ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTO REVISTA rQThRICAiini.ro/Revista Istorica/RI_complet/1996/Revista_istorica... · 2012. 3. 11. · tarilor romane cu declansarea unei grave crize

ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTO N. IORGA"

REVISTArQThRICA

fondator N. lorga

5-6Mai - Iunie

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

-

_ - -

r---

0 0t.

0ro

N3 -...,.,Afra

,

<44/4

A ' fill 11 i .r.

,.ik, 4 - .11. ' 1 ,

. r ,.

lgo -I. :1:5:.: .)l:,i4:::.;:. 4'"' .zi,:"...,Serie nou'a,Agmur7;*-19'96

t.

nommannummrsagersimmis

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

SERBAN PAPACOSTEA (redactor ro, VENERA ACI My!,PAUL CERNOVODEANU, VIRGIL CIOCILTAN, FLORINCONSTANTINIU, EUGEN DENIZE, ANDREI ESANU,GEORGETA PENELEA-FILITH, NAGY PIENARU, APOSTOLSTAN, ION STANCIU.

REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an in numere duble.

laa -revista se poate procura pe baza de abonament la:RODIPET S.A.; nava Presei Libere nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57,Fax 401-222 6407, Tel. 401-618 5103; 401-222 4126, Bucureqti,Romania; ORION PRESS INTERNATIONAL S.R.L., Sos.Oltenqei 35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401-312 2425;401-634 7145, Tel. 401-634 6345, Bucurqti Romania; AMCOPRESS S.R.L., Bd. N. Grigorescu 29 A, ap. 66, Sect. 3, P.O. Box57-88, Fax 401-312 5109, Tel. 401-643 9390; 401-312 5109,Bucure§ti, Romania.

La revue Revista Istorica" parait six fois par an en nurneros doubles.

Toute commande de l'etranger pour les travaux parus aux Editionsde l'Academie Roumaine sera adressée RODIPET S.A. PiataPresei Libere nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57, Fax 401-222 6407; Tel.401-618 5103; 401-222 4126, Bucuresti, Romania; ORION PRESSINTERNATIONAL S.R.L., Sos. àltenilei 33-37, Sect. 4, P.O.Box 61-170, Fax 401-312 2425, 401-634 7145, Tel. 401-634 6345,Bucurefti, Romania.

REDACTIA:

ION STANCIU (redactor adjunct)NAGY PIENARUVENERA ACFI1M

Manuscrisele. ctirtile i revistele pentruschimb, precum i orice corcspondentii sevor trimite pe adresa redactiei revisteiREVISTA ISTORICA", B-dul Aviatorilor,nr. 1, 71247 Bucuresti. tel. 65() 72 41

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

Calea 13 Septembrie nr. 13, Tel. 410 32 00

In

ef

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA

TOM VII, NR. 5-6

Mai Iunie 1996

SUMAR

SOCIETATE, BISERICA, AUTORITATE

GHEORGHE LAZAR, Aspecte ale ideologiei politice in Tara Romineasca 0 Moldova(a doua jumitate a sec. al XVII-lea) 331

OANA DRAGOTONIU, Implicarea bisericii in practica juridica din TaraRomâneasca, in timpul lui Matei Basarab 345

MARIANA LAZAR, Primul act domnesc de intárire a propriet4ilor mlnastiriiCotroceni. Hrisovul lui Constantin Brincoveanu 357

DANIELA ARGqANU, Portretul bunului crgtin sau ideea de identitate culturala inScheii Bratovului in secolul al XVIII-lea 373

LIGIA LIVADA-CADESCHI, LAURENTIU VLAD, Condica sfintei minastiriCaluiul. Un manuscris necunoscut din 1803 al lui Dionisie Eclisiarhul (I) 385

ORTODOXIE 1 CATOLICISM IN TARILE ROMANE

VIOREL ACHIM, Ordinul franciscan in Wile romane in secolele XIVXV. Aspecteleteritoriale 391

DOCUMENTE PRIVIND MANASTIRILE INCHINATE

VALERIU STAN, Un rnemoriu inedit din preajma secularizarii referitor la problemamanastirilor inchinate din Rominia

MARIANA LAZAR, Acte domne1ti reglementand statutul manastirilor inchinate(slailitul sec. al XVIH-lea)

411

427

OPINII

V. V. MUNTEAN, Statul 0 biserica la români (sec. XVXX) 437

Revista istorica'", torn VII, nr. 5-6, p. 327-472,1996

.

.

..........

www.dacoromanica.ro

328

VIATA §TIINTIFICA

Europa, europeism, integrare europeani la Institutul Italian de Studii Filosofice dinNapoli (tefan Delureanu); Conferinia internalionall dedicati lui Petru Movill,Kiev, 15-16 martie 1996 (Constantin Rezachevici); Simpozionul: Relatiiromino-otomane §i româno-turce", Bucure§ti, 22 aprilie 1996 (Nagy Pienaru);Cilitorie de studii in Cehia §i Slovacia (Florin Miller)

NOTE I RECENZII

A. ADU BOAHEN, African perspectives on colonialism, The Johns HopkinsUniversity Press,.,Baltimore and London, 1990, 133 p. (Viorel Cruceanu);FABRIZIQ DOLCI, Effemeridi Patriotiche editoria d'occasione e mito delRisorgimento 4ell'Ita1ia Unita (1860-1900), Roma, 1994, 255 p. (Raluca Tomi);Preot IOAN DURA, Din istoria bisericii ortodoxe romine a anilor 1945-1989.Evidence fi realitaci din viaca acesteia, cu o postfail de Mihai RIclulescu, Edit.Ramida, Bucure§ti, 1994, 130 p. (Mihai Sorin Ridulescu); EMANOIL HAGI-MOSCO, Bucurefti Amintirile unui oral. Ziduri vechi. Fillip dispirute, Edit.Fundaciei Culturale Romine, Bucure§ti, 1995, 326 + il. (Adrian-Silvan lonescu);EVAN MAWDSLEY, THOMAS MUNCK, Computing for Historians. AnIntroductory Guide, Manchester University Press, Manchester/New York, 1993,231 p. (Irina Gavrill); YITZHAK RABIN, The Rabin Memoirs, SteimatzkyHouse, 1994, 272 p. (Betinio Diamant); MIA J. RODRIGUEZ SALGADO,Metamorfosi di un impero. La politica asburgica da Carlo V a Filippo II(1551-1559). Prefazione di Helmut Koenigsberger, Milano, 1994, 536 p. (EugenDenize); VIRGILIU Z. TEODORESCU, Arcul de Triumf, Edit. Militarl,Bucure§ti, 1995, 70 p. + il. (Valeriu Stan).

453

459

.

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NEW SERIES

TOME VII, Nos 5-6

May June 1996

CONTENTS

SOCIETY, CHURCH, AUTHORITY

GHEORGHE LAZAR, Aspects of Political Ideology in Wallachia and Moldavia(Second Half of the 17th Century) 331

OANA DRAGOTONIU, The Interference of the Church with Juridical Practice inWallachia During the Reign of Matei Basarab 345

MARIANA LAZAR, The First Princely Document Sanctioning the Right toPossession of the Cotroceni Monastery Issued by Constantin Brincoveanu 357

DANIELA ARGqANU, The Portrait of the Good Christian or the Idea of Cultural

Identity in cheii Brafovului in the 18th Century. 373

LIGIA LIVADA-CADESCHI, LAURENTIU VLAD, The Ledger of the HolyMonastery of CIluiu. An Unknown Manuscript by Dionisie Eclisiarhul Dating

Back to 1803 (I). 385

ORTHODOXISM AND CATHOLICISM IN THE ROMANIANPRINCIPALITIES

VIOREL ACHIM, The Franciscan Order in the Romanian Lands in the 14th-15thCenturies. Territorial Aspects 391

DOCUMENTS CONCERNING THE DEDICATED MONASTERIES

VALERIU STAN, A Previously Unpublished Statement on the Issue of the DedicatedMonasteries in Romania

MARIANA LAZAR, Princely Documents for the Establishment of the Status of theDedicated Monasteries (Late 18th Century)

411

427

OPINIONS

V. V. MUNTEAN, State and Church in Romanian Society (15th-20th Centuries) 437

Revista istoricr, torn VII, nr. 5-6, p. 327-472, 1996

..

.

www.dacoromanica.ro

330

SCIENTIFIC LIFE

Europe, Europeism, European Integration at the Italian Institute ofPhilosophical Studies in Naples (tefan Delureanu); InternationalConference dedicated to Petru Movill, Kiev, 15-16 March 1996(Constandn Rezachevici); The Symposium: "Romanian-Ottoman andRomanian-Turkish Relations", Bucharest, 22 April 1996 (Nagy Pienaru);Documentary Trip to Czechia and Slovakia (Florin Muller)

NOTES AND REVIEWS

A. ADU BOAHEN, African Perspectives on Colonialism, The Johns HopkinsUniversity Press, Baltimore and London, 1990, 133 pp. (Viorel Cruceanu);FABRIZIO DOLCI, Effemeridi Patriotiche editoria d'occasione e mitodel Risorgimento nell'Italia Unita (1860-1900), Rome, 1994, 255 pp.(Raluca Tomi); Priest IOAN DURA, Din istoria bisericii ortodoxeromine a anilor 1995-1989. Evidence fi realitici din viaca acestria (Fromthe History of the Romanian Orthodox Church in the Years 1945-1989),with an afterword by Mihai Ridulescu, Edit. Ramida, Bucharest, 1994,130 pp. (Mihai Sorin Rldulescu); EMANOIL HAGI-MOSCO, Bucurefti

Amintirile unui oral. Ziduri vechi. Fiince dispgrute (BucharestMemories of a City. Old Walls. Departed People), Edit. FundapeiCulturale Romine, Bucharest, 1995, 326 + ill. (Adrian-Silvan Ionescu);EVAN MAWDSLEY, THOMAS MUNCK, Computing for Historians.An Introductory Guide, Manchester University Press,Manchester/NewYork, 1993, 231 pp. (Irina Gavrila); YITZHAK RABIN,The Rabin Memoirs, Steimatzky House, 1994, 272 pp. (Bednio Diamant);MIA J. RODRIGUEZ SALGADO, Metamorfosi di un impero. Lapolitica asburgica da Carlo V a Filippo II (1551-1559). Prefazione diHelmut Koenigsberger, Milano, 1994, 536 pp. (Eugen Denize);VIRGILIU Z. TEODORESCU, Arcul de Triumf (The Triumph Arch),Edit. Militari, Bucharest, 1995, 70 pp. + ill. (Valeriu Stan)

453

459

- -

. . .

www.dacoromanica.ro

SOCIETATE, BISERICA, AUTORITATE

ASPECTE ALE IDEOLOGIEI POLITICEIN TARA ROMANEASCA 1 MOLDOVA

(A DOUA JUMATATE A SEC. AL XVII-LEA)

GHEORGHE LAZAR

Sfarsitul domniilor lui Matei Basarab si Vasile Lupu coincide in istoriatarilor romane cu declansarea unei grave crize politice, determinata atat deevolutia lor interna, cat si de noua conjunctura externa.

Pe plan intern, asistam la o degradare accentuata a raporturilor dintredomnie-boierime, precum si la o intensificare a conflictelor dintre gruparileboieresti, mobilul acestor actiuni constituindu-1 preluarea controlului asupraputerii de decizie in stat. Referitor la ultimul aspect, amintim gruparileboieresti ce au reusit gdomine viata politica din cele doua tari si care au fostnumite conventional, dupa numele familiilor ce au stat in fruntea lor, aCantacuzinilor" si Balenilor" in Tara Romaneasca, a Rusetestilor"(Cuparestilor") si Costinestilor" in Moldova '.

Pe plan extern, cea de-a doua jumatate a sec. al XVII-lea a inregistratmari schimbari in ceea ce priveste echilibrul european. Infrangerea Semiluneiin fata Vienei (1683) va reprezenta inceputul regresului sau teritorial, fenomendublat de ofensiva Habsburgilor, care vor reusi sa-si impuna controlul asupraTransilvaniei 2. Paralel, asistam la decaderea Poloniei (situatie puternicinfluentata si de sistemul de organizare politica a acestui stat) si manifestareaprimelor actiuni ale Moscovei in directia sud-estului Europei.

Aceasta evolutie a conjuncturii europene va influenta si raporturiledintre cele doua tari romanesti si Poarta Otomana. Desi continua sa-sipastreze un statut special in cadrul Imperiului Otoman, amestecul sultanului

' Eugen St5nescu, Valoarea istorica- fi literal-a' a cronicilor muntene (studiu introductiv),in vol. Cronicari munteni, ed. Mihail Gregorian, Bucurgti, 1961, vol. 1, P. XLIII (incontinuare, Valoarea istoricd).

2 Pentru contextul general, vezi loan Lupa§, Sfirfirul suzeranitgrii otomane fi inceputulregimului habsburgic in Transilvania, in A.A.R.M.S.I., S. III, XXV (1942-1943), p. 805-834;loan Moga, Rivalitatea polong-auscriacg fi orientarea politici a prior romine la sfirfirulsecolului XVII, Cluj, 1933; Gabriel B5c1Iriu, Raporturile poBdce romino-austriece intre1683-1718, in A.I.I.A. Iaqi, t. XXII (1985)/2, P. 461-482; t. XXIII (1986)/1, p. 161-177.

Revista istorica", torn VII, nr. 5-6, p. 331-344,1996

www.dacoromanica.ro

332 Gheorghe Lazir 2

in treburile interne ale acestora se accentueazi, in special in ceea ce priveqteinstitujia domniei: Intr-aceste vremi turcii, Vizind cà domnii firii se hainescde citri ImpäriVe, au poruncit si fie obicei, de al treilea an si meargi domnulla Poarti si sirute mina impiratului, si-qi innoiasci domniea..." 3. 0 surs5.' dinultimul sfert al sec. al XVII-lea informeazi chiar de inchirierea" tronului decitre vizir celui care di mai mult" 4. Pe lingi diminuarea prerogativelorexterne ale domnilor romini 5, fiindu-le interzis orice raport diplomatic firàacordul sill, Poarta Otomani impune sistemul trimiterii ca ostateci laConstantinopol a unor membrii ai familiilor domnitoare. Aceeaqi situalie seobservi fi la nivelul economiei unde, pe lingi o creftere sensibili a tributului',asistim la o integrare tot mai accentuati a celor doui firi in sistemul militaro-economic otoman, atit sub aspectul participirii lor la campaniile militare(cazul lui erban Cantacuzino qi Gheorghe Duca cu ocazia asediului Vienei),

at qi al desfipririi unora dintre conflictele militare chiar pe teritoriul statelorromine§ti, cu toate consecintele ce au decurs din aceasa situavie.

Acest regres inregistrat in lirile romine in planul vieiii politice interneqi externe este expresia evoluviei crizei regimului politic existent parã atunci';criza va cunoqte o accentuare spre sfirqitul sec. al XVII-lea qi inceputul sec.al XVIII-lea, culminind cu impunerea regimului fanariot.

Este normal ca intr-o perioadä de tranzitie, cind vechile structuri devininoperante iar cele noi sunt in curs de cristalizare, factorii politici sl avansezeidei, solulii corespunzitoare propriilor lor credinve qi oppuni, pentru cl, infond, fiecare lqi dore§te o pozilie cit mai buni in societate.

Interesele diferite ale celor doi factori politici vor determina elaborareaunor programe politice diferite, in funclie de propria lor viziune asupramodului de organizare a statului. Analiza principalelor aspecte expuse prinintermediul cronicilor, documentelor, memoriilor demonstreazi ca acumasistim la elaborarea a doua conceptii politice privind modul de decinere qiexercitare a puterii In stat.

' Radu Popescu, Istoriile domnilor prii Roma'nefti, ed. Const. Grecescu, Bucurqti,1963, p. 136.

' Franz Babinger, 0 relatiune neobservad despre Moldova sub domnia lui Antonievodi Ruset (1676),in A.A.R.M.S.I., s. III, t. XIX (1937), P. 124.

s Vezi pe larg, Florin Constantiniu, De la Mihai Viteazul la fanariori: observa0i asuprapoliricii externe rominefti, in S.M.I. Med., VIII (1975), p. 101-135 (In continuare, De la Mihai

Viteazul...)' Berza, M., Haraciul Moldovei 0 PM Romangti in sec. XVXIX, in S.M.I. Med., II

(1957), p. 7-47; idem, Variapile exploatirii Tarii Romangti de acre Poarta Otomanä insecolele XVIXVIII, in Studii", t. XI (1958), nr. 2, p. 59-71.

' Pentru o succesiune a regimurilor politice in Varile romine in Evul Mediu, v.: P. P.Panaitescu, Inrerpreari Rominefti. Studii de istorie economica fi sociala, ed. a II-a, intocmit.i.de Stefan S. Gorovei fi Maria Magdalena Székely, Bucureqti, 1994, p. 99-110, 171-188;Gheorghe BrItianu, Sfatul domnesc 0 Adunarea stärilor in Principatele Roman; Evry, 1977; E.

StInescu, Valoarea istoricä; idern, Essai sur Pëvolution de la pens& politique rournaine dans lalittdrature historique du Moyen Agein ,,N.E.H.", II (1960), P. 271-304 (I continuare, Essai sur...).

www.dacoromanica.ro

3 Ideologia politici 333

Referitor la politica externa, gruparile politice vor emite aceleaqi idei inlegatura cu statutul tarilor romine in raport cu celelalte puteri vecine,anticipand acliunile diplomatice din secolul al XVIII-lea, diferenla de opinieintervenind atunci cand se pune problema tacticii qi momentului transpuneriiin practica a acestora. Apararea statutului de autonomie (atat in façatendinlelor Porpi Otomane cat qi ale rnarilor puteri europene), refacerea qimenlinerea integritavii teritoriale sunt componentele principale ale nouluiideal politic" 9. Aceste idei fac parte din ceea ce N. Iorga numea ideileconducatoare" ale unui popor care ... au darul sant de a apropia i a infra0pe oameni, mai presus de orice deosebiri de fire, de situalie, de bogatie, devarsta..." 10.

in ceea ce privqte situaiia interna, insa, nu vom mai intalni aceastacoeziune la nivelul ideilor; fiecare dintre cei doi factori politici (domnia,boierimea) vor emite propriile conceplii ce vizau organizarea statului. Pe de oparte, o conceptie elaborata de marea boierime ale carei principale prevederi vizau

in final limitarea prerogativelor puterii domnqti §i subordonarea acesteia (statboieresc"); pe de alta parte, o conceplie elaborata de domnie care doreainstaurarea unui sistem de conducere autoritar, ereditatea tronului §i

subordonarea boierimii anarhice" (stat domensc")".Fara a nega ideea unui constant conflict intre domnie qi boierime in evul

mediu romanesc 22, credem cl la sfarptul sec. al XVI-lea, odata cu semnarea

' In acest sens, remarcabila este replica lui Miron Costin data vizirului cind, intrebatdaci se bucura de cucerirea Cameniçei de catre otomani, raspunde: ...suntem noi moldoveniibucuro0 si se lateasci in toate partile cat de mult, iar peste sara noastra nu ne pare bine sa selaleascr, Ion Neculce, Opere (Leropiseful pill Moldovei. 0 sami de cuvinte), ed. Gabriel

trempel, Bucure§ti, 1982, p. 221; ideea apare §i in C'ronica prilor Moldovei fi Munreniei uncleintalnim un paragraf intitulat Tinuturile luare de turcr, in Miron Costin, Opere, ed. P. P.Panaitescu, Bucure§ti, 1965, vol. 1, P. 234; vezi i N. Iorga, Carol al XII-lea, Petru cel Mare firgrile noastre (1709-1711), in A.A.R.M.S.I., s. II, t. XXXIII (1910); Andrei Pippidi, Politics flistorie In proclamafia lui Dimitrie Cantemir din 1711, in Studii", t. XXVI (1973), nr. 5, p.923-943 (vezi 0 versiunea in limba francezi in idem, Hommes et idees du Sud-Est europeen al'aube de Page moderne, BucureriParis, 1980, p. 187-214).

9 Victor Papacostea, Civilizarie romineasci fi civilizarie balcanict. Studii istorice, ed.Cornelia Papacostea-Danielopolu, Bucure0, 1983, p. 51; (in continuare, Civilizarierommneasca); A. Pippidi, Tradifia politica bizantina in faille romine in secolele XV1XVIII,Bucureiti, 1983, P. 17 (in continuare, Tradifia politica); Fl. Constantiniu, De la Mihai Vkeazu4 p. 133.

'° N. Iorga, Ideile conducatoare din viafa poporului romin, in idem, Istoria rominilorin chipuri fi icoane, Craiova, 1921, p. 117.

" Fl. Constantiniu, Politica externm a lui Dimitrie Canremir: analiza and decizii, inRevista Romani de Studii Internalionale", VII (1973), nr. 3, p. 119; E. Stanescu, Essai sur,

p. 276-292." Constantin C. Giurescu, Afezamäntul" sau Jegatura" lui Mihai Viteazul, in

Analele Universitaiii Bucure§ti. Istorie", t. XIX (1970), nr. 1, p. 75.

www.dacoromanica.ro


tratatului de la Alba Iulia (mai 1595)1' de catre delegasia boierilor munteni cuprincipele Ardealului i a celui semnat de Mihai Viteazul cu imparatul Rudolfal II-lea (iunie 1598) ", asistam la conturarea foarte clara a celor doui solusiipolitice amintite mai sus is. De acum, boierimea reumte sà impuni autoritasiicentrale in momente critice adevarate pacta et conventa", dupa expresia luiGh. Bratianu. A§a este cazul arzamintului lui Barnovschi" din 1628 saucel impus lui Leon Torn§a In 1631 ". Expresia elocventa a idealului politic alboierimii o reprezinta memoriul indigenilor" Nistor Ureche i Isac Balica din1611 catre regele Poloniei, Sigismund al III-lea ", prin care ii manifestauopsiunea pentru impunerea modelului polonez" in Moldova

Atunci cind analizam ideologia politica din sarile romine, 'in special incea de-a doua jumatate a sec. al XVII-lea, trebuie sa avem in vedere qiinfluensa exercitata asupra .factorilor politici autohtoni de catre formele deorganizare politica existente in statele vecine". Referitor la acest aspect, Gh.Bratianu considera ca: in sarile noastre, ca pretutindeni de-altfel unde statemici se gasesc alaturate unor puternice stapiniri sau imperii... se adauga laevolusia fireasca ce o determina imprejurarile interne, economice, sociale saupolitice, nevoia de a se adapta unui anumit curent"21.

Pentru o mai buna inselegere a celor expuse vom face o precizare, ce sinede metoda, valabili in intreaga expunere: chiar qi atunci and descriu faptepetrecute cu mult Tnainte de momentul elaborarii cronicilor, cronicariiexprimau un anumit punct de vedere, recurgerea la istorie avind rolul de alegitima anumite acsiuni sau atitudini.

in perioada analizata conflictul dintre promotorii solusiilor prezentateva depa§i faza expunerilor teoretice, capatând accente grave la nivelul realitasiipolitice. Din acest punct de vedere, sec. al XVII-lea este considerat ca o etapi

" Mihai Viteazul in conftlinca europeans, vol. 1, Documente externe, Bucurefti, 1982,p. 92-97.

" Ibidem, p. 187-193." E. Stinescu, Les problemes de l'état feodal sous le regne de Michel le Brave, in

t. I (1962), nr. 1, p. 61-75.D.R.H, A., vol. XIX, 1969, p. 339.

" D.R.H, B., vol. XXIII, 1969, p. 406-409; vezi fi Valentin Al. Georgescu, Hrisovuldin 15 iulie 1631 al lui Leon vodi Tomfa in Tara Romgneasci fi problema cgrcilor delibertaci", in Rd. I", t. XXIX (1976), nr. 7, p. 1013-1029.

" Textul memoriului in Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria Rominiei culesedin arhivele polone. Secolul al XVII-lea, Bucurevi, 1983, p. 73-75.

Veniamin Ciobanu, Modelul polonez" oglindit in literatura istorici medievaldromineascl (secolele XVXVII). Consideracii generale, in A.I.I.A. Ia§i, t. XXIV/2 (1987),p. 587-594; idem, Curente ale ideologiei poultice in Europa secolului XVII. Interferenceromino-polone, in R.I.", s. n., t. V (1994), nr. 7-8, p. 761-769.

Pirere opusl la Gierowski, Josef Andrzej, L'Europe Centrale au XVIIe siecle et sesprincipales tendances politiques, Moscova, 1970, p. 8 (extras).

Gh. Britianu, op. cit., p. 64.

.

"

www.dacoromanica.ro

5 Ideologia politicä 335

de culminare a violenlei, fiind perioada in care numarul politografilor (to0 ceicare au expus una sau mai multe idei politice) represati ii depamte pe cel alcelor nerepresali".

A. Institufia domniei. intru-un stat in care persoana domnului juca rolulfundamental (decisiv) in decizia politica este normal ca institupa domniei säse bucure de cea mai mare atenVe din partea adeplilor celor doui soluciipolitice conturate in a doua jumatate a sec. al XVII-lea. Preocupari in acestsens sunt vizibile Inca din sec. al XV-lea; discuviile sunt aprinse, ceea cedemonstreaza nu numai interesul pentru aceasta, dar §i insemnatatea pe carea avut-o in viala politica a varii".

Ina. de la constituirea statelor feudale romane§ti domnii romani qi-auluat titlul de gospodin", samodirjet" ", termeni care exprimau lingvistic o

realitate politica atotputernicia domniei. In ceea ce privqte caracterul sacrual domniei, acesta este exprimat atat in limbajul diplomatic, prin formuleledin mila lui Dumnezeu", milostiiu bojiiu", cat §i prin practica ungerii"(miruirii) fiecarui domn de catre Biserica qi a purtarii coroanei'.

Originea divina a puterii domne§ti nu a fost contestata de ideologiiformulei boiereqti de organizare a statului. Astfel, in cronica sa, Gr. Urecheadmite cà domnul Dumnezeu 1-au lasat", dar in acela0 timp acceptä regicidulin cazul acelor domni care au incalcat legea i obiceiul Orli, absolvindu-i pefapta0 de orice vina deoarece nu au facut deal s indeplineasca porunca luiDumnezeu. ...ci nu ei de la sine, ci Dumnezeu i-au trimis sfar§enie, ca sa numai adaoga.' pacatur ". Miron Costin, de§i preferinta acestuia pentru un statcondus de boieri este mai vizibila decit la predecesorul sau, condamna spredeosebire de acesta orice atingere a persoanei domnului. Comentand uciderea luiGa§par Grapanii de clue boieri, cronicarul exclama: Scarnava i groadznicafapta §i neaudzità in toate larile crestine. Domnul, ori bun, ori r5u, la toateprimejdiile feritu trebuie§te, el, oricum este, de la Dumnezeu este... Precumdzice Svanta Scriptura... Nu-i nice o putere, fail de la Dumnedzau data'.

" Vlad Georgescu, Istoria ideilor politice romine,sti (1369-1878), Munchen, 1987, p. 13." Gh. BrItianu, op. cit., p. 17-47; A. Pippidi, Tradifia politica, p. 17-51; Valentin Al.

G eorgescu, La structuration du pouvoir d'etat dans les Principautes Roumaines (XlveXVIllesiecles). Son originalite. Le role des modeles byzantins, in Association Internationaled'Etudes du Sud-Est Européen", Bulletin, Bucure§ti, t. XI (1973), nr. 1-2, p. 103-124; ValentinAl. Georgescu, Petre Strihan, Judecata domneascl in Tara Romäneasca 0 Moldova(1611-1813), p. I, Organ1zarea judecatoreasca, vol. 1 (1611-1740), Bucure ti, 1979, p. 15-68.

" Emil Virtosu, Titulatura domnilor fi asocierea la domnie in Tara RomineascaMoldova (pana in sec. al XVI-Iea), Bucurgti, 1960, p. 183-196; A. Pippidi, Tradijia politicä p. 19.

23 A. Pippidi, Tradifia pound, p. 44-47; Corina Nicolescu, Les insignes du pouvoir.Contribution a l'histoire du ceremonial de cour roumain, in R.E.S.E.E.", t. XV (1977), nr. 2,p. 238-245.

" Grigore Ureche, Letopiseful Tara; Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, Bucure0, 1955, p. 158.Miron Costin, O. cit., vol. 1, p. 43-44.

fi

27

www.dacoromanica.ro


Aceeaqi atitudine intainim qi la Ion Neculce care, comentind mazilirealui Antonie Ruset in urma pirei unor boieri, conchide: ...dar 0 boierii ceia ce I-aupith, Inca nemic nu s au mai ales de casale kr" cici domnii sunt stapini qipomazanici ai lui Dumnedzau"'. Caracterul divin al domniei este suslinut i deautorul anonim al Letopisefului Cantacuzinese, precum 0 de Radu Greceanu".

Toate acestea demonstreaza ci in aceasta perioada nu exista nici ocontestare din partea adeptilor statului boieresc" a originii divine a domniei cainstitulie. In schimb, aceqtia sunt muh mai preocupap de modul de exercitarea puterii domnului cleat de izvorul ei, ca qi de colaborarea domnie-boierime.

Boierimea a fost adepta unei colaborari permanente cu autoritateacentrala in luarea deciziilor politice, domnul fiind considerat doar un primusinter pares, condamnind orice tendinia de absolutism. Acest curent s-adezvoltat mai ales in Moldova unde modelul oferit de Po Ionia reprezenta unexemplu de admirat qi, daca condiliile ar fi fost favorabile, de pus in practica.

Pentru perioada care ne intereseaza, primul care condamna domniaautoritarà qi metodele folosite este Gr. Ureche. In viziunea acestuia, pentrubunul mers al situaVei in stat, domnul trebuie si fie bland, intelept qi sacolaboreze cu boierimea ". Astfel, cronicarul schileaza in cronica sa douadomnii opuse: Petru chiopul este domnul ideal deoarece ...boierilor le eraparinte, pre care-i la cinste mare-i cinea 0 din sfatul kr nu ieqiia" ", iar BogdanLapupeanu este exemplul negativ deoarece, dupa parerea acestuia, nu cercabatrânii la sfat" ".

In concepvia lui Miron Costin' colaborarea dintre cei doi factori politiciare la ban' un temei divin, in sensul a ...pentru aceia au dat Dumnezeu saaiba imparatii, craii, domnii, cirmuitorii iarilor, sa aiba sveatnici pre langasine... sa framinte cu voroava lucrul" ".

' Ion Neculce, op. cit., p. 257." Letopiserul Cantacuzinesc (Istoria Tarii Ruminepi de and au descalecat

pravoslavnicii creftini), in Cronicari munteni, vol. I, P. 140 (in continuare, LetopiserulCantacuzinesc).

" Radu Greceanu, Istoria domniei lui Constantin Basarab Brincoveanu voievod(1688-1714), ed. Aurora Ilieq, Bucureqti, 1970, p. 92.

" Grigore Ureche, op. cit., p. 179.' Ibidem, p. 204.' Ibidem, p. 182.' Asupra concepciei politice a lui M. Costin vezi 1i: P. P. Panaitescu, Influenra polon ff in

opera fi personalitarea cronicarilor Grigore Ureche fi Miron Costin, Bucurepi, 1925, p. 106-121:E. StInescu, Din istoria ideilor politice in evul mediu rominesc (Miron Cosdn fi problemaregimului boieresc), in vol. Ornagiu lui P Constantinescu -IaFi cu prilejul implinirii a 70 de ani,Bucurepi, 1965, p. 309-316; Tudor Nedelcea, Geneza ideilor social-pohdce fi filosofice inliteratura roming veche, Craiova, 1987; Cornelia erbu-Lavroschi, Idei pofidce in Letopiserullui Miron Cosdn, in Cercet5ri Istorice". IV/1928, nr. 2, p. 64-75; V. Ciobanu, Miron Costinfi moddul polonez" (Schiri de portret politic), in A.I.I. Ia0, t. XXX (1993), p. 387-396.

' Miron Costin, op. cit., vol. 1, p. 108.

www.dacoromanica.ro

7 Ideologia politica' 337

Implicat profund in viala politica a Tarii Romanqti din a doua jumatatea sec. al XVII-lea, stolnicul Constantin Cantacuzino in cronica sa are aceealiatitudine negativä fatal de tendir4ele autoritare ale domniei. intr-o epoci incare valorile antichitaIii sunt revalorificate, acesta, pentru ali argumenta cumai multà convingere propriile idei, recurge la exemplul Imperiului Roman,a carui decadere este pusä pe seama ruperii" contractului dintre factoriipolitici, moment plasat atunci cand ...au vinit samodarjecii imparaci, au maibine tirani" care au condus ... cumu-i va fi voia" ". in aceeali ordine, trebuieinteleasa i afirmaIia cronicii anonirne despre domnia lui ConstantinBrancoveanu atunci cand sunt prezentate tratativele dintre erbanCantacuzino i imp eriali. Cronicarul leaga refuzul Vienei de a satisfacecererea domnului privind garantarea unei puteri nelimitate In prä, incondipile recunoqterii suzeranitapi habsburgice, pe motivul ca este obiceiueau, paginesc" ".

Noua situacie politica externa i interna rezultata in urma evenimentelorde la Camenita i Hotin determinl boierimea din cele dou a. cad romane§ti säelaboreze unele memorii citre cur;ile domnitoare ale Poloniei i Rusiei,memorii ce vor cuprinde numeroase referiri asupra viziunii semnatarilor lorin aceasta problema. Astfel, atat in memoriul boierilor munteni din 1674adresat varului 39 cat i in cel al boierilor moldoveni din 1684 cltre regelePoloniei este condamnat regimul tiranic i despotic", solicitindu-se pentruboierime ...acelea0 privilegii pe care le au leahta polona din Virile Coroaneiqi ale Litvaniei"

!r1 ceea ce priveqte conceptia domniei in problemea relaliilor cuboierimea, deqi coordonatele sale principale au fost fixate Inca din sec. al XVI-lea, evolulia sa ulterioara se va inscrie pe alte directii cleat cele prefigurate deNeagoe Basarab ". Criza ce a caracterizat cea de-a doua jumatate a sec. alXVII-lea a determinat cele mai ample expuneri ale reprezentanlilor domnieiin ceea ce priveqte puterea in stat''.

Prima expunere a viziunii domne0 in aceasta problema o reprezintamemoriul din septembrie 1673 al lui Grigore Ghica li tefan Petriceicuinaintat regelui Poloniei. Caracterul absolutist al domniei era garantat prin

" Constantin Cantacuzino, Istoria Tarii Ruminefti, ed. Damaschin Mioc, Bucurqti,1991, p. 70-71.

' Istoria Tani Romänefti de la octombrie 1688 pia la manie 1717 (Cronica anonimädespre Brincoveanu), in Cronicari munteni, vol. II, p. 282 (in continuare, Cronica anonim1).

" Tr. Ionescu Niqcov, Memoriul boierilor munteni citre farul Rusiei (1674), in Rev.Arh.", III (1960), nr. 2, p. 224-225.

" Jalba fi cererile domnilor boieri moldoveni (Zolkiev, 1684),in Miron Costin, op. cit.,II, p. 140.

" InvIraturile lui Neagoe Basarab awe fiul säu Theodosie, ed. Florica Moisil, DanZamfirescu qi G Mihaill, Bucureqti, 1970.

' Vlad Georgescu, op. cit., p. 136.

".

www.dacoromanica.ro

338 Gheorghe Lazar 8

clauza care prevedea Toata terra §i top supu0i domnesci, sa serveasca dupaporuncile domnesci". Referitor la raporturile cu boierimea, memoriul col-gineo prevedere foarte importanta privind statutul acesteia, unul din aspectelecontroversate ale istoriografiei romane0i, se solicita ca Boierii sa urmeze a fiboieri cu voia 0 alegerea domnului...; sa se teama sluga de stapani"".

Ideea instituirii unei domnii autoritare apare atat in contextultratativelor dintre erban Cantacuzino 0 Curtea imperiala de la Viena", cit i intimpul tratativelor dintre Constantin Cantemir, domnul Moldovei, cu aceeniputere (dorintele acestuia nu au fost cuprinse in tratatul semnat la Sibiu in 1690).

Puternic influentat de realitatile politice din Imperiul Otoman, Rusia qiImperiul Habsburgic ", Dimitrie Cantemir va incerca in noile condipi saconcretizeze programul politic promovat de socrul ski, Serban Cantacuzino,i de tatal sat'. Li tratatul din 1711, pe langa ereditatea tronului in cadrul

familiei Cantemir, erau garantate o serie de drepturi, demonstrand optiuneasa pentru instaurarea unei domnii autocrate in cazul eliminarii controluluiotoman. Pentru ali legitima revendicarile, Dimitrie Cantemir invocavechiul obicei moldovenesc", reu0nd sal obtina garantia tarului in ceea ceprive0e transformarea Moldovei intr-un stat centralizat monarhic ". Ideeadomniei cu puteri nelimitate este intalnita i in lucrarea Descrierea Moldoveiunde domnul-carturar recurge la trecutul istoric pentru a demonstranormalitatea" cererilor sale. El arati ci intreaga putere s-a gasit in minadomnului Inca din momentul intemeierii statului i ca urma0i lui Dragoq, de0nu se puteau compara cu alp principi europeni, puteau hotari in oriceproblema fara a i se impotrivi cineva" ".

" Textul memoriului in Archiva istoria a Rominiei, ed. de B. P. Hasdeu, t. I (1865),vol. I, P. 25-26; vezi fi Vlad Georgescu, op. cit., p. 136; A. Pippidi, Tradifia politica*, p. 217; Fl.Constantiniu, De la Mihai Viteazu4 p. 129-130.

43 Cronica anonimi, p. 281-282; despre tratativele dintre §erban Cantacuzino §i Curteaimperiala de la Viena, vezi Mihai Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, ed. N. Iorga,Bucurefti, 1902, p. 215-246.

" Constantin Giurescu, Tractatul lui Constantin Cantemir cu austriacii (1690), inConvorbiri Literare", XLIV (1910), p. 7-9, extras.

49 Fl. Constantiniu, Policia externl, p. 124-126.' In art. 9 al tratatului se prevedea: boierii §i top supu1ii domniei Moldovei sa fie

datori a se supune poruncii domnului", Maria Holban, L. Demeny, Originalul li traducerealad:a a Diplomei lin Petru I" dati lui Dimirrie Canremir, cuprinzänd conditiile trataruluimoldo-rus din 1711,in Studii", t. XXVI (1973), nr. 5, p. 1076; vezi fi P. P. Panaitescu, Tratatulde aliang dintre Moldova fi Rusia din 1711. 250 de ani de la incheierea lui, 'in Studii", t. XIV(1961), nr. 4, p. 909-915; A. Pippidi, Politia fi istorie, p. 938; N. lorga, Practica domneasa aunui ideolog: Dimitrie Cantemir, in A.A.R. M.S.L, s. HI, t. XVI (1935), p. 211-219.

u Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, trad. Gh. Gutu, note de N. Stoicescu,Bucurelti, 1973, p. 123-125. Ideea unei supuneri totale fati de domn reiese fi din idem, Viaralui Constantin Cantemir, zis cel Birth], donmul Moldovei, trad. Radu Albala, Bucureqti, 1960,p. 100-101,135.

www.dacoromanica.ro

9 Ideologia pada 339

Realizand o distincpe intre puterea domnului inainte qi dupa impunereasuzeranitapi otomane asupra Mol.dovei, in lucrarea amintita mai sus, DimitrieCantemir considera ca qi dup g. acest eveniment domnii carii §i-au pastratintreaga putere, acreditand ideea ca acum autoritatea domnului se extinde...asupra negutatorilor turci" ".

Un alt aspect abordat de cei doi factori de putere in a doua jumatate asec. al XVII-lea ii reprezinta cel al alegerii domnului.

Lipsa unei reglementari precise in ceea ce privqte succesiunea la scaunulàrii (vorbindu-se de un sistem electiv-ereditar) a dat posibilitatea emiterii de

pretenpi nu numai coboratorilor pe linie masculina directO, ci qi celorlalteramuri colaterale invocind descendenta din os domnesc" ". Problema alegeriidomnului de cItre boierime va apare spre sfaqitul sec. al XVI-lea qi inceputulsec. al XVII-lea, situape ce trebuie legata de schimbarea de forte pe planintern (stingerea vechilor dinastii, aparipa unor aventurieri ce emit pretenpi latron) cat §i pe plan extern (incalcarea tot mai frecventi, de catre PoartaOtomana, a dreptului Orli de a-si alege domnul).

Gr. Ureche, cunoscator a situapei din Po Ionia, se manifestä ca unpartizan al instituirii principiului domniei elective, domnul urrnand a fi alesde boieri i lara"; pentru legitima propria conceppe, cronicarul recurgela autoritatea istoriei, subliniind ca Inca de la inceputurile statului, Dragoq afost ales domn pentru ca ... se vadiia i mai de cinste qi mai de folos cleattop" ", cu menpunea cä aceasta alegere nu se poate face deck din randulfamiliilor ce sunt samanca de domnu".

Fata de inaintaqul sätz, la M. Costin intalnim expresia teoreticI a unei noidirecpi politice promovate de boierime, qi anume, impiedicarea constituiriiunor dinastii, situape ce ar fi dus la intarirea domniei. Acesta ar fi fost §imotivul alegerii ca domn al lui Miron Barnovschi, pentru ca. era ... omu delark' §i flea cuconi" 52.

Ideea unei domnii elective o vom intalni qi in memoriul boierilormunteni catre ar din 1674. Conform dorintelor acestora domnul urma sa fieales de boieri §i confirmat de pr, dar, surprinzator, se revendica domnia peviaci i ereditarà".

In opozipe cu cele suslinute de adeppi instituirii unui stat boieresc",incepand cu a doua jumatate a sec. al XVII-lea, asistam la aparipa in randurileadepplor statului domnesc" a unei doctrine dinastice ale carei elemente debaza erau domnia viageri §i ereditara".

" Ibidem, p. 127; vezi §i: Ioana Platon, Unele idei Maintate din gandirea politico-juridica a lui Dimitrie Cantemir, in Justicia Nola", t. XXII (1966), nr. 11, p. 69-78; OvidSachelarie, Dimitrie Cantemir, istoric al clreptului fi al instituiiilor juridice, in Studir, t.XXVI (1973), nr. 5, p. 957-970; Vlad Georgescu, op. cit., p. 136-137.

" E. Virtosu, op. cit., p. 216-221; A. Pippidi, Tradiria politica, p. 34." Grigore Ureche, op. cit., p. 65." Ibidem, p. 137." Miron Costin, op. cit., vol. I, p. 70; aceeali motivacie i in cazul alegerii ca domn a lui

Constantin Cantemir, vezi Ion Neculce, op. cit., p. 294." Tr. Ionescu-NiFov, op. cit., p. 224." V. Papacostea, Civiliza#e romineasa, p. 128-129.

qi

a-si

www.dacoromanica.ro


Daci in tratatul din 1656 incheiat cu Rusia, Gheorghe tefan se limita acere meniinerea domniei pamantene", iar memoriul din septembrie 1673 nuface nici o menliune la acest aspect, odata cu domnia lui erban Cantacuzinodoctrina dinastici cunoate o mai buni cristalizare. Considerandu-sedescendent al imparaplor Bizaniului "8, in tratativele purtate cu Viena dupal1683, erban Cantacuzino cerea ca pururea sa fie domnii in TaraMunteneasca din neamul Cantacuzinilor" %.

de aceasta data, Dimitrie Cantemir ne ofera cea mai ampla prezentare.Articolul 3 al tratatului din 1711 prevedea caracterul ereditar al domniei infamilia Cantemir " iar in Descrierea Moldovei fostul domn Ii justificapretenviile prin acelea§i argumente de natura istorica, afirmand ca ereditateatronului este o veche tradilie a ;aril i c puterea era oblinuta prin mcqtenirede la stramo§i, deck prin alegerea fruntaOlor" ".

B. Dreptul de judecatä. Competenvele domnului in problemele juridice,limitele puterii sale judecatore§ti reprezinta un aspect mult discutat inistoriografia romaneasca".

Agravarea crizei interne din cele doua cari, predominarea forcei inrelaviile dintre cei doi factori politici, au constituit tot atatea motive ce audeterminat preocuparile privind dreptul de judecata, limitele §i modul deaplicare a acestuia.

Conform concepciei imperiale bizantine, concepvie prezenti §i insocietatea romaneasca, domnul, in calitatea lui de uns al lui Dumnezeu", eraconsiderat judeckor suprem in stat, sursa a legii, avand drept model §iexemplu de urmat insaqi Divinitatea.

Desele conflicte dintre domnie §i boierime, finalizate mai totdeauna prinrecurgerea la mijloace forte, determina boierimea sà lupte pentru limitareadreptului domnului de a pedepsi in special in ceea ce privqte aplicarea

" Dimitrie G. Ionescu, Tratatul incheiat de Gheorghe Stefan cu rufii in 1655, in,R.I.R.", t. III (1933), p. 242; vezi §i Tr. Ionescu-Ni§cov, A. Constantinescu, 300 de ani de lamcheierea primului tratat dintre Moldova 0 Rusia, in Studii", t. IX (1956), nr. 5, p. 107-116.

Despre atitudinea imperiala a lui erban Cantacuzino, vezi: Virgil Candea,Semnificalia politica' a unui act de culturi feudak, in Studii", t. XVI (1963), nr. 3, p. 650-671(vezi i varianta in limba francezl, Les Bibles grecque et roumaine de 1687-1688 et les viseesimperiales de ftrban Cantacuzene, in Balkann Studies", t. X, (1969), nr. 2, p. 351-376); DanIonescu, ftrban Cantancuzene et la restauration byzantine. Un ideal a travers ses images, invol. Etudes byzantines et post-byzantines, I, Bucurgti, 1979, p. 239-267.

Cronica anoning, p. 281; ideea revine i in timpul negocierilor dintre ConstantinCantemir i imperiali in 1690, vezi C. Giurescu, Tractatul, p. 6.

" M. Holban, L. Demeny, op. cit., p. 1075." Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, p. 187. In acelafi timp, acesta recunoa§te cà

... dupt stingerea Drigomtilor ...pâni in vremea Movile§tilor boierilor Moldovei le-a fostliberi alegerea domnitorilor lor", ibidem, p. 145.

" V. Al. Georgescu, P. Strihan, op. cit., p. 35-68." Prin tratatul din mai 1595, domnul era obligat si judece dupl dreptate, dupi legea

obiceiul MMai Viteazul in conftiinfa europeanä, vol. I, Documente externe, p. 92-97.sarir,

www.dacoromanica.ro

11 Ideologia politica 341

pedepsei capitale i confiscarea averilor. In acest context se inscriu §iafirma0ile lui Gr. Ureche and prezinth situavia din Moldova unde ... iasteacest obiceiu de pier far de numar, fax de judecata, far de leac de villa', insa0(domnul n.n.) para0e, insa0 umple legea" ' sau a ... unde nu-s pravile, dinvoia domnilor multe strambata0 sa fac" ".

Afirmaliile lui Ureche nu sunt intamplatoare, ci sunt: expresia uneianumite ideologii boierqti in materie de legalitate" ". In acest sens trebuieinterpretata §i predica ex-patriarhului Nifon al II-lea catre Radu cel Mare:Tie, doamne, 0 se cade sa indreptezi pe cei strambi cu judecata tare 0ingrozita §i dreapta, dupa cuvintul lui Dumnezeu" ".

Inca din primele decenii ale sec. al XVII-lea asistam la cristalizareaconcepciei privind individualizarea raspunderii penale ". Comentandpedepsirea boierilor care 1-au ucis pe Ga§par Gravianii de atre noul domn,Miron Costin de0 este de acord cu masurile coergitive luate impotrivaacestora, condamnä extinderea lor §i asupra celorla10 membrii ai familieipentru a ... au fostu peste pravila, a pre legea direapta nice fecior pentrufapta tathne-sau, nici parintele pentru fapta fecioru-i de varsti nu-i platnice".

Daa in Letopiseful Cantacuzinesc intalnim ideea unei judecalidomne0 nediferen0ate, indiferent de statutul social 0 politic ocupat de cel incauza, deoarece Judecata este a lui Dumnezeu" ", Miron Costin este adeptulrespectarii criteriului socio-politic in timpul desfa§urarii judecalii".

Ideea respectarii legalitacii, in viziunea adepvilor statului boieresc",revine 0 in memoriul din 1674 and se cerea ca domnii sä ... nu fie volnici a-ipierde (pe boieri n.n.), pana nu se va face o cercetare deplina cu sara noastrr",cat i in memoriile boiere§ti din perioada 1716-1718 catre Curtea imperiala dela Viena, cerandu-se limitarea dreptului de judecath al domnului in ceea ceprive0e pedeapsa capitala qi confiscarea bunurilor dupa cum se intampla pevremea perfidei stapaniri turceqtr".

" Grigore Ureche, op. cit., p. 178." Ibidem, p. 133." Valentin Al. Georgescu, BiZanfill fi instituriile rominefti pia la rnijlocul secolului al

XVIII-Iea, Bucure§ti, 1980, p. 225 (in continuare, Bizanrul).Letopiserul Cantacuzinesc, p. 87; acela.0 indemn, de a urma cuvintul lui Dumnezeu,

il intalnim atat la Matei al Mirefor care cerea domnului: ... sa ezi in scaunul de judecata,neincetat avand inaintea ochilor pre Dumnezeu, ascultand vocea cugetului 0 rinand legea pre

masa giudelului" (V. Al. Georgescu, Bizanrul, p. 226) cat §i la Antim Ivireanul, Sfituiricreftinepolitice awe Prea Piosul fi Prea Inilratul Domn fi Egemon a rota Ungro-Vlahia,Domnul Domn Than Sref. Canracuzin Voevod..., in B.O.R., an XIV (1890), nr. 5, p. 343-347.

" D.I.R., A., XVII/4, p. 370." Miron Costin, op. cit., p. 48.' Letopiserul Cantacuzinesc, p. 87." Domnul hiecare, candu giudeca pre un boierinu cu un curtean, ochii domnului si fie

pre boierin, iara giudecul pre calea sa sa mearga. §i afea, candu se parafte un curtean c-un Oran,mai de cinste si fie curteanul 0 la cuvantu §i la cauthuradomnului", Miron Costin, op. cit., p. 66.

" Tr. Ionescu-Nirov, op. cit., p. 224-225." §erban Papacostea, Oltenia sub stipinirea austriacg (1718-1739), Bucure§ti, 1971, p. 25.

"

www.dacoromanica.ro


Ideologii statului domnesc" sunt adeptii unei cat mai man puteri dedecizie in domeniul juridic de catre domn. i in acest caz observam o evolutiea cerincelor. Daca in memoriul din 1673 al lui tefan Petriceicu qi GrigoreGhica se cerea garantarea dreptului domnului de a-i pedepsi pe aceineascultatori dupà vechia lege obiceinica a ierrei"" (ce presupune o anumitalimitare), in tratatul din 1711 Dimitrie Cantemir obOnea recunoa§terea dinpartea arului ca toata legea qi judecata si fie a domnului" ".

C. Relapile Domnie-Bisericg *. Aspectul relaVilor dintre autoritateacentrall i Biserica este putin abordat in scrierile cu caracter politic din aceastaperioada, lucru ce flU permite sa ne facem o imagine de ansamblu asupraacestei probleme, cu atat mai mult cu cat istoria noasträ nu este foartegeneroasa cu marturii in acest sens. Cu toata aceasta deficienta documentaraconsideram cà imaginea unei armonii perfecte intre institucia centrala qiBiserica trebuie amendata".

Prin actul miruirii i incoronarii, domnii romani, continuand traditiabizantina, depneau i importante prerogative in domeniul religios ". Printreaceste prerogative amintim pe cel al confirmarii alegerilor de episcopi

ajungandu-se in anumite cazuri la impunerea de catre domnie apropriilor candidati in aceste functii. Aceasta situatie trebuie analizatiinteleasa intr-un context mult mai larg, i anume cel al regimului puterii instatele feudale romanqti. tntr-un stat puternic personalizat, cum este cazulcelor doua state romane0 (prof. A. Pippidi vorbe§te de un stat macrocefal"),este firesc ca domnul si incerce sa controleze qi acest segment decizionalfoarte important . Bineinteles, aceasta. colaborare" a fost rasplatita prinavantaje materiale consistente acordate Bisericii de catre domnie prinnumeroasele danii de sate, moqii, bane0 §i imunitàçi fiscale.

Archiva istoria a RomIniei, t. I, vol 1, p. 26.n M. Holban, L. Dem6ny, op. cit., p. 1076; Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei,

p. 123-125; Vlad Georgescu, op. cit., p. 174-175.* In elaborarea acestui ultim aspect am luat in consideracie numai informa/iile oferite

de cronici, urmind ca descoperirile documentare viitoare sa infirme sau si confirme celep rezen tate.

" A. Pippidi, Tradiria polkid, p. 101-107." N. Iorga, L'Eglise autocephale de Roumanie, ses origines et son role parmi les Eglises

nationales d'Orient, extras din L'Europe Nouvelle", (27 februarie 1926), p. 6; A. Pippidi,Tradiria politic5, p. 38.

' A. Pippidi, Putere i culturl In epoca lui Bräncoveanu, in A.LI.A. Iai, XXV/2 (1988),p. 361.

" Disputa in jurul dreptului de numire a mitropoli/ilor din cele doui state feudaleromfingti este vizibili Inca din primele momente ale existen/ei acestora. fn acest sens, vezierban Papacostea, Byzance et la creation de la Metropole de Moldavie" In vol. Etudes

byzantines et post-byzantines, II, Bucure§ti, 1991, p. 133-150; penn-u a doua jumitate a sec. alXVII-lea, vezi loan Durk Les voievodes de Valachie et de Moldavie et les patriarchesortodoxes d'Orient dans la seconde moitie du XVIIC siecle, in Buletinul Bibliotecii Romine",Freiburg, vol. VIII (XII), 1980-1981, p. 315-321.

f

qimitropolili,

i

u

www.dacoromanica.ro

13 Ideologia politica 343

Puterea nelimitata a autoritatii centrale in ceea ce prive§te numireainaltilor ierarhi ai tarii este amintiti qi de Dimitrie Cantemir care mentioneazaca domnul putea impune once schimbare fira nici o opreli§te i failconsimtamantul Patriarhului din Constantinopol" "; insa, in ceea ce priveqtetreburile biserice§ti" (canonice n.n.) acesta nu mai avea aceea0 autoritate".

Acum se cristalizeaza §i conceptia unei neimplicari a Bisericii inproblemele ce tin de sfera politicului, atributiile sale limitandu-se la sferaspirituala. Acest lucru este vizibil in Letopiseful Cantacuzinesc and esteprezentat momentul aducerii in tail a lui Nifon al 11-lea de catre Radu celMare: g...trimise de aduse pre sfantul in tam sa qi-i dede toate pre mina'zicand: Eu sä domnesc, iar tu sa ne indreptezi qi sa ne invevi legea luiDumnezeu"»".

Tot in legatura cu o eventualà dep4ire de atributii trebuie inteleasa qiafirmatia lui Antim Ivireanul care, in prezenta lui Constantin Brancoveanu,facea ciistinctie intre cununa cea imparateasca" §i mitra cea arhiereascr,invocand autoritatea afirmatiilor lui Constantin cel Mare: ... pre dreptatezice marele Constantin sfintilor parinti de la saborul cel dintai: voi in besérica,iar eu afara de besérica sunt pus de Dumnezeu episcop" ".

incercarea" mitropolitului Antim Ivireanul de a-I determina peConstantin Brancoveanu sa adere la alianta moldo-rusa, in timpulevenimentelor din 1711, este considerata de domn o depaqire de atributii. Deaceea, Radu Greceanu, adept al domnului', exclama: O! cat iaste fail de cale qiflea de cuviinta partii cei biserice§ti a se amesteca in lucrurile cele politice§ti...,vrajmaq §i impotrivnec lucru, foarte neplacut §i lui Dumnezeu 0 oamenilor"".

tn concluzie, putem considera ea' in aceasta perioada cele douaprograme (solutii) politice au fost expuse numai pe plan teoretic, de§i nu aulipsit incercarile de a le pune in practica. Efortul celor doi factori de putere deali impune propria formula politica, dublat §i de dorinta eliminariisuzeranitatii otomane (prin recurgerea la ajutorul statelor vecine),conjunctura politica internationall defavorabila au determinat Poarta Otomana

" Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, p. 127. In sensul celor afirmate de DimitrieCantemir, vezi intregul dosar al depunerii mitropolitului tefan al Ungrovlahiei de catre MateiBasarab, in Hurmuzaki-Iorga, Documente privitoare la istoria rominilor, XIV/1 (1320-1716),Bucureqti, 1915, p. 195-197, n. 275-276.

" Ibidem, p. 353." Letopiserul Cantacuzinesc, p. 86." Antim Ivireanul, Opere, ed. de Gabriel trempel, Edit. tiinlifica, 1972, p. 86." Vezi Aurora Iliq, Constantin Brincoveanu fi cronistica epocii sale, in vol.

Constantin Br'incoveanu (coord. Paul Cernovodeanu, Florin Constantiniu), Bucure§ti, 1989,p. 202-218.

" Radu Greceanu, op. cit., p. 183. Afirmatiile lui Radu Greceanu trebuie acceptate curezerva, avand in vedere conflictul dintre Constantin Brancoveanu fi Antim Ivireanul, conflictce a avut drept cauza viziunea diferita asupra rolului §i locului Bisericii; vezi Alexandru Elian,Antim Ivireanul apirgtor al prerogativelor scaunului rnitropoliran al Ungrovlahiei In S.T.",t. XVIII (1966), p. 519-530.

-

www.dacoromanica.ro


si se gandeasca la o modalitate de a pastra in continuare Virile romane in sistemulski politico-militar. Instituirea regimului fanariot, inaugurat in cele doul statede Nicolae Mavrocordat, reprezinta reaccia Poi- lii la situapa amintita mai sus".

Studiul de fall nu are pretencia de a fi analizat in intregimecomplexitatea fenomenelor politice manifestate in societatea romaneasca dincea de-a doua jumatate a sec. al XVII-lea. Analiza modificarilor inregistrate inplan mental, a corelapilor dintre diversele segmente ale societaIii (economie,politica, cukura), va putea oferi noi amanunte privind transformarile dinaceasta perioada §i, in special, asupra regimului politic, justificand mai bineopviunile qi explicand ercurile.

ASPECTS OF POLITICAL IDEOLOGY IN WALLACHIAAND MOLDAVIA (SECOND HALF OF THE 17th CENTURY)

Abstract

The ending reigns of princes Matei Basarab and Vasile Lupu coincidedin the history of the Romanian Principalities with the outbreak of a severepolitical crisis originating in domestic as well as in external developments.Political transformations taking place in Europe and, most of all, the signswhich led to the belief in a possible removal of Ottoman suzerainty enabledthe Romanian political factors (the prince, the boyards) to express in variouschronicles, documents and memoirs their personal views on the means andways to detain and exert power. Even if an agreement was reached on issuesof external policy, the domestic situation gave rise to heated arguments.Therefore, with respect to the organization of the state, the boyards would bestrongly attracted to the "Polish model" basically aiming to narrow theprerogatives of the prince and subordinate the latter (the "Boyards' State"),while the prince himself would feel inclined to advocate for an authoritativeexercise of power based on the heredity of the throne and aiming tosubordinate the boyards (the "Prince's State"). The ways in which these twopolitical factors intended to put their programmes into practice are beinganalysed with focus devoted to several major aspects of power relation withinthe state: the role of the prince, the right to administer justice, the relationsbetween the prince and the Church, etc. Confrontations between the twocamps would gain considerable momentum without leading though to anypractical solution.

" Vezi pe larg, Florin Constantiniu, Constantin Mavrocordat, Bucurefti, 1985,p. 19-32; idem, De la Mihai Viteazul, p. 133-134; idem, and incepe epoca fanariori?, inS.M.I. Med.", XI (1992), p. 109-116.

www.dacoromanica.ro

IMPLICAREA BISERICII !N PRACTICA JURIDICADIN TARA ROMANEASCA, N TIMPUL LUI MATEI

BASARAB

OANA DRAGOTONIU

1.1. Indiferent care au fost motivele §i criteriile initiale ale delimithiisale ca o epoca a istoriei universale, evul mediu a ajuns s'à fie descris, inistoriografia moderna, In primul rand, §i mai presus de toate, ca perioada deapogeu a puterii sacre. Identificarea Bisericii cu ansamblul societatiiorganizate este caracteristica ce distinge in mod esential evul mediu de epocileanterioare §i posterioare ale istoriei". Niciodata, inainte sau dupa aceastavarsta a societatii, cuprinsa Intre intrarea cre§tinismului in istorie §isecularizarea mociern'a, dependenta lucrurilor pamante§ti fall de ordineadivinã nu a fost marcata atat de fati§ §i de vizibil, afirmata atat de explicit §iteoretizata atat de intens. Indiferent de locul §i timpul atesarii ei, religiatrebuie Inteleasa ca definirea ordinii terestre prin dependenta sa de o realitatede un alt ordin, deopotriva anterioara §i superioari 2. Iar puterea este acelpunct din spatiul uman In care se opereaza articularea sa cu ordineaPuterea este sala§ul personificat in care se efectueaza jonctiunea lerarbieiceleste §i a ierarhiei terestre" 3. Or, niciodata, Inainte sau dupa vremurilemedievale, zona de intersectie a celor doua ierarhii nu a mai fost atit de clarlocalizata §1 niciodata competentele de mijlocitori dintre ele nu au mai fostatribuite Intr-o maniera atat de decisa. §i neechivoca'. Aceasta epoca esteIncadrata, pe de o parte, de vechile forme religioase, In care exterioritatea.fundamentului este atat de radicalä, Meat o asemenea concretizare afundamentului in domeniul terestru e exclusa" 4, iar de cealalti parte demodernitate, caracterizata prin reincorporarea In centrul legaturii qi alactivitatii oamenilor a elementului sacral care le-a modelat Intotdeauna dinafara" 5. Monarhul cre§tin, varful ierarhiei politice este principalul beneficiaral acestei clarificari a mterferentei dintre sacru §i profan. Dar rolul eau demediator nu este, totu§i, necontestat. Aceea§i menire este revendicata de

' R.W. Southern, L'Eglise et la societe dans l'Occident medieval, Flammarion, Paris,

1987, p. 10.Marcel Gauchet, De la teocrafie /a democratic, trad. de Cristian Preda, in Polls.

Revistã de §tiinle politice", 1995, nr. 2, p. 4.' Ibidem.' Ibidem.

Idem, Dezvrgjirea lumii. 0 istorie polidcg a religiei, trad. de Vasile Tonoiu, Bucure§ti,

1995, p. 57.

Revista istorici", torn VII, nr. 5-6, p. 345-355,1996

9

divini.

'

www.dacoromanica.ro

346 Oana Dragotoniu 2

cane Bisericl, vestigiu institutional al Intruparii, cea care perpetueaza siprelungeste medierea cristica prin intermediul interpretarii autorizate amesajului <lui Hristos n. n> si prin pregatirea mantuirii credinciosilor" 6Aceasta situatie conflictualà, in care relatia instabil5. dintre sacru si profan estedublata' de infruntarea dintre sacralitatea functiei monarhice si cea a functieiclericale, a avut, dupa cum se stie, solutii extrem de diferite in Occident si inEuropa de tranditie bizantina'. Penn-u Occident avem modelul celor douaspade", vicisitudinile luptei pentru investitura si privelistea Bisericii ca osocietate coercitiva, pentru exact acelasi motiv ca si statul modern de astazi.Statul modern pretinde de la cei care ii sunt membri prin accidentul nasteriirespectul legilor, participarea la aparare si la indatoririle publice, supunereaintereselor particulare Eta de binele comun; Biserica medievala le pretindea totatit, daca nu mai mult, celor care ii erau membri prin accidentul botezului".Pentru Bizant avem in schimb modelul simfoniei, o asociere a sacerdotiuluisi imparatiei suficient de stransà penn-u ca ele sa apara ca dou'a fete sau douàmecanisme ale unuia si aceluiasi dispozitiv mediator [...] astfel ca suveranulparticipa mistic la intelegerea misterului divin, iar pontiful participa concret ladominatia care leaga demnitatile pamantesti de ierarhia cereascr .

1.2. Spatioul romanesc se afla in raza de actiune a traditiei bizantine. Darvarianta locall a modelului simfoniei" si, in general, tema raporturilordintre Biserica si societate in evul mediu rominesc sunt Inca insuficientclarificate. Dincolo de meritele incontestabile ale unor lucrari de mareanvergur19, atmosfera in care s-a desfasurat cercetarea istorica in perioada1945-1989, nu a fost de naturi sa favorizeze o abordare transanta si obiectivla acestor probleme. Rolul Bisericii, ca protagonistä a istoriei, a fost, pe de oparte, minimalizat de istoriografia de inspiratie marxista, care nu se puteamultumi cu detasarea unei atitudini laice", ci trebuia sa profeseze, cu maimica sau mai mare convingere, militantismul ateu; si pe de alta parte,supraevaluat, in mod firesc, de catre istoriografia produsa sub patronajulBisericii Ortodoxe Romane. Astfel incat, in mod paradoxal, intr-o lumesaturata de invocari ale divinului si de reverence adresate emisarilor säi, cumeste lumea medievala romaneasca, formatiunea istorica a carei siluetà seestompeaza cel mai usor si a carei fizionomie este cel mai greu dedelimitat cu precizie este tocmai Biserica institutionalizata, specializata

' Idem, De la teocrafie la democratic, p. 5.' R.W. Southern, op. cit., p. 11.' M. Gauchet, Dezvr3jirea lumii, p. 207." Andrei Pippidi, Tradifia polida bizantini in färile romine in sec. XVIXVII,

Bucurepi, 1983; Val. Al. Georgescu, Bizanful fi institufiile rominefti pia la mijlocul secoluluial XVIII-lea, Bucurepi, 1980.

www.dacoromanica.ro

3 Implicarea bisericii 347

in transmiterea mesajului cristic qi principal garant al mantuirii oamenilor.Dincolo de caracterul teocratic al intregii politici, dincolo de argumenteleteologice ale puterii laice i dincolo de aureola mistica a conducatorilormireni, ramane 'Inca de clarificat, cu mai multi exactitate, care a fost politicaparticulara pe care a purtat-o 0 care a fost puterea specifica pe care a exercitat-o,

intr-o lume imbibati de religios, dispozitivul de putere care constituiaprincipalul reper §i indrumator al religiozitacii.

