66
Acatistul Sfintei Chiriachi - Muceniţa ! -Purtătoare de biruinţă în nevoi şi necazuri grele (7/20 iulie) Acatist - Orice astfel de rugăciune specială, poartă numele de Acatist. Prin numele de ACATIST se înţelege "Rugăciune citită în picioare", deci este o rugăciune care se citeşte obligatoriu în picioare sau stând în genunchi, dar numai după rostirea rugăciunilor începătoare! (indiferent de numele Sfinţilor cărora se adresează!) Rugăciunile începătoare, obligatorii: În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie! Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău. Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul! Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin. Condacele si Icoasele: Condacul 1: Adunându-ne să cerem ajutorul Sfintei Muceniţe Chiriachi în nevoile şi necazurile ce ne cuprind pe noi, să o lăudăm pentru nevoinţele sale cele

Acatistul Sfintei Chiriachi

  • Upload
    imposed

  • View
    104

  • Download
    6

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Acatistul Sfintei Chiriachi

Citation preview

Acatistul Sfintei Chiriachi - Muceniţa !

-Purtătoare de biruinţă în nevoi şi necazuri grele (7/20 iulie)

Acatist - Orice astfel de rugăciune specială, poartă numele de Acatist. Prin numele de ACATIST se înţelege "Rugăciune citită în picioare", deci este o rugăciune care se citeşte obligatoriu în picioare sau stând în genunchi, dar numai după rostirea rugăciunilor începătoare! (indiferent de numele Sfinţilor cărora se adresează!) Rugăciunile începătoare, obligatorii: În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. AminSlavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacele si Icoasele:

Condacul 1: Adunându-ne să cerem ajutorul Sfintei Muceniţe Chiriachi în nevoile şi necazurile ce ne cuprind pe noi, să o lăudăm pentru nevoinţele sale cele purtătoare de biruinţă şi să-i strigăm cu credinţă: Fecioară Sfântă, roagă pe Milostivul Dumnezeu să ne dea cuvânt luminat, pătrunderea minţii şi curăţia în gând şi în fapte bune, ca să preamărim cum se cuvine vitejia ta prin care ţi-ai dat trupul jertfă fără de prihană lui Hristos Dumnezeu, şi să-ţi cântăm totdeauna: Bucură-te, Sfântă Muceniţă Chiriachi, pentru Hristos mult pătimitoare!

Icosul 1: Pornind păgânul împărat Diocleţian prigoană înfricoşată pentru nimicirea Evangheliei lui Hristos, insufla groază şi împrăştia moarte asupra dreptcredincioşilor creştini. Tu însă, fecioară Chiriachi, ai înfruntat trufia lui, i-ai nesocotit poruncile şi nu te-ai înfricoşat de îngrozirile tiranului. Ai predicat pe Dumnezeul cel adevărat şi ai umilit pe vrăjmaşii Crucii. Pentru aceasta şi noi îţi cântăm:Bucură-te, că ai avut părinţi binecredincioşi pe Dorotei şi Evsevia;

Bucură-te, că şi ei au fost chinuiţi şi ucişi, pentru că au mărturisit dreapta credinţă;Bucură-te, că ai crezut în dragostea lui Dumnezeu şi în ascultarea Evangheliei;Bucură-te, că ai venit în lume, în zi de Duminică, al cărei nume îl porţi;Bucură-te, că ai fost hărăzită Domnului încă de la naştere;Bucură-te, că viaţă virtuoasă ai dus din copilărie;Bucură-te, că preafrumoasă la chip ai fost, dar şi mai aleasă ţi-a fost frumuseţea sufletului;Bucură-te, că preaînţeleaptă hotărâre ai luat să rămâi fecioară;Bucură-te, că ai adus dumnezeiescului Mire, drept zestre, credinţă vitejească şi dragostea până la jertfă;Bucură-te, că prin nevoinţele tale, rodul mântuirii ţi-ai agonisit;Bucură-te, că înaintea sicriului moaştelor tale căzând noi, credincioşii, îţi strigăm:Bucură-te, Sfântă Muceniţă Chiriachi, pentru Hristos mult pătimitoare! Condacul 2: Credinţa şi dragostea ta de Dumnezeu şi chinurile ce ai suferit pentru El, Care este Calea, Adevărul şi Viaţa, te-au învrednicit de cerească fericire împreună cu cetele îngerilor. Stând împreună cu ei înaintea Creatorului tuturor, roagă-L, Sfântă Muceniţă, pentru noi, cei necăjiţi în multe feluri, pentru ca dimpreună cu tine să-I cântăm: Aliluia! Icosul 2: Fiind frumoasă la chip şi cu multă avuţie pământească, mulţi tineri de bun neam te-au cerut în căsătorie. Tu însă, fecioară, i-ai rugat pe părinţii tăi să te lase să slujeşti numai Domnului şi Dumnezeului Tău, Iisus Hristos. Şi ei s-au bucurat de înţelepciunea ta. Însă tinerii aceia, înfuriaţi că nu i-ai băgat în seamă, te-au pârât că împreună cu părinţii tăi nu vă închinaţi zeilor şi nu-i cinstiţi pe zei. Pentru aceasta Dorotei şi Evsevia au fost batjocoriţi, chinuiţi şi martirizaţi, iar tu trimisă ai fost la judecată la celălalt împărat, Maximian, care, uimit de frumuseţea ta ţi-a cerut să slujeşti de bunăvoie idolilor săi. Tu însă, care ai rămas neclintită în credinţa Domnului Hristos, primeşte de la noi, smeriţii, cântarea de laudă:Bucură-te, că şi împăratul a rămas uimit de frumuseţea ta;Bucură-te, că făgăduinţele lui nu te-au ademenit şi l-ai uimit cu frumuseţea sufletului Tău;Bucură-te, că îngrozirile şi ameninţările lui nu te-au înduplecat;Bucură-te, că i-ai răspuns că prin nimic nu te va despărţi de Hristos;Bucură-te, că te-au întins la pământ şi te-au bătut fără milă;Bucură-te, că faţa ta strălucea atunci ca a lui Moise, când a coborât din muntele Sinai;Bucură-te, că ai rămas luceafăr al Bisericii creştineşti;Bucură-te, că prin suferinţele tale te-ai înălţat mai presus de luceafăr;Bucură-te, a vieţii noastre stea strălucitoare şi călăuzitoare;Bucură-te, a credinţei noastre smirnă bine mirositoare;Bucură-te, cădelniţă de aur, ce duci la Dumnezeu tămâia rugăciunilor noastre, pentru care cu evlavie îţi cântăm;Bucură-te, Sfântă Muceniţă Chiriachi, pentru Hristos mult pătimitoare! Condacul 3: O, fecioară şi muceniţă care ai suferit munci înfricoşate pentru Dumnezeul luminii şi al adevărului, ascultă cu dragoste cererile şi rugăciunile nevrednicilor Săi robi. Caută spre necazurile şi lipsurile ce vin peste noi şi roagă-L să  mântuiască sufletele noastre, ale celor ce cu inimă curată cu tine cântăm: Aliluia! Icosul 3: Ruşinat că nu te-a putut îndupleca să te lepezi de Hristos Dumnezeu, împăratul Maximian te-a trimis la Ilarion, cumplitul cârmuitor al Bitiniei. Înfuriat că nici el nu te-a putut clinti din credinţa cea adevărată, a poruncit să te spânzure de cosiţele părului Tău cel frumos şi să te ardă cu făciii. Tu însă ai răbdat cu bucurie şi te-ai arătat veselă, preaslăvind pe Dumnezeu; iar noi, minunându-ne de răbdarea ta cea tare, cu cucernicie te fericim cu laude ca acestea:Bucură-te, că ai ţinut totdeauna aprins în sufletul Tău focul dragostei de Dumnezeu;

Bucură-te, că trupul ţi-a fost ars cu făclii, pentru Dumnezeul nostru, cel împuns cu suliţa în coastă;Bucură-te, că, pentru dragostea lui Hristos cel suit pe Cruce pentru noi, ai fost şi tu spânzurată;Bucură-te, că pe pământ ai fost pătimitoare pentru Dumnezeul cel adevărat care în ceruri împreună cu cetele Sfinţilor te-a aşezat;Bucură-te, că acum te îmbraci cu strălucirea cea neapusă a feţei Lui;Bucură-te, biruitoarea vrăjmaşilor acelora care cu inimă înfrântă şi smerită se roagă către tine;Bucură-te, că sufletul tău l-ai arătat cu adevărat locaş strălucit al lui Dumnezeu;Bucură-te, că prin credinţă şi curăţia ta, ai odrăslit credincioşilor roduri de-viaţă-dătătoare;Bucură-te, că aceasta ţi-a pricinuit desfătarea cea nemuritoare;Bucură-te, neîncetată rugătoare pentru noi, cei slabi în credinţă şi căzuţi în ispitiri pătimitoare;Bucură-te, grabnica noastră ajutătoare în nevoi şi în necazuri:Bucură-te, Sfântă Muceniţă Chiriachi, pentru Hristos mult pătimitoare! Condacul 4: Văzând bărbăţia ta în înfricoşatele munci la care te supuneau păgânii, mulţi dintre cei ce erau de faţă se minunau zicând: "Cum o fecioară slabă la trup poate răbda atât de vitejeşte chinuri ca acestea?" Dar luminându-se prin Duhul Sfânt şi înţelegând că această neasemănată tărie îi vine de la Dumnezeu, pe Care îl mărturiseai, au început şi ei împreună cu tine a cânta: Aliluia! Icosul 4: Dacă a văzut că eşti mai tare decât diamantul, a poruncit Ilarion să te arunce în temniţă. Uimit că a doua zi te-a văzut sănătoasă, nu a priceput păgânul de unde ţi-a venit vindecarea şi puterea, şi te-a îndemnat să mulţumeşti zeilor săi celor mincinoşi. Tu însă Sfântă Muceniţă, ai avut curajul să strigi chinuitorului celui cumplit: "Nu lor, Ilarioane, care sunt pământ şi piatră, ci Domnului meu Iisus Hristos, în care cred cu toată fiinţa mea, mă închin, pentru că numai El mă ajută şi mă mângâie în toate chinurile". Pentru aceasta şi noi îţi cântăm:Bucură-te, că, împuternicire primind în sufletul Tău curat, ai hotărât a răbda orice pentru dreapta credinţă şi pentru Dumnezeul cel adevărat;Bucură-te, că ai fost dusă apoi în templul cel păgânesc;Bucură-te, că şi acolo te-ai rugat Domnului, care a trimis cutremur şi toate chipurile idoleşti a sfărâmat;Bucură-te, că vânt mare a dezlănţuit şi cenusa le-a spulberat;Bucură-te, că fulger din cer cu rugăciunea ta ai coborât;Bucură-te, că atunci înfricoşatul Ilarion, chinuitorul Tău cel nemilos, de flacăra Duhului Sfânt ca de un fulger a fost mistuit;Bucură-te, că toţi s-au mirat foarte de puterea Domnului Tău;Bucură-te, că pe pământ pildă de credinţă tuturor creştinilor te-ai arătat;Bucură-te, că suferinţele, pe care bărbăteşte le-ai răbdat, în Împărăţia lui Dumnezeu te-au înălţat;Bucură-te, că de atunci toată Biserica creştină te laudă şi-ţi cântă ţie;Bucură-te, şi ne ajută pe cei ce te lăudăm cu evlavie;Bucură-te, Sfântă Muceniţă Chiriachi, pentru Hristos mult pătimitoare! Condacul 5: Tăria curajului Tău, fecioară, bărbăţia şi dragostea ta în apărarea dreptei credinţe rămân pildă pentru toţi credincioşii. Cum însă noi suntem slabi şi ne temem să nu fim biruiţi de ispite, alergăm la ajutorul Tău cel neclintit, Sfântă Muceniţă Chiriachi. Mijloceşte către Domnul Puterilor să nu ne părăsească în slăbiciunile noastre şi să ne mântuiască pe noi, cei ce îi cântăm împreună cu tine: Aliluia! 

