi anuale la 10 ºi 11 iunie, în ordinea prezentatãîn demers, cu sãvârºirea în ultima din cele doua zile, ºidacã ar permite condiþiile locale, purtarea Crucii pe lalocurile exterminãrii ortodocºilor chinezi sau în jurulbisericii.

Nicolae Fuºtei

BISERICA PE SÂNGELE MARTIRILOR

Icoana martirilor care în China au pãtimit pentru Hristos

nr. 5 (100), 30 mai 2000

Publicaþieîn limba românã

Indice de abonare 22034

Adresa redacþiei:�Curierul Ortodox�. Bd. Traian, 3/1

MD-2060 ChiºinãuMoldova (Rep)

Tel. 77-25-33, 77-24-44

REDACÞIANicolae FUªTEI - redactor-ºef,

Preot Vasile CIOBANU - secretar responsabil,Preot Dumitru Tolico - redactor tehnic,

Larisa ERªOV - redactor literar

Tipografia �Prag�str.Spicului 94,

ChiºinãuTirajul:2000

Comanda Nr. 954

8 internaþional

MATERIALELE PUBLICATE REFLECTÃ DOAR OPINIA AUTORILOR ªI GRADUL LOR DE DOCUMENTARE

Stimaþi cititori, dacã aþi citit ziarul ºi nu doriþi sã-l pãstraþi, transmiteþi-l la alþi cititori, dar vã rugãm sã nu-l folosiþi pentru necesitãþi auxiliare

ADUCEM SINCERE CONDOLEANÞE PÃRINTELUIMIHAIL PANAS, RECTORUL ACADEMIEI TEOLOGICE DINCHIªINÃU, ÎN LEGÃTURÃ CU TRECEREA ÎN LUNEA CELORDREPÞI A PREOTESEI ANTONINA, SOACRA PÃRINTELUI.

DUMNEZEU S-O ODIHNEASCÃ ªI �S-O AªEZE ÎN RAI,UNDE CETELE SFINÞILOR ªI DREPÞII CA LUMINÃTORII

STRÃLUCESC�.

Dragi cititori, existenþa ziarului depinde de numãrulabonaþilor. Vã rugãm sã contribuiþi la creºterea numãrului citito-rilor noºtri.

Alegeþi ziarul nostru ºi nu veþi regreta!

Creºtinii care dispun de mijloace bãneºti, au posibilitatea sãfacã un bine pentru cititorii noºtri, ajutând în mãsura posibi-litãþilor la apariþia publicaþiei �Curierul Ortodox�.

DECLARAÞIASFÂNTULUI SINOD AL

BISERICII 0RTODOXE RUSE

Vestea despre asasinatul fiorosdin 21 martie al acestui an a ieromo-nahului Grigorie (Iakovlev), parohulbisericii �Sfânta Treime� din localitateaTura (Evenkia, eparhia Krasnoiarsk), azguduit profund credincioºi fideliBisericii Ortodoxe Ruse ºi pe con-cetãþenii noºtri. Crima a fost comisã cuo bestialitate nemaivãzutã, urmatã de

acþiuni de sacrilegiu. Potrivit informaþieide ultimã orã, criminalul a atribuit celorfãptuite un sens religios bine determi-nat.

Acest eveniment tragic constituieîncã o manifestare elocventã a profun-dei crize spirituale în care se aflã astãzisocietatea noastrã. Criminalitatea înproporþii deosebit de mari, pierdereareperelor valorilor general-umane deeticã, propagarea violenþei ºi nere-spectarea legilor au devenit un solpropice pentru apariþia diferitelor sectesatanice ºi oculte, care neagã va-loareavieþii umane, manifestându-ºi fãþiº urafatã de creºtinism ºi principiile lui spiri-tuale. Existenþa cultelor distructivereprezintã un pericol extraordinar pen-tru societate. Toleranþa excesivã ºineatenþia continuã faþã de consecinþeleactivitãþii lor criminale se pot solda cunoi urmãri imprevizibile dintre cele maitragice.