Oricat de organic i indisociabil ar fi fost contopite, Biserica i putereatrebuie sà fi avut totu0, *In realitatea istorica a evului mediu romanesc, o mai

mare autonomie, una faca de cealalta, cleat era dispusa sa admità ideologia pecare ambele o profesau. Printr-o interesanta coincidenca, cele doui ideologiimoderne care au influencat in mai mare masura istoriografia romaneasca,nacionalismul §i marxismul, au fost Tnclinate, din motive foarte diferite, sasubscrie ideii medievale a fuziunii dintre Stat fi Biserica. tntr-adevar, pentrunacionalism, asocierea specific est-europeana dintre confesiune §i etnie areprezentat marea qansä a continuitacii romane0i. Iar din punct de vederemarxist, Statul i Biserica nu reprezentau cleat doi poli ai unei aceleialidominacii de clasi, doul expresii diferite ale uneia i aceleia0 oranduirifeudale". Asfel incat, dosarul raporturilor de putere dintre domnie qi Biserica,

sau dintre sacralitatea politicului qi cea a eclesiasticului, a fost insuficientclarificata.

Acest studiu abordeaza un aspect particular 0 o secvanci temporallredusa a problemei raporturilor dintre Biserica §i Stat in evul mediuromanesc. El 10 propune sà delimiteze, cu precizia pe care o permitematerialul documentar, locul §i rolul care ii revin Bisericii qi reprezentancilorsai in jurisdiccia Tarii Romanefti, in timpul domniei lui Matei Basarab.Pericada nu a fost aleasa intamplator, epoca lui Matei Basarab fiind unmoment privilegiat air pentru istoria religioasa cat qi pentru istoria dreptului

romanesc.

2.1. Administrata de catre oameni, dreptatea 10 avea sursa, fire0e, invoinca lui Dumnezeu. Nu numai Biserica sau domnia, dar chiar judecataoraFneasca aplica o lege dumnezeiasca [...] ce nu putea fi decat un dreptbisericesc, de structura nomocanonica" to. Harul divin nu era deci apanajulanumitor instance de judecata i nu putea constitui un criteriu de ierarhizare aacestora. El reprezenta o componenti impliciti a actului jurisdiccional, a caruiprezenca trebuie subinceleasa chiar i in cazurile in care nu este semnalativizibil. Problema pe care trebuie sa ne-o punem nu este, deci, acee-t a caracterului

'° Val. Al. Georgescu, Momente principale ale dezvoltirii dreptului rominesc de laIhceputuri ping la constituirLa sratului nalional roinin, in Revista de Istorie", XXIX, 1976,

nr. 11, p. 1794.

www.dacoromanica.ro


sacral al dreptului qi nici macar cea a intensitapi cu care societatea subscriaideii dreptului divin: toate acestea pot fi asumate ca o premiza incontestabila.Ceea ce famine de stabilit este pozilia precisa pe care instituvia ecleziastica odevinea in economia de ansamblu a procesului juridic. Care este locul pe careBiserica ii ocupa pe harta" activitatii jurisdiccionale a epocii lui MateiBasarab? Vom incerca sà raspundem prin intermediul unei clasificari a actelorde jurisdiclie. Criteriul de clasificare este nu natura litigiilor qi nici tipul delegislape aplicat, ci componenia instanvelor judecatoreqti qi, respectiv, pozipa§i competenca reprezentantilor Bisericii in fiecare din aceste tipuri de instante.Ne conformam prin aceasta unei tradilii de abordare a istoriei vechiului dreptromanesc. Analiza sa nu poate fi intreprinsa din perspectiva continutuluilegilor ci doar din cea a administrarii kr ". Trebuie sa coboram intotdeaunade la instanlele §i procedurile de judecata catre fundamentul acestei judecali -legile qi cutumele - care raman elementele cele mai incerte ale reconstituiriiistorice. Conceplii juridice savante, nu au existat ca realitate sociala la noi incara, in formele lor din Apus. Nu avem doctrina autohtona, nu avem texte delegi. Documentele noastre ne arata niqte moravuri ciudate, lipsite defundament juridic. Ele constituie un material bun doar pentru o istorie amoravurilor de pe vremuri, pentru o analizà a proceselor de formare a unornorme juridice, insa nicidecum un material de pe baza caruia sa popreconstitui ce a fost vechiul nostru drept" 12.

2.2.1. 0 mare parte din documentele juridice ale epocii este constituitadin acte care pecetluiesc acorduri liber consimpte dintre persoane particularesau juridice (cum ar fi, spre exemplu, manastirile): acte de vanzare-cumpararecali de zestre ", danii particulare schimburi Ele capata valabilitatejuridica exclusiv pe baza garanliei pe care o ofera martorii i aldamaprii,ace§tia fiind, in afara partilor contractante, singurii ale caror nume aparinscrise in finalul documentelor. Jurisdiclia domneasca nu intervine cleat incazuri excepponale, atunci and este solicitata in mod expres sau ineventualitatea contestaliilor ".

" Exemplul cel mai concludent, structura lucrarii lui Val. Al. Georgescu, P. Strihan, I.Sachelarie, Judecata domneasci In Tara Romineasa ci Moldova, 1611-1831, partea I (vol.III), Bucure0, 1979-1981; partea a II-a, 1982

" H.H. Stahl, Controverse de istorie sociala romSneasca, Bucure§ti 1969, P. 28." Regeste in Catalogul documentelor TIM Rominepi din Arhivele Statului, vol. IV

(1633-1639), intocmit de M. D. Ciuca, D. Duca-Tin ulescu, S Vitafu-GAitan, Bucure0, 1981nr. 6, 20 ian. 1633, p. 20; nr. 546, 13 iul. 1635, p. 257; nr. 1032, 11 iul. 1637, p. 468.

" Ibidem, nr. 130, 8 iul. 1633, P. 74; nr. 293, 1 1 mai 1634, p. 146; nr. 478, 2 mart. 1635, P. 229."Ibidem, nr. 210, 13 ian. 1634, P. 109; nr. 452, 11 ian. 1635, p. 218; nr. 243, 12 mart. 1634,

P. 123-124.Ibidem, nr. 233, 3 mart. 1634, p. 119. nr. 349, 10 iul. 1634, p. 170; nr. 429, 18 nov. 1634,

p. 208.Ibidem, nr. 395, 5 sept. 1634, P. 194; nr. 9, 8 febr 1633, P. 21; nr. 1289, 20 aug. 1638,

p. 569.

",

"

www.dacoromanica.ro


In mod obi§nuit, toate aceste tranzaclii se rezolva la nivelul dreptului deohlte (sau orarnesc), deci in interiorul unei arii de autonomie juridica pe careputerea centrala o Iasi sa subziste fag sa o controleze steins. Pentru intreagaaceasta zona a dreptului civil, ramasa sub controlul obiceiului, documentelecertifica o interventie a bisericii doar la nivelul redactarii §i autentificarii lor"(prin carp de marturie §i de blestem).

2.2.2. Cea mai importanta curte de judecata a Tarii Romine§ti este ceareprezentata de insu§i domnitorul care, in cele mai multe cazuri, se pronunladupa consultarea divanului. A§a cum ne asiguri Paul de Alep, mitropolituleste nelipsit de la edinlele sfatului, deplasarea sa acolo avind chiar prestantaunei procesiuni solemne: Mitropolitul acestei çri obi§nuie§te sa meargazilnic cu trasura la domn pentru a lua parte la sfaturile divanului; se aduceacolo crucea qi evanghelia" ". De asemenea, participarea boierilor la sfat esteincadrata de momente sacramentale: Sa se §tie ca top dregatorii TariiRomane§ti sunt foarte evlavio§i. In fiecare dimineaà, in toate zilele anului, seduc in biserica curii ca sa fie de fala la utrenie. Se urca apoi la domn §i deschiddivanul de judecata. Apoi coboara in biserica pentru a asculta liturghia" ". Neputem face o idee despre desfa§urarea unei edinve de judecata in divan dindescrierea pe care Dimitrie Cantemir o face pentru Moldova unei perioademai tirzii: Dupi ce cerceteaza pricina, mitropolitul §i fiecare dintre boieriiaflap in divan spun ce dobindesc cu glas tare (macar ca §tiu ca domnul are altgin<d> Cind s-au auzit gindurile tuturora i s-au cunoscut ca cineva evinovat, domnul intreaba pe mitropolit ce pedeapsa i se cade dupg legilepoliticefti )ci cele biserice0. Mitropolitul citeqte mai Intai cuvintul legiidupa aceea, cere mila domnului, careia legile nu-i pot pune stavilä. Acela§ilucru 11 fac deindata boierii" 2'.

Observam cä mitropolitul reprezinta vocea autorizata a pravilei,indiferent daca parçile relevante ale acesteia sunt de inspiralie laid saubisericeasca. Intervenvia sa insa, ca §i cea a boierilor, are in ultimI instan0 unrol consultativ. Domnitorul dispune liber de prevederile pravilei care are deci,doar valoarea unui indreptar. In final mitropolitul Ii solicifa; domnitoruluimila", aceasta, de buna seama, insemnind respectarea eticii creOne.

Sfatul domnesc nu este, in sine, un organ jurisdiciional. El capata acestcaracter doar in masura in care domnul asociaza ca partener in imparlireadreptalii. Competenta sa nu poate fi astfel diferita de cea a domnului ".

"1 Val. Al. Georgescu, Petre Strihan, op.cit., partea I, vol.I, p. 122-123; Cataloguldocumentelor, vol. IV, nr. 187, 15 nov. 1633, p. 98; nr. 99, 13 iun. 16s.t, p. 6

" Vezi Paul de Alep in ClIgtori sträini despre Tn1e Romine, vol. 11 T part. I, edilieM.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Bucurepi, 1976, p. 120.

" Ibidein,p 118.Dimitrie Cantemir, Desrierea Woldovei, ChiOniu, 1992, p. 104.Istoria dreptului rominesc, vol. I, cooro. Vl. Hanga, Bucure1ti, 1980, p. 280-288.

[...].

si

5i-1

www.dacoromanica.ro


Exista insa si cazuri in care domnitorul judeci fail sprijinul sfatului. Deobicei in pricini foarte simple, a caror solupe decurge din aplicarea unorreguli de drept consacrate de o practical indelungata". Exista pe de alta parteposibilitatea ca divanul si lucreze singur cu imputernicirea domnului. Estevorba in aceste cazuri, nu atat de rezolvarea unor litigii, cat de actejurisdicponale mai marunte: restituirea unor titluri de proprietate, pierdutesau distruse, exercitarea protimisisului, imparieli, plata unor datorii. Calitateade membru al divanului era de altfel extrem de lucrativa. Dregatorii erauremunerap prin danii domnesti, avand totodata libertatea sa. primeasca daruride la impricinap cu condipa de a nu depasi masura (si fie pentru mancare sibautura") '. Unul dintre cele mai cumplite blesteme ale vremii era cadregatoria lui s-o ia all 26.

Putem distinge mai multe grade de implicare a Bisericii in judecatadomneasca.

A) Exista astfel decizii ale divanului pentru care intervenpa Bisericii nuse face simpti. Clauza de marturie din finalul documentelor nu-iconsemneaza in aceste cazuri pe ierarhii bisericii. In aceasta categorie se afla:

a) daniile facute de domn unor persoane particulare pentru slujbadreapta si credincioasà" 27;

b) schimbarea statutului juridic al persoanelor, fie prin decadere (fosticnezi, oameni liberi care se vand rumani), fie prin eliberarea din rumanie cuacordul stapanului 29;

c) intariri de mosii sau parp de mosii, cu sau Fara rumani, urmandu-sedreptul de protimisis 29;

d) daniile domnesti sau boieresti pentru manastiri, care au la baza carpbitrane" sau pentru care se cunoaste voinva ctitorilor".

e) toate intaririle de vanzari-cumparari pentru care a fost solicitataintervenvia domneasca, dar pentru care nu exista reclamapi";

" Caralogul documentelor, vol. VI, (1645-1649), Intocmit de M. D. Chick S. Virafu-Glitan, Bucure§ti, 1993, nr. 501, 24 mai 1646, p. 197; nr. 523, 2 iun. 1646, P. 205.

21 Ibidem, nr. 1320, 23 febr. 1649, p. 495-496; vol. IV, nr. 151, 13 aug. 1633, p. 85.z' N. Stoicescu, Sfatul domnesc fi marii dreggtori in Tara Romineasa fi Moldova,

Bucure§ti, 1968, p. 131-132." Arh. St. Buc., Peceri, 55, Legatura soborniceasci pentru ministirile inchinate".

Catalogul documentelor, vol. VI, nr. 523, 2 iunie 1646, p. 205; nr. 996, 23 nov. 1647,p. 371.

" Ibidem, nr. 226, 9 aug. 1645, p. 105; nr. 542, 18 iun. 1646, p. 211-212." Ibidem, nr. 1202, 12 aug. 1648, p. 454; nr. 1099, 15 apr. 1648, p. 403." Ibidem, nr. 711, 9 ian. 1647, p. 273; nr. 1233, 2 sept. 1648, p. 467.31 Ibidem, vol. IV, nr. 23, 23 mart. 1633, P. 26; nr. 68, 13 mai 1633, p. 48.

"

www.dacoromanica.ro


Toate aceste pricini se inscriu tipologic intr-o lege sau obicei vechi. Partici-parea Bisericii, pe care nu o putem decat banui, se rezuma la o simpla asistenla.

B) Biserica intervine insä atunci and sentinla nu poate fi pronuntata peloc, pentru ca instanta nu dispune de probe suficiente. Domnul deleaga puteride judecata depline ", unor boieri care, la plecarea in misiune depun unjuramant solemn. Buna credin0 a acestor judecatori, ca si cea a martorilor sicea a impricinatilor, este asigurata prin cartile de blestem" intocmite de catrepreoti. JurImantul stramb atrage ins'a pe langl pedeapsa divina si sanctiuneadomneasca". Biserica are in aceste imprejurari un rol de instanla de adeverire.Juramintul inregistrat de ea este proba suprema pe care domnitorul o ia inconsiderare la pronuntarea sentinlei finale". Singura modalitate de a sparge"un astfel de juramant este obtinerea unei alte all de juramant" la caresubscriu mai multe persoane (de obicei un numar dublu) care accepta sa-siipotecheze viata de dincolo 3'. CIrcile de juramant pot fi emise de mitropolit",episcopi", patriarhi aflap in vizita. In Tara Romaneasca".

2.2.3. Mitropolitul si episcopii intervin in judecata divanului, intr-omaniera directa (altfel cleat ca o instanla de adeverire prin intermediuljuramintelor si al cartilor de blestem) atunci and litigiul implic insasiBiserica sau pe unii dintre membrii sai. Este vorba in special de cazuri in carereprezentantii Bisericii sau manastirile se afla in conflict cu persoane laice inchestiuni patrimoniale " sau in conflicte de aceeasi naturi dintre dougmanastiri ". Participarea ierarhilor este obligatorie, conform dreptuluicanonic, in condiVile in care o faà bisericeasca este pasibilà de pedeapsa ".Patriarhii aflati in vizite pot lua parte la aceste sedinle ale divanului, intarindchiar hotararile sale prin propriile lor carp de blestem". Pentru toate acestejudecati, spre deosebire de cele mentionate in paragrafele anterioare,documenteIe consemneazi, in mod explicit, participarea activa a Bisericii.

" Ibidem, vol. VI, nr. 152, 13 mai 1645, p. 80; nr. 209, 19 iul. 1645, P. 100; nr. 429, 2 apr.1646, p. 169-170; nr. 815, 30 apr. 1647, P. 312.

" Ibidem, nr. 98, 12 apr. 1645, p. 58; nr. 1562, 12 dec. 1649, p. 572-573.Ibidem, nr. 431, 4 apr. 1645, p. 170-171; nr. 396, 20 febr. 1646, p. 160.

" Ibidem, nr. 1073, 8 mart. 1648, p. 396; nr. 723, 15 ian. 1647, p. 277.Ibidem, nr. 724, 15 ian. 1647, p. 277-279; nr. 810, 27 apr. 1647, p. 310.

" Caralogul documenrelor, vol. V (1640-1644), intocmit de M. D. Ciuci, D. Duca-Tinculescu, S. Vätafu-Giitan, Bucureqti, 1985, nr. 1007, 5 mai 1643, p. 428-429; nr. 1325, 7 mai1644, p. 553.

" Ibidem, nr. 926, 29 ian. 1643, p. 398; vol. VI, nr. 1094, 8 apr. 1648, p. 402." Ibidern, vol. V, nr. 1119, 6 mart. 1648, p. 410-411; vol. VI, nr 1066, febr. 1648,

indiction 13, P. 393.'° Ibidem, vol. VI, nr. 98, 12 apr. 1645, P. 58; 10 ian. 1653 (7161) Arh. Buc., Ms. 171,

f. 176-177." Caralogul documenrelor, vol. IV, nr. 566, 28 aug. 1635, P. 265." Indreptarea legii (1652), ed. de un colectiv coord. de A idrei RIdule cu, Bucureqti,

1962, gl. 5-32, 41-42." Catalogul documentelor, vol. VI, nr. 313, 2 nov. 1645, P. 131.

"

St.

www.dacoromanica.ro


2.2.4. Competenta judiciara poate fi delegati in intregime de domn unuigrup de boieri §i clerici, care se constituie curte de judecata itineranta.Pricinile rezolvate cel mai frecvent in acest mod sunt cele referitoare lamo0eniri, imparceli" sau Impresurari de mo0i. In unele cazuri judecata poateavea loc chiar la mitropolie ". Un caz particular este cel in care mitropolitulprezideaza divanul pe domnitor la re§edinta acestuia ". Domniaii rezervi insal intotdeauna dreptul de a intari hotararile instantelor delegate.Uneori, atunci cand nu poate pronunta o sentinta, iar apelul la divinitate apareca o ultimä solutie, doinnitorul Ii declinl competenta judiciara in favoareamitropolitului.

2.2.5. Consultarea unui numar mare de preoti i egumenichestiune judiciara se poate face.prin intermediul adunarilor de sari'. Aceastase intampla mai ales atunci and, penn-u a fi aplicate, hotararile domne0i aunevoie de mai multi sustinere §i popularitate. Exemplul cel mai concludenteste cel al deenchinarii manastirilor, ocazie cu care Matei Basarab se adreseazastarilor convocate penn-u a-i confirma decizia: ... locuitorilor Tarai noastreRumanefti de-ntr-amandoao randurile, aa duhovnicilor, ca §i mirenilor,prealuminatilor Domni, preasfintitilor mitropoliti, de Dumnezeu iubitilorepiscupi, preacinstitilor arhimandriti, cinstitilor egumeni, cu bunk' mandrieprotopopi 0 preoti §i diaconi 0 a tot cinul beserecescu, alijderea celor de bunaruda boiari, mari, cinstiti i socotiti sveatnici, dregatori, judecatori §i a toatimeserearea tocmitori tarii i tuturor boiarilor mari 0 mid ai farii noastre..." 4s.

2.2.6. Poate ca cea mai importanta zona de activitate a Bisericii indomeniul juridic, pe care dreptul canonic i-a repartizat-o in mod traditional

pe care dreptul laic n-a Incercat practic niciodata sa revendice, este cealegata de materii cu implicaçii canonice cum ar fi: casatoria, despartirea,Knoftenirea, curvia, preacurvia, amestecarea de singe ". In intreg acestdomeniu de drept, Biserica exercita o jurisdictie deplina qi constanta, fara caaceste puteri sa-i fi fost conferite prin hrisov sau delegatie domneasca.

0 forma proprie a justitiei biserice0i a fost cea practicata prin mijlocireaconfesiunii (marturisirii). Pacatele" puteau fi astfel sanctionate chiar de caneclericii confesori, care se constkuiau in instance penitentiale. Justipa penitenpala

" Ibidem, vol. IV, nr. 110,10 kin. 1633, p. 65.Ibidem, vol. V, nr. 286, 17 ian. 1641, p. 133-134; nr. 293, 26 ian. 1641, p. 138-139.Ibidem, vol. IV, nr. 520, 10 mai 1635, p. 247.

" Val. Al. Georgescu, Petre Strihan, Judecata domneasci, partea I, vol. I, p. 99:utilizarea mai largi a adunIrii stirilor in materie judiciari constituie o particularitate afeudalismului romfinesc"; documentul din 27 nov. 1652 la §erban Rize§ul, (A . Sacerdoleanu),Despre mirropolitul Ignade Sfrbul, in Biserica OrtodoxI Romani", LXXXII, 1964, nr. 11-12,p. 1092.

" Arh. St. Buc., Peceii, 55, Legitura soborniceasci pentru mInistirile inchmate"." Indreptarea legii, gl. 179-181, 189-211, 238, 239, 213-236." Ibidem, gl. 319; Gh. Croni, Instanfele de judecati ale bisericii In prile Romine In

secolele XIVXVIII, in Mitropolia Moldovei i Sucevei", LIX, 1976, nr. 5-6, p. 338-359.

intr-o

inlocuindu-1

intr-o

qi-o

"

fi

a

www.dacoromanica.ro


era reglementati prin canoane, cel mai cuprinzator cod penitenvial fundPravila de la Govora din 1640. Imre sancliuni figureaza pocainla, posturile,matäniile, interzicerea comuniunii, excluderea din biserica. Pravilele consacracompetenca judiciara a arhiereului episcop sau mitropolit in eparhia luipe toate indreptarile biserice0"51. El putea sa transmita darul duhovnicesc"preolilor din subordine. Episcopul sau mitropolitul judeca singur sauasociinduli câiva clerici de sub autoritatea sa. In traditia consacrati denomocanoane, taina religioasa a casatoriei a ramas §i ca institulie sociala subprotecvia Bisericii, domeniul matrimonial fiind obiectul predilect al justivieipenitenciale.

Instança arhiereasca judeca totodata abaterile morale §i infracviunileclericilor. De§i biserica romineasca nu s-a bucurat de o imunitate juridici defelul celei existente in Occident, domnii au recunoscut in general a, dupapravile, clericii trebuiau judecap de catre mitropolivi sau episcopi".

2.2.7. Biserica §i manastirile se bucurau de imunitate administrativ-juridici pentru domeniile pe care le stapineau. Aceste imunitavi nu erausubintelese ci se acordau prin acte domne§ti, cu formula expliciti §i altjudecator sa nu aibr ". Atribuciile judiciare pe care le executau in trecut juziisau cnezii cu consimclminwl ob§tilor au trecut cu timpul asupra dregatorilornumip de catre egumeni, respectiv episcopi sau mitropolit. Sate le de pedomeniile biserice§ti §i manastire§ti nu intrau sub incidenva dreptului canonic.Ele erau subordonate fevelor biserice§ti in calitatea lor de titulari ai unordrepturi funciare identice cu cele ale boierilor ". Imunitatea juridica implica,firqte, dreptul de a globi" pe locuitorii satelor, ceea ce insemna o importantäsursä de venituri, deci un suport material necesar pentru o viala consacratarugaciunii.

3. La baza acestei politici juridice se situeaza un drept pluralist in care seintersecteazi cutume mai vechi §i mai noi, dreptul canonic §i legile imparate§tibizantine impreuna cu noul drept domnesc ce se exprima prin acte de stat:hrisoave, carp, porunci, arzaminte. Epoca lui Matei Basarab aduce ca noutatepublicarea in romine§te, a doua mari culegeri de legi. Prima, Pravila de laGovora (1640) este un canonar penitenlial pentru uzul clerului, pe care mireniinu erau chemap sa-1 consulte (sa se Inver dintru ea in taina cum va vindecasufletele oamenilor de picate; iara in mina de mirean sa nu se dea, nici lamascarici, sa nu fie tocmelile sfinplor apostoli §i a sfincilor parinp batjocorite" ").

" Ibidem, p. 341." Indreptarea Iegii, gl. 5-32,41-42." Catalogul documentelor, vol. V. nr. 58,11 apr. 1640, p. 144.

Isroria dreprului romgnesc, vol. I, p. 241-243." Ion Bianu, Nerva Hodoq, Bibliografia tomineasci veche, 1508-1830, tom I

(1508-1716), Bucure0, 1903, p. 108.

www.dacoromanica.ro


Cea de-a doua, indreprarea legii (1652), reuneqte nomocanoanele traduse laTirgoviqte (Malaxos qi Aristinos) qi codul laic din Moldova, avind o mult maimare aplicabilitate. Indreptarea legii este tiparita sub directa Indrumare i cusprijinul financiar al mitropolitului tefan I, domnia avind, aparent, un rolmult mai pucin important in aceasta Intreprindere. Totuqi, iniiiativa nu poatefi atribuita in Intregime Bisericii. Codificarile au aparut la convergenca dintreinteresele Bisericii qi cele ale domniei. Cea dintii se simvea ameninvata deofensiva reformatilor din Transilvania in timp ce cea de-a doua era dispusa saspeculeze orice posibil factor de legitimare, in condiviile in care era nevoita safad fail ascensiunii clasei boierqti ce devine o competitoare redutabila aputerii centrale. Aceasta opera legislativa a fost realizata in atmosferaculturala a 4colii greceqti qi latineqtr de la Tirgovi§te, Intemeiata dePantelimon Ligaridis qi Ignatie Petriiis. Avem de a face nu atit cu un curentInnoitor", cu o viziune progresista, cat mai degraba cu o replica ortodoxaautohtona a Contrareformei catolice. Intelectualii greci de tipul lui LigaridisIncercau sa purifice §i sä conserve moqtenirea culturalà striveche, bizantina,cu aceeaqi pasiune pe care inspiratorii lor iezuici din Apus, o investeau inconsolidarea §i protejarea edificiului catolic ". Alegerea canoanelor s-a facutdin multe i bogate pravile, trimiOnd pan §i la imparleasca cetate" Intrucitmitropolitul s-a straduit sa nu preia nimic da pre cea e tiparnice, fiindu-miteami ea, de când au Incput carvile Pravoslaviei la mina ereticilor, ei n-aulipsit a nu baga cite ceva zizanii" '.

Ap cum putem Mei observa din analiza practicilor i a instituviilorjuridice de mai sus, acestea nu s-au resimvit intr-un mod spectaculos de peurma codificarilor de legi, oricit de impresionante ne-ar apirea ele la primavedere, in special prin efectul de noutate.

4. Modelul simfoniei ne apare in continuare, la sfir§itul acestei analize,ca cea mai comoda qi mai fericita caracterizare sumara a relaviilor dintredomnie §i Biserica medievala romineasca. Am sugerat, la Inceput, ca el artrebui amendat, sau macar detaliat, in sensul unei circumscrieri mai exacte adomeniilor celor doua componente ale relaliei. i mai ales prin dezvaluireaunei imagini mai complete qi mai veridice a Bisericii. Aceasta ni se InfavirazaInsa, in continuare, ca actionind numai in comuniune cu statul, in sprijinul,din imputernicirea sau la porunca lui. Contururile ei nu ar putea fi, inconsecinO, mai bine individualizate decat cu prelul unor distorsiuni.Interpenetrarea reciproca dintre stat f i Biserica pare sa fie mediul natural alortodoxiei rominelti, care nu poate fi in nici un caz inveleasa mai bine prinspargerea artificiala a acestei asocieri liber-consimpte. Modolul shnfoniei nutrebuie subminat in mod abuziv.

s' Victor Papacostea, Originile Invariminrului superior in Tara Rornineasci, inCivilizarie romineasci fi civilizarie balcanici, Bucurepi, 1983, p. 259-282.

" Predoslovia mitropolitului tefan", in Indreptarea legii (1652), ed. cit., p. 44.

www.dacoromanica.ro


Acest model presupune Ins, In conqtiir4a promotorilor sài, §i probabilqi in subcon§tientul anali§tilor sài, o relativa egalitate intre cei doi parteneri.Relavia lor dinamica §i fecundi nu poate exista cleat atunci and ei posedicam aceea§i foria qi prestigiu. Or, ceea ce ne sugereaza cercetarea noastri estefaptul ca., in domeniul juridic, Biserica ca instituvie sociala, a fost mult maiputin, cleat un veritabil partener §i o ahernativa reala' a statului princiar. Daeleste ca modelul simfoniei sa' fie amendat, aceasta poate trebuie si se faca prinsublinierea relaçiei de subordonare ierarhica a Bisericii fall de domnie. Inepoca abordatà, Biserica nu pare sa se afle in posesia unei arrna'turiinstituponale qi a unor surse de putere sociali care permiti s'asupraviewiasca fIra tutela statului. Astfel, ea nu pare sa fie, egalul acestuia capropulsor §i indrumator al evoluviei sociale.

THE INTERFERENCE OF THE CHURCH WITH JURIDICALPRACTICE IN WALLACHIA DURING THE REIGN

OF MATEI BASARAB

Abstract

Based on investigations pertaining to the political history of religion putforward by western historiography (R.W. Southern, M. Gauchet), the presentstudy aims to analyse the impact of the Byzantine symphonie pattern onpower relations between State and Church in the traditional Romaniansociety. The temporal segment involved is the reign of Matei Basarab, whilethe analysis focuses on legal deeds of the time with attention devoted not somuch to the contents of the laws as to their administration. The documentarymaterial allows for alteration of the symphonie pattern generally consideredto be applying to the Romanian Principalities, based on the relation ofhierarchical subordination of the Church to laic authorities.

sä-i

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PRIMUL ACT DOMNESC DE INTARIREA PROPRIETATILOR MANASTIRII COTROCENI.HRISOVUL LUI CONSTANTIN BRANCOVEANU

MARIANA LAZAR

Satisfaccia intelectuala pe care o produce descoperirea unui documenteste unica, fie ci ea confirma unele supozivii, fie ca aduce informapi noi.Cercetarea noastra a vizat un monument religios astazi disparut: manastireaCotroceni'. Studierea fondurilor documentare referitoare la aceastä biserica apermis evaluarea pozipei sale in cadrul a§ezamintelor religioase ale Orli.Ctitorie a domnitorului Serban Cantacuzino, manastirea Cotroceni s-adovedit de la inceput un important lacq de cult, atat prin resurse, fiind unadintre cele mai bogate 2, cat i prin prestigiu, ca metoh al celor 20 de manastiride la Muntele Athos 3. Pozi/ia sa a fost intärità qi de statutul de ref edinladomneasca pe care l-a delinut in cursul secolelor XVIII i XIX (fie care§edin0 de vara, fie ca refugiu in caz de molime i razboaie). Acest statut apermis manastirii Cotroceni sa fie permanent in atentia domnilor, preocuparemanifestat a. prin inearirea proprietacilor §i a milelor domneqti, donalii alectitorului. tn acest sens, consideram importanta prezentarea unui asemeneadocument hrisovul lui Constantin Brancoveanu, prin care intareftemanastirii Cotroceni daniile lui Serban Cantacuzino.

RaOunile care au determinat aceasta opliune sunt multiple. tri primulrand, prezentul act constituie fnceputul unei serii de intariri domne§ti faVa demanastire, fiind urmat de cele ale lui tefan Cantacuzino, NicolaeMavrocordat4 i Mihai Racovitä5. Nedumerirea ce poate aparea in acest caz s-ar

' Ctitorie a lui Serban Cantacuzino 1679-1681, ministirea Cotroceni a func/ionat pinila slarqitul secolului al XIX-lea, and o parte din ea a fost demolati pentru a se construi palatulregal pentru Ferdinand §i Maria, principii mo§tenitori. Biserica a continuat desNoareactivitatea pant in 1984, cind va fi demolati din ordinul lui Nicolae Ceaupscu. Pentru istoriaCotrocenilor vezi: G. M. Ionescu, Istoria Cotrocenilor, Lupescilor F1 Grozlvescilor.Bucure0, Tipografia i Fonderia de Litere Thoma Basilescu, 1902.

La secularizarea averilor mantstirefti din 1863, mantstirea Cotroceni era cea maibogatt mintstire inchinatt din Tara Romineasa, cu un venit anual de 1 023 600 lei. Vezi: Arh.St. Buc., Ministerul Cultdor F1 Instrucjiunii Publice, 253/1863.

' Idem, Suluri, I nr. 7, actul de inchinare a ministirii la Muntele Athos.' Ibidem, nr. 14, 1716.

Ibidem, nr. 15, 1731.

Revista istoricr, torn VII, nr. 5-6, p. 357-371, 1996

-

Ali

'

www.dacoromanica.ro

358 Mariana Lazir 2

referi la alegerea acestui document §i nu a actului original al lui SerbanCantacuzino cu daniile sale; motivul principal este ca el lipse§te. Insa,existenta lui este probata de hrisovul lui Mihai Racovita, care reconfirmastapanirea manastirii asupra proprietavilor sale: ... precum am vazut domniamea §i hrisovul raposatului Serban voda Cantacuzino §i hrisovul raposatuluiCostandin vodi Basarab Brancoveanu §i hrisovul raposatului Stefan vodaCantacuzino §i hrisovul lui Neculae voda, intarite unul dupre akul Inca §i cumare blestem pentru a§azarea acestii sfinte Acest documentatesta, de altfel, §i existenca unei intariri domne§ti de la Stefan Cantacuzino,nepotul lui Serban §i fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, disparuta dupa1731, data hrisovului lui Mihai Racovi/I. In orice caz, la inceputul secolului alXIX-lea ea nu mai exista. Afirmalia noastra are ca punct de referiniaCondica sfintei §i dumnezee§tii manastiri Cotroceni" intocmita deDionisie Ecleziarhul, care a transcris majoritatea actelor manastirii i undehrisovul lui Stefan Cantacuzino nu apare. Au fost, in schimb, copiate actelelui Serban Cantacuzino, unul cu proprietaiile donate manastirii, celälakcuprinzand milele domne§ti cu care a intarit-o in calitatea sa de domn

Cele doua hrisoave de danie vor fi condensate de ConstantinBrancoveanu intr-unul singur. Importanla acestui document rezulta din maimulte aspecte. In primul rand, el oferl posibilitatea stabilirii unei comparapiintre averea lui Serban Cantacuzino, a§a cum apare in catastiful intocmit deStoica Ludescu in 16819, §i daniile sale funciare clue manastirea Cotroceni.Constatarea care se desprinde din aceasta comparalie este ca marea majoritatea proprietatilor inchinate manastirii au fost achizicionate de Serban in timpuldomniei, redus fiind numarul celor obtinute ca boier §i, dintre acestea, inspecial cele ce au facut obiectul unor controverse. Aceasta acpune a lui SerbanCantacuzino poate fi explicata prin practica timpului, conform careia nouldomn lua in stapinirea sa mo§iile achizilionate de predecesorul sau In timpuldomniei, in special atunci cand era dintr-o partida adversl, considerandu-seca au fost cumparate cu bani din vistieria Orli. Practica aceasta este mult maievidenta in secolul al XVII-lea, cand lupta pentru tron se intensifica §i capatauneori accente dramatice. Probabil ca, pentru proteja proprietaliledobandite in timpul domniei, Serban Cantacuzino le-a inchinat manastiriiCotroceni, de unde cu gr2u puteau fi revendicate de ceilalii domni. 0asemenea consideralie nu trebuie s'à excludi ci, de fapt, credinta crqtina,gandurile pioase ale domnitorului au stat la baza ctitoririi acestui a§ezamantreligios, la care se adauga puternica sa personalitate, dorinta de a face un lucrudeosebit pentru

Ibidem.' Arh. St. Buc., Manuscrise, nr. 691.' Ibidem, filele 16-23.

Biblioteca Academiei Române, A 3192. Pentru dreptul de ctitorie vezi: Gh. CronT,Dreprul de critorie in Tara Romineasci fi Moldova. Constituirea fi natura juridici afundafiilor din evul mediu, in SMIM", vol. IV/1960, p. 77-177.

manastiri..."

'

`.

www.dacoromanica.ro

3 Mtnistirea Cotroceni 359

gloria sa §i a neamului sau; §i poate, nu in mod gratuit, avand in vedereaspiraviile sale bizantine, a inchinat manastirea Cotroceni centruluispiritualitavii ortodoxe Muntele Athos

Parcurgand actul lui Constantin Brancoveanu am realizat o estimare anumarului proprietavilor donate de erban (22 mo0i, vii, rumani vigani), lacare se adauga milele domnqti (a 3-a parte din vama de la Floci, sare de laocna Telega, vinariciul din dealurile Tiganqti, Viicheti, Bucure§ti §i dinsatul Pietrile, venitul Will de la Pietrile, sat scutit de once dare catre doinnieprin statutul de slobozie"). Deosebit de interesante sunt prevederile ce vizauacest statut de slobozie domneascl" pentru urmarirea multitudinii de dari ceapasau taranul roman, ca §i modul de exercitare a jurisdicciei, domnulrezervanduli dreptul de a judeca omuciderile. Deci, componenta principalaa proprietaVlor manastini au constituit-o daniile ctitorului, aa cum re7ulta §idin analiza evoluviei acestora de-a lungul existenwi sale.

Hrisovul lui Constantin Brancoveanu aduce i informalii de naturagenealogica; Inca din preambulul actului i§i afirma inrudirea cu Serban,unchiul domniei m6le", fiind fiul Stancai, sora lui Serban §i fiicapostelnicului Constantin Cantacuzino, pe care-I nume§te mo§ul domnieiméle", atunci and face referire la momentul cumparIrii satului Pietrile ". Inacela§i context, se fac referiri la viata politica romaneasca a timpului,persecuriile la care au fost supuqi Cantacuzinii din partea lui Grigore Ghica ".

Documentul TO are importanta sa i sub aspect economic prininformaWle ce le aduce asupra evoluviei prewrilor pamantului in funclie dezona si in timp. Pe baza sa se poate realiza un studiu referitor la structurasociala a vanzatorilor: boieri man i mici, àrani liberi care-§i valid mo§ia saucare se vand cu totul ca rumani, negustori. Deosebit este acest document qi dinpunct de vedere artistic, miniaturile care-I impodobesc fiind reprezentativepentru arta brancoveneasca i rniniaturistica romaneasca medievali.

0 problema deosebita a aparut in legatura cu datarea actului, fiind trecuviatat anul de la Adam 7209, cat §i cel de la Hristos 1701, care nu corespund unulcu celalalt. In final, am considerat ca valabil valeatul, §tiind ca diecii decancelarie nu cunoqteau prea bine sistemul bizantin de calculare a datei.Incercarea de a utiliza ca punct de reper divanul domnesc 1111 ne-a ajutat pentruca in aceastà perioada se intalnesc aceea§i dregatori. Ace e lt me considerawfiind facute, prezentam in continuare conlinutul hrisoNului lui Brancoveanu

" Dan Ionescu, 'erban Cantacuzene et la restauration byzan Un ideal a travers sesimages, in Etudes hyzanunes et posr-byzantines, Bucuresti, ol. 1/1979, 2P 67.

" Referitor la genealogia lui Constantin Brincoveanu, vezi §tefan S. Gorovei Mih iSorin Ridulescu, Constantin .Basarab BrIncoveanu Stra-mosn, ir adirile fl cal a spre tron, inAIIA, Ia§i, t. 27/1990, p. 223-237.

" Istoria prii Rominefti. 1290-1690. Letopiseful Cantacuzinesc, ed. critics dcC. Grecescu qi Dan Shnionescu, Bucurequ, 1960, p. 144-172.

,.

www.dacoromanica.ro

360 Mariana Lazar 4

1700 (7209) decembrie 15, Bucurefti

Intru Hristos Dumnezeu bun credincios 0 bun cinstitu 0 de Hristos iubitoriu 0 Insu0iiitoriu Io Constandin Basirab voievod, cu a lui Dumnezeu mill biruitoriu 0 domnitoriu a toadTara Rumineasd. Dat-am acestu cinstitu hrisov al domnii méle sfintei 0 dumnezeieftiiministiri ce sa numé§te Cotrianii, ce iaste den susul orafului Bucureftilor, unde si praznuiaftesfintul hram Adormirea prea sfintii, slivitii §i prea Inalçatei de Dumnezeu Niscatoare fiimparateasi, pururea Fecioara Maria 0 sfin/ii sale parintelui Mitrofan egumenul 0 a totsoborul sfintii manastiri. Care minastire, iaste zidita 0 inaliati den temeliia ei cu toate ale ceimprejurul ei sä viclu, pina la sivir0tu, den osirdia raposatului unchiului domnii mile Io§erban Cantacuzino Basirab voievod, infrumuseiandu-o pre den liuntru cu toate podoabele §icu ce-au mai trebuitu, precum se cade. bra, dm pentru hrana pariniilor ce sa vor afla lacuitoriIn sfanta manastire, o au miluitu 0 o au intiritu cu sate, cu moqii, cu vii, cu mori, cu rumini, cuVgani fi cu alte mile den veniturile domniei, precum in jos toate pre rand si vor numi.

Int liu, ca si fie sfintei manastiri Cotrk6nii, unde iaste zidita sfanta mana.stire, totu satulCU tot hotarul 0 cu tom venitul, den campu, den padure, den apa Dambovitii, cu vaduri demoara, den Oclérea satului, cu toate viile 0 cu toate livezile, de pretutindinea 0 de peste tothotarul, vericitu sa va alege, den hotar pini in hotar, pre hotarale ale batrâne 0 pre s6mne.Penn-u ca acest saw Cotraanii cu toate pre deplinu, cum scrie mai sus, cumparatu-le-auriposatul unchiul domnii méle Io erban voievod Inca mai dinainte vr6me den boeriiadomniei lui, fiindu spatariu mare, de la Ghiorma §i de la Dumitraro capitanul i Mihala.ro,feciorii Ghiocii capitanul, toad partea lor cu viile, cu livezile, cu morile ale de susu, drept ughi560 0 de la varul lor Ianache logofatul 0 de la soru-sa Maria toad partea lor cu vile, cu livezile,cu morile loru ale de josu care sant injugate cu morile Sfintei Saavei, dereptu bani gata ughi 500.Care, sa face totu satul Cotraanii precum scrie mai sus drept ughi 1060, vânzind ei de a lorbunavoie, fail de nici o sila, cu zapisele loru de vinzare f i cu boiari mari márturii iscali/i.

iar si fie sfintii manistiri Cotrianii §i un codru de loc care iaste alaturea cu hotarulCotroanilor pre den jos, ce s-au luat schimbu den mo0ia manastirii Radului voda de aci denBucure§ti, hramul Santa Troica, ce sa chiami acest codru de locu Lupe§tii, precum iaste aleasa,hotarati 0 impietrita cu 12 boiari hotarnici de cane alalta movie ce mai are manastirea Raduluivodi den jos pre sémnele hotarului acestui codru de locu. Insä, la trasura dentai curmezifu denhotarul Cotraanilor in jos pren lunca Orli in piatra ce s-au pus hotar preste §an;u den jos,despre Dambovita stanjeni 282 0 cu tom fundul Orli in apa Dâmbovi/ii 0 pre malul apei Injosu pini impotriva ace§tii pietri ce s-au pusu intil hotar. A doua trisuri, iar den hotarulCotraanilor in josu pini unde s-au pusu a doua piatra hotaru preste ari/u den jos, stanjeni233. A treia trasura, iar den hotarul Cotraanilor, den stejarul cel mare in josu, pre la podiprOrli la a treia piatra ce s-au pusu preste pill] den jos, stinjeni 127. A patra trasura pre deal decane drumul Pite§tilor, den hotarul Cotraanilor in jos Villa in capul qantului, unde s-au pus apatra piatra hotar, stinjeni 102. A cincea trasuri den hotarul Cotraanilor, dentr-un plopu dendrumul Craiovei, unde iaste o baltila ', in josu pren tufe pini la piatra ce s-au pus hotarustânjeni 102. A §asea trasura in valea Dobrilor la capul moqiilor Cotraanii i Lupe§tii, denhotarul Cotraanilor in josu spre puuul den drumu Villa in piiatra ce s-au pusu impotrivastupinii, stinjeni 102. Pentru ca acest codru de locu pre semne i pre hotara cum scrie mai susu,fost-au ficutu raposatul unchiul domnii mele Serban voda, schimbu cu Partenie ce au fostegumenu la minastirea Radului voda 0 cu totu saborul sfintii manastiri Inca mai denaintevréme, den boieriia domnii lui de au fostu dam calugarii acest codru de locu, iari raposatulSerban vodi au datu manastirii Radului voda pennv acest codru de locu o movie la laculTatarului ot sud Ialomiia, stinje.ni 1 000 insa in latu. Care movie, iaste alaturea cu moqiile

' In text cabaki;i",

§I

www.dacoromanica.ro

5 Mirdstirea Cotroceni 361

minastirii Radului voda ce sa cheama Mazarea Unténii, care mosie o au cumparat unchiuldomnii méle, raposatul §erban vocla de la jupineasa Stanca, fata Lecai pitarul den Viezurestisi de la fiiu-sau Pana, stinjenul po bani 50, care fac ughi 250. §i, dintr-acesti stinjeni 1000 dat-auraposatul Serban vocla mndstirii Radului vocla pentru acest codru de loc ce scrie mai susstinjeni 500, ca A fie rnosie pentru mosie. Iar stinjeni 500 i-au dat raposatul §erban vocla ca safie pentru pomeana i sfintii manistiri a Radului voda de ajutoriu, fiindu mosie buna de hrani,dindu i zapisul cel de cumparatoare al jupinésii Stancai la mina lui Partenie ce au fostu atunceegumen si a totu saborul sfintii manastiri ca sI pond fi sfintei manastiri aceasta mosiestatatoare, pentru ca au facut schimbu de a lor bunavoie. Care si Partenie egumenul, impreuna cutot saborul manastirii, au dat si ei zapisul kr la mina raposatului erban vocla de tocmeala si deasezamintul acestui schimbu, intarit i cu boiari mari marturii, citu i cu parinhii egumeni

vrindu raposatul erban voda ca SS aleag i sa hotarasca acest codru de locu de duealalta movie a manastirii Radului vocli, fost-au luatu dempreunä cu Partenie egumenul 12boiari hotarnici den divanu pre ravase domnesti, fiindu Inca ispravnicu Draco ce au fostportariu mare, de au hotaritu si au impietritu acest codru de locu cum scrie mai susu. §i, dupahotarnicie datu-s-au amindoul ravasele domnesti i cartea aceloru 12 boiari hotarnici la minaraposatului erban voda i domniia lui le-au dat la aceasta sand manastire Cotracinii ca sa fieacestu codru de locu mosie statatoare neclatita in vdci.

§i iar sa fie sfintii manastiri Cotracenii satul Pietrile ot sud Vlasca, toad partea raposatiidoamnei Ilinii, doamna raposatului Io Matei Basarab voievod, cu top ruminii câi sa vor aflacu tow venitul den cimpu, den padure si cu balta si den sad6rea satului 0 cu toate viile boierestisi de pretutindenilea, de peste totu hotarul, precum s-au ales si s-au hotarit in zilele raposatuluiunchiului domni<bi m6le erban voievod cu 24 de boiari hotarnici de catre Nica slug6riul denGradiste. Pentru ca acestu satu Pietrile I cu ruminii fost-au al raposatii doamnii Ilinii decumparatoare de cindu au fostu in domnie i tow 1-au iinutu cu buna pace. ha dupa moartearaposatii doamnii Ilinii 0 a raposatului Mateiu voievod, fost-au cazuru toate satele doamneiIlinii cite au avut de cumparatoare de au fostu pre seama domneasca i tot le-au linutu dendomn in domn pina in zilele raposatului Ghicli vocla. Deci atunce, sculatu-s-au Radu Nasturelce au fostu marele ban den Herasti, fiind nepotul de frate doamnii Ilinii, de au fostu mersu cumulta rugaciune la raposatul mosul domnii méle Costandinu Cantacuzino ce au fost marelepostélnic, ca si graiasca Ghicai voda sa-i lase mosiile, satele raposatii matusa-sii doamnii Ilinii,sa fie pre seama lui. Intr-ac6ia, raposatul mosu domnii mdle ce mai sus au zisu, au graituGhicai vocla i pentru voia dumisale datu-i-au Ghica voda toate =silk i satele cite au fost alematusa-si, doamnii Iiini, ca sa fie pre seama lui, sa le lie si A le stapineasca el, dindu-i i carçiledomnii lui ca sa le mosteneasca cu pace. lad dupi aaia, Radul banul el au fostu facutuacestu satu Pietrile i cu ruminii vinzatoriu si intrebindu si pre raposatul mosul domnki>iméle ca de ar vrea sa cumpere. De care, dumnealui asa au fostu socotitu, fiindu acestu satuaproape de alte sate ale dumisale, lovindu-se Inca uncle 0 in hotara, de au facut tocmeala cuRadul banul i 1-au cumparatu acestu satu Pietrile cu toate ce scrie mai sus in prep drept banigata taleri patru sute, cu zapis de la mina lui de vinzare l cu mulp boiari mari de divanumarturii 0 1-au /inutu dumnealui cu pace. Iara dupa petrecania dumnealui, ramas-au acest satPietrile pre seama raposatei moasii domnii méle doamnei Ilinii, de 1-au /inutu i dumneaeicu buna pace pina in zilele lui Gligorie vocla, a doua domnie. i atuncea, fiindu raposatul§erban vocla in boierie, intimplatu-i-s-au pribegie la Tarigrad, iar fraiii domnii lui auincaputu la inchisoare i toad casa parin;ilor dumnealor la mare nevoie de catre Gligorie voda.Deci, dumneaei raposata moasa domnii méle, doamna Ilina de marea nevoie fost-auvindutu acestu saw Pietrile iar Radului banul dreptu taleri 400. Iara dupa acéia, cindu au fostuin zilele Ducai vocla vki>indu raposatul §erban vocla den pribegie, iar Radul banul pohtinduca sa-si ia banii de la raposatul erban vodi, iar vrajmasii 0 pizmuitorii n-au vrutu sa-I lase,precum singur Radul banul au fostu marturisit atunce, fiindu §erban voda atunce, pre acea

isdliti.

i

JI

www.dacoromanica.ro

362 Mariana Lazar 6

vdme logofat mare. fart dupa ce au daruit Domnul Dumnezeu pre raposatul unchiuldomnii méle Serban voda cu domniia la scaunul mo0lor i stramo0lor domnki>i noastre,venit-au atunce singur Radul banul de au fostu marturisitu cum a In boierie neputindu depeirea i supararea vrajma0lor ca ia banii, iar atunce cu coati inima au pohtit ca sã1i iabanii precum 1-au fostu 0 mai inainte zis. Si asa, i-au dant ráposatul §erban voda top baniiRadului banul taleri 400 0 cu a lui bunavoie fara de nici o siI 0-au luat banii dinaintea a multorboiari mad, dindu i zapisul lui.

Dupa acéia, raposatul Serban voda datu-l-au i I-au inchinat acestu satu Pietrile sfintiimanastiri a domnki>i lui Cotradnii, cu ruminii qi cu tom venitul precum scrie mai sus. Deci,parintele Daniil episcupul, fiindu atunci nastavnic la aceastä sand minastire i §tiindu cum caare §i Nica slugériul, tatal boiarinului domnii méle Bunii vel armaq, ocina intr-acestu samPietrile §i vrindu ca sa aleaga qi sa hotarasca citu ar fi partea manastirii de cane Nica slug6riul,fost-au mers amindoi, impreuna inaintea raposanilui Serban vodi de au luatu 24 de boiarihotarnici pre ravar domnesti. Si, cindu au fostu la zi §i la soroc s-au fostu strinsu acei boiaritop deplinu la satul Pietrile, fiindu i boiarii amindoi, Radul biv vel ban i Nica slugeriul. Si apau fostu adevaratu acei boiari cum ca s-au cazutu Nicii slug6riul de preste tot satul Pietrile apatra parte §i sfintii manastiri Cotrocéni 3 parti. Si, dupa obidi, au trasu toad ocina den hotarpina in hotar. Insà sa se §tie trasura dental de peste bald, den hotarul Banésii din cetatuie premalul Dunärii in jos pia in hotarul Puianilor stinjeni 2280. Ales-au partea Nicai slugériulpre den sus, a patra parte stinjeni 570 §i au ramas partea manastirii stinjeni 1710. A douatrasura den hotarul Puianilor, den valea Scoanei pre marginea balo de cane satul Pietrile Insusu pina in hotarul Banesii stinjeni 4280. Ales-au partea Nicai slugeriul a patra pane den susustinjeni 1070, ramas-au partea manastini pre den jos stinjeni 3213. A treia trasura din hotarulPuianilor, den Podina Popei pre linga Gurbanul, pre la scaune aliturea cu Dadilovul, pina indrumul Giurgiului la crucea inalta, stinjeni 5310. Ales-au partea Nicai slugériul pre den susstinjeni 1326, ramas-au partea manastirii Cotradni stinjeni 3998. Care, s-au facutu toad mo0apartea manastirii la aceste 3 trasuri stinjeni 8921. Asa au alesu i au hotaritu acei 24 de boiaritoad mo0ia sfintii manistiri Cotradnii 0 au impietritu dupa cum iaste obicéiul, fiinduispravnic Vladimir vtori portariu, precum am vazut domnia mea i cartea acelor 24 de boiaride hotarnicie §i amindoua rávarle domnesti la mina parintelui Mitrofan egumenul. Dreptuacéia, am dat domnia mea ca si fie sfintei manastiri mo0e neclatita in v6ci.

Si iar sa fie sfintii manastiri Cotradni satul Dinçetii ot sud Elhov, Insa de peste tot satuldoao parci stinjeni 2180, den cimpu, den padure, den apa, den aderea satului i depdtutindinilea, de preste tom hotarul. i iar sa fie sfintii manastiri Cotradnii ocina ce sechiama Fisiianii, de peste tot hotarul doao par/i, stinjeni 1067. Si iar sa fie sfintii manastiridoao mod in vase in apa Argelului, in mosiia Dinte§tilor. Si iar sa fie sfintii manastiri ocina laLuica stinjeni 40, care iaste aliturea cu Dinmtii pre den josu.

iar sa fie sfintii manastiri i ruminii den satul Dinie§ti, anume: Vlaicul, feciorul luicu doi feciori i Nedelco, brat Vlaicului cu feciorii lui i Berth', fratele Vlaicului i

Lazaru, feciorul lui Dragostinu, cu feciorii lui i Calin, fratele lui Lazar i Dragomir, feciorulBunii i Paraschiva, feciorul lui Ion Potirniche cu feciorii lui i Stan, fratele lui Bobe cu fecioriilui i Dobre, feciorul lui Neagoe pircalabul i Floare, fratele lui Dobre i Micul, fratele lui Bobei Stefan, feciorul Micului, cu feciorii lui. Pentru ca acéste mo0i den Dinmti i den Fisiiani 0de la Luica i cu morile den vase 0 cu ruminii ce scriu mai sus, cumparatu-le-au raposatulunchiul domnii méle Serban voda de la Teodosie calugarul, ce s-au chemat pre mirenieTudoranu biv vel clucériu de la Aninoasa ot sudu MuFel, Insa mosiia den Dinte§ti stinjeni1180, stânjenul cite bani 45, cin ughi 265 pol, i mo0ia Fisiianii stinjeni 167, cite bani 40, cinughi 213 pol I doao mori in vase, dreptu ughi 100 §i 50 de stinjeni la Luica, cite bani 100,ci<n> ughi 20 0 ruminii fiindu atunce capete 19, cite ughi 13, ci<n> ughi 247. Care s-au facutucumpäratoarea acestor mo0i, precum scriu mai sus, I cu ruminii dreptu ughi 846, cu zapis de

si-si

si

Si

Drigan,

www.dacoromanica.ro

7 Manästirea Cotroceni 363

la mina lui Teodosie calugarul de vinzare i cu boiari marturii. Care mofii, fostu-i-au i luide cumparatoare de la Florescul postelnic, feciorul lui Socol cluceriul de Corna/éni 0 de laMihalcea, feciorul Dragului ot Cislau §i de la jupineasa lui Ilina, fata Cirstii cluceriu sna Socolclucer 0 de la Vilcul vornecul i de la fraiii lui Nica slugeriu i Gligorie sardarul, sna Buniivistieriul, dindu i toate zapisele kr ce au avut la mina raposatului §erban vocla, care 0domniia lui le-au datu la aceasta sand manastire.

§i iar sa fie sfintii manistiri Cotracenii ocina ce sa chiarna Giojanii ot sud Elhov stinjeni1050 den cimpu, den padure, den sil4tea satului, de pretutindinilea 0 de preste tot hotarul, cutom venitul, care iaste alaturea cu mopia Din/e0ilor i Fisiianilor i sa hotari0e despre cimpucu Gurbine0ii §i de cane Argep cu manastirea Negoiepilor i cu a megia0lor den Negoie0i

despre alti parte iar cu mo0ia Negoie0ilor. Pentru a aceastä mo§ie Giojanii fost-au aGhiocai comis arbanaful, cumparata de tata-sau Iorga armaful. Iar raposatul §erban vocli o aucumparatu de la jupineasa Toda a Gogai comis §i de la nepotu-sau Sima, feciorul fie-saDumitrii, fata Gogai comis, stinjenul cite bani 60, ci<n> ughi 315 pol, bani 2, cu zapis devinzare de la mina lor §i cu marturii.

§i iar sa fie sfintii manastiri Cotracenii ocina ce A chiami Clanta, ce iaste pre apaColintinii ot sud Elhov, stinjeni 1060, den cimpu, den pidure, den apa Colintinii, cu elepeul

cu morile, cu totu venitul §i de pretutindinilea, de preste tot hotarul, pre hotarale cCIe bitrine0 pre sernne. §i semnele hotaralor Inca s sa qtie: den josu, den fintina cu tubeiul pre CaleaRacilor pina in Calea morii Grozave0i1or de sus 0 den susu merge pre Calea 1)0 pina in CaleaMlicane0i1or in rovina §i tréce den rovina in sus pia in cararile vacilor. Pentru ca aucumparatu raposatul §erban vocla de la Oancea fi de la frate-sau PatraFo, feciorii popei Mantiide Bucure0i 0 de la nepopi lor PatraFo i Ianache i Map i Dina, feciorii lui Gherghe logofat,fratele Oancii ai lui Patraco, in pre/u dreptu bani gata ughi 100, denaintea a tuturor boiarilorcelor mari in divan, cu zapisul lor de vinzare i cu boiari marturi

iar sa fie sfintii manastiri Cotraceni un codru de locu den mo0ia manastirii SfintiiSavei, ce sa chiami Grozave0ii de jos dupa Colintina, insa stinjeni 200 in toate parple §i inlungu In latu. Pentru ca, ajungandu capul iazului pre aceasti mo§ie i fiindu tow picturemere<e>, pus-au raposatul §erban vocla de o au curaiitu i s-a facutu iazul, de la care codru deloc Santa Sava nici un folos nu avea. i dupa aceia, erban vocla au fostu facutu schimbu cumanastirea Sfinta Sava de au dat acestu codru de loc, iar raposatul erban voda au datumanastirii Sfintii Savei un locu de 4 pravalii aici in Bucure§ti, care iaste la Uli/a cea Mare cemerge spre bisérica Colcii cluceriul in sus §i iaste den sus §i pre langa Drag= iuzbap i pre denjos, pre linga jupineasa Smaranda a lui Lefter capitanul de Verne0i, in lungu stinjeni 28 §i inlatu stinjeni 6. Care, 0 lui §erban voila i-au fostu de cumparatoare de la jupineasa Smarandade la feciorii ei dreptu taleri 60, ca sa fie mo0e pentru mo0e. §i Inca au facutu raposatul §erbanvocla pravaliile i cu pimniia de supt dansele cu toate pre deplin, cu cheltuiala domnii lui, casa fie manastirii Sfintii Savei de Intarire, iar domnii lui §i raposaplor pariniilor intrupomenire. §i, intimplandu-se Inca pre acea vréme aici §i sfin0a sa parintele chir Dositei,patriarhul sf-ntului Ierusalim a cariia 0 metoh Santa Sava iaste §i aa facindu-se acestuschimbu qi cu voia sfiniii sale, au datu i cartea patrie0ei lui de tocmeala i apzamintu.

iar sa fie sfintii ministiri Cotracenii satul Carstine0i dupa apa Colentinii ot sudElhov totu satul cu to/i ruminii §i cu totu venitul, den cimpu, den padure, den apa Colentinii0 din §aderea satului, de pretutindinilea, dä preste tot hotarul, pre hotaräle cCIe bitrine qi presemne. i rumanii Inca sa sa §tie, pre nume: Craciun cu feciorii lui i Vladu cu feciorii lui iDragomir cu feciorii i Ianache cu feciorii lui j iar Craciunu cu feciorii lui i Bira cu feciorii luii Stoia cu fe iorii lui i Florea snä Radului i Neico cu feciorii lui i Badea, fratele Florii cu fecioriilui i Bran cu feciorii lui i Danu cu feciorii lui i Voiu cu feciorii lui 0 cu alçi rumini ciii se vormai afla den par ea jupinesii Neagii, fata lui Patru postelnic. Pentru ca au cumparatu raposatulunchiul domnii méle §erban voda de la jupineasa Neacp a Radului capitanul Dudescul

fiisciliii.

Si

si

si

Si

gi

ti

çr

www.dacoromanica.ro

364 Mariana Lazar 8

de la feciorii ei Radul i Gherghe i Hrizea i Andrei, feciorii Radului capitanul Dudescul dreptubani gata ughi patru sute, cu zapis de la mina lor de vanzare cu boiari mad mIrturii iscaliii.

iar sa fie sfintii ministiri CotrAcénii satul Here0 ot sud Elhov, tot satul cu topruminii qi cu tot venitul den cimpu, den padure, den apa §i cu balta 0 din pclérea satului, depretutindinilea, den hotar pini in hotaru, pre hotarale céle bitrine 0 pre sémne cu rumâniianume: Avram cu feciorii lui i Radoslavu i Mihai 1 cu feciorii lui i Donosie cu feciorii lui iRadul cu feciorii lui i Coman cu feciorii lui i Su 1ga cu feciorii lui 1 cu alci rumani cap sa vormai afla. Pentru a acestu satu Herapi, fostu-l-au cumparatu raposatul Serban voda Inca denboierie, pa vréme ce au fostu spatariu mare de la jupineasa Ilina Pardeasca dreptu bani gataughi 366 pol, cu zapisul ei de vanzare cu boiari marturii.

iar sa fie sfintii manistiri Cotricénii satul Faurei ot sud Elhov totu satu, cu tomhotarul qi cu totu venitul, den cimpu, den apa, cu balta, den §adérea satului qi dipretutindinilea, de preste tot hotarul, den hotar pana in hotaru, in lungu §i in latu, catu si vaalige. Pentru ca 1-au cumparat raposatul Serban voda de la jupaneasa Cap lea Buzeasca stinjenipatru sute, dreptu ughi 160 0 de la Costandin cu frate-siu Barbul, feciorii lui Matei postelniculBuzescu, stinjeni opt sute dreptu ughi 320 §i de la Pawl capitanul cu frate-sau Oprea capitanul,feciorii Nicai cápitanul, iar stinjeni optu sute dreptu ughi 320, 0 iar de la din0i stanjeni 200,dreptu ughi 66 pol, §i de la megia0i den Faurei, anume Radul cu frate-sau Malura i Tatul cufrate-sau Nanu qi Vladul vataful i Muqatu i Paraschiva cu cumnata-sau Lane i cu alalçi megia0den Flurei iar stanjeni 200, dreptu ughi 66 pol, insä movie stearpa, fad de rumani. Care si facetoad ocina satului Flurei stinjeni 2 400, care o au cumpiratu LOW cu bani gata, dreptu ughi 933i bani 60, cu zapise dupre la mainile lor de vanzare i cu boiari marturii, vanzand ei totu de alor bunavoie.

iar sa fie sfintii manastiri Cotraceni satul Ficaianii ot sud Ialomi;a, toata ocinajupinésii Voichiçii i a surorii-sa jupinésii Maricii de Ojoeni, cu carnpul, cu balta, cu totuvenitul 0 den §aderea satului, de pretutindinilea, de peste totu hotarul. Pentru a aceasti odafost-au a jupanésii Voichipi 0 a surori-sa Maricai, fiindu-le de zéstre despre muma lorjupaneasa Vladaia, de au /inutu cu bunä pace. Iara dupa moartea jupinésii Voichiiii, sor-saMarica, ea au datu 0 au adaos dentru aceasta ocina de la Facaiani la aceasta sfanta ministireCotracenii stanjeni[...] 2 pentru pomeani, iara stanjeni 1450 cumparatu-i-au raposatul Serbanvoda de la jupaneasa Marica, stanjenul cite bani 66, cin taleri 725, vinzandu ea de a ei bunavoie,cu zapisul ei de vanzare cu boiari marturii.

Si iar si fie sfintii manastiri Cotracénii satul Harte§ti ot sud Murel, tot sanil cu towhotartil §i cu top ruminii cap sa vor afla, cu totu venitul den cimpu, den apa, CU vaduri demoari in raul Campulungului qi den §1d6rea satului, cu casele, cu pimniia de piatra, cu livezile,cu pometurile, cla pretutindinilea, de peste totu hotarul. Pentru ca acestu satu Harteftii fost-aual jupinésii Despei, ce au fostu a lui Lane vistierul 0 tot 1-a yinutu pre seama ei cu pace. failapoi, candu au fost in zilele lui Antonie voda, fiindu atunce Serban voda spatariu mare, iarajupaneasa Despa fiindu ajunsa de batranéle §i neavandu cine o cauta, fost-au cazutu la Serbanvoda atunce in boierie de o au cautatu i o au miluitu i o au mantuitu qi de multe nevoi. Dincare fi ea, pentru binele §i cautarea ce au avutu de catre Serban voda, citu i cu addse decheltuiali Ii trimitea, de nu-i lipsiia, deci i ea de a ei bunavoie dat-au 0 au daruitu raposatuluiSerban vodi acestu satu Harteri ca sa-i fie ei de pomeank dandu toate cànçile qi zapisele ce auavutu de moqtenirea acestui sat Harte§tii la mina lui Serban vodi. Iar apoi, domniia lui 1-au dat§i 1-au adaos la aceasta sfanta manistire ca sa-i fie de intarire 0 lor de pomenire.

Si iar sa fie sfintii manastiri Cotrkénii ocina in muntele Bucéciului de can-e apusul soareluisérrinele aceftii mo0i Inca si si tie pre nume: din curmatura in dreptul locului pia. in 6131

Ursului 0 den rail Ursului in sus, catu ;ine varful muntelui Bucéciului tom pia in matcaIalomicioarei 0 de acolo pre matca Ialomicioarei in jos in dreptul izvorului al curmaturii 0 deacolo, pre izvorul curmaturii in sus pana iar in curmatura. Pentru ta aceastl ocini den muntele ce

In text loc alb.

i

Si

i

i

Si

Si

i

gi

'

www.dacoromanica.ro

9 Manastirea Cotroceni 365

s-au zisu, pre semnele §i pre hotara cum santu zise, fost-au de movie a boiarilor den Cocora§tiiCap lei, despre moa§a lor jupaneasa Cap lea, anume Matei capitanul, feciorul lui Ca Iotaclpitanul i Gheorma sna. Herii cipitanul, ipac Gheorma, feciorul lui Ca lota cel batranu vi cunepolii lor i Gherghe cu frate-sau Pitravco den Campina vi Mihalcea cu trate-sin Iordache,feciorii Neculii vi cu nepotul lor Stroe. Ace§tia tovi, dempreuni fost-au mersu de a lor bunavoiela raposatul erban voda de au vandutu aceasti mo§ie den muntele Buceciului, dreptu bani gataughi 200, cu zapis de la mana lor de vanzare §i cu boiari mari marturii, insi afara de doao stini,una ce zice Cetulu, alta a Gorgotii, care santu date de movii lor de pomeani.