Icosul 5: Uimiţi fiind de diamantul răbdării tale, laude aducem luptelor tale, preamărim suferinţele şi fericim sfârşitul Tău cel mucenicesc. Nu trece cu vederea, Sfântă Muceniţă Chiriachi, cererile cele spre mântuire ale celor ce cu credinţă cădem înaintea dreptei tale celei ocrotitoare, rugându-ne ca la un sfânt acoperământ şi zicând "ajută-ne pe noi să ne izbăvim din nevoi şi din necazuri", pentru ca împreună cu tine să cântăm cu bucurie:Bucură-te, că nu ţi-au putut strivi dragostea de Dumnezeu;Bucură-te, că ai uimit pe toţi păgânii prin curajul Tău izvorât din credinţa în Dumnezeu;Bucură-te, că te-au aruncat apoi şi în foc;Bucură-te, că asemenea tinerilor din Babilon, neatinsă de văpaie ai rămas;Bucură-te, că şi pe rug n-ai încetat a te ruga Mirelui Tău celui ceresc;Bucură-te, căci cu toate chinurile la care ai fost supusă, ai rămas neclintită în credinţa cea adevărată;Bucură-te, că mulţi dintre privitori au crezut prin tine în Hristos Dumnezeu, care te ocrotea ca pe o aleasă comoară;Bucură-te, că de adevăratul Dumnezeu nu te-ai lepădat niciodată;Bucură-te, că pentru aceasta, cu mărire veşnică ai fost împodobită;Bucură-te, căci cu mari daruri te-a înzestrat Domnul pentru care ai pătimit şi viaţa ţi-ai dat;Bucură-te, şi ne întăreşte în faţa ispitelor cu darul Tău;Bucură-te, Sfântă Muceniţă Chiriachi, pentru Hristos mult pătimitoare! Condacul 6: Uşurează, cu rugăciunile tale, Sfântă Muceniţă Chiriachi, nevoile vieţii pământeşti şi găteşte calea mântuirii pentru toţi credincioşii din ţara noastră, cei străjuiţi de moaştele sfinte ale mâinii tale, înaintea cărora, plecându-ne cu umilinţă şi cu credinţă nestrămutată rugându-ne, îl preamărim pe Dumnezeu cu cântare de laudă: Aliluia! Icosul 6: Fiind închisă în temniţă, te-ai învrednicit, preafericită, de cercetarea Domnului Hristos, care ţi S-a arătat în slavă, spunându-ţi: "Nu te teme, Chiriachi, de chinurile celor ce pot ucide trupul, dar nu şi sufletul. Darul meu este cu tine şi din toate suferinţele te voi izbăvi". Astfel ţi-a vindecat sângerările, trupul ţi-a împuternicit, sufletul ţi-a înveselit, iar pe noi ne-a învăţat să-ţi cântăm aşa:Bucură-te, că ai fost bătută fără milă pentru Hristos, care a răbdat bătăi pentru noi;Bucură-te, că prin răbdarea ta ai înfrânt pe vrăjmaşul cel nevăzut;Bucură-te, că răni ai răbdat pe trupul Tău pentru Domnul Hristos;Bucură-te, că Dumnezeu însuşi ţi-a vindecat rănile trupului tău cel fecioresc;Bucură-te, că Domnul Hristos, Lumina Lumii, ţi S-a arătat în temniţă;Bucură-te, că prin închisoarea pământească ai intrat în minunatul sălaş al cerului;Bucură-te, că ţi-ai împodobit strălucita haină a muceniciei cu sângele Tău vărsat pentru credinţă;Bucură-te, că şi îngeri de lumină au fost trimişi să te întărească în suferinţă;Bucură-te, că ei ţi-au deschis uşile lăcaşului ceresc al Domnului;Bucură-te, că, prin rugăciunile tale, noi ne vindecăm de suferinţele trupeşti şi sufleteşti;Bucură-te, ajutătoarea noastră în necazurile şi în nevoile vieţii pământeşti;Bucură-te, Sfântă Muceniţă Chiriachi, pentru Hristos mult pătimitoare!   Condacul 7: Silindu-se întunecatul tiran să te întoarcă cu făgăduieli amăgitoare şi cu îngroziri înfricoşate de la adevărata credinţă, tu, ştiind îndemnul lui Dumnezeu: "Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea", ai răspuns cu îndrăzneală: "Nu te mai osteni, chinuitorule, că nu mă desparţi cu nimic de Dumnezeu, pe Care neîncetat îl voi lăuda cântându-I: Aliluia!" Icosul 7:

 Întrecut-ai hotarele firii omeneşti cu răbdarea ta, Sfântă Muceniţă, şi cu ostenelile tale ai biruit pe vrăjmaşul mântuirii oamenilor. Pentru aceasta şi noi, care luăm prin tine mare mângâiere în necazuri, îţi cântăm, preafericită Chiriachi:Bucură-te, că noian de vindecări ai izvorât cu sângele Tău celor ce te cheamă cu credinţă în ajutor;Bucură-te, că asemenea lui Daniil, marele prooroc, ai fost aruncată în mijlocul leilor;Bucură-te, că şi leii s-au smerit înaintea ta;Bucură-te, că Stăpânul Tău neîntrecut în putere, sălbaticia lor în blândeţe a prefăcut;Bucură-te, că asemenea unei mieluşele ai fost adusă spre moarte, pentru dragostea Mielului lui Dumnezeu;Bucură-te, că la toate nevoinţele te-ai dat de bunăvoie, numai să nu fii despărţită de Hristos Mântuitorul;Bucură-te, că neîncetat ai purtat grijă de podoaba cea aleasă a sufletului;Bucură-te, că Lui i-ai adus ca dar credinţa, dragostea, chinurile şi sângele Tău;Bucură-te, că El a trimis înger, care te-a dezlegat de trup, înainte de a ţi-l tăia prigonitorii;Bucură-te, că sufletul, la Mirele Ceresc, de înger ţi-a fost dus;Bucură-te, că şi cetele cele strălucitoare îţi cântau;Bucură-te, Sfântă Muceniţă Chiriachi, pentru Hristos mult pătimitoare! Condacul 8: Asemenea fiului celui rătăcit din parabolă, ne-am cheltuit viaţa departe de adevărul cel neîntrecut al lui Dumnezeu şi de dragostea Celui care din iubire s-a dat Crucii pentru noi, care prin ale noastre păcate ne-am lipsit de lumina şi de mântuirea Lui. Dar văzând că sfârşitul nostru se apropie şi că nu avem sprijin în ceasul cel înfricoşat al Judecăţii, strigăm către tine: Sfântă Chiriachi cea cu daruri dăruită, să ne ajuţi cu puterea rugăciunilor tale, ca să ne învrednicim de pocăinţă, prin care să cântam neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 8: Cu dumnezeiască râvnă luptându-te împotriva necredinţei şi a păcatului, ai ieşit biruitoare, Sfântă Muceniţă Chiriachi. Pentru aceasta te lăudăm noi, credincioşii, ca una ce eşti învrednicită de mare har de la Dumnezeu, pentru care ţi-ai dat trupul spre chinuire. Primeşte, fecioară sfântă, odată cu rugăciunile şi cântările noastre de laudă:Bucură-te, că şi chinuitorii s-au mirat de răbdarea ta cea îndelungată;Bucură-te, a credinţei creştineşti apărătoare neînfricată;Bucură-te, că Însuşi Dumnezeu a căutat spre patimile tale;Bucură-te, că numai pe câmpia desăvârşitei curăţii te-ai nevoit;Bucură-te, că pe calea cea grea a muceniciei ai călătorit;Bucură-te, că ai fost încinsă cu putere de Sus, pentru războiul împotriva celor de jos;Bucură-te, că ai fost îmbrăcată cu platoşa răbdării asemenea apostolilor şi mucenicilor;Bucură-te, că prin curajul Tău ai stins puterea păgânească a îngrozirilor şi a ameninţărilor;Bucură-te, că asemenea tinerilor din Babilon ai cântat: "binecuvântat este Dumnezeul Părinţilor noştri";Bucură-te, că prin rugăciune din văpaia focului ai primit roua mântuirii;Bucură-te, apărătoarea creştinilor de dogoarea necazurilor şi de focul patimilor;Bucură-te, Sfântă Muceniţă Chiriachi, pentru Hristos mult pătimitoare! Condacul 9: Prin rugăciunile şi prin pătimirile tale pentru adevărul cel mântuitor, învrednicitu-te-ai, muceniţă prealăudată, de mare putere de la Dumnezeu de care nu te-a depărtat nici o suferinţă, nici o îngrozire. De aceea şi noi, de tot felul de necazuri învăluiţi fiind, alergăm la tine şi te rugăm: grăbeşte şi te roagă pentru noi, păcătoşii, ca să nu ne osândească după păcatele noastre, ci să ne miluiască după mare mila Sa, pentru ca întotdeauna să-I cântăm cu inimă veselă împreună cu tine: Aliluia! Icosul 9:

 De boli şi de dureri fiind loviţi şi de tot felul de supărări fiind asupriţi, de nedreptăţi şi de neputinţe înconjuraţi fiind, pentru credinţa noastră, alergăm cu dragoste la sprijinirea ta, de-Hristos-purtătoare Muceniţă Chiriachi, şi cu credinţă te rugăm: înalţă mâinile tale către Domnul Dumnezeu, pentru care ai pătimit, ca să ne izbăvească din toate încercările, să ne dea o viaţă liniştită şi să ne păzească în pace şi în neprihănire până la sfârşitul vieţii, pe noi, ce cu evlavie îţi cântăm: Bucură-te, că de întinăciunea sufletului şi a trupului te-ai păzit neatinsă;Bucură-te, că n-ai voit a cunoaşte logodnic pământean;Bucură-te, crin al fecioriei, care ai crescut în mijlocul spinilor idoleşti;Bucură-te, că te-ai învrednicit de veselia lui Hristos;Bucură-te, că acolo de nesecată Lumină a lui Dumnezeu te îndulceşti;Bucură-te, că în corul fecioarelor urmezi Mirelui ceresc;Bucură-te, că şi în cetele pătimitorilor pentru Hristos sălăşluieşti;Bucură-te, că pe pământ candela credinţei nestinsă ţi-ai păstrat;Bucură-te, că ai strălucit în toată Anatolia şi Bitinia cu strălucirea faptelor tale creştineşti;Bucură-te, că şi în Nicomidia pe toţi i-ai uimit cu frumuseţea sufletului şi bărbăţia credinţei;Bucură-te, că toţi credincioşii iau îndemn de la bărbăţia ta cea nebiruită;Bucură-te, Sfântă Muceniţă Chiriachi, pentru Hristos mult pătimitoare! Condacul 10: Povăţuitoare şi ocrotitoare te punem vieţii noastre pe tine, Chiriachi, aleasă mireasă şi vitează Muceniţă a lui Hristos. Cârmuieşte viaţa noastră cu pânzele rugăciunilor tale. Îndreptează-ne la limanul mântuirii şi ne izbăveşte de ispitele patimilor, pe noi, care împreună cu tine cântăm Preaputernicului Dumnezeu: Aliluia! Icosul 10: Vieţuind în curăţie şi înfruntând bărbăteşte pe hulitorii de Dumnezeu, ai strigat: "La mireasma Mirelui meu am alergat, Doamne, şi în muntele cel sfânt al Evangheliei m-am suit şi nu mă înfricoşez de cei ce vor să mă întoarcă de pe căile mântuirii". Pentru aceasta şi noi te lăudăm şi îţi cântăm unele ca acestea:Bucură-te, fecioară, că fecioria este casa lui Dumnezeu;Bucură-te, că vitejia şi curăţia sunt săbii neînfrânte ale mucenicilor;Bucură-te, că nu ai luat în seamă frumuseţea cea din afară a trupului cel pieritor;Bucură-te, că ai preţuit frumuseţea cea dinăuntru după adevăr;Bucură-te, că fecioria este dimpreună vorbitoare cu îngerii;Bucură-te, că minunat ai înflorit ca o mlădiţă din rădăcina sfântă a Evangheliei;Bucură-te, că ai odrăslit roduri bogate pentru cei ce vieţuiesc după cuvântul Domnului Hristos;Bucură-te, că viaţa ta este pentru toţi credincioşii mireasmă adevăratei vieţuiri;Bucură-te, că mintea ţi-ai luminat-o cu dumnezeiască înţelepciune;Bucură-te, lună lucitoare prin care noaptea rătăcirii noastre se luminează;Bucură-te, a noastră grabnică ajutătoare în nevoi şi în necazuri;Bucură-te, Sfântă Muceniţă Chiriachi, pentru Hristos mult pătimitoare! Condacul 11: Când ispitele ne împresoară şi ajutorul ne lipseşte şi când necazurile ne apasă, unde să alergăm, Sfântă Muceniţă Chiriachi, decât la Mântuitorul şi la Preacurata Sa Maica şi la tine, fecioară sfântă, care te-ai arătat neclintită în dragostea credinţei şi vrednică a fi ascultată de Dumnezeu, care ţi-a dăruit mare har de Sus. Pe Acela roagă-L, Sfântă Muceniţă, să nu ne părăsească, ci, ca şi pe Petru, Apostolul Său, să ne scoată din valurile vieţii şi din toate încercările să ne izbăvească, spre a-I cânta în pace în toate zilele vieţii noastre: Aliluia! Icosul 11: Dacă a văzut Apolinarie că nimic nu izbuteşte cu îngrozirile şi cu chinurile, iar cei de faţă urmau pilda ta şi se făceau închinători ai Dumnezeului Tău şi al nostru, a poruncit ca şi pe

toţi aceia să-i dea morţii, socotind necugetat că se face sminteală în poporul cinstitor de idoli. Apoi, cu momeli a încercat să te îndepărteze de Hristos, dar neizbutind, poruncă a dat să fii tăiată cu sabia. Primind cu bucurie vestea izbăvirii de trupul cel pătimitor şi trecător, primeşte şi de la noi, Sfântă Muceniţă, laude ca acestea;Bucură-te, că ţi s-a dat voie, înainte de tăiere, să te rogi cu glas Domnului Tău;Bucură-te, că şi atunci înainte de moarte ai învăţat pe credincioşi să rămână neclintiţi în credinţă creştină;Bucură-te, că Dumnezeu ţi-a ascultat rugăciunea şi a luat la El sfinţit sufletul Tău;Bucură-te, că trupul cel chinuit de păgâni a adormit liniştit, uimind şi prin aceasta pe ucigaşii tăi;Bucură-te, că pentru suferinţele tale de pe pământ, plată bogată ţi-ai adunat în ceruri;Bucură-te, că ai fost primită cu dragoste şi cu cântări de laudă în cetele de Sus;Bucură-te, că atunci glas din cer s-a auzit strigând mulţimii: "Mergeţi, fraţilor, şi propovăduiţi pe Dumnezeu, cel în Treime slăvit".Bucură-te, că ostaşii şi cei ce erau de faţă s-au supus poruncii dumnezeieşti;Bucură-te, că aceasta s-a făcut spre chinuirea trupurilor lor;Bucură-te, că prin aceasta şi ei au primit, împreună cu tine, răsplata Mântuitorului Hristos;Bucură-te, că, prin rugăciunea şi ajutorul Tău, nădăjduim a fi feriţi de veşnica osândă;Bucură-te, Sfântă Muceniţă Chiriachi, pentru Hristos mult pătimitoare! Condacul 12: Trupul Tău cel chinuit şi martirizat a fost îngropat de către binecredincioşii creştini în pământul din care a fost luat. Izvor de binecuvântări se revărsau asupra celor ce se apropiau cu credinţă şi se rugau către tine cu inimă înfrântă şi smerită. Bolile se vindecau, patimile se curăţau, iar vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi se potoleau. Prin harul Bunului Dumnezeu şi purtarea de grijă a păstorului Eparhiei Huşilor, episcopul Iacob Stamati, o mână din sfintele tale moaşte, preafericită Muceniţă Chiriachi, cu cinste a fost aşezată în biserica Mănăstirii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, ctitoria binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare, unde, împreună cu Sfinţii Apostoli, îl preamărim pe Dumnezeu cel închinat în Treime şi îi cântăm: Aliluia! Icosul 12: Ca să nu te lipseşti de dragostea lui Hristos şi de mântuirea sufletului, nu te-ai temut, Sfântă Chiriachi, a-ţi da trupul cel fecioresc la suferinţe şi a înfrunta pe prigonitorii Evangheliei Domnului Hristos. Focul nu te-a înspăimântat, bătăile nu te-au slăbit, închisoarea nu te-a înfricoşat, fiarele n-au putut să te îngrozească, iar moartea ca pe o dulceaţă ai primit-o, prin care socoteai să mergi mai grabnic la Mirele Tău şi Dumnezeul nostru. Pentru aceasta şi noi îţi cântăm aşa:Bucură-te, că prin curajul Tău ai surpat chinurile păgâneşti;Bucură-te, că mare cutremur a trimis atunci Dumnezeu şi a spăimântat pe hulitorii Săi;Bucură-te, că aceştia, căutând numai la cele pământeşti, nu au putut să vadă puterea ce-ţi venea de Sus;Bucură-te, că prin răbdarea cea mai presus de fire ai întrecut puterile omeneşti;Bucură-te, că l-ai rănit pe amăgitorul Evei cu nevoinţele tale;Bucură-te, că ai înecat mulţimea zeilor păgâneşti cu picăturile sângelui Tău;Bucură-te, că eşti slujitoare sfintelor noastre altare şi tuturor credincioşilor pildă de curaj şi bună cucernicie;Bucură-te, că te-ai învrednicit a birui pe împăraţii şi pe ostaşii cei tari şi înarmaţi, învăţându-ne prin aceasta să-i biruim pe eretici şi credinţa ortodoxă să o păzim;Bucură-te, că înarmată numai cu credinţă şi cu dragostea de Dumnezeu, ne-ai învăţat cum să dobândim Împărăţia Cerurilor;Bucură-te, că neîncetat stai în ajutorul celor care cu credinţă se roagă şi cu inimă curată îţi cântă;Bucură-te, Sfântă Muceniţă Chiriachi, pentru Hristos mult pătimitoare! Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)

 O, Sfântă Muceniţă Chiriachi, primeşte rugăciunile celor ce ne-am adunat în Biserica lui Dumnezeu ca să cerem ajutorul Tău şi să te lăudăm pentru vitejia ta. Nu înceta a te ruga Domnului Tău şi Dumnezeului nostru Iisus Hristos ca să păzească întreaga ţară a Moldovei, întreg pământul românesc şi întreaga lume, lucrare a mâinilor Sale, iar pe noi şi pe întreg poporul Său să ne binecuvânteze cu pace şi să ne ocrotească de toată boala, de asupririle ştiuţilor şi neştiuţilor vrăjmaşi, de toate durerile sufleteşti şi trupeşti şi să împlinească cererile noastre cele către mântuire, învrednicindu-ne a-I cânta întotdeauna: Aliluia! Apoi iarăşi se zice Icosul 1 şi Condacul 1.Acatistul Sfântului Teofan Zăvorâtul10 / 23 ianuarie

Acatist - Orice astfel de rugăciune specială, poartă numele de Acatist. Prin numele de ACATIST se înţelege "Rugăciune citită în picioare", deci este o rugăciune care se citeşte obligatoriu în picioare sau stând în genunchi, dar numai după rostirea rugăciunilor începătoare! (indiferent de numele Sfinţilor cărora se adresează!)

Rugăciunile începătoare, obligatorii:În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. AminSlavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condac 1Alesule nevoitor şi slujitor adevărat al lui Hristos, pus de Dumnezeu în sfeşnicul Bisericii spre slujire arhierească, cu strălucirea credinţei pe oameni i-ai luminat, toate puterile sufletului şi virtutile tale oamenilor le-ai dăruit, iar nevoindu-te în zavorâre spre mântuire, inimile ucenicilor tăi prin nemarginită dragoste le-ai încălzit. Pentru aceasta şi pe noi cu făclia înţelepciunii tale ne luminează, ierarhe a lui Hristos minunate, ca să cântăm ţie aşa:Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Icos 1De blândeţe îngerească şi nemărginită dragoste pentru Dumnezeu şi pentru oameni fiind cuprins, ţi-ai luat nevoinţa smereniei monahiceşti şi a slujirii, arhiereşti, părinte al nostru minunate. Ascultător al voii dumnezeişti, darul înţelepciunii pe care de la Dumnezeu l-ai primit - l-ai înmulţit, şi oamenilor spre mântuire, cu jertfelnicie prin acesta ai slujit. Pentru aceasta fericim nevoinţele tale cele înalte şi strigăm ţie aşa:Bucură-te, că din pruncie inima ta Domnului o ai închinat;Bucură-te, caci către Unul Dumnezeu toata nădejdea ţi-ai îndreptat;Bucură-te, că pe Domnul mai mult decât orice L-ai iubit;Bucură-te, că din copilarie mintea ta cu înţelepciunea dumnezeiască o ai hrănit;Bucură-te, că Domnului spre slujire cu totul te-ai daruit;Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 2Văzând sufletul tău plin de dragoste dumnezeiască pentru Ziditorul tău şi Dumnezeu, Domnul cel de grijă purtător te-a înflăcărat cu dorirea vieţii călugărşti, iar tu, ierarhe al Domnului, urmând acestei chemări cereşti, ai pornit încă din copilarie pe calea înaltei smerenii şi a lepădării de cele lumeşti, încrezându-te cu totul voii lui Dumnezeu şi cântându-I: Aliluia!