Biserica e îndureratã de moarteaviolentã a ieromonahului Grigorie,fãrã sã uite cã prin sângele muceni-cilor se consolideazã Ortodoxia.Moartea pentru Hristos a încununatcalea vieþii celui adormit, care s-a con-sacrat pe deplin slujirii Domnului ºioamenilor. Ne rugãm ca DumnezeulCel Atotmilostiv sã-l odihneascã cudrepþii pe robul Sãu ieromonahulGrigorie ºi sã-i facã parte de pomenireveºnicã.

ÎNCÃ UN CREªTIN OMORÂT PENTRU CREDINÞA SA

La 6-8 decembrie 1999, înoraºul Morj (Elvetia), s-a întrunit inprima sa ºedinþã Comisia speciala pri-vitor la participarea ortodoxã înConsiliul Mondial al Bisericilor.

La ºedinþã au luat parte circa 60reprezentanþi ai Bisericilor membre aleCMB ºi observatori din parteaBisericilor Ortodoxe Georgianã ºiBulgarã.

Hotãrârea cu privire la creareaComisiei speciale a fost adoptatã la ceade-a VIII Asamblee Generalã a CMB dela Harare (în decembrie 1998) carãspuns la cererea BisericilorOrtodoxe in vederea restructurãrii ra-dicale a CMB.

In prima zi a ºedinþei ComisieiSpeciale au þinut discursuri inauguraleSecretarul general al CMB KonradRieser ºi moderatorul CC al CMBCatolicosul de Kilikia Aram I.

Partea ortodoxã a prezentatspre atenþia participanþilor bisericilorprotestante o serie de observaþii,întrebãri ºi propuneri, elaborate laîntrevederea consultativa interorto-doxã de la Chambesi (2-4 decem-brie). Observatorii din partea

Bisericii Georgiene au înaintat odeclaraþie, în care, printre altele, sespune: �Biserica Ortodoxã aGeorgiei este dispusã sã poarte undialog cu alte Biserici creºtine,întrucât acest fapt a constituit o pre-ocupare generalã pe parcursul maimultor secole�.

Secretarul secþiei relaþii externebisericeºti a Patriarhiei Moscovei pen-tru legãturi intercreºtine ieromonahulIlarion a expus poziþia BisericiiOrtodoxe Ruse în chestiunea posi-bilelor cãi de modificare radicalã astructurii Consiliului Mondial alBisericilor.

În urma discuþiei Comisia aprocedat la formarea a 4 subcomitete,care au obligaþia sã studieze urmã-toarele teme: Consiliul Mondial alBisericilor ca organizaþie; stilul ºi eto-sul CMB; deosebiri teologice întreOrtodoxie ºi alte tradiþii; propuneri con-crete pentru reorganizarea radicalãstructuralã a CMB.

Subcomitetele create vor pre-zenta concluziile sale plenarei ComisieiSpeciale, care se preconizeazã pentruluna octombrie 2000.

La 12 martie curent, Sancti-tatea Sa Patriarhul Moscovei ºi alîntregii Rusii Alexii II a semnat unOrdin conform cãruia a fost anulatãpenitenþa preotului GheorghiiKocetkov, fost paroh la biserica�Adormirea Preasfintei Nãscãtoare deDumnezeu�, ºi a încã 12 enoriaºi.

La 15 martie directorul admi-nistrativ patriarhal, mitropolitul deSolnecinogorsk Serghie a sãvârºit la bis-erica �Pcv. Serghie de Radonej� actul deîmpãciuire. În luarea sa de cuvânt mi-tropolitul Serghie a spus cã pãrinteleGheorghii ºi cei 12 enoriaºi ºi-au ispãºitepitimia cu cinste ºi cã la începutulPostului Mare Sanctitatea Sa 1-abinecuvântat sã sãvârºeascã acest servi-ciu. Apoi mitropolitul Serghie a datcitirii textul rezoluþiei ºi Ordinului încare Patriarhul precizeazã, cã întrucâtpreotul Gheorghii Kocetkov ºi enoriaºiisãi au fost sub penitenþã, de asemenea,þinând seama de asigurãrile fãcute depãrintele Gheorghii precum cã activi-tatea lui personalã, inclusiv a ºcolilor ºifrãþiilor conduse de el va fi orientatãspre consolidarea Bisericii OrtodoxeRuse, în totalã ascultare faþã de superi-orii sãi, el a considerat oportunã

scoaterea penitenþei aprobatã încã înoctombrie 1997.