§i iar O. fie sfintii ministiri Cotracénii viile den dealul Tiglnevilor ot sud Mulcel §iRapa de Jos cu casele, cu pimnica, cu slomnul, cu jgheabul, cu teascul. i iar 8 rizoare de vie cesant in piscul lu Barzu 0 cu locul sterpu ce merge pini in hotarul den vale vi Villa in cursuraviii §i in jos alkurea cu \dile lui Dumitra§co logotat 0 in satu, in TigIne§ti 3 stanjeni de delni/1In latu, iar in lungu cat sa va alege. Pentru ca aceste vii vi cu toate pre deplin cum scrie mai sus,cumparatu-le-au riposatul erban vocla de la Radul postelnicul, nepotul lui Stroe vornecul deGolevti, dreptu bani gata taleri 210, cu zapis de vanzare vi cu boiari marturii.

iar sa fie sfintii minastiri viile dupi valea Valenilor, l'n dealul Barbate§tilor ot suduDambovila 0 cu 2 delni;e in satu, in Barbateri 0 cu livezile in poalele viilor. Pentru a acestevii fost-au ale lui Neagoe banul Skuianul de cumparatoare de la Udrivte camira§ul vi de laCostandin, tancanul de siténi §i de la Radul i Stanislav, de acolo. Iar dupa moartea lui,cumparatu-le-au raposatul erban vocla de la gineri-sau Badica clucériul de Buciani 0 de lajupaneasa lui Map, fata lui Neagoe banul, dreptu taleri 500. Care ace§ti bani, den poruncadornnii lui, i-au datu Daniil episcupul den venitul sfintii manistiri la mama Baclicli cliucerul§i a jupinésii lui Bila0i, &and vi zapisul lor de vinzare 0 cu boiari mari mirturii.

iar au mai cumpiratu raposatul erban vodi ministirii Sfintii Savei un loc de prävaliede la jupineasa Smaranda, insi stanjeni 3 dreptu taleri 40. Care locu iaste la Uliia cea Mare cemerge spre bisérica Coltii clucériul §i iaste pre langa alalte 3 locuri de privalii ce le-au cumparatraposatul erban vodi mai nainte iar de la jupineasa Smaranda, Insi stanjeni la latu 6 dreptutaleri 60, care sa facu stanjeni 90 0 banii taleri 100. §i pi aceste locuri de pravalii fkut-auraposatul §erban voda pimniia vi privalii §i iaste aceste locuri den locul lui Drigan iuzbava injos, impotriva Mantii cojocariul 0 se invecine§te cu Dima slugeriu. i le-a datu raposatul erbanvoda schimbu ministirii Sfintii Savei pentru un codru de loc de la Colentina, unde s-au facutiazul, pentru care schimbu §i tocmire scrie mai susu. i merge acéste locuri in jos pani in locullui Petco abagiul, dandu raposatul §erban vodi toate zapisele ale vechi la mina egumenului dela Sfanta Sava, ca si fie acestu locu de 4 priviIii ministirii mo§ie stifitoare.

iar sl fie sfintii ministiri Cotricenii toad ocina satului Negoe§ti ot sud Elhov, insiden hotarul Dinie§tilor pini in hotarul manastirii Negoevtilor stinjeni 150, den campu, denpadure, den apa §i de pretutindinilea. Pentru a a cumparatu parintele Daniil episcupul, ce aufostu nastavnic la aceastà stand ministire, de la mopenii satului Negoe§tii, pre nume Vi§an iAndronie i Ionu i Neagoe i Banu i Radul cu bani den venitul sfintii ministiri, stinjenul po bani50, cM taleri 56-33 cu zapis de la mana movnénilor de vanzare 0 cu boiari mirturii.

iar sa fie sfintii ministiri Cotricenii ni0e rumini den satu den Slanicul de Josu ot sudMu§cel pre nume Radul, feciorul Radului i Guri Neagri cu feciorii lui i Radul, nepotulRadului 0 cu ai lui feciori i Stancul, brat Radului vi cu feciorii lui i Filipu, brat Stancului iVlaicul, nepotul Radului i Guri Neagri cu toii feciorii lui, insi numai capetele lor, far de movie.Pentru ci acevti rumini fost-au ai lui Teodosie calugarul de la Aninoasa. Deci, vanzandu elr posatului erban voda satul Dintevtii vi cu 19 capete de rumini, carii mai sus sanw numici §ifiindu fugi/i, fost-au venitu capete 7 0 lipsindu capete 12, dat-au ace§ti rumani den Slanicul deJos, carii scriu mai sus, ca si fie capu pentru capu; §i ceilalii den Dince§ti capete 12 candu arveni, iar sa fie ai sfintii manistiri. Pentru ci a§a s-au fostu tocmitu cu raposatul rban vodzapisul lui §i cu boiari marturii.

Si

Si

Si

Si

§

www.dacoromanica.ro

366 Mariana Lazar 10

§i lar si fie sfintii manistiri Cotracenii saw! Bucul dupi apa Ialomivii ot sudu Ialomiia,MA toad partea jupinesii Stancli, fata Leal pitariul den Vizure§ti ot sud Dimbovila f i a fii-Au Paul, stinjeni de ocini 1159, den cimpu, den padure, den apa Ialomicii fi cu doao vaduride moara, unul de clue satul Bucul, altul de clue Pupezeni 0 cu 22 de stinjeni de ocini denmo0ia Pupezenilor 0 den faderea satului, de pretutindinilea, de peste tot hotarul, den hotarpini in hotar, precum laste aleaA, hotarita, Impietrid 0 den susu 0 den josu, carii A facustinjeni 1181. Pentru ci au cumparatu dposatul §erban vodi de la jupineasa Stanca 0 de la fii-siu Paul, stinjenul po bani 100 ci<n> taleri 886, iar ughi 591, care i-au luatu denaintea tuturorboiarilor celor mari, cu zapisul kr de vinzare 0 cu boiari marturii.

§i iar A fie sfintii manastiri Cotracénii ocina totu intr-acestu satul Bucul toad parteajupinésii Anculii, fata jupinésii Standi, cid au avutu de zestre de la mund-sa Stanca i de lafrate-siu Pang, inA stinjeni 500, den cimpu, den paduse, den api, den f Mena satului, depretutindinilea, de preste tot hotarul, care iaste tow intr-acestu hotaru. Pentru ca au cumparatudposatul §erban vocli de la jupineasa Anctqa fi de la barbatul ei, Danciul, feciorul Coltiicluceriul Doicescul, stinjenul cite bani 100, cin taleri 375, iar ughi 250, cu zapise de la miinilelor 0 cu boiari mari marturii. Care A face toad ocina Bucului, precum 0 mai susu s-au zisu, citu0 cu cea de la Pupezeni stinjeni 1681, cite bani 100, cin taleri 261, far ughi 841 pol.

§i iar A fie sfintii manastiri Cotricenii ocina in satul Bucul de Susu ce A zice Buculbatrin, toad partea lui Vintili, feciorul lui Nedelco 0 a feciorilor lui Radul i Mihalcea, depreste tow hotarul in lungu 0 in law stinjeni 180, den cimpu, den padure, den api, den §idereasatului, de pretutindinilea, de peste tow hotarul. Pentru d au cumparat riposatul §erban vodide la Vintili 0 de la feciorii lui stinjenul cite bani 100, care fac taleri 135, cu zapisu de la minalor de vinzare 0 cu boiari marturii. §i merge lungul ace§tii mo0i den hotar pina. In hotar,precum merge 0 dialalta ocini a satului Bucul de Sus.

§I kr A fie sfintii manastiri Cotracenii ocina iar intr-acestu saw Bucul de Sus toadpartea popei lui Dumitru 0 a fie-sa Stancai, nepoata lui Vintila, de preste tow satul stinjeni 120,den cimpu, den padure, den api, den aclerea satului 0 de pretudindinilea de preste tot hotarul.Pentru a au cumpiratu raposatul §erban voda de la Stanca, fata popei lui Dumitru, stinjenulcite bani 100, care facu taleri 90, cu zapis de la mina ei de vinzare.

§i iar A fie sfintii manistiri Cotricenii ocini iar intr-acestu saw Bucul de Sus, den partealui Stan Raul §i a fii-siu Necuhi stinjeni 40, den cimpu, den pidure, den api §i de peste totuhotarul. Pentru a au cumparat dposatul §erban vodi de la Necula, ma Stan Raul, stinjenulcite bani 100, care A fac taleri 30, cu zapisu de la mina lui de vinzare ii cu boiari marturii.

§i iar A fie sfintii ministiri Cotracenii satul Matispii dupi Ialomiia, tot satul, cu tothotarul 0 cu tot venitul, MA toad partea !Ili Ianache iuzbafa Matisescul 0 a nepotu-siu luiDumitru fi a Neagai, fameia lui Vladimir logofitu 0 a surori-sa Vladaei, fetele lui Andimir denMatisefti, stinjeni 1200 den cimpu, den padure, den apa Ialomivii, den faderea satului 0 dipretutindilea de preste tow hotarul, den hotar pia in hotar, precum iaste aleasa, hotarita,impietrid 0 den sus 0 den jos. Pentru ca au cumpiratu riposatul erban vodi de la Ianacheiuzbaga Mitasarul 0 de la nepotu-siu Dumitru 0 de la Neaga, famdia lui Vladimiru logofit 0de la sora ei Vladae, fade lui Andimir den MIdsepi, stinjenul cite bani 100, care A facu pestetotu taleri 900, cu zapise dupre la miinile lor de vinzare 0 cu boiari mari marturii iscilivi inzapise.

iar A fie sfintii ministiri Cotracenii satul Boleasca dupre apa Dimbovitii ot sudElhov, toad partea lui Statie vistierul, den cimpu, den padure, den api 0 cu morile 1i denaclerea satului, cu casele, cu viile, cu livezile 0 cu pometurile, di pretutindinilea de peste tow

hotarul, vericit A va alége. Pentru ci au cumparat raposatul erban vodi de la Statie biv velvistieriu, dreptu bani gata taleri 500, cu zapis de la mina lui de vinzare 0 cu boiari marturiiisciliii in zapis, care aceasti molie Boleasca i-au fostu 0 lui Statie vistierul de cumparatoare dela Paraschiva Boli§teanul. Deci, tiindu ca dupi ce o va cumpira raposatul erban vodi aceasti

§i

www.dacoromanica.ro

11 MinIstirea Cotroceni 367

mope, o va da i o va adaoge la aceasti sand ministire §i penn-u aceia mai multu s-auindemnatu de o au vindutu fad de nici o sill, ca si-i fie i lui pomeard.

iar A fie sfintii manIstiri ocina ce A chiaml Tandduiasca, care iaste pre den susalIturea cu hotarul Boleascai stinjeni 1500, citu au fostu toad partea lui Matei clucerulCiorogirleanul, den cimpu, den piclure, cu vad de moad in apa Dimbovipi §i den §idereasatului, de pretutindinilea, de peste tot hotarul. Pentru a au cumpiratu dposatul §erban vodide la Matei clucerul stinjenul cite bani 66, care A fac taleri 750, cu zapisu de la mina lui devinzare p cu boiari mirturii.

iar A fie sfintii mangstiri Cotracaii ocini in Pupezéni ot sudu Ialomi/a, toad partealui Tudor iuzbap de Bucu, den moqiia ce iaste aleasa stinjeni 40, den cimpu, den padure, denaid p de peste tow hotarul. Pentru ea au cumparat raposatul §erban voda de la Tudor iuzbasastinjenul cite bani 66, cin taleri 20, cu zapisu de la mina lui de vinzare §i cu marturii, care 0lui i-au fostu de cumparatoare de la socru-slu Stanciul v5taful p de la frate-sau Gheorghe dePiscule0i.

§i iar A fie sfintii manastiri Cotracenii 6 suflete de pgani, anume Driganu pganul p cumuma-sa Mu§a §i cu frate-sau Prodea i Ilina pganca cu fii-sau Ionu 0 Anca pganca. Penn-u cai-au cumparatu raposatul §erban voda de la Chirca biv vel logofat Rudeanul de Curtipari qide la fii-sau Diicul stolnecul pre bani gata taleri 150, cu zapisul kr de vinzare 0 cu boiarimarturii.

iar sa fie sfintii manastiri Cotracénii 2 silase de pgani pre nume Iancul, cu pganca luiManila p cu un copil pre nume Barbul 0 lonu, fratele Iancului cu pganca lui Anca 0 cu doaofete, Gherghina i Dumitra. Pentrii ca au cumparatu riposatu §erban vodi cla la Barbul comisFiliganul, dreptu bani gata taleri 200, cu zapis de la mina lui de vinzare §i cu mirturii.

iar A fie sfintii ministiri Cotraceni 3 silase de pgani, anume Neac pil pganul cupganca lui Stoica 0 cu 2 feciori ai lor, Stancul i Preda i cu o fad a lor, anume Toda i Tudorpganul cu pganca lui Madia §i Coman pganul cu pganca lui Despa fi cu o fad, anume Voia 0Dume pganul cu pganca lui Sora 0 cu doao fete, Neaga i Armeanca 0 cu sora lui, pre numeDragole §i Preda pganul cu pganca lui foana 0 doi copii, anume Stanca i Dora i Dan pganul cupganca lui Anca p un copil al lor Nedelco 0 cu 3 fete, anume Grozava i Sora i Dragana. Pentruca au cumparatu raposatul §erban voda aceste 4 salar de pgani de la Tudor §atradul de Greci§i de la feciorii lui, dreptu bani gata taleri 550, cu zapis de vinzare qi cu boiari marturii.

§i iar sl fie sfintei manastiri 1 salapi de pgani, anume Ionu pganul cu pganca lui 0 cucopii, anume Radul p cu o fat5 pre numef...J2 Pentru ca au cumparatu dposatul erban vodade la Tanase arma0.11 Saracinescul dreptu taleri 100, cu zapis de la mina lui de vinzare f i cumarturii. Care, pentru ace0i pgani top cip scriu mai sus, fost-au facutu riposatul erban vodaispravnic, adica cumparatoriu de ace0i pgani ai sfintii manastiri pe Radul comis tirbeiu de aucumparatu de la ace0i vänzitori ce mai sus sintu numici, tot cu bani ai domniei lui, precurndovedescu p zapisele lui citu i ale vinzatorilor ce le-au datu la mina pomenitului erban voda,Inca de cindu au fostu cursul anilor leat 7188. §i dposatul §erban voda le-au datu la aceastasfinti manastire, ca sa fie de moqtenire.

§i iar sa fie sfintii man5stiri nifte pgani, anume Dumitru pganul Coltatul, feciorul luiNeagoe, cu Tiganca lui Visa 0 cu doao fete, Neaga i Anghilina p Puiul pganul cu pganca luiMarga 0 cu un copil al lui Lupul 0 cu 2 fete, Magdalina i Paraschiva 0 Dumitru pganul Cocoscu pganca lui Brindu§a §i cu fie-sa Maria §i Dumitru pganul Burlanu cu Vganca lui Catrina §icu 3 copii, Radul i Conceacu i Oprea i cu o copila, anume Stana 0 Lupa pganca, fata lui Stanpganul f i cu doi feciori ai ei, pre nume Barbul i Necula 0 Stanca pganca, fata lui Bobe 5iganul0 cu o fad a ei Velica i cu un copil Marin 0 Badea Tiganca, fata lui Anghel, cu un copil, anumeStamatie §i Marica pganca, fata Oprii 0 Patru pganul, sna Bobei ,i Ionu pganul, sna Ianoq,

2 In text loc alb

Si

Si

www.dacoromanica.ro


care sl face cumpIrltoarea de atunce capete 29. Pentru a i-au cumpIrat rIposatul Serban voclàde la Preda, feciorul Curuii clucériul de Ciovirra§ani ot sud Mehedinli, insi capul de iigan potaleri 20, care sI facu taleri 580 0 cu zapisul lui de vinzare, citu 0 cu boiari mirturii iscIliti inzapis. Si iar sl fie sfintii minIstiri CotrIcénii un /igan pre nume Stan, feciorul lui Dobre, careiine o cigana a manastirii. Pentru a I-au cumpIram parintele Partenie ce au fostu egumen laaceasti sand minIstire de la Luca monah, ce s-au chiematu pre mirenie Lupul vornecul denGIII§e§ti ot sudu Via Ica, cu bani den venitul minIstirii, dreptu taleri 20, cu zapisul lui devfinzare §i cu boiari mirturii.

Si iar sl fie sfintii minIstiri Cotricénii de sl aibl a luarea den toad vama de la oraqulFloci a treia parte, insi sI ia sfinta mlnistire den tom venitul vImii ce are acolo al treilea bani de trei pe§ti un pé§te 0 den judecici §i den gloabe tom al treilea banu, dupl cum sintu

obicknu>ite rinduialele viral IarI vameqii cei ce cumpIri vama de la domnie sI n-aibi nici otreabi cu a treia parte ce iaste partea nanIstirii. A0jderea §i pentru &rile 0 cheltuialele ce arevama de la domnie, de dau vamefii preste anu, cai domne.lti 0 imprumute, au micar 0 alte cear mai fi, de acélea de toate sa aibI sfinta manastire odihna f i buns pace 0 nimic sa nu si ia denpartea §i den venitul manastirii, macar citu un ban. Pentru ca acélea ce iaste partea mSnastiriidupi ce au dam raposatul Serban vocla aceasta danie, s-au scos 0 den visterie pre citu au fIcutupartea manastirii pre al treilea banu, care n-au ramas asupra vame01or nici un ban a da ei dencâtu iaste partea mInIstirii, pentru ca s-au scos deplin. 14ijderea f i domnia mea Inca am intaritudaniia aceasta ce mai sus iaste zisi, ca totu sl aibI a luarea sfinta mInistire al treilea ban denmate pre deplinu, precum au luau §i pita acum, sl fie sfintii manastiri de intarire, cat 0domnii mile intru pornenire.

Si iar sI fie sfintii manastiri CotrIcénii totu vinIriciul ce au fostu domnescu in dealulTigane§tilor §i al Vi/iche§tilor, ce s-au linut de dealul Pite§tilor, sa aibI a luarea sfinta manastireacestu vinIriciu dentr-aceste doao dealuri de la tot omul den zéce v6dre o vadri, cu parparul 0cu plocoanele dupa obiaiu, insa de la cei ce dau vinIriciul domnescu; iara viniriarii den dealulPitwilor sa n-aiba nici o treaba macar oricine ar fi, precum au dat 0 au adaos raposatul SerbanvodI la aceasd sand manIstire..A0jderea 0 domnia mea, Inca am intaritu daniia, ca sa fiesfintii manastiri statatoare.

Si iari si fie sfintii mlnistiri CotrIanii ca sa aiba a luarea sare bolovani 400 de la ocnace sa numqte Telega in top anii insl la vréme in postul Sfintului Petru. Si sa' AI a o radica dela gura ocnei far de nici o opreala ca si o duel parintii calugari unde le va fi voia sau micar laorice vad sl o tread, sa o vinzI, macar §i aici in tirgu in Bucure§ti, tom fir de varra 0 far deghiombrucu fi de cheltuiala roatei, mIcar i de alte cheltuieli ce ar mai avea sarea, de toate sIaibI bunI pace de atm toli vame0, la nimic val sau bintuialI sI nu-i puie. Pentru cI 0daniia aceasta de sare fiindu data de rIposatul Serban vodI, domnia mea ma am intIritu daniiaaceasta ca sa aibi a o lua in to/i anii precum au luatu 0 Ora acum aceastà sumI de bolovani cesintu mai sus z4i, ca sI fie sfintii manIstiri de IntIrire.

Si iar sI fie sfiintii mInIstiri CotrIcénii coat's' balta de la satul Pietrile ot sudu Vlaqca, inslcoati balta cat au lost partea donmeascI sI aibi a luarea sfinta manIstire vama dentr-aceastIbaltl de la totu omul pre deplinu, precum au luatu §i stolnicii domnevi de la Greaca. Si sa aibla vana intr-aceasti bald ispravnicul care ar fi pusu de egumenu ce ar fi la sfinta minIstire cunevodarii cari ar fi cu §tirea lui. lark' stolnicii cei ce vor fi la Greaca nimic si n-aibI a sIamesteca, nici a vim intr-aceastI bald, nici si ia vama. Pentru cI, ce au lost venitul domnieidentr-aceastI balt1 raposatul Serban vodI au clatu i au adaos la aceastI sfinti mInistire 0 cuoieritul ace§tii bal5i. Intr-acdia qi domnia mea Inca am intiritu dania aceasta dupa tocmeala cumscrie mai sus, si fie sfintii manastiri de intIrire 0 de ajutoriu. Si iar sI fie sfintii mSnIstiri tomvinIriciul ce au fostu domnescu de la acestu satu Pietrile, citu au fost partea domneascI de auluatu vinericérii den dealul Bucurepilor, sI aibI a luarea sfinta mInIstire vinericiu de la tom

www.dacoromanica.ro

13 Ministirea Cotroceni 369

omul den zéce védre o vadri, cu pirpirul 0 plocoanele, dupi cum s-au luatu dupi obicdiu. Iarivinericdrii ce ar fi in dealul Bucureftilor, ei si n-aibi nici o treabi.

Si iar si fie sfintii ministin Cotrianii satul acesta ce si chiamä Pietrile slobozie §i si fiein pace oamenii §i ertaii cla birul miruntu de luni, de talere, de semirie, de miare cu ceari, degileati 0 de finu, de dijma de stupi §i rimitori, de oierit, de viniriciu domnesc, de-mprumute,de galbeni §i si aibi pace §i de cane vame0i de la Greaca, ca si nu le ia vami den pqtele cituar yam in cat va tinea moqiia satului Pietrile, nici den partea ce au fostu domneasci, nici de alte,de nimic nici un val qi nici o bintuiali si. n-aibi §i de clue dijmarii 0 vinlricérii precum qi maisus s-au zis. Si de fumirie 0 de migerie 0 de citre banii de margine, de biniprii de judep, decai de olacu, de podvoade, de mertice, de conace, de lucru domnescu, de scinduri de 16mne, deoplcinari, de oaie seaci, de sulgiu, de zaharéle, de sataralele ce si pun pre siliqn, de sursaturi,de navlonuri, de birul haraciului, de cad de oaste, de cai domnqn 0 Impirite0i, de birultutunirii §i de toate dijdile 0 orinduialele cite vor ie0 preste anu in sara domnii nide niciun val 0 nici o bintuiali de due niminilea si n-aibi. A0jderea §i alli oameni striini, cari ar venide peste Dunire, au dintr-alte pir0, sirbi, greci, arbina0, moldovéni, unguréni, oameni firi debir §i de flea de galceava qi s-ar arza Intr-acestu satu ce iaste slobozia sfintii ministiri 0 aceiaInca si fie in pace 0 iertaTi de toate cite scriu mai sus, numai rumini boiereqn au alti oameni detail cu dajde si nu si mai primeasci. Iari den darile ce suntu si dea la domnie, cite sintu maisus numite, dentr-acélea den toate si ail:a a darea satul Pietrile, slobozia manistirii, tom lasfinta mänistire, insi dijmiritul, oieritul, vinäricitul, gileata, ffinul precum si vor putea tocmicu parintele egumenul care va fi nastavnicul sfintei manistiri. Iari de cane dijmarii i oiarii ivinericérii cari ar cumpira acdste slujbe de la domnie de citre aceia si alba bunk' pace, citu 0 dealtele de toate precum scriu mai sus tot pre nume. A0jderea 0 pentru judeciii nimenilea si nuaiba treabi a intra intr-acest satu Pietrile nici cu o judecati, nici vornic, nici stolnicii de laGreaca, nici banii de margine, nici 1)1'14 orii de judevu, nici protopopii, nici alm niminilea nicio judecati si n-aiba a-i judeca au a-i pridea, fig decitu numai parintele egumenul care va finistavnic sfintii mänistiri. Si ispravnicul care si va pune acolo la acestu satu Pietrile deegumenul ce va fi, acela si-i judece §i si-i impace §i care va fi de vini si-i faci si certarefie§teciruia dupi a lui vini. Iarii carii s-ar adevira holi infaii§avi sau uciga0 de oameni, pre uniica aceia si-i trimiià la curte ca si-i judece domnia. Pentru ci acéste mile de la acestu satuPietrile, ce iaste slobozie sfintii ministiri, fiindu date 0 miluite de riposatul Serban vocli laaceasti sfinti manastire a domniei lui ce si numqte Cotracenii domnia mea Inca am intiritumila 0 daniia aceasta a sfintii ministiri pre tocmeala, cu mate pre deplin cum mai sus toate prerind numite suntu, ca si fie sfintii manistiri de ajutoriu §i de Intirire.

Si iar si fie sfintii ministiri Cotrianii tot viniriciul den dealul Bucureqtilor citu aufostu partea domneasci. Ca si aiba a luarea pirin/ii cilugari de la aceasti ministire de an in anutom vinericiul domnescu de la cei ce vor avea vii Intr-acestu deal den z6ce v6dre o vadra, cupirpirul, cu plocoanele de nume dupi obidiu, Insi de la cei ce dau vinericiul domnescu dendrumul Giurgiului pini in %dile ministini Radului vodi, precum au datu 0 au miluituriposatul Serban vodi cu hrisovul domniei lui iscalitu. Si dupi danie, au luatu pirin/ii calugariacestu viniriciu ci/iva ani. Iara cindu au fostu acum in zilele domniei nide, sculatu-se-aupreolii, dascilii, grirniticii de la bisérica ce iaste in curtea domneasci, in Bucurqn cu pill i cugilceavi penn-u acestu viniriciu. Si aqa au venitu de se-au intrebatu de fata la divan inainteadomnii méle cu Partenie ce au fostu egumen 0 cu alalci pinup calugari de la aceasti sfintiministire, zicindu preolii §i dascilii cum ci acestu vinericiu den dealul Bucurevilor, citu §i cucélélalte dealuri de la bald au fost date mai denainte vréme intfii biséricii domneqti ca SI ia eidentr-acestu vinericiu pre anu cite 200 ughi pentru venitul unor mon ce au avutu bisérica inapa Dimbovi/ii den susu de curtea domneasci, Impotriva pu§cirii cei vechi. Si pentru mareanecituri §i striciciune ce ficea gradinii domne0i §i Inca 0 surpare malului Sfintii Mitropoliiraposatul Duca vocll au fostu pusu de au taiatu morile den temeiu i penn-u venitul lor cum casä nu hie preocii, dascilii lipsip 0 intru pigubire, domniia lui ap au fostu socontu, impreuna

www.dacoromanica.ro


0 cu boiarii cei mari ai divanului domnii lui de au fostu dat acest vinariciu den dealulBucurepilor 0 cu cel de la balti insi partea domneasd, ca A ia preopi suma de bani ce s-au zismai sus. Si iar mai zicea preolii cum ci, di vreme ce au datu 0 au inchinatu raposatul Serbanvodi la sfinta manistire vinericiul din dealul Bucure§tilor, loru nu Ii si plinescu suma de baninumai de la baki. Iara pirin/ii cilugin ei aqa zicea inaintea domnii méle cum ca, de cind audatu 0 au inchinatu raposatul Serban vodi acesru vinerici la sfinta ministire, sintu[...]2 ani 0tot au luatu sfinta manastire acest vinericiu firi de nici o glIceavi de citre nimenilea. Intr-aceiadomniia mea vrând ca si dovedeasci dreptatea §i cum ca si nu si fad vreo lipsi nici la o parte,nici la alta, am judecatu cum si aibi a m6rge den pirintii calugiri impreuni cu preopi cind vafi la vdme 0 a A scrie totu vinericiul citu A va afla la balti cu seami buni, ca si si vazi citisumi de bani vor e0 den vinericiul biliii, citu au fostu partea domneasci. Si a§a, dupa poruncadomnii nide, cindu au fostu la vdmea vinariciului, mers-au dimpreuni acolo la balti de auscris tow ce au fost si ia vinericiu §i facindu-li-si socoteali li se-au plinitu toli banii preoplorden vinariciul bal/ii ughi 200 citu le iaste A ia. Deci, domnia mea am socotitu dempreuni cupreacinstitul pirintele nostru chir Teodosie mitropolitul Orli 0 cu top cinsti;ii dregatori,boiarii divanului domnii méle ca sl nu fie preopi i grimiticii lipsiii de orinduiala banilorce au avutu, nici si si strice pomeana raposatului Serban vodi ce au facutu la sfinta manistireCotridnii, nici ca A mai fie gilceava intru din0i, ca ap s-au socotit 0 s-au facutu arzarnintuca si aibi a luarea sfinta manistire Cotradnii vinericiul den dealul Bucurqtilor ore deplin dela cei ce sint de datu, cu pirpirul 0 cu plocoanele pre seama sfintii manistiri precum au datufi au miluitu raposatul Serban vodi cu hrisovul domnii lui iscilitu, cu buna pace de canepreotii 0 dascalii cat 0 gramiticii de la bisérica domneasci ca sa hie sfintii manistiri de ajutoriu0 statatoriu in véci. §i parintii preocii Inca A aibi a luarea tom vinericiul ce A afli la bald, citau fostu partea domneasca, mai multu alta gilceava intru din0i sa nu mai fie. Pentru ci acéstemo0i, sate, rumini, vii, mori, cigani i alalte toate cite si afla scrise intr-acestu hrisov aldomnii mele, cumparatu-le-au riposatul Serban voda totu pre bani gata de la unii 0 de laaliii cari mai susu numiti sintu, vinzind 0 ei de a lor bunavoie fad de nici o silk luindulifie0ecarele toii bani gata 0 deplinu precum 0 zapisele lor de vinzare dovedescu, intarite totucu boiari mari mirturii, iscalici. Si dupi ce le-au cumparatu, datu-le-au 0 le-au inchinatpomenitul Serban vodi la aceasti sfinta manistire a domnii lui 0 pre linga acélea o au maiadaos 0 cu alte mile ce sintu mai sus zise, adeca den ale ce au fostu veniturile domniei, intruslava 0 multumita lui Dumnezeu, precum am vizut domnia mea 0 hrisovul raposatuluiunchiului domnii méle Serban voevod, intaritu Ina 0 cu mare blestem pentru a§ezareaacepii sfintei manastiri, cit 0 toate zapisele ale acelor vinzitori toate la mina pirinteluiMitrofan egumenul, ce si afla acum nistavnicu la aceasti minastire.

Dreptu acéia, domnia mea inci dentru toad voia inimii domnii m8e am innoitu i amintaritu acéste mile 0 danii ce sintu mai sus numite 0 cu acestu cinstint hrisovu al domniimei; ca si aibi a OnCrea 0 a stapani sfinta minastire Cotracenii toate pre deplinu 0 cu toateveniturile ce sintu zise 0 den partea domniei, a le lua sfinta manastire Cotridnii precum au luatu0 pina acum, ca sa fie sfintelor manastin insa lavrelor de la Sfetagora de ajutoriu 0 de intarire,iari riposatului unchiul domnii nide Serban vocla 0 pomeni/ilor pirintilor domnii lui,precum 0 noui vCcinici pomenire. Intr-aaia 0 glasul cel cu rugaminte cu tot deadinsul pohtimo credincio0lor pravoslavnici domni ca ori fieqtecarele dentru ale0i de Dumnezeu blagocestiviar ajun<ge> in vremea stipinirii sale, adeci In urma domnii noastre domnindu fistapinindu scaunul acesta al acepii Tad Ruminesti, ca sa fie den neamul nostru au macar 0 denstreini, tow si aibi a innoi 0 a intari acestu hrisov al domnii noastre pre tocmeala 0afizamintul acestor mili 0 danii ce scrie mai sus. Ci, ap urmaci pohta noastra precum si noiam primit de am intaritu urmarea acestui riposatu 0 pravoslavnic domnu To Serban voievod,ca 0 ale domniei lui mili fi danii Inca sa fie stititoare, neclitite fi in seama tinute, intru care 0

2 In text Mc alb

www.dacoromanica.ro

15 Manistirea Cotroceni 371

a totu Vitoriul Dumnezeu, ce iaste in Troilt slIvitu, pre acela Domnul st-I cinsteasci §i si-1miluiasci Intru a sa domnie cu lint pace fi in cela veac ce va st vie, la ripaosul vécinic sufletullui si fie.

am intirit hrisovul acesta cu tot sfatul §i credincio0i boiarii cei mari ai divanuluidomnii méle pan Cornea Brtiloiul vel ban Cralevchi i pan Stroe Leurdeanul vel vornic i panDiicul Rudeanul vel logoftt i pan Mihai Cantacuzino vel spitar i pan erban vel vistieriu i panVergo vel cluariu i pan Dimitrachie vel postelnic i pan erban Cantacuzino vel paharnic i panRadul Izvoranul vel stolnic i pan Radul Golescul vel comis i pan Iorga vel slugeriu i panCostandin Corbeanul vel pitariu 0 ispravnic tefan Cantacuzino vtori logofit.

s-au scris hrisovul acesta 'in oraqul scaunului domnii nide in Bucurefti, intru altreisprezecelea an den domniia domnii méle, de Isar logofe;elul de Bucurefti, measecadechemvrie In 15 zile, fiindu cursul anilor de la Adam pint acum 7209, iar de la n4tereaDomnului 0 spasitorului nostru Isus Hristos 1701.

Io Costandin voievod, Bojiiu milostiiu, gospodar.

Arh. St. Buc., SULURI, I, nr. 10. Original romanesc, pergament (270 x 32), semnituraautograft a domnului, pecete de ceart rofie, atirnatt, i'n cased metalici, rniniaturi deosebite.Copie, ibid., ms. nr. 691, f. 23 v.-31 v.

THE FIRST PRINCELY DOCUMENT SANCTIONING THERIGHT TO POSSESSION OF THE COTROCENI MONASTERY

I SSUED BY CONSTANTIN BRANCOVEANUAbstract

Since its early beginnings, the monastic foundation of Cotrocenierected during the time of Serban Cantacuzino had been a prominent placeof worship owing both to its huge resources (as one of the richest monasteriesin the principality) and to its prestige (as a metoch of the Holy Mount ofAthos). Also elected as the place of residence of the Prince, the monasterywould gain in predominance in the 18th-19th centuries. Its importance ishighlighted by the numerous donations and documents for the sanctioning ofits right to possession granted by the founder, as well as by other princes whowould subsequently accede to the throne. The coming into circulation amongthe scientific circles of Constantin Brincoveanu's document under thecircumstances in which the original by erban Cantacuzino was veryunfortunately lost is considered to be of great consequence. The documentin question lies at the head of a long series of other documents sanctioning theright to possession of the monastery, it provides valuable information oneconomic, domanial, genealogical and juridical aspects, and it is exquisitelydecorated with miniatures illustrative of the Brancoveanu art.

Si

Si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PORTRETUL BUNULUI CRESTINSAU IDEEA DE IDENTITATE CULTURALA IN

CHEII BRMOVULUI IN SECOLUL AL XVIIILEA

DANIELA ARGE§ANU

Studierea comunitäsilor tradisionale dintr-o perspectiva culturalaimplicl in mod necesar aboidarea tuturor dimensiunilor viesii sociale, intr-unansamblu coerent, care sa dea o imagine cat mai completa a viesii acesteia.Evolusia istorica a §cheilor Braqovului in secolul al XVIII-lea n-ar putea fiinteligibila in absensa unei astfel de abordari interpretative, centrata pesemnificasia acordata viesii religioase de catre membrii comunitasii.

Studiile de istoria devosiunii au aratat importansa religiei in viasacomunitasilor tradisionale a carei semnificasie ar putea fi delimitataconceptual drept Weltanschauung", datorita capacitasii acesteia de a reliefamodul de gandire, sentimentele, voinsa §i comportamentul omului, modul saude raportare la realitatea inconjurätoare. §i aceasta pentru ci oameniiinteracsioneaza pe baza unui sistem de coduri de acsiune, de conduitksedimentate in practica rutiniera i care nu sunt principii abstracte, ci seadecveaza contextului general in care ei traiesc. In interiorul acestor coduriinselegem sa plasam sentimentul religios al acestor oameni, pentru adevosiunea presupune in acest tip de comunitate manifestari primordiale f icomplexe, aflate in relasii speciale cu tot ceea ce inseamna acsiunea individualasau sociala.

§cheiul Brapvului este in secolul al XVIII-lea o comunitate ce sedenume§te ea insaqi a romanilor", aceasta dovedind o necesitate de a sedelimita strict in primul rand fasa de sa0i din cetate, care reprezinta un modelde civilizasie cu totul diferit. Trasaturile fundamentale ale acestor modeleculturale rezidi tocmai in modul qi gradul de devosiune, fenomen cu valenseindividuale, dar mai ales sociale.

Aparent, devosiunea este doar o manifestare ce sine mai mult de afectiv,de necesitasile spirituale ale unei comunitasi §i care in aceasta epoc a. suntprimordiale, date fiind condisiile particulare de dezvoltare istorica, gradul dedezvoltare al civilizasiei materiale. 0 abordare mai profunda, bazata pe unaparat conceptual bine definit, identifica in interiorul acestui proces social

Revista istoricr, torn VII, nr. 5-6, p.373-383,1996

www.dacoromanica.ro

374 Daniela Argepnu 2

coordonate fundamentale ale intregii vieti comunitare, intre care merità a fisubliniate urmatoarele: capacitatea bisericii de a concentra in jurul &au viatasociala, relatiile interumane, comunicarea intre diferite paliere sociale, gradulde coeziune in grupurile profesionale sau in familie, structuri de solidaritate,perceptia lumii inconjuratoare, a tranzitiilor in structurile institutionale imodul in care oamenii raspund la aceste schimbari sau modul in care valorilesunt ierarhizate in functie de un anumit criteriu pentru a da legitimitate i

eficienta intregului organism social.Conditiile concrete oferite de cazul luat in discutie confera devotiunii

caracteristici specifice, datorita intrepatrunderii dintre sacru 0 profan ce seconstata acum nu numai in sensibilitatea umana dar §i in cadrul concret alvietii comunitare, in schemele de &dire i deci in resorturile de actiune alelocuitorilor Scheiului, datorita capacitatii credintei imparta0te de a furnizavalori constitutive 0 norme de functionare a vietii sociale.

Desigur, treptele pietatii religioase nu se puteau urca de toti in acela0ritm, pentru el impartafirea unei credinte i asumarea coiTientà aresponsabilitatilor ce decurg de aici (un anumit cod moral §i

comportamental), nu se putea petrece chiar independent de temperamentul,de starile de suflet §i aptitudinile spirituale sau conditiile vietii personale alefiecaruia. Iar aceste diferente ale nivelului de ataqament individual suntsesizate chiar din interiorul comunitatii de catre un preot al acestuia, DimitrieEustatievici: Poate socoti fie§tecine cl cei pro§ti §i draci mai tari 0 inaritsunt in credinta cleat cei bogati i sa tin intalepp, ca cei bogati pentru cinstea0 marirea de§arti a acestiia lumi se zmintesc §i 10 schimbl credinta" '. Iardeclaratia sa se bazeaza pe un lung proces de observare §i supraveghere acomportamentului credincio0lor sub cele mai diferite aspecte, datoritäfunctiei sale in viata sociala a comunitatii.

Diferentierea surprinsa aici de Dimitrie Eustatievici este foartepertinentä pentru cl in Schei devotiunea se manifesta diferit, in functie degradul de educatie sau bunastare materiala. La acest nivel, modelul devotionalal oamenilor simpli, fie ei caräu0 sau taietori de lemne, lucratori cu plugul,'Aston sau pescari se prezinta intr-o forma plastid. §i diferita. In cazuloamenilor simpli se poate vorbi de o corelare a sentimentelor religioase cuinstinctul de conservare, pentru ca Dumnezeu este perceput ca o persoanacaruia i se poate cere fie un avantaj practic, fie este folosit ca suport moral inintreprinderile lor 2. Supunerea este calea pentru a obtine lucrurile de care eiaveau nevoie, de domeniu spiritual de la Dumnezeu, 0 de domeniu material

' N. Iorga, Insemnäri de cronici ale clericilor din .cheii Bravwului, in BuletinulComisiei Istorice a Rominier, vol. XII, 1933, p. 74.

2 L. Bologa, Psiliologia viefii religioase, Cluj-Napoca, 1930, p. 16.

www.dacoromanica.ro

3 Portretul bunului crern 375

de la stapanitorii lumevi, pentru ca ei sunt proO, neinvami §i saraci", dupacum se afirma intr-un memoriu al comunitacii adresat guvernatoruluiTransilvaniei. Aceasta este trasatura domninanta a unui modelcomportamental pe care 1-am putea defini ca fiind cel al bunului cre§tin". Eleste rezultatul unor necesitaii de integrare a propriei persoane in lumea creatade Dumnezeu, in care fiecare are locul sau bine stabilit pentru ca intregulorganism sa funcvioneze.

Contactul credincio§ilor cu divinitatea se facea in forma cea mai simpla,prin participarea la slujbe. Aceasta participare, surprinsa in unele documenteoficiale din chei da masura semnificaliei slujbelor pentru ei §i in ce masuracultul divin era expresia a ceea ce se traia in interior sau era mai mult un mijlocde a se crea o stare. Ambele variante se intalnesc in Schei, in motivulindeplinirii kr regasindu-se atat obipuinla sau constrangerea externi, dar qicredinça §i placerea, in funccie de modul particular al fiecaruia de a ir4elegeaceste relavii. Tainele aveau in acest context o semnificape aparte. Ele serelalionau concret cu momentele importante din viata oamenilor, care erauinterpretate qi se desfaqurau conform sensului dogmatic al tainei propriu-zise.Iasi, de exemplu, cum era inveleasa taina botezului la 1723: ...ne-am näscutdin Sfantul Botez intru care traim, intru care ne luminam, intru care credem§i nadajduim iertare de pacate i via;a de veci sa dobandim"3. 0 semnificacieaparte o avea imparta§ania de la care nu trebuiau sa lipseasca copiii, incepandde la varsta de 3 ani qi care raspandea duhul lui Hristos in oameni,transformandu-i dupà chipul §i asemanarea lui.

Tainele reprezentau conlinutul dogmatic al fiecarui moment importantdin viap omului, reliefat in atitudinile kr in faia. vielii §i a morlii, insemnificaiiile pe care munca sau sarbatorile le aveau pentru ei. tn investigareaacestor atitudini ajungem la obiceiuri §i la rolul kr in comunitate. Elereprezentau un fond cultural de manifestari specifice in diferite situaiii,sedimentar prin tradiçie si care facea legatura individului cu cultura din care elfacea parte. Ele erau cele ce dadeau coeziune comunitalii, care faceau sa existeo anume vigl socio-culturala a acesteia, care guvernau indivizii prinimplicarea afectiva a acestora, implicare ce &Idea forca de a rezista 0 setransmite la urma0.

De fapt, obiceiurile imbracau cu o semnificalie cre§tina practici i

sarbatori mai vechi, prin care oamenii inlelegeau s'ali manifeste bucuria sautristecea in diferite rnomente ale viepi. Astfel, nunta se punea sub protecIiadivina sub cele mai diferite aspecte, incat foaia de zestre incepea intotdeaunaprin invocarea Sfintei Treimi. Chiar daca episcopul de la biserica se pierdea

' S. Stinghe, Istoria beserecei Sf. Nicolae din cheaii Bra,ovului manuscript de la RaduTempea, Brarv, 1889, p. 58.

www.dacoromanica.ro

376 Daniela Argepou 4

In mullimea de jocuri, petreceri, practici populare, importantä era starea despirit a tinerilor, de la logodna la nunta, pregatita prin implicarea obiceiurilornescrise ale bisericii. Necesitatea unei astfel de pregatiri era infatipta intr-oporunca a protopopului Radu Ternpea din 1741, intrucat nu era vorba de osimpla ceremonie, ci de trecerea intr-o alta etapa a penn-u nunte sale spunec sa qtie, sa n-aiba mai multa nadejde ca se vor cununa dupa-amiaz saunoapte, c preo0i de acea slujba la acea ora sunt opriçi, cà fiind taina sfanta dincele 7 trebuie sa se cunune dimineaa, nebàu i nernancav, dupa liturghie, iarcare preot va indrazni sa faci aceastà nebunie va fi lipsit de preotie. Alta sadaIi de tire celor ce vor veni la casatorie, sa invete s tie Tatal Nostru,Credeul §i poruncile §i sal faci cruce bine, drept, cad care nu va ti, nu vec fisloboz sa-i 1ogodi, nici sa-i cununac, Orli nu vor inv4a sa qtie bine qi pinanu vor fagadui ca vor pazi si celelalte porunci ale legii, qi cumca nici oduminica de la biseareca nu vor lipsi i cumci nici un post nu-1 vor trecenespovedici i necuminecap cat vor tral i pang nu se vor ispovedi sa nuindrazneasca a cununa pe nime..." 4. Prin aceste rituri de purificare,reprezentate de rugicini, spovedanie, impartapnie, omul se pregatea pentrununta, care era o särbatoare, dar in primul rand o taina. Ele arata masura incare preceptul religios devenea normal sociala, fara de care actul nu avealegitimitate penn-u comunitatea credincioqilor.

Modul in care moartea era perceputa in comunitate arata al in vremeaaceea oamenii nu prea faceau deosebire intre obiceiurile creOne qi celeneadmise de biserica, incat se credea c ... cu sarindari va putea dobandi aceiaca cineii este dupnan sa caza in boala, au sa-1 ajunga alta primejdie" 5.Oamenii concepeau força magicului i in sensul ei malefic, mai ales in credintadeqartä" (in strigoi) impotriva careia preoIii erau instruii sa ia masuri. Ei nutrebuiau sa mai permita cu prilejul ingroparii unui mort a sap peste altul decurand ingropat qi neputred, ori cu scoposul credinlei desarte, ori almintreleade pizma spre batjocura farniliei celui ingropat, sà i se puie nume de afurisit,nefiind din destul acela putred, ori penn-u scurtarea vremii sau din firearomanului prin care se poate pricinui stricarea sanatacii de ob§te a celor slabide naturi, nalucire qi fricl" Aceste obiceiuri 1§i gasesc justificarea inamploarea pe care cultul morilor o avea in ortodoxie, pentru ca moartea eraetapa cea mai obscura a vieii, ea nu era un sfaqit in nefiinta, dar oamenii nuputeau afla despre aceasta cleat din proprie experienta. Dar fiind faptul ca totceea ce era necunoscut era inspaimantator, intr-o masura mai mica sau maimare, oamenii au cäutat sà creeeze o imagine pulin §ocanta §i mai pulin

' Ibidem, p. 162-163.s I. Mu0ea, Studii de etnografie fi folclor, Bucurepi, 1972, vol. I, p. 402.

Ibidem, p. 404.

vievii:

www.dacoromanica.ro

5 Portretul bunului crepin 377

impresionanta acestei etape, Incepand cu ritualul de Inmormantare pana lapraznice i la toate actele de pietate (mila fa/a de cerrtori §i bolnavi,pomenile, etc.) ce erau mereu iniVate de biserica, pentru a se tranforma totmai mult In trasatura comportamentala a bunului creqtin.

Toate acestea arata cat de diferit erau Intelese de catre fiecare credinciosideile creOne ce Inscleau etapele fundamentale din viaa omului. Alaturi deacestea se afll §i modul de percepere al muncii, ce vine in completareaportretului bunului creqtin. Acesta se afla mai aproape de faptele bunepracticile exterioare cleat de rugaciuni, care necesitau un nivel de educaliemai ridicat. Dupa cum se spunea in Inventarul de scule al bisericii de la 1685la 1781", ...faptele cele bune ni-s de trebuin0 aici pe pamant, umpland §isilindu-ne spre slujba stapanilor cestor pamante0, dara cu atat ne vom luaplata ostenintelor de la stapanul ce birue§te toate mai Inainte de Inceputullumiei". Se subliniaza §i legatura dintre munca qi credinça (ea fiind una decompletare reciproca), care trebuiau pàzite ca principalele coordonate aleexistenvei umane, cxci far' de aceste douà nu vep putea vedea faca Domnului,

credinva far' de fapte bune iaste moarta i faptele far' de credinfa sunt far'de ma& §i far' de folos". hi 1787, preopi iau masuri pentru stoparea tendin;eide a se mari numlrul sarbatorilor religioase, care scurtau cu mult perioada demunca, mai ales ca oamenii ...din joile de Pa0 pina in Rusalii nu lucrá, civremea In lenevire o petrec (...), nici merg la bisericr! intr-un document din1794 se vorbe§te chiar despre obiceiul de a nu se mai lucra vinerea ceea cecontrazicea Sfanta Scriptura, conform careia omul Intru sudori sa-§imanance painea sa". tri realitate Insa i aici ca pretutindeni, munca se afla intr-orelaie directa cu necesit4ile curente ale omului §i nu cu fervoarea religioasa.trisa munca Ii gasea in principiile creOne justificarea de dat natural, la firii,care clack' era nerespectat, se nesocotea ordinea instituita de Dumnezeu.Aceasta atitudine se corela in mod fericit cu spiritul intreprinzator al§cheienilor, contribuind la resorturile interne ale dezvoltarii materiale alecomunitatii.

Desigur, religiozitatea populara cuprinde in manifestarile sale qi

ata§amentul fail de tot felul de credinle si sup erstipi dezvoltate din nevoia dea situa concret viaca pe coordonatele binelui qi raului §i care veneau sacompleteze imaginea despre lumea in care traiau, oferita de ortodoxie. Ele nuvor fi abordate In studiul de faVa care se centreaza pe semnificalia normelorortodoxe in viaca sociala "). Acestea sunt surprinse in tot felul de acte oficiale,

' C. Mu§lea, Biserica Sf. Nicolae din Schcü Brav)vului, vol. II, p. 373.' Ibidem, p. 267

Ibidem, p. 110.Pentru studierea acestor manifestäri, in special S. Stinghe, Die Schkejer oder Trokaren

in Kronstadt, Leipzig, §i articolele lui G. Pit4 publicate in Revista Nour nr 1/1888, 1/1889qi 1/1890 §i Convorbiri literare", nr. 25/1891.

si

el

www.dacoromanica.ro

378 Daniela Argepanu 6

mai ales datorita faptului ca Uniatia a pus problema unei mai bune organizaria bisericii §i a cunoqterii normelor ei specifice de catre credincio0. intreacestea se inscriu qi recomandarile episcopului Nicanor Melentievici in 1735 " 0ale protopopului Radu Tempea din 1741 12, pentru reactualizarea unorcunvinte minime In domeniul principiilor crestine, care sa dea credinciosuluio putere de discernamant mai mare in situatiile de manifestare a atasamentuluifata de credinta. Recomandarile pe care ei le fac vizeaza lucruri de cea mai mareimportanta dar care se pare c5. nu erau suficient cunoscute. Radu Tempeainsista pe cunoa0erea rugaciunilor Thal Nostru", Crezul", a celor 10porunci §i a semnului crucii, pe necesitatea spovedaniei §i cuminecarii.Conform recomandarilor lui Nicanor, copiii trebuiau s'al vini la biserica i sacunoasca rugaciunile de la varsta de 4-5 ani 0 sa se spovedeasca de la 8 ani.Ambele documente evidentiaza un model al bunului crestin, atat in ceea ceprive0e indeplinirea indatoririlor Eta de biserica dar §i comportarea insocietate, de care erau responsabili preotii: Astfel, tot cre0inul, cu mic, cumare, in toate duminicile sa se afle la sfanta biserica mai ales qi cu deadinsul insfantul post, adica §i femeile, copiii §i slujitorii, iar cine la biserica nu vine §i varamane neispovedit §i necuminecat, nici sfanta anafora de Pasti sa-i dap, ci sa-iscrieti sa ni-i dati inainte". in post, credincio0i trebuiau si stea 'In biserica qi saasculte Cazania de la Margarit §i sara §i dimineata i la liturghie §i care yetisocoti pentru indreptare, m'acar cat de scurte", §i sa" nu mai injure ca s5. nulrapue sufletele", Nicanor completeaza acest model cu faptele care nu trebuiaufacute §i pentru care s-ar atrage mania lui Dumnezeu: pizma, zavistia,uraciunea, parile, mandria, iubirea de arginti. Conform intelegerii ortodoxe apacatului unuia ca fiind al tuturor, episcolul recomanda de le-au avut cineva0 in locul acelora sa va nevoiti a plini cu fapte bune".

Trisatura dominanta a bunului cre0in trebuia sa fie dragostea pentrusemenii sai, ceea ce insemna i acordarea de ajutor atunci cand imprejurärile ocereau. Corespondenta comunitatii din secolul al XVIII-lea este marcatl descrisorile prin care se cerea ajutor Scheiului pentru sate afectate de incendii,cutremure sau inundatii, nu numai din Tara Barsei sau Ardeal, ci §i dinAustria i Cehia. Aceasta nevoie de ali ajuta semenul §i de a contribui cu cevain folosul comunitatii stà la baza numeroaselor donatii fata de biserica in totfelul de obiecte de cult §i carp. tn acest secol donatiile sunt preponderent inbani qi datorita kr, biserica lor, Sf. Nicolae a dobandit aspectul grandios pecare il pastreaza §i azi.

Un portret al bunului creFin nu s-ar putea contura frig numai dinmodul in care se reflectä in reglementarile oficiale care 10 pastreaza gradulmare de relativitate in practica. Documentele de secol XVIII aduc in centrul

" S. Dragomir, Isroria dezrobirei religioase a rominilor din Ardeal, In secolul al XVIII-lea, Sibiu, 1920, vol. II, p. 27-28

'2 S. Stinghe, Istoria besearecei..., p. 160-162.

www.dacoromanica.ro

7 Portretul bunului creltin 379

vietii sociale a Scheiului figura negustorului Ilie Birt deSpre care existàsuficiente informatii pentru a contura un astfel de model comportamental,atat din actiunile sale cat qi din perspectiva interpretarilor sale subiectiveasupra acestei probleme.

Ilie Birt era un negustor cu o avere de valoare medie, inzestrat insä cuun deosebit spirit civic, fapt pentru care a detinut mult timp fuctia de gocimanal bisericii (episcop) si este qtiut faptul ci in contextul social-politic alScheiului biserica detinea suprema autoritate asupra oamenilor, nu numai cai credincio0 dar i ca cetateni. Pe langa aceasta, Ilie Birt servise multi ani in

armata imperiala, fapt care qi-a pus amprenta asupra modului sau de &dire.Astfel se explica initiativa sa, la moartea imparatesei Maria Tereza, de aorganiza slujbe de pomenire i praznice pentru salvarea sufletului sau,initiativa in care trasatura caracteriala de bun creqtin se imbina cu cea de supusimperial qi care comunica un alt cliru mental al epocii §i anume, increderea isupunerea fata de impArat in semn de respectare a vointei divine. Ca buncreOn ce era, Ilie Birt lasa la moartea sa o suma considerabila pentru ridicareaaltei biserici in chei, dupa ce in timpul vietii ridicase in semn de evlavie douàtroite, una in fata casei si alta in piata oraqului, aceasta din urma concentrandin jurul siu serviciul religios in ziva de Boboteaza.

Propriul sail comportament pune intr-o lumina specialä conceptia sadespre bunul creOn. Ne referim aici la un episod consemnat in croniciletimpului, legat de persoana preotului Teodor Baran care dorind si detinlfunctia de protopop in locul lui Radu Tempea s-a aliat cu saqii in aceastàincercare, actul sau fund perceput in comunitate ca o tradare. Ca urmare,familia sa a fost ostracizatkvenitul i s-a oprit pentru un timp indelungat, faptpentru care cere iertare preotilor. Pedepsele nu sunt insa considerate a fisuficiente de catre Ilie Birt care nici nu mai admite prezenta sa in biserica, ilimbrancqte §i il scoate afara in timpul slujbei in batai i injuraturi. Acest actnu are semnificatia unei lipse de pietate, ci a unui act de justitie pentrucomunitate, tocmai din ratiuni de respectare a normelor impuse de biserica,norme care pentru el aveau o semnificatie deosebita. Aceasta semnificatie esterevelata intr-o plangere adresati consistoriului in 1782. El surprinde aicidevotiunea ca forma' de comunicare dintre diferitele paliere sociale, mijloculprin care se realizeazi coeziunea comunitatii. Sunt observatiile unui laicasupra rolului credintei i practicii religioase in comunitate, care trebuie safurnizeze oamenilor un anumit model comportamental, a carui supraveghereera responsabilitatea bisericii. Conform ideilor sale, biserica ar trebui sa educeoamenii prin continutul slujbelor, dar sa constituie 0 un organism de ajutorsocial, ceea ce &idea o intelegere superioarI a ideii de interes public, in daunacelui personal. Plangerea sa, destul de scurta, surprinde aspecte ce ar fi trecutneobservate in actele oficiale ale comunitaIii." ...precum sarbatoarea i

www.dacoromanica.ro

380 Daniela Arge§anu 8

Duminica nicidecum sa. nu inceapa la liturghii prin palacrise, 'Dina n-o fi laEvanghelie in biserica mare, ca fug oamenii din biserica mare prin palacrisefamine biserica in paguba qi nici la Cazanie nu qed s asculte. SI faceti sfintiavoastra bine sa punet qi punctumul acesta cind moare vre un om sarac §i n-arecu ce plati preotilor, sa mearga un preot qi un dascal sa.-1 aduca la sfantabiserici sa-1 ingroape, fara nici un ban; iar mai mult, inaintea bisericii om mortsi nu sa pue pentru ca sa sä stranga bani, precum au pus altadatä.

dascalii sa randueascà copii le regula, precum iaste la sasi, qi fameilorsa dea certare si nu vorbeasca In biserica, c multe numai pentru vorba mergla biserica, iara nu pentru ruga lui Durnnezeu.

sa dati porunca protopopului §i celorlalti preoti ca sa sa strange inauzul tuturor cum iaste porunca inaltatei imparatii pe care 11 va auzi injurandde suflet, de leage, de sfanta cuminecatura, de botez, de pomana, ipoci, paunul ca acela sa nu-1 birquguiasca cu bani ci cu pedeapsa, sa-1 pue jos qi sa-1bata, ca sä vaza §i alii, ca sa invete a nu mai injura" ".

Problema bataii §i amenzii era considerata o exigenta necesarl nu numaide catre acest negustor, el qi de un episcop sarb care recomanda in primajumatate a secolului al XVIII-lea: credincioqii care beau rachiu duminica §inu cerceteaza biserica si fie pu§i in fiare i batuti" ". Abia dupà 1786, subinfluenta ideilor iluministe ce patrund lent i in mediile intelectualeromane§ti, §cheienii primesc o recomandare din partea episcopului, ce se varepeta j in 1792 §i 1797 §i care incerca sä inlocuiasca acest obicei cu cuvinteblande §i invatare, ca sa intelepteasca norodul iara care nu va fi ascultatoriu qinu va lua din invatatura, unul ca acela sa-1 dea inaintea cinstitului magistrat §icercetandu-se vina lui, se va lua pedeapsa dupa grerala lui" ".

Ilie Birt surprinde insa §i un alt aspect, §i anume semnificatia bisericii cacentru special, ca loc de intalnire pentru schimburi de idei §i informatii, nunumai ca lacq de intelegere §i rugaciune. Faptul ca femeile veneau la bisericapentru slujbe este inafara oricarei indoieli, iar discutiile lor in timpul slujbeitrebuie intelese in conditiile specifice ale sociabilitatii de atunci. cheiulBrapvului este in acest secol ca mai toate localitatile o comunitate debarbati. Ei sunt cei ce muncesc, cei ce se roaga i care condus comunitatea.Femeile sunt sustinatoarele familiilor, lor le revine munca in gospodarie,creqterea copiilor. Fete le, dar qi femeile maritate, nu se aratau cleat incompania unui membru al familiei sau a soplui. Contactul lor cu lumeaincojuratoare se facea doar privind ulita de dupa gard '6, sau dupa casatorie

" S. Stinghe, Documente privitoare la istoria rominilor din .cheii Brafovului, Bralov,1906, vol. I, p. 206.

" C. Muqlea, op.cit., vol. I, p. 213." S. Stinghe, Documente..., vol. II, p. 10.' Al. Surdu, cIeii Brafovului, Bucurqd, 1992, P. 82.

§i

www.dacoromanica.ro

9 Portretul bunului cre§tin 381

cand iesea cu sotul in vizità la vecini sau cunoscuti, la inmormantäri sau lanunti. Acest comportament social Insemna mai mult cleat hiperprotectie,insemna uneori izolare si avea semnificatia unei educaIii cuviincioase pentruo fata. Intre fete si restul comunitatii se instituia astfel o bariera cu valoareetica foarte stricta Mai si de popa se fereau fetele si numai and se intalneaucu el fata in fall, numai atunci mergeau de-i sarutau mina... nici la biserici nuse mai duc, decat de doultrei ori pe an: se duc la Craciun si la DuminicaFloriilor de cu noaptea de se miruiesc si se cumineci, iar ziva nu se duc cleatin vinerea Pastilor" ''. Date fiind aceste conditii, era firsc ca singurul kc deintalnire sa fie biserica si cu precadere in timpul slujbei, and stateau separatede barbati. Acest conservatorism nu era insa general, claustrarea femeilornefiind o realitate in familiile pastorilor, carausilor sau pescarilor, cepetreceau mult timp departe de cask' si in care toate responsabilitätile cadeauin sarcina femeii. De aceea, din necesitati practice sau din existenta unor ideice incepeau sa dea o libertate mai mare femeii, idei ce incep sa-si faca loctraptat in ansamblul de principii comportamentale uzat in epoca, femeiaincepe sa realizeze un contract mai profund cu comunitatea in care traia, prinmersul la targ cu produsele gospodariei proprii. Acum se va naste denumireakr de trocarite" de la troaca" (un fel de covata de lemn) pe care o purtau inspate spre targ, plina cu fructe si legume pentru vanzare...

Devotiunea femeilor din aceasta comunitate nu trebuie judecata numaidup5.' observatiile unui laic. Ea este profundà si reveleaza un aspect alsociabilitatii in comunitate, farà a nega insa rezervele de sensibilitate religioasaale femeilor, care aveau desigur o putere de reprezentare a naturalului mult maimare cleat a barbatilor, date fiind diferentierile educationale si de contact cumediul inconjurator. Observtiile oamenilor epocii pe care se bazeaza studiulde fata, apartin in totalitate barbacilor care nu luau in calcul femeile si copiii,categorii de populatie cu o sensibilitate aparte. Acesta este motivul pentru carenu se poate vorbi, pentru aceasta comunitate, de moduri diferite dereprezentare a divinitatii insotite de trairile afective corespunzatoare. Ilie Birtevidentiazi insa elementele pe care se centreaza devotiunea crestina: suflet,lege, cuminecare, botez, pomeni si care sunt comune tuturor credinciosilor,indiferent de virsta sau sex. Alaturi de acestea, umilinta si cumpatarea yin saintregeasca portretul bunului crestin si care atunci cand sunt inlocuite cuinavutirea si dorinta de lux, sunt aspru criticate chiar de laici, care isi duceauviata in respectul principiilor crestine. Luxul, indiferent daca insemna o casanoua pe ulita Furcoae, care se mai vad si astazi, sau haine scumpe si bijuteriisunt considerate mai mult cleat risipi si nesocotire a muncii parinlilor...cheltuind multi bani si scornind multe mandril. i acest lucrunecuvios s-au inceput la anul 1765 §i altii din negutatorii locului de aici s-au

' G. Pitiq, asi-torille la românii skeleni, in Convorbiri literare", nr. 25, 1891, p. 915.Pentru rânduiala" din biserici, unde bârba/ii stIteau in fail, iar femeile in spate (ordine careeste respectati §i astazi, in unele locuri), de vizut Paul Henri Stahl, L'installation des fidelesdans l'dglise, in Revue des etudes sud-est europeenes", 31, 1993, 1-2, P. 145-159.

.

www.dacoromanica.ro

382 Daniela Argefanu 10

indemnat la lucruri necuvioase: a zidi case, la care multi suma de bani aucheltuit si a face haine scumpe muerilor lor si lor si nu numai cei ce ar fi avutcu ce face ci si cei care n-au avut s-au indatorat de s-au fkut case si hainescumpe lor si muierilor si unii care au avut case bune, ramase de la parinlii lor,le-au stricat si le-au zidit cu multa cheltuialä. (...) Aceste multe mindrii la cecale vor sa" ramie; la flu iara nu la bine. Ca In vremurile parincilor nostri,aceste mindrii care acum sunt si multe reale nu era, si era bine si dragoste intreoameni, iar acuma fiind multe mindrii sunt si multe reale intre niamul nostru,zavistie, pizmä §i uriciune. Numai Dumnezeu cel mult milostiv sA nelumineze ca si punem pIrAsire la toate lucrurile cela nefolositoare si rele, si s51ne miluiasca cu darul i mila sfinvii sale!" ".

Iata cum, noile idei care apar la sfirsitul acestui secol si printrecresterea concurentei intre negustori, nasterea individualismului, ameninp cuo bresa serioasa in edificiul spiritual comunitar, bazat pe ideea ortodoxa aresponsabilitafi colective. Pietatea scheienilor este insi o componenta reala,naturala a existentei lor si care determina un intreg sistem de gandire care semanifesta mai ales in aceastà perioada de schimbari, in receptarea intr-un modspecific a noului. Intr-o societate conceputa ca avind o dinamica lenta, cu ofinalitate bine precizata, atitudinea fireasca fata de schimbare era rezistenp.Firescul ei decurgea dintr-o educacie minimala, centrala pe respectarea tradiieisi care nu permitea decit o incelegere unilaterala a faptelor, fara sesizareaalternativelor. Schimbarea implica asumarea unei responsabilitaci personale infap comunitàçii, insemna o rupere de trecut, care la timpul respectiv ar fi fostinleleasa ca o cedare si nicidecum ca un pas necesar, intrucat conceptul deprogres va patrunde in mediile ortodoxe mult mai tOrziu, sub influenpiluminismului. Datorita conservatorismului, Ineles ca adeziune la principiiverificate in timp, schimbarea nu s-a produs niciodata in mediile rominestiprin abandonarea unor principii si adoptarea altora, ci doar prin remodelareaacestora, prin adaptarea br la noile condipi pentru a le face accesibileoamenilor. De aceea, Unialia nu a aparut penn-u scheieni ca o alternativa lavechi, ca o modalitate de emancipare, si se pare cà ei nu au inieles necesitateaunor renunlari pentru oblinerea unor avantaje politice semnificative pe termenlung. Iata cum, studiul devoviunii ne permite conturarea unei alte laturi abunului crestin i anume adeziunea la traditie ca act cu semnificavieortodoxia constituind elementul central in jurul caruia a inceput apoi sa seprecizeze constientizarea unei identitaci politice, intr-un demers deinteriorizare a propriilor valori si de translare a semnificatiei acestora de lacultural la politic ". Portretul bunului crestin se prezintà astfel deosebitde complex, surprinzind imbinarea de elemente aparent incompatibile, dar

" Constantin Lacca, Contributii la cunoafterea trecutului educariei vechilor meseriafinegustori bra§oveni, In Observatorul social economic", nr. 5, 1943, p. 90.