Icos 2Prin înţelegerea înţelepciunii celor citite fiind din belşug de Dumnezeu dăruit, ţi-ai îmbogăţit neîncetat mintea prin cercetarea scrierilor sfinţilor părinti şi a nevoitorilor credinţei şi bunei cuviinţe, sorbind din ele multă putere şi lumină duhovnicească. Iar noi, proslăvind înţelepciunea ta, strigam ţie cu umilinţă aşa:Bucură-te, că pentru Dumnezeu de dragoste ardeai;Bucură-te, că în adâncă smerenie tinereţea ţi-o petreceai;Bucură-te, că prin blândeţea ta tuturor ca exemplu te-ai arătat;Bucură-te, că vieţuirii pustniceşti te-ai supus;Bucură-te, că lui Dumnezeu cu totul pe sine-ţi te-ai adus;Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 3Puterea lui Dumnezeu care în tine s-a sălăşluit, încă de la începuturile tale, prin flacăra harului sufletul tău l-a încălzit şi în cinul arhieresc te-a împodobit, şi oamenilor, păstorule cel bun, aşa te-a dăruit. Iar tu de mântuirea sufletelor noastre cu ardoare grijă ai purtat şi Domnului neobosit ai cântat: Aliluia!

Icos 3Având în inimă pe Unul Dumnezeu, cu multă bucurie ţi-ai închinat viaţa slujirii lucrării lui

Hristos de mântuire a neamului omenesc, în care tu, plăcutule al Domnului, ai adus comoara cunoaşterii tale şi a experieţei duhovniceşti Dumnezeului tău spre ascultare, învăţând şi povăţuind pe cei ce alergau la tine cu credinţă. Astfel şi noi, fericind nevoinţele tale purtate spre mântuirea sufletelor noastre, strigam ţie aşa:Bucură-te, cel ce de Domnul eu înţelelepciune ai fost adăpat;Bucură-te, că în truda nevoinţei ai fost încerat;Bucură-te, că smerenia şi blândeţea cu tărie le-ai purtat;Bucură-te, că în voia lui Dumnezeu cu totul te-ai lăsat;Bucura-te, că milostivirea lui Dumnezeu prin scrierile tale ai proslăvit;Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 4Furtuna tulburării a umplut inimile oilor turmei tale atunci când au cunoscut dorinţa ta de a-i părăsi şi nevoinţelor în zăvorâre cu totul a te dărui. Iar tu petrecând acolo în neîncetate lupte, post şi rugăciune, ai cântat nebiruit Dumnezeului Puterilor: Aliluia!

Icos 4Auzind oamenii de plecarea ta în pustia Vâşei, se tânguiau amar că au rămas orfani şi cinstindu-te ca pe un bun păstor de Dumnezeu dăruit pentru a se îngriji cu dragoste de sufletele lor, veneau la tine cu lacrimi şi îţi cereau rugaciuni spre ajutor şi învăţături de Dumnezeu înţelepţite. Pentru aceasta, primeşte şi de la noi unele laude ca acestea:Bucură-te, că în arhierie părinte milostiv turmei tale te-ai arătat;Bucură-te, că neîncetat de turma ta grijă ai purtat;Bucură-te, că de aceasta cu lacrimi de umilinţă te-ai despărţit;Bucură-te, că tăcerea şi cugetarea la Dumnezeu mai mult decât orice ai iubit;Bucură-te, al sfântului lăcaş din Vâşa strălucit luminător;Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 5Stea călăuzitoare către Dumnezeu în sfânta mănăstire te-ai arătat, ierarhe înţelepte, şi dorind tăcerea vieţii pustniceşti pentru mântuirea sufletului tău, te-ai nevoit întru aceasta neîncetat. Aşa, tuturor fraţilor exemplu ziditor te-ai înfăţişat şi să cânte pururi lui Dumnezeu i-ai învăţat: Aliluia!

Icos 5Aducând lui Hristos Dumnezeu inima ta, cuprinsă cu totul de dragoste pentru Dânsul, ţi-ai pregătit sufletul să fie lăcaş al Duhului Sfânt. Aşa cu multă smerenie şi blândeţe nevoindu-te, ai arătat ucenicilor iubitori de Hristos prin lucrarea ta neîncetată exemplu de vieţuire adevărată. Pentru aceasta şi noi cinstindu-te ca pe un adevărat slujitor al lui Hristos şi ca pe un ales preaiubit al Domnului, strigăm ţie aşa:Bucură-te, izvor nesecat de dragoste pentru Dumnezeu;Bucură-te, luminător înflăcărat ce în pustie a strălucit;Bucură-te, cel ce inima ta ascultării o ai dăruit;Bucură-te, al înfrânării înţelept povăţuitor;Bucură-te, al sufletelor omeneşti de grijă purtător;Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 6Propovăduitor neobosit, cuvântător al adevărurilor dumnezeieşti, tu slujirea arhierească o ai purtat cu adevărat, luminând şi povăţuind turma ta. Aşa, zăvorât fiind nu ai lăsat fără

îndrumare duhovnicească pe cei ce alergau către lumina ta de Dumnezeu insuflată, învăţând prin cuvintele tale pe toţi a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!Icos 6A strălucit în pustie steaua cea mare a înţelepciunii, minunatule plăcut al lui Hristos şi ascuns fiind în zăvorâre, au început a curge râuri de cuvinte vii de pe buzele tale. Căci din îngăduinţa lui Dumnezeu izvorul cel plin de har al învăţăturilor tale s-a descoperit şi setea tuturor celor însetaţi a potolit, a celor ce alergau cu credinţă către dânsul. Pentru aceasta, ierarhe al Domnului, primeşte şi de la noi unele laude ca acestea:Bucură-te, ca prin buzele tale înţelepciunea lui Dumnezeu ai arătat;Bucură-te, că prin această înţelepciune pe toţi i-ai adăpat;Bucură-te, că în nevoinţele vieţii pustniceşti ai petrecut;Bucură-te, că păcatele omeneşti cu înţelepciunea ta le-ai dezrădăcinat; .Bucură-te, că prin buna ta sporire pe toţi i-ai îndrumat;Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 7Vrând ca toţi oamenii să se mântuiască şi în Împărăţia Cerurilor să ajungă, tu, bunule păstor, prin lepădarea ta de lume şi prin aspra zăvorâre, un puternic izvor de însufleţire ai dobândit şi imitând pe Începătorul Arhieriei, pe Hristos, oamenilor cu îndrăzneală ai slujit, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7Vazând în tine un nou nevoitor şi bineplăcut al lui Hristos, ce în Împărăţia lui Dumnezeu cu inima ai ajuns, adânca smerenie şi multa blândeţe ai dobândit, iar sufletele omeneşti cele bolnave şi suferinde şi-au îndreptat cu nădejde privirile spre pustie, ce de ochii acestora te-a acoperit, căutând ajutorul şi înţelepciunea ta plină de har. Pentru aeeasta şi noi, însetând după aceste bunătăţi, strigăm ţie aşa:Bucură-te,că de pe pământ curăţia îngerească ai dobândit;Bucură-te, că prin blândeţea duhului tă pe toţi i-ai cucerit;Bucură-te, că minţile cele întunecate le-ai luminat;Bucură-te, al nerăutăţii învăţătorule minunat;Bucură-te, că pe oameni la nevoinţa milosteniei i-ai chemat;Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 8Neînţeleasă pentru unii, dar minunată pentru cei iubesc pe Dumnezeu, a fost nevoinţa ta, bunule arhiereu, căci în deplină ascultare în pustnicie ai vieţuit, unde trudei neobosite şi neîncetatei cugetări la Dumnezeu te-ai dăruit. Iar noi, în umilinţa inimilor noastre, văzând unele ca acestea, cântăm cu mulţumire lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8Tuturor toate le-ai fost, ierarhe al Domnului: părinte şi păstor, învăţător şi povăţuitor, prin vestirea cea bună şi nesecată a buzelor tale, de cuvinte de aur izvorâtoare. Pentru aceasta şi noi, copiii tăi duhovniceşti, strigăm ţie cu mulţumire aşa:Bucură-te, căci cu roua Duhului lui Dumnezeu ai fost adăpat;Bucură-te, că prin strălucirea harului lui Dumnezeu ai fost luminat;Bucură-te, căci cu mintea ta la cunoaşterea de Dumnezeu ai ajuns;Bucură-te, că prin pacea sufletului tău pe Domnul L-ai dobândit;Bucură-te, că prin harul tău pe toţi i-ai umilit;Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 9Tuturor ai fost exemplu de vieţuire înţeleaptă pentru "singurul lucru de trebuinţă", cugetând cum să-ţi curăţeşti sufletul tău şi să-l faci biserică a Duhului Sfânt. Aşa în nevoinţe mari ai înaintat şi din putere în putere ai urcat, încălzind neîncetat inima ta cu rugaciunea lui Iisus şi cântând lui Dumnezeu: Aliluial

Icos 9G1asul tău cel blând şi plin de înţelepciune auzul tuturor celor ce-l ascultau cu credinta - l-ai îndulcit, iar tu cu puterea învăţăturilor tale, neîncetat şi cu jertfelnicie pe cea strâmta, spre nevoinţa ascultarii - i-ai povatuit, învăţându-i despre adevărul lui Dumnezeu şi despre Împărăţia Lui. Pentru aceasta, primeşte şi de la noi, bunule învăţător, unele mulţumiri ca acestea:Bucură-te, ierarhe al lui Dumnezeu, blând şi smerit;Bucură-te, bunule păstor, de ucenici iubitor;Bucură-te, că în pustie ca un crin al ţarinei ai înflorit;Bucură-te, ca liniştea cea mântuitoare din zaăvorâre ai iubit;Bucură-te, bunule îndrumător al sufletelor zbuciumate;Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 10Vrând să scapi neamul omenesc din intunericul păcatelor, plăcutule al lui Dumnezeu, minţile cele ce căutau adevărul - le-ai luminat, iar calea biruinţei tainice în războiul cel nevăzut spre cununa mult râvnită a fericitului sfârşit oamenilor ai arătat, celor ce cântau împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10Sprijin tare eşti pentru fiecare suflet prin scrierile tale de Dumnezeu insuflate, adevărate arhiereu al lui Hristos, căci au găsit în înţelepciunea ta îndreptare a vieţii lor şi multă călăuzire, urmând calea ce le-ai arătat către mântuire. Iar noi, aducând mulţumiri lui Dumnezeu pentru grija ce o porţi sufletelor noastre neîncetat, strigăm ţie cu umilinţă aşa:Bucură-te, că pe pământ de vieţuire îngerească te-ai învrednicit;Bucură-te, c împreună cu sfinţii îngeri la Liturghie ai slujit;Bucură-te, că prin blândeţe îngerească ai strălucit;Bucură-te, al curăţiei vas binecuvântat;Bucură-te, că despre adevărul lui Dumnezeu cu îndrăzneală ne-ai învăţat;Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 11Cântare de laudă aducem ţie, bunule arhiereu şi bineplăcutule al lui Dumnezeu. Te lăudam , căci prin nevoinţele şi vieţuirea ta Numele cel sfânt al Ziditorului ai proslăvit, cântând lui Dumnezeu: Aliluia !