Totuºi, enoriaºilor aflaþi subinterdicþie li s-a recomandat sã seabþinã temporar de la participareaactivã în viaþa obºteascã bisericeascã. Arãmas deschisã ºi problema privitor laslujirea în parohie a preotuluiGheorghii Kocetkov ºi prin urmare,privitor la conducerea de cãtre acesta aunei biserici cu o numeroasã comuni-tate. Conform Ordinului Patriarhalaceastã chestiune rãmâne ca sã fieexaminatã de Patriarh dupã ce va fiprezentat un raport al comisiei specialede la Academia Duhovniceascã dinMoscova ºi Institutul Teologic Ortodox�Sf. Tihon� , care va confirma cãlucrãrile teologice publicate de pãrin-tele Gheorghii nu sunt în dezacord cuînvãþãtura creºtin-ortodoxã a SfinþilorPãrinþi ºi nu surpã tradiþiile BisericiiOrtodoxe Ruse.

UN EVENIMENT AL ÎMPÃCÃRII

La 19-20 aprilie curent ºi-adesfãºurat lucrãrile ºedinþa derând a Sfântului Sinod alBisericii Ortodoxe Ruse, prezi-datã de Sanctitatea SaPatriarhul Moscovei ºi al întregiiRusii Alexii II.

In legãturã cu asasinarea bes-tialã, din motive religioase, la 24martie 2000 de cãtre un kriºnaita ieromonahului Grigorie(Iakovlev), parohul bisericii�Sfânta Treime� din localitateaTura, regiunea Krasnoiarsk,Sfântul Sinod a aprobatlansarea unei Declaraþii spe-ciale, in care se expune ati-tudinea Bisericii Ortodoxe Rusevis-a-vis de crima sãvârºitã.

Propunem în continuare tex-tul acestei declaraþii.

29 aprilie 2000, Istambul, TurciaAgresori necunoscuþi au aruncat

douã bombe la intrarea din spate a uneimici biserici ortodoxe. Una dintre bombea explodat, cauzând distrugeri. Nimeni,însã, nu a fost rãnit.

Vineri poliþia a dezamorsat a douabombã aruncatã pe podeaua bi-sericiiortodoxe Ayayaniene din Istambul. O atreia bombã, gãsitã într-o pungã de plas-tic la o ºcoalã ce apaþine de PatriarhiaEcumenicã Ortodoxã, a fost la feldezamorsatã.

Atacul a venit în ajunul sãrbãtorilorde Paºti ale creºtinilor ortodocºi ºi a fãcutpoliþia sã mãreascã securitatea în jurulbisericilor ortodoxe de prin oraº.

Nu s-a stabilit cine poartã respon-sabilitatea pentru explozia care a distrusuºa din spate a bisericii ºi o maºinã par-catã prin apropiere. Poliþia din Istambul

a refuzat sã dea vreun comentariu.Bisericile ortodoxe, de fapt, au suferitatacuri ºi mai înainte.

În 1998, un preot a fost rãnitde o bombã aruncatã la PatriarhiaEcumenicã � sediul PatriarhuluiBartolomeu I, conducãtorul spiritu-al a 300 mln de creºtini ortodocºi dinlume. În acelaºi an un slujitor alunei bisericuþe fusese omorât deniºte agresori. Bãnuiala cãzuse pegrupãrile islamice radicale care îlacuzã pe Patriarhul Bartolomeu cãîncearcã sã creeze un stat ortodoxpe teritoriul Turciei. Câteva grupãriislamice activeazã în Istambul.

Mica Bisericã Ortodoxã dinTurcia nu recunoaºte statutul ecumenical Patriarhului Bartolomeu.

Agenþia Anatolia News

ATENTAT CU BOMBE LA ISTAMBUL

P R I M A { E D I N | + D EP R I M A { E D I N | + D EL U C R UL U C R U

În continuare, mitropolitulSerghie a pronunþat rugãciunea de dezle-gare. În felul acesta preotul GheorghiiKocetkov a fost repus în dreptul deoficiere a serviciilor divine, iar enoriaºilorli s-a permis sã se împãrtãºeascã.