1" E. Turczynski, Konfession und nation. Zur Friihgeschichte der serbischen undrunanischen Nationsbildung, Düsseldorf, 1976, p. 188. Pentru aspectele generale, de vizut qiAlexandru Dulu, Pour une historic de la devotion sud-est europeenne, in Revue des etudessud-est européennes", 29, 1991, 3-4, p. 241-245.

romini,

pipi

www.dacoromanica.ro

11 Portretul bunului cre§tin 383

care este expresia unei viziuni integratoare despre lume in care i§i au locul lor §ibinele i raul si vechiul §i noul. De aceea, el este important pentru studiile istorice,intrucit poate sa justifice Intr-o maniera interpretativ-comprehensivimodul de incelegere al ideilor politice pe care s-a fundamentat evoluciageneral-istorica a comunitacii.

Conturarea acestui portret a permis evidencierea devociunii ca trasaturaculturala definitorie a acestei comunitaci. Ea este procesul prin care orice actsocial capata valoare culturala intrucat devociunea, ca proces afectiv coNtient,este un proces de comunicare. Prin el se stabilesc relacii intre indivizi, aleindividului cu lumea reala care este codificata intr-un sistem de simboluri.tntr-o lume in care sacrul este cel ce ordoneaza lucrurile, aceste simboluri ausarcina de a asigura convertibilitatea mentala a diverselor niveluri ale realitaciisociale. A§a cum se prezinta in cazurile sale particulare, prin credinca sau prinpractick mai aproape de emocii sau de convenience, devociunea era in aceastacomunitate un act sociocultural necesar, pentru ca ea ofera oamenilor cadrul

mijloacele comunica'rii, indiferent de mesajul acesteia, fall de care n-ar mai fiexistat spirit comunitar.

Chiar daca' erau persoane care nu participau la liturghie duminick chiardaca femeile cleveteau In timpul slujbei, chiar daca copiii injurau 0 nu prea§tiau faca cruce, devociunea este pentru aceasta comunitate un nivel alrealitacii cu valoare strategick ce corespunde manifestarii unei religiozitipopulare, lipsita de incelegerea profundi a sensurilor dogmatice fi care iiconferea calitatea de pattern" de civilizacie prin care cheii Brapvului adobindit o identitate culturala aparte in sud-estul Transilvaniei.

THE PORTRAIT OF A *GOOD CHRISTIAN OR THE IDEAOF CULTURAL IDENTITY IN SCHEII BRMOVULUI

IN THE 18th CENTURY

Abstract

Piousness as a definitory trait of the community in Scheii Bra§ovului isbeing highlighted. An analysis of devotion is made within the fundamentalco-ordinates of community life: the capacity of the Church to concentratesocial life, the interpersonal relations, communication among various socialstrata, the cohesion exhibited by family and various professional groups, theperception of the environment, the reaction to change in institutions. In thelate 17th century, the growing competition among merchants, the emergenceof new ideas and especially of individualism would drive a wedge into thespiritual structure of the community based on the Orthodox concept ofcollective responsibility. Nevertheless, the slow dynamics of a society inwhich conservatism was percieved as an adherence to principles long-verifiedin time would not allow for their brutal abandoning and would call insteadfor a reshaping by adjustment to new realities.

§i

si

st.-gi

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CONDICA SFINTEI MANASTIRI CALUIUL.UN MANUSCRIS NECUNOSCUT DIN 1803

AL LUI DIONISIE ECLESIARHUL (I)

LIGIA LIVADA-CADESCHI, LAURENTIU VLAD

In perioada noiembrie 1993ianuarie 1994 am beneficiat de un stagiu decercetare in Grecia in cadrul proiectului european Copernicus-1992. Gazdanoastra a fost Centrul de Studii Neoelenice din Atena. Cu aceasta ocazie amavut qansa sä gasim la Societatea greaca a arhivei folclorice §i istorice(ETAIPIA EAAHNIKOY AOFOTEXNIKO KAI IITOPIKOY APXEIOYE.A.I.A.) aflata sub preqedintia d-lui Manos Haritatos, un manuscris al luiDionisie Eclisiarhul. Manuscrisul ne-a fost semnalat de dl. Florin Marinescu,cercetator la Centrul de Studii Neoelenice, caruia ii mulpmim §i pe aceastacale. Consultând listele lucrarilor lui Dionisie Eclisiarhul, intocmite pe rand,cu adaugirile cerute de moinent, de parintele Dumitru Balap ', de dl. RaduConstantinescu 2 §i, in fine, de dl. Nicolae Stoicescu, in ultima edicie aHronografuluP, am constatat ci manuscrisul de la Atena nu figura in nici unadintre acestea. Am aflat totufi, dintr-un document din 1820 publicat de IonVirtosu ca Dionisie a stat o vreme la Ciluiul i a talmacit hrisoavele manastirii:Am dat rugaciune mariii sale, ca sa sa milostiveasca manila sa, spre a fi i euimpart4it din cutia milostivirii cu oare§care ajutori batrinecelor mele...orânduindu-mi-se tain de la vreo manastire, ca unii calugar batrin ce sa cuvinea ma cauta... ca am slujit i manastirilor, nu numai Sadovii, ci i Jitianului, iCIluiului (s.n.) i Bucovalului §i celorlalte de dincoace de Olt, talmacindu-lehrisoavele §i scrisorile, condicile qi cu cale este a fi ajutorat la vremea slabiciunii0 a batrânetelor mele, pentru ca din multa osteneala a scrisului am ajuns laslabiciune; dar zice cinevasi ca mi-am luat plata scrisului, dar acea plata, pinaa savir§i lucru, s-au qi cheltuit, iar manastirile au ramas cu odoara"4.

' Dumitru Map, Cronicarul Dicasie Eclesiarhul, in Mitropolia Olteniei", 1982, nr.1-3, p. 89-112 i nr. 7-9, p. 559-583.

2 Radu Constantinescu, Dionisie din Pietrari. Miniaturist fi Caligraf, Bucureqti, Edit.Meridiane, 1982.

' Dionisie Eclesiarhul, Hronograf. 1764-1815, ed. Durnitru Map §i Nicolae Stoicescu,Bucure§ti, Edit. Academiei, 1987.

' Ion Virtosu, Date noi despre Dionisie Eclesiarhul, Bucure§ti, Tipografia arcilorBisericqti, 1937, p. 21.

Revista istorici", torn VII, nr. 5-6, p.385-389,1996

www.dacoromanica.ro

386 Ligia Livadi-Cadeschi, Laurentiu Vlad 2

Dionisie Eclisiarhul a scris toata viava se pare, fie condici de manastiri,fie pomelnice, sau cunoscutul Hronograf, etc. A ostenit de atita scris; inaproape fiecare text aminte§te de slabiciunile sale, rugind pe cei ce vor venidupa dânsui §i vor citi, sa-i ierte grerlile 5. Este slabit, dar niciodata nu uitazisa prorocului David... carele cu dogma scrie si porunce§te ca cel ce lucreazasà manincce, iar cel ce nu lucreaza sa nu manance" 6. In mod curent inveacurile 18 §i 19 calugarii spre a nu se indeparta de rugaciune, urrnau pildaavvei Antonie din Pateric zabovind ceasuri intregi asupra unui lucru ritmic,facut cu miinile (rucodelie"). Sfintul avva Antonie, ezind odata in pustie,a venit in lenevie qi in multa intunecare de ganduri §i zicea catre Dumnezeu:Doamne, voi sa ma mintuiesc §i nu ma lag gindurile. Ce voi face in scirbamea? Cum ma voi mantui? i, sculindu-se pulin, a iesit afara §i a vazut odatape cineva ca pe sine §ezind §i impletind o funie, apoi sculindu-se de la lucru§i rugandu-se §i iara§i ezind qi impletind funia; apoi iara§i sculindu-se larugaciune. Acesta era ingerul Domnului, trimis spre indreptarea §i intarirealui Antonie. i a auzit pe Inger zicand: a§a. f i te mantuie§te. Iar el facind aqase mântuia" 7. Scrisul bunaoara, copierea unor zapise §i carp vechi putea firucodelie". Monahul Rafail de la manastirea Secu marturisea in 1761: Decicu aciasta carte rn-am zabovit in anul dinti, adica räcodelie (s.n.), dupa ce rn-amprostit la aciasta manastire Sàcul, unde i metaniia mi-am pus" Numai caDionisie nu se mu4umelte sa copieze ritmic vreun zapis; el scrie texteoriginale. Sigur, nu poate fi un scriitor in intelesul modern al termenului, darcazul sau ne poate ajuta sa irqelegem trecerea de la scriitorul care facerucodelie" la identitatea moderna a autorului. Nu pulini sunt aceia care segindeau in veacurile trecute la pomenirea lor peste timp'§i erau con§tienvi, ca§i Dionisie de altfel, ca va veni cineva §i le va ierta (sau nu) grerlile ce le-aufacut scriind

Nu vom intirzia prea mult asupra acestor consideralii care vor faceobiectul unui studiu special, dupa curn nu vom insista nici asupra biografieilui Dionisie Eclisiarhul. Ne vom apropia mai mult de rolul qederii sale lamanastirea Caluiul.

Condica sfintei manastiri Caluiul scrisa dupa cum precizeaza Dionisiein 1803 in zilele lui Constantin Ipsilanti voievod este un manuscris (24/32 cm)begat in piele maro cu ornamente. Se gase§te, a§a cum am mai spus la E.A.I.A.

Ibidem, p. 7-8.Apud Radu Constantinescu, op. cit., p. 28.

' Vezi Patericul, Alba Iulia, 1990, pentru avva Antonie, p. 7.' De exemplu Gabriel Strempel, Caralogul manuscriselor rominefri, vol. I, Bucurgti,

1978, nr. 107/p. 36.9 De exemplu ibidem, nr. 295/pp. 82-3.1° De exemplu, ibidem, nr. 174/p. 53 sau nr. 270/p. 76-7.

°.

'

www.dacoromanica.ro

3 Condica sfintei minIstiri Ciluiu 387

din Arena. A fost achizicionat in anul 1989 la o licitaVe. Nu cunoa§temultimul proprietar. Are 374 de file numerotate din care lipsesc 121 (Inmajoritate rupte, dar sunt qi grerli de numerotare). Acestora li se adauga 4file nenumerotate la inceputul manuscrisului (foaia de titlu, tabla de materii,un desen Ida li§ind sfinta manastire Caluiul §i pe patronul sau: Sf. Nicolae alMiralichiei precum §i un proimion") §i alte 4 la sfir§it, avind altecaracteristici grafice qi datind din 1823.

Daca litera normala este de regula in tu§ negru, Dionisie obi§nuie§te,dupa cum se §tie §i din celelalte manuscrise care au limas de la el ", saimpodobeasca inipalele cu diverse ornamente florale In care apar nuanr dero§u, verde §i uneori galben. Regasim in aceasta condica frontispiciileanimaliere din condica manastirii Cotroceni de exemplu: ca suport apareacvila cu o cruce l'n cioc, avind ca tenanti doi lei heraldici, in cazul cândemitentul actului avea asemenea Insemne (erban Cantacuzino, GrigoreGhica voievod, etc.). Nu trebuie uitate frontispiciile care inaugureazi Diefilectitorilor (doi ingeri care On un cartu§ cu titlul capitolului) sau cartea deblestem a patriarhului Ierusalimului, Avramie (doi Ingeri ingenunchiaci caresustin un medalion ce infaVraza invierea Domnului Iisus Hristos). Nu suntlipsite de interes, de§i apar ca un kc comun printre temele ce ilustreazacondicile lui Dionisie, ingerul heraldic care suscine un cartu§ cu titlul condicii§i reprezentarea sfintei manastiri Caluiul avind in planul central pe patronulacesteia, Sfantul Nicolae, strajuit de Domnul Iisus Hristos §i de FecioaraMaria.

Condica are peste 300 de documente (trebuie precizat ca nu s-a facut oinventariere sistematica Ora in acest moment). Acestea sunt grupatecronologic funclie de privilegii (mila de sare, de vinerici, de vama peaitelui iscutelnicii"), de mo§ii (29 de mo§ii)" de vii (4 vii)" qi de actele de schimb saucumparaturi. tnainte de a ajunge la inserierea documentelor ce Intarrescfiecare stapinire in parte, Dionisie Eclisiarhul alcatuie§te citeva pagini carelegitimeaza Intregul. fncepe cu ctitorii (testamentul lui Radu Buzescuclucerul, 10 ian. 7118/1610), continua cu demnitarii care intaresc voiryctitorilor (Grigore Ghica, 19 iunie 7181/1673 §i Serban Cantacuzino, 15 ian.1787/1679) pentru ca apoi sa. insereze cartea de blestem a patriarhuluiIerusalimului. Blestemul scris este o forma ritualizata, un mijloc de presiune

" Radu Constantinescu, op. cit., p. 29." Mgzganii, Lipovul, Viianul, Cioroiul, Crucea, Piscul Cilinii, Puranii, Popeqtii,

Ghidiciul, Ciupercenii, Fundul Diiolui, Pleni/a, Pistaia, Risipitii, Rebeiii, PIr§anii, Bal§ul,Bratinul, Corbenii, Chinievii, Puleanii, Bärluiol, Cornequl, Tom§anii, CiocAltenii, Ulicioiol,Spinisorul, Semnicul de Jos §i Ftigtii.

" Viia Draga§ani, viia Nemoi, viia ot Slatina, viia ot Co§ari.

www.dacoromanica.ro

388 Ligia Livadi-Cadeschi, Laurentiu Vlad 4

prin care Statul rezolva conflictele cu care se confrunta ". Atemporal,blestemul ordoneaza timpul terestru precizind ca acela ce va incerca saschimbe ceva vepic (vepicit prin blestem) risca pedeapsa divina.".

PROOIMION

SfinVte Fericite i Prea incuvin;ate de Dumnezeu Alesule, mai marelepastorio turmei lui Hrstos cea cuvintatoare, noao tuturor sufletesc parinte i

Stapin al Sfintei cetavi Ierusalimului 0 a toata Palastina Patriarh, chiru chirAntime, cu toata smerita plecaciune ma inchin Fericirii tale.

Dumnezaiasca qi sfnta mnstire ce sa numeqte Caluiol, de aici dinPrinlipatul Valahiei, unde sa cinstqte qi sa slave§te hramul sfinului IerarhNicolae al Miralichiei facatorio de minuni, carea iaste inchinata (dupa.Dumnezaiasca voinfa) Sfntei i de Dumnezeu pazite Patriaqii unde iasteSfntul i de viala primitoriol Mormint al Domnului Dmnezeu f iMintuitoriolui nostru Iis Hs. i pana astazi sa pazeaqte §i sa ocroteate decatre aceasta Sfnta stapanire Macar ca s-au fost pururea §i nelipsit oranduividupa vremi parinvi igumeni, de catre cei mai denainte fericivi patriar§i sprepurtarea de grije acestui Sfnt lacaq. Dar acei fravi igum ce dupa vremi au fostinsarcinaci cu aceasta slujba, in diiastina vremii, aproape de 300 de ani de cindiaste aceasta mnstire ziditi, de va fi i simlit vreo osteneala grea pentrumnistire. Dar nu s-au domirit a pune la lucrare cel mai de trebuin0 lucru, cahrisoavele i carlile zestrelor sfntei mnstiri sa le adune §i sa. le scrie in condicaspre veacinica paza §i pastrare. Sau Ca vremurile le-au seitut impotriva, sau dinpregetare nu s-au indemnat. Acum dar, in zilele Prea Fericirii Tale, Cinstitulqi Cuviosul protosingel chir /il / *, cel ce iaste ales din sfnta obqte a sfnteiStapanirii Tale i Prea Sfnta Blgoslovenia Ta oranduit igum la aceasta sfntamnstire. Acesta vazand prin cercetare cum ca multe din ceale mai de trebuinva.§i de folos carii §i hrisoave s-au rapus, qi nu cu pulina paguba sa pricinuiaqteSfntei case (mai vartos ca s-au lipsit qi de mila domneasca a vinericiului)cugetat-au dar cu durere din inima pentru folosul §i binele s. case, §i macarfiind inbulzit §i stramtorat de alte trebi ale mnstirii a savar§i, §i Inca de maregroaznica i cumplita cazna a vrojmaOlor carjalii gonit §i stramutat din loc inloc fiind. Insä preste toate aceastea n-au dat pregetare, nici prelungire de

' Cristina Codarcea, La malediction dans les anciens documents de la Valachie,XIVeXVIe siecles, in Revue des etudes sud est europeennes", 1994, nes 1-2, pp. 53-61, p. 53.

" Ibidem, p. 59.* Cuvint neclar In text.

www.dacoromanica.ro

5 Condica sfintei mànästiri C1uiu 389

vreame, ci cu mare pofta. §i osardioasa voinia, adunind toate ceale risipite §ivarsate càri, hrisoave qi zapise, cite au gasit la mnstire i pohtindu-ma le-auincredintat mie a le scrie §i a face condica. Deci eu macar .ca suplrat fiind deprea multa scriere a condicilor altor sfnte mnstiri, ni-am induplecat fi ampriimit bucurindu-ma mai mult a fi inpartaqit de sfnta i prea doritaBlgoslovenia Fericirii Tale i sfntei pomeniri la Dmnezaescul Mormint.apucandu-ma §i puind silinti mai intai am talmacit hrisoavele ceale sloveneqticura (care sant temeiurile celorlalte carci) in limba rumaneasca, i puiindu-letoate la oranduiala le-am scris dupa valeaturile kr, cu luare arnint curatdupa sä veade nirnic mai mult adaugind sau scazind. Ca sa aiba sfnta mnstireodor scumpu §i in toata vremea trebuincios, ca i alte sfnte mnstiri. Carea cugenunche plecate sa harizea§te §i s Inchina Fericirii Tale, a o da spre a siintari cu samnul domnesc al ace§tii Orli dupa obiceaiu intru intemeiarea ceade savar§it. Scriindu-se in zilele Luminatului §i Prea tnvalatului Marii SaleDornnului nostru, Jo Constantin Ipsilant Voevod.

la leatul, 1803Al Fericirii Tale

Prea plecata slugaDionisie Eclisiarh.

THE LEDGER OF THE HOLY MONASTERY OF CALUIUL.AN UNKNOWN MANUSCRIPT BY DIONISIE ECLISIARHUL

DATING BACK TO 1803

Abstract

An analysis is given of an unknown manuscript by Dionisie Eclesiarhul,dating back to the 19th century and preserved at the Greek Society of theFolklore and Historical Archives in Athens. The ledger has 374 numberedpages out of which 121 are missing. Small characters are in black China ink,while initials are decorated with floral patterns. The ledger comprises 300documents arranged in chronological order according to privileges.

i ala

qi

8

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ORTODOXIE §I CATOLICISM IN TARILEROMANE

ORDINUL FRANCISCAN IN TARILE ROMANEIN SECOLELE XIVXV.

ASPECTELE TERITORIALE

VIOREL ACHIM

Problema catolicismului la romani in evul mediu nu a beneficiat demulte abordari. Ce e drept, mai ales and este vorba de' secolele XIVXV,acesta este un domeniu dificil, in condiviile volumului redus de izvoare cu unastfel de convinut §i ale lacunelor Inca mari in cunoalterea raporturilorpolitice in aceasta parte a Europei §i a rasfrangerii lor asupra statelorromanqti; in concepvia epocii problemele confesionale nefiind separabile decele politice. Dificultatea majora, insa, consideram ca vine de prelungirea,intr-o forma sau alta, pana in zilele noastre, a unei anumite viziuni asupraraportului etnieconfesiune in evul mediu, cu dire create in epocaistoriografiei militante din secolul trecut clipe de tipul identitatearomanortodox" sau catolicismul primejdie la adresa navionalitavii".Aceasta a facut ca problema catolicismului la romani in evul mediu si fietratata, desigur cu excepvii notabile, in mod superficial sau partizan.

Un capitol deloc lipsit de importanva ca activitatea misionarilor minorivisau franciscani nu a beneficiat in istoriografia romana de o lucrare speciala desinteza '. A existat interes ceva mai mare pentru propaganda catolica dusk' inprincipal de franciscani in Moldova secolelor XVII qi XVIII 2. Pentruperioada anterioara au fost abordate unele momente ale prezenvei franciscanepe teritoriul Romaniei, mai mult insä prin prisma semnificaviei sale politice §ia raporturilor varilor romane cu statele catolice vecine.

Franciscanii sunt prezenvi pe teritoriul Romaniei Inca din secolul XIII,cand ordinul s-a implantat in varile catolice din Europa centro-orientalà, unde

' Existl o sintezá a literaturii istorice romineqti privitoare la franciscani: Constantin§erban, Francois d'Assise et les franciscains dans Phistoriographie roumaine, in Atti del IXConvegno storico internazionale dell'Accademia Tudertina sul rerna San Francesco nellaricerca storica degli ultimi ottanta ani", Todi, 13-16 otrobre 1968, Todi, 1971, p. 223-229.

2 Vezi ibidem, p. 228-230, cu notele.' in notele acestui studio vom face trimiteri la cele mai importante din aceste lucriri.

Revista istoricr, torn VII, nr. 5-6, p. 391-410,1996

--

www.dacoromanica.ro

392 Viorel Achim 2

qi-a organizat unitài teritoriale proprii'. in regatul ungar primii franciscaniau sosit Intre 1228-1232, fondind aid mai multe convente. Catre 1233 inUngaria a fost creata o provincie autonoma a ordinului, care ajunge sa aiba,catre 1300, 8 custodii cu 40 convente; una dintre custodii era cea aTransilvaniei, care acoperea spaviul voievodatului 5. Dupa 1241-1242franciscanii acVioneazI printre popoarele ortodoxe aflate in sfera de dominaviea Hoardei de Aur §i printre mongoli. In 1245 papa Inocenviu IV ii indrumaspre ri1e grecilor, bulgarilor, cumanilor... rutenilor etc., si ceari ierarhieibiserice§ti locale sa adere la Unirea cu Roma'. In 1278' Ii gasim preocupavi dereinfiinvarea episcopiei cumanilor, creata In urma cu dnci decenii in teritoriulsituat in sud-vestul viitoarei Moldove, la granilele regatului ungar, de catredominicanii din Ungaria qi sub auspiciile papei. Rapoartele i celelalte sursede epoca ce privesc acest teritoriu, extrem de important pentru succesul viitoral proiectelor papalitaçii fall de cumani i tatari, au ocazionat i unele dinprimele atesari in izvoare ale rominilor din afara arcului carpatic'. Misionariifranciscani yin In spaviul rominesc dupa' dominicani i, In parte, substituindu-seacestora.

' Din literatura privitoare la franciscanii in Europei Centrale i de Sud-Est in evulmediu: János Karicsonyi, Szt. Ferencz rendjenek törtenete MagyarorszIgon 1711-ig, I,Budapest, 1922; Kamil Kantak, Franciszkanie Polscy, I, Krakow, 1937; Ivan Dugev, Iifrancescanesimo in Bulgaria nei secoli XIII e XIV, in idem, Medioevo bizantini-slavo, I, Saggidi scoria politica e culturale, Roma, 1965, p. 395-424; Basilius Pandiie, Historia missionurnOrdinis Fratrum Minorum, IV, Regiones Proximi Orientis et Paeninsulae Balcanicae, Romae,1974; Jerzy Kloczowski, Europa Cenrro-Orientale. Panorama geografico, cronologico estaristico sulla distribuzione degli Ordini Mendicanti, In Atti del XVII Convegno di studi: Lescuole degli Ordini Mendicanti (secoli XIIIXIV), Todi, 11-14 ottobre 1976, Todi, 1978, p.127-149; idem, The Mendicant Orders between the Baltic and Adriatic Seas in the MiddleAges, in La Pologne au XV ' Congres International des Sciences Historiques a Bucaresr,Wroclaw, Warszawa, KrakOw, Gdarisk, 1980, p. 95-110; idem, Les ordres mendiants enEurope du Centre-Est et du Nord, In L'Eglise et le peuple chretien dans les pays de l'Europedu Centre-Est et du Nord (XIV '-XV` siècles), Rome, 1990, p. 187-200; Ferenc Hervay,Geschichte der Franziskaner in Ungarn bis zum Beginn der Reformation, in 800 Jahre Franzvon Assisi (Franziskanische Kunst und Kulthr des Mittelalters), Wien, 1982, p. 312-317;Franciszkanie w Polsce Iredniowiecznej, I, Franciszkanie na ziemiach polskich, ed. J.Kloczowski, KrakOw, 1983 (culegere de studii; se refers 0 la Ungaria §i Cehia); Jozo Mambo,Die Franziskaner im mittelalterlichen Bosnien, Werl/Westfalen, 1991.

Pentru provincia Ungariei vezi in principal: J. Karacsonyi, op. cit.; F. Hervay, op. cit.Acta Innocentii PP. IV (1243-1254), ed. Th. Haluscynskyi et M. Wojnar, Roma, 1962,

p. 48-49; E. Hurmuzaki, Documente priviroare la ;scoria romänilor, I/1, Bucuteqti, 1887, p.220-222.

' Documenta Romaniae Historica, D, I, Bucurqti, 1977, p. 29-30 (raportulprovincialului franciscan al Ungatiei despre stirile de lucruri din vechea episcopie a cumanilor,in scrisoarea papei Nicolae III acre legatul apostolic din Ungaria).

Vezi notele 62 §i 63.

i5rile

'

1

'"

www.dacoromanica.ro

3 Ordinul franciscan 393

In secolul XIV franciscanii devin cel mai mare ordin misionar. Esteepoca lor de expansiune in /arile din Europa centro-orientala. Aceasta intr-ovreme in care aici au loc mutacii politice profunde. Este si secolul in care, odatacu sporirea volumului de informacii scrise, cu interesul marilor puteri aleregiunii (regatul Ungariei si regatul Poloniei) pentru teritoriile extracarpatice,cu aparicia aici a statelor Tara Romaneasca si Moldova, cu interesul papalitapipentru crestinii de nit bizantin, schismaticii", si pentru realitalile etnice aleacestei zone, renuncandu-se la terminologia politizanta si arhaizantä dedinainte, romanii ies complet din conul de umbra in care s-au aflat anterior. Eisunt, pentru factorii politici si ecleziastici ai lumii catolice, realitatea etnica debaza a teritoriului carpato-dunarean, de confesiune ortodoxa si cu un statutpolitic diferit de la regiune la regiune. Efortul franciscan de propagare acatolicismului in acest spaiiu s-a adresat in primul rand lor.

Pe calugarii franciscani ii gasim in postura de misionari, cu cuvantul sicu fapta (verbo et exemplo), in diferite zone romanesti si in medii socialediferite, aclionand pe langa principii din Tara Romaneasca si Moldova sifruntasii romanilor din unele zone ale Transilvaniei pentru convertireaacestora si fondand asezaminte proprii, de regula in orase si in centrelepolitice; dar si in serviciul regelui sau al unor inalIi demnitari ai Ungariei sauPoloniei, cu misiuni diplomatice pe langa domnii romani, ori cu misiuni dinpartea papalitalii. Franciscanii au stat in multe randuri in fruntea episcopiilorcatolice din teritoriile romanesti ale regatului ungar sau din Moldova si TaraRomaneasca, care si ele au avut, intr-o oarecare masur51, scopuri deprozelitism.

.

La fel ca in intreaga arie a Europei centro-orientale, si in teritoriileromanesti manastirile sunt cele mai revelatoare pentru activitatea ordinului.Ele constituie repere ale progresului sau teritorial in regiunile locuite deschismatici" si de pagani din rasaritul continentului in secolele XIIIXV.

Asezamintele franciscane pe teritoriul Romaniei au fost create treptat, incursul secolului XIII si, cele mai multe, in secolul XIV. Procesul este inlegatura cu un complex de factori, in care un rol important 1-au avut dinamicainterioarI a ordinului in ansamblu si mai ales a diviziunilor sale administrativedin spapul central si est-european, unde in secolul XIV s-a produs o adevarataexplozie" de asezari franciscane9, atitudinea papalitatii fava de schismr, darsi expansiunea politica a celor doua regate, ungar si polon, care, in modinteresat, au promovat catolicismul 0 au sprijinit ordinele misionare,indeosebi pe franciscani.

Pe teritoriul de azi al Romaniei au funclionat in secolele XIVXV circa40 de asezaminte franciscane. Evident, ele nu au avut toate o existenlasimultana; au aparut mai devreme sau mai tarziu, iar unele au fiinlat o

' J. Kloczowski, The Mendicant Orders, p. 100 li urm.

www.dacoromanica.ro

LuIP

V P

MA

Frontiere politice (cca1400Convente franciscane

Szeged

Bitor

Debrecen

SSIard

,gyszöllös

1,DEGAKolo meea

Medierl Aurit.13aia. Mare........

CaseiuBislria ).

Bac3u

adea Tileagd...*

Murat

Cenad Llpova

Cheri

Meta

Ivn

CaransebesCuiest

.Harnraieressova

Serbia

V

KarmeneC

Hotin

Siret

Baia

ClujSuseni

argu Mures§umuleu

Albeit iTeius MediaTr nsilvaniaOr3stie sigtu

HunedoaraHateg

Severin

TARAVidin DUN'xta

Bralove."-"5--.1. "sr

%.1

7CimpulungTirgmiVe

R M

R I U L Bulgaria G T 0

POL0N/E

1.

is

A

bLI

ina

Cetatea Alb.%

LLI

=

7S km1=1=1Harta: Conventele franciscane din ladle romine (secolele XIVXV)

1)

.':... el

-t%

.1/41

.....\*.`..1

e... to..' ....4 \...e.'-...e4

0

\ ./ 1,4

www.dacoromanica.ro


perioada de timp foarte scurta. Cunoastem numele acestor asezaminte dinlistele cu un astfel de concinut ale ordinului, din analele franciscane, din bulelepapale, din actele cancelariilor statale sau din documente de aka natura dinaceasta epoca.

Manastirile franciscane erau organizate teritorial in unitaciadministrative ale ordinului. Nu a existat o unitate teritoriala speciala aordinului pentru romani. Aici au existat asezari franciscane cinand de si si-audesfasurat activitatea franciscani provenici din mai multe unitaciadministrative ale ordinului. Din provincia Ungariei faceau parte asezarilefranciscane din Transilvania (in accepciunea larga a termenului), dar siminastirile de la Bacau (in Moldova) si Targoviste (in Tara Romaneasca). InBanat si la Haceg (in sud-vestul Transilvaniei) au fondat manastiri franciscaniidin vicariatul Bosniei. Franciscanii bosnieci (observancii) au obcinut in secolulXV manastiri situate in Ungaria si Transilvania care anterior facusera partedin provincia Ungariei. Asezamintele catolice din orasele de la Gurile Dunariisi Marea Neagra cineau la sfarsitul secolului XIII si pana dupa mijloculsecolului XIV de vicariatul Tartariei Aquilonare. In ultimele patru decenii alesecolului XIV si prima parte a secolului urmator manastirile franciscane dinMoldova au cinut, cele mai multe, de vicariatul Rusiei (Halici, Galicia). Peteritoriul Moldovei au accionat ins5 si franciscani provenici din Ungaria. In cepriveste Tara Rom5neasca, aici gAsim in egalA masurl misionari unguri §ibosnieci

De ce existà aceastI imparcire"? Care este explicacia acestei situacii carela prima vedere poate parea curioasa? De regula, in momentul cuprinderiiunei zone in aria sa de interes, ordinul minorit si-a mulat structurile teritorialepe organizarea politico-statala existenta atunci. Situacia este valabila, desigur,si pentru teritoriul romanesc. Dar aici au intervenit in organizarea activitaciiordinului factori mult mai diversi. Si organizarea pe care am schicat-o esterezultatul unor acumulari petrecute intr-un timp mai indelungat. Cu timpuls-a creat, datorita evoluciilor politico-teritoriale din spaciul rominesc, oanumita inadecvare intre jurisdiccia asupra manastirilor si realitatea politica.Organizarea ordinului franciscan in teritoriile locuite de romani secaracterizeaza, astfel, printr-un anumit conservatorism, valabil, de altfel, sipentru organizaciile teritoriale ale bisericii in ansamblu, conservatorism careface ca, pentru Virile si regiunile unde informacia de istorie medievala estesaraca, studierea granicelor organizaciilor bisericesti sa fie extrem de utilapentru reconstruirea realitatilor politico-teritoriale.

I° Prezenia franciscanI in Virile qi provinciile romineqd In secolele XIVXV va fianalizati, pe rand, mai jos.

www.dacoromanica.ro

396 Viorel Achim 6

Vom incerca sä aratam pentru fiecare din unit4ile teritoriale aleordinului menponate mai sus istoria prezenlei franciscane in vara sau regiunearomineasca respectiva.

Trebuie, insa, sa facem precizarea ca prezenla ordinului franciscan peteritoriul Rominiei de azi nu a fost legata numai de acliunea de atragere aromânilor la catolicism. Ea a privit qi comunitatile catolice alogene de aici.Situavia a fost valabila nu numai pentru manastirile franciscane dinTransilvania, ci qi pentru unele din arzamintele franciscane de pe teritoriulMoldovei i Tarii Romine§ti, unde, indeosebi in orar, existau colon4tistraini, germani i unguri, dar la Marea Neagra i italieni. Manastireafranciscana de la Bacau (din Moldova) linea la 1475 " i la 150612 de provinciaSf. Salvator a Ungariei, custodia Transilvaniei. Ea este, insa, mai vecheprobabil ca a avut aceastä dependen i atunci cand Moldova se afla, inprincipiu, in sfera de actiune a franciscanilor provenivi din Po Ionia i eraarondata vicariatului Rusiei. Manastirea de la Bacau era in legatura cupopulacia catolica de limba maghiara din aceasta zona din vestul Moldovei,pastorita in tot evul mediu, cum arata sursele, de preoci qi calugari venili dinUngaria i Transilvania, i unde un document din 1439 atesta existenta uneiepiscopii catolice, de Bath]. ". Franciscanii trebuie sa fi deservit acestecomunitati catolice. Mai ales cind este vorba de comunit4i mici, situate inmediul rominesc ortodox, pastorirea lor de catre franciscani pare fireasca, inacord, de altfel, cu ceea ce tim el se petrece in intreaga lume catolica.Franciscanii erau o parte componenta a lumii catolice, cu o funcçie spiritualaqi sociala insemnata.

Arzamintele din Transilvania (in accemiunea larga a termenului) faceauparte din provincia franciscana a Ungariei (provincia Sfintei Maria). CustodiaTransilvaniei, diviziune a provinciei Ungariei, se suprapunea cu aproximaVavoievodatului intracarpatic. in secolul XIV ea cuprindea patru convente:

Ora§tie, Sibiu qi Tirgu Mure§. Oradea i Satu Mare vineau iniçial decustodia de Eger/Agria, pentru ca mai apoi sa formeze, impreuna cu alteconvente, intre care pe teritoriul de azi al Rominiei se afla Tileagd, o custodie

" J. Karácsonyi, op. cit., p. 347." L. Wadding, Annales Minor= seu Triurn Ordinum a s. Francisco institutorum, Ad

Claras Aquas (Quaracchi), XV, 1933, P. 402.Hurmuzaki, 1/2, p. 660-661. Vezi Joseph Kemény, Ueber das Bisthum und das

Franziskanerkloster zu Bakow in der Moldau, in Magazin fiir Geschichte, Literatur und alleDenk- und Markwiirdigkeiten Siebenburgens", II, 1846, P. 3 fi urm.; Radu Rosetti, Despreunguri episcopiile catolice din Moldova, in Analele Academiei Romine", MemoriileSeciiunii Istorice, s. II, t. XXVII (1904-1905), p. 297-301. C. Auner afirma ca episcopia deBaal' a fost infiiniati abia la inceputul secolului XVII (Inceputul episcopatului de Bacgu, inRevista catolicr, 1,1912, P. 383-408). Reiland discucia, Stefan S. Gorovei propune Infiin/areaepiscopiei catolice la Bacau la 1391/1392, prin transferarea scaunului episcopal de la Siret laBacau (La Inceputurile orafului Bath), in Carpica", XVIIIXIX, 1986-1987, p. 270-280).

qi

ci

Bistrita,

www.dacoromanica.ro


aparte, cea de Oradea. Minastirea franciscana de la Lipova tinea de custodiade Bics/Bad. Aproape toate aceste convente au ramas pina la Reforma inprovincia Sf. Maria a Ungariei. Succesul mirarii de observanta in secolul XV,in Transilvania s-a tradus in primul rind in fondarea de arzaminte noi,tinind initial de un vicariat aparte (Vicaria Hungariae), ulterior de nou creata(in 1517) provincie Sf. Salvator a franciscanilor observanti, care functionaala'turi de provincia Sf. Maria a minoritilor conventuali. In cadrul provincieiSf. Salvator a Ungariei, custodia Transilvaniei a avut conventele de la Teitq,Albqti, Suseni, Tirgu Mure§, §umuleu, Hunedoara, Hateg, Cluj, Bra§ov §iMedies in Transilvania propriu-zisa, precum §i pe cele de la Baal' (inMoldova) §i Targovi§te (in Tara Romineasca). Custodia de Ineu avea peteritoriul de azi al Rominiei conventele de la Ineu, Cheri, Caransebeq §iSalard, ulterior i Cenad §i Oradea, iar custodia de Baia Mare conventele de laBaia Mare, Medie§ul Aurit §i Cariu ".

Desigur ca nu toate arzamintele tinind de provincia (mai apoiprovinciile) franciscane ale Ungariei au avut rosturi misionare speciale Eta deromini. Cele mai multe trebuie sa fi deservit comunitatile catolice maghiare §isase§ti din Transilvania. Exista, insa, informatii despre activitatea deconvertire desfasurata printre romini de unele din aceste manastiri. Spre a daun exemplu, bine cunoscut, convertirea la catolicism a rominilor din tinutulMedie§, din nord-vestul Transilvaniei, despre care vorbesc cinci acte papaledin 1377 ca despre un mare succes, a fost opera calugarilor franciscani dinmanastirea de la Medie§ul Aurit ". Functia misionar a. a acestor arzamintes-a manifestat, se pare, mai ales in perioadele in care a existat un interes clarin acest sens din partea regalitatii, cum a fost vremea lui Ludovic de Anjou.

Rosturi misionare propriu-zise printre rominii de sub coroanaSfintului §tefan au avut franciscanii din Vicariatul Bosniei '6. !nfiintareavicariatului, in 1339/1340, in Bosnia banului Stjepan Kotromanid II, s-afacut cu misiunea expresa de a combate erezia bogomila 17. Ceva maitirziu, in conditiile sporirii forlei de expansiune a ordinului qi sub egidaregelui ungar Ludovic I, activitatea vicariatului s-a extins §i dincolo degranitele tarii, in teritoriile locuite de sirbi qi romini de la granitele de sud ale

'' Conventele din teritoriile rom:inqti din regatul ungar la J. Karicsonyi, op. cit.,passim. Liste cu conventele din provinciile franciscane ungare, ibidem, p. 33, 46-47, 93,347-348, 377-378, 406; Annales Minorum, IX, p. 293, 295-296; XV, p. 402.

's Acta Gregorii PP. XI (1370-1378), ed. A. L. Tiutu, Roma, 1966, p. 434-450; FranciscPall, Rom'anii din pgrrile sirmärene (pnurul Medief) in lumina unor documente din 1377, inAnuarul Institutului de istorie §i arheologie Cluj", 12, 1969, p. 7-35.

" Pentru vicariatul Bosniei vezi, mai recent, B. Pandlid, op. cit., p. 109 li urm.; J.Mambo, op. cit.

'' Ibidem, p. 78-80.

www.dacoromanica.ro

398 Viorel Achim 8

regatului ungar, precum si in Bulgaria si Tara Romineasca. Cind la 28ianuarie 1369 papa Urban V a conferit franciscanilor bosnieci privilegiile pecare loan XXII le acordase dominicanilor din Orient, in 1321, zona lor deactiune este aratata expres ca fiind Bulgaria, Tara Romineasci, Serbia siBosnia". in anii 1385-1400 vicariatul Bosniei figureaza in registrele ordinuluica avind 7 custodii si un numar de 35-38 convente ". in doua registre de lasfirsitul secolului XIV sunt trecute nominal custodia Bulgariei cu 5 loca:Severin, Orsova, Sebes (Caransebes), Cheri (Srim) i Cuiesti (Chevesdi,Gevesdi); i custodia Kovin cu loca: Armenes, Kovin i Haram ". 7 din cele 8convente erau situate pe teritoriul Banatului de azi. Severinul, situat lahotarul intre Tara Romineascä si regatul ungar, si-a schimbat in cursulsecolelor XIVXV in mai multe rânduri apartenenca statala.

Momentul and au luat ele fiinlä nu il cunoastem cu precizie. Cronicilefranciscane nu dau o data anume. §tim ca papa Grigore XI la 16 iunie 1372 aacordat minoricilor din vicariatul Bosniei dreptul de a fonda manastiri inorase si in alte parli 'In Bosnia, Serbia (Rascia) i Tara Romineasca (Basarat)21,iar la 1 iulie 1373 precizeaza cà e vorba de vase noi manastiri de ridicat inpartibus Bosnae et Wlachiae et circa metas Ungariae, sau in metis Ungariaecirca Sebes et Maiorem Wlachiam ac circa metas Bosnae in Alsan et inCorbavia". Este, insa, clar ca avem de-a face cu o aprobare data post factum.La 13 iunie 1379, la andul gu, papa Urban VI a acordat minoriplor dinvicariatul Bosniei dreptul de a infiinva manastiri in Serbia si Tara Româneasca ".

Extinderea vicariatului Bosniei in Banat s-a produs in a doua jumatate adeceniului sapte al secolului XIV, in timpul puternicei ofensive politice siconfesionale a regelui Ludovic I in nord-vestul Bulgariei medievale si lahotarele de sud ale regatului ungar, inclusiv in Banat. Fondarea manastirilor

" Acta Urbani PP. V (1362-4370), ed. A. L. Tlutu, Roma, 1964, p. 262-267. Pentruactivitatea franciscanilor din vicariatul Bosniei in teritoriile romângti i sud-slave in epoca luiLudovic de Anjou, vezi erban Papacostea, La fondation de la Valachie et de la Moldavie et lesRoumains de Transylvanie: une nouvelle source, in Revue Roumaine d'Histoire", 17,1978,nr. 3, p. 402-407; idem, Intregiri la cunoafterea viefii bisericepi a romänilor in evul mediu(secolul XIV), in idem, Geneza statului in evul mediu rominesc. Studii critice, Cluj-Napoca,1988, p. 205-221, mai ales p. 209 0 urm.

" Girolamo Golubovich, Biblioteca bio-bibliografica della Terra Santa e dell'Orientefranciscano, II, Quaracchi presso Firenze, 1913, p. 255,256,257,258; Annales Minorum, IX,p. 294-296.

" Ibidem, p. 295-296.21 Acta Gregorii PP. XI, p. 64-66; Hurmuzaki, 112, p. 193-194.n Acta Gregorii PP. XI, p. 154-155; Hurmuzaki, 1/2, p. 207-208." G. Fejêr, Codex diplomaticus Hungariae ecclesiasticus ac civilis, IX/5, Buda, 1834, P.

325-327; Hurmuzaki, 1/2, p. 268-269.

www.dacoromanica.ro


amintite a fost contemporana cu infiinlarea minastirii franciscane de la Vidin,amintità in analele ordinului ca ffind intemeiata odata cu introducereafranciscanilor in noua posesiune a regelui Ludovic qi care qi-a incetat existenlala scurt timp, odata cu violenta reaclie ortodoxa de la Vidin din 136924. A§a seexplica situacia aparent ciudata cánd custodia cuprinzind manastirile de laSeverin, Orqova, Sebeq, Cheri i Cuie0i poarta numele de custodia Bulgariei,in condiviile in care nici unul din arzaminte nu se afla in teritoriul (de atunci)al acestei v./H. Numele custodiei este o mo0enire din perioada scurti de timpin care banatul Bulgariei (creat acum de Ludovic I) qi regiunile de est aleBanatului actual alcatuiau, in ceea ce prive0e comanda milkarl i mobilizarearesurselor umane i materiale, o singura structura teritorialà, situavie valabilapentru anii 1365-1369 25 Nou infiintata custodie franciscana s-a suprapusacestei organizapi politico-teritoriale. Numele de custodia Bulgariei" afamas insa qi dupa ce nord-vestul Bulgariei a fost pierdut de regatul ungar.Numele este, deci, un indiciu cronologic foarte clar.

E de presupus ca ambele custodii din Banat (a Bulgariei i de Kuvin) aufost infiinlate in acela0 timp, in legatura directa cu masurile de ordinconfesional luate de regele Ludovic I impotriva cnezilor qi nobililor rominia preoplor ortodoc0 din Banat', masuri revelatoare pentru politica sa fava deromâni. Franciscanii bosnieci, foarte zelosi i cu experienla in combatereaereziei bogomile qi in convertirea populaçiilor ortodoxe din PeninsulaBalcanica, au primit atunci din partea prea-catolicului kr protector, regeleLudovic I, in ingrijire aceastä regiune de la granivele regatului locuita compactde romini.

Observäm ca prima custodie, custodia Bulgariei, acopera teritoriuldistrictelor române0i din Banat, adica culoarul Timiq-Cerna, iar cele treilacapri din custodia de Kovin sunt situate in sudul comitatelor Cara i Keve.Deci i in Banat organizarea teritoriala a ordinului minorit s-a mulat de faptpe structurile administrative preexistente.

Mezamintele franciscane din Banat revin in mai multe rinduri inizvoarele de diferite categorii ale epocii. Lor ii s-a adaugat manastireafranciscana de la HaIeg, situata in collul sud-vestic al Transilvaniei, deci in

24 Annales Minorum, VIII, p. 254-255; I. Dujev, op. cit., p. 413-419.' Pentru evenimentele politice de la Vidin din 1365-1369, vezi Maria Holban,

Contribufii la studiul raporturilor dintre Tara Romineasci i Ungaria angevini (Rolul luiBenedict Himfy in legaturi cu problema Vidinului), in eadem, Din cronica relariilor romino-ungare in secolele XIIIXIV, Bucure§ti, 1981, P. 155 §i urm.

" Vezi eadem, Deposedgri i judecáfi in Banat pe vremea Angevinilor fi ilustrarea krprin procesul Voya (1361-1378),in Studii i materiale de istorie medie", V, 1962, p. 124-125;I. D. Suciu, Monografia Mitropoliei Banatului, Tim4oara, 1977, p. 53-57; Papacostea, La

fondation, p. 399-400.

§i

.

www.dacoromanica.ro

400 Viorel Achim 10

imediata vecinatate a Banatului, §i Iinând tot de vicariatul Bosniei. Ea esteamintita prima data intr-un document din anul 1428, dar este mai veche, dinvremea lui Ludovic I' Cu timpul, insa, cele mai multe asezaminte franciscanedin Banat au disparut, astfel incit nu le mai gasim in documente. Cauzaprincipala vor fi fost numeroasele incursiuni otomane produse in regiuneincepand cu ultimii ani ai secolului XIV. La 1506 mai era in funqie doarminastirea de la Caransebeq. In acel moment ea cinea de custodia de Ineu dinprovincia salvatoriana a Ungariei". Transferul la aceasta provincie s-a facut inurma dezagregarii vicariatului Bosniei produsa odata cu ocuparea arii decatre otomani. Succesul pe care I-a inregistrat in Ungaria secolului XVmi§carea de observanla a facut ca franciscanii observanci din Bosnia saprimeasca numeroase manastiri in regat, pentru ei constituindu-se noulvicariat, iar mai apoi provincia Sf. Salvator a Ungariei 29. In 1475 manastirilede la Caransebe§ §i Cheri faceau parte din custodia de Ineu, iar manastirea dela Haceg din custodia Transilvaniei, Orland amandoua de provinciasalvatoriana ". Cheri a avut un rol important in mi§carea de observança ".

In Banat franciscanii au desfaqurat o activitate de prozelitism printreromani intensa §i consecventa, mai ales in perioadele in care a existat unsprijin direct in acest sens din partea factorilor politici, cum a fost epoca luiLudovic I " sau anii 1455-1456, cind in Banat §i sud-vestul Transilvaniei aaclionat renumitul predicator franciscan Ioan de Capistrano". Faptul ca, a§acum arata sursele de epoca, in Banat §i in FLaleg au existat in evul mediuromini catolici §i comunitaci catolice romine§ti ', nu este doar rezultatulacciunii politice a regilor ungari §i a interesului feudalitalii locale de aliprezerva statutul social, ci §i o consecinça a prezerqi de durata aici a

v Eusebius Fermencliin, Acta Bosnae potissimum ecclesiastica, Zagreb, 1892, p.127-130 (act dat de regele Sigismund de Luxemburg pentru franciscanii din Caransebeq, Haleg§i Orpva). Pentru istoricul mlnIstirii din Haleg vezi Adrian Andrei Rusu, Mgnastireafranciscans din Hafeg, in Ars Transilvaniae", III, 1993, P. 137-144.

" Annales Minorum, XV, p. 402." Pentru aceastä problernä vezi J. Karicsonyi, op. cit., p. 313 0 urm.; F. Hervay, op. cit.,

p. 314-316." J. Karicsonyi, op. cit., p. 347." Ibidem, p. 313.32 Pentru politica confesionali a lui Ludovic I fact de romini, allturi de lucrtrile din

nota 26, vezi 0: Zenovie Picli§anu, Propaganda catolici intre romInii din Ardeal fi UngariaInainte de 1500, Blaj, 1920, p. 10 0 urm.; idem, Ungaria fi acTiunea catolici in Orient, inRevista Istorici Romint", XIV, 1944, fasc. II, P. 183 0 urm.; tefan Lup§a, Catolicismul firomSnii din Ardeal fi Ungaria pani la anul 1556, Cernauci, 1929, p. 64-71.

" Annales Minorum, XII, p. 299-301,365-368. Vezi 0 Z. Paclipnu, Propaganda, p. 25-28.' Vezi V. Achim, La firodalité roumaine du royaume de Hongrie entre orthodoxie et

cathohcisme. Le cas du Banat, in ,,Colloquia. Journal of Central European History", I, 1994,nr. 2, p. 17-29.

www.dacoromanica.ro


ordinului franciscan. Din epoca lui Ludovic I, cu cel puiin doua deceniiinainte de fundarea conventelor amintite ", franciscanii au aciionat in zonapentru convertirea la catolicism a romanilor din toate straturile sociale.Mijloacele lor nu au fost doar cele violente, preconizate de ordinele regeluiLudovic privitoare la cnezii si nobilii romani care nu vor abandona ortodoxia",sau de memoriul pe care vicarul minorit al Bosniei, Bartolomeu de Alverna,1-a adresat regelui Ludovic I in legatura cu convertirea romanilor si slavilorschismatici"". Se stie ca acviunea franciscana intre popoarele ortodoxe a fostuna abila, atenta la specificul fiecarei zone in parte si preocupata de succesulpe termen lung. Manastirile franciscane au fost un element al peisajuluispiritual si uman al jurnatalii de rasarit a Banatului, cum dovedesc donaciile infavoare manastirilor franciscane din Banat din partea unor nobili locali(roman°, sau intrarea unora dintre acestia in ordin (de fapt in acestemanastiri)", sau unele elemente ale istoriei culturale a regiunii ". Prezentafranciscana aici si influenlele ei de durata sunt un aspect Inca prea pucincercetat. tnsa, poate nu intamplator in Banat si in Haeg s-a manifestat insecolul XVII un umanism romanesc, sub forma catolica sau calvina'°, care siel trebuie pus mai bine in eviden0 de istoriografie.

Franciscanii din vicariatul Bosniei au ac%ionat si in Tara Romaneasca.Din 1372 incepand, mai multe acte papale atesta prezenta lor aici; le esteconcedat dreptul de a construi manastiri, cimitire etc. in orasele din TaraRomaneasca, precum si alte privilegii''. Se pare ca in ultimii ani ai deceniuluisapte acpunea catolica in Tara Romaneasca a fost incredinp.ta franciscanilorbosnieci, care am vazut ca in aceasta perioada si-au creat centre in Banat si laVidin. De altfel, relatiile Ungariei cu Tara Romaneasca au fost in aceastaepoca. inseparabile de politica sud-estica a regelui angevin. inainte de acestmoment intalnim in acest spaIiu misionari venici din Ungaria.

" Ciçiva dintre frunta§ii romini enumeravi intr-o scrisoare papall din 17 octombrie1345, care consemneazi succesele catolicismului printre romini (Olachi Romani), au fostlocalizali in Banat (Acta Clementis PP. VI (1342-1352), ed. A. L. Tautu, Roma, 1960, p.100-102; D.R.H., D, I, p. 60; pentru localizare vezi V. Achim, Voievozii in districtelerominefri din Banat, in Studii §i materiale de istorie medic", XII, 1994, p. 98-99, cu n. 4). Papaaminte§te a a adresat scrisori §i fratribus ordinis minorum in partibus illis commorantibus",convertirile fiind opera acestora.

" Vezi nota 26." Vezi S. Papacostea, La fondarion, p. 402-406; idem, Intregiri, p. 209-220." Hurmuzaki, 11/2, p. 57-58,317-318,383." Ion Ghecie, Inceputurile scrisului in limba rom5n1 Contribuili filologice fi

lingvistice, Bucurepi, 1974, p. 21-29." Vezi Vasile V. Munteanu, Contribufii la istoria Banatului, Timipara, 1990, p.

127-128 cu notele.'' Vezi notele 21 i 22. De asemenea, Hurmuzaki, 1/2, p. 214-215; Acta Grego& PP. XI,

p. 210-211.

www.dacoromanica.ro

402 Viorel Achim 12

Tn Tara Romaneasca succesul catolicismului a fost extrem de limitat.Dad.' exista indicii ca primii doi domnitori munteni au fost catolici, in 1359s-a instituponalizat mitropolia ortodoxi ca biserica nacionala 42. Cum s-ademonstrat, atitudinea faVa de catolicism a domnitorilor romani a fostdeterminati de raporturile politice cu regatul Ungariei, care au dus uneori laconcesii in plan confesional, alteori la reacii ortodoxe deschise". Episcopiilecatolice de Argeq (infiintata. in 1381) si de Severin (atestata in 1382),incredincate unor franciscani sau dominicani, au avut o existenla efemera,devenind curand episcopii in parribus".

in aceasta epoca franciscanii au avut in Tara Romaneasca o singuramanastire, cea de la Severin, in partea de vest a Orli, care a funclionat doarcateva decenii §i care tinea de custodia Bulgariei". Severinul qi pnutul din jurs-au aflat mult timp in secolul XIV in centrul disputei dintre regatul ungar qiTara Romaneasca, i din deceniul qapte a fost terenul unor intense confruntariconfesionale intre catolicism i ortodoxie". Cealaltà manastire catolica, de laCampulung, contemporana cu cea de la Severin, a aparlinut ordinuluidominican ". Mai tarziu vor fi create in Tara Romaneasca manastirifranciscane la Targovi§te qi Campulung. Conform tradiliei ele au fost fondatein secolul XV, dar date certe despre ele exista abia de la inceputul secoluluiXVII, cand aid se instaleaza calugarii din nou infiin/ata (in 1624) custodie aBulgariei, a carei autoritate a fost extins i asupra Tarii Romane§ti". Nu esteexclus ca inceputul kr si fie in legatura cu bulele papale din 1 iulie 1442 §i1 februarie 1445, din care aflam c Dionysius de Ilok, numit comisar al

" Acest moment la N. Iorga, Condiriile de politica generata in cari s-au intemeiatbisericile rominefti in veacurile XIVXV, in Analele Academiei Romine", MemoriileSecciunii Istorice, s. II, t. XXXV (1912-1913), p. 387 qi urm. (reprodus in idem, Studii asupraevului mediu rominesc, ed. §. Papacostea, Bucure§ti, 1984 P. 95 §i urm.); C. Marinescu,Infiinprea mitropoliilor in Tara Romineasci fl in Moldova, in Analele Academiei Romine",Memoriile Segiunii Istorice, s. III, t. II (1924), p. 247 qi urm.; Daniel Barbu, Sur le double nomdu prince de Valachie Nicolas-Alexandre, in Revue Roumaine d'Hisroire", 25,1986, nr. 4, P. 287§i urm.

" Pentru catolicismul in Tara Romineascl, vezi Romulus Cindea, Der Katholizismusin den Donaufiirstentiimern. Sein Verhältnis zum Staat und zur Gesellschaft, Leipzig, 1916,p. 16-22; I. Minea, Istoria rominilor in secolele XIV fi XV (curs litografiat), Iai, 1919-1920,p. 61-64.

" C. Auner, Episcopia catolici a Argefului, in Revista catolicr, III, 1914, P. 439-451;idem, Episcopia catolici a Severinului, in Revista catolicr, II, 1913, P. 47-62.

" Vezi nota 20." Vezi mai ales Emil Lizärescu, Nicodim de la Tismana fi rolul siu in cultura veche

romineasa, in Romanoslavica", XI, 1965, P. 237-285." Vezi idem, Despre piatra de mormSnt a comitelui Laurenriu fi citeva problerne

arheologice fi istorice in legitura cu ea, in Studii i cercetAri de istoria artei", IV, 1957, nr. 1-2,p. 109 fi urm.

" E. Fermendiin, Acta Bulgariae ecclesiastica ab a. 1565 usque ad a. 1799, Zagreb, 1887,p. 24-25.

www.dacoromanica.ro


ordinului minorit pentru Scitia, Moldova si tarile vecine, a adus aici mulcicalugari ". Tirgoviste figureaza in 1506 intre asezamintele custodieiTransilvaniei din provincia salvatoriana a Ungariei".

In centrele comerciale de la Marea Neagra si Gurile Dunarii au fostprezen0, la sfArsitul secolului XIII si intr-o buni parte a secolului XIV,franciscanii din vicariatul Tartariei Aquilonare". Regiunea s-a aflat pini in adoua jumatate a secolului XIV in stapinirea directa sau indirecta a Hoardei deAur. Ordinul franciscan s-a implicat, la scurta vreme dupa invazia din1241-1242, in opera de crestinare a mongolilor ". Guillaume de Rubruck,unul dintre primii misionari franciscani in imperiul mongol, in relatarea sa decalatorie se refera si la rominii din spaliul carpato-balcanic ". Centre alemisionarismului franciscan au fost cetalile si comptoarele italiene de la MareaNeagra. Lacasurile franciscane de aici au fost cuprinse in doua vicariate: alTartariei Orientale si al Tartariei Aquilonare. In cadrul acestuia din urma, decustodia Gazariei (Crimeii), cu centrul la Caffa, vineau manastirile de laMaurum Castrum (Cetatea Alba) si Vicena (Vicina), inregistrate astfel inregistrele ordinului din jurul anilor 1320-1330 ". Ele sunt insa mai vechi.Asezamântul franciscan de la Vicina dateazi, foarte probabil, din 1286.Aceastà informacie apare intr-o scrisoare din 10 aprilie 1287 a custodeluiGazariei care ministrul general al ordinului, unde sunt numite cinci conventecare existau Inca din anul precedent; intre ele si Vicum, identificat cu Vicina".In legatura cu Maurocastro, conform unei cronici minorite, aici s-a petrecut,cindva Tnainte de 1323, probabil in 1314, martiriul minoritului Angelo deSpoleto, ucis de bulgarii pe care Incercase si-i converteasca la catolicism ".

Schimbarile politice petrecute la Gurile Dunarii in a doua jumatate asecolului XIV, in primul rind reculul mongol si extinderea In aceasta direclie

" Idem, Acta Bosnae, p. 179-180 i 190-194." Annales Minorum, XV, p. 402. Date de ordin istoric §i arheologic asupra minIstirilor

franciscane din Targoviqte i Câmpulung la Pavel Chihaia, Monuments gothiques dans lesanciennes residences en Valachie, in Revue Roumaine d'Histoire de l'Art", II, 1965, p. 67-80;idem, Monuments romans et gothiques du XIII-e au XVI-e siecle en Valachie, ibidem, V, 1968,p. 37-60.

" Vezi Constantin I. Andreescu, Afeziri franciscane la Duna're 0 Marea Neagra Insecolele XIIIXIV, Iafi, 1933 (extras din Cerceari Istorice", VIII, nr. 2).

" Giovanni Soranzo, II papato, l'Europa cristiana e i Tartari. Un secolo di penetrazioneoccidentale in Asia, Milano, 1930, p. 71 §i urm.; Jean Richard, La Papaute et les missionsd'Orient au Moyen Age (XIIPXV ' siecles), Roma, 1977, p. 63 fi urm.

" Vezi Aurelian Sacerdocianu, Guillaume de Rubrouck et les Roumains au milieu duXIII' siecle, Paris, 1930.

" G. Golubovich, op. cit., p. 72 (cca 1320-1330), 267 (cca 1320), 268 (cca 1334).' Ibidem, p. 443-445 qi 573. Vezi §i C. Andreescu, op. cit., p. 4-6; G. I. BrItianu,

Recherches sur Vicina et Cetatea Alba". Contribution a Phistoire de la domination byzantineet tatare et du commerce genois sur le littoral roumain de la Mer Noire, Bucarest, 1935, p. 58qi urm.

Annales Minorum, VII, p. 714; G. Golubovich, op. cit., p. 72. Vezi li G. I. Brätianu,op. cit., p. 106-107; I. Duj&v, op. cit., p. 406-408.

'

www.dacoromanica.ro

404 Viorel Achim 14

a noilor state Tara Romaneasca si Moldova, au facut ca vicariatul TartarieiAquilonare sa piarda jurisdiclia asupra manastirilor de la Vicina si CetateaAlba. In lista din 1390 a lui Bartolomeu din Pisa, ele nu mai figureaza aici57.Asezamantul de la Cetatea Alba. (Albi Castri) este inregistrat, in 1400,impreunal cu altele 13 situate in sudul regatului polon si in Moldova, lavicariatul Rusiei". Aceasta relalie exista mai mult ca sigur deja in 1385 si lacirca 1385-1390, and alte doua surse dau pentru vicariatul Rusiei 14 sirespectiv 15 asezari franciscane, insa nenominalizate". Nu stim insa de andfuncciona dependença arzarilor moldovene de la Marea Neagra si GurileDunarii (Cetatea Alba si Licostomo) de vicariatul Rusiei, atestat (probabilsi creat) in 137160.

In aceasta zonal care ne intereseazi de la Gurile Dunarii, in epocastapanirii mongole, incepand din 1317/1318 isi exercita jurisdicpa canonicalepiscopia catolica de la Caffa. Cel dintai episcop al ei, franciscanul catalanHieronymus, pastra o anumiti dependenfa faca de arhiepiscopia de Genova'.Banuim cal rosturile franciscanilor de la Cetatea Alba si Vicina erau si cele demisiune printre tatari si populaIia de confesiune ortodoxa din regiune, dar side pastorire a catolicilor italieni si de aka origine din aceste orase.

Teritoriul Moldovei a devenit teren de misiune catolica odata cuincercarea papalitatii si a regalitacii ungare de a-i castiga pentru catolicism pecumanii care, inainte de invazia mongola, stapaneau teritorii intinse, de laCarpatii Orientali si Meridionali si 'Dana adanc in stepele nord-pontice.Infiinlarea in 1228, in sud-vestul viitoarei Moldove, a episcopiei cumanilor afost un episod al acestui proiect ambilios care viza Cumania" in ansamblulei. Problema acestei episcopii a preocupat timp de mai bine de un secolpapalitatea si regalitatea ungari. Romanii din cuprinsul episcopiei cumanilor

" G. Golubovich, op. cit., p. 272.5' Anna les Minorum, IX, P. 296. In una din cele trei liste cu arzárile ordinului din anul

1400 sunt trecute la vicariatul Tartariei Aquilonare §i Vicina (Vicena)§i Cetatea Alba (MaurumCastrum) (ibidem, p. 298). Absenia lor in celelalte doui liste este o dovada a faptului CI ele numai apartineau atunci acestei diviziuni a ordinului, ci doar aparcinuserl cindva. Cetatea Albaam vlzut a in aceea§i serie de izvoare /inea de vicariatul Rusiei.

" Vezi note 71." Vezi nota 66.'1 J. Richard, op. cit., p. 157-159; Victor Spinei, Moldova in secolele XIXIV, Bucurelti,

1982, p. 239 (cu n. 405).In a doua jumitate a secolului XIV gisim in documente fi episcopi catolici de

Licostomo, de Vicina fi de Cetatea Alba (Albicastrenses) (cf. J. Richard, op. cit., p. 236), Insäca episcopi in parribus. Prezenva lui Ludovic, episcopul de Vicina, din ordinul minorit(vicinensis de ordine Minorum), intre martorii care asistä in 1371, la Cracovia, la consacrareanoului episcop catolic de Siret (al Moldovei) (Hurmuzaki, 1/2, p. 171), nu este a dovadi nici aexercitárii efective a funcliei sale la Vicina li nici a supravieluirii atunci a ministirii franciscanedin acest ora§ dunirean.

-

www.dacoromanica.ro


ortodoc0 si cu pseudoepiscopii" lor sunt amintici Inca din 1234 ', iar insecolul XIV, cind tabloul etnic de aici s-a simplificat, incercarile regalitaliiungare minata de interese politico-teritoriale de a reinvia vecheaepiscopie, cu numele nou de episcopia Milcoviei, Ii vizeaza evident pe rominiidin acest teritoriu care, pana la urma, va fi inglobat noului stat Moldova.Franciscanii, binând de provincia Ungariei, au fost prezenli aici, alaturi dedominicani, Inca din secolul XIII, dar mai ales (0 aproape exclusiv) in secolulurmator".