Icos 11Vieţuirea ta strălucită ce în zăvorâre o ai petrecut, de inimile însetate de adevăr a se ascunde nu a putut. Iar fericitul tău sfârşit, plin de pace şi netulburat, în multă lumină calea vieţuirii tale arhiereşti a scăldat, căci nevoinţele în care ai petrecut, vas al harului dumnezeiesc cu adevărat te-au făcut. Pentru aceasta şi noi cu inimi umilite şi cu mulţumire glăsuim ţie aşa:Bucură-te, că la despărţirea ta de trup, cinul arhieresc l-ai proslavit;Bucură-te, că până la ultima suflare lui Dumnezeu I-ai slujit;Bucură-te, al locaşului monahicesc podoabă minunată;Bucură-te, al Tambovului luminător, plin de înţelepciune înaltă;

Bucură-te, a turmei din Riazan laudă şi bucurie;Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 12Dăruit din belşug cu harul lui Dumnezeu, prin aceasta cu înţelepciune turmei tale ai slujit. Pentru aceasta nu ne lăsa nici pe noi, cei ce în mijlocirea ta din ceruri către Dumnezeu am nădăjduit, că tu acolo în netăcută slavoslovie petreci, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12Cântam nevoinţele tale, ce cu strălucire mare au luminat vieţuirea ta pământească de lepădare, pentru dragostea Domnului tău. Pentru aceasta şi noi, ierarhe al lui Dumnezeu, blând şi milostiv, cu nădejde căutam către tine, ca la ocrotitorul nostru ceresc şi mijlocitor tare înaintea prestolului dumnezeiesc, strigând ţie cu umilinţă aşa:Bucură-te, bineplăcutule al lui Dumnezeu, plin de strălucire şi milostivire;Bucură-te, că rugăciunile celor credincioşi ţie niciodată nu le-ai trecut cu vederea;Bucură-te, robul lui Hristos şi iubit al lui Dumnezeu;Bucură-te, al călugarilor înţelept povăţuitor;Bucură-te, ierarhe, al necazurilor noastre grabnic ajutător;Bucură-te, sfinte părinte, ierarhe Teofan, cel ce te-ai zăvorât şi prin cuvinte de aur viaţa creştinilor o ai povăţuit!

Condac 13O, preabunule ierarhe Teofan, blând şi de Dumnezeu înţelepţit învăţător al nostru! Primeşte de la noi această puţină rugaciune şi laudă cu mulţumire ce îţi aducem ţie. Nu ne uita pe noi păcătoşii în rugăciunile tale sfinte, ca nădăjduind în ajutorul tău, Dumnezeului Puterilor neîncetat să cântam: Aliluia!(de 3 ori)

Rugăciune :O, sfinte ierarhe, parinte Teofan, slava şi bucuria ţării noastre! Primeşte de la noi aceste smerite şi calde rugaciuni, cei ce cu dragoste te cinstim pe tine. Căutând la cuvântul ce s-a împlinit în tine: "Pe cei ce Mă vor proslăvi, îi voi proslăvi", cădem ecu umilinţă la sfintele tale moaşte, năzuind la puterea lor tămăduitoare, şi ca unui ales al harului dumnezeiesc, strigăm ţie: binecuvintează şi miluieşte ţara noastră, arhiereule al Dumnezeului cel Adevărat, bărbăţie neclătinată ostaşilor noştri le dăruieşte, pe toţi oamenii de necazuri îi pazeşte şi la pocăinţă îi călăuzeşte; pruncilor învăţătură bună le daruieşte, pe tineri îi călăuzeşte, celor bolnavi şi în suferinţe sănătate le cere, iar nouă tuturor bucurie neâncetată în Domnul ne daruieşte, ca toţi cu mulţumire să te fericim, glăsuind ţie aşa: Fericimu-te pre tine, sfinte ierarhe, părinte Teofan, şi cinstim sfântă pomenirea ta, că tu te rogi pentru noi lui Hristos, Dumnezeului nostru. Amin.Tropar, glas 8Al ortodoxiei povăţuitor, al bunei credinţe şi curăţiei învăţător, al Vâşei nevoitor, ierarhe Teofan de Dumnezeu înţelepţite. Cu învăţăturile tale cuvântul lui Dumnezeu l-ai facut lămurit şi celor credincioşi calea către mântuire le-ai descoperit. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să se mântuiască sufletele noastre.Condac, glas 4Prin "Arătarea Domnului" fiind numit, ierarhe Teofane, cu învăţăturile tale mulţime de oameni ai luminat. Pentru aceasta împreună cu îngerii înaintea prestolului Sfintei Treimi petrecând, roagă-te neîncetat pentru noi toţi.Acatistul Tuturor Sfinţilor

Acatist - Orice astfel de rugăciune specială, poartă numele de Acatist. Prin numele de ACATIST se înţelege "Rugăciune citită în picioare", deci este o rugăciune care se citeşte obligatoriu în picioare sau stând în genunchi, dar numai după rostirea rugăciunilor începătoare! (indiferent de numele Sfinţilor cărora se adresează!)

Rugăciunile începătoare, obligatorii:În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. AminSlavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Apoi se zic condacele şi icoasele. Condacul 1: Celor aleşi ai lui Dumnezeu, Tuturor Sfinţilor, care din veac au strălucit în toată lumea şi au primit în cer cununi de slavă, cântare de laudă aducem. Şi ca cei ce aveţi îndrăzneala către Dumnezeu, din toate nevoile sloboziţi-ne pe noi, ca să grăim către voi: Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Icosul 1:

Soborul îngeresc, micşorat prin căderea îngerilor celor cu trufie, s-a împlinit iar de către voi, toţi Sfinţii. În ziua prăznuirii voastre, cetele îngereşti minunat vă prăznuiesc şi pe toată lumea o cheamă spre veselie duhovnicească. Iar noi, urmând lor, cu bucurie grăim către voi:Bucuraţi-vă, sfinţilor din veac, de Dumnezeu aleşi şi asezaţi în slava cea cerească;Bucuraţi-vă, că prin alegerea voastră, cu ostenelile cele bune credinţă aţi săvârşit;Bucuraţi-vă, că prin faptele voastre cele cele bune, calea cea dreaptă către cer ne-aţi arătat-o;Bucuraţi-vă, cei ce mai înainte de legea lui Dumnezeu cea scrisă, după legea cugetului aţi vietuit;Bucuraţi-vă, că în urma Legii, cu evlavie viaţa aţi săvârşit;Bucuraţi-vă, cei din Legea nouă, care luminat prin fapte bune aţi strălucit;Bucuraţi-vă, cei ce în vremurile de pe urmă, bine aţi plăcut lui Dumnezeu, şi plata cu cei dintâi aţi primit;Bucuraţi-vă, că de la necazurile cele pământeşti aţi trecut la odihna cea cerească;Bucuraţi-vă, că v-aţi învrednicit a vedea slava lui Dumnezeu cea negrăită;Bucuraţi-vă, cei ce pururea vă rugaţi pentru cei ce va cinstesc pe voi;Bucuraţi-vă, Sfinţilor toti, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul al 2-lea:Văzându-se, pe sine, Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare, înfrumuseţată cu o mare ceată de sfinţi, ca nişte prea frumoase flori de rai, luminat cinsteşte pomenirea lor şi împreună cu ei cinsteşte pe Preacurata Maica Domnului, preaslăvind pe Cel născut dintr-însa, Hristos Dumnezeul nostru, şi cântându-l Lui cântare de laudă: Aliluia!

Icosul al 2-lea:Minţii noastre, să cereţi de la Domnul lumină, Sfinţilor plăcuţi ai lui Dumnezeu, ca, lepădând slăbiciunea cea omenească, cu inima şi cu gândul să ne înălţăm la locaşurile raiului cele de voi moştenite, iar nouă făgăduite şi să glăsuim către voi cu bucurie aşa:Bucuraţi-vă, strămoşilor şi patriarhilor din Legea veche, străbunii după trup ai lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu;Bucuraţi-vă, ca, prin binecuvântarea Domnului, s-a înmulţit neamul vostru ca stelele cerului;Bucuraţi-vă, că, în mijlocul vechiului întuneric al păgânătăţii, aţi păstrat credinţa cea dreaptă în adevăratul Dumnezeu;Bucuraţi-vă, cei ce cu nădejde aţi aşteptat pe Răscumpărătorul cel făgăduit;Bucuraţi-vă, că din neamul vostru a strălucit prea luminoasă făclie, Născătoare de Dumnezeu, Sfântă Fecioară Maria;Bucuraţi-vă, că dintr-însa S-a născut Biruitorul morţii şi al iadului;Bucuraţi-vă, că prin credinţa voastră în Hristos, Cel ce avea să vină, aţi câştigat mântuire;Bucuraţi-vă, ca, în locul blestemului celui de demult, binecuvântarea prin El aţi primit;Bucuraţi-vă, cei ce şi în iad venirea lui Hristos aţi aşteptat;Bucuraţi-vă, că din chinurile iadului prin El v-aţi izbăvit;Bucuraţi-vă, căci cu slavă la ceruri v-aţi ridicat;Bucuraţi-vă, că împreună cu cetele îngereşti, în locaşurile Tatălui ceresc v-aţi sălăşluit;Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul al 3-lea:Cu puterea Celui de sus umbriţi fiind, Sfinţilor, cu îndrăzneală v-aţi întrarmat împotriva începătorilor şi stăpânitorilor răutăţii celei de sub cer; şi biruind vicleşugurile lor, toate începuturile voatre cele bune le-aţi săvârşit cântând Atotputernicului, Iubitorului de oameni: Aliluia!