De activitatea franciscani in aceasta zona" se leaga un episod, petrecut in1374, care este deosebit de semnificativ pentru condiciile in care s-a desfapratmisiunea catolical intre romini in epoca lui Ludovic de Anjou. Franciscaniiraporteaza papei despre disponibilitatea rominilor care traiau la hotareleregatului ungar spre tatari" regiune identificata, de regula, cu teritoriulvechii episcopii a cumanilor/a Milcoviei de a trece la catolicism, principalapiedica fiind preotii unguri, de a caror slujba ace0ia nu erau mulcumici. hiconsecinla, papa propune un episcop care sa cunoasca limba romana, Inpersoana minoritului Antonio de Spoleto ". Acest proiect nu s-a realizat,desigur datorita opozipei regelui Ludovic §i a bisericii ungare, carora papa lis-a adresat, dar episodul este revelator pentru raporturile nu intotdeaunaconvergente care existau intre obiectivele misionare ale ordinului franciscan qiinteresele politice ale regalitapi ungare. 0 caracteristica a misiuniifranciscanilor intre romani ca §i in cazul celorlalte popoare ortodoxe dinsfera de influenca politica a regatului ungar este aceea cl ea a fost grevata deanumite limite impuse de marele sau protector care a fost regalitatea ungarà.

Catre mijlocul secolului XIV, in Moldova, franciscanilor unguri li s-auadaugat misionari (franciscani §i dominicani) veniIi din regatul polon. Dupace in 1340 regatul polon a incorporat principatul rusesc al Haliciului (Galipa),cu centrul la Lwów, aici a inceput un proces de organizare a bisericii catolice,

' Hurmuzaki, I/1, P. 132-133; D.R.H., D, I, p. 20-21." Pentru episcopia cumanilor li apoi episcopia Milcoviei, vezi indeosebi: C. Auner,

Episcopia Milcoviei, in Revista catolicr, I, 1912, P. 533-551; idem, Episcopia Milcoviei inveacul al XIV-lea, ibidem, III, 1914, P. 60-80; I. Feren/, Cumanii fi episcopia kr, Blaj, [1933],mai ales p. 130-152; L. Makkai, A milkdi (kun) piispdksege es nepei, Debrecen, 1936; Gh. I.Moisescu, Catolicismul in Moldova pa'ni la sfirfitul veacului XIV, Bucure§ti, 1942, p. 1-38; V.Spinei, op. cit., p. 264-268; . Papacostea, Rominii in secolul al XIII-lea intre Cruciad fiImperiul mongol, Bucurgti, 1993, p. 66-68.

" Hurmuzaki, 1/2, p. 217; Acta Gregorii PP. XI, p. 223-225. Vezi Gh. I. Moisescu, op.cit., p. 47-50; t. Pascu, Contribufiuni documentare la istoria rominilor in sec. XIII fi XIV,Sibiu, 1944, p. 45-46; . Papacostea, Domni romini fi regi angevini: infruntarea finalg(1370-1382), in idem, Geneza statului, p. 120.

www.dacoromanica.ro

406 Viorel Achim 16

in care un rol important 1-au avut franciscanii ". In aceastä regiune a fostinfiintati o unitate teritoriala distincta a ordinului franciscan: vicariatul Rusiei(Vicaria Russiae). Prima atestare este din 16 noiembrie 1371 In istoriografiapoloneza nu s-a ajuns la un consens in ceea ce prive§te momentul andvicariatul Rusiei a fost efectiv creat: la sfarqitul domniei regelui Cazimir III(1333-1370) sau la inceputul domniei polone a regelui Ungariei Ludovic deAnjou, care in 1370 a obcinut qi coroana Poloniei ". Probabil ca faptul s-aprodus in timpul lui Ludovic, despre care qtim a a avut ca obiectiv detapreaHaliciului de regatul polon §i alipirea lui la Ungaria. Ca intotdeauna, actiuneasa in plan confesional este revelatoare pentru ansamblul politicii promovataintr-un teritoriu sau altul. El este qi cel care a creat aici, in 1375, arhiepiscopiacatolici de la Halici (transferati apoi la Lwów) ". Chiar formula vicariatuluiintrodusa in aceasta regiune pledeaza, credem, pentru prioritatea lui Ludovic.Vicariatul Bosniei, atat de steins legat de politica balcanica a regelui angevin,a constituit un model pentru vicariatul Rusiei. Semnificativ pentru aceastaeste faptul cal franciscanii din vicariatul Rusiei au cerut qi au oblinut de la papaGrigore XI privilegiile care fuseserä harazite cu doi ani mai devremefranciscanilor din vicariatul Bosniei". tim, de asemenea, ca regele Ludovic asprijinit constant pe franciscanii poloni. Vicariatul Rusiei a funcponat pana inanul 1430, cand vicariatele franciscane, cu excepcia celui al Bosniei, au fostdesfiinpte. In cazul vicariatului Rusiei, custodia Moldovei a fost unità atuncicu provincia Orientala (cu centrul la Caffa), iar custodia de Lwów a fostinclus a. in provincia boemo-polona".

Vicariatul Rusiei ingloba manastirile franciscane din GaliVa fi dinMoldova, in total 14-15 (insa nenominalizate) in anii 1385-1390', iar in douàcodexuri de la sfar§itul secolului XW unde se da §i numele lor, 14. Imre acestea, inMoldova: Siret, Baia (Moldaviae), Hotin, Licostomo (licostorni)'" i Cetatea Alba

Wiadislaw Abraham, Powstanie organizacji kaciola lacifiskiego na Rusi, I, Lwow,1904, p. 215 i urm.; Henryk Paszkiewicz, Polityka ruska Kazimierza Wielkiego, Warszawa,1925; Historia Polski, I, 1, red. H. Lowmiariski, [Warszawa, 1957], p. 451-452.

" Hurmuzaki, 1/2, p. 176-178; Acta Gregorii PP. XI, p. 35-38.J. Kloczowski, The Mendicant Orders, p. 103. Pentru misiunea franciscan1 in Halici

teritoriile vecine, vezi K. Kantak, op. cit.., p. 271-295." J. Kloczowski, kc. cit." Vezi nota 66. Vezi i Gh. I. Moisescu, op. cit., p. 89." Annales Minorum, X, p. 206.71 G. Golubovich, op. cit., p. 255 (din 1385) fi 257 (din cca 1385-1390).71 " Nu e vorba de Chilia, cum se apreciazi in multe lucrIri, ci de Licostomo, veche

cetate bizantin1 de la virsarea braiului Chilia in mare, loc unde s-a transferat colonia genovezidin Chilia, spre 1370. 0 confuzie de nume este exclusi din partea autorului provincialelorfranciscane. Cea mai recentl abordare a acestei probleme de geografie istoria la OctavianIliescu, Nouvelle contribution a la geographic historique de la mer Noire, in I1 Mar Nero",I, 1994, P. 229-259.

m.

a

a

www.dacoromanica.ro


(Albi Castri)". Nu §tim care este vechimea kr. Exceptind arzamintul de laCetatea Alba, atestat mai devreme in vicariatul Tartariei Aquilonare, se pareca cele mai multe dintre ele sunt ulterioare Infiinçarii vicariatului Rusiei, dar,foarte probabil, de pe la inceputul existentei acestuia ". Prezentafranciscanilor poloni in Moldova este insä mai veche. Analele ordinuluivorbesc de martiriul suferit de doi franciscani la Siret in jurul anului 1340 '4.Episodul Infiinrii episcopiei catolice de Siret " se leagi de activitateafranciscanilor veniti din regatul polon, Nicolae de Mehlsack i Paul deSchweidnitz; ei au fost cei care in 1370 au raportat papei despre acceptareacatolicismului de catre domnul Moldovei, Latcu ". Iar primul titular al noiiepiscopii, numit la 9 martie 1371, a fost franciscanul polonez AndreiIastrzebiec ". !I.' 1378 manastirea de la Siret exista, intrucit doi franciscanipoloni martirizati in Lituania Inca pagina au fost inmorminta0 la Siret la 12februarie 1378". Arzamintele franciscane din Moldova au alcatuit o custodieaparre in cadrul vicariatului Rusiei. Ea este amintita prima data in 1378, andintr-un document apare un custos Moldaviensis", care inseamna, credem,custode de Baia", Baia (MOIdavia in actele latine) fiind fosta capitala a Orli §icel mai important centru catolic din Moldova. Este de presupus ca toatecelelalte manastiri moldovene numite tineau de aceasta custodie.

Includerea dupa 1340 a teritoriului Moldovei in zona de actiune afranciscanilor poloni apare ca fireasca nu numai datorita vecinatatii geografice§i a legaturilor speciale dintre cele doua tad, in conditiile in care cea mai mareparte a comerwlui pontic al orarlor polone se vehicula pe drumurilemoldovene. Aparut ca stat de-sine-statator in urma respingerii de catrefactorii politici de la est de Carpali a pretenviilor de stapanire ale regatuluiungar, Moldova a gravitat de la inceput spre Polonia; relaii1e dintre cele douaOH, a caror evolutie a fost influentata §i de factorul ungar, au culminat cu

" Annales Minorum, IX, p. 296." La 16 noiembrie 1371 papa Grigore XI autoriza pe Nicolae de Krasno, vicarul

minorit al Rusiei, si duck 30 de calugIri pentru minastiri1e din vicariatul sIu (Acta GregoriiPP. XI, p. 34-35).

' Annales Minorum, VII, p. 287. Discupa in legatura cu acest moment la V. Spinei, op.cit., p. 251, n. 284.

" C. Auner, Episcopia de Seret (1371-1388), in Revista catolici", II, 1913, p. 226-245;R. Candea, op. cit., p. 23-28; Gh. I. Moisescu, op. cit., p. 67-78; N. Grigoraq, Tara Romineasaa Moldovei pini Ia c-efan cel Mare (1359-1457), Ia0,1978, p. 37-41.

" Hurmuzaki, 1/2, p. 160-161." Ibidem, p. 168-171." Analiza surselor care atesti martiriul celor doi, localizarea i datarea lui, la Gh. I.

Moisescu, op. cit., p. 91-95. In Annales Minorurn, IX, p. 20, evenimentul este Iocalizat Ia Siret.WI. Abraham, op. cit., p. 381: Nicolaus de Melsaz custos Moldaviensis". Primul

custode franciscan al Moldovei este personajul care a avut un rol in convertirea la catolicism adomnitorului Laccu.

"

www.dacoromanica.ro

408 Viorel Achim 18

acceptarea, in 1387, de catre domnitorul Petru I, a suzeranialii polone ".Exista, apoi, o tradqie, veche de secole, a dependenri ecleziastice a Moldovei(cel putin a jumatalii sale de nord) de episcopia (in unele perioade mitropolia)ortodoxa de Halici ". Cand domnitorul Laicu adopta catolicismul §i oblinepentru çara sa, in 1371, o dieceza aparte, dependenta direct de papalitate, elrupe legaturile tradivionale ale bisericii moldovene cu episcopia de Halici,ceea ce semnifica §i emanciparea Moldovei de pretenliile de dominape alestapanitorilor politici ai Haliciului ". Din 1370 stapanirea asupra Haliciuluiera exercitata de regele Ludovic de Anjou, care actiona pentru desprindereaprovinciei de regatul polon i alipirea ei la Ungaria ". De aceea, credem cagestul politic al lui LaIcu, din 1370-1371, are o valoare mai mult antiungaracleat una antipolona. Gravitarea bisericii moldovene spre Polonia qi prezentain Moldova secolelor XIVXV a misionarilor poloni nu numai afranciscanilor, de care se leaga includerea Moldovei in aria de activitate avicariatului Rusiei, ci §i a dominicanilor din provincia polona §i din SocietateaFraOlor Peregrinanli sunt dovezi ale relapilor ecleziastice speciale existenteintre cele doua lari. Nu este lipsit de semnificalie nici faptul ca, atunci cand,dupa ercul tentativei de a dobandi o episcopie catolica proprie cu un statutcare sa semnifice neatarnarea Orli, domnii moldoveni initiaza acviunea decreare a mitropoliei ortodoxe a Moldovei, ei apeleaza la mitropolitul deHalici; cel dintai mitropolit al Moldovei, Iosif, a fost hirotonisit la Halici".

Dupl infiinvarea mitropoliei ortodoxe, catolicismul s.-a aflat in Moldovaintr-o permanenta defensiva. Situavia misiunii franciscane a fost dependentade raporturile politice ale Moldovei cu cele doua regate catolice vecine. Inunele momente misionarii catolici au suferit chiar persecucii din parteadomnitorilor moldoveni, cum a fost expulzarea minoriplor de catre Stefan cel

' Vezi N. Iorga, Originea fi sensul direciiilor politice in trecutul rerilor noastre, inAnalele Academiei Romine", Memoriile Seciiunii Istorice, s. II, t. XXXVIII (1916), p. 921 §iurm. (reprodus in idem, Studii asupra evului mediu rominesc, p. 86 li urm.); §t. S. Gorovei,Pozifia internarionali a Moldovei in a doua jumitare a veacului al XIV-lea, in AnuarulInstitutului de istorie qi arheologie wA.D. Xenopolp lap", XVI, 1979, p. 187-219; VeniaminCiobanu, prile Romine fi Polonia. Secolele XIVXV, Bucure0, 1985, p. 15-18; DenisDeletant, Moldavia between Hungary and Poland, 1347-1412, in ,Jhe Slavonic and EastEuropean Review", 64,1986, nr. 2, p. 189-211.

" V. Spinei, op. cit., p. 233-234." §. Papacostea, Interneierea Mitropoliei Moldovei: implicarii centralli est-europene, in

RornSnii in istoria universali, III/1, Ia0,1988, p. 525-526." Gh. I. Moisescu, op. cit., p. 100-102." Penn-u intemeierea mitropoliei Moldovei, vezi C. Marinescu, op. cit., p. 255 qi urm.;

§. Papacostea, op. cit. (p. 524-541); §t. S. Gorovei, La inceputul relariilor moldo-bizantine.Contexrul inremeierii mitropoliei Moldovei, in Rorninii in istoria universals, III/1, p. 853-879.

www.dacoromanica.ro


Mare in 1462". tn general, manastirile franciscane din Moldova nu au avut oexistenfl Indelungata. Cele mai multe au disparut de timpuriu. La mijloculsecolului XV, cand regatul ungar a stapanit pentru un timp Chilia situata laGurile Dunarii, a existat un proiect de a se fonda aici o manastire franciscana;el apare Intr-o scrisoare pe care regele ungar Ladislau V o adreseaza in numelelui Iancu de Hunedoara lui loan de Capistrano ".

Arzämintele franciscane au fost tot mai mult legate de vialacomunitliilor catolice din arsa. in Moldova catolicismul era reprezentat inprimul rand de populacia alogena din orar (mai ales germani, probabil §ioameni de aka origine in orarle de la Dunare i Mare) fi din unele zone dinvestul Orli, unde exista o populacie de limba maghiara. Partajul mai vechi alteritoriului Moldovei Intre bisericile i organizaviile misionare din Poloniadin Ungaria s-a perpetuat Ora tarziu. Episcopia de Siret, mai apoi i cea deBaia (Moldaviensis), erau legate de biserica polona ", iar episcopia de Back',atestata prima data in 1439', dar ceva mai veche, care deservea populalia delimbi maghiara din zona, era legata de biserica ungara. Manastirea franciscanade la Bacau avea aceeap dependenca, ea figurand intre manastirile custodieiTransilvaniei din cadrul provinciei Sf. Salvator a Ungariei".

PrezenIa franciscanilor in Virile romane in secolele XIVXV se relevaastfel a fi o problema complexa. Faptul ca nu a existat o diviziune speciala aordinului pentru romani nu credem cä Inseamna o neglijare a teritoriuluiromanesc 9°. Am vazut ca geografia administrativa a ordinului in centrul §iestul continentului a reflectat geografia politica a regiunii, iar arondareacutarei can sau regiuni romane§ti uneia sau alteia din provinciile franciscanes-a facut in directa legatura cu influenca politica exercitata aici.

Explicaiia pentru succesul extrem de limitat al acciunii minorite §i ingeneral al catolicismului Intre romani trebuie cautatä, evident, in primul rand

" Blasius de Zalka et continuatores eius, Cronica fratrum minorum de observantiaprovinciae Boznae et Hungariae, in F. Toldy, Analecta monumentorum Hungariae historica,Pest, 1860, p. 247-248.

" B. Pettk6, Kapistrin Jinos levdezese a magyarokkal, in Tört6ne1mi Tar", 1901, p.164-165. Vezi i J. Karicsonyi, op. cit., p. 341; Fr. Pall, Stipinirea lui lancu de Hunedoaraasupra Child 0 problema ajatorgrii Bizanfului, in Studii", 18, 1965, nr. 3, p. 630-632.

" Vezi nota 75. De asemenea, Konrad Eubel, Zur Geschichte der röm.-kath. Kirche inder Moldau, in Römische Quartalschrift", XII, 1898, p. 107-126; WI. Abraham, Biskupstwalacinskie w Moldawii w wieku XIV i XV, Lw6w, 1902 (extrase din Awartalnik Historyczni",XVI, nr. 2); C. Auner, Cei din urmi episcopi de Serer, in Revista catolica", III, 1914, p.567-577; idem, Episcopia de Baia (Moldaviensis), ibidem, IV, 1915, p. 89-127.

" Vezi nota 13." Vezi notele 11 qi 12." Cf. C. Andreescu, op. cit., p. 3.

www.dacoromanica.ro

410 Viorel Achim 20

in societatea romineasca a secolelor XIVXV. Trebuie avutk insa, in vederesi imprejurarea ca misiunea franciscana intre romini a fost sprijinita de si larindul ei s-a sprijinit pe statele catolice vecine, Ungaria si Po Ionia, care aupromovat de-a lungul secolelor XIVXV in general o politica vexatorie sichiar agresiva la adresa principatelor rominesti Tara Româneasca si Moldova.Presiunile de ordin confesional care inscIeau masurile cu caracter politic fala'de românii din regat sau cei din Tara Romineasca si Moldova luate deUngaria angevini si faptul ca legaturile românilor cu Roma de multe ori 0in ceea ce prive0e misiunea franciscana erau mediate de Ungaria, audeterminat reacvia romineasca. Cum afirmi un bun cunoscator al istorieimisiunii catolice in rindul popoarelor ortodoxe, editorul monumentaleicoleclii Acta Romanorum Pontificum, Aloisie L. Tautu, Agresiuneapolitico-religioasà a regilor Angevini indeparteaza pe romani tot mai mult sibisericeste de Roma catolica: pe cei din provinciile supuse ungurilor iiimpinge, ca reacliune, sa se cramponeze tot mai mult de vechea si persecutatalor religie slavo-ortodoxi, iar pe cei din principate sa se-ntoarca spreConstantinopol, cerind de aici organizarea Bisericii lor independente" 91

THE FRANCISCAN ORDER IN THE ROMANIAN LANDS INTHE 14th 15th CENTURIES.

TERRITORIAL ASPECTS

Abstract

In the 14th-15th centuries, approximatively 40 Franciscan foundationsfunctioned on the nowadays territory of Romania, belonging to variousadministrative units of the Order. The Franciscan province of Hungaryencompassed the Franciscan convents of Transylvania, but also the conventsin Bacau (Moldavia) and Tirgoviste (Wallachia). Convents in the Banat werefounded by Franciscans from the vicariate of Bosnia. The Catholicfoundations in town at the mouths of the Danube and on the Black Sea coastbelonged in the late-13th century and up to the mid-14th century to thevicariate of Tartaria Aquilonaris. In the last three decades of the 14th centuryand during the first part of the 15th century, most of the convents inMoldavia belonged to the vicariate of Russia (Halicz).

This administrative geography of the *Franciscan Order on theRomanian territory, and in other areas in Central and Eastern Europe,actually mirrors the political geography of the time, with its specific spheresof political influence.

'1 A. L. 'Mau, Un epizod din istoria relafiilor noasrre cu Sfänrul Scaun, in idem, Opere,I, Istorice, Roma, 1975, p. 329.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE PRIVIND MANASTIRILEINCHINATE

UN MEMORIU INEDIT DIN PREAJMA SECULARIZARIIREFERITOR LA PROBLEMA MANASTIRILOR INCHINATE

DIN ROMANIA

VALERIU STAN

Problema manastirilor inchinate, adici a reglementarii situatiei acelor manastiri puse dectitorii sau urma0i lor sub protectia a§a-numitelor Locuri Sfinte (Muntele Athos, Patriarhiiledin Constantinopol, Ierusalim, Antiochia, Alexandria etc.), a reprezentat o preocupareconstanta air pentru domnitorul Al.I. Cuza 0 guvernele sale, cat 0 pentru opinia publica dinPrincipatele Unite, care au militat neobosit pentru apararea intereselor tanarului stat nationalroman 0 afirmarea suveranitatii sale. Caci claca initial scopul inchinarii fusese acela de a asiguraacestor manastiri continuitatea, de a le feri de vicisitudinile vremii, de a garanta ca ele sa fie binegospodarite, spre a se putea ca din venirurile lor sä se Indeplineasci legatele sau obligapileprevNzute de ctitori, cu timpul ele ajung sa fie considerate de comunitatile grece§ti subascultarea carora se aflau doar simple izvoare de venituri cat mai mari. Sprijiniti de Poartaotomani, dar mai ales de Rusia çarista protectoarea comunitatilor cre§tine din Orientulortodox egumenii acestor manistiri nu nurnai ci neglijeazi intretinerea licaprilor care sedegradeaza treptat, refuzi sa indeplineasci sau indeplinesc numai in mica naisurI legatelectitorilor, dar se sustrag 0 de la orice contributie fata de stat, de0, potrivit legii, erau obligatisa verse vistieriei Principatelor un sfert din veniturile lor anuale. Sustragandu-se sau amanandmereu, sub diverse pretexte, aceasti obligatie, minalstirile inchinate ajung sa datoreze statuluisume importante de bath. Tn 1859 datoria lor fati de stat se ridica in Moldova la 1 466 520 leipentru perioada 1856-1859, iar in Tara Rornineasci la 19 490 124 lei '.

De aceea, in primii ani de dupa Unirea Principatelor se intreprind masuri spre a serecupera o parte din sumele la care starul roman avea dreprul. Una din aceste masuri a fost caarendarea mo0ilor minastirilor inchinate sa se fad sub controlul autoritatilor, pentru a evita caegumenii in scopul de ali insuli o pane din aceste arenzi, dar 0 pentru a pliti cat mai putinstatului si incheie contracte de arena nereale, cu preturi care nu corespundeau in realitate celorplatite de arenda0. Ulterior, dat ffind refuzul ierarhilor greci de a se supune acestor misuri 0 de atrata cu guvernul roman spre a rezolva problema datoriilor pe care le aveau fata de acesta, s-a decisla 13/25 noiembrie 1862, in urma sugestiei lui C. Negri, agenrul diplomatic al ;aril laConstantinopol, sa se strangi in casa starului sumele provenite din arendarea mo0ilor ministireiti

inchinate.

' Cf. C.C. Giurescu, Vial-a fi opera lui Cuza Voc11, Bucure§ti, Edit. §riintifica, 1966, p. 145.2 Ibidem, p. 151. Vezi fi Marin Popescu-Spineni, Procesul mindsririlor Inchinare.

Contribucii la iscoria sociald romineasa, Bucure§ti, 1936.

Revista istoricr, torn VII, nr. 5-6, p.411-426, 1996

www.dacoromanica.ro

412 Valeriu Stan 2

S-a mers chiar mai departe in Incercarea de a recupera sumele datorate de acestemanistiri statului roman. La 22 decembrie 1862/3 ianuarie 1863, Adunarea legislativa a votat,cu o mare majoritate, o propunere iscilità de 32 de deputaii, ark conservatori at 0 liberali, ceprevedea ci aceste sume, care se ridicau in acel moment la 20 000 000 lei, si fie trecute inbugetul statului', ceea ce insemna; de fapt, o secularizare deghizati, cad odata Inscrise in buget,sumele respective puteau fi cheltuite dupa voinla guvernului. La 3/15 ianuarie 1863 se Inscriedefinitiv suma in buget §i, pentru a se asigura incasarea ei, se pune sechestru pe venitulministirilor. Rezolvarea definitiva a acestei probleme potrivit intereselor ;arii §i ale poporuluiroman va avea loc la sfar0tul aceluia0 an prin legea secularizarii tuturor averilor manistire§ti,deci §i a acelora apaqinand manastirilor neinchinate, votati de Adunare la 13/25 decembrie1863 la propunerea guvernului condus de Mihail Kogalniceanu.

Fiind o problema de interes major, cu importante implica0i atat pe plan intern cat 0extern, chestiunea manistirilor inchinate a fost larg dezbituta in epoca. Ea a reu0t, spredeosebire de alte chestiuni, A creeze un puternic curent de solidaritate nalionala, in caredomnitorul, guvernele, gruparile politice, Adunarile legislative §i opinia publica au acvionatunitar, respingand amestecul strain in solulionarea acestei probleme. Pe langl numeroaselearticole aparute in presa vremii, inregistram in anii Unirii Principatelor 0 ai domniei lui CuzaVoda qi o serie de memorii 0 lucrari consacrate special chestiunii manastirilor Inchinate, celemai multe dintre ele elaborate de romani, dar gi de unii straini binevoitori . Ele eraumenite sa combati preterquile ierarhilor greci In conflictul lor cu statul roman, sa aperedrepturile 0 interesele ;aril, sa respingi amestecul marilor puteri in aceasti problema de interenational 0 sa pregateasca opinia publica interna 0 internalionala cu singura solupe posibila,secularizarea, a§a cum procedasera de altfel majoritatea statelor europene.

Publicam in cele ce urmeazi un memoriu inedit privind problema minastirilorInchinate, adresat la 22 iunie 1863 (stil nou) de consulul Franlei la Ia0, Charles Tissot,ministrului de externe Drouyn de Lhuys, memoriu aflat in fondul de microfilme Franca de laArhivele Nacionale Bucure§ti.

' Prorocoalele fedinfelor Adunirii legislative, sesiunea 1862/1863, fedirqa din 22decembrie 1862; sup!. la Monitorul oficial" No. 13 0 14.

' Memoire et dispositions sur les eglises et biens conventuels de la Moldavie et lereglement qui le regit, Jassy, 1857, 76 p; Eclaircissements sur la question des Monasteres Grecssitues dans les Principaures Danubiennes, F. 1., 1857, 93 p. + 2f. mss.; Grigore Bengescu,Memorandum sur les eglises, les monasteres, les biens conventuels et specialement sur lesmonasteres dedies de la principaute de Valachie. Avec des pieces justificarives. Bucharest, 1858,87 p.; I.A. Cominescu, Questia monastirilor inchinate pe la St. Locuri din Principatele UniteMoldova fi Rominia. Tratati din punctul de dreptate fi nafionalitate. Bucure0, 1859, II + 56p.; N. Istrati, Questia monastirilor inchinate din Moldova, Iali, 1860, 28 p. [aparuti i intraducere francezi in acelaqi an cu titlul Question des Monasteres de Moldavie voues auxLieux-Saints. Jassy, 1860, 40 p.J; Ion Brezoianu, Mänkstirile zise Inchinate fi cIlugärii sträini.Bucure§ti, 1861, 167 p.; Cesar Bolliac, Monastirile din Romgnia (Monastirile Inchinate).Bucure0i, 1862, 659 p.; Adolphe d'Avril, La question des Monasteres dans les Principautes-Unies, in Revue des deux mondes" din 1 octombrie 1862; L'archimandrite AgathonOtmenedec [Alexandru Odobescu], Etude stir les droits er obligations des MonasteresROURIailis &dies aux Saints-Lieux d'Orient, Bucharest, 1863, 39 p.; General Iancu Ghica,Memoire sur les couvents roumains places sous I'Mvocation des Saints-Lieux. Bucharest, 1863,167 p. (Ministère des Affaires Etrangeres). Aceasta ultimi lucrare cu caracter oficial datoratititularului din acel timp al Ministerului de Externe a cunoscut mai multe edi1ii.

www.dacoromanica.ro

3 Un memoriu inedit 413

Pentru a invelege imprejuririle in care a fost elaborat documentul respectiv trebuieprecizat ci dupi ce guvernul roman a luat misura inscrierii veniturilor ministirilor inchinatein bugetul statului, ierarhii greci, loviti in interesele lor materiale, s-au gribit si intervini pelangi Poarti i reprezentantii puterilor garante la Constantinopol, cerand ca diferendul lor custatul roman si fie solutionat potrivit prevederilor protocolului XIII al Conferintei de la Parisdin 1858. Conform acestui protocol in caz cl partile interesate nu ajungeau la o intelegere indecurs de un an, conflictul trebuia si se rezolve prin arbitraj arbitrii desemnati de statulroman urmand a se intuni cu arbitrii desemnati de ierarhii greci pentru ca, in final, in caz cineintelegerile persistau, si se recurga la un superarbitru, desemnat in ultima instanta de catrePoarta de comun acord cu puterile garante'. Ca qi cu alte prilejuri, Franca, prin reprezentantiisOi diplomatici, s-a aritat favorabili Romaniei. La 27 martie 1863 (stil nou), Iancu Aecsandri,agentul diplomatic al Romaniei la Paris, raporta ci guvernul francez considera hotirarea de ase inscrie in buget veniturile manastirilor inchinate nu ca o spoliere, ci ca un act legitim. Cereanumai ca repartitia acestor venituri intre statul roman i Locurile Sfinte sa se fad in modechitabil 1% La randul sau, Drouyn de Lhuys respingea pretinsul drept de proprietate pe carei-1 arogau comunititile religioase din Orient asupra proprietatilor ministirilor inchinate din

Romania, cerand si se stabileasca numai indemnitatea cuveniti ziselor comunitite. Un sprijinsubstantial in aceastä problemi va acorda Orli noastre qi ambasadorul Frantei laConstantinopol, marchizul de Moustier, ciruia initial ii fusese destinat memoriul lui Ch.Tissot.

Din raportul ce insote§te memoriul rezulti cl atat Drouyn de Lhuys cat §i de Moustierau dorit si fie mai bine informati asupra chestiunii manastirilor inchinate, de aceea s-au adresatpentru lamuriri consulilor din Principate. Or, in momentul in care primea depeqa ministruluide externe, consulul Frantei la Ia .1i Ch. Tissot, de§i numit de numai cateva luni in acest post, seafla deja angajat in elaborarea unui memoriu referitor la aceastä problemi, ce-i fusese cerut deambasadorul de la Constantinopol. Este incontestabil a in elaborarea memoriului sat' consululfrancez a utilizat din plin lucrärile apirute pe aceasta temi in anii anteriori, lucru ufor de altfelintrucat multe dintre de erau chiar in limba francezi. Importanta memoriului la care ne referimrezidi de aceea nu atat in amplul §i documentatul istoric al chestiunii manistirilor inchinate,prelucrat desigur dupa lucririle amintite, de§i avand in vedere cui era adresat nici acest lucru nueste lipsit de insemnItate, cat mai ales in situarea sa fermi de partea guvernului roman. Chiarin raportul care insote§te memoriul Ch. Tissot vine sa precizeze ci chestiunea ce trebuiarezolvaa, fie printr-o intelegere de buni vole, fie prin arbitraj, nu putea fi decat suma ce trebuiaacordata anual Locurilor Sfinte din veniturile manistirilor inchinate, ultimul cuvant in aceastachestiune de drept privat revenind tribunalelor romane§ti. De asemenea, in cuprinsulmemoriului, el respinge cu argumente intemeiate pretentia comunititilor religioase din Orientde a considera mo§iile mänistirilor inchinate ca fiind proprietiti grecevi, relevand dreptulguvernului roman de a administra aceste mo§ii, care erau bunuri religioase" apartinand Orli,precum §i dreptul incontestabil de a indeparta pe egumenii greci de la conducerea acelorministiri. Potrivit opiniikr consulului francez, punerea in aplicare a prevederilor protocoluluiXIII al Conferintei de la Paris din 1858 era imposibila, data fiind hotharea guvernului roman,sustinut energic de intreaga natiune, de a nu admite amestecul striinilor intr-o chestiune deadrninistratie interna.

9 Acte fi docurnente relative la istoria renafterii Rominiei, vol. VII, Bucurelti, 1892, p. 288.' Bibl. Academiei Romane, Msse, Arhiva Cuza VoclO, vol. IX, f. 46-47v.' Ibidem, vol. XIV, f. 62-64.

www.dacoromanica.ro

414 Valeriu Stan 4

Este neindoielnic cá argumentele lui Tissot, dar mai ales relevarea intenciei factorilor deconducere din Principatele Unite de a se opune categoric oricarei imixtiuni striine in aceastiproblema, au influencat pozitiv atitudinea reprezentancilor oficiali ai Francei. in tot cursultratativelor diplomatice care au avut loc la Constantinopol dupi secularizare, tratative careaveau ca scop fixarea cuantumului despigubirilor ce trebuiau acordate Locurilor Sfinte, Francaa suscinut energic punctul de vedere romanesc. Unul din reprezentancii ei la aceste tratative vafi de altfel insup Charles Tissot. Rechemat din postul de consul la lap i atapt pe langiambasada de la Constantinopol in mai 1864 g, el va fi numit delegat al Francei in comisia care,intemeiati pe titlurile de proprietate ale manistirilor inchinate, urma si stabileasci lista, pecategorii, ale bunurilor acestor mänstiri, veniturile i sarcinile ce le greveazi, pentru ca, petemeiul lor, conferinca ambasadorilor si fixeze indemnizacia cuveniti. In noua sa calitate, el vacontinua si corespondeze cu cabinetul domnesc, a§a cum o ficuse i and fusese consul la Ia§i,solicitand informacii i documente care si-i serveasci la apararea drepturilor romane§ti °.Memoriul lui Ch. Tissot referitor la problema ministirilor inchinate ca i acciunea luidiplomatici desfiprati la Constantinopol in anii 1864-1866 se inscriu astfel ca un episod nulipsit de insemnatate in rezolvarea acestei chestiuni cu implicacii §i consecince profunde in ceeace privqte evolucia statului nacional roman §i a Bisericii Ortodoxe Romane.

No. 8 Jassy, le 22 Juin 1863

Monsieur le Ministre,

La &Oche que Votre Excellence m'a fait l'honneur de m'adresser'° sous le timbre de laDirection Politique et le No. 2, m'est parvenue au moment oi; conformement au &sir quem'en avait fait exprimer l'Ambassadeur de Sa Majeste a Constantinople, je réunissais lesClements d'un rapport sur la question des Couvents &dies. J'ai l'honneur de vous transmettreaujourd'hui, Monsieur le Ministre, une copie de ce mémoire qui repond implicitement auxobservations contenues dans le dernier paragraphe de la dépeche precite de Votre Excellencepar la nécessite d'indiquer avec plus de precision qu'on en 1'a fait jusqu'ici, l'objet sur lequeldoit porter, soit l'entente amiable, soit l'arbitrage dont fait mention le protocole XIII de laConference de Paris. Quelle que soit, en effet, la valeur relative des conclusionsirreprochables, je crois, au point de vue du droit absolu auxquelles m'a conduit l'etude

' Cf. Arh. Nacionale, Buc., microfilme Franca, rola 44; Ministère des AffairesEtrangères, Archives diplomatiques, Correspondance politique des Consuls, Turquie-Jassy,vol. 11, f. 166-166 v.

Bibl. Academiei Romane, Msse, Arhiva Cuza Vodi, vol. LH, f. 308-308 v.; vol. XIV,f. 193-194.

'° Depef a respectivi, din 7 mai 1863 stil nou, exprima punctul de vedere din acelmoment al guvernului francez in problema ministirilor inchinate, favorabil unei incelegeridirecte intre clerul grec i guvernul roman §i care si nu fie amanati mult timp. De asemenea, eacerea consulului francez de la Ia0, si indice cu mai multi precizie l'objet par lequel doit portersoit l'entente amiable, sok l'arbitrage, si l'on est oblige d'y recourir" (Cf. Arh. Nacionale, Buc.,microfilme Franca, r. 44; M.A.E. Paris, Archives diplomatiques, Correspondance politique desconsuls, Turquie-Jassy, vol. 11, f. 51-51 v.).

'

www.dacoromanica.ro


impartiale de la question tout entière, il ressort tout au moins de ce travail que soit l'ententeamiable, si elle est possible, soit l'arbitrage, si on l'impose aux Principautés, ne peuvent porterque sur la quotité de la somme a accorder annuellement aux Saints-Lieux sur les revenus desCouvens Moldo-valaques.

Dans ces limites memes si Votre Excellence me permet de lui dire toute ma penseParbitrage impose par le XIII-e protocole de la Conference de Paris me semble constituer uneatteinte au droit des Principautés.

Si les parties intéresses dans le &bat ne peuvent, comme il y a tout lieu de la craindre,s'entendre a l'amiable sur l'indemnité a payer annullement aux Saints-Lieux, je ne vois quedeux solutions conciliables avec le respect de l'autonomie administrative garantie auxPrincipaites-Unies par la Convention de 1858: l'une, plus radicale, abandonnant augouvernement Moldo-valaque le soin de faire regler par les tribunaux du pays cette questionde droit prive; l'autre, faisant encore intervenir les Puissancces garantes, mais pour inviterseulement les deux parties a déférer cette même question a un arbitrage; en cas de refus de lapart des communautes grecques, le &bat serait soumis aux juges naturales, c'est-a-dire auxtribunaux roumains.

Agreez....

Copie

Consulat de Francea Jassy

Monsieur le Marquis,

Ch. Tissot

Jassi, le 22 Juin 1863

En transmettant a Votre Excellence par mes precedentes dépeches le texte desdispositions prises par le Gouvernement Moldo-Valaque a regard des couvents &dies, ainsi queles protestations que ces mesures avaient provoquees de la part des hegoumenes grecs ", je mesuis abstenu de toute reflexion sur le fond meme d'une question dont je ne possedais pas encoretous les elements. Je crois Etre en mesure aujourd'hui de formuler un avis motive sur le &batdont les termes sont désormais si nettement poses entre les Communautés grecques et leGouvernement Roumain. Tandis que ce dernier, fidele aux traditions des Gouvernements qui

" La 1 mai 1863, stil nou, Ch. Tissot informase pe Drouyn de Lhuys despre ordonancadomneasca din 18 martie prin care se stabilea folosirea exclusiva a limbii romane 'in bisericile qimanastirile apalinand statului. Masura provocase protestul egumenilor greci care administraurnanastirile inchinate, protest adresat adt ministrului Cultelor i InstrucOunii Publice din aceltimp, Chr. Tell, cat qi consulilor de la Bucureqti li Ia0 ai puterilor garante. Ablinandu-se sa iavreo atitudine fail de acest incident, Ch. Tissot se mullumise sa trimiti protestul calugarilorgreci insorit de o circulara de raspuns a lui Chr. Tell din 30 martie 1863 ambasadoruluiFranlei la Constantinopol, marchizul de Moustier. In raportul sau catre Drouyn de Lhuys din1 mai recunoa§te insa ca, in acel moment, problema manastirilor inchinate reprezenta le seulpoint, peut-etre, sur lequel il y ait entente complete entre tous les partis; le pays tout entiere yvoit une question d'administration intérieure que le pays seul a le droit de trancher". (Ibidem,f. 24-29 v.).

www.dacoromanica.ro

416 Valeriu Stan 6

se sont succedCs dans les deux Principautes, persiste a considérer les Monasteres dedies commedes etablissements religieux nationaux et prend a leur égard toutes les mesures de surveillanceet d'administration découlant du caractere même qu'il leur attribue, les Saints-Lieux, affirmantque ces mêmes Monasteres sont des propridtes grecques", reclament la libre disposition desrevenus de ces couvents et repoussent toute ingerence du Gouvernement local dans la questionde ce qu'ils appellent la fortune de l'Eglise grecque".

Il est facile, d'ailleurs, de se rendre compte de l'intérêt qui s'attache, de part et d'autre,a la solution de cette question. Les biens des couvents &dies ne comprennent pas moins de lahuitieme partie du territoire Moldo-valaque; quant a leurs revenus evalues il y a quelquesannees pour la Valachie seulement, a plus de six millions de francs, il est difficile d'endeterminer le chiffre actuel. Les contrats d'affermage ne peuvent fournir a cet egard qu'unebase fort incomplete d'appreciation: telle terre que je pourrais citer, affermde au prix de septmille ducats, en rapporte de vingt cinq a trente mille. Je me bornerai constater que dans la seuleMoldavie les couvents &dies possédent deux cent treize grandes proprietes, dont quatre-vingtsept relevent du Mont-Athos, cent une du St. Sepulcre, douze du Mont Sinai, cinq duPatriarchat de Constantinople, trois de celui d'Alexandrie, deux de celui d'Antioche et trois duMonastere de Driau en Epire.

Avant d'entrer dans le fond même du litige, je crois d'autant moins inutile d'en rappelerl'origine et les phases principales que ces details historiques en font mieux apprecier le veritablecaractere.

Les Communautés religieuses dans les Principautes Danubiennes ont, plus que partoutailleurs en Orient, une double destination: ce ne sont pas seulement des retraits assurees par lapiete de leurs fondateurs a la priere at a la contemplation; ce sont encore, et avant tout, desetablissements de bienfaisance et d'utilité publique, obliges a heberger gratuitement lesvoyageurs, a doter chaque armee des orphelines sans fortune, a entretenir des hospices, deshôpitaux, des Ccoles, a faire des distributions journalières d'aliments ou d'aumônes. II n'existepas un seul de ces couvents qui n'ait été astreint, par la volonte du fondateur,l'accomplissement de quelques unes de ces bonnes ceuvres expressement rnentionnées danstous les actes de donation.

Parmi ces Monasteres, les unes sont libres, les autres dediés, c'est-a-dire rattaches, parun lien dont la signification n'est pas douteuse quelques efforts qu'on ait faits pour en fausserle veritable sens a certains etablissements religieux grecs situ& en dehors des Principautes. Aune epoque ob le clerge grec avait la reputation, relativement meritee, de l'emporter en piece eten lumière sur le clerge indigene, les fondateurs de quelques Monasteres moldo-valaques, afinde mieux assurer l'avenir de leur ceuvre, les dedierent aux Saints-Lieux, c'est-a-dire, lesplacerent sous la dependance spirituelle d'une communaute grecque et les firent administrerpar des hegoumenes ou delegues de cette communaute, charges de veiller a l'accomplissementdes ceuvres de charité, de bienfaisance et d'utilite publique qui constituaient le but même de lafondation. En reconnaissance de ces soins et comme signe de ce lien spirituel, une part etaitfaite a la Communaute ddclicatoire, a titre de secours, dans les revenus du Monastere &die,lorsque, prelevement fait des sommes affectees aux depenses d'entrétien et aux actes debienfaisance locale, ces revenus presentaient encore un excedent.

" Toate sublinierile din text apariin consulului francez, autorul memoriului." Aprecirea consulului francez concorda cu alte marturii contemporane, apropiindu-se

cel mai mult de realitate. Dupa calculele efectuate de istoricul C.C. Giurescu, manastirileinchinate delineau proprietap reprezentand 11,14%, adica a noua parte, din suprafaça rurala aMunteniei, fi 12,16% din aceea a Moldovei. (Cf. C.C. Giurescu, Suprafara mofiilorInängstire)cti secularizate la 1863, in Studii", XII, 1959, nr. 2, p. 155).

a

www.dacoromanica.ro


Les documents produits par les communautes grecques elles-mêmes ne laissentsubsister aucun doute sur la port& de ces acres de dédicace et la majorité des membres de laCommission Europeenne, envoy& en 1857 dans les Principautes Danubiennes, en aparfaitement appreciée le caractere: de l'avis des Commissaires d'Autriche, de France, de laGrande Bretagne, de Prusse et de Sardaigne les propriétés attachées aux couvents étaientdestinées d'abord a soutenir les communautes y appartenant et a remplir des actes de charité etde bienfaisance dans le pays. II n'y avait que le surplus de leur revenu qui draft approprie auxbesoins des Saints-Lieue. Le rapport de la Commission constate en outre, avec raison, qu'unpetit nombre de couvents ont été &dies aux Saints-Lieux par leurs fondateurs. La plupart, ainsiqu'on le verra plus loin, ont été soumis a ce lien posterieurement a leur fondation, parconsequent contre le voeu probable des fondateurs. Malgre les mesures prises a differentesépoques contre ces dedicaces abusives, telle est encore l'origine de la plus grande partie desetablissements que réclament les communautes orientales.

Il est difficile de preciser l'toque a laquelle ont eu lieu les premieres dedicaces: la plusancienne que l'on connaisse remonte a l'année 1436. El les s'dtaient tellement multipliées apresla chute de l'Empire d'Orient et dans tout le cours du XVI-e siècle que l'Etat duténergiquement intervenir pour en reprimer l'abus. Profitant des troubles qui bouleversaient lepays, les moines &rangers avaient fait disparaltre les actes de fondation ou de dedicace quiconstataient leurs obligations, s'etaient soustraits peu-a-peu a la surveillance que devaientexercer sur leur gestion, aux termes des mêmes actes, soit les familles des fondateurs, soit desCommissions de boyards soit les Princes eux-mêmes, avaient elude les devoirs qui leur etaientimposes, et envahi, en outre, une grande partie des propriétes des couvents libres, en obtenant,de la faiblesse ou de la complicite des princes, des actes de dedicaces qui faisaient passer cesbiens sous la dépendance des Lieux-Sainrs.

Des nombreux documents temoignent des efforts tentes, a diverses epoques, par lesHospodars des deux Principautés, pour mettre un terme aux empietements du clerge grec. Parses trois chrysobulles de 1639, 1640 et 1641, Mathieu Jean Bassarabe, Prince de Valachie, exigeala restitution des titres frauduleusement obtenus les declarant nuls en cas de non restitution etrendit aux couvents nationaux tine panic des terres dont ils avaient ere depouilles.

Le preambule du premier de ces actes dépeint trop fidelement les envahissements duclerge &ranger, pour que je ne crois pas devoir le reproduire: Dans les derniers temps il estarrive que nous avons eu des Metropolitains et des Princes &rangers de race, de langue et pleinsde mauvaises moeurs, c'est-h-dire des grecs. Non seulement ils ont fait tous leurs efforts pouraneantir les vieilles coutumes du pays, qu'ils pillaient et conduisaient au bord de l'abirne, maisils ont pone, sans vergogne, une 'main sacrilege sur les Saints Monasteres princiers trafiquantde ces pieuses institutions du pays, les vendant, les mettant sous la dependance des Monasteresgrecs, et fabriquant a cet effet des chrysobulles de dedicace a l'insu de l'Assemblee et duChap itre...".

Le Patriarche de Constantinople, Parthenios, en confirmant les disposition prises parMathieu Bassaraba, decide, dans la premiere de ses lettres du 9 Avril 1645 que ni les Princes al'avenir, ni les Métropolitains, ni les Evéques, ni aucun autre dignitaire, juge ou boyard, nepourront dedier les Monasteres indigenes a d'autres Monasteres &rangers". La seconde lettreest plus explicite encore sur les empietements du dere grec, que les consider-ants duchrysobulle premier de 1639:

www.dacoromanica.ro

418 Valeriu Stan 8

Ces couvents, dotes de bien meubles et immeubles ainsi que d'objets precieux, soumisa des reglements qui devaient assurer leur bonne administration, ont ete paisiblement dirigesjusqu'a repoque ou des &rangers, ignorants et cupides, ont envahi et opprime les Principauteset sont parvenus, par des acres reprouves par notre Sainte Religion, a s'emparer des pieux etanciens etablissements sans nul respect pour les testaments des fondateurs. Par leur exemple ilsont insinue des moeurs execrables; loin d'être emus de compassion pour leurs freres, ils n'onttravaille qu'à la ruine de leur pays, qi'ils ont presque transforme en desert, en meme tempsqu'ils ont foule aux pieds les reglements conventuels et les dispositions testamentaires que lesbienheureux fondateurs avaient pris pour la gestion de leurs monasteres.

Mais le divine Providence, prenant en pitie les malheurs de ce pays, a daigne placer surle trône de Valachie le Prince Mathieu Bassaraba, lequel ayant convoque une AssambleePrinciere, a decide que tous les Monasteres et communautes que les Princes et Metropolitains&rangers, pour satisfaire leur venalite, avaient affilies a d'autres couvents situ& en Grece ousur la Saint-Montagne et nommement... resteront desormais tranquilles et libres.

Ayant ete requis de confirmer cette demande, nous y avons accedes et, d'accord avecS<a> S<anctite> le Patriarche de Jerusalem et les autres Prelats, nous declarons que les sus ditsMonasteres qui ont ete vendus et ceux qui n'ont pas encore pu etre alienes, comme..., ainsi queceux que nous avons reedifies, tels que... sont libres et doivent etre ger& en toutconformement aux dispositions des fondateurs, de maniere que les moines &rangers nepuissent plus exercer aucune influence, aucune ingerance, en tout ce qui concerne soit cesMonasteres, soit l'administration de leurs biens".

Les couvents libres viennent d'être affranchis: la lutte continua sur le terrain desMonasteres &dies; les Princes qui se succedent dans les deux Principautes ne cessent derappeler les institutions des fondateurs, de combattre les dilapidations des moines etrangers,de leur demander compte de leur gestion, d'exiger l'accomplissement de toute les ceuvres debienfaisance fond& avec le Monastere et, ce qui pourra sembler &range, l'envoi regulier auxSaints-Lieux de l'excedent des revenus. Doublement infideles a leur mandat, ce n'etait rienmoins qu'au profit des Metropoles spirituelles que les hegoumenes trahissaient les interets descouvents &dies: les plaintes des Patriarches et des Communautes grecques en ternoignent achaque instant et l'on a constatC que dans la periode comprise entre les annees 1692 et 1747, lesSaints-Lieux n'avaient regu en moyenne que le vingtieme des revenus des Couvents Moldo-val agues.

Les Chrysobulles des Princes Scherban (1657), Radu (1659), Antioche (1706), GregoireGhyka (1748), Alexandre Hypsilanti (1766), rappellent les dispositions de l'acte de MathieuBassaraba, ou reglent la part a prelever sur les revenus des Monasteres &dies, cant au profit del'Etat, des Ccoles et des hospices qu'au benefice des Saints-Lieux.

Considerant est-il dit dans le prCambule de l'acte d'Alexandre Hypsilanti que lesfondateurs des Monasteres relevant des Saints-Lieux, en donnant des biens fonds a ces asilessacres, obligent les superieurs des Monasteres a employer une partie des revenus qui enproviennent a marier des filles pauvres, a venir en aide aux familles indigentes, a faire desaurnanes, et a n'envoyer que l'excedent des revenus aux Lieux dont relevent les Monasteres;

Considerant en outre qu'aucune de ces conditions n'est actuellement observee,Nous ordonnons que les Monasteres soient obliges a subventionner la Caisse des

aumanes etc."

www.dacoromanica.ro


Les Chrysobulles des princes Constantin Hanger li (1795) et Mourouzi (1799) tracent untableau &mine de l'etat d'abandon dans lequel se trouvaient les couvents &dies. Lesdilapidations etaient telles que. les dettes qui grevaient ces établissements menagaientd'absorber une partie des biens fonds. Les revenus servaient exclusivement a enrichir leshegoumenes, leurs familles, leurs creatures et a leur assurer l'impunite.

En confirmant le reglement établi par le Prince Mourouzi, Jean Caradja, en 1815,chargea le grand Ban Gregoire Brancovano et le Spathar Vlicoutzi d'aviser a des mesures plusefficaces encore. Sur la proposition des deux delegues les sceaux des Monasteres &di& au St.Sepulcre furent enlevés aux Hegoumenes grecs et confies au Superieurs de St. Georges le Neuf;ce dernier fut charge, conjointement avec deux Grands Boyards, de veiller a l'extinctionprogressive des dettes et a l'envoi de secours aux Saints-Lieux, defalcation faite des impositionsextraordinaires que l'Etat reclamait au nom des inth-êts generaux du pays. Les depenses desHegoumenes etaient, en outre, limitées a un maximum qui pouvait etre &passe qu'avecl'autorisation de la Commission precitee. Ces dispositions regurent son entière adhesion.

Pendant toute cette periode, qui comprend cependant la série des Princes phanariotes(1715-1821), il n'y a pas, a vrai dire, de question des couvents &dies. II y a lutte entre lesPrinces et les Assemblées nationales, d'une part, les Hegoumenes &rangers de l'autre; mais ils'agit uniquement de rappeler ces derniers a l'exécution plus ou moins complete des conditionsauxquelles ils ont ete charges d'administrer. La surveillance de l'Etat, l'intervention desPrinces, leur droit absolu de reglementer l'administration des Couvents &di& et de les faireparticiper aux charges generales du pays, ne sont point contest& par les Communaut&grecques: les Patriarches de Constantinople et de Jerusalem approuvent au contraire desmesures qui sauvegardent leurs interets autant que ceux des Principautes. Le debat ne s'elevequ'entre l'Etat, tuteur naturel et legal des couvents nationaux, et les moins grecs, executeursinfideles, au double detriment du pays et des Saints-Lieux, des volont& formelles desfondateurs. A plus forte raison l'Eglise grecque n'eleve-t-elle aucune pretention sur laproprietd même des Monasteres &dies.

La question ne commence a se poser reellement que lorsqu'elle se complique, par suitede l'intervention alternative ou simultanee de la Turquie et de la Russie, d'interets politiquesfaciles a apprecier.

Les revenus des couvents &dies, si souvent detournes de leurs veritable destination,avaient servi en 1821 a solder l'insurrection grecque, comme ils devaient payer trente trois ansplus tard, pendant la guerre d'Orient, les bandes de Papacosta. Un firman de la Porte enjoignit,en 1823, au prince Gregoire Ghyka d'expulser les delegues des Saints-Lieux. L'Assemblee desboyards adhera avec empressement a cet ordre, remplaca les administrateurs &rangers par uncomite de boyards preside par le Metropolitain, et decida que les revenus des couvents seraientaffectes, pendant deux ans, au paiement des dettes de l'Etat. La Moldavie ne tarda pas a suivrecet exemple: en 1826, sur le rapport du haut clergd, le prince Jean Stourdza donna a dessuperieurs indigenes l'Administration des monasteres &dies; le secours" a envoyer auxSaints-Lieux fut fixe, pour les deux annees suivantes, a la somme fixe de 100 000 piastres, lescornmunautes grecques, a partir de 1828, ne devant plus recevoir qu'un tiers du revenu total.

Cet etac de choses ne fut pas de longue dui-6e. A la suite de la convention d'Akerman unnouveau firman de la Cour suzeraine ordonna aux hospodars de reintegrer dans leurs fonctionsles hegoumenes &rangers. Le Divan valaque, dans son rapport du 8 Decembre 1827, fit lesreserves suivantes:

www.dacoromanica.ro

420 Valeriu Stan 10

En exécutant cet ordre nous ne pouvons passer sous silence un droit qui nous incombe,celui de faire connaitre a Votre Altesse que nous exercons sur ces Monasteres des droits commefondateurs, et que jamais il n'a &é d'usage que la nomination des Hegoumenes se fasse par lePatriarche de Constantinople. Mais puisque le tout-puissant Empire en a decide autrement...nous prions Votre Altesse de faire en sorte, du moins, que les Flégoumenes grecs administrentconformément aux dispositions et aux testaments des fondateurs,... qu'ils paient les dettes etfassent les reparations necessaires aux Eglises".

Le Divan Moldave fut plus net encore:Les propridtds conventuelles ont été remises, contre regu, aux exarques deldgues des

Saints-Lieux, avec l'assurance qu'ils produiraient a l'Assernblée generale, dans un court Mai,les chrysobulles et documents de fondation.

L'adjudication devra toujours avoir lieu en Moldavie, d'apres l'ancienne coutume; lescontrats devront etre rediges par les hegoumenes, les curateurs et les boyards inspecteurs... Lesaffermages devront se faire pour trois ans aux encheres publiques... Comme presque tous lesedifices sacrés se trouvent dans le dernier état de délabrement et que les Monasteres sont ober&de dettes contractees par les hegoumenes grecs, nous croyons indispensable que les revenu destrois annees subsequences soit affectd a la reparation ou a la reconstruction des edifices et aupaiement des dettes. De plus, les Hegoumenes seront astreints h observer scrupuleusement lesstatues de fondation, A entretenir les etablissements religieux en bon &at, a veiller a ce que leservice divin se fasse comme il convient, a ce que les regles monastiques soient de tous pointsobservees, et qu'a cet effet les hegoumenes soient sous la surveillance active des curateurs et desboyards inspecteurs".

Les moines grecs ne manquerent pas de profiter de l'occupation russe, qui elle lieu aumois de mais suivant, pour tenter de se soustraire aux obligations et a la surveillance qu'on leurimposait. Bien qu'entièrement dirige par la Russie, le Gouvernement d'alors s'en emut etchargea une Commission composée de membres du haut Clerge et de boyards d'etudier et deregler toutes les questions qui se rattachaient aux couvents &dies. Les Saints-Lieux défendirenta leurs delegues de prendre part aux conferences et de produire les documents de fondation.Paralysee par ce refus, la Commission se borna a constater le deplorable état des Monasteres&dies et, par suite, la ndcessité d'appliquer dans toute leur rigueur les dispositions prises parl'Assemblee Moldave et sanctionnees en Mars 1828 par le prince Jean Stourdza.

La question entre dans une nouvelle phase, ou pour mieux dire, elle changecompletement de caractere h l'epoque oh la Russie reorganise les Principautés. C'était, oujamais, pour le clerge grec, l'occasion de transformais son droit eventuel a une aumône en undroit absolu sur la totalled des revenus, de ddpouiller son caractere d'administrateurbeneficiaire pour prendre celui de propriétaire de fonds. Il ne la laissa pas &happen

Aux termes de l'art. 416 du Reglement Organique Moldave, une commission composde,sous la presidence du Métropolitain, de quatre membres du clerge et de quatre boyards, devaitfaire le releve de tous les biens des Monasteres en general, regler leur administration et verifierla qualite de leurs revenus. En se qui concernait plus particulièrement les couvents &dies, laCommission devait d'adjoindre quatre ddlegues des Saints-Lieux. Eu egard a la necessited'avoir recours sans retard h l'extirpation des abus actuelement persistants et au reglement del'administration des biens de ces Monasteres, la Commission, ajoute Part. 416, examinera les

www.dacoromanica.ro


lettres et actes originaux relatifs aux diverses dedicaces et se rendra compte en meme temps desintentions et des conditions primitives des donateurs et, avec l'assentiment de la Courprotectrice, arrétera des projets de reforme qui devront etre mis a execution".

L'art. 363 du Reglement valaque, constatant egalement la nécessitC de remédier auxabus et dilapidation commis fort souvent par les hegoumenes des Monasteres &dies",consacrait des mesures analogues.

Les communautes grecques regurent communication de ces dispositions et furentinvitees a envoyer leurs delegues. Le 20 septembre 1832 le Patriarche de Constantinople, enannocant a l'Ambassadeur de Russie que les Saints-Lieux venaient de designer leursrepresentants, ajoutait dans sa lettre:

Nous nous appuyons sur les dispositions equitables de S<a> M<ajeste> kmperiale>pour qu'il n'arrive aucune transgression aux droits de ces communautes religieuses quiregardent les bien fonds qu'elles possedent dans ces deux provinces comme les seuls moyen deleur subsistance. Nous reclamons aussi votre assistance afin que les delégués, a leur arrivee,soient exempts des propositions de l'Assemblée des boyards &rangers au but de leur mission,et que ces Monasteres restent libres des tributs et des assujetissements que les boyardsvoudraient leur imposer sous des prétextes color& de raison plausibles".

Le premier acte des delégués des Saints-Lieux fut, en protestant aupres de g<énér>alKisséleff, le 13 mai 1833, contre l'affermage aux encheres publiques et sous la surveillance duMetropolitain et du Ministere des Cultes des terres des Couvents &dies, de demander queleurs droit de proprMte sur ces Monasteres fussent maintenus intacts".

La question, comme on le voit, prenait un caractere tout nouveau, si non tout-a-faitinattendu. II devait difficile de s'entendre sur ce terrain; le g<ener>al Kisséleff n'en chargea pasmoins M<essieurs> Mavros et Stirbey d'entrer en pourparlers avec les delegués des Saints-Lieux pour arreter les basses du travail de la Commission.

Les principaux points A régler concernaient: la reparation a faire aux edifices sacrés, lafixation d'un traitement pour les hegoumenes, les oeuvres de bienfaisance imposees a chaqueMonastere, le versement d'une partie des revenus a la Caisse de la Métropole, l'envoi auxSaints-Lieux des secours affect& a leurs besoins par les fondateurs, l'affermage des propriétesaux encheres publiques, la validation des contrats d'affermage par le Metropolitain et leMinistere des Cultes.

Les delegues répondirent:Que les Saints-Lieux ne feraient les reparation que graduellement;Que les Saints-Lieux avaient seuls le droit de fixer le traitement des hegoumenes;Qu'ils ne crééraient d'établissements de bienfaisance que la seulement oil les actes de

dédicace les prevoyaient, et plutot en Orient;Qu'ils n'alimenteraient pas la caisse de Ia Métropole;Que tous les revenus devaient leur etre envoyes, defalcation faite des frais d'entretien

des couvents;Qu'ils ne pouvaient tolérer aucune ingerence etrangere dans l'affermage des terres, ni

accepter que les contrats fussent valid& par d'autres autorités que les Communautesgrecques".

Tout accord devenait impossible; les conferences furent rompues. M.M. Mavros etStirbey rendirent compte en ces termes au g<éner>al Kisseleff du résultat negatif de leursefforts:

www.dacoromanica.ro

422 Valeriu Stan 12

L'unique argument de ces agents, c'est que les Couvents sont la propridte des Saints-Lieux, que, comme representants de ces derniers, ils n'onr ii rendre compte a qui que ce soit deleur gestion, et qu'ils ne reconnaissent d'autres obligations que celles qui ont rigoureusementrapport a la celebration du service divin...

Puisque, par une obstination que par respect pour le caractere dont ils sont revetus, lessoussignés s'abstinnent, ces delegues se refusent a toute proposition..., le Gouvernement setrouve place dans la nécessité de laisser les Communautés éclesiastiques sous les lois quiregissaient la propriéte territoriale anterieurement au Reglement".

Un office du g<ener>al Kisseleff, en date du 7 Juin 1833, invita le Conseil des Ministresa tenter, de concert avec les membres de la Commission, une dernière démarche aupres desdelegues des Lieux-Saints et, en cas d'insucces, a faire connaitre a ces derniers qu'il serait donnesuite aux conclusions du rapport de M.M. Mavros et Stirbey. Le proces-verbal de cetteconference, toute aussi infructueuse que les precedentes, est une des pieces les plus importantesde ce long debar: il y est constaté que les exarques, s'en référant aux contrepropositions déjàformulées par eux, considerent les Saints-Lieux comme les seuls arbitres des Monasteres; que,d'apres eux, nul n'a le droit de s'immiscer ni dans la gestion ni dans l'emploi des revenus desCouvents; que l'exemple du passe et les actes antérieurs ne peuvent leurs etre valablementopposes, ces actes datant d'une epoque ou tout n'etait qu'abus; qu'aujourd'hui, au contraire,oil tout se reorganise dans le pays, ils viennent en demander reparation et redressement".

Le Conseil replique a son tour:Que c'est une erreur de croire que les fondateurs n'avaient dote les Monasteres que

dans Pinter& des Saints-Lieux; que si les fondateurs ont &die ces etablissements auxcoin munautés grecques, ce n'a été que dans l'unique espoir que leurs intentions seraient mieuxremplies par la surveillance et les soins pieux que les Saints-Lieux y apporteraient; que s'il a etdconimis des abus dans le passé, on ne saurait en aucun cas appeler de ce nom les actes solennelssanctionnes par des décrets princiers, passes en force de loi, consacrés par une longue seried'années, reconnus par des Patriarches et par les Saints-Lieux eux-memes, car ce serait attaquercomme nul tout ce qui a &é antérieurement, y compris les droits des Saints-Lieux qui nes'appuient pas sur des actes aussi authentiques. Que quant aux redressements qu'ils réclamenten se prevalant des nouvelles institutions, ils ne doivent pas ignorer que toute dispositionlegislative, en accordant des droits, impose aussi des obligations et qu'on ne saurait participeraux uns sans se soumettre aux autres... Que les Saints-Lieux, enfin, en voulant se soustraire atout obligation, se placent d'eux-mêmes en dehors des institutions du pays... Le Conseil serange donc unanimement a l'opinion émise par M.M. Mavros et Stirbey, et arrete que lesanciennes lois et coutumes continueront a regir a l'avenir les biens des Monasteres relevant desSaints-Lieux; que tous les avantages pécuniers resultant des nouvelles dispositions organiquesseront appliques aux etablissements de bienfaisance; que, pour connahre ces avantages,l'affermage des biens conventuels se fera aux encheres publiques en presence de S<on>Ern<inence> le Métropolitain, du Ministre des Cultes et du prieur de chaque Monastere...Qu'au reste ces dispositions ne modifient ni ne changent en rien les obligations auxquelles cesMonasteres etaient precedemment soumis".

Le g<ener>al Kisseleff allait appliquer ces mesures lorsque la Cour de Russie accordaaux Communautes grecques, pendant dix ans, le maintien du statu quo.

Votre Excellence sait comment de sursis a été prolonge de fait pendant trente ans.L'analyse des divers incidents qui ont compliques depuis la question des couvents &dies seraitaussi inutile que fastidieuse: mon but Ctait de montrer comment cette question a completementchange de caractere a partir du moment ou les Communautes grecques ont cru pouvoir

www.dacoromanica.ro


compter sur la Russie pour faire prevaloir des prétentions qu'Elles n'avaient jamais eu éleverjusqu'alors. Apres avoir constaté l'origine relativement si récente de ci-prétendu droit depropriété des Saints-Lieux sur les biens des Couvents dédids, j'aborderai l'examen de laquestion au point de vue des principes.

Les Saints-Lieux, comme on l'a vu, prétendent depuis trente ans:Qu'ils sont propriétaires absolus des biens des couvents dédids;Que nul n'a le droit de s'immiscer, a quelque titre que ce soit, dans l'administration de

ces biens".Pour justifier la premiere de ces deux assertions, les communautés grecques traduisent

le mot dédicace par celui de donation; elles ajoutent qu'un certain nombre de terres ont &éanciennement acquises par les Hégoumenes.

La commission européenne a déja fait justice de cette singuliere interpretation du motdedicace, aussi inadmissible au point de vue de la langue que contraire a l'esprit qui aconstarnment preside aux actes mêmes dont il s'agit. D'une part, en effet, ni le mot grecacoLepvizeva, ni le mot roumain équivalant inchinate , n'ont jamais signifié donnés": l'un etl'autre n'expriment que le lien religieux, la consecration pour traduire littéralementl'expression grecque A l'hommage, pour mieux rendre encore le mot moldo-valaque quirattache le Monastere &die a la Communauté dédicataire et lui fait reconnaitre sa suprematiespirituelle. Les actes de dédicace, d'un autre côté, contredisent aussi formellement le sensattribué par les moines grecs aux expression precitées. La dédicace, dans la pens& du fondateurou du dedicateur, a pour objet, avant tout, d'assurer l'accomplissement des oeuvres pies quisont la principale raison d'être de la fondation; c'est dans ce but qu'il place le Monastere &diesous la surveillance du Monastere dédicataire. Comment admettre des lors qu'il abandonne ace dernier, soit la libre disposition des revenus, soit, a plus forte raison, la pleine propriété desterres? II y aurait contradiction évidente entre le but et les moyens employ& pour l'atteindre.

Le pretendu droit de propriad des Saints-Lieux est bien moins soutenable encore aupoint de vue des lois et des coutumes du pays. Les lois Moldo-valaques n'ont jamais permisaux &rangers de posséder des biens fonds dans les Principautes; cette disposition de lalegislation Roumaine n'a jamais cessée d'être en vigueur: elle subsiste encore aujourd'hui.Ainsi qu'on l'a remarque avec raison, les princes et les boyards qui, A toutes les époques ontfait de nombreuses et riches offrandes aux Saints-Lieux, ne leur ont jamais donné comme ilsl'ont fait souvent pour les Monasteres indigenes, ni serfs (vecini), ni droits territoriaux tels quel'oeritu (droit de pacage), le vinariciu (droit sur le yin), le vama (droit de douane) etc. A plusforte raison leur a-t-il &é impossible de leur donner ou léguer valablement des immeubles.Vainement les moines grecs cherchent-ils a dissimuler leur qualite d'etrangers en se disant aptsa posseder au mime titre que les autres sujets du Sultan". C'est précisement contre les sujetsdu Sultan que l'interdiction a toujours été le plus rigoureusement maintenue: non seulementles sujets ottomans n'ont jamais eu le droit d'acquerir des terres dans les provincesDanubiennes, mais ils n'ont pas même le droit d'habiter et de se fixer sur le sol roumain; lescapitulations accord&s par la Porte aux Principautes le reconnaissent formellement.

Incapables de posséder comme etrangeres les communaut& grecques le sont encore entant que communautes. Le legislation roumaine, en effet, ne considere point les communaut&religieuses comme propriétaires avec la facult6 d'user et d'abuser: elle a au contraire toujoursinterdit aux moines, rant indigenes qu'etrangers, de disposer en aucun cas des biens desMonasteres, de les &hanger, de les vendre, d'hypothequer, d'emprunter, de faire meme descoupes de bois.

www.dacoromanica.ro

424 Valeriu Stan 14

Les Saints-Lieux prétendent subsidiairement avoir acquis des biens-fonds pour leurpropre compte, posterieurement a la dédicace et par l'intermédiaire des hegournenes. Les actesde dédicace prescrivaient effectivement a ces derniers non seulement de conserver les biensdont la gestion leur dtait confiée, mais de consacrer une partie des revenus a les augmenter; leshegoumenes ont donc pu, dans quelques cas, probablement assez rares on peut le supposerdu moins d'apres le caractere general de leur administration avoir acheté des terres; mais dedeux choses l'une: ou ces terres ont eté acquises pour le compte des couvents &dies, et alorselles leur appartiennent au même titre que les biens de fondation, ou elles l'ont été pour lecompte des Saints-Lieux, c'est-a-dire au mépris des lois du pays; dans l'un comme dans l'autrecas les prétentions des communautés grecques sont inadmissibles.

Cette question de propriété, si tardivement soulevée par les Saints-Lieux, n'est donc pasdouteuse. Les biens des Couvents &dies ne sont pas des propriétés grecques", mais bien, ainsique l'a encore constaté la majorité de la commission européenne, des biens religieuxappartenant au pays Moldo-valaque". Les communautés grecques n'ont jamais eu qu'un droitsur ces biens, celui de percevoir un revenu variable et subordonné, avant tout, a la pleine etentière satisfaction des oeuvres pies dont l'accomplissement, dans l'intention des fondateurs,est précisement la raison d'être de l'intervention administrative des Saints-Lieux. Ceux-ci, end'autres termes, ne sont, par l'intermédiaire des hegoumenes qu'ils envoient aux Monasteresdédies, que les administrateurs becneficiaires de ces m8mes Monasteres. C'est la seule qualite alaquelle ils puissent pretendre, la seule qui leur ait été jamais reconnue, même sous leGouvernement des Princes phanariotes.

De la solution de ce premier point découle implicitement celle du second, relatif auxdroits du Gouvernement local dans l'administration des couvents &dies. Du moment oil il estprouve que les biens des Couvents &dies appartiennent au pays Moldo-Valaque et que cesCouvents eux-mernes, rattachés aux Communautés grecques, par un simple lien spirituel, n'ontjamais cesse d'être des établissements religieux nationaux, l'intervention de l'Etat ne fait plusquestion. Le Gouvernement moldo-valaque a non seulement le droit, constamment exerce parlui, d'intervenir dans l'administration des Couvents &dies, mais celui de retirer auxFlegoumenes &rangers s'il le juge convenable, et comme il l'a fait a plusieurs reprises la

gestion de ces établissements religieux nationaux. Les Puissances garantes ne sauraient luirefuser a cet egard, en principe, un droit qui découle de l'autonomie administrative qu'elles ontsolennellement reconnue aux Principautés, et elles ne peuvent, dans l'espece, y mettre qu'uneseule condition, celle qu'il soit fait aux Saints-Lieux, dans les revenus des Monasteres &dies, lapart qui a pu leur etre assurée par des actes réguliers de dédicace.

Cette reserve acceptee, et le Gouvernement Moldo-valaque n'hésite pas a y souscrire, ila le droit incontestable de retirer aux moines &rangers un mandat qui a pu avoir autrefois saraison d'être, mais n'en a assurement plus aujourd'hui, d'assurer au pays l'entieraccomplissement des oeuvres de bienfaisance et d'utilité publiques qu'ont eues en vue lesfondateurs des Couvents &dies, de rendre aux progr8s de l'agriculture les proprietésconsidérables que la mauvaise administration des hégoumenes condamne aujourd'hui a cetteimmobilité, particuliere aux biens de main-morte, de mettre fin, en un mot, pour me servirdes expressions mêmes de la Commission européenne, a un état de choses deplorable qui afait passer la huitième partie du sol national dans des mains etrangeres".

Toutes les mesures prises en dernier lieu par le Gouvernement Moldo-Valaque ne sontque l'application des principes qui viennent d'être poses. Elles ne soulèveraient aucune

-

- -

-

-

-

www.dacoromanica.ro


objection si, malheureusement pour les Principautes, la question en réalité purement intérieuredes Monasteres &di& n'étaient entree, aux conferences de Paris, dans le domaine des questionsinternationales. Peut-être y aurait-il lieu de se demander jusqu'a quel point il etait opportund'admettre, A cet egard, une discussion et, par suite, des resolution que la Aussie, fickle Ad'anciennes traditions et sans doute aussi A des engagements de date plus recente, avait seuleinter& a provoquer. Je me borne a constater le fait qui oppose désormais a la solution legitimeet naturelle qu'appelent les voeux unanimes des Principautes-Unies, un solution legale dont onne saurait se dissimuler les difficultes.

Aux termes du XIII-e protocole de la Conference de Paris, les parties intéressees sontinvitees a s'entendre entre elles au moyen d'un compromis; dans le cas ou elles ne parviendrontpas A s'entendre dans le alai d'un an, il sera statue par voie d'arbitrage; dans le cas oü lesarbitres ne parviendraient pas A s'entendre, ils choisiront un surarbitre. S'ils se trouventegalement dans l'impossibilite de s'entendre pour le choix de ce surarbitre, la Sublime Porte seconcerterait avec les Puissances garantes pour le designer".

Les deux phases distinct& qui constituent le reglement projete de la question souleventplus d'une objection.

L'entente A laquelle sont conviees les deux parties me parrait difficile a etablir: tous lesefforts tent& jusqu'ici pour arriver A un comprornis ont echoue devant les pretentionsinadmissibles des Communaut& grecques; le Gouvernement Moldo-Valaque, de son cete, estmoins dispose que jamais A rien abandonner de ce qu'il regarde avec raison comme son droit;le pays, d'ailleurs, ne le lui permettrait pas: un vote unanime de la Chambre Roumaine a decideque la question ne serait resolue qu'avec le consentement du pouvoir legislatif.

On peut donc considérer cette premiere partie du programme trace par le XIII-eprotocole, si non comme Cpuisde, du moins comme ne devant aboutir A aucun resultats.

Reste la seconde phase, celle de l'arbitrage. Les difficult& qu'elle présinte sont plussérieuses encore.

L'arbitrage portera-t-il sur la question toute entière des Couvents &di& et, parconsequent, sur celle de savoir si l'administration de ces établissements sera maintenue ouenlevée aux Saints-Lieux? Dans ce cas, les Principautes y verront une atteinte pollee A leurautonomie administrative, et le Gouvernement Moldo-Valaque, énergiquement soutenu partoute la nation, ne souscrira jamais A une combinaison qui lui enleverait le droit de trancher unequestion d'administration intérieure.

La sentence arbitrale, en laissant au Gouvernement Roumain le droit d'enlever auxmoines &rangers l'administration des couvents nationaux, portera-t-elle uniquement surl'indemnité a accorder aux Saints-Lieux? Elle aurait encore aux yeux des Principautés le tort des'emparer d'une question d'intérêt prive que le Gouvernement local a le droit de soumettre auxtribunaux du pays.

Le Gouvernement Roumain, dans cet état de choses, serait dispose, si je ne me trompe,A demander l'annulation pure et simple du XIII-e protocole ce qui replacerait la question surle terrain du droit strict. Votre Excellence, Monsieur le Marquis, est naturellement le meilleurjuge de l'accueil qui pourrait etre fait A cette proposition; au point de vue plus restreint oU jeme trouve place, je n'hésite pas a la regarder comme le seul moyen d'arriver a une solutionequitable, pratique et definitive. Tout moyen terme n'aboutirait qu'a perpetuer lesinconvenients du scam quo, ou A creer de nouvelles complications plus régretables encore.L'opinion publique, en effet, est 'tenement unanime sur cette question dans les Principautes,l'entente sous ce rapport est &venue si complete et si passionnCe, en deca comme au dela. duMilkow, dans toutes les classes comme dans tous les partis, qu'on doit s'attendre a voir lesPrincipautes opposer une résistance absolue a toute decission prise en dehors du

www.dacoromanica.ro

426 Valeriu Stan 16

Gouvernement roumain et de la representation nationale. Le Prince rdgnant, dans une de nosdernieres entretiennes, ne m'a pas dissimule sa maniere de voir a cet egard, et j'admetsparfaitement que telle soit en effel la situation. Les Principautés sont fermément resolues a enfinir avec ces traditions d'une autre age, avec ces derniers vestiges du regime phanariote et del'intervention etrangere; elles esperent aussi que la France, a qui elles doivent leur existencepolitique et la garantie de leur autonomie administrative, ne paralysera pas entre leurs mains,et dans une de ses applications les plus légitimes, le droit qu'elle leur a fait si généreusementreconnaitre.

J'ai l'honneur d'être...

(Signe) Ch. Tissot

Arh. Nationale, Buc., microfilme Franta, rola 44; Ministere des Affaires Etrangeres, Paris,Archives diplomatiques, Correspondance politique des consuls, Turquie-Jassy, vol. 11,f. 59-86.

www.dacoromanica.ro

ACTE DOMNEM REGLEMENTAND STATUTULMANASTIRILOR INCHINATE (SFAMITUL SEC. AL XVIII-LEA)

MARIANA LAZAR

Preocuparea factorilor politici conducatori pentru situalia manistirilor s-a manifestat inmod constant in evul mediu romanesc, pa o consecin0 a poziVei deosebite pe care o ocupabiserica in cadrul vietii politice, economice si culturale a statului. Ea a fost generati totodata deo mentalitate profund religioasa a societalii respective. Interventia in viala bisericii a vizat maipuTin aspectele dogmatice, cat, mai ales, reglementarea modului de funclionare a institupilor decult i de administrare a acestora.

0 problema deosebita a constituit-o aceea a manistirilor inchinate centrelor ortodoxieidin Balcani, Grecia qi Orientul Aproplat. Dupa disparilia Imperiului bizantin §i ocupareaintregului spa/iu balcanic de catre turd, domnii romani 0-au asumat rolul de protectori aicomunitavii ortodoxe '. Pozilia specials deiinuta de Wile romane, statutul de autonomie internain raport cu Poarta Otomana le-a permis exercitarea acestui protectorat", in sensul sugineriimateriale 0 morale a instituVilor ecleziastice ortodoxe prin inchinarea a numeroase minastiridin /ail Sfintelor Locuri. Acestora li s-au adaugat sumele de bani, obiectele de cult, carlilebisericeqti donaiii ale domnitorilor p boierilor rdmani2. Multi ierarhi ortodo90 vin In Virileromane in scopul oblinerii de fonduri necesare patriarhiilor lor. In timpul dornniei lui §erbanCantacuzino documentele atesta prezenja mai multor patriarhi in Tara Romineasca: Dositei alIerusalimului, Dionisie, fost patriarh al Constantinopolului, Iacov al Constantinopolului, careintaresc prin gramatele lor ctitoria domnului de la Cotroceni'. De altfel, manistirea Cotroceniva fi inchinata la cele 20 manastiri de la Muntele Athos, probabil in urma sugestiei acestora.

Problema minastirilor inchinate a constituit mereu un punct de tensiune in societate, inspecial datorita abuzurilor egumenilor 0 calugärilor greci in administrarea licaprilor de cultincredinlate §i a veniturilor lor. Reaciiile au fost uneori extreme. In condiiiile unei atmosferegenerale antigrece0i, Matei Basarab anuleazi actele de inchinare a unor manastiri romanepicatre instituçii ecleziastice straine, prohibind orice danie de acest gen . Interdicliile sale nu vorfi insi respectate; in a doua jumatate a sec. al XVII-lea 0 in secolul al XVIII-lea cre§te numarulmanastirilor inchinate §i al daniilor catre Sfintele Locuri, in special de dtre domnitori cu relaciiextinse in lumea greco-balcanica §i cu o politica ambilioasi in aceasta direciie. 0 asemeneapolitica n-a impiedicat insa intervenvia domniei ori de cite ori se inregistrau nereguli in

' Nicolae Iorga, Bizanf dupg Bizazif, Bucure§ti, Edit. Enciclopedica, 1972.2 Privind relaliile cu Muntele Athos pana la mijlocul sec. al XVII-lea, vezi: Petre .

Nasturel, Le Mont Athos et les Roumains. Recherches sur leurs relations du milieu du XIV-esiecle a 1654, Roma, 1986; Damian P. Bogdan, Despre daniile donmeri la Athos, in ArhivaRomaneasci", 6/1941, p. 263-309.

' Nicolae Iorga, Documente grecefti privitoare la Istoria Rominilor, colecyiaHurmuzaki, XIV-1, Bucure0i, 1915, doc. 313, 315, 316, 317.

4 Arh. St. Buc., Pecefi, nr. 54.

Revista istorica", torn VII, nr. 5-6, p. 427-436, 1996

-

www.dacoromanica.ro

428 Mariana Lail'. 2

funcçionarea kr. Aici semnalim gi misurile luatg de Constantin Mavrocordat in cadrulprocesului de reformare a societacii rominegti gi care vizau manistirile gi preo/ii din TaraRomineascis.

In secolul al XVIII-lea, odad cu cregterea influentei elementului grec gi prezenia tot mainumeroad a dlugirilor stdini in ministirile romlnegti, importante venituri se trimit inexterior in detrimentul lacagurilor de cult pimintene. Reac/ia factorilor conduchori, politici gireligiogi, nu se lad agteptad. In urma sesizirii pe care o fac rnitropolitul, episcopii gi mariiboieri, domnitorul Constantin Hanger li reglementeazA, printr-un hrisov din 10 septembrie1798 `, modul de fungionare a ministirilor Inchinate. Remardnd Indlcarea prevederilortestamentare ale ctitorilor gi mafile datorii in care se glseau licagurile de cult din TaraRornineasci, devenite obiect de negor prin sumele tot mai mari percepute In acordareaegumeniei, f i dorind ...d oprim aceste rele urmiri...", Constantin Hangerli hoddgte caegumenii de la mInIsfirile inchinate d fie destituiii numai dad se dovedesc nepricepup giaceasta cu aprobarea domnitorului gi a mitropolitului. Reglementeaza totodad modalitatearepartidrii veniturilor mlnIstirilor, In sensul de a se trimite la ministirea protectoare" numaicele orinduite. Asocierea mitropolitului se remard gi In cazul imprumuturilor contractate deegumeni, operatiune ce se efectua numai cu aprobarea sa gi a marelui logofit. Reaclia rominilorera determinad gi de prezenia nejustificad a multor exarhi greci in tad; domnul stabilegte caacegtia si nu mai poad veni fld aprobarea sa. Un subiect controversat 11 reprezenta problemamogtenirii egumenilor decedali. Prin actul du, Constantin Hangerli stabilea ca aceasta drimini ministirii din varl, numai domnul gi mitropolitul pudnd hodei dad d se trimid oparte din ea la ministirea protectoare".

0 acciune ce preceda intr-un anumit sens hoddrea sa este numirea in funclia de egumenal mlnistirii Cotroceni a lui Visarion Lavriotul, cu toad opozi/ia comunidiii athonite, dupàcum o dovedesc documentele din fondul acestei minastiri (vezi anexa nr. 1).

Lezate in interesele kr, comunitalile ortodoxe din Grecia gi Orientul Apropiat intervinpe lingi noul domn, Alexandru Moruzi, determinindu-1 si revoce actul lui Constantin Hangerliprintr-un nou hrisov (vezi anexa 2). Din preambul, un fel de motivare a hoddrilor sale,remardm principalele aspecte care-i deranjau pe ierarhii greci: numirea egumenilor gimogtenirea celor decedaii (le afectau autoritatea gi finaniele). Motivindu-gi decizia prinnecesitatea de a repune in vigoare orinduielile testamentare ale ctitorilor, Alexandru Moruzirestabilegte dreptul mInIstirilor de jos" in desemnarea sau destituirea egumenilorministifilor inchinate, punind accentul pe experienia acestora gi pe cunoagterea obiceiuriloriirii. Modalitatea de repartizare a veniturilor manistifilor inchinate este precis reglementad,subliniindu-se ca numai prisosul" d fie trimis la mingstirea protectoare". Din aceeagiperspectiv 5. se interzicea mice instrlinare a propried/ilor mInästirilor. Cealald problema arnogtenirii, Alexandru Moruzi o rezolvi in beneficiul calugirilor greci, in sensul ci avereaegumenului decedat urma si se trimitl la ministirea care 1-a numit. Ierarhii greci fusesedderanjaci gi de rolul important pe care Hangerli il conferise mitropolitului in supraveghereamirastirilor inchinate; Moruzi indrcineazi cu aceasta min'astirile de jos", prin epitropiidesemnali de dtre ele. Tot ei vor semna Impreunl cu egumenii orice act privind intereseleministirii. 0 precizare deosebid se referea la obligalia egumenului de a prezenta epitropilorsivatia financiad a marastirii din 3 in 3 ani (fW de 2 ani in actul lui Hangerli); in cazul In carese constatau lipsuri, acestea trebuiau si fie acoperite din venitul personal al egumenului.

' Idem, Suluri, I, nr. 17.' V. A. Urechia, Istoria rominilor, vol. VII, Bucuregti, 1894, p. 377-379.

www.dacoromanica.ro

3 Acte domngti 429

Comparand acest hrisov cu cel prin care §erban Cantacuzino inchina mInkstireaCotroceni la Muntele Athos ' observIm o corespondenII intre prevederile celor dota acte(aceeaqi modalitate de desemnare a egumenului, de repartizare a veniturilor, ca i interdiciia dea insträina orice bun al mInIstirii). De altfel, prin actul sill §erban Cantacuzino desemnasedrept garanti ai respectIrii prevederilor sale testamentare pe urma§ii ski in scaunul domniei.AceastI comparaiie ne-a fost sugeratl de faptul cI Moruzi a incrediniat hrisovul sku sprepIstrare mInIstirii Cotroceni. Este posibil ca acest domn sl fi cunoscut actul inchiniriimlnistirii Cotroceni. La suslinerea acestei afirmaIii concurI douI aspecte: chiar in preambululactului, Moruzi afirmI ci a consultat toate dietile ctitorilor" (deci i pe a lui §erbanCantacuzino); cel de al doilea aspect il constituie faptul cI acest domn a locuit la manIstireaCotroceni in prima sa domnie V s-ar putea sI fi cunoscut atunci acest hrisov'.

Hotlrarile lui Moruzi sunt intirite qi de Ioan Caragea printr-un nou act (vezi anexa 3);consideralia principall a acestei intIriri domne0 era de a reveni la testamenturile acelor cubun cuget rIposa/i ctitori". Acesta este primul punct de convergenll intre cele doul hrisoave;celIlalt il reprezintI faptul cI fi Joan Caragea I-a acordat spre pastrare mInistirii Cotroceni,unde a locuit in timpul ciumei9.

In urma analizIrii acestor documente se impun unele consideracii generale. De0ultimele doul revock hrisovul lui Hangerli, in esenta lor nu sunt divergente; obiectivul lorprincipal era de a asigura o buni funccionare a Ilcaprilor de cult, incercand sI inlitureneregulile din administrarea lor. Pozicia pe care au ocupat-o in interesele domnilor autoritiOleecleziastice romaneqti sau cele greceqti, le-a determinat optiunea de a suscine pe unii sau peceilalii. Chiar dada a cedat in favoarea Sfintelor Locuri, Alexandu Moruzi a incercat 551reglementeze cat mai precis modalitItile de administrare a minIstirilor inchinate §i relaliile krcu mlnistirile de jos". Actele prezentate se constituie in dovezi privind preocuparea domnieide a suscine o importantl instituiie a Orli biserica. Totu§i, abuzurile n-au incetat in perioadaulterioark generand reaciia autoritatilor romanefti, care va culmina cu actul secularizIriiaverilor mInIstire§ti (1863). Interesante sunt fit preambulurile acestor hrisoave, consideraciiledomnilor privind obligatille pe care func0a lor le impunea, de a urmIri fungionarea eficientIa tuturor compartimentelor societltii qi de a interveni in rezolvarea problemelor apIrute.

In continuare prezentlm concinutul celor trei acte.

ANEXA 1

1798 februarie 8

Milostiiu Bojiiu, Io Constandin Gheorghie Hangerli voievod i gospodar zemli Vlahiscoi.

Dat-am domneasca noastrI carte dI igumenie cuviosului chir Visarion ierodiiaconulLavriotis, carele s-au oranduit a fi egumen la minIstirea Cotroceni, sud Ilfov in locul lui Davidce au murit. Deci, mergand la numita mInIstire, sI aibI a face zapt toate trebile §i lucrurile

' Nicolae Iorga, Documenre..., XIV-1, doc. 322 originalul grecesc; cel romanesc se aflIla Arh. St. Buc., Suluri, I, nr. 7.

' G. M. Ionescu, Istoria Corrocenilor, Lupescilor 0 Grozávescilor, Bucurevi, 1902,p. 127. Tot aici gIsim §i informaiia ci fiii lui Moruzi au descoperit in padurea Cotrocenilor unizvor ce va purta numele de Cimeaua Beizadelelor".

" Ibidem, p. 183.

www.dacoromanica.ro

430 Mariana Lazir 4

ministirii, miFitoare §i nemiFitoare, si le chiverniseasci 0 si le iconomeasci intru sporire 0adaos, pizind intru toate buni orinduiala ministirii dupi cea dintru inceput intocmire a ei lidupe testamenturile cele de ob§te ale tuturor ministirilor. Pentru care, poruncim domniia meatuturor pirincilor, poslupicilor §i robilor ministirii si dap numitului igumen toati supunerea§i ascultarea intru cele spre folosul mánistirii. I sam reci gospodstvo mi, 1798 fevruarie 8.

Io Constandin Gheorghie Hangerd>i voievod, Bojiiu milostiiu gospodar.

Vel logofit.Biv vel §itrar.Trecut in condici de citre biv 3 ' logofit Cond<a>che.

Arh. St. Buc., Minästirea Cotroceni, CXI-5, original rominesc, hirtie cu filigran, peceteadomnului.

ANEXA 2

1799 decembrie, Bucurefti

Io Alexandru Constandin Muruzi voievod EXeovOew amOeyns xerep.ov IIoXLs0-yrrpwI3Xcxxl.as

Nici un lucru nu iaste din cite sintu in fiin1i care si nu si fi aritat dintr-un inceput bunecitri ziditorul ce le-au ficut. Urmirile insi cde impotriva bunei cuviinlei care sint in adevirdiripinitoare §i stricicioase ori la care va intra §i si va intinde, nu si poate cuvinta cid multidisfiimare 0 vitImare pricinue0e, cici in multe feliuri sint me§tepgitoare si strice 0 si aducispre riu tot lucrul bun 0 folositor, ziticnind cre§terea 0 Inmullirea spre buna stare 0 adiogirea fiteFiruia 0 turburind i zmintind orinduelile §i intocmirile ale cuviincioase §i bune. Inca§i cind cineva0 cu bun cuget s-ar nevoi, cat iaste in putinla, a gisi ori in ce chip inlesnirealucrurilor 0 s-ar osirdui pentru cele de folos, ficind incepere ca céle grele si le inlesneasci 0ale impotriva de vatimare si le apere 0 si le intimpine de a nu si Tntimpla, acéle impotrivaurmari 0 atunci sint ziticnitoare, spiimintind inci §i apritind (!) cea desivir0t primejdie 0diripanare. De aceia, 0 urmeazi a avea deosebiti luare aminte 0 priveghiere neadormiti cei cevo<ie>sc a nu lisa ale bune sä se bintuiasci cu ticllofiia de urmirile ale gide §idarapinitoare, mai virtos fiindu-le incredinlati 0 oblacluirea obqtirilor, fir de tigicluiali sicuvine a si sili cu toate mijloacele si cleparteze ale de striciciune qi sä intireasci ale ce plzescbunele intocmiri 0 apziminturi care pricinuesc folos 0 adiogire, fugind §i departindu-se decéle ce sant grepte, ca <de> cite ori cu vederea s-au trecut sau bine nu s-au limurit sä le aducila buni intocmire, iar cite bune s-au a1azat care curg inn-u buni rinduiall si le intemeieze a sapazi nes trimu tat.

Acestea dar, cu multi luare aminte socotindu-le domnia mea §i neputind suferi a levedea intinse 0 la sfintele ministiri de aici din /ara domnii méle Ugrovlahiei (care sintTrichinate la prea SfiNitul Mortara, la Sfeta Gora §i la Sfintul Muntele Sinai) din princina oria lenevirii §i firi durere ingrijire sau a licomii nistavnicilor §i chivernisitorilor lor

' pt. al treilea".

www.dacoromanica.ro

5 Acte domne§ti 431

aducatoare de pagube §i de stricaciuni, am chibzuit ca, cat va fi prin putinca, oprind Inmulcireacre*terii raului acestuia, si oranduim ale cu cinste §i de misura a§ezand de iznoava vechile 0bunele Intocmiri §i Inchipuiri a orinduelilor ctitorice§ti. §i nu numai acelea ce sant de foks spreIntemeierea §i Intarirea celor din urma bunevointe a fericiplor ctitori si le facem nestrimutate,ci 0 ale impotrivitoare intImptiri ori dupi firea lucrurilor lume§ti a adeselor schimbiri §iurmatoare Intamplari sau din rea ocirmuire a igumenilor dupa vremi, si le aratim §i dupacuviin/1 si le a§azim, ca de acum Inainte sa aibi drept pilda 0 povaca intru toate acest hrisov aldomnii mde air igumenii 0 epitropii ministirilor de aid, cat 0 aceia de la Sfintele Locuricarora li s-au inchinat 0 li s-au Incredintat spre buna pastrare 0 ingrijire. Cad, cel de curanddat hrisov de caul Constandin Hanger<l>i voievod, macar ca asemenea ca 0 domnia mea auvoit, dar lira cale die/ile ctitorilor le-au micprat 0 unile impotriva acelora au oranduit princinuitoare (!) de o fara cuviinta urmare 0 de paguba manistirilor. Mai Maim, prin elegiul careau dup51 dreptul, ctitoricescul cuvint a alege §i a trimite aici igumeni I-au radicat de laministirde de jos 0 de periusiia i averile igumenilor and li sa vor Intimpla moarte, cu tonille-au departat impotriva dreptiVi i fad cuvint cuviincios le-au adlogat la cuti<a> o4tii, invreme cand la aceasta cutie pe tot anul toate manastirile de aici dau ajutorul ce si cade dupe aledomnii §i ale iarii oranduieli. §i altele firà oranduiali au intocmit, care cauta spre folosulunora 0 care In lucrare nu sa pot pune, nici sa pot linea in multi vréme, caci nu numai <ci>sant calcatoare atit vechiului dupi pravila obiceiu §i ctitorice§tilor apzamanturi ale manastirilor,dar 0 de paguba Invederata pricinuitoare 0 de temere a darapanarii kr in scurta vrdme.

De aceia 0 cu sfat de ob§te 11 gasim far de cale 0-1 judecam sa ramaie fir de nici o tarie,nelinut in seama 0 far de nici o putere, ca o hartie nescrisa 0 gasim cu dreptate ca obiceiul celvechiu §i dupre pravila al manastirilor sa aibi putere §i tarie intreaga 0 necazuta 0 sa sepizeasca Intocmai fi Intru toate cite prin dieiele ctitorilor din bunavoinia lor s-au oranduit0-n acizamanturile acelora sa coprind 0 sant a§azate. Pentru care, dupi dreapti 0 cu cale cererea prea sfin/itului 0 a toatei lumii patriiarhului chiriu chir Neofit 0 a preafericitului patriiarh alIerusalimului chiriu chir Antim, parinVlor ncqtri Inn-u Hristos sufletqti §i dupi olqteascarugaciune a tuturor parinplor ce si sihastresc la Sfeta Gora, adunand de la fite§care manastirede aici dieple ctitorilor §i cu mare luare aminte cercetandu-le §i potrivite §i unite gasindu-le cuale parin;ilor drepte fi. cu cale areri. Asemenea dar, dupa urmarea acelor dievi fi de catradomniia mea s-au apzat 0 am oranduit 0 unile ponturi spre Intemeierea acelora, cum 0 sprebuna ocirmuire a manistirilor §i folositoarea adaogire, puind la aceasta drept pilda inainteadomnii mde 0 hrisovul ce am dat la Moldova in domniia noastra pentru ministirile deacolo ale Vatopedului, dupa carele 0 pini acum bine sa ocarmuesc 0 cu adevarat dinarzimanturile domnii mde s-au folosit. Drept aceia, mai intaiu decat toate, poruncima§azimanturile ctitorilor fall osebire §i ImpuTinare sa se pazeasca 0 nici una sa nu sa tread cuvederea 0 si sa calce, caci cde dupa urma voizne prin dieii aqazate de caul ctitori (precumbisericeasca 0 politiceasca pravila porunce§te) voim sa fie de-a pururea Intarite qi nestrimutate0 oricine sa va Impotrivi 0 le va calca hotaram, intocmai dupa pravila, sà sa pagubeasca deacelea ce prin diqile ctitorilor cu buna credin0 li s-au fost lasat, urrnandu-se Intocmai dupaaceasta porunca.

1. La fite§care manistire de aici unde sant inchinate dui:4 oranduielile ctitorice§ti deacolo sa se trimita i igumen la aceste mänIstiri, om de cinste 0 cercat li marturisit spre faptebune 0 destoinic si ocarmuiasca nu numai ale din launtru, dar 0 ale din afara avuturi i cubuni §tiinva a obiceiurilor pimante§ti 0 deprins In trebile politice§ti, ca nu cand si puneegumen atunci si 1nve/e ale egumenii, nici otcarmuind ale otcfirmuirii §i din nqtiin;à vapricinui paguba 0 daripanare la lucrurile care i s au incrediniat, ci avand §tiinia §i destoiniciamai dinainte sa poata Indrepta §i otcarmui mice.

www.dacoromanica.ro

432 Mariana Lazar 6

2. Din veniturile manistirii si se scaza mai intaiu ale cuviincioase 0 trebuincioasecheltuieli ale ministirii de aici 0 apoi ceia ce va rimanea prisosind si se trimita la ministireaunde iaste inchinati, fiindci intotdeauna acela sa protimisefte pentru care iaste fie§ce 0 pe urmacélelalte, dupi cum 0 ctitorii oranduiesc.

3. Li anii imbinugaii sau in anii scazuli darea ajutornicii la minastirile de jos si sa faddupa starea veniturilor anului aceluia precum 0 ctitorii au oranduit, iar nu cu sumi oranduitii tocmiti pe fieftecare an ca arendnii, ca si nu sa pricinuiasci la unile folos 0 la altele pagubi

de scaderea lor 0 lingi aceasta si curgi i desfaimarea aceia de negutatoreasci vievuire a celorcare, odati de buna voinp lor pirisind ale lumefti, au primit 0 s-au fagiduit cu tow a urmafi a petrece intru Hristos.

4. SI nu AA voie nimini din igumeni sau epitropi sa inst<r>eineze cevaf din avuturilemanastirii prin vanzare sau daru, nici movie, nici loc, nici moari, nici vie, nici privalie, ci si leinmulpasca dupi pilda ctitorilor 0 si le caute totdeauna, pizindu-si nestrimutate fiindca laacestea nu au deplina stipanire, ci numai folosul veniturilor 0, ca unile ce sant numai spre folosde roduri, and si vor instreina §i pravila 0 domnia mea poruncim cu hotarare acea instreinaresi nu aibi nici o fade i putere. Si nu fie slobod igumenul nici schimb si faci, afari numai andschimbul sa va dovedi cu adevirat ca este de mai mare folos minastirii 0 cu venit mai mult §iaproape de indoit, insi 0 atunci cu ftirea ministirilor de jos §i cu voia acelora fi cum ciadevarat ap este prin anafora sa sa arate la domnie. Iar venitul mo0ilor sau altor avuturinemiFatoare &and trebuinca si le dea in arendi, poruncim si nu aibi voie sal tocmeasci maimult decal un an, afari numai cand va fi vreo deosebita cunoscuti trebuinli 0 mai ales acelemo0i care sant mai departate, fiind pricinuitoare de mai multi osteneali 0 cheltuiali cautandu-saprin insu0 igumeni; iar ale de aproape mo0i 0 cite vor fi mai roditoare de bucate §i cu maimult venit insufi igumenii sa le caute 0, facand pluguri de siminaturi, si foloseasca din rodulbucatelor, ca nu la vreme de lipsi de la alcii sa ceari hrana, ci si alba la ministire in pastrarebucate indestule atat pentru hrana parinplor 0 a oaspelilor, cat 0 a altor oameni ce vor veni laministire, dupi cum i ctitorii prin dieti au oranduit.

5. Din mifcitoare 0 nemi§citoare ale minastirii cite vor primi igumenii in egumeniialor, toate neimpulinate iari0 si le puie la loc cand vor ie0 din egumenie 0 si implineasci célece vor fi lipsind, afari numai cand din vreo intamplare mare ce nu-i va fi fost in putinii a ointampina si va arata vreo lipsi i fiinda nu li s-au incredinpt numai pentru pazi §i pistrareacelea ce sant, ci ca si le 0 inmul/easci cu adaogire. De aceia, 0 si ocarmuiasci fief tecareigumen spre aceasta, care adiogiie si ramaie la manistire 0 drept adaosu si le arate 0 ca oparadosis si sa socoteasci fi la ministirile de jos, dupi vechiul obiceiu ce urmeaza intre ele.

6. and cineva0 dintre igumenii de aici dupa silita trebuinca a manistirilor de jos sau cuvreo alti pricina dreapti 0 cu cuvant si va chiema, si aibi a urma de a sa duce acolo 0 de niminisi nu sa popreasci sau si sä sprijineasca, cici de unde am hotarat a si trimite aici de acolo iarafi,fiind trebuinia, gasim cu cale si si cheme, dar prin tirea 0 voia domnii.

7. and cineva0 din igumenii de aici sau calugirii de la numitele ministiri 10 va dasfarfitul vie0i, nimenea din rudele sale sau din al/ii sa nu intre in mo§tenirea mortului, ci numaide epitropul de la manastirea de jos oranduindu-se prin pitac domnesc fi alti doi egumeniimpreuni si scrie avutul mortului fi, pecetluindu-sa cu buni pazi, si trimip la ministirea undeva fi avand metaniia sa dupa vechea lor oranduiala.

www.dacoromanica.ro

7 Acte domnefti 433

8. Ca si nu si fad vreo stramutare nimic din ale oranduite intr-acest al nostrudomnesc hrisov cu buni stare si sa pizeasci toate atat de manastirile de jos, cat 0 deegumenii de aid, gäsim cu cale sà sa oranduiasca i epitropi acei care de la fie0ecare dinministirile de jos vor fi alefi dintre cei cercali §i vrednici egumeni de aici, pe cari facandu-ila domnie cunoscup, poruncim ca aceia s privegheze pentru odce i si Ingrijeasca. §i oriceimpotriva manastirilor s va intampla sau din curgerea anului §i scaderea lucrurilor sau din aegurnenilor lenevire, hrapire i rea otcannuire, sa indrepteze cu Intocmire bunt mice dupeaceste oranduieli i si sa striduiasca dupe cuviinti Impreunk cu igumenii spre läudata cuadaogire podoaba i folositoare otcarmuirea mãnàstirilor §i céle trecute cu vederea §i altegrerli ale egumenilor si le Indrepteze cum 0 orice trebuinia a minastirilor s arate domnii

cu un cuvant cat Ii sà cuvine ca n4te epitropi sA le implineasci i cu orice mijloc sa sa sileascispre mai buns stare a manastirilor i spre nestramutata pall a tuturor oranduielilor folositoarecare intr-acest hrisov si coprind, fiindca §i de clue domnie ii sa vor are cuvant, dar i Inaintealui Dumnezeu vor avea a rispunde.

9. Fiterare din manastirile de aici si aibä §i pecete in doao bucaci Imp Arcid, din care obucata sa se lie de epitrop i ceialalta de egumen, ca neajungandu-se din veniturile mnsthiispre Innoirea, dregerea i alte podoabe ale manastirii sau penn-u alte trebuin/e §i pentru alegereaobicinuitedor> oranduieli, sä nu aibi voie igumenii, dupi cum ea' obicinuia, a O. Imprumutaprin a sa numai iscalitura 0 a neirnpärtitei pece/i manistire0i. Ci, cand va fi vreo asemeneatrebuinta §i bani nu va avea, prin anaforao<a> sa 0 a epitropului s sI arate domnii §iIncredinçand zapisul de datorie cu intregimea peceiii ce este in doao Impar cu marturiiaepitropului sa imprumute, iar Intr-alt chip de si va Imprumuta, acea datorie poruncim sa nu O./ie in seam i minastirea intru nimic si nu ti invinovIteascl.

Drept aceia, i fierare din manistirile de jos auzind de Intarirea acestui hrisov aldomnii méle sa aleaga epitropi din egumenii de aici §i acestora scriindu-le sa-i povacuiascaca mice datorie s va fi intamplat sa fi avut manastirile pán acum, s sà insemneze i sI aratedomnii nide, fiindca am gisit cu cale ca datoriile ce On . acum s-au facut si ramaie bunedin israturile (!) de aid fi prin ajutorul i darea manastirilor de jos cu soroace si se rispunza;iar de acum inainte, de va fi vreo trebuinta, si nu sà mai urmeze dupa cum sä obicinuia, ciIntocmai dupi cum mai in sus oranduind am hotarat.

10. La trei ani oda.% dupa arzamanturile ctitorilor, atit veniturile cat §i cheltuielilemanastirii sa §i le socoteasca igumenu i toate cu arnaruntul sa le Insemnéze i si le arateepitropului 0 la aIi doi a1e0 igumeni. i, dintr-acélea care sà vor gAsi cu cale i adevarate i savor Incredinp cu Insu0 iscilitura epitropului §i a egumenilor celor ale0, si se aratedomnii §i ca ni§te adevirate §i bune sa se primeasca; iar care, Impotriva, nu 51 vor gasi cucale ca ni0e mincinoase i neadevarate A nu si tie in seami. Atunci dar sa se ceari §i cuvintigumenului pentru otcarmuirea i adlogirea lucrurilor ce i s-au Incredinsat i cand sa va aratavrednic iconom i spre folosul manastirii otcarmuitor si nu sl schimbe i de va voi, si ramaieiara0 igumen. i de si va Intampla i vreo igumenie mai mare sa sa invredniceasca, fiindciIndestula dovada in trei ani de zile au dat ji manastirile de jos s-au incredintat pentru dinsul.Iar cand nu sa va mita Intr-acestaq chip, atunci dam voie sa se schimbe i altul in locul lui siarze. Asemenea 0 din igumenii ce vor fi epitropi, ca ni0e epitropi sal privegheze §i s ia amintepenn-u fie§tecare manastire, iar ca nive egumeni ce sant sa dea i ei so oteala la sfagitul de treiani pentru venituri 0 cheltuieli fi chivernisirea manastirilor la care sant igumeni ca §i ceilal/i, aclrora socoteali sa le-o ia doi tot dintr-acea ceata igumeni, carora prin pitac dcxmnesc Ii sa vorporunci.

1

§i

§i

si

fi

www.dacoromanica.ro

434 Mariana Lazar 8

11. Aceste minastiri de aici din Tara Ugrovlahiei cite la Sfintul Mormant 0 cite la SfetaGora §i la Sfintul Munte Sinai, ori in ce parte s-au inchinat, fiind stavropighiia sa 0 domne§ti§i supt obliduirea domnilor dupa vremi Licredinçate, voim 0 domniia mea ca numai de cauldomnie si se stapaneasca 0 si li sa ia seama. i, WI §tirea §i porunca domnii nimic in lucrare§i in fapte sa nu sa puie, ci din igumeni aratindu-se cineva0 risipitori §i pricinuitori de pagubaimpotriva acestor ale domnii inde arzimanturi urmand sau 0 de va muri, sa arateoranduitul epitrop domnii 0 din porunci domneasci sa oranduiasca epitrop pani cand,prin alegerea manistirilor de jos, sa va arata egumen, iar epitropul sau alcii de orice stare 0treapta vor fi sa nu aiba voie sa a§aze igumeni.

Deci, toate acestea nu numai ca niqte intaritoare 0 paznice voinvelor i apzimanturilorctitorice§ti socotindu-le §i chibzuindu-le cu cale, ci inca popritoare §i de céle gre0te dinimpotriva cuviin/ii urmari care a vad intinse 0 la minastiri f i dupa cuvinta implinitoare de aletrecute cu vederea 0 intocmitoare de cde nelimurite 0 de ale bine ficute intiritoare 0 in scurtpricinuitoare de stare mai buni 0 mai folositoare dupa ingrijirea 0 ravna ce avem ealtre acestesfinte lacapiri, le-am oranduit 0 intaxindu-le, poruncim ca toate intocmai si se pizeasci 0 safie nestrimutate atfit de manastirile de jos, cat 0 de igumenii de aici 0 de epitropi. Iar candcinevaq dintre chivernisitorii lor si va dovedi cum el nu urmeazi dupi aceste bine intocmite 0spre folos a§azate In hrisovul domnii méle 0 sal impotrive§te me§tepgandu-si spre paguba§i daramarea manastirilor, toati aceasta paguba din avutul siu si o raspunza i acela, ca unelicitor §i impotrivitor domnwilor 0 ctitorice§tilor a§azamanturi, si se pedepseasci dupãsfintele pravile §i canoane.

i spre intemeierea 0 a pururea paza acestora am dat acest hrisov al domnii nide,carele 0 nu saintem la indoiala ca 0 cei din urma noastra luminaci frap domni toate cite sicoprind intr-nsul le va Intari ca si se pazeasca nestramutat, fiind a§azate Intocmai dupaoranduielile fericitilor ctitori f i spre folos de obqte al minastirilor. i am incredintat acesthrisov prin insu0 inscalitura 0 pecetea domnii méle 0 cu credinva prea iubililor no§tri fiiCostandin voievod, Dumitra§co voievod, Nicolae voievod, Gheorghie voievod 0 cu marturiiadurnnealor cinstivilor 0 credincio0 boierilor velip ai divanului domnii méle: pan DimitrieGhica vel ban, pan Nicolae Basarab vel logofat de Tara de Sus, pan Costandin Ghica velvistiiar, pan Costandin Filipescul vel vornic de Tara de Sus, pan Dimitrie Manul vel postelnic,pan Loan Roset vel spitar, pan Lucache Arghiropolu vel hatman, pan Isaac Ralet vel vornic deTara de Jos, pan Costandin tirbeiu vel vornic, pan Scarlat Campineanul vel logofit de Tara deJos, pan Costandin Crevulescul vel vornic, pan loan Florescul vel vornic al obOrilor, panGrigorie Brancoveanul vel logofit de obiceiuri, pan Grigorie Ghica vel vornic al politiei, panTeodorache Guliano vel clucer, pan Gheorghie Manul vel comis, pan Vasilie Caligar velcaminar, pan Nicolae Golescul vel paharnic, pan Nestor vel stolnic.

Dat-am hrisovul acesta la anul dintliu intru al doilea domnie in scaunul nostru aici inBucure0i, prin epistasiia dumnealui cinstitului 0 credincios boierului domnii mete NicolaeBasarab vel logofat de Tara de Sus, in anul de la Hristos 1799 dechemvrie. Care, trecandu-se incondica divanului, poruncim sa se pizeasca in pastrare la sfanta manistire Cotrocenii. i s-auscris de Dimitrie logofevelul de divan.

Cu mila lui Dumnezeu, Noi Alexandru Muruzi voievod i domn TariiRomine§ti.

Arh. St. Buc., Suluri, I, nr. 50, original grecesc 0 romanesc, pergament, miniaturi deosebite,semnatura autografa a domnului, pecete atarnata, in cased metalica.

www.dacoromanica.ro

9 Acte domne§ti 435

ANEXA 3

1813 martie 4, Bucurelti

Io loan Gheorghie Caragea voievod i gospodar zemli Vlahiscoe

Cei ce sant insircinaii cu ocrotirea de lucruri ol:qte§ti i, mai mult decat pentru orice altlucru, ingrijesc pentru dreptatea fie§ciruia in parte i a tuturor de obfte, cuvine-sa 0 sant datorica nu numai cele ce au scazut din cea dintaiu a lor bunistare sa le intemeieze aducandu-le totla acela§ kc al starii cei dintaiu prin bune §i dasluOte oranduieli, ci i cele ce sa afli in bunistaresà le indrepteze i g le intireascl, ingrijind ing ca acestea si sa urmeze far de stramutare.iari cu iscusima departand de langa dansele vatimatoarea catahrisis, ca flU cumva0 cu trecereavremii intunecandu-si buna a lor flirt/a ori si vor pierde cu totul sau fiind trecute cu vedereanu sä vor urma pa deplin, care iaste cea mai rea i decat cea desavailit a kr darapinare.

De aceia dar, domnii §i obladuitorii ce pizescu i ocrotescu cele bine intocmite dupi totcuvantul drept, si cuvine a sa socoti deopotriva 0 tot de o treapti cu cel ce le-au intocmitle-au legiuit dintru intaia§i data. Si pentru ca cele ce s-au legiuit i s-au Intocmit sa nu fie supusela ale vremii in multe chipuri i adesea schimbari, ci sa. fie nestramutate, cuvine-sa ca incepatorii§i intocmitorii lor sa ingrijeasca de a le fi temeinica intocmirea i cladirea, puindu-le temeliiaasupra celor drepte i cuviincioase ca, cand ar zice pa piiatra In patru colcuri §i neclatita, precum

cei mai ale0 din me§teri de zidiri, cladind temeliile bine a§azate §i tari, fac acele zidiritemeinic de a nu si putea zminti nici de vanturi, nici de ploi i precum evanghelicescul cuvantfericgte ca pe un iscusit i invelept pa cel ce-0 clacle§te temeliia casii sale pa piatri.

De aceia, i intocmirile ce au ficut raposatu Constandin vocli Hanger<l>i pentru ale deaici sfinte minastiri ce sant inchinate la Sfantul Mormant, la Sde>ta Gora i la Sfantul Munteal Sinaii i la alte paqi (stramutand ale vechi ctitorice§ti oranduieli), toate acelea ca nifte nogizvodiri i catahrises domniia sa fratele Alexandru vocli Muruz, ce in urma numituluirap<osat> Costandin voda Hanger<l>i au dobandit iarai domniia acevi can, cu bunichibzuire anerisidu-le le-au adus la starea lor dupa ale vechi intocmiri, hotarand de a sa pazinestramutate toate ale din vechirne qi cuviincioase ctitoriceqd oranduieli.

Asemenea dar i intru o glasuire cu domniia sa sau (mai bine am zice) dreptului cuvinturmand i domniia mea, hotaram a ramanea nelinute in seami acde de Costandin vocla urmatenoaa izvodiri 0 a O. pizi nestramutate toate acelea cite cu drept cuvant s-au intocmit printestamenturile acelor cu bun cuget raposaii ctitori. 1, ca sa nu ne intindem mai mult cu lungireavorbelor peste cda ce si cuvine, pohtorind acelea0 intocmiri, intr-un cuvant primind domniiamea de bune toate care sa coprind in unsprezece capete ce sant aratate pe largu in hrisovuldomnii sale fratelui Alexandru vocla Moruzi din kat 1799 dechemvrie, le 0 intirim, rugand§i pre cei din urma noastri fra/i luminaci domni de a le intari ca unile ce sant cuviincioase §i luiDumnezeu placute.

adeverim acest domnescu al nostru hrisov cu crediNa a prea iubicilor fii ai domniiméle Gheorghie Caragea voievod, Costandin Caragea voievod, marturi fiind i dumnealorcinsticii i credincioqii veliçi boieri ai divanului domnii 'ride: pan Constandin Filipescu velban, pan Radul Golescul vel vornic de Tara de Sus, pan Grigorie Brancoveanu vel vistier, panGrigorie Ghica vel logofet de Tara de Sus, pan Radul Slitinean vel vornic de Tara de Jos, panDumitralco Racovila vel vornic al treilea, pan Istrate Crevulescul vel vornec al patrulea, panIordache Slitinean vel logofat de Tara de Jos, pan Constandin Suiul vel hatman, pan MihalacheManu vel vornec al politii, pan Mihalache Subul vel spatar, pan Costandin Vlahul vel postelnic,pan Atanasie Hristopulo vel logofat al streinilor pricini, pan Nestor vel clucer, pan Alexandru

Si

Si

91

www.dacoromanica.ro

436 Mariana Lazir 10

Mavrocordat vel ciminar, pan Dimitrie Manul vel comis qi ispravnec pan Mihail Shina velgrImitic. i s-au scris hrisovul acesta la anul dintiiu dintru India domnie a domnii méle,aici in ora§u scaunului domnii nide Bucurepi, la anii de la na§terea Domnului Dumnezeu§i Mintuitorului nostru Isus Hristos 1813 martie 4, de Chirita logolat de divan. Care, treeindu-si qi in condica divanului domnii méle, si si iie in bunk' pistrare la sfinta ministireCotroceni.

Io loan Gheorghie Caragea voievod Bojiiu milostiiu gospodar zemle Vlahiscoe.Vel logofat procit.

Arh. St. Buc., Mingstirea Cotroceni, XLIII-21, original rominesc §i grecesc, hârtie cu filigran,pecete aplicata, semnitura domnului.

www.dacoromanica.ro

OPINII

STATUL I BISERICA LA ROMANI(SEC. XIV - XX)

V.V. MUNTEAN

Pe motiv a in evul mediu voievodatele noastre au &cut pane din Commonwealth",din acea comunitate de vari patronati spiritualicgte de Bizany" spre a inielege mai binerealitacile de la noi, vom prezenta succint ca o nepretergioas5 introducere dintreimperium i sacerdotium in statul bizantin2.

Obipuit, basileul se interesa de destinul Bisericii, convoca intrunirile ecumenice la careparticipa personal sau prin delega0, chiar inspira unele formule doctrinare (nu puçini dintreimpâra0 avind i serioase preocupari teologice). Tot ei garantau eiecutarea hodririlorsinodale. A nu se uita ci s-au inregistrat §i citeva situa/ii de eterodoxie.

Cu toate acestea, in cadrul istoriei Bizantului a dominat teza comuniunii intre Stat i

Eclesie. Recunoa0em a libertatea ecleziastia suferea uneori de impozanta protectie imperialkins1 nu e mai puiin adevIrat cä suveranul era evident obligat sl apere credinn/a drept-m5ritoare" prin promisiunea solemni ce o facea la incoronare, c51 unele interven/ii active inviala Bisericii au fost dictate nu de arbitrar, ci din voinça cirmuitorului de a oferi soluTii decompromis in scopui menvinerii pIcii i unitàçii impär5.0ei atit de eterogene, sau de all asiguraajutorul militar al Apusului indeosebi in cazul unirii cu Roma. In extremis de furl dezaprobatede Biserica orientali.

Practic, contactele dintre Biseric i Stat evoluau intr-un chip aparte: de la perioadagravelor imixtiuni imperiale in treburile biserice0i, la antagonismul deschis din epocaiconoclasti, ca in 843 sI se fixeze un consens ilustrat §i in Epanagoga lui Vasile I, unde seaccentueaz5 ideea sirnfoniei" sau a concordiei ce trebuie sä predornine intre impärat i patriarhin calitate de conduatori ai trupurilor §i sufletelor supuilor, norma ce o gasim qi inintroducerea la a qasea novell a lui Iustinian I, cu rnai bine de trei secole inainte.

In consecinli, inadecven/a termenului de cezaropapism" a fost examinati debizantiniri precum prof. D. Obolensky ' in lumina a trei factori de seami: rnai intii, inciuda interferencei temporalului §i spiritualului in Bizanl, exista o genune de netrecutImre prerogativele politice ale Statului i misiunea mintuitoare a Eclesiei; apoi,suveranitatea impirlteascl era intrinsec restrins5 de faptul a era subordonatà legiidivine, invacaturii ortodoxe §i exigentelor filantropiei care erau impuse irnperator-ului

' Al. Elian, Introducere la Fontes historiae DacoRomane", III, Bucure0i, 1975, p. XIX.Detalii in: L. Bréhier, Les institutions de l'ernpire byzantin. Paris, 1970, p. 345-353; D.

Geanakoplos, Byzantine East and Latin West, Oxford 1966, p. 55-83, Sp. Troianos, Kircheund Staat, in Ostkirchliche Studien" (Wiirzburg), 37 Band, Dezember 1988, p. 291-296; T.Teoteoi, Empire and Clergy in 'Byzantium in the Age of Paleologues, Revue des 6tudessudest européennes", 1-2/1995, P. 121-132

' Este vorba de vol. II din Nouvelle histoire de l'Eglise" (scris in colab.), Paris 1968,p. 119 i urm.

Revista istorica", torn VII, m. 5-6, p. 437-451,1996

rela;iile

i

- -

www.dacoromanica.ro

438 Opinii 2

prin natura oficiului siu; 0 extrinsec, prin autoritatea duhovniceasci a episcopatului, nu maipu/in prin prestigiul moral al ascelilor, al sfin/ilor.

Altminteri 0 prof. Hérene Ahrweiler de la Sorbona considers conceptul decezaropapism" pu/in apt si descrie o realitate de astfel mai nuaniati 0 mai sofisticati inraporturile dintre Regnum fi Basilica'. De aceea unii speciali§ti au optat pentru alte sugestii,nici ele prea adecvate: caesaropaternalism", caesarocybernesis" (cybernesis = chivernisire),Christomimetes" (imitator al lui Hristos) .

*Ca 0 la Bizant cu sorginte teocratici a conducerii , 0 in Principate f eful statului era

socotit alesul §i unsul Domnului, ideologic limitele puterii cipeteniilor rominepi rezultind dininsi0 conceplia medievali ci aceasti putere vine din mila lui Dumnezeu" '. Chiar vocabulaIw, abreviere a apelativului elin loan (ce derivi, la rindu-i, din ebraicul Johanan) insemnindcel diruit de Dumnezeu" (cu domnia, n.n.), a fost un titlu conferit conducitorilor romini lamiruirea lor de citre Biserici, diinuind in titulatura oficiali din Tara Romineasci pini la 1828(in Moldova ea a fost substituiti in actele latinefti cu pronumele nos noi, indeosebi subfanario/i). Ceremonia religioasi'insi se va /Astra §i in secolele XVIIXVIII, in timp ce expresiadin mila lui Dumnezeu, domn" va supraviqui pini la sfigitul monarhiei (1947). Nu neindoim, de0 lipsesc qtirile explicite, ci. religia majoriti/ii locuitorilor a jucat un rol capital incri talizarea statelor romine0 de-sine-stititoare. in ceea ce prive§te ctitorirea in paralel a uneiEclesii de rang superior, ea a insemnat in special pentru domnitorii din Tara Romineasci 0Moldova un /el urmirit cu tenacitate, bine Fund (cum sublinia cindva marele Iorga) ciOrtodoxia era una din formele de apirare a fiincei na/ionale in fala variatelor imperialisme.

Nu o data, ci de mai multe ori" precizeazi un document a vremii' , NicolaeAlexandruBasarab solicitase patriarhului de pe malul Bosforului recunoqterea unui mitropolit, a lui Iachintsosit mai dinainte din Vicina dobrogeani la Curtea voievodali. Firi indoiali ci prin crearea uneiierarhii eclesiale proprii, dependenti canonicefte de Bizanl, NicolaeAlexandru a flcut ,sa /arasa si intre intr-un complex de drept 0 prin aceasta in conftiinta politici a lumii" (N. Iorga)1°.

' H. Ahrweiler, L'ideologie politique de l'empire byzantin, Paris, 1975, p. 130.3 D. Geanakoplos, op. cit., p. 82.' Cf. Institurii feudale din Tirile romine. Dicrionar (coord. 0. Sachelarie 0 N.

Stoicescu), Bucurefti, 1988, p. 170 (In continuare: IFTR).' Ibidem.' N. Iorga, Concepria rondneasci a orrodoxiei, Bucure0, 1940, dupi A. Pippidi,

Tradiria politia bizantini in prile romine in sec. XVIXVIII, Bucurefti, 1983, p. 101.' Fontes historiae DacoRomanae, IV, Bucure§ti, 1982, p. 196-7.' Datoriti ofensivei viguroase a catolicismului, in 1370 se va infiinla 0 Mitropolia Severinului

prin numirea in fruntea ei a grecului Antim, omul de incredere al Constantinopolului (Nesurprinde afirmalia lui C. Zaharia, losif I Mufat, Bucurgti 1987, p. 36, ci patriarhia a fostobligati si accepte chiar crearea unei noi mitropolii pentru aceeni pg.?). S-a vorbit de o realifracie" isihasti (Al. Elian, in Studii teologice" 3-4/1971, P. 340) din care ficea parte §iNicodim al Tismanei ce lintea salvgardarea Ortodoxiei zonale amenin/ate. A existat insi undezacord, din fericire trecitor, intre Nicodim 0 Mircea cel Bitrin, cici un inscris al timpuluiinventariazi blestemul" renumitul stare/ ca piesi cominatorie (V. Muntean, Organizareamana ardor ronthnefti ping la 1600, Bucure§ti, 1984, p. 108, n. 28, cu bibliografie; vezi fi C.Codar ea, La malediction dans I s anciens documents de la Valachie (XIV eKIII e siècles),Revue d. dt.s.e. europ.", 1 3/ 994, p. 53; C. Manafes, Monasteriaka TypikaDiathekai,Atena, 1970, p. 107, n.2).

-

-

-

--

www.dacoromanica.ro

3 Opinii 439

Cat despre Moldova, se crede nu fari temei ca insu0 Bogdan I ctitorul Moldo- sauRuso-vlahiei neatarnate, adica al Tarii Romanepi dinspre Rusia, va fi avut ca aliat la Radiuun intaistatator al Bisericii moldovene, In a doua jumitate a veacului XIV ". Iar inceputurilemitropoliei moldovene§ti trebuie cautate anterior lunii septembrie 1386. Totufi abia in anul1401 moldovenii vor reu0 si smulga Bizan/ului incuviintarea pentru ierarhul e vorba de Iosif,inrudit cu pe care singuri aleseseri (hirotonit de clue mitropolitul Haliciului).Se cuvenea, dar, ca i statul unitar moldav sa dobandeasca o organizaiie bisericeasci corespunzatoare.

Transilvania cu o conjunctur politicà aparte, Ind cu Ufl numar predominant allocalnicilor in toate timpurile, poseda in jurul lui 1377 cum indica §i o inscrimie de laMgnAstirea Rimei un arhiepiscop ortodox pe nume Ghelasie. De notat, In plus, ca cea maiveche stavropighie patriarhala de la noi este aceea din Peri Maramurefului (1391, azi inUcraina); exarhul ei avea atribuyii cvasiepiscopale. Peste un veac regele ungar Ladislau II, poatela insistenvele lui §tefan cel Mare, porunci dregatorilor sa-1 ocroteasca pe exarh contraabuzurilor episcopului de Muncaci iar arhiepiscopului Ardealului egumenul sa-i fie supusascultator ".

Istoria a inregistrat un anumit interes din partea domnilor extracarpatici pentru mersulortodoxiei ardelene, interes manifestat de-a lungul secolelor prin diferite acliuni pe care,unele, le vom releva Indata. Spre pild, primii episcopi ai Eparhiei Vadului cu centrul Inproximitatea Ciceu, episcopie Intemeiad de §tefan cel Mare, erau numiti de voievoziimoldoveni, ulterior de catre principii transilvani. Unul dintre ardeleni, Marcu, afost trimis probabil ca arhipastor al Ardealului la Feleac langa Cluj, la Inceputul veacului XVI,de catre Radu cel Mare al Ungrovlahiei fi de ex-patriarhul ecumenic Nifon II ". Dupi cumpledeaza unii istorici, au func/ionat ierarhi ortodo90 0 In Banatul sec. XIVXV, dar ei nu s-aubucurat de tutela stpânirii neromine§ti nodm, fugitiv, ospitalitatea cu adevaratImparateascr acordati de caransebeieni Imparatului loan V Paleologul in 1366 cand a trecutprin Banat). In schimb, Inca din 1401, mitropolitul Tarii Romanefti ca exarh Ii avea inobedienci canonica pe top romanii ajun0 sub domingie stdini. Sa consemnam, in fine, cumjustifica coeziunea In domeniul religios un patriarh ecumenic la debutul veac. XVII, ChirilLukaris, profund cunoscator al firii aborigenilor, anume prin legatura de sange i de simprecare zvacne§te in taina, dar cu multi putere, 'nitre romänii din jam Transilvaniei i locuitorii din

Munteniei i Moldovei".In cele ce urmeazi vom sistematiza materialul documentar disponibil Intr-o maniera

sui-generis, pentru a putea prezenta selectiv, cu ni§te detalii semnificative, raporturile juridicei nu numai dintre cele doul autoritaii 0, sporadic, elemente privind atribuciile judiciare,

asistenla socio-medicalal ori cooperarea in sectorul cultural. Fire§te i aceste compartimentemerid o cercetare separad, aprofundata.

Ab faith), cateva remarci principiale. Spre deosebire de Biserica rornano-catolica,predispusa a se suprapune puterii lumqti (papocezarism), Biserica ortodoxa se aflä in subordine,e dependenta de Star, conform vechiului adagio: biserica este In stat, nu statul in biserica", a§acitim in Istoria dreptului rominesc".§i tot acolo se susiine ci Biserica noastra a fost organizatape baze feudale iar Intre Inakul cler ocarmuirea statala existau legaturi de stringcolaborare §i sprijin mutual" ", asertiuni care necesita o nuantare ce o vom face pe traseu.

Este unanim recunoscut c desemnarea chiriarhilor, fundarea de eparhii au fost dintruInceput de competema responsabilului Statului, Sfatului domnesc 0 a ierarhiei locale ", cu

" M. Pacurariu, Istoria Bisericii ortodoxe romane, I.ed. 2, Bucurelti, 1992, p. 275(prescurtat: IBOR).

" Sa mai amintim ca in 1353 activa tocmai la Przemysl un episcop Chiril Romanuk inPolonia traiau in Veacul de mijloc romani ce se conduceau obipuit dupi Woloskiem prawem= jus Valachicum.

" M. Pacurariu, IBOR, p. 298.Vol. I (resp. VI. Hanga), Bucure0, 1980, P. 170.

" Ibidem.IFTR, p. 297-8.

Musatinii,

si

mitropoliçii

(si

;Idle

i

"

- -

-

--

- -

- -

.

www.dacoromanica.ro

440 Opinii 4

exc ppa azurilor de ocupare a scaunelor in cauzi de titulari impu§i din exterior, sau deConstantinopol-Istanbul, sau de ru§i. In prima jumitate a sec. XV ciliva mitropolip dinMoldova erau de obir§ie bizantina (dintre ace§tia, Damian va participa activ la sinodul unionistde la Ferrara-Florenta

In consonan/a cu tradipa, se cerea binecuvintarea sau blagoslovenia Patriarhieiecumenice cu care pastram constant omogenitatea dogmatica (cu ocazia confirmarii,ecumenicul primea un dar important, in sec. XIX fiind de 1000 ducat° ". Nu totdeauna, Ina,se apela la Constantinopol mai ales and era suspectat de latinofrome. Ne referim, de ex., la celce va pomIzui (consacra) pe Stefan cel Mare, la Teoctist care a fost sfinpt in 1453 de patriarhulde Peci sau de Ohrida, dupi: alp herodoci" (problema ohridani am incercat si o rezolv recent,intr o carte)". In acest context, ne surprinde mai pupn gestul de neacceptare din partea luiBogdan al Moldovei a vizitei din 1505-6 a patriarhului Ioachim ce foam afectat va decedala Targovi§te '1. Apreciem, totu§i, a este un act de autoritate decizia lui Stefan din 1490 princare stabilea ctitoriei sale putnene dreptul de a judeca preopi din satele ei, scocindu-i astfel desub jurisdiccia chiriarhului n. Cum reiese din context, voievodul n-a cerut consimçamintulmitropolitului, pe and Mihai Viteazul urmirind restructurarea viepi monastice, in 1596 se vaconsulta cu un sobor mult largit (autentia adunare de stir°. Cu privire la stamp, sa semnalamca uneori insu§i domnuli0 lua libertatea ca din orice loc sa aduca qi si punk' egumeni (hrisovmuntenesc din 1464). Or, Miron Barnovschi in Moldova la 1626 0 Mihai Bravul in 1596 apzaca organ electiv voia soborului manistiresc, cum s-a practicat Inca de la organizareamonahismului rominesc, cu deosebire in Tara Romineasca 23 In 1374, Vlaicu Voda, oarecumindus in eroare de sfatul lui Nicodim, dispusese ca fundapa sa sa fie samovlastie, adiaindependenta, eludind autoritatea episcopala; samovlastia era anticanonici".