Icosul al 3-lea:Având, sfinţilor prooroci, locaşuri prea mărite, în curţile casei Tatălui ceresc, şi luminaţi fiind cu lumina cea pururea fiitoare a feţei lui Dumnezeu, vă desfătaţi cu toţi Sfinţii, în fericirea cea negrăită, de care noi păcătoşii, dorind a fi părtaşi, vă lăudăm pe voi aşa:

Bucuraţi-vă, sfinţilor prooroci, alesi de Dumnezeu înainte de naşterea voastră;Bucuraţi-vă, căci cu credinţa aţi slujit Domnului până la întruparea lui Hristos;Bucuraţi-vă, că din pruncie cu darul Sfântului Duh sunteţi sfinţiţi;Bucuraţi-vă, cei trimişi de Domnul ca să înţelepţiţi pe fiii lui Israel cel ce rătăcise;Bucuraţi-vă, cei ce mai dinainte aţi vestit preaslăvita naştere a lui Hristos din Fecioara;Bucuraţi-vă, stelelor, care v-aţi arătat înaintea venirii soarelui celui adevărat;Bucuraţi-vă, că pe împăraţii lui Israel, cei călcători de lege, i-aţi mustrat;Bucuraţi-vă, cei ce toată necurăţia omenească, cu sabia Cuvântului lui Dumnezeu, fără cruţare aţi tăiat;Bucuraţi-vă, robi credincioşi ai Domnului, care toată voia Lui aţi împlinit;Bucuraţi-vă, cei ce înainte stăpânitorilor fără frică adevărul aţi vorbit;Bucuraţi-vă, cei ce în lume multe scârbe şi necazuri aţi răbdat;Bucuraţi-vă, cei ce întru slava cea veşnică, cu toţi aleşii, în cer prăznuiţi;Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul al 4-lea:De viforul vieţii izbăvindu-vă, Sfinţilor toţi, în odihna cea cerească vă aflaţi, în loc cu verdeaţă şi de răcoare, unde sunt râurile dulceţii celei nespuse, hrana slavei lui Dumnezeu cea nestricăcioasă, cântările şi glasurile celor ce prăznuiesc acolo; şi voi cu toate puterile îngereşti vă veseliţi, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:Ochii n-au văzut, urechea n-a auzit şi în inima omului pământesc n-a intrat, bucuria şi dulceaţa în care voi acum vă desfătaţi, Sfinţilor Apostoli. Pentru aceasta, cu bună cucernicie, grăim către voi:Bucuraţi-vă, Sfinţilor Apostoli, care, cu Ioan Botezătorul, sunteţi mai aproape stătători, de prestolul Sfintei Treimi;Bucuraţi-vă, cei ce aţi vestit lumii taina răscumpărării noastre;Bucuraţi-vă, cei ce cu lumina credinţei lui Hristos aţi luminat popoarele cele întunecate;Bucuraţi-vă, cei ce aţi semănat în inimile oamenilor sămânţa Cuvântului lui Dumnezeu;Bucuraţi-vă, că roada ostenelilor voastre seceraţi, în cămara cea cerească;Bucuraţi-vă, sfinţilor părinţi, care la cele şapte soboare din toată lumea mărturisirea credinţei celei adevărate aţi mărturisit şi întărit;Bucuraţi-vă, cei ce viforul vicleşugurilor cele ereticesti aţi liniştit;Bucuraţi-vă, cei ce aţi lămurit noua dogmă credinţei celei adevărate;Bucuraţi-vă, cei ce şi până acum, cu învăţătura voastră, Biserica lui Hristos de eresuri şi de dezbinari o apăraţi;Bucuraţi-vă, sfinţilor ierarhi, care cu cuvântul şi cu viaţa luminos aţi strălucit;Bucuraţi-vă, că în lumina cea neînserată, cu fiii voştri cei duhovniceşti locuiţi;Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul al 5-lea:Rascumparati fiind, prin scurgerea Sangelui Tau cel dumnezeiesc, Mântuitorule, şi cu dreptate slujind Tie toţi sfinţii pe pământ, acum ca niste stele prea luminoase stralucesc pe taria Bisericii, şi pe noi, care înotam în marea păcatelor acestei vieţi, la calea cea dreaptă ce duce la patria cerească ne povăţuiţi. Pentru această mulţumire lui Dumnezeu îi aducem, cu bucurie, cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea:Văzând, sfinţilor mucenici, că în lumea aceasta toate sunt deşertăciune şi supuse stricăciunii, v-aţi silit preavesnicului Dumnezeu să-l placeţi şi să schimbaţi prin cumplitele chinuri, cele stricăcioase. Pentru aceasta, v-aţi învrednicit a sta aproape de înfricoşătorul scaun, în slava cea veşnică, de unde să nu ne uitaţi pe noi, cei ce săvârşim pomenirea voastră şi grăim către voi unele ca acestea:

Bucuraţi-vă, sfinţilor mucenici, răbdător de patimi, care cu sângele vostru aţi pecetluit credinţa vostră cea dreaptă în Hristos;Bucuraţi-vă, că nu v-aţi temut de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă;Bucuraţi-vă, cei ce chinuri înfricoşătoare aţi răbdat;Bucuraţi-vă, cei ce patimile lui Hristos cu osârdie aţi râvnit;Bucuraţi-vă, cei ce aţi biruit cruzimea chinuitorilor celor cumpliţi;Bucuraţi-vă, cei ce prin foc şi prin apă aţi trecut şi în odihnă veşnică aţi intrat;Bucuraţi-vă, mărturisitorilor şi sfinţilor mucenici, care pentru dreapta credinţă şi pentru cinstirea sfintelor icoane aţi pătimit;Bucuraţi-vă, preacuvioşilor mucenici, care cu Domnul în rugăciune aţi vorbit şi cu patimile Sale pe diavol aţi biruit;Bucuraţi-vă, că pentru slava şi cinstea Împăratului ceresc aţi luptat;Bucuraţi-vă, că slavă biruinţei de la Hristos din ceruri aţi primit;Bucuraţi-vă, cei ce multe şi felurite minuni, întru slava lui Dumnezeu, pe pământ aţi săvârşit;Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul al 6-lea:Neamurile creştineşti propovăduiesc mărirea voastră, Sfinţilor. Căci voi ca un rai sădit v-aţi arătat în mijlocul Bisericii, având pom de viaţă pe Însuşi Domnul, din care, gustând dulceaţa raiului, aţi trecut cu vederea toate cele stricăcioase în lumea aceasta şi cu bucurie în lumea cea cerească aţi intrat, cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea:Credinţa cea dreaptă şi faptele cele bune ale cuvioşilor părinţi, ca izvoarele limpezi la toată lumea strălucesc, şi calea cea întunecată a vieţii acesteia nouă ne-o luminează, ca să nu rătăcim în pustiul păcatelor şi ale eresurilor cele de suflet pierzătoare. Pentru aceasta cu laude le cântăm lor:Bucuraţi-vă, cuvioşilor părinţi, care lumea şi toate cele din lume, pentru dragostea lui Hristos Dumnezeu, de bună voie le-aţi lepădat;Bucuraţi-vă, cuvioaselor maici, care călătoria vieţii pământesti, zi şi noapte luptând, aţi săvârşit;Bucuraţi-vă, pustnicilor, care în peşteri şi în munţi cu fiarele aţi vieţuit;Bucuraţi-vă, postitorilor, care vremelnică viaţă în foame şi în sete aţi petrecut;Bucuraţi-vă, stâlpnicilor, care gerul şi zăduful pentru împărăţia cea cerească aţi răbdat;Bucuraţi-vă, schivnicilor, care în liniştea inimii pe Dumnezeu aţi cântat;Bucuraţi-vă, fecioarelor, care fecioria aţi păzit şi lui Hristos Mielul cel fără prihană aţi urmat;Bucuraţi-vă, slujitorilor aleşi, care smerenia lui Hristos aţi dobândit;Bucuraţi-vă, cei ce viaţa cea de obşte, în dragoste frăţească ca îngerii aţi petrecut;Bucuraţi-vă, cei înţelepţi şi blânzi, care povăţuitori călugărilor aţi fost;Bucuraţi-vă, că prin truda iubitorilor de străini bunătăţile cele de sus le-aţi câştigat;Bucuraţi-vă, cei ce în odihna Domnului aţi intrat;Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul al 7-lea:Voind preabunul Dumnezeu să arate lumii că nu în zadar se ostenesc toţi acei ce fac voia Lui, ci mare plată s-a gătit lor întru Împărăţia cerurilor, a preamărit cetele de sfinţi ai Săi, care în tot chipul au slujit Lui pe pământ, ca şi noi să râvnim vieţii lor şi aceeaşi slavă cerească să o dorim, cântându-I Lui neîncetat: Aliluia!

Icosul al 7-lea:Zis-a Domnul: „Aceste cuvinte ale Stăpânului sunt deosebit de potrivite vouă Sfinţilor toţi. Căci voi, deşi aţi murit pe pământ cu trupul, dar cu sufletele pururea sunteţi vii în locaşurile cele de sus şi multe minuni în lume săvârşiţi. Cu mijlocirea voastră cea fierbinte către Dumnezeu, ajutaţi-ne nouă, celor ce grăim către voi aşa":Bucuraţi-vă, cei ce cu mintea voastră cea înaltă pe Dumnezeu cel adevărat L-aţi cunoscut;

Bucuraţi-vă, cei ce cu credinţa voastră cea dreaptă în Sfânta Treime, fără de prihană aţi petrecut;Bucuraţi-vă, cei ce pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, adevărat Dumnezeu şi om desăvârşit L-aţi mărturisit;Bucuraţi-vă, cei ce în mântuitoarele Lui patimi fără îndoială aţi crezut;Bucuraţi-vă, cei ce cu credinţa cea dreaptă ca stelele străluciţi;Bucuraţi-vă, căci cu trupul pe pământ aţi umblat, iar cu mintea în cer aţi vieţuit;Bucuraţi-vă, că prin moartea cea vremelnică la viaţa cea fără de sfârşit aţi trecut;Bucuraţi-vă, că prin calea cea strâmtă după cuvântul Domnului aţi mers;Bucuraţi-vă, că prin porţile cele îngereşti în împărăţia cea cerească aţi intrat;Bucuraţi-vă, moştenitorilor ai bunătăţilor celor veşnice;Bucuraţi-vă, grabnici rugători pentru mântuirea noastră;Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul al 8-lea:Cu ochii cugetului privind la locaşurile de sus, unde toţi Sfinţii după ostenelile cele pământeşti se odihnesc, noi cei ce pe pământ şi în trup îmbrăcaţi, măcar că nu putem cunoaşte fericirile cele de acolo, dar cu credinţă înţelegându-le, iar cu inima gustându-le, cântăm lui Dumnezeu Celui minunat întru sfinţii Săi: Aliluia!

Icosul al 8-lea:Atotţiitorule, Doamne, Cel ce cunoşti multimile stelelor şi la toate le-ai dat nume, Tu singur şti pe nume pe toţi cei ce bine ţi-au plăcut ţie. Iar noi, lucrul mâinilor Tale fiind, precum nisipul mării a-l număra, aşa şi numărul tuturor sfinţilor a-I spune nu se poate, decât numai pe cei aleşi robi ai Tăi, care de la începutul lumii bine ţi-au plăcut, pe nume îi chemăm, zicând:Bucuraţi-vă, Adam şi Eva, străbuni a tot neamul omenesc;Bucuraţi-vă, Abel şi Set, cei dintâi din lume iubitori de dreapta credinţă;Bucuraţi-vă, Noe, al doilea începător al neamului omenesc, şi Avraam, primitorul aşezământului lui Dumnezeu;Bucuraţi-vă, Moise, de Dumnezeu văzătorul şi Aaron, întâiul preot în Legea cea veche;Bucuraţi-vă, Enoh şi Ilie, cei ce cu trupul moarte nu aţi gustat şi la cer aţi fost luaţi;Bucuraţi-vă, Isaie, David şi Daniel, văzători ai tainelor lui Dumnezeu;Bucuraţi-vă, Ioachim şi Ana, care aţi născut pe Fecioara Maria, Maica lui Hristos, Dumnezeul nostru;Bucuraţi-vă, Petru şi Pavel, Iacob şi Ioan, cei mai aleşi apostoli ai lui Hristos;Bucuraţi-vă, Nicolae, Vasile, Grigorie, Ioan şi Atanasie, stâlpii cei neclintiţi ai Bisericii lui Hristos;Bucuraţi-vă, Antonie, Pahomie, Eftimie, Ilarion şi Sava, mari povăţuitori ai călugărilor;Bucuraţi-vă, Gheorghe, Dimitrie, Eustaţie şi Pantelimon, mari mucenici ai lui Hristos;Bucuraţi-vă, Varvara, Irina, Paraschiva, Ecaterina şi toate muceniţele, care cu sângele vostru aţi adeverit biruinţa credinţei;Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul al 9-lea:Toţi sfinţii Tăi, Doamne, urmând cetele îngereşti, neîncetat slăvesc în cer, Prea sfânt numele Tău: Sfănt, Sfănt, Sfănt! Împreună cu acestea şi noi păcătoşii, pe pământ, cu buze de taină cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea:Ritorii cei cu deşartă înţelepciune nu se pricep a spune: „Cum voi toţi Sfinţii, fiind asemenea nouă, oamenii în trup pătimaş, nu v-aţi biruit de patimi, ci, cu bărbăţia voastră, pe vrăjmaşii cei fără de trup aţi biruit?" Iar noi, preaslăvind pe Domnul, Cel ce v-a întărit pe voi, lăudăm vitejia voastră şi cu mulţumire grăim:Bucuraţi-vă, Sfinţilor Toţi, că pentru dragostea lui Dumnezeu viaţa voastră nu aţi cruţat;