In sfir§it, trei crimpeie din misiunile diplomatice ale clerului superior. In 1508mitropolitul Maxim Brancovici a reu§it si-i apropie pe cei ce s-au vrajma§it munteanul Raducel Mare 0 Bogdan al Moldovei spunindu-le ritos ca sunt cre§tini 0 (de) o seminpe. Infruntea unei delegapi muntengti, la 1595 mitropolitul Eftimie II incheie un tratat de alianhaantiturceasa cu Sigismund Bithory. In 1597 Luca episcopul Buzaului este trimis in solie laprul Rusiei de atre Mihai-vocli spre a capita sprijin antiotoman.

Date ffind relapile de buni vecinatate, in general vorbind, intre Politela i Ekklesia.Bisericii i s-au atribuit din partea stapinirii cre§tine nenumarate privilegii: imunitap judiciaren,administrative qi fiscale; avantajele, degrevarile ca i destinarea impozitelor, a dirilor, inprofitul institupei sacre, au condus la formarea i sporirea patrimoniului ecleziastic. Cu o bazaeconomica asigurata, nu pupne manastiri s-au transformat in adevarate focare de cuhura. Darmunificenia domnilor romini s-a decelat intii de toate prin ridicarea de arzaminte cucernice,pe care le-au dotat cu cele necesare. Stefan cel Mare, Neagoe i Matei Basarab s-au invederat cacei mai mari ctitori. De adaugat cà masurile restrictive au fost mai pupne.

Em. Popescu, Christianitas Daco-Romana, Bucure§ti, 1994, P. 466 qi urm." IFTR, P. 298." S. Anuichi, Raporturile dintre Patriarlda sirbi de Ypek ci Patriarhia greco-bulgara de

Ohrida Intre sec. XIV fi XVIII, Stud. teol." 9-10/1962, P. 575-6." V. Muntean, Contribudi la ;scoria Banatului, Timipara, 1990, P. 125-6.21 Al. Elian, Legiturile Mitropoliei Ungrovlahiei cu Patriarhia de Constantinopol i cu

celelake biserici ortodoxe, de la Intemeiere ping la 1800, Bis. Ort. Rom.", 77/1959, P. 911.n V. Muntean Organizarea mingstirilor..., P. 66." Ibidem." Ibidem." Ibidem, P. 62. Inca: Val. Georgescu, Bizanful fi institudile rominefri ping la mijlocul

sec. XVIII, Bucureqd 1980, P. 254; idem i 0. Sachelarie, Judecara domneascd kr TaraRomâneasci fi Moldova, pars II, Bucure§ti, 1982, P. 119.

- -

--

"

www.dacoromanica.ro

5 Opinii 441

Majoritatea voievozilor. cum am constatat fiind generofi, cu manus large, au harazitmanistirilor (0 nu numai) diverse facilitip, stipendii in bani sau in naturi pentru a putea dezvolta

activitap caritabile: ajutorarea saracilor, ospitalitatea faia de straini sau calatori, ingrijirea unorbolnavi (leprofi etc.). Este vorba, aici, de fapte atestate in sec. XIVXVI. In 1619 mitropolitulAnastasie Crimca cu colaborarea domniei va fonda la Suceava un azil (spitalele vor apareaulterior". Cu cat ne vom apropia de era moderni, se vor moderniza i mijloacele de sprijinire acelor defavorizap de soarta, a mifeilor, cum ii descrie un text medieval. Asistam concomitentla o diversificare a institupilor filantropice (orfanotrofii pentru copiii orfani i nevoia0 etc.).

In Ardeal, pentru perioada considerati, situapa era destul de diferita. De0 inainte de1456, cu ingaduinia probabil a lui Iancu Huniade s-a stabilit in Hunedoara loan de Caffa(urmapil unei familii romane din Crimeea), acesta a fost in cele din urma arestat de inchizitorulGiovanni Capestrano ce socotea bisericile ortodoxe sinagogi ale Satanei" ". In timp ce MateiCorvinul in 1481 0 Ladislau II in 1495 au obstrucponat un exces plitirea de dijme de atmortodoc§i capitalului catolic de Alba Iulia la 1566 Dieta transilvani declara Ortodoxia drept,erezie" trebuind a fi combatuta. Temporar, in 1600, domnul Unirii" pentru romaniitransilvaneni scutiri de robota, Mihai Viteazul zidind tot in Ardeal sfinte lacapri, dintre careo biserica-manistire tocmai in Alba Iulia (de-a lungul timpul, i boieri i simpli credincio0 dinPrincipate au ajutat dupi posibiliti1i Biserica intracarpatica). Cum era de a§teptat, imediatdupi uciderea Viteazului Mihai, Dieta ardeleani decidea ca preopi fideli primului unificator detad si fie expulzap. La fel au fost indepartap din scaune ierarhii credincio0 lui Mihai ".

§i acum cateva exemple de ostilitate intre cele doui autoritap chiar in Principate.Cum mai tarziu (1761) va proceda generalul imperial Bukow in Ardeal nimicind zeci de

Iàcauri pioase bombardfindu-le sau incendiindu-le, a§a Mihnea cel Rau in 1509, in lupta contraopozanplor Craiove§ti, a dispus lovirea cu tunul a ctitorilor kr de la Bistrica iar preoplor dinsatele acelora0 le-a taiat nasul Rarq (1546-1551), trecut la Islamism, a persecutatBiserica impunand preopmea la bir, fag nici o discriminare. Cu ocazia micelului din 1558,poruncit de Mircea Ciobanul, au pierit i episcopii Buziului i Ramnicului. Confiscarea debunuri ale Bisericii catolice ca 0 a unor sate aparpnand ctitoriilor ortodoxe mai importante,ordonati de loan Vodi cel Cumplit (Viteaz dupi C.C. Giurescu", 1572-4) evoca secularizareade averi manistire§ti din Imperiul bizantie. De numele ski se ieag i cateva execupi, anume:egumenul Slatinei (pentru tradare) i ex-mitropolitul Gheorghe, ultimul ars de viu, acuzat desodomie". Mai curand avem de-a face cu o vended' pentru prigonirea armenilor din vremeaarhiplstoririi sale, mama lui Ioan-vocli fiind armeanca.

Sa rememoram fapte mai deosebite 0 din sec. XVII. !mai de toate, de remarcat càmitropolitul moldovean Anastasie Crimca, ilustru miniaturist, a fost inlaturat in 1617 dedomnitorul Radu Mihnea in urma unui diferend (se opusese interminabilei afierosiri dem5rfastiri spre locurile sfinte"); abia peste doi ani Ii recapata funcpa.

In Tara Romineasca descoperim o altI ingerinTI. La 1615 Constantinopolul 1-a demis pemitropolitul Luca Cipriotul sub pretextul ci n-a expediat pe§cheful anual legiuit", darintrucat domnia nu a incuviin/at sancpunea, ea nu s-a aplicat. Acelaii Luca hirotesise pe Teoctistca arhipistor al Transilvaniei. De asemenea pentru Ardeal imprimase mitropolitul Teofil al

" Precizarea, in IFTR, p. 28 (M. Pacurariu, IBOR, II, Bucure§ti, 1992, p. 9, crede a evorba de spital!).

27 0. Ghibu, Catolicismul unguresc In Transilvania fi politica religioasi a Statuluiromin, Cluj, 1924, p. 202.

" In extenso, la M. Pacuratiu, IBOR, I, passim." A. Pippidi, op. cit., p. 105 (cu literaturi).

C. C. Giurescu, Dinu Giurescu, Istoria rominilor, II, Bucure§ti 1976, p. 298-301;Mituri istorice rominefri (coord. L. Boia), Bucure§ti, 1995, p. 103-119.

" V. Muntean, Organizarea..., p. 65." IFTR, p. 448; Istoria dreptului rominesc, I, p. 393.

si

si

r", Elias

obpne

.

www.dacoromanica.ro

442 Opinii 6

Ungrovlahiei o edicie din Pravila mica (1640) iar mitropolitul tefan va patrona i dirija operade legiferare sub Matei Basarab.". Tot in sprijinul rominilor transilvaneni furl hotaririlesinodului din 1642, cu o participare ampla (romana: mitropolitul Varlaam etc.. slava: trimiqiimitropolitului Petru Movili al Kievului, §i greaci) avind caracter anticalvin, intr-o perioadaaproape contemporana in care Ilie Iorest al Ardealului ce apare intr-o carte coresiani caarhimitropolit" sau Sava Brancovici indura suplicii devenind marturisitori ai Ortodoxiei; Savaavusese grija din punct de vedere duhovnicesc §i de o buna parte din credincioqii banarni, ca

un alt Sava cu aproximativ 100 de ani in urrni. Doar la intervenpa lui Sava Brancovici, in1659, Acapu Barcianul (Barcsay, in magh.) exonerase pe preopi ortodoc0 de indatoririle fiscale.

Sa punctam i un alt aspect: mitropolitul Varlaam al Moldovei, mencionat mai inainte, afost trimis de Vasile Lupu la Targovi§te in vederea Imperii cu Matei Basarab; la sugestia luiVarlaam, Lupu Vodi a intemeiat Colegiul de la Trei lerarhi. In fine, lucru singular in cronicapamantului nostru: datorita faimei Statului i Bisericii moldovene, Varlaam a fost propuscandidat pentru patriarhatul ecumenic. Incontestabil, Vasile Lupu rimane unul dintre cei maiactivi binefacitori (everghep) ai patriarhiei, achitandu-i toate datoriile".

Daca in 1668 in Principatul dunlrean prin dispozipe domneasca scaunul bisericesc de laTargovi§te se transfers la Bucureqti 0 conform cutumei soborul ierarhilor, stareplor i boierilorelectori alege ca mitropolit pe egumenul Teodosie, in acela0 an se infiripi o miqcareantigreceasca animati de noul ales in urma careia domnul este mazilit. In 1672 Grigorie Ghica

impotriva uzanri ,,cu sila" investere mitropolit pe Varlaam, episcopul Ramnicului.Teodosie, surghiunit inca din 1672, revine in post la 1679 grape lui erban Cantacuzino,domnitorul cu ambipi imperiale, pe timpul caruia a inceput tiparirea monumentalei Biblii. Secunoaqte insuficient ci acela0 erban a vut un rol principal in eliberarea hatirrifului din 1683ce conserva jurisdicpa ortodoxa peste Cetatea Santa, obliduire disputata de Cetatea Eterni".

0 figura aparte prin lipsa de conformism este episcopul Ilarion de Ramnic, caterisit cafiind schismatic", in 1705, eveniment sugestiv petrecut nu cu mult dupi victoria uniatismuluiin Ardeal ". Inter alia, C. Brancoveanu s-a adresat epistolar tarului spre a mijloci la Curteavieneza pentru a inceta prigoana Ortodoxiei transilvane. Urmaful lui Ilarion, Antim Ivireanulmita sa separe 0, mai temeinic cinstea domniei" de cinstea lui Dumnezeu" ". Cauza reala adezacordului dintre domn i mitropolit s-a conchis nu de mult , at t in ca ul lui Antim, cat§i in cel al lui Dosoftei mitropolitul Moldovei, a fost de natura politica'°. Indreptacita oarecumera 0 consolidarea autoritapi centrale, dispozipa sa preiluministr de a supune Eclesiapoliticului 0 in aceasta direcpe exista in Rusia vecini o mostra." prin deshinçarea patriarhatuluide Moscova, pe care il va inlocui peste catava vreme cu un sobor dirigent (imitape dupaprotestanp), Petru cel Mare desconsideri norma tradiponala (sistemul bicefal bizantin).Brancoveanu sau frapi Cantemir, dintre care Antioh admonestase pe vladica de HO,ameniniandu-1 ci il rade iar Dimitrie a exercitat i el un patronaj riguros asupra Bisericiimoldoveneqti, nu concepeau totu0 o modernizare fundamentala a Statului".

" Val. Georgescu, Bizanrul..., p. 95." 1st. drept. rom., I, p. 389; V. Muntean, Contriburii.. , p. 11G § 118, nr. 7." N. Iorga, Bizanr dupd Bizanr, Bucureqti, 1972, p. 161-174.

M. Pacurariu, IBOR, IL P. 128." Vlad Georgescu, Relariile prilor romine cu popoarele sud-dunarene (1300-1800),in

vol. Romania in sud-estul Europei. Culegere de studii" Bucure0 1979, p 23. De lecturatarticolul prof. Petre Nasturel, Cantacuzinerii, adic1 fec orii dracului, in Dorul ,ianuarie 1996, AalborgDanemarca, P. 32 i urm.; ibid., nov. 1995, p. 24 §i urm. (idem, De laImpfrafii la Cantacuzinii romIni).

A. Pippidi, op. cit., p. 107." Ibidem, p. 108." Ibidem." Ibidem." Ibidem, p. 109; 1st. drept. rom., I, p. 371.

"

Cantacuzini

0

0 ii

..tirdneftd,

www.dacoromanica.ro

7 Opinii 443

Asasinarea mitropolitului Antim Ivireanul in 1716 a marcat debutul unei diplomajii desubordonare a Bisericii noastre vizavi de puterea laica (de acum, fanariota pina in 1821) 0 fajade Constantinopol, situajie delicata neagreata de romini". Exponenjii partidei autohtone autratat mereu chestiunea raporturilor Bisericii romine cu Constantinopolul eclesial ca oproblema cetajeneasca", dreptul jarii de alege mitropoliji a fost perpetuu rostit categoriciar tendinjele de supremajie ale patriarhilor au lost acceptate doar in privinja unitajii doctrinare".Cartea arhiereilor Moldovei prin care se opre§te cu blestem ca nimeni din straini O. nu sealeaga la scaunul mitropoliei §i la cel al episcopilor, decit numai din pamintenr, coroborata desinodul ieran din 1752, a echivalat cu fundamentul juridic folosit de ba§tina§i spre a anihilatentativele constantinopolitane de a desemna mitropoliji greci. Disensiunile insa s-au menjinut

incepind cu anul 1829 rominii au militat pentru ci§tigarea autocefaliei Bisericii proprii ".0 serioasi pricina de insatisfacjie a format-o chestiunea manastirilor inchinate; de la

intiile danii acute unor arzaminte evlavioase dincolo de fruntarii in sec. XIV, s-a ajuns ca inveacul trecut o patrime din suprafaja jarii sa aparjina manastirilor obi§nuite i inchinate (A.aguna va scrie in 1868 in Compendiul sau de drept a atit manastirile inchinate, cat 0

stavropighiile nu sunt canonice; atitudine radicala). Masud contra afierosirii qi proasteiadministrari a manastirilor luasera Ind M. Basarab (1639) §i D. Cantemir (1711), insl subregimul fanariot procesul de violare a stipulajiilor primare de inchinare nu a mai putut fi stopat

impotriva acestei nesocotiri a autonomiei rominii au protestat adesea, objinind In anul 1822,pentru pu/in timp, trecerea sub administrajie autohtona a tuturor manastirilor afierosite:izbinda, cum spuneam efemera, pentru a Rusia a dispus curand restabilirea scam quo-ului".In subsidiar, citeva exemplificari in primul rind din epoca fanariojilor.

Intiiul mitropolit sub fanarioji a fost Ghedeon care in 1711 intimpinase la Prut pe jarulPetru I dimpreuna cu D. Cantemir. Decedind in 1729 mitropolitul Gheorghe (pamintean),Grigorie Ghica install mitropolit pe fostul ski dascal, un grec, dar facjiunea najionalista iiobliga sa-I inlocuiasca curind cu rominul Antonie; acesta manifestindu-se ca filorus,imprejurarile vitrege 11 vor forja sa se refugieze in Rusia.

In Tara Romineasca, dupa omorirea de cane turci a lui Antim(1716), accede in frunteaBisericil un elm, partizanul Nicolae Mavrocordat, ce pastore§te cijiva ani; in 1719 Olteniaajungand sub austrieci pina in 1739 imparatul austriac decreta subordonarea episcopieiRimnicului mitropoliei din Belgradul sarbesc. Dupa doi romini, urea pe scaunul mitropolitanmuntean consilierul intim al lui Constantin Mavrocordat, Neofit Cretanul care in 1746 participala divanul domnesc ce aboli ruminia (in Moldova la 1749). Pentru desfiinjarea servajului, boierii aufost obligaji la Bucure§ti prin solernne atestari canonice a doi patriarhi orientali §i a mitropoliruluilocului, recunoasca vinovajia de a nu fi observat preceptele Evangheliei, inrobind pesemenul lor", sub inspirajia cretanului Neofit a purces reforma juridica a Mavrocordanilui". In1753 ace1a0 Neofit, identificindu-se cu nazuinjele celor rnulji, va conduce revolta impotriva luiMatei Ghica ce voia sa ingreuieze cu noi biruri pe /Irani; rezultatul: transferarea abuzivului domn.

De subliniat ca prin intermedierea lui Al. Ipsilanti in 1776 Sofronie al Constantinopoluluia cinstit pe Grigorie de la Coljea i pe succesori cu titlul onorific de locjiitor al scaunului deCezareea Capadociei, primul in rang duo patriarh". Tot Grigorie mitropolitul in 1770 fusesein solie la Petersburg rugind pe jarina Ecaterina II sa nu-i abandoneze pe conajionalii sai inrniini streine"; un Filaret II pare-se germanofil, dupa o pastorire de numai un an se retragedin vladicie (face parairesis), consecinja a neinjelegerii cu AI. Moruzi.

" Vlad Georgescu, arr. cit., p. 24-25." Ibidem." Ibidem." Ibidem." 1st. drept. rum., I, p. 227. Din aceleap motive nu s-a ridicat 0 problema dezrobirii jiganilor." Val. Georgescu, BizanfuL.., p. 94." Gh. Moisescu, t. Lupp, AI. FilipaFu, Istoria Bisericii romine, II, Bucure§ti, 1957,

P. 241 (abreviat: IBR).

a-8 i

sl-11

www.dacoromanica.ro

444 Opinii 8

La fel un diferend, de data aceasta intre Dositei Filitti 0 exarhul Gavriil Binulescu(delegat al ru§ilor) atrage dupi sine emiterea unui ucaz tarist prin care in 1810 mitropolituleste depus".Promitand domnului Loan Caragea o sumi consistenti, in 1813 va fi ales de divan,in fruntea mitropoliei muntene, un alt grec. De0 roman, Dionisie Lupu n-a inteles si iaatitudine fermi contra liotei de exploatatori ai patriei" in 1821, deck foarte scurt timp 0atunci din teami, in rest in calitate de prerdinte al divanului semnand adrese de intimidarecitre Tudor din Vladimir", ba chiar cerand Portii interventie armati contra risculatilor". Inschimb, episcopul Ilarion al Argeplui, voltairistul" cum il supranumeau unii, cel ce aindemnat pe un apropiat al siu si fredoneze in plen o anume doxologie" (Bate-i, Doamne,pe ciocoi / Cum ne bat 0 ei pe noi, / Mugur, mugurel...") ", a mers alituri de TudorVladimirescu exceptand episodul pirisirii finale.

De asemenea in 1821, in Moldova, Veniamin Costachi binecuvanti Eteria cu care era incontact de mai multi ani. Rimas caimacam dupi lui Mihai Gr. Sup.i, adresi Istanbulului cerereadivanului pentru domn bi§tina§ 0 pentru chivernisirea ministirilor inchinate tot de canepimanteni. Daci in 1741 C. Mavrocordat prin a§ezimintul" sill initia o pregitire maisatisficitoare a clericilor pe care-i scuti de orice impozite, in revolutionarul an 1821caimacamul Stefan Vogoride ordoni si fie virsate in visteria statului veniturile mitropoliei,plus darea extraordinari a preotimii (pentru plata hranei turcilor stationari in tari). Anterior,in 1788, Iacob Starnati fusese predestinat" mitropolit la recomandarea sultanului, ca semn debunavointi pentru riscumpirarea de la ru§i, a 500 de prizonieri otomani ". Intre infaptuirileimportante ale lui Stamati se numiri 0 dezvoltarea Academiei ie§ene, cu sprijinul lui A. Wolf(membru al Academiei din Gottingen) 0 al altora. Revelam int-alt loc coborand in timp ciin 1752 Iacob Putneanul convocase la Ia0 acel marcant sobor care statornicea numirea exclusiva romanilor in demnititile vlidice§ti. Acela0 Iacob neaproband reintroducerea viciritului decitre loan Teodor Calimachi (fanariot de origine romani), demisioni 0 este Inatat la treaptasupremi fratele domnitorului, Gavriil Calimachi (Calma§u1). Dar nici acesta nu ingicluirevenirea la vicirit, ba la un moment conduce in oclijdii, pe vremea lui Grigorie Ghicamultimea revoltati din cauza impunerilor prea oneroase. Referitor la vicirit, Inci un aminunt:in 1702 C. Duca abolind impunerea, cu capul plecat a fost nevoit si se scuze §i si jure ci varespecta legimantul, adunarea absolvindu-1 cu un Dumnezeu si-1 ierte" "

SI mai precizim, legat de tinuturile romanepi din NE ci au ajuns sub domninatiestriini pentru anumite perioade. De exemplu, in 1812 spatiul dintre Prut 0 Nistru, implicitraialele Tighina 0 Hotin, erau anexate de Rusia. In noua conjuncturi, vor apirea unclestructuri biserice§ti speciale, pe langi cele vechi. In august 1813 se intemeiazi eparhiaChi§iniului 0 Hotinului. Datoriti schimbirilor pe care a fost nevoit G. BinulescuBodoni sile introduci in viata eparhiei sale, aceasta va deveni progresiv o eparhie romano-rusi ".Altminteri in ristimpul 1812-1918 asistim la o actiune sistematici de rusificare.

" Al. Elian, Pribegia mitropolitului Ignatie al Ungrovlahiei la Viena. Almanahulparohiei ort. rom. din Viena"/1965, p. 56.

" IBR, II, p. 396." Al. Elian, Clerul ortodox roman fi rascoala lui Tudor Vladimirescu, Glasul Bisericii"

20/1970, p. 746, n. 49." IBR, II, p. 267.' IFTR, p. 7 0 494." M. Picurariu, Basarabia, boll 1993, p. 62.' lbidem, p. 109; I. Scurtu §.a., Istoria Basarabiei, Bucure§ti, 1994, p. 43 0 urm. Cat

despre Mitropolia Proilaviei sau Ex-Mei, se dateazi din veacul XV (pani in 1828) fiindcontinuati de mitropolia de la Tulcea, deserviti de ierarhi greci dependenti de Constantinopol(pani la 178). Si mentionim pe urmi Mitropolia Dristrei (din sec. XIV) cireia domni ai priiRomane§ti ii acordau diferite ajutoare, pe la minocul sec. XVIII Grigore al II-lea Ghica reclidibiserica eparhiali din Silistra, ridicand 0 anexele necesare. Aceasta arhiepiscopie s-a comasat cucea a Briilei in 1813. Cativa titulari precum Atanasie qi Ioan-Ierotei Comnenul pistrau legituristranse cu Curtea brancoveneasci, spre pildi, ultimul decedand in Bucure§ti.

- -

- -

- -

www.dacoromanica.ro

9 Opinii 445

Bucovina de nord, rapid' de austrieci in 1775 '7, a trecut prin multe avataruri fiindamenin/ati nu o data cu dezna/ionalizarea. Unii ierarhi, straini de interesele indigenilor, aucontribuit tocmai la pierderea autonomiei eclesiale. Aparicia in 1873 a mitropoliei bucovino-dalmatine-crealia lui Eugenie Hacman (hirotonit la Carloval) a avut consecin/e fi maipernicioase: intirirea elementului slay §i izolarea de fralii din celelalte Ian romanefti. Situaciase va redresa mai ales prin Unirea cea Mare.

Privitor, acum, la unirea cu Roma' a unei pini din locuitorii Ardealului ce a Inciput subsceptrul Vienei, trebuie aratat ca unialia nu s-a facut cu precadere din ra/iuni confesionale (ea fiinddestul de formala sub latura dogmatica). Pentru majoritatea unirea era un act politic care va primireciproca in 1948. Dupa regretatul acad. D. Prodan cea mai puternica personalitate politica apoporului nostru in sec. XVIII" a fost Inochentie Micu (Clain) ce a militat consecvent pentrudrepturile poporului sau din Transilvania ca i impotriva catolicizarii Bisericii unite. Nu intram inprea multe detain, ci vom arninti, pe de-o pane, lupta unui reprezentant al Ortodoxiei, protopopulLupu andru din Bor§a Maramurefului impotriva inrobini propriu-zise, in anul 1717 eliberanddin mina tatarilor mii de conceta/eni iar, pe de aka. pane , acciunile de salvare a ortodoxiei inse0prin misiunea lui Visarion Sarai din 1744 ori prin rascoala ieromonahului Sofronie de la Cioara din1760; acest militarism a dat i destui mucenici".

Daca in secolul al XVIII-lea ierarhia sarbi ce §i-a extins jurisdic/ia §i peste romanii dinBanat-Cri§ana sau Ardeal, cu urmari benefice intru apararea credincei strivechi, cane fineleveacului aceeaqi ierarhie s-a metamorfozat intr-un element de asuprire ". Sunt de evidenliat,totu§i, miFarile suplicante in care s-au inscris ortodoxul Gherasim Adamovici de la Sibiu figreco-catolicul I. Bob de la Blaj, dar i eforturile celor din yenta Romaniei actuale (MoiseNicoari §.a.) pentru romanizarea scaunelor vlàdiceti ce se incheie cu un prim succes abia in1829, prin numirea unui episcop roman la Arad. In sudul Banatului, la Mehadia, Ii desfapraactivitatea pastorali §i cronicareasci un pre/uit cirturar, protoprezbiterul Nicolae Stoica deHaleg, un apropiat al revolutionarului Tudor, pomenit deja in acest expozeu.

Si urmarim, in continuare, cum evolueazi raporturile dintre cele doua autoritali dupasfâritul domniei fanariote, deodata cu restaurarea carmuirii parnantene.

La 1823 divaniiii recomandi trei inp din care domnitorul Grigorie IV Ghica prefera peinstruitul ierodiacon Grigorie, caz neobi§nuit"" (pana atunci era obiceiul ca persona grata safie aleasa din ierarhii in functie). Ajuns in 1826 loc/iitor de domn, apoi in exil caliva ani, numaiprin mijlocirea generalului Pavel Kiselev pe langa car i se permite reintoarcerea. Acest mitro-polit, Grigorie Dascilul, ceruse uncle amendamente la Regulamentul organic, in ce privepeproiectul penny organizarea manistirilor, a seminarelor, ca §i a celorlalte §coli, in calitate deefor; Principatde intre 1828 §i 1834 au stat sub ocupalie ruseasci. Potrivit prevederilorRegulamentului organic pricinile bisericeqn" intrau in competen/a marelui logofit domnesc.Desfiin/andu-se divanul, ierarhii pierdura atribuliile judiciare §i administrative, rimanand doarmembri de drept ai Obqtqtii Adunari: pre§edintele acesteia era mitropolitul. Eparhiile vorcontribui la suslinerea arzimintelor de binefacere. Li s-a interzis totodati clericilor de a seamesteca in politica (dispozicie identica cu aceea a Sf. sinod din ultimul timp).

" Vezi i A. Iordache, Grigorie III Ghica ci rgpirea Bucovinei, Revista Istorici",1-2/1992, p. 121 i urm.; I. Nistor, Istoria Bucovinei, ed. St. Neagoe, Buc., 1991; H. Hofbauer,V. Roman, Bucovina, Basarabia, Moldova, Bucure0, 1995, p. 19 si urm.

" Comentariu i indicaVi bibliografice la M. Pacurariu, IBOR, II, p. 289 §i urm.; M.Bernath, Habsburgii fi inceputurile formgrii natiunii romlne, Cluj 1994, indeosebi p. 73 fi urm.

" Largo, in lucrarea colectivä Sfin/i romani i aparatori ai legii stramomti", Bucurefti1987, p. 443 et passim.

" M. Pacurariu, IBOR, II,p. 509." IBR, II, p. 464.

Ibidem, p. 33. Regulamentul organic al Moldovei, aplicat din 1832, stabilea condiiiaintrini in cinul preoiesc: studiile teologhicefti in Seminarul Socolei", numit din 1840Seminarul Veniamin" de cane Mihai Gr. Sturza, ca simbol de gratitudine pentru stridaniilevrednicului mitropolit pe toate planurile. E superfluu a mai reliefa aportul lui Costachi laaparilia Academiei Mihailene .a. m.d.

www.dacoromanica.ro

446 Opinii 10

6 legatura cu mirarea revolusionara papptisti fulgerator reprimati in Moldova , eaare totu0 merinil de a fi atras atensia asupra unei tiranii taxate hiperbolic fàrà pilda inEuropa" ". In fruntea acestei revoke se afla mitropolitul Meletie; prin memoriul inaintatdomnitorului se cereau reforme in toate domeniile (inclusiv bisericesc), intr-un cuvantimbunatasirea starii contribuabililor. Bunioara episcopul Romanului opozant al regimuluia Lost exilat.

Mai bine organizati, revolusia din Muntenia a numarat intre frunta0 i pe preotul Raduapci din CeleiRomanasi, ,,cu dragoste de neam", cum II caracteriza un document. In 15 iunie

1848 membrii guvernului provizoriu i mulsimea in fasa mitropolitului Neofit jurl pe nouaConstitusie, InsA spre sfâritu1 aceleia0 hal capul Bisericii devine sperjur, timorat de a nu fischingiuit". Cu toate c mai-marele bisericesc a tradat cauza Revolusiei, nu pusini calugariparohi au purces alaturi de pastorisi, cu riscuri marl, binevestind innoirea social-cetaseneasca;unii, mai apoi, suportari ani grei de inchisoare i exil (arhimandritul Iosafat Snagoveanu,pribeag la Paris, va intemeia o parohie romaneasci).

In revolusia ardeleani, foarte mulsi preosi au fost uc4i (unii impu§casi, alii strangulasi),incarcerasi ori maltratati. tmpreura cu episcopul unit I. Lemeni, A. aguna condusese MareaAdunare de la Blaj. Acolo, Intre altele s-a cerut crearea unei unice mitropolii pentru topcredincio0i romani, deshinsarea iobagiei §.a.

In Banat in adunarea de la Lugoj, din iunie '48 , s-a accentuat inter alia recunoa§terearominei ca limbi oficiai, s-a cerut obipuitul mitropolit" roman; in chip revolusionar au fostindepartasi episcopii oficiali, fiind inlocuisi cu vicari parpti0i. Dupa infrangere, au fost demi0

deferisi Cursii de razboi peste 70 de preosi ortodoc0 romani, invinovisisi de infidelitatea fasade habsburgi".

la infaptuirea altui eveniment epocal din istoria noastri de asta data sfar0t cubiruinsa: Unirea Principatelor din 1859 , preosimea a Lost prezenti in frunte cu mitropolinilSofronie Miclescu care, spre a invinge secularul ideal al romanilor, lupta hotarat (nu singur,evident) impotriva antiunionistuliii N. Vogoride caimacamul, sau contra ministrului de Culte(Beldiman). !rare punctele votate in 1857 de Divanurile ad-hoc referitoare la viitoareaorganizare a Orli, se specifici i probleme ecleziastice: recunowerea neatarnirii, infiinsareaunei autoritasi sinodale centrale etc.

In cuvantul de deschidere a Divanului ad-hoc din Muntenia (sept. 1857) mitropolitulNifon Ii mobiliza pe deputasi sa fie la inalsimea Imprejurarilor". Insa fara acordul lui Nifon,in iunie 1859 prin decret cuzist un stares este numit vicar episcopal.

Incriminat de spirit frondist, moldoveanul Sofronie este scos din scaunul mitropolitanin 1860. Raportorul comisiei Insärcinate cu cercetarea suspendarii i arestarii vladicii arita inianuarie 1861 ca mitropolitul nu poate fi niciodati amestecat cu funcsionarii Statului, numiside catre domnitor, singurii care pot fi revocabili sau suspendabili", i ca in consonansi cucanoanele, chiriarhul fiind indatoritul aparitor al drepturilor Bisericii, acei care s-au sustrasde la nemijlocita lui autoritate, sunt calcitori de lege". In urma acestui referat, guvernul ii dademisia, apoi insu0 Sofronie demisiona iar urmarirea penala inceta".

Dintre toate reformele lui Cuza, cea care a iscat o foarte puternica rezistensa din parteaBisericii a fost Legea pentru numirea de mitropolit i episcopi" prin decret, ceea ce eraimpotriva randuielii incetasenite. Guvernul era inclinat si aibe la dispozisie o ierarhie fidela,pentru a putea respinge mai uror unekirile politice din interior cat 0 cele din afara, alemonahilor greci 0 ale Patriarhiei ecumenice, in urma secularizarii averii 0 a manastirilorinchinate (1863). Aceasta lege a determinat lupta pentru canonicitate".

" Ibidem, p. 462." V. Muntean, Contribufii..., p. 218-221." 1BR, II, p. 502-3.

qi

8

Si

www.dacoromanica.ro

11 Opinii 447

In conforrnitate cu textul Constituliei din 1866, in miul 1867 s-a intocmit proiectul legis-lativ pentru structurarea Eclesiei noastre: clue finele anului 1872 acest proiect devine Legeaorganica a Bisericii ortodoxe romine. Avea Ins trei mari lacune: maniera nesatisfacitoare aalegerii ierarhilor, sfera lor de autoritate redusa, neparticiparea clerului mirean la alegeri sau laconducerea treburilor bisericefti". Si completim ci in anul 1870 se difuza intliul regulamentpentru clerul din armata (din anul 1996, in urma unui examen de seleclie avem primii preopmilitari, dupi un hiat impus in 1948). Contribulia Bisericii la susiinerea Razboiului deindependenia n-a fost unilaterala. Iar ca o repercusiune logic, naturali, a dobandiriiindependen/ei statale in 1885 Constantinopolul ernite tomosul patriarhicesc ce recuno§teaBiserica români ca autocefala, intru toate de sine ocarmuità". Din nefericire, amestecul unorpartide politice, precum cel liberal, a facut ca in 1886 si ajunga mitropolit altul cleat cel maiindicat: marele invapt Melchisedec tefinescu", fi nu e un caz izolat. De re/inut i faptul ciprin Legea clerului de mir din 1893 ce cuprindea salarizarea deserventilor altarului, stabilireanumarului parohiilor, controlul administrativ i disciplinar in unitatile biserice§ti etc. Statulinsu§i a intervenit adanc in viava ecleziastica, deoarece sub sintagmele ,,consimmânt i buniintelegere" avea latitudinea de a decide aproximativ in toate problemele BisericiiTM.

Din zona intracarpatiel, din Transilvania ne re;in ateniia miFarea memorandista (1894)rispandirea temerarei pastorale a lui Miron Romanul de la Sibiu, in 1896, cu prilejul serbarii

mileniului de cand ungurii au poposit in Campia panonici, mitropolitul aratind limpederominii nu pot participa la atari sarbatoriri din cauza inechitaiilor. Deja in noiembrie 1892trecand prin Viena, monarhul Carol I a avut convorbiri cu Franz Joseph in cadrul cirora ridiciiaraqi chestiunea prigoanelor la care erau supuqi romanii ardeleni de clue guvernul ungar ".

In pofida vicisitudinilor diacronice, este de subliniat aportul eseniial al clerului din toateprovinciile romane§ti la pregkirea i realizarea Romaniei Mari. Cum e du; episcopulCaransebeplui Miron Cristea a fost la Alba It& laolalta cu episcopul gr. cat. Iuliu Hossu,facand parte din deleggia ce s-a deplasat la Bucure§ti spre ratificarea mareiului act. In primivaralui 1918 Sfatul tarii de la Chiqinau vota unirea Basarabiei cu iara-mami iar in noiembrie acela§ian Consiliul Nalional Roman din Cerniuii hotari realipirea Bucovinei la Romania.

In noile condiiii, se impunea unificarea administrativi §i a Bisericii, intrucat in Eclesiadin regat existau un adevarat despotism chiriarhal i o subordonare aproape totall fail de Stat.;in Biserica bucovineard ne intimpina o mentalitate ukraierarhisti i tributara impiratuluivienez iar in Basarabia aceeap instituiie vietuia in forme tipic rusepiTh.

Prin Constituiia din 1923 (art. 22) erau individualizate principiul autonomiei Bisericiidominante" §i cel al participarii mirenilor la treburile eclesiale, principii ce au trecut fi inLegea i Statutul de organizare a Bisericii ort. rom. din 1925 (consultarea larga a laicilor era opractici democrati legiferati de statutul §agunian).

In acelafi an 1925 Biserica romaneasca este ridicata la treapta de patriarhie. Era de Adel§i o considerare pentru sprijinul acordat la Conferinia de la Lausanne din 1924, in clipe dificile,

" Midem, p. 522. Mai inainte, in 1864, Legea comunali trecuse deja actele de stare civilape sema primariilor (Ist. drept. nun., II/1, Buc. 1984, p. 218).

" Nu de mult Bucure0 1992 i s-a inchinat o frumoasa tezi de doctorat de clue pr.Al. IonitA (totalizand 200 pp.).

" IBR, II, p. 532. Tribulaiiile i neajunsurile tagmei clericale nu s-au solu/ionat pemasura aqtepdrilor prin aceastä lege, penn-u cI §i la razmeritele din 1888 §i 1907 au luat partenu pucini preoii, parte din ei fiind arestali sau chiar impu§caci.

" Politica extend a Roraniei. Dicrionar cronologic (coord. I. Calafeteanu Cr. Popi§-teanu),Bucure§ti, 1986, p. 147.

" M. Plcurariu, IBOR, III, Bucuresti, 1981, p. 389.

sica

l

www.dacoromanica.ro

448 Opinii 12

and patriarhatul de Constantinopol era si inceteze sub presiunile lui Mustafa Kemal Atattirkde a mai fi centrul spiritual 0 ecumenic al cre§tinatatii ortodoxe".

Cu toate a Constitucia din '23 garanta libertatea i egalitatea cultelor, prin Concordatuldin 1927/29 (incheiat cu Roma, cu acordul guvernaniilor de felurite nuan/e), cultului romano-catolic maghiar de la noi i s-a creat un regim de favoare, a situaiie de stat in stat; prin concordat

denunpt formal in 1948 a fost nedreptiliti pana i biserica unita, devenind un simplu rit"al Bisericii catolice".

0 alta hotarare arbitrara, extrem de grava, a fost impusi ;aril noastre in 30 august 1940,de catre reprezentantii Germaniei i Italiei, prin care partea de nord a Ardealului (43 500 km',cu 2,6 milioane locuitori In majoritate romani) a fost predati Ungariei horthyste. Nu putemdescrie nici rezumativ ororile savar§ite de ocupaq dupa aplicarea Diktatului de la Viena,vreme de patru ani in care doar episcopul Nicolae Colan al Clujului i s-a permis si ramana inzona ocupati, orori ce se adaugi intregului cortegiu de suferince aduse de Razboiul al doileamondial. Deunazi s-a scris despre anul de teroare ro§ie" (1940-41) din Basarabia, ca §i demenlinerea aceleia§i provincii romane§ti in raiul" sovietic din 1944 pani in 1989, cand s-adesprins devenind independenta tub denumirea de Republica Moldova".

Nu s-au vindecat deplin rnile cauzate de ultima mare conflagrape Ca, in curand, din1948 Ora la Revolupa decembristi se va instaura o epoca marcata prin numeroase ingradiriimpuse bisericii din partea statului totalitar i ateu" cum specifica un cunoscut istoricbisericesc". tn ciuda faptului a in aceasti perioadi oamenii pamantului" luaseri contact cuconstituponalismul celei mai inaintate democrapi" cum citim intr-un manual din 1957 'dupa ultimele cercetari cu rezultate departe de a fi definitive, foarte mulii clerici ortodoc0uni/i au suportat incercari; aproape 6 000 de precni ortodoc0 au fost tracasaii, schingiuiii,condamnap din 1946 pana In 1964". Deja in 1949 este pus in retragere un episcop de Hu§i cemoare ca martir "; in anul 1961 va fi pensionat prematur un mitropolit ortodox ". !ma unexemplu mai aproape de noi: grupul de disiden/i din protoieria Lugoj (anul 1981), preoliirespectivi fiind expulzali peste ocean".

" IBR, II, p. 609. 0 incercare de politizare a instituviilor bisericepi intilnim la regeleCarol II ce preconizase un stat naiional roman ortodox" (Istoria drept rom., 11/2, resp. D.Firoiu, L. Marcu, Bucure§ti, 1987, p. 250: i despre proiectele Legiunii arhanghelului Mihailoriasupra planurilor mareplului Antonescu). In plus, politologii vor aprecia dad participareapatriarhului M. Cristea la regenta sau, ulterior, activitatea vremelnici ca premier au fostrecomandabile sau nu. Oricum, intr-o misiva din 1937, deocamdati inediti, acela§i Cristeavorbind de proiectata centralizare" a apzimantului sacru, nota a la noi se mentine inmasuri destul de larga autonomia eparhiilor (...); patriarhul nici barem in mod platonic nu sipomenie (= se pomene§te) In biserici la sfintele slujbe spre a da expresie mai vaditi unitapibisericesti sau suflete§ti a neamului".

" V. Anania, Pro memoria, Bucure§ti, 1993, p. 17 0 urm." M. Picurariu, Basarabia, p. 119 §i 123." Idem, IBOR, I, P. 20." IBR, IL P. 635." Cf. publicavia Invierea" din Timisoara (1 martie 1992, p. 2: Gulagul rommnesc ci

Biserica; A. Stan, Raminia sub regimul comunist, Revista Istorici", 9-10/1994, p. 1039;Magazin istoric" 1/1996, p. 3 (C. Aioanei, C. Trancoti, Contra armatei negre a calugarilor cicalugarifelor").

" 0 antologie a poeziei creftine rominefti (ed. C. Leu), Bucure§ti 1991, P. 95.M. Pacurariu, IBOR, UI, p. 424.

" S. Grosu, Calvarul Rominiei creftine, Chi§iniu 1992, p. 309 0 urm. (despre prot. loanTigris i misionarul B. Damp ce au jucat un rol special).

,si

"

-

- -

--

www.dacoromanica.ro

13 Opinii 449

i acum o scurd statistici legata de demolarea unor limpid cultice. Trebuie sa recunoa§temci in epoca de aur" s-au restaurat cu subventii de la Stat nu putine monumente istorice,conform legii 63 din 1975, astizi cizutá in desuetudine, Ind de retinut numai pe teritoriulBucure§tilor au fost distruse 28 de biserici fi 4 ansambluri minlstirefti".

Pentru pacificarea spiritelor fie In interior, fie in afara granitelor, intr-o lucrare recentidedicata libertatii religioase, autorul ne oferi urmitoarea explicatie: autoritatile cornuniste dinRomania au considerat a existi pericolul risturnirii kr prin interventii armate din exterior.Pentru a preveni acest pericol, au incurajat functia irenica a cultelor, le-au solicitat sau le-aupermis si participe la actiunile pacifiste initiate de bisericile din strainatate...", nu mai putin incadrul Mi§carii ecumenice. Iar iniuntrul Orli, volens-nolens nu putini fefi de culte au fostincluli ca membri in MAN ori in FDUS", incit imediat dupi revolta populad din decembrie'89 Sf. sinod al Bisericii ort. rom., intrucitva surprins de evenimente ', va trimite poporului fiiubitului cler" o circulari cu scuzele de rigoare pentru un anumit servilism etc. Neexistand illotempore o coordonare pe linie eclesiala la care s-a adaugat frica de represiune , in coinparatiecu miFarile de emancipare anterioare, preolimea ortodoxi nu a fost prezenti in procentsemnificativ la Revolutia televizad. Dar in entuziasmul cvasigeneral post-revolutionar auaparut Grupul de reflectie pentru innoirea Bisericir avand exponenti de mard (regretatuldogmatist D. Staniloae, Pirintele Galeriu f.a.), apoi Conferintele pe jarI ale preotilor (fi acesteaefemere), ca fi decizia sinodala de alegere democratid a protopopilor din 4 in 4 ani (s-a aplicat,din nefericire, doar in 1990). Din Grupul pentru innoire amintit doui elemente aparte au ajunsarhiepiscop, respectiv mitropolit.

Care este, in sfar§it, pozitia adoptata in ultimii ani de Statul roman in chestiuneareligiei, s-a dovedit el receptiv la valorile religioase?! Dupa un studiu de specialitate, redactatde un cercetitor civil, democratizarea, progresul societatii noastre sunt conditionate deintegrarea Romanei in structurile europene fi in comunitatea internationali, in acest progresun rol important revenind fi cultelor, indeosebi Bisericii ortodoxe romane ". Potrivit art. 4din Proiectul Legii cultelor, defi Biserica preponderenti posedi epitetul de nationali" petemeiul numarului de aproape 87% de fideli, ea nu este insi privilegiati, drepturile filibertatile confesionale de la noi exteriorizindu-se dupi opinia specialistului citat (I.Fonta) la nivelul standardelor O.N.U. fi ale tarilor democrate ". De pilda, invitamantulreligios ca disciplina de studiu este obligator in primele 4 clase fi optional la gimnaziu;probabil a in curand va deveni o materie de Ina in ciclul preuniversitar daci forurile deresort vor aproba demersurile ce se intreprind in acest sens. La fel invatamantul teologicortodox este promovat in 14 facultati de profil integrate in sistemul didactic statal". Statulcontribuie la salarizarea clericilor, contributia fiind egala cu salariul minim pe economie.Parohiile rurale au primit numai 5 ha teren arabil iar manistirile pita la 10. Legalizati dupidecembrie '89 f i Biserica uniti a recapatat unele proprietati. Prin hotarare de guvern,principalele sarbatori cref tine au fost declarate zile de repaus. Prefedintele Rominiei emitedecrete de recunoapere a episcopilor fi mitropolitilor doar la solicitare. Secretariatul

" Invierea" cit.; L. Anania f.a., Bisericile osindite de Ceaufescu (1977-1989). Bucurelti,1995.

" I. Fonta, Libertatea rdigioasi in lumea conremporani, Bucure§ti, 1994, p. 280." M. PIcurariu, IBOR, III, p. 511-2." P. Chihaia, Fara cernitä a Iibertgrii, Bucurepi, 1991, p. 107." I. Fonta, op. cit., p. 280." Ibidem, p. 291 ii 293." Vestitorul ortodoxiei" din 1-15 ianuarie 1996, p. 1 (C. Coman, Biserica fi societatea);

Invierea" din 1 august 1995, p. 2 (articolul Biserica ortodoxi mining in anul 1995).

www.dacoromanica.ro

450 Opinii 14

pentru culte face legatura intre Stat $ Biserica ". De facto, Biserica ort. rom. a apreciat $apreciazi ci respectarea drepturilor minorita/ilor religioase nu inseamni acceptareaprozelitismului".

IN LOC DE CONCLUZII

Primo. Cum am putut observa din schi/a de fa/a, raporturile dintre Stat 0 Biserici de-alungul veacurilor au urmat un drum sinuos. Daci in evul de mijloc asistam de obicei larespectarea diarhiei de origine bizantina, la statornicirea unei armonii sau solidaritaiibinefacitoare pentru ambele parti (de§i n-au lipsit conflictele latente sau chiar deschise), cu catne apropiem de timpurile mai noi indeosebi incepand cu domnia lui Cuza un fenomen delaicizare cuprinde Statul roman, ca dupi 1948 acela$ stat si devini ateu pana. in 1989, insa nuin gradul de radicalism din Albania, bunioari. Biserica dreptmaritoare, apeland lacompromisuri mai mult sau mai puiin insemnate, a supraviecuit, iar spiritualitatea sa in eseniafill a fost afectatä. Evident, spre folosul neamului, moralitatea ob§teasci e posibil a se redresa".Statul nerenuniand la serviciile Eclesiei stramomti, pretuita de insä$ Sanctitatea SaBartolomeu I al Constantinopolului cand afirma in 1993 ca rominii $ credinta lor aucontribuit in mare misuri i intr-o manierl caracteristica la dezvoltarea culturall a naiiunilorsud-est europene in general $ a Ortodoxiei in special" ".

Secundo. De$ se profileazi la orizont anumite primejdii comune (accentuareasecularizarii, fundamentalismul necre§tin etc.) cele doua ramuri tradilionale ale cre§tinismuluiar trebui sa colaboreze mai strans, mai sincer, in vederea apropierii $ chiar unirii dupi 1 000 deani de dezbinare $ dupa alvi 1 000 de unitate relativi. Din picate cum noteaza. Inahul Anania

capitolul ingerincelor romano-catolice in treburile interne ale Statului roman, ca §i in aceleaale Bisericii ort. rom. nu s-a incheiat; dupi 1989 Vaticanul nume§te in Romania prelap catolici$ uni/i fill consultare prealabila a guvernului roman, ridica Episcopia de Alba lulia la rangulde Arhiepiscopie (de$ se f tie a aceasta este un vechi centru maghiar de educare a tineretuluiin spirit revizionist) $ promite evanghelizarea" romanilor in paralel cu incercarile demistificare a istoriei noastre naponale".

Tertio;.Daci in trecut Biserica noastri a insemnat un suport puternic " in pistrareaconftiin/ei $ unitapi etnice, consideram cal rolul ei in aceasta privinli nu trebuie diminuatindeosebi in contemporaneitate and sunt en vogue qi imperialismele de ordin spiritual,confesional (implicit organizapile sataniste). Ne gindim, in acest context, nu numai lafidelitatea semenilor noqtri din apropiere, ci §i la soarta conaiionalilor de dincolo de hotareleactuale (de ex., dl pre§edinte Snegur a declarat ca la momentul oportun va recunoalteMitropolia Basarabiei ce se afli sub obladuirea Patriarhiei romane)".

' Informaiiile de mai sus le-am extras din cartea lui I. Fonta (cit. supra), p. 293-9. Prinorganele sale specializate, Statul are prerogativa de a controla financiar unita/ile cultice, cu toadautonomia de care se bucura.

" Ibidem, p. 288." Antropologul american J. Anwin (Romania libera", 31 oct. 1994, p. 2: Sexul fi

nariunea) atrage atentia asupra necesitaiii respectarii moralei in familie, in societate." Magazin istoric", 12/1993, p. 43." V. Anania, op. cit., p. 110.

N. Iorga (Istoria Bisericii ronanepi, ed. 2, Bucureqti 1929, p. 4) arata ci reprezentaniiiBisericii au cprijinit Statul 1411 sa. se lase a fi inghilici de dansul..."

" A se vedea Renaperea banaceanr din 23 martie 1996, p. 2 (interviul cu mitrop.Daniel) qi M. Pacurariu, Basarabia, p. 133-4.

--

- -

--

-

"

www.dacoromanica.ro

15 Opinii 451

Quarto. Indubitabil, intr-o lume mereu in restructurare in pofida condiviilornefavorabile ale tranziiiei, Biserica noastri speram ci Ii va regasi locul firesc in societateapamanteani spre putea desfa§ura normal misiunea, lucrarile filantropice", fad a fi tentataa recurge la formula Eclesiocraviei. 0 revizuire sau, mai bine zis, elaborarea de noi regulamenteecleziastice este mai mult deck necesark reglementirile de dupi 1948 fiind nu o dataimpregnate de duhul veacului". De asemenea uncle decizii sinodale de dupi Revolupe pot fireactualizate, precum aceea a alegerii democrate a protopresbiterilor, mai ales cä anul acesta seorganizeaza alegeri generale; se impune o primenire a cadrelor mai cu seami la nivel mediuintrucit just medita patriarhul Cristea la vremea sa, referindu-se la cei ce sunt aIei pea pot deprinde lucruri nu totdeauna ortodoxe".

Onquo. Li fine, departe de a fi o instituiie perimata, adoptand mijloace adecvate i unlimbaj accesibil, Biserica noastra se poate dovedi deosebit de utila In ctitorirea a ceea ce secheama homo novus, debarasat de idolatria ce-i di tarcoale la noi sau aiurea (excesivapermisivitate, violenTa, erotismul, drogurile, neopaginismul) ", i aceasta intr-o conlucraredezinteresata cu civitas terrena".

" Invierea" din 1.111. 1996, p. 1 reproduce atitudinea sf. sinod al BOR." Si se vadi i consideratiile prof. 0 Clement, imprimate in Altarul Banatului",

7-9/1994, p. 153.

0

viati",

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

VIATA TIINTIFICA

EUROPA, EUROPEISM, INTEGRARE EUROPEANALA INSTITUTUL ITALIAN DE STUDII FILOSOFICE

DIN NAPOLI

Interesul pe care prestigiosul Institut Italian de Studii Filosofice il rezerva ideii deunificare europeana, trecerii ei de la expresiile izolate romantic-utopice la stadiul de programpolitic 0 procesului de integrare s-a reflectat in anul academic 1995-1996 in includerea intreseminariile de istorie moderna 0 conternporani a doui cicluri saptamanale, primul, prezentarde Alberto Cabe Ila de la Universitatea din Torino avand ca tema: Naiionalismul,interna/ionalismul, europeismul 0 federalismul in secolul XX". Structurat in cinci prelegeri-seminarii ciclul a cuprins: Epoca imperialismului, fascismele, vechile qi noile nationalisme,Razboiul civil european, Falimentul Internaponalelor socialista i comunisti, Criza statuluinalional, De la Societatea Na/iunilor la Comunitatea Europeana: Europa intre confederalism0 federalism Federalismul: teorie, proiect, realita/i istorice.

0 prelegere a fost dedicati ideilor de naiiune 0 federa/ie in Balcani de Stefano Bianchinide la Universitatea din Bologna, in cadrul ciclului: Geopolitica 0 moderniziri in PeninsulaBalcanici in secolele XIXXX. .

Seria de leclii-seminarii iinuta de Stefan Delureanu intre 15-19 aprilie 1996 a avut catema Ideea unita/ii europene de la Mazzini la perioada post-Maastricht" i a inclusurmatoarele subiecte: Unitatea europeana De la proiectul unor precursori la program politic

Panuri de Mitteleuropa in Germania fi de reorganizare federali in Austro-Ungaria, 0jumatate de secol de Mi§care Federalista Europeana, Catre State le Unite ale Europei, De laprimul nucleu la Europa celor Cincisprezece, Federalie in Europa centro-orientala (cuspeciala considerare a gandirii federaliste rornanqti).

Prima lecpe a examinat tranzipa ideii de unitate europeana de la proiectul lui GiuseppeMazzini transpus in fondarea Tinerei Europe", prima tentativa organic conceputa de a crea oorganizaiie democratica cu caracter supranaponal la programul politic de edificare a uneiEurope unite concinut in Manifestul de la Ventotene al lui Altiero Spinelli §i Ernesto RossiPentru o Europa libera §i unita".

Cercetarea planurilor de Mitteleuropa i de reorganizare constitucionala in Austria f iAustro-Ungaria a imbraiipt arcul cronologic 1848-1918, aprofundand in special remarcabilasintezi a lui Aurel Popovici Statele Unite ale Austriei Mari', considerata de Keith Hitchinsdrept cea mai dark completa 0 influenta expunere a punctului de vedere federalist. Asupra ei s-arevenit cu alte particularita/i in ansamblul ultimei tematici articulate pe federalismul romfinesc.

Discursul asupra unitiOi europene intre cele doua razboaie mondiale a avut ca punctcentral, pe langa proiectul Pan-Europa al lui Richard Condenhove-Kalergi §i MemorandumulBriand adresat Ligii Naliunilor, exceplionala dezbatere federalisti de la inele anilor treizecidin Marea Britanie stimulati 0 condusi de organizatia Federal Union 0 de catre Feder I UnionResearch Institute care o crease. Aceasta prelegere a fost inclusa in ultimul ii oment in progrimdeterminand reuniunea temelor a treia 0 a patra, a§a cum fusesera definite inicial, int unasingura, cu titlul Federalism i unificare europeani De la nalterea Miqcirt Fed eraliste Europ nela faza preconstituanta a Uniunii Europene `. Motivacia lci.stei reuniri rezicla in evolqaprocesului de unificare in ...ursul caruia raportul dintre federalism 0 realitatea sistemul ii portica ramas air de straw incat s-a putut afirma ca firul conducator al dezvoltarn gindiriifederaliste s-ar afla in insafi alternarea ciclurilor istorlei europene

Revista istoricr, torn 5-6, p. 453-458,1996

www.dacoromanica.ro

454 Viava f dilly-did. 2

Prelegerea finala a fost consacrata proiectului federalist in Europa centro-orientali de lainceputul secolului XIX la perioada exilului de dupi ultimul rizboi mondial cind dezbaterea aavut ca principale centre Londra 0 New-Yorkul. Un kc aparte in federalismul romanescpostbelic a fost acordat lui Grigore Gafencu, arhitect proeminent al operei de unificareeuropeani 0 lui Grigore Cioranescu, militant emblematic in Noile Echipe Internaponale" deinspiraiie crepina.

Cursul a fost urmat cu evident interes de un numar de qaptezeci de studenii, unii inscr4ideja la un doctorat de cercetare. Elaborarea definitivi a substanvei lui va permite publicareaunei sinteze monografice la iniiiativa Institutului.

Ciclul a fost introdus de prof. Alfonso Scirocco de la Universitatea din Napoli.

trfan Delureanu

CONFERINTA INTERNATIONALA DEDICATALUI PETRU MOVILA,

Kiev, 15-16 martie 1996

In zilele de 15-16 martie 1996 la Kiev s-a desfaprat prima mare manifestare din acest ananiversar dedicati mitropolitului Pen-u Movila, Conferinva qtiinlifica internalionala PetruMovili §i contemporaneitatea (La 400 de ani de la na§terea sa)", organizati de Institutul deFilozofie al Academiei Naiionale de §tiinve al Ucrainei (unde existi 0 tin colectiv de patrucercetitori care studiaza activitatea culturall a lui Petru Movila), Universitatea NaponaltAcademia Kievo-Movileani" f i 0 seami de comitete §i asocialii religioase. Croit ambiiios,acest simpozion internavional, arri spune noi, s-a bucurat de participarea a numero0 oameni de§tiinli 0 feve bisericelti din Ucraina, Canada, Polonia, Franca, S.U.A., Italia, RepublicaMoldova 0 Romania. Fire§te, cei mai mulvi participan/i au fost din Ucraina, chiar cei dincelelalte cad men/ionate fiind in majoritate ucrainieni, cu excemia grupului romanesc dinRepublica Moldova fi Romania, a unui secretar papal, care a prezentat doar un cuvant de salut,0 a unui arhiepiscop din Rusia.

Comunicarile prezentate, foarte numeroase, s-au grupat in jurul unor probleme propusechiar de catre organizatori, precum: 1) Mitropolitul Petru Movila ca scriitor bisericesc, 2) PetruMovili i probleme culturale, 3) Mo§tenirea lui Pen-u Movili 0 problemele religioase 0biserice0i contemporane in Ucraina, la care s-au adaugat firesc diverse alte subiecte legate deviaia 0 activitatea lui Petru Movili. Prin tematica lansati de organizatori, ca li prinpreocuparile cercetatorilor ucrainieni, se inielege ca pe primul plan a stat activitatea religioasa§i de cultura bisericeasca a lui Pen-u Movila, perceput in sara vecini aproape exclusiv ca ierarhucrainian, de0 nu i se neagä originea sa moldovenedsca.

Ca atare, comunicarile infatipte s-au refefit la Petru Movila in calitate de catehizatoral Ucrainei", la pozilia fi ideile sale intre ortodoxie 0 citolicism, compromisul sat' intreortodoxie fi cultura apuseana, activitatea sa reformatoare in domeniul ortodoxiei,personalitatea sa in legatura cu problema unirii" (intre ortodoc0 0 catolici in Rutenia la1595-1596), cu cea a toleran/ei intre fiii diferitelor biserici, dar §i aciiunile sale ,,In contextulgenezei navionalita;ii ucrainiene", sau legate de meniinerea unitalii bisericii ucrainiene. S-aurelevat 0 principalele idei politice, morale §i legate de libertate din lucrtrile lui Petru Movili. §inu in ukimul rand s-au facut comentarii de tot felul asupra activitalii sale biserice0i propriu-zise, dar mai ales in legatura cu scrierile sale religioase, duhovnicepi §i filozofice §i influentaacestora asupra ortodoxiei ucrainiene.

www.dacoromanica.ro

3 Viara tiin1ificà 455

Alte comunicAri au prezentat activitatea ctitoriceasci a lui Petru Movili in Ucraina §ilegaturile sale cu catedrala Santa Sofia din Kiev 0 cu unele manastiri ucrainiene, incepanddesigur cu Lavra Pecerska kieviana, unde §i-a inceput cariera eccleziastica, ca starer qiarhimandrit. Un interes deosebit prezentand legaturile lui Pen-u Movila cu ctitoria sa din 1644,biserica tnà1ärii (Spaas) de la Berestovo.

Au fost evidenriate de asemenea relaii1e lui Pen-u Movili cu diferite figuri bisericestiucrainiene, in contextul renperii narional-culturale in Ucraina", precum i influenra ideilorsale asupra lui Bogdan Hmelnirki.

Alt grup de comunicari s-au referit la biserica ucrainiani in vremea lui Petru Movila,figura acestuia in cadrul renaqterii ucrainiene", epoca sa in istoria Ucrainei. Au fost prezentatede asemenea literatura poloni din secolele XVIXVII despre polemica privitoare la unire"poziria faral de aceasta a lui Pen-u Movill, figura acestuia in istoriografia polona qi cea a epociiin care a trait, in scrierile istorice ucrainiene din secolele XVIIXVIII, activitatea tipografica alui Petru Movila reflectata in fondurile Liovului. S-a vorbit de asemenea despre Pen-u Movillqi tradiria cre0ini kieviana, ca i despre figura sa reflectata in panegiricile polone.

Unele comunicari prezinta un interes deosebit pentru istoriografia romaneasca. Depilda, cea a lui 0. Kiriciuc de la Liov, Rid Moghil i ferkva sv. Uspeniia u Lvovi (NeamulMovila i biserica Sfintei Uspenii din Liov), care aduce date interesante despre familiaMovile§tilor i activitatea sa culturala la Liov, sau cea a lui V. Deluga din Vagovia, Modavsko-voloski elementi v ferkovnik rozpisah Kieva za ciasiv Petra Moghili (Elemente moldo-muntene in pictura bisericeasca kievianà din vremea lui Pen-u Movill).

Un suflu nou in tratarea personalitarii i activitarii lui Pen-u Movili, prezentat in raravecina pânà acum, cum am vázut, aproape exclusiv ca fara bisericeasca ucrainiana, a adus grupulromanilor din Chiiinau i Bucure0i. Susrininduli comunicarile in limba rusk singuraacceptata in afara celei ucrainiene, cei trei cercetatori din Repulica Moldova au accentuat nudoar originea romaneasca a lui Petru Movila, cat mai ales legaturile sale cu spariul romanesc(Gh. Bobana, Petru Movili 0 umanismul rominesc; Vlad Chiriac, Mitropolitul VarlaamPetru Movilg intemeietorii tipografiei in Moldova; D. Apetri, Petru Movilg in ftiinfa istorico-filologicg a Moldovei). in sfar0t, autorul acestor randuri, singurul reprezentant al Romaniei laaceasta manifestare tiinrifica, am prezentat comunicarea Data nafterii lui Petru MovilL 0problerng controversati in istoriografia ucrainiani referitoare la Pen-u Movili, de mare interesinsI pentru aceasta, de vreme ce la ea s-au mai referit in cadrul aceleia0 manifestari tiinifice §iS. Semcinskii din Kiev §i I. Gaiuk din Liov. Pe langa datele istorice prezentate, referitoare lasubiectul propriu-zis, necunoscuie literaturii istorice ucrainiene, am subliniat cele trei aspecteesenriale ale personalitarii lui Petru Movili: fiu de domn roman, nobil polon ereditar i ierarhal bisericii ucrainiene, reformator al ortodoxiei cu ajutorul limbii latine, in afara carora acestanu poate fi corect inreles i judecat.

In final, in urma discuriflor din edinra de incheiere a conferinrei, cercetatorii ucrainienide buni credinra par sa fi inreles ca Petru Movila n-a fost doar un mitropolit pravoslavnicucrainian, ci aparrine in egaII masura spariilor geografice i socio-culturale roman, polonucrainian. Dificultarile de 0E11 acum in inrelegerea personalitarii lui Petru Movila inistoriografia ucrainiana, unde ocupa, de altfel, un loc de prim rang, se datoresc in primul randrupturii totale care a existat intre aceasta i cea romana, rupturi Intreiinuta cu grija deregimurile trecute din ambele rari.

Dincolo de desfalurarea celor doui zile de comunicari, organizatorii nu au oferitparticipanrilor decat vizitarea Academiei Kievo-Movilene, in care de altfel s-au desfilurat oparte a lucrarilor. Nu a fost organizata nici macar vizitarea Lavrei Pecerska, de care se leaga obunä parte a actività/ii bisericesti i culturale a lui Petru Movili §i unde ii este mormintul, saua catedralei Santa Sofia din Kiev.

fi

si

fi

www.dacoromanica.ro

456 Viata §tiintifici 4

Rezumatele tipirite ale comunicirilor, oferite participantilor contra cost, sunt in limbaucrainiani, cum am amintit, limba oficiali de desfilurare a lucririlor. Un ambitios proiect deprogram referitor la manifestirile dedicate sirbitoririi oficiale a 400 de ani de la naterea luiPetru Movili, cuprinzind 14 puncte, de la redactarea unei monografii §i a unei culegeri destudii, pân la emiterea unei mirci povale dedicati lui Petru Movill, intrege§te seriamaterialelor legate de aceastä manifestare internationali. Manifestare care ne relevi i nouirominilor adevirata dimensiune a receptirii unei mail personalitip romine§ti peste hotare.

In sfir§it, trebuie si multume.sc domnului Dumitru Tibuleac,lorimul secretar al AmbasadeiRominiei la Kiev, care a organizat cu multi solicitudine relerea mea la Kiev, in timpul desfi§uririiconferintei. 0 compensmie pentru lunga cilitorie, neplicut agrementati de indelungatelesiciitoarele controale de la hotare, mai mult politiene§ti decit vamale, ale pirtii ucrainiene.