Bucuraţi-vă, cei ce lumea şi pe stăpânitorul ei aţi biruit;Bucuraţi-vă, că toate mrejele şarpelui celui din vechime, ca pe nişte fire de păianjen, le-aţi rupt;Bucuraţi-vă, cei ce sub mâna cea tare a prea bunei Pronii a lui Dumnezeu v-aţi smerit;Bucuraţi-vă, cei ce cu voia voastră voii Tatălui ceresc v-aţi supus;Bucuraţi-vă, cei ce în trupurile şi-n sufletele voastre pe Dumnezeu L-aţi prea slăvit;Bucuraţi-vă, căci cu toate faptele voastre pe Dumnezeu L-aţi slăvit;Bucuraţi-vă, că mâinile voastre la lucrarea faptelor bune le-aţi ridicat;Bucuraţi-vă, că paşii voştri pe calea cea adevărată aţi îndreptat;Bucuraţi-vă, cei ce nu v-aţi lipit inima către bogaţii, sau desfătarea lumească;Bucuraţi-vă, că numai către bucuria cea veşnică aţi cugetat;Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul al 10-lea:Pe calea mântuirii drept mergând şi despre judecăţile lui Dumnezeu învăţându-vă, Sfinţilor toţi, v-aţi arătat ca nişte pomi bine roditori la izvoarele apelor şi aţi adus la vreme lui Dumnezeu rod de fapte bune. Iar acum în Edenul cel de sus, în fericirea cea negrăită, desfătându-vă, pomeniţi-ne şi pe noi, fraţii voştri, care lăudăm grija voastră cea părintească pentru mântuirea noastră şi lui Dumnezeu cântăm: Aliluia!

Icosul al 10-lea:Ca un zid tare, împotriva vrăjmaşului, sunteţi voi pentru noi, Sfinţilor toţi, şi fierbinte rugători către Hristos, pentru tot neamul creştinesc. Pentru aceasta de săgeţile nevăzuţilor luptători pururea fiind voi păziţi, cu bucurie grăim:Bucuraţi-vă, frumuseţea cea mare a neamului omenesc;Bucuraţi-vă, mântuirea cea de-a pururea în călătoria noastră cea pământească;Bucuraţi-vă, că ne sunteţi nouă ajutători puternici, în luptă cu vrăjmaşii mântuirii noastre;Bucuraţi-vă, că de sabia mâniei lui Dumnezeu cu rugăciunile voastre ne apăraţi pe noi;Bucuraţi-vă, că, ispitiţi fiind, şi nouă ne ajutaţi când cădem în mrejele ispitelor;Bucuraţi-vă, că de pocăinţa noastră a păcătoşilor vă bucuraţi;Bucuraţi-vă, cei ce în tot locul şi în toată vremea pe pământ bine aţi vieţuit;Bucuraţi-vă, cei ce chiar de aţi greşit, dar cu adevărată pocainţă şi cu lacrimi întinăciunea păcatului aţi spălat;Bucuraţi-vă, cei ce de la Adam şi până acum întru nădejdea vieţii cele veşnice aţi adormit;Bucuraţi-vă, cei ce de la apus şi de la răsărit aţi venit şi în sânul lui Avraam v-aţi odihnit;Bucuraţi-vă, că ceaţa voastră pururea se măreşte cu cei noi de pe pământ veniţi;Bucuraţi-vă, că prin voi locurile duhurilor celor căzute, în soborul îngeresc se împlinesc;Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul al 11-lea:Cântările noastre cele de laudă, măcar de ar fi ca întunericul de multe la număr, nu vor fi de ajuns spre mărirea faptelor voastre celor bune, Sfinţilor toţi. Nouă neputincioşilor mai bine ar fi să iubim tăcerea; dar ca să nu ne arătăm leneşi şi nemulţumitori, pentru milele şi darurile lui Dumnezeu cele pentru voi primite, Stăpânului Celui ce v-a preaslăvit pe voi îi cântam: Aliluia!

Icosul al 11-lea:Voi, Sfinţilor toţi, sunteţi făclii luminii celei nespuse, înaintea scaunului Preasfintei Treimi, împreună cu cetele îngerilor, căci în rugăciuni pentru noi neîncetat sunteţi şi pe cărarea cea luminoasă a mântuirii povăţuiţi pe cei ce grăiesc către voi aşa:Bucuraţi-vă, făclii ale focului celui nematerialnic;Bucuraţi-vă, locuitori ai locaşului Tatălui ceresc;Bucuraţi-vă, strugurii viei lui Hristos;Bucuraţi-vă, ale raiului flori bine mirositoare;Bucuraţi-vă, râuri de viaţă curgătoare, care potoliţi setea noastră cea duhovnicească;

Bucuraţi-vă, nori de ploaie purtători, ce ne răcoriţi pe noi în zăduful ispitelor;Bucuraţi-vă, căci cu suflarea voastră cea duhovnicească iarna mâhnirii de la sufletele noastre o alungaţi;Bucuraţi-vă, privighetorilor, cu dulci cântări, care ne vestiţi nouă primăvara cea duhovnicească a veşnicei fericiri;Bucuraţi-vă, punte închipuită, a cărei milă o vărsaţi peste noi;Bucuraţi-vă, buni cârmaci, care de potopul păcatelor ne feriţi pe noi;Bucuraţi-vă, povăţuitori credincioşi, care ne îndreptaţi pe noi la patria cea cerească;Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul al 12-lea:Darul cel dat vouă de la Dumnezeu, ca o răsplată pentru mulţimea faptelor voastre cele bune, cine dintre pământeni poate să-l povestească, o Sfinţilor? Căci precum am socoti apa mării cu picătura, aşa şi ale voastre minuni şi faceri de bine, care prin voi ni se dau nouă, nu este cu putinţă a se numara. Pentru aceea, săvârşim mărită serbarea aceasta, cu bucurie şi cu umilinţă, iar lui Dumnezeu, Celui ce toate prin voi lucrează, îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea:Cântând ţie, Atotţiitorule Stăpâne, toţi lăudăm preasfânt numele Tău, că de la începutul lumii în diferite chipuri ai arătat pe pururea pomeniţii Sfinţii Tăi, care ţie unuia Dumnezeu, în Treime slăvit, ţi-au plăcut. Cu rugăciunile cărora de toate răutăţile izbăveşte pe cei ce grăiesc către dânşii:Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, plăcuţilor lui Dumnezeu, împreună cu pururea Fecioara Maria, cea mai prea sfântă decât toată făptură;Bucuraţi-vă, şi voi îngerii cei fără de trup, păzitorii neamului omenesc;Bucuraţi-vă, sfinţilor împăraţi ocârmuitori, care pe pământ cu bună cucernicie aţi condus şi Împărăţia cea cerească aţi câştigat;Bucuraţi-vă, judecători care pe pământ aţi judecat cu nepărtinire, că aţi aflat milă şi îndreptarea de la Judecătorul cel mare al cerului şi pământului;Bucuraţi-vă, ai oraşelor buni ispravnici, ca v-aţi învrednicit a locui în oraşul cel ceresc;Bucuraţi-vă, păstorii cei râvnitori ai oilor celor cuvântătoare de Hristos, Începătorul păstorilor, că v-aţi preamărit;Bucuraţi-vă, buni lucrători pe pământ, care întru bunătatea inimii şi în nerăutate Domnului aţi slujit;Bucuraţi-vă, călătorilor răbdători, care aţi ajuns la patria cea cerească;Bucuraţi-vă, cei nebuni pentru Hristos, care ocări şi dosădiri pentru El aţi suferit;Bucuraţi-vă, cei fără de arginti, care în dar tămăduire bolnavilor aţi dat, iar plată din cer aţi primit;Bucuraţi-vă, bărbaţi şi femei de toată vârsta, care la chemare aţi plăcut lui Dumnezeu;Bucuraţi-vă, că voi întru Hristos una sunteţi sufletele voastre în mâinile Domnului sunt;Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

Condacul al 13-lea: (de trei ori)O, preafericiţilor Părinţi, împlinitorii voii lui Dumnezeu, Sfinţilor toţi, cei ce aţi câştigat moştenirea veşnicelor bunătăţi, primiţi acastă cântare a noastră de laudă, şi prin rugăciunile voastre cele bine plăcute şi primite de către Dumnezeu, cereţi nouă iertarea păcatelor şi izbăvire de chinurile cele veşnice. Ca împreună cu voi în patria cea cerească să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Apoi se zice iarasi

Icosul 1:

Soborul îngeresc, micşorat prin căderea îngerilor celor cu trufie, s-a împlinit iar de către voi, toţi Sfinţii. În ziua prăznuirii voastre, cetele îngereşti minunat vă prăznuiesc şi pe toată lumea o cheamă spre veselie duhovnicească. Iar noi, urmând lor, cu bucurie grăim către voi:Bucuraţi-vă, sfinţilor din veac, de Dumnezeu aleşi şi asezaţi în slava cea cerească;Bucuraţi-vă, că prin alegerea voastră, cu ostenelile cele bune credinţă aţi săvârşit;Bucuraţi-vă, că prin faptele voastre cele cele bune, calea cea dreaptă către cer ne-aţi arătat-o;Bucuraţi-vă, cei ce mai înainte de legea lui Dumnezeu cea scrisă, după legea cugetului aţi vietuit;Bucuraţi-vă, că în urma Legii, cu evlavie viaţa aţi săvârşit;Bucuraţi-vă, cei din Legea nouă, care luminat prin fapte bune aţi strălucit;Bucuraţi-vă, cei ce în vremurile de pe urmă, bine aţi plăcut lui Dumnezeu, şi plata cu cei dintâi aţi primit;Bucuraţi-vă, că de la necazurile cele pământeşti aţi trecut la odihna cea cerească;Bucuraţi-vă, că v-aţi învrednicit a vedea slava lui Dumnezeu cea negrăită;Bucuraţi-vă, cei ce pururea vă rugaţi pentru cei ce va cinstesc pe voi;Bucuraţi-vă, Sfinţilor toti, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

şi Condacul 1:Celor aleşi ai lui Dumnezeu, Tuturor Sfinţilor, care din veac au strălucit în toată lumea şi au primit în cer cununi de slavă, cântare de laudă aducem. Şi ca cei ce aveţi îndrăzneala către Dumnezeu, din toate nevoile sloboziţi-ne pe noi, ca să grăim către voi: Bucuraţi-vă, Sfinţilor toţi, rugători fierbinţi către Dumnezeu, pentru toată lumea!