Constantin Rezachevici

SIMPOZIONUL: RELATII ROMANO-OTOMANE§I ROMANE-TURCE",

Bucure0, 22 aprilie 1996

Din inipativa Asociapei de Balcanistici §i Slavistici, in colaborare cu UniuneaDemocrati Turco:Mari Musulmani din Rominia, filiala Bucure§ti §i ziarul Romania-Zaman" in ziva de 22 aprilie 1996 la sediul Muzeului National al Rominiei a avut loc unsimpozion §tiintific consacrat complexului de relatii stabilite intre romini i turd de-a lungulveacurilor. Moderatorul simpozionului a fost prof. univ. dr. Nicolae Ciachir, pre§edinteleAsociapei de Balcanistici i Slavistici, care in cuvintul siu de deschidere a prezentat datedespre semnificapa zilei de 23 aprilie in istoria contemporani a Turciei.

Au prezentat comuniciri: Nicolae Ciachir, Contriburii /a istoricul relariilor romino-otomane (1812-1914); Mehmet Ali Ekrem, Presa din Rominia despre Rizboiul de eliberarenarionali turd (1919-1923); Thasin Gemil, Particularitirile poziriei T.rilor Romine fag dePoarta Otoman5; Maria Petre, Re lariile culturale rorano-oromane la inceputul secolului XX;Denis Tanasoglu, Dicrionarul elaborat de preotul profesor Mihail Ciachir (edirie 1938), ajutorprerios in insufirea limbii romine de acre gigiuzi; Valeriu Veliman, romino-turce:stacliul actual 0 perspectivele de dezvoltare; Orhan Oztiirk, Dialogul cultural turco-romin incontemporaneitate; Gelcu Macsutovici, Rolul doctorului Ibrahim Themo in culturalizareaturcilor dobrogeni; Nagy Pienaru, Un raport inedit despre Ibrahim Mureferrika.

Nagy Pienaru

CALATORIE DE STUDII IN CEHIA I SLOVACIA

In perioada 15-22 noiembrie 1995 am efectuat o cilltorie de studii in Cehia, la Institutulde Istorie a Relapilor Internationale din Praga.

Dei intervalul de timp consacrat cercetirii a fost extrem de scurt (4 zile efective de lucru)am realizat o bibliografie analitici asupra politicii externe a Germaniei in spapul EuropeiCentrale i Risiritene in perioada interbelici. Pot aminti in acest sens lucari de referiniä precum

Re lafiile

si

www.dacoromanica.ro

5 Viata riintifica 457

Marin Broszat, Der Staat Hiders: Grundkgung und Entwick lung seiner inneren Verfassung,München, 1989; Der faschistische deutsche Imperialismus in der wehpolitischen Entwick lungder dreissiger und vierziger Jahre, Halle, 1982; Hrsg. von Johannes Glasneck; Hans-AdolfJacobsen, Nationalsozialistische Aussenpolitik 1933-1938, Frankfurt am Main, 1968.

0 alti directie a fost reprezentati de studierea unor colectii de documente inaccesibile intail (Foreign Relations of the United States, vol. IV, Washington, 1974). Semnificative in acestsens sunt memorandumul conversatiei din 19 ianuarie 1948 a §efului Diviziei pentru afacerilesud-europene, Walworth Barbour cu Grigore Gafencu fi Carol Davila; memorandumulsecretarului de stat al S.U.A. catre pre§edintele Truman din 11 manic 1948; memorandumulconversatiei lui Horace Nickels de la divizia pentru afaceri sud-europene cu regele Mihai din 23martie 1948 (eu [demnitarul american] i-am replicat [Regelui] ca Departamentul a adoptat oatitudine in intregime neutra fati de formarea Comitetului National Roman, fi nu dore§te siavizeze pentru, sau impotriva lui. Eu am adaugat c sunt sigur, totuO, ca Departamentul vaprimi formarea in acest timp a oricarui guvern roman in exil drept prematura); memorandumulconversatiei lui Horace J. Nickels cu generalul Nicolae Radescu, Carol Davila fi V.V. Tilea: eu[M. Nickels] am explicat totuO, ci nu este in intentia noastra si aratam favoritism fata degrupurile romanefti din exil... Noi am acordat, intr-adevar, foarte multi simpatie a PartiduluiNational Taranesc, Partidului National Liberal qi Partidului Social Democrat al lui [Titel]Petrescu, datorita privirii lor de o justificata participare la viata politica romaneascá de dupirazboi. Aceasta nu ihseamna, totusi, ci noi privim politica noastra ca fiind legata In exclusivitate,sau perpetuu de aceste particle, sau de grupuri particulare aflate la controlul acestor partide".

Drept o neimplinire a programului de cercetare pot mentiona imposibilitatea consultariifondurilor arhivistice cehe. Datorita permutaxii fondurilor arhivistice referitoare la anii '50'60n-am putut consulta reactiile Cehoslovaciei la neutralitatea cordiala a Romaniei fall deprimavara pragheza" (1968).

Intervalul 22-29 noiembrie 1955 a fost consacrat studiului in cadrul Institutului de Istoriei Bibliotecii Universitare din Bratislava. Am intocmit o bibliografie referitoare la acelaV subiect

al influentei politicii germane in Europa Centrali i Rislriteani. Precizez cateva titluri sernnifi-cative: Kaden Helma, Die faschistische. Okkupantionspolitik in Osterreich und derTschechoslowakei 1938-1945, Berlin, 1988, Dagmar Cierna-Lantayova, The restoration of theslovak-hungarian borders: political considerations and international documents (1943-1947),Human Affairs, 3/1993. 0 perspectivi deosebita mi-a fost oferita de lucrarile lui Arved Grebert,fost diplomat slovac In timpul regimului Tiso. Astfel in lucrarea Die Erklirung derslowakischen Selbstmndigkeit am 14 Marz 1939, Munchen, 1986 afirma: Franasovici, insirci-natul cu afaceri roman la Vagovia, a &cut deja la 20 februarie 1938 cunoscut guvernuluipoloneza Romania nu are nici un interes si intervina in conflictul germano-ceh", iar in lucrarea DieSudetenfrage in slowakischer Sicht, Munchen, 1984: Aceasta conceptie a unui bastion antiger-man era indreptata impotriva intereselor elementare ale locuitorilor necehi ai statului [ai Ceho-slovacien atat sudeli cat §i slovaci", precum i Atitudinea unitara a partidelor de opozitiegermane, slovace, maghiare §i rutene apartine evenimentelor dramatice ale istoriei parlamentarea primei Cehoslovacii". Atat prin comentariile proprii, cat i prin natura surselor folosite, ArvedGrebert structureaza o imagine complet negativa cehilor, priviti ca element dominant i oprimatin statul nou creat dupa primul razboi mondial. Important pentru istoriografia romaneasca estedepaprea analizei sistemelor de aliantä interbelici (Mica Intelegere §i tntelegerea Balcanica) dinperspectiva exclusiva a interesului politic romanesc, sau a penetratiei politico-militare germane.Altfel spus dezagregarea retelei diplomatice antirevizioniste provine i din frictiuni existente ininteriorul aliatior Romaniei. Chiar dad aceste frictiuni din interiorul Cehoslovaciei aumotivatii Intemeiate, elementul dizolvant principal famine constituit din cele douà mad puteritotalitare de dreapta, Germania §i Italia. Nationalismele locale, centrifuge capita consistenàdupi declanprea marqului german in spatiul central-sud-est european.

Vreau sa multumesc i pe aceasta cale solicitudinii deosebite manifestate fata de un cercetatordin Romania aratate de colegii istorici de la Praga fi Bratislava. Solicitudinea ce mi-a fost acordatieste un semn, dupa cum mi s-a sugerat, din simpatia ceho-slovacilor fall de patria noastra.

Florin Muller

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

NOTE §I RECENZII

A. ADU BOAHEN, African perspectives on colonialism, The JohnsHopkins University Press, Baltimore and London, 1990, 133

Istoricul ghanez Albert Adu Boahen, profesor la Universitatea din Accra, este unspecialist in problematica erei coloniale". In acest spirit, lucrarea la care ne referim se dore§te,a§a cum subliniazi i autorul In prefait, o incercare de sintezr, pe baza celor mai diversemateriale apirute in publicistica de specialitate (reviste, antologii, carli). Mai mult, ea reprezindo prelungire a volumului al VII-lea din General History of Africa, publicat in 1987 sub egidaUNESCO, volum coordonat de insu§i A. Adu Boahen. Condensati la maximum, nouaproduclie a profesorului ghanez se prezintt structuratt in patru capitole, asupra cirora ne vomopri succint. Deoarece multe idei sunt deja cunoscute §i din scrierile altor africaniqti, vominsista asupra celor cu pronunlate note de originalitate.

Capitolul I intitulat The Eve of the Colonial Conquest and Occupation (p. 1-26)trideazi rigoarea analitici a autorului. El renunit la obipuitele incursiuni in timp (ca premiseale unor fenomene) i abordeazi strict era colonialr, adict perioada 1880-1960 (de§iprocesele de dupt 1939 sunt doar sugerate). Dout aspecte se detarazi din lecturareacapitolului. In primul rand, Boahen insists pe ceea ce el denume§te o schimbarerevoluiionart" (p. 4): inlocuirea comerplui cu sclavi cu schimbul de mtrfuri In relapile euro-africane. Faptul a determinat consecinçe cunoscute: incetarea rtzboaielor i raidurilor deprocurare a sclavilor, inceputul pkii i stabilitt;ii in acele regiuni ce reprezentau principalelesurse ale inumanului trafic" (p. 4), integrarea Africii in economia mondialt, sporirea constantia populaviei pant la sfir§itul primului rtzboi mondial. Prof. Boahen insisti inst pe o alttconsecin/I, ignoratt adesea de mul/i istorici": o mai echitabill distribuire a bogiliei, inspecial in zonele rurale ale Africii" (p. 4). Astfel, pant in 1880, bogtvia era in monopolulexclusiv al aristocraliei conduckoare" (p. 4), complice la comeriul cu sclavi. Introducereaculturilor cerute la export (printre care cacao §i cafea) a condus la apariiia noilor ImbogIti/i"(categoria plantatorilor), de aqa facturt incit Boahen vorbe§te de inceputurile capitalismuluirural" (p. 5). In al doilea rand, A. Adu Boahen acordt o ateniie speciala raspandiriicreOnismului (in variantele catolict §i protestant's') in Africa de Vest, Est §i Sud, reliefandfaptul ci prozelitismul a fon peste tot insopt §i de crearea de coli. Or, patrundereainvkamintului occidental a permis infiriparea, dupt 1880, a unei elite culte locale (SierraLeone, Ghana, Nigeria, Senegal, Angola). Meritul reprezentaniilor acestei elite (autorul insistipe rolul de pionierat al sierra-leonezului John Africanus" Horton i liberianului EdwardWilmot Blyden) consti in iniperea unei veritabile revoluiii intelectuale", fundamentate peprincipiile personalitaiii africane" i panafricanismului (p. 20-22).

Titlul capitolului al II-lea, The Imposition of the Colonial System: Initiatives andResponses (p. 27-57) ne sugereazt distribuirea tematicii. In prima parte a capitolului, istoriculghanez trece in revisti diversele opinii privind cauzele expansiunii coloniale. Boahen considertci impartirea continentului negru este un rezultat al congruenlei forielor economic; pohnce§i sociale ce operau in Europa ultirnelor clout sau trei decenii ale secolului al nout prezecelea"

Revista istoricr, torn VII, nr. 5-6, p. 459-471,1996www.dacoromanica.ro

460 Note 0 recenzii 2

(p. 29). Opinand ca factorul crucial" (p. 29) este cel economic (revolupa industriala,neomercantilismul 0 politicile protectioniste), el tine si evidenvieze 0 rolul exageratului spiritnationalist din Europa ce a urmat unificarii Germaniei 0 Italiei f i mai ales victoriei germaneasupra Franri in 1871" (p. 31). Cre§terea acestui nationalism a stimulat 0 expansiuneaextraeuropeana, astfel incat, coloniile devin simbol al prestigiului 0 mireper (p. 31).Penetraiia europeani a reprezentat cea mai sangeroasi 0 cea mai brutali etapi" (p. 34) araporturilor euro-africane. A doua parte a capitolului este consacrata tocmai acestorconfruntiri, pe larg inventariate. Din modul de prezentare se detaraza figurile lui SamoryTourd 0 Menelik al II-lea. Rezistenta antifranceza a lui Samory constituie unul dintre cele maieroice episoade din istoria Africii" (p. 50). Mai muh, Adu Boahen ni-1 prezinta pe Samory cadublu creator de imperiu: initial in zonele nordice ale Sierrei Leone, Liberiei 0 parii dinSenegal, iar a doua oara din regiunile nordice ale actualelor republici Ghana §i aite d'Ivoire (p.53). Menelik al II-lea ne este infalipt ca un mare diplomat fi in egala masura, razboinic.Numele &au ramane legat de victoria de la Adua asupra italienilor, din ianuarie 1896, apreciatidrept acea mai mare victorie a unei armate africane asupra unei armate europene, de laHannibal incoace* (p. 55). Fiind singura prl africani independenta recunoscuta de marileputeri europene, Etiopia a devenit astfel simbolul speranri in supraviguirea 0 regenerarealumii negre" (p. 56).

Capitolul al III-lea este consacrat The Operation of the Colonial System (p. 58-93).Dupa ce prezinti pe scurt politicile coloniale (engleza, francezi, belgiani, portughezi etc.), A.Boahen se oprepe indelung asupra reac/iei africanilor la opresiunea coloniali. El distinge treietape cuprinse intre 1890-1918, 1919-1935 0 1935-1960. Prima etapa s-a caracterizat prinrebeliuni 0 insureccii ciraneqti determinate de dublarea taxelor, instrainarea pimanturilor,munca forçad, comportamentul tiranic al functionarilor coloniali, etc. Dintre numeroaselemiFari s-a detaqat celebra Maji-Maji, in Tanganyika, ce a acoperit 10 000 de mile patrate 0 carea implicat 20 de grupuri etnice diferite (p. 65). Represiunea germani a fost nemiloasi, autoruloprindu-se la cifra minima de 75 000 victime (p. 66). In aceea0 perioadi, in principalele orars-au declanqat greve; nu au lipsit nici riscoalele de inspiralie religioasa, precum cea condusi deJohn Chilembwe in Nyassaland. De asemenea, semnificativi este importanta pe care odobinde§te presa in mediile intelectuale din Sierra Leone, Ghana, Nigeria, Uganda, Kenya,Tanganyika 0 Africa de Sud.

Etapa a doua a coincis cu o perioada de boom" economic (1920-1930), pe seama ciruiaA. Boahen pune sciderea numirului agiunilor impotriva sistemului colonial (p. 75). Totufi nuau lipsit diverse manifestiri de protest: greve, boicoturi fi chiar rebeliuni, precum cele dinAfrica de Sud-Vest, Mozambic, Congo belgian, Sudanul anglo-egiptean, Somalia italiana etc.Autorul lasa si se inieleaga cä semnificaVa etapei 1919-1935 rezicla in crearea de citreautohtoni a Ligilor tineretului" (Sierra Leone, Ghana, Nigeria) 0 a numeroaselor asociatiiculturale (Tanganyika, Kenya, coloniile din Africa australi) care, in majoritatea kr vorconstitui nucleul unor viguroase partide politice naiionale dupa 1944-1945. Aceasti etapi seincheie cu invadarea Etiopiei de acre italieni, in 1935, eveniment pe care A. Boahen 11 calificidrept ultimul act al lungii drame a impartirii Africii intre europeni" (p. 91).

A treia etapa (1935-1960) este succint tratati, fiind amintita importan/a lucrarilorCongresului al V-lea panafrican de la Manchester 0 a creirii partidelor politice locale ce se vorplasa in fruntea procesului de emancipare naiionala.

In Capitolul al IV-lea, A. Boahen se apleaci asupra The Colonial Impact (p. 94-112).Fidel adevarului istoric, specialistul ghanez 0-a propus sa evite extremele. A rezultat astfel ointerpretare obiectiva, care reliefeazi atat influergele pozitive ale colonizarii (pacea 0 stabili-

www.dacoromanica.ro


tatea, trasarea hir/ii politice a continentului valabili 0 astizi, introducerea de noi instituiii dupimodelul metropolitan, dotarea cu o limbl comurd lingua franca" cum spune Boahen, creareaunei infrastructuri, valorificarea resurselor minerale ale Africii etc.), dt 0 pe cele negative(completa neglijare a industrializarii, agravarea diferenielor oraf-sat, redistribuirea inegali 0inadecvad a serviciilor sociale 0 educalionale, trasarea arbitrad a frontierelor, privilegiereasistemului exclusivist al monoculturii de aqa manied incit Africa a fost incurajati si producl cenu consuma 0 sà consume ce nu producea" (p. 102) §i mai ales, cukivarea insidioasi asentimentului inferioritkiii" africanului). Nota personali a istoricului ghanez se regisefe inafirmatia conform dreia, colonialisrnul a favorizat producerea simviilui na/ionalismului §iintensificarea spiritului panafricanismului" (p. 98). Dar, precizeazi Boahen, generarea acestuisimi specific al identita/ii" (p. 98) a fost un produs accidental al colonizärii" dat fund faptul cSnici o putere colonialS nu a alimentat sau promovat deliberat o asemenea con§tiind" (p. 98). Totin stilul du propriu, prof. Boahen arund o privire critici asupra altei mveniri coloniale: armataprofesionistl. Folosid de metropola ca forca de ocupa/ie" 0 ca fortl de polipe", ea a devenitdupa independeniä o surd cronici de instabilitate, confuzie 0 anarhie" (p. 99), Boahen fIcandaluzie la intempestivele §i nejustificatele interverqii in viala politick a iarilor africane" (p. 99).

Articulaiiile finale ale lucdrii sunt reprezentate se note (p. 113-120), bibliografie(p. 121-125) 0 un index (p. 127-133).

A. Adu Boahen a realizat ce qi-a propus: intr-o carte scrisi alert 0 cu o tematid bineordonati, el ne ofed, din perspectiva africans, o remarcabill contribuiie la elucidareaconsecin/elor erei coloniale" in istoria continentului negru.

Viorel Cruceanu

FABRIZIO DOLCI, Effemeridi Patriotiche editoria d'occasione e mito delRisorgimento nell'Iralia Unita (1860-1900), Roma, 1994, 255p.

Lucrarea lui Fabrizio Dolci apirud sub egida Bibliotecii de istorie moderni 0contemporani din Roma este incununarea unei activitiii indelungi 0 laborioase desfiprati deautor in bibliotecile i arhivele din Milano, Florenta, Torino spre depistarea scrierilor ocazionaleinsignifiante in sine dar prin a dror alSturare se obTine adevIrata imagine a mitului Risorgimento-uluiin mentalitatea §i opinia publics italianS din a doua jumitate a secolului al XTX-lea.

Insemidtatea contribuiiei lui Fabrizio Dolci, anunvad in prezentarea directoareiBibliotecii din Roma, Giovanna Mazzola Merola este subliniati in prefala semnati de Francodella Peruta. Ultimul, reputat istoric al partidului democratic mazzirian, prezind etapeleRisorgimento-ului, oprindu-se in special asupra perioadei postunitare, ale drei dificuldii au fostsintetizate in celebra butadi a lui Massino d'Azeglio Italia este ficutS trebuie ficuli italienii".

In introducere autorul enumed sursele arhivistice folosite, analizind cele 3 872 descrieri ocazionale sub aspect cronologic, topografic, tematic. Cele mai numeroase tiduri suntinchinate membrilor Casei de Savoia, in special lui Vittorio Emanuel le II, Sarbitorkii Statului

care din 1861 devine cea mai importand festivitatea civili , rizboaielor de independenti din1848-184g 0 1859-1860, figurilor proeminente ale istoriei rnoderne penin ulare: Garibaldi,Cavour, Mazzini etc.

Prin erudi/ie, seriozitate 0 pasiune §tiinlificS Fabrizio Do lci a reupt d transforme otend aridi in aparenia intr un nou instrument de sondare a mentalului colectiv al secolului alXIX-lea italian.

Raluca Tomi

I

www.dacoromanica.ro

462 Note qi recenzii 4

Preot IOAN DURA, Din istoria Bisericii Ortodoxe Rom Ine a anilor1945-1989. Evidenre realitaTi din viara acesteia, cu o postfala de MihaiRadulescu, Edit. Ramida, Bucure§ti, 1944, 130 P.

Trebuie sa precizam de la bun inceput c autorul acestei note bibliografice este aka'persoana cleat postfacatorul carpi, d-1 Mihai Ridulescu, profesor la Institutul Teo logic dinBucureri i scriitor.

Bro§ura preotului loan Dud, parohul comunialii ortodoxe romine de la Haga (Olanda),pune in mod direct citeva probleme grave cu care se confrunta astazi Biserica Ortodoxa Romanifi care cin de existenla ei din ultima jumitate de veac. Scrierea de faca atrage atencia asupradificultacii reperarii surselor penn-u elaborarea istoriei ei recent; in condiçiile lipsei statisticilormirturiilor despre suferincele sale din timpul regimului comunist. Spiritul critic al autorului punein evidenci felul in care Biserica Ortodoxa Romana ca institucie, trece astazi, din pacate, subtacere multe din distrugerile i actele de opresiune la care a fost supusi din partea regimului. Pede aka parte preotul Dull nu mencioneazi deloc suferincele mult mai grele ale bisericii greco-catolice, desfiincati de-a dreptul §i interzisa, dupi cum se §tie. De asemenea, autorul broprii nuamintere deloc compromisurile la care Biserica Ortodoxi Romina a fost nevoid sã consimti.Pentru a fi pe deplin credibil, credem ca autorul ar fi trebuit si echilibreze balanca, ceea ce orecunoarem este foarte dificil. Dar oare cand va veni momentul unei judecali obiective care sase apropie cat mai mult de adevar? De la Bruxelles sau Haga nu exista oare distanca necesarapentru aceasta? De altfel, subiectul, de o importanca maxima penn-u istoria societacii romine§tidin perioada regimului totalitar, meriti cu siguranci o tratare mai intinsi 0 mai aprofundata.Dupa cum reiese din text, precum 0 din postfaca, aceastã bro§ura reprezinta o incercare deridicare a valului tacerii pe care Biserica Ortodoxa Romana de astazi 1-a arernut asupra propriilorsale suferince de dupa cel de-al doilea razboi mondial; oare de ce? In publicaciile sale se vorbereprea pucin sau deloc despre bisericile i manastirile demolate i inchise, despre calugaricelecalugarii alungaii, despre preo/ii intemni;aci, despre profanarea cimitirelor v.a. in acest sensobservaciile autorului ni se par cu totul justificate.

Hand fi lucrarea duhovnicilor a constituit in perioada comunista taina vitalitacirBisericii Ortodoxe Romane (p. 22); Trine acqtia s-au numlrat preotul Gheorghe Rora(1893-1976), autorul unor samidaturi de spiritualitate crerina, ieroschimonahul Paisie Olaru(t1990) de la manastirea Sihastria §.a. Rolul acestor personalitaci, ca §i al altora, inintrebuincarea unei culturi paralele cu cea oficialt trebuie subliniat 0 mai ales se cere studiat inprofunzime, ca un fenomen de sociologie religioasi §i culturalä.

Autorul accentueaza pe buna dreptate necesitatea realizarii unei evidence a tuturorpreocilor care au suferit in inchisorile comuniste §i despre care se vorbere foarte pucin inpublicaiile Bisericii Ortodoxe Romine. Este deplansi pucinatatea ediciilor Bibliei publicate InRomania, cu aprobarea Sfantului Sinod, dupa cel de-al doilea razboi mondial doar trei, in1968, 1975, 1982 (p. 33) §i in tiraje cu totul insuficiente care 11 fac pe autor sa vorbeasca de unadevarat genocid spiritual" (p. 34). Preotul Dura ofera in continuare o lista cu manastirileinchise, profanate i desfiincate Tune anii 1948-1989, cuprinzand minastirile Bixad, Logreneri,

Dragomirepi, Gorovei, ItIzboieni, Dervent, Durau, Negru Vocla dinCampulung Muscel, SlInic, Gologanu, Adam, Inalcarea Domnului" (Stirigoi) din comunaZeme§ (jud. Baciu), Brincoveni, Vasiova, Arad-Gai, HodorBodrog, Prislop, Malec, EroiiNeamului", Agafton, Pitereanu sau Balaciu, Sf. Ana de langa Orpva; schiturile Pangaraci,Breaza, Corlaceni, Perera Ialomicei. Autorul regretä pe bung dreptate nepublicarea de caneBiserica Ortodoxi Romana a unei asemenea liste (p. 41); domnia sa pare insa sI nu ail3ácuno§tinta de cartea consacrata acestui subiect de clue profesorul Dinu C. Giurescu, intitulata

ci

1 al

1

Vladirniresti,

www.dacoromanica.ro

5 Note vi recenzii 463

Distrugerea trecutului Romgniei 0 care a cunoscut o edilie americana i una romineasci.Credem ci consultarea i mentionarea acestei lucrari ar fi fost potriviti. Preotul Dud trageconcluzia ci in anii regimului comunist au fost Inchise, profanate i desfiinpte douizecipatru de ministiri, altele vase demolate, iar una (p. 57).

Este foarte Intristitor faptul ci ava cum reliefeazi autorul brovurii in prezent nu sepoate cunoavte cu exactitate numarul bisericilor din Bucurevti, nici cel al cimitirelor BisericiiOrtodoxe Roman; problema profanirii cimitirelor in timpul regimului comunist fiind, deasemenea, ignorati in publicapile oficiale. Insi situalia scatisticg a Bisericii Ortodoxe Romineeste neclari i datele sunt contradictorii; astfel, nu se cunoavte cu certitudine câi preovi, citebiserici vi cite parohii cuprinde Biserica Ortodoxi Romani.

Ni se pare imbucuritor faptul ca preotul loan Duri trage un semnal de alarmi asupratuturor acestor lipsuri i piedici de informaçie care creeazi o stare de confuzie vi permit exageriri

neadeviruri. Biserica Ortodoxi Romani are a face lumina asupra propriei sale componenvesituavii pentru a-vi recivtiga i spori prestigiul ca instituiie esenliali a societivii rominevti. Deaceea credem ci brovura preotului Duri este foarte binevenita i deschide calea unor viitoarestudii mai ample vi mai aprofundate. 1114 problema raporturilor complicate vi adesea subtile

dintre biserici i stat din perioada comunisti ii avteapti o abordare tiinificä i detaliati.

Mihai Sorin Rgdulescu

EMANOIL HAGI-MOSCO, Bucurefti Amintirile unui oraf. Zidurivechi. Flinfe disparute, Edit. Fundaliei Culturale Romine, Bucurelti,1995, 326 p. +

Un salutar act de restituire au Infiptuit §tefan Plevia, Dan Plevia i Mihai SorinRidulescu Ingrijind acest volum, atit de necesar, de istorie bucurevteani datorat unuia dintrecei mai sirguinciovi cercetitori ai trecutului Capitalei, Emanoil Hagi-Mosco. Studiile au fostelaborate in cei mai negri ani ai ascensiunii dictaturii proletariatului, 1956-1961, perioadi deschimbiri radicale nu numai in structurile sociale ale ;aril, ci vi in acelea culturale,comportamentale i edilitare toate relevate de autor prin comparaiie cu epocile trecute i prinamara ironie a unor remarci strecurate printre rinduri. Emanoil Hagi-Moscu era convtient ciscrierile sale erau destinate viitorimii, unor vremuri cind aceste lucruri puteau fi spuse fadteami 0 nu publicirii in timpul propriei viev, chiar dad gindise un asemenea volum unitarca dovadi textul introductiv, in loc de prefair elaborat pe 5 octombrie 1960, ava cum nu aomis si 11 dateze. De altfel, majoritatea studiilor sale poarti data redactirii i aceea a revederii,la interval de ciliva ani. Dr. Paul Cernovodeanu semneazi un inspirat cuvint inainte iar §tefanPlevia o noti biografica, bine documentati, a autorului.

Lucrarea este imparlita in mai multe capitole: Monumente istorice curfile domneftidin Bucurefti; Licaluri venerabile; Vechi case bucureftene; Ulife de demult; Evociri istorice;Triptic feminin; Figuri pitorefti din protipendadg; Moravuri i obiceiuri din trecut; Vechiafezgri din jurul Bucureftiului. Preocuparea principali a lui Hagi-Moscu a fon aceea de areconstitui un mic sector central al Capitalei: Ulip Colvei, Strada Bativtei, Podul Mogovoaiei.Explicarea unor nume date de locuitorii de altidati unor puncte fixe, binecunoscute lor, aredarul si clarifice multe localizari cu iz revolut: capul Podului" [Mogovoaiei] era PiapVictoriei de astizi, Bariera Heristraulur sau La Roata Lumii" dupi o circiumi aflatiacolo este acurn interseclia Ciii Dorobaniilor cu Bulevardul §tefan cel Mare, Ulip Col/er

§i

sludta"

si

- -

-

-

IL

-

-

-

--

www.dacoromanica.ro

464 Note §i recenzii 6

este Bulevardul Bilcescu. Povestea caselor este depanata prin povestea locatarilor succesivi,biografia edificiului se impleteve cu aceea a oamenilor, ca 0 cind ar fi o fiinti vie. Ajunge chiarsa vorbeasci despre case nefericite" (p. 121) caci autorul are convingerea ca: Locuintele 0 eleau suflet; plamadite din fericirea, din durerile, din munca celor pe care i-a adapostit, 0 toate aupovestea lor, tainica, tragica, romantioasi sau vesell" (p. 141). Ca unul ce activase, fie §i pentruscurt timp, in administratia urbana ca prefect de Buzau 0 apoi ca primar al sectorului IV deVerde din Bucure§ti 0, pe deasupra avind 0 studii de arhitectura, Hagi-Mosco nu poatedi-nine insensibl la radicalele 0 arbitrarele modificari aduse de noul regim, ori la repetarea unorgrerli ale guvernarilor anterioare, care vaduveau Capita la de monumente civile importantepentru evolutia ei stilistica ori de ornamentele unor clidiri, inlaturate sub cuvint cireprezentau luxul burghez. De aceea, el nota cu trister ca (...) tavalugul edilitar imbracat Inhaina progresului a netezit totul, fari a Pisa cea mai mica urrna de ce a fost" (p. 113). Remarcilelui sunt Inca actuale, de0 consemnate in urma cu aproape 40 de ani: rebotezarea, inexplicabila,unor strazi cu nume fad legatura cu traditia locului (p. 138), desfiintarea azilului Slatineanu §imartelarea decorului 0 portretelor de pe fatada (p. 140), Inlocuirea chio1cului muzicii militarede la osea, de linga bufet, cu o vespasiana (p. 116-117) etc.

Mai toate informatiile autorului provin din amintiri personale sau relatari ale membrilorpropriei familii, la fel ca 0 majoritatea documentelor folosite acte de proprietate, chitante,note, carti de vizita, scrisori, fotografii ce se aflau in posesia lui. Chiar trimiterile la surse suntfacute la persoana intii: o adresa in posesia mea" (p. 285), (...) de la care posed scrisori" (p.197), (...) In posesia mea" (p. 130, 132, 135), din fericire am apucat si o fotografiez (...)" (p.114). Acesta este modul cel mai onest de a scrie istoria o istorie cunoscuta 0 draga. Dinpacate, Insa, aparatului critic Inchegat de editori cad autorul nu a elaborat note deck pentrucele citeva studii ce-i fusesera publicate in timpul vigil ii lipsesc sursele bibliograficeinformatiile fund, aproape exclusiv genealogice §i, arar, urbanistice, privind evolutia sträzilor 0cladirilor in rastimpul scurs de la data redactarii la aceea a publicirii lucrarii. S-ar fi cuvenit olargire a ariei notelor cu trimiteri la sursele folosite de autor claci se cuno§teau , altele decitdocumentele citate din propria-i arhivi, ori cu refacerea acestora 0 actualizarea in luminaultimelor aparitii. Lamuririle genealogice sunt absolut necesare 0 bine venite, cu atit mai multcu cat Hagi-Moscu era o somitate In domeniu, iar cei care le-au amplificat i adnotat DanPle 0a 0 Mihai Sorin Radulescu sunt ni§te distin0 genealogi ai contemporaneitatii; dar nusunt suficiente pentru o carte de amploare 0 stufornia acesteia in materie de informatieanecdotica, galanta, scandaloasa ori dramatica.

Volumul este scris intr-un stil colocvial, cuceritor, molcom 0 placut auzului. Anecdotase implete§te cu informatia documentara, strict citata, ironia muratoare, umorul fin 0 aluziala realitatile vigil cotidiene, trecute 0 prezente, cu rigoarea tiintifica a comentariului istoric.Fiind inrudit cu multe familii din Malta societate 0 avind relatii de prietenie cu toadprotipendata, Hagi-Mosco a cunoscut multe case vechi: in Palatul Sup a copilarit (Irina Supfiindu-i matu§a), a prinzit saptaminal la domnita Eliza Filipescu, fiica lui Vocla Bibescu, a fostinvitat in vila lui tefan Grecianu de la Bariera Heristraului, 1-a cunoscut pe generalul NicolaeNara lamb. Acest contact direct, nemediat, cu mediile pe care le descrie confera nota deautenticitate 0 culoarea locali, atit de necesare intr-o istorie. Detaliile furnizate de el desprePalatul Sutu ar putea fi admirabil folosite la restaurarea ireprorbila a acestuia ca pe vremeacand castelanii" Grigore §i Irina Sulu porediii atat de plastic (dar i de necrutator) decontemporanii hâtri, Turcul i Camila" din cauza marii diferente de Inaltime dintre ei 10a§teptau oaspetii la grandioasele baluri 0 dineuri pe care le dadeau in saloanele kr. Dacahavuzul din gradina nu mai poate fi inconjurat de pitici de portelan 0 nici ceasul solar ceslobozea o lovitura de tun la ora prinzului nu mai pot fi reconstituite, In schimb balconuldinspre Strada Bibliotecii (atunci inexistenta pentru ca 0 aici se intindea gridina din spate apalatului) poate fi reficut, la fel ca i leii cu soarele in labe care erau poleiti 0, printr-un sistem

-

-

--

-

-

--

--

www.dacoromanica.ro


de yevi prin care circula gaz aerian, erau ilurnina/i. Se pare ci intregul gard avea acelaii sistemde ecleraj, care atragea curiclii spre a se minuna 0 bucura de feerie.

0 intreaga atmosfera a unui Bucure§ti disparut prinde viap in paginile lui Hagi-Mosco:tramvaiul cu cai, gazoaiele" care luminau foseaua, trasurile cu lume elegant.% cancanuri 0 farse&cute la cel mai inalt nivel (unele puse la cale chiar de Vocli Cuza), viala mondenk baluri 0dueluri, tipuri colorate ale unei alte lumi cu moravurile kr destul de laxe (Grigore Sturdzacelebrul Beizadea Vice! insolit de ultima nevasta, o /iganca lipator imbracati 0 fardati, dupaceifi desfiin/ase haremul la care ii &Idea drept rangul sau de pap pe care 11 ob/inuse in timpulRizboiului Crimeii, oferinduli serviciile in armata tura). Bogata ilustralie cu fotografii deepoca aduce un plus de savoare 0 ofera cititorului concrete/ea figurilor descrise, cu har, de autor.

Bucureld Amintirile unui oraf. Ziduri vechi. Fiinte dispirute este o istorie povestitko istorie agreabila In care datele strict calendaristice, de0 exist.% 10 atenueazi rigiditatea 0amorful prin aminuntul anecdotic desprins din via/a reala. Lectura este placuti 0 atractivi cadEmanoil Hagi-Mosco era un stralucit narator care a preluat cite ceva din schimbul epistolar allui Ion Ghica f i Vasile Alecsandri, din stilul lui Gh. Ionnescu-Gion 0 din limbajul bogat al luiMateiu Caragiale, nutnndu-se parca din sfatornia plink voioask a boierilor de altadata cepovesteau nepocilor nevarstnici amintiri din timpuri apuse, traite in tinere/ea kr zburdalnica.(0 zglobie) 0 desfa§urata de-a lungul a patru epoci diferite: ultimele domnii fanariote, noiledomnii regulamentare, Itazboiul Crimeii 0 Uniunea Principatelor, Razboiul de independenp0 infaptuirea Reganilui Romaniei.

Adrian-Silvan Ionescu

EVAN MAWDSLEY, THOMAS MUNCK, Computing for Historians.An Introductory Guide, Manchester University Press, Manchester /New York, 1993, 231 p.

Ca oricare alt tip de informalie, 0 informapa istorica este afectati de revolu/iatehnologica a ultimilor ani. Cartea lui Evan Mawdsley fi Thomas Munck are tocmai scopul dea-1 introduce pe istoric in modalitalile existente astazi de a beneficia de evolu/ia calculatoareloratat in exploatarea surselor, cat 0 in prezentarea concluziilor. Lucrarea se adreseazi in primulrand studencilor 0 se bazeazi pe vasta experienia de predare a autorilor, dar poate fi utilioricarui cercetator, student, sau elev pasionat de aplicarea metodelor cantitative in istorie.

Mawdsley §i Munck precizeaza de la bun inceput ca, in cartea lor, termenul computerse refera la calculatoarele de birou (desktop computer), termenul de microcomputer fiind inopinia kr inadecvat pentru aceste instrumente, a caror putere nu poate fi caracterizati princuvantul micro", ele fiind de fapt cele care au revolucionat tehnologia informaliei in cei 15 anicare au urmat apariliei lui Apple II, in 1977. Termenul `PC' nu este nici el ideal, pentru ci deobicei se folose§te and ne eferim la IBM PC qi calculatoarele compatibile care deci ar excludealte tipuri de calculatoare, cum ar fi de exemplu Macintosh, atat de raspandit astazi. Cartea esteoricum produsul calculatoarelor §i al softwareului anilor 1980'90, nici unul dintre autorinefiind implicat in 'epoca eroica' a anilor '60, c3nd utilizarea computerului in istorie, fi nunumai, insemna un dute-vino permanent birou-centru de calcul 0 mii de canele perforateUltimul deceniu a fa'cut calculatorul mult mai accesibil fi in general util istoricilor, cei carenu-I folosesc, fie 0 numai pentru procesarea textelor, lipsindu-se de un instrument valoros delucru. Istoria pregiteqte de fapt speciali§ti penn-u o gama larga de domenii ale lumii moderne,in care computerul este absolut indispensabil.

www.dacoromanica.ro

466 Note i recenzii 8

Cartea este scrisä pentru a fi In/eleasI in primul rand de cei care, de0 nu au atinsvreodati o tastaturl simt a ordinatorul le-ar putea fi de fobs. Lucrarea ili propune deci säfurnizeze tocmai acel background necesar pentru ca, istoricul nefamiliarizat cu utilizareacalculatorului, s1-1 poati folosi. Termenii tehnici sunt explicaii pe misuri ce apar, cartea fiindinsoiita §i de un glosar extensiv al acestor termeni. Anumite concepte sunt puiin prea pe largprezentate, dar practica de predare a celor doi autori a demonstrat a afa trebuie si fie.

Principala terra tratati este rolul bazelor de date in stocarea 0 analiza surselor istorice.0 bazi de date este o colectie de informacii istorice convemionale, mai mult sau mai pulinstructurata, care este stocatà in memoria calculatorului 0 studiata cu ajutorul programelor deprelucrare special scrise. De asernenea se discuti un alt aspect fundamental al utiliziriicalculatorului in istorie, pe care orice istoric il poate exploata, fi anume tehnoredactareaconcluziilor unei cercedri folosind un word-processor.

Lucrarea nu spune prea mult despre istoria tehnologiei de calcul. Programarea pecalculator nu intrà in discutie, unul dintre palii uria0 ai revolutiei microcalculatoarelor fiindtocmai productia §i accesul pe scara larga la softwareul scris special pentru istorici. Nu se ia indiscuiie nici invacarea istoriei asistata de calculator, nici simularea in istorie. Valoarea acestorprograme de predare i invapre a istoriei, in special in lice; este demonstrad de rezultatele dejaobcinute.

Deqi ambii autori sunt interesgi de istoria economicl, ei nu pedaleaza pe aspecteleeconometrice ale metodei cantitative in istorie, nu fetifizeazi cuantificarea 0 nu se considericampioni ai cliometriei", istoriei noi", sau istoriei 0iinlifice". Mawdsley 0 Munck nu faccu siguran/i parte din categoria acelor istorici care consideri a ordinatorul este acela caretrebuie si direciioneze cercetarea istorici. In esenii traditionalifti, autorii acestei lucriri auajuns prin proprie experien0 si aprecieze calculatorul ca pe un instrument valoros 0 necesarprintre alte multe instrumente de lucru ale istoricului.

Cartea nu tddeaza cele mai avansate §i mai scumpe tehnologii, ea se bazeazi pe acelnivel tehnologic disponibil astlzi in licee, universitaii, institute de cercetare V chiar in caselecercetitorilor. Desigur, se anticipeazi un progres rapid in viitorii cinci ani, dar principiilegenerale expuse in lucrare nu-§i vor pierde valabilitatea 0 valoarea.

De0 nu este un manual de utilizare a unor produse, cartea lui Mawdsley 0 Munck nueste nici unul abstract, cei doi incercand si exemplifice prelucrarea surselor istorice intr-unmod independent de anumite calitlli ale hardului qi softului, lucrarea fiind conceputi pentru outilizare practici a calculatorului acum qi in viitorul apropiat. Ideal ar fi ca, atunci cfindparcurge cartea, cititorul si dispuni de un calculator acasi sau in biblioteci folosit ca obiect destudiu al metodelor expuse datele cuprinse in anexa 1, 0 anume o parte a unui recensgmantbritanic din 1851. Nu existi Insi nici un motiv pentru care cartea A nu poati fi inieleasi §i alla avea la indemana un calculator.

Computing for Historians este imparviti in trei parii. Partea I-a, Background, cuprinzandtrei capitole cu caracter general. Capitolul 1, History & computing: the second revolution, este ointroducere a ceea ce pot oferi istoricii utilizand calculatorul. Capitolul II, Computer systems: anintroduction, este cel mai pulin 'istoric' capitol al ciriii, scopul Au fiind si dea cercetitoruluineavizat o imagine asupra a ceea ce inseamni de fapt hardwareul softwareul. Capitolul III, Wordprocessing for historians, se axeazã pe problemele tehnoredactirii, pe modul in care istoriculpoate folosi optim un word-processor pentru ali prezenta rezultatele cercedrii, in acela0 timpajutandu-1 pe cititor sa inieleagi structura fi0erelor §i sistemul de operare.

Partea a II-a, CENSUS: an introductory historical database, insumeazi capitoleleIVVII 0 se ocupi de un model al unei banci de date create pentru recensImintul britanic din1851. Ideea este parcurgerea tuturor etapelor, de la sursa primarl, aflati in manuscris (capitolulIV, Structured sources), catre studiul ei computerizat (capitolele V, Using a database: basicqueries, §i capitolul VI: Enriching the information: coding and structuring pina la introducereaunor tehnici statistice simple de analizi a bazei de date (capitolul VII, Simple statisticdescription, correlation, and sampling).

www.dacoromanica.ro

9 Note fi recenzii 467

Partea a III-a, Sources, resources, and approaches, extinde expunerea aducand in atenliacititorului exemple din alte domenii ale istoriei, care acoperi o gama largi de perioade i ariigeografice. Capitolul VIII More advanced database technique: colective biography, trateazamodul in care politicienii fi alte grupe de profesii pot fi analizate, principalul exempluimplicandu-i pe membrii Convençiei revoluiionare franceze din anii 1792-1795. Capitolul IX,Tables and spreadsheets: voting and the census, se axeaza pe sursele privind alegerile luind caexemplu Rusia anului 1917. Capitolul X, Using existing databases: economic perspectives,pleaci de la inregistrarile daneze asupra navigapei din fi inspre Marea Bahia, in anii 1700, intimp ce capitolele XI, Lincoln sources: comprehensive analysis of a community, fi XII,Beyond the database: text analysis, hipertext Computer-Assisted Learning, puncteazistructurile complexe ale bazelor de date relaiionale i poten/ele calculatorului in studiereatextelor istorice, atingand i alte arii in care calculatorul, ca instrument, il poate ajuta pe istoricacum i in viitor.

Mat Evan Mawdsley cat §i Thomas Munck fac parte dintr-o echipa de istorici care,incepand din 1985 au pledat pentru introducerea calculatorului ca parte integranta a procesuluide inva/amant la Universitatea din Glasgow, sus/inand proiectul Development andImplementation of Software in History iniiiat de departamentele de calculatoare ale unoruniversitaci din Marea Britanie.

Relativ ieftin, comod de utilizat in propriul birou sau in biblioted, microcalculatorul esteun instrument de pe urma ciruia poate beneficia orice istoric. Lasand la o parte banala luiintrebuinçare ca ma§ini de scris" principalul avantaj pe care il ofera istoricilor este stocarea §iprelucrarea surselor masive de date istorice. Cercetatori din domeniul istoriei economicesociale, genealogi, demografi, arheologi, cu mill se confrunta cu surse primare i secundare greu,sau chiar imposibil de analizat i prelucrat manual. De aceea tema centrali a carpi prezentate esterelaiia delicati existenta intre sursa brutr i modul in care istoricul o poate transforma intr-unmaterial pe care calculatorul poata descifra. Spre deosebire de notele sau fiele proprii, scrisede mina, datele computerizate pot fi utilizate fi de alvi cercedtori, fie intr-o analiza secundara,fie a sursa intr-un alt proiect. Fiecare pas al creerii unei baze de date trebuie insa binefundamentat de la bun inceput: scopul cercetarii, sursele utilizate, ce categorii de informapi potfi codificate i ce categorii de informatii trebuie incluse integral, ce anume din sursi poate fi lasatla o parte. Selectia softwareului trebuie &cud cu gnijl, testul proiectului pe un set de date pilot"Bind esençiala, inainte de a introduce toate datele. Combinalia dintre hardware §i softwaretrebuie astfel aleasi incat sa permita mutarea" datelor pe un alt calculator, cu posibilitaii mailargi, dad proiectul o cere la un .moment dat. Cartea prezentata are tocmai rolul de a atragecititorului atentia asupra tuturor acestor etape in strategia constructiei i exploatarii bazelor dedate, in care computerul nu trebuie privit ca fiind altceva deck un instrument care poate inlituramulte din dificultä/ile unei preluceari manuale, dezvaluind in acela0 timp cercetitorului farteale sursei istorice, de multe ori greu perceptibile in analiza tradilionala.

Irina Gavrili

YITZHAK RABIN, The Rabin Memoirs, Steimatzky House, 1994, 272 p.

Publicate prima data in 1979 §i exprimand inevitabil situaiiile de Ora atunci (§i flUcredem cI existi o eroare mai mare cleat aceea de a aprecia evenimentele trecute in lumina aceea ce a urmat dupi ele i de a judeca idei i concepte politice din treLut prin prisma celor deastizi) dar in ediiia a doua, din 1994, pe care incercarn si o prezentIm, conlinând un cuvant

fi

si-I

www.dacoromanica.ro

468 Note §i recenzii 10

introductiv al autorului datat 1993 qi cuvintarea lui Yitzhak Rabin ca Prim Ministru cu ocaziasemarii Declarapei de principii israelo-palestinianl din 1993 , memoriile remarcabileipersonalitati israeliene care, ap cum se arad in finalul volumului, in capitolul intitulatRiscurile picii", a avut privilegiul sI realizeze o unici experien/S ca soldat, diplomat qi rf deguvern" (a fost, printre altele, ef de stat major, ambasador la Washington, de doui ori premierpentru ca sä cads in aceasti ultimS calitate victima unui atentat al unui extremist evreu),prezintá sub toate aspectele un deosebit interes 0 vor amine un izvor prepos pentrucercetAtorii istoriei.

Ultimele cuvinte care incheie memoriile, din capitolul la care ne-am referit, exprimiconvingerea a riscurile picii sunt de departe preferabile asprelor certitudini de care se loveqteofice naiiune intr-un rlzboi".

Memoriile exprimS concepcii, relateazi intimplIri, coniin caracterizAri ale unorpersonalitivi poultice; sunt expresia unei vaste experience pe toate planurile.

Structura ediiiei din 1994: harta Israelului §i a teritoriilor, lista ilustraiiilor (in numir de27), lista Bridor (in numir de 5), cuvintul introductiv al autorului la edilia de fa/i (intitulatPe drumul pIcii") autorul pune in legAtura evenimentele care au dus el fiind Prim Ministru

la stabilirea de relapi diplomatice cu Iordania §i la inrlegerile cu palestinienii cu schimbirileglobale ce au avut loc in lume 0 despre care scrie: Ideologii care au pus in mirare sute demilioane de oameni au dispirut fall urrni... Noi state au apirut... Marea revoluVe din Moscova,din Berlin, din Kiev 0. Johannesburg, din Bucurefti i Tirana, ajunge la Ierusalim, la Tel Aviv,Beer-Sheva 0 Tiberias. Suntem in prezença revoluliei pkii... !ft serviciul picii, sunt pregStit sIcilltoresc la Amman, Damasc sau Beirut azi sau maine, c'Sci nu existá o victorie mai mare cleataceea a pácii. Rizboaiele au victorio0 0 invin0, dar in realizarea pácii oricine este victorios"),cuvintarea la care ne-am referit, nota autorului la edicia din 1979 (autorul precizeazS cl, nefiindistoric, cartea este una din memorii, ce exprirra punctul sit' de vedere, dar s-a straduit s'Sprezinte corect faptele), cele 16 capitole ale lucrini (titlurile unora dintre capitole: Copilaria liarmata, Rizboiul de independenck Rizboiul de 6 zile, Ca nou Prim Ministru al Israelului,Inplegerea interimari cu Egiptul, Riscurile picii), index (in privinia indexului am remarcafaptul ci, de0 la pag. 236-237 este mencionat faptul a Ceaurscu a trimis pe unul dintreconsilierii sii pentru realizarea unei intilnin intre reprezentanii israelieni 0 egipteni misiunede altfel quatl atunci , totu0, pentru motive lesne de inteles, in edicia din 1994 numele luiCeaurscu nu este trecut in index; existä in aceastä ediiie §i erori de tipar de exemplu la pag.30 harta contine denumirea Jordon" in loc de corect Jordan", iar la pag. 92 este scris fronthe Six Day War" in loc de corect from" iar voiumul nu are o erat1).

Cartea prezinta interes indeosebi sub doui aspecte:A. Amintirile mai ales cele din viaca diplomatic's*, atunci cind autorul a fost ambasador alIsraelului la Washington 0 impresiile despre diferite personalitili 0 caracterizarea lor (nulipse§te nici partea anecdoticl din viaca diplomatici, de exemplu: la o recemie pentru corpuldiplomatic la Washington, autorul a aparut, spre surprinderea general, ca fost §ef de statmajor, fla decoraiii sau medalii, deoarece Israelul nu are decora/ii sau medalii pentru faptelede bravura' militark cu o altS ocazie, a refuzat iniçial si danseze cu sotia prerdintelui Ford,deoarece nu §tia sá danseze 0 in final s-a lisat condus la dans de so0a lui Ford);B. Concepliile 0 ideile sale ca experimentat militar, politician 0 diplomat,

A. Impresiile personale §i opiniile despre personalitati ca Nixon, Kissinger, Ford,Carter, Ben-Gurion, Sadat, Peres, Dayan, Go lda Meir (nu sunt trecute cu vederea nicirivalitilile dintre autor 0 personalitSci avind in esenca acees0 orientare, de exemplu cele dintreacesta §i Peres, ca sa ne referim doar la pasagiile referitoare la operapunea de pe aeroportulEntebbe 0 la competi/ia pentru postul de Prim Ministru), din care am dna: astfd despre Nixon:

www.dacoromanica.ro


Dupi tot ce am scris despre Richard Nixon in aceasti carte, n-ar trebui si constituie osurprizi cä demisia sa... mi-a produs un profund regret. Eram obilnuit cu virtuçiie i defectelesale... dar nu pot si uit a el a ajutat Israelului si olninl mai multe arme deck a ficut-o odcealt prerdinte american. Pentru aceasta i pentru ci a evitat in mod ferm de a impune Israeluluio solupe politica nedoriti meriti profunda recunorinii a Orli noastre", P. 192; despre Sadat,in legituri cu vizita sa istorici in Israel: Ori ci pregitit totul dinainte printr-o muncidiplomatici excemionali, od ci avea intr-adevir un talet de invidiat de a spune lucrul potrivit lalocul potrivit", P. 253; in legituri cu Begin: nimeni In afari de el n-avea cea mai mica fansi de aaduce aripa de dreapta din Israel la punctu/ de a se resemna cu compromisurile necesare", P. 255.

B. Ne-am referi la unele dintre ideile, concepviile i tezele autorului: autorul considerici, in timp ce Israelul trebuie si cultive i si intareasci relqiile sale cu Comunitatea Europeana,cu Rusia, cu China fi cu orice ari va clod aceasta, va trebui Intiriti i imbunatipti-relaVa sacu singura supraputere din lume" (Statele Unite, n.n.), riminând ca hotitirile si fie luate deIsrael ca stat suveran fi independent (p. IX);

fin armele primite din Cehoslovacia in 1948 este indoielnic ci Israelul ar fi pututduce la bun sfillit Rizboiul de Independen/i (p. 26);

In timpul Rizboiului de 6 zile (1967) a existat pericolul izbucnirii unui al treilearizboi mondial (p. 86);

Una din inrlegerile intuitive ce leaga Israelul de Statele Unite derivi din faptul ciambele Ori au fost construite datoriti valurilor de imigranii" (p. 178);

In realizarea picii de la Camp David, guvernul Begin a cules fructele eforturiloranterioare (printre acestea numirindu-se i tnrlegerea Interimari din 1975 cu Egiptul), P. 215;

ajutorul economic din partea Statelor Unite, Canadei i Europei este tot atit de necesarOrientului Mijlociu pe cat a fost planul Marshall dupi al doilea rizboi mondial (p. 259);

principalul scop in viitorii ani trebuie si fie acela de a incepe construirea increderii,eliminarea suspiciunii, a urii §i a neinvelegerii... La urma urmelor, ce constituie miezul piciiclaci nu relaviile dintre popoare?" (p. 259).

Memoriile lui Rabin, ale militarului, diplomatului §i politicianului premiat Nobelcare a contribuit in mod esencial la crearea unui sistem de stabilitate in Orientul Mijlociu,constituit ceea ce am putea numi o carte pentru istorie".

Betinio Diamant

MIA J. RODRIGUEZ SALGADO, Metamorfosi di un impero. La politicaasburgica da Carol V a Filipo II (1551-1559), Prefazione di HelmutKoenigsberger, Milano, 1994, 536 p.

La mijlocul secolului al XVI-lea, monarhia habsburgici atingea culmile puterii sale,foarte aproape de o adevirati supremavie europeani, obligand Fran/a si incheie paceanefavorabili de la Cateau Cambresis (1559) 0 afirmandu-se ca prima supraputere mondiali.Din acel moment imperiul spaniol a pastrat aceasti pozi/ie pani la mijlocul secolului al XVII-lea, atunci cind va intra intr-un proces de declin permanent.

Lucrarea autoarei Rodriguez-Salgado aduce la suprafaii ceea ce se ascunde in spateleafirmaiiilor de mai sus, aritindu-ne punctele de forii, dar §i elementele viitoarei slibiciuni a

si-a

www.dacoromanica.ro

470 Note ci recenzii 12

imperiului spaniol. Ca loc de observacie este ales virful imperiului, acolo unde se intersecteazitoate problemele: Casa de Habsburg ci in mod special Carol Quintul i Filip II. Carteainfaciceaza procesul de schimbare a ideilor ci sperancelor Habsburgilor in perioada cruciala atransferului de putere de la Carol cane Filip i felul in care metamorfozarea imperiului implicanumeroase aspecte, de la cele de familie la cele religioase ci de la cele geopolitice i religioase lacele financiare.

Maniera de abordare a tuturor acestor probleme ofera cititorului o viziune aproapecompleta asupra monarhiei habsburgice ci asupra contextului politic european la mijloculsecolului XVI. Imaginea Italiei, a Tarilor de Jos, a Marii Mediterane ci a Germaniei, a Franceici a Imperiului otoman, a Atlanticului ci a Angliei este recompusa pe o scena pe care ambiciilepersonale ci obligaciile de conctiincl, problemele de credinca ci de putere, de razboi ci de pace,confluencele culturale, necesitacile materiale i aliancele matrimoniale se combina ci impunsolucii imediate sau condicioneaza opciuni cu influence pe durata lunga. Este o scena populaticu numeroci protagonicti dintre care se distinge figura imparatului dezamagit, dar nu distrus,ci cea a fiului slu Filip, puternic influeniat de personalitatea tatalui slu, dar obligat sl-cidefineasca propria linie de conduita pentru a putea pastra intacta puterea imperiului spaniol Infruntea caruia se afla.

Lucrarea este alcatuita din opt capitole care abordeaza problematica perioadei cuprinseintre 1551 ci 1559, perioada fundamentala pentru Casa de Austria. Acum are loc incercareadisperata a lui Carol Quintul de a lasa intreaga sa moctenire, tone posesiunile sale din Europaci din alte continente, in mina unei singure persoane, aceea a fiului sat' Filip II, incercare quatidatorita. rezistencei indirjite a fratelui sau, Ferdinand de Austria. Acest ecec a insemnat o primamare lovitura data supremaciei habsburgice in Europa prin divizarea posesiunilor ei intreprincipalele doua ramuri ale familiei. Primele patru capitole se ocupa de ececurile politice,militare i ideologice suferite de impirat in ultimii sai ani de domnie, ececuri repetatedureroase care I-au determinat, in cele din urma, sa renunce pe rind la toate coroanele sale infavoarea fiului slu Filip II, dar "s1 pastreze cu incapacinare, pia la moartea sa din 1558,coroana imperiala pe care era obligat sa o cedeze fratelui ski Ferdinand. Ececul lui, CarolQuintul de a 'Astra unitatea imperiului i dupi moartea sa era, dupa opinia autoarei, un ececprevizibil i imposibil de ocolit. El s-a datorat in burial masura rivalitIcilor din cadrul Casei deAustria, dar factorul esencial care I-a provocat a lost deosebirea fundamentala dintreposesiunile central-europene i cele spaniole i mediteraneene. Un argument in plus in aceastaconstatare Ii constituie declancarea razboiului din prile de Jos la nici un deceniu de laabdicarea imparatului, in timp ce situacia din Italia va fi cinuta sub control de spanioli pink' lainceputul secolului XVIII.

Ultimele patru capitole abordeaza aspectele referitoare la preluarea puterii de cane FilipII in Spania, 'raffle de Jos ci Italia, precum ci la implicaciile de natura militari,economica i religioasa pe care acest fapt le-a atras dupa sine. Este subliniat faptul cI Filip II areucit sa obcinl victoria in indelungatul razboi cu Franca, dar, prin intransigenca sa religioasaaroganca politica a sadit germenii viitoarelor conflicte cu Anglia ci 'riffle de Jos. IDe asemeneaeste abordata i problema confruntarilor turco-spaniole din Mediterana, Spania, eliberata depresiunea posesiunilor din Europa Centrala, incercid sa-ci atinga obiectivele de expansiune inMediterana i in nordul Africii. Concluzia finall la care ajunge autoarea este aceea ca momentulculminant al puterii habsburgice in Europa, anul 1559, a fost, in acelaci timp, i momentul deinceput al declinului preponderencei spaniole pe continentul nostru, germenii crizei care adistrus puterea spanioli in secolul XVII fiind sesizabili Inca din acest an.

Eugen Denize

politica,

51

5i

www.dacoromanica.ro


VIRGILIU Z. TEODORESCU, Arcul de.Triumf, Edit. Militari, Bucure§ti,1995, 70 P. +

Monumentele, ca i carcile, au 0 ele soarta bor. Dad uncle dintre ele au rezistat vicisitu-dinilor vremii, putand fi admirate i astazi, numeroase altele se pistreazi numai ca amintiri,timpul inlaturandu-le con§tient sau accidental.

Bucure§tiul, capitala Romaniei, este, dupi cum se §tie, saxac in monumente arhitectonicesau de sculptura, la aceasta situaçie contribuind 0 politica deliberat promovati de regimulcomunist de a distruge sau disloca din amplasamentul lor numeroase cladiri, biserici, statui etc.de o inestimabila valoare istorici i artistia Printre pulinele monumente care au scapat furieidemolatoare comuniste se numr i impunitorul Arc de Triumf, ridicat la capatul nordic al03selei Kiseleff, in piala in care se intretaie mai multe artere de circulaiie. Acestui edificiu Iiconsacra Virgiliu Z. Teodorescu o lucrare de mid proporiii, dar bine documentati, in care, pebaza informaliilor de arhiva, reconstituie imprejurtrile i modul in care el a fost realizat,precum i masurile intreprinse pân astizi pentru a-1 pistra i transmite pe mai departe noilorgeneracii.

Ridicat in 1922, cu prilejul incoronarii regelui Ferdinand fi reginei Maria, ca unmemorial al cinstirii tuturor acelora care, prin sacrificiul lor, au contribuit la realizarea idealuluiunit* navionale, Arcul de Triumf a cunoscut in anii imediat urmatori un accentuat proces dedegradare, ceea ce a impus autoritaplor din acel timp sa ia masuri pentru refacereadefinitivarea lucrarii. Lipsa fondurilor necesare a facut insi ca acest lucru si nu fie posibil cleatin 1936. La 1 decembrie acel an, de ziva unirii tuturor romanilor, monumentul, la a caruidecorare au contribuit cei mai de seamt arti1ti ai vremii sub directa indrumare a autoruluiproiectului, arhitectul Petre Antonescu, a fost inaugurat in mod solemn, devenind astfel orealitate pentru prezent i viitor. Relevand etapele construcliei acestui edificiu, interventiilecare s-au ficut asupra lui dupa 1936, air in perioada regimului comunist cat 0 in ultimii ani,autorul pledeazi in finalul lucrarii sale pentru transformarea Arcului de Triumf in muzeu,avansand i soluiii concrete in acest sens. Este o idee care credem ct meritt toad atencia fi care,pust in aplicare, ar aduce numai beneficii, atat materiale cat 0 de naturt spirituala, educativa.

Remarcam in final excelenta realizare grafica a lucririi, care con/ine numeroasereproduceri fotografice menite st ilustreze frumuse/ea acestui valoros i impozant monumentistoric qi de arta.

Valeriu Stan

www.dacoromanica.ro

REVISTA ISTORICA publics in prima parte studii, note 0 comuniarioriginale, de nivel ftiinlific superior, in domeniul istoriei vechi, medii, moderne

contemporane a Rominiei i universale. tn partea a doua a revistei, deinformare 0.iin/ifia, sumarul este completat cu rubricile: Surse inedite, Problemeale istoriografiei contemporane, Opinii, Via/a qtiinlifia, Recenzii, Note, Buletinbibliografic, Revista revistelor in care se publia materiale privitoare lamanifesdri tiinpfice din lath' i striinitate i sunt prezentate cele mai recentelucthri i reviste de specialitate apirute in ;ar i peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii sunt ruga/i sl trimiti snidiile, notele §i comuniarile, precummaterialele ce se IncadreazI in celelalte rubrici, dactilografiate la doul thnduri,trimiterile intrapaginate fiind numerotate In continuare. De asemenea,documentele vor fi dactilografiate, iar pentru cele in limbi striine se va anexatraducerea. Ilustraliile vor fi plasate la sfirlinil textului. Rezumatele vor fi tradusede autori in limbi de circula/ie internaVonali. Responsabilitatea asupracon/inutului materialelor revine In exclusivitate autorilor. Manuscrisele nepublicatenu se restituie. Coresponden/a privind manuscrisele, schimbul de publicalii se vatrimite pe adresa redacciei, B-dul Aviatorilor nr. 1, Bucure0i 71247.

REVISTE PUBLICATEIN EDITURA ACADEMIEI ROMANE

REVISTA ISTORICA

REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE

REVUE DES ETUDES SUDEST EUROPEENES. Mentalités Civilisations

THRACO-DACICA .

DACIA REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCIENNE.

NOUVELLE SERIE

STUDII SI CERCETARI DE ISTORIE VECHE SI ARHEOLOGIE

MATERIALE SI CERCETARI ARHEOLOGICE

STUDII SI CERCETARI DE NUMISMATICA

BULETINUL SOCIETATII NUMISMATICE ROMANE

ARHEOLOGIA MOLDOVEI

ARHIVELE OLTENIEI

EPHEMERIS NAPOCENSIS

ARS TRANSILVANIAE

ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE, CLUJ-NAPOCA

ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE A.D. XENOPOL", IASI

STUDII SI MATERIALE DE ISTOME MEDIE

STUDII SI MATERIALE DE ISTORIE MODERNA

si

-

-

-

www.dacoromanica.ro

DIN SUMARUL NUMERELOR VIITOARE

Ostaticii in relatiile daco-romane.Conquista si reconquista peruana.Tari le Rornine si Marea Neagra in a doua jumatate a secolului al XVI-lea.Imperiul spaniol etapele destramarii sale.Cronologiile domnilor din Tara Romaneasca si Moldova.Irnaginea Venetiei in cultura romana (sec. XVIIXVIII).Armata otomani la inceputul secolului al XVIII-lea.Situatia economica si sociala in Tara Romaneasca in prima jumatate asecolului al XVIII-lea.Rivalitatea coloniala si maritima anglo-franceza (1715-1763).Rapoarte diplomatice americane (1806-1829).Aspecte ale istoriei militare a poporului roman in revolutia de la 1848.Tranzitia catre modernitate in viziunea contemporanilor (sec. XIX).Independenta Romaniei si Italia.Oamenii de stiinta si viatá politica a Romaniei.1912 centenarul anexarii Basarabiei.Tratatele de pace in perioada primei conflagratii mondiale.Cooperatia romaneasca interbelica intre deziderat §i realitate.I.C. Filitti: Pagini de jurnal.Italia §i primul razboi mondial.Miscarea legionara §i extrema dreapta european5 (1927-1933).Pozitia statelor europene fata de razboiul italo-etiopian vazuta dediplomatia S.U.A.De la razboiul preventiv la tratatul de neagresiune.Bucovina si nordul Basarabiei (1940-1944).o alternativa de colaborare in interiorul Axei (1941-1944).Toponimie si demografie istorica.Calculatorul si metoda cantitativa in cercetarea istoriei.0 noua directie de cercetare: bancile de date istorice.

ISSN 1018-0443

43 356

Lei 2 000

A

#. -

t 4

'.

-

i

,

t.,

.. - :'."

"; -t......, -

: -. .

. ..

,-,-

-3

1".

-

;-14.

`4,14.:4

_

e , 7:414?

A.4' A.

,e"

4

www.dacoromanica.ro