După aceea zicem această rugăciune:

Rugăciunea întâi:O, preafericiţilor, plăcuţilor lui Dumnezeu, Sfinţilor toţi, care staţi înaintea prestolului Sfintei Treimi şi va bucuraţi de fericirea cea negrăită! Iată acum, în ziua serbării voastre cea de obşte, fraţii voştri cei mai mici, care aducem vouă aceste cântări de laudă şi prin mijlocirea voastră cerem milă şi iertare de păcate de la preabunul Dumnezeu. Că ştim bine că toate câte voiţi puteţi cere de la Dânsul. Deci cu smerenie ne rugăm vouă ca să rugaţi pe Stăpânul cel milostiv să ne dea nouă duhul râvnirii voastre, spre paza sfintelor Lui porunci; ca, mergând pe urma voastră, să putem cu bună cucernicie şi fără prihană să săvârşim călătoria vietii celei pământeşti, învrednicindu-ne întru pocainţă a ajunge la locaşurile raiului cele preaslăvite şi acolo împreună cu voi să preaslăvim pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, în vecii vecilor. Amin!

Rugăciunea a doua:Către voi, Sfinţilor toţi, ca şi către nişte lumini povăţuitoare, care cu faptele voastre aţi luminat calea cerescului răsărit, cu smerenie îmi plec eu păcătosul genunchii inimii mele şi din adâncul sufletului strig: Rugaţi-vă pentru mine iubitorului de oameni Dumnezeu, ca să nu mă lase să rătăcesc prin răspântiile păcatului, ci să-mi luminezi mintea şi inima mea, cu lumina harului Său, ca întărit fiind cu acest har, să pot, cealaltă vreme, să umblu pe cărarea cea dreaptă. Ajutaţi-mă pe mine voi, cei cu învăţătura cea mântuitoare a lui Hristos, aţi luminat Biserica Lui şi cu sfintele şi de Dumnezeu înţelepţitele canoane neclintit aţi întărit-o, ierarhilor şi părinţilor ai turmei lui Hristos, care cu rugăciunile şi cu slujirea sfintelor dumnezeieştilor taine, pe toţi credincioşii aţi sfinţit şi i-aţi învăţat sa umble după poruncile lui Dumnezeu. Rugându-vă pe voi, pururea fericiţilor, răbdătorilor de patimi ai lui Hristos şi mucenicilor, care înaintea stăpânirilor pe Hristos Dumnezeu cu bună îndrăzneală L-aţi mărturisit, şi cinstit sângele vostru pentru El aţi vărsat, cuviosilor şi drepţilor, cei ce prin calea cea strâmtă şi cu necazuri viaţa v-aţi sâvârşit şi cu omorârea trupului şi a patimilor v-aţi răstignit lui Hristos, cereţi-ne nouă de la Hristos Dumnezeu iertarea păcatelor, îndreptarea vieţii şi toate bunătăţile cele trebuincioase, pentru viaţa cea vremelnică şi pentru cea veşnică. O, preacinstit şi preamărit Sobor al Sfinţilor lui Dumnezeu, cei ce ca îngerii fără

de trup aţi vieţuit şi Domnului aţi plăcut, fiţi-ne mijlocitorii şi rugătorii noştri! Căutaţi cu dumnezeiască dragoste spre noi străinii şi călătorii si, cu puterea şi cu darul ce vi s-a dat vouă de la Dumnezeu, îndreptaţi-ne şi pe noi către patria cerească, întăriţi neputinţa noastră, apăraţi-ne pe noi de ispite şi de înşelăciuni, păzindu-ne de căderea în păcat. Treziţi în noi dragostea cea sfântă pentru Domnul şi râvna pentru mântuirea noastră. Sădiţi în inimile noastre frica cea dumnezeiască. Îndreptaţi paşii noştri spre lucrarea poruncilor lui Hristos şi spre împlinirea voii lui Dumnezeu-Tatăl. Faceţi ca să vieţuim noi viaţa aceasta întru dreptate. Pururea să ne aducem aminte de ceasul morţii şi de înfricoşătoarea a doua venire a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului Iisus Hristos. Ca prin darul şi iubirea Lui de oameni fiind păziţi şi mântuiti, să ne învrednicim şi noi păcătoşii şi nevrednicii, împreună cu voi, în împărăţia cea cerească a ne închina înaintea sfântului prestol al Domnului si, mulţumind cu bucurie, să slăvim pe preasfânta şi de viaţă făcătoarea şi nedesparţită Treime: pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Preasfântul Duh, în vecii vecilor. Amin!Acatistul tuturor sfinţilor români Ziua prăznuirii: Duminica a 2-a dupa Rusalii

Acatist - Orice astfel de rugăciune specială, poartă numele de Acatist. Prin numele de ACATIST se înţelege "Rugăciune citită în picioare", deci este o rugăciune care se citeşte obligatoriu în picioare sau stând în genunchi, dar numai după rostirea rugăciunilor începătoare! (indiferent de numele Sfinţilor cărora se adresează!)

Rugăciunile începătoare, obligatorii:În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. AminSlavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Apoi se zic condacele şi icoasele.

Condaculul întâi :Celor ce din neamul nostru s-au învrednicit a dobândi, prin nevoinţele şi sângele lor, darul sfinţeniei, fiind astfel slava neamului nostru înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, acestora şi noi, ca unora ce pururea mijlocesc înaintea tronului lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră, să le strigăm cu bucurie: Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!

Icosul întâi :Începutul mântuirii neamului nostru s-a arătat a fi cel dintâi chemat dintre Apostoli, slăvitul Andrei. Că el din bezna neştiinţei scoţându-ne, ne-a învăţat a ne închina Treimii celei de viaţă făcătoare. Cântăm, aşadar, lui, şi tuturor celor ce i-au urmat în credinţă, unele ca acestea:Bucură-te, Andreie, că tu ai binevestit mântuirea neamului omenesc în părţile noastre;Bucură-te, că strămoşii noştri după vrednicie te-au cinstit;Bucură-te, că mereu te-ai arătat apărător al nostru înaintea lui Hristos şi a Maicii Sale;Bucură-te, că prin tine putem cânta tuturor sfinţilor neamului nostru laude, zicând:Bucuraţi-vă, toţi cei ce împodobiţi binecuvântatul pământ al ţării cu florile sfinţeniei;Bucuraţi-vă, că lacrimile voastre cad fără oprire înaintea lui Dumnezeu, cerând iertare nenumăratelor noastre păcate;Bucuraţi-vă, că voi sunteţi măsura neamului nostru şi binecuvântarea lui cea nepieritoare;Bucuraţi-vă, că doar întru voi putem să ne lăudăm cu adevărat;Bucuraţi-vă, că fără ajutorul vostru demult am fi fost în ghearele morţii;Bucuraţi-vă, că doar pentru suspinele voastre ne mai îngăduie Dumnezeu răutatea;Bucuraţi-vă, că împreună cu Maica Domnului sunteţi singura noastră nădejde de mântuire;Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!

Condacul al 2-lea :Prin Andrei, Apostolul nostru, s-a luminat pământul ţării de lumina cea dulce a Învierii, şi neamul românesc a început a-i naşte pe cei mai buni dintre fiii săi, sfinţi în cer; care pururea ne izbăvesc pe noi în chip tainic din toată ispita. Cinstindu-i pe ei după cuviinţă, cu bucurie să-I mulţumim Celui ce ni i-a dat, cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea :Sângele mucenicilor este sămânţă pentru alţi creştini. Iar sângele vostru, primilor mucenici care v-aţi jertfit pe pământurile noastre, a fost temelia cea neclintită pe care a luat fiinţă neamul nostru, deodată român şi creştin. Pentru aceasta, vouă tuturor, vă cântăm aşa:Bucură-te, Sfinte Montan, preotul lui Hristos, că împreuna cu soţia ta Maxima neînfricaţi L-aţi mărturisit pe Stăpânul;Bucură-te, că pentru aceasta aţi primit cununa muceniciei prin înecare;Bucură-te, Nichita, cel ce ai stat împotriva goţilor celor păgâni;Bucură-te, că pentru aceasta ai pătimit moarte prin foc, învrednicindu-te de slava cea veşnică;Bucură-te, Sfinte Sava, mare mucenice, că apa Buzăului s-a învrednicit a primi preacinstitul tău trup;Bucură-te, că de moaştelor tale şi Marele Vasilie s-a închinat cu evlavie;Bucuraţi-vă, Zotic, Atal, Camasie şi Filip, ca sângele vostru ca pe o comoară de mare preţ l-aţi adus lui Hristos;Bucuraţi-vă, că aţi umplut de veselie inimile creştinilor prin minunata arătare a cinstitelor voastre moaşte;Bucuraţi-vă, că Dumnezeu prin ele ne-a arătat că încă ne mai aşteaptă pocăinţa;

Bucuraţi-vă şi voi, Sfinţilor Epictet şi Astion, care cu darul facerii de minuni aţi adus pe mulţi strămoşi de-ai noştri la credinţă;Bucuraţi-vă, că mai apoi înfricoşătoarele chinuri le-aţi socotit, pentru Hristos, a fi dulceaţă cerească;Bucuraţi-vă, că şi moaştele voastre împodobesc Dobrogea cu daruri de la Dumnezeu;Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!

Condacul al 3-lea :Sfinţit-au pământul ţării noastre cu sângele lor mucenicii. Că ei pe toate le-au socotit deşertăciune, şi prin pătimiri de puţină vreme au câştigat bucuria cea veşnică. Pentru aceasta pot şi nouă, celor ce ne închinăm lor cu dragoste, să ne ajute în toată greutatea. Iar noi, cei ce suntem urmaşi nevrednici ai lor, să ne străduim a cânta împreună cu ei, Dumnezeului tuturor: Aliluia!

Icosul al 3-lea :Învrednicitu-s-au, în vremurile cele dintâi, străbunii noştri, de păstori desăvârşiţi, care prin viaţa lor sfântă i-au povăţuit pe calea cea strâmtă a mântuirii. Că unii şi mucenicie au răbdat, iar alţii L-au mărturisit pe Hristos cu tărie. Pentru aceasta şi noi, ca unor părinţi ai noştri, să le cântăm cu credinţă:Bucură-te, Sfinte Irineu, episcop al Sirmiumului, că tu cu vitejie sângele ţi-ai vărsat pentru Hristos;Bucură-te, că diaconul Dimitrie ţi-a urmat în răbdare;Bucură-te, cinstite Efrem, că pe mulţi pregătindu-i pentru mucenicie, şi tu te-ai jertfit împreună cu ei;Bucură-te, Vetranioane, episcop al Tomisului, că te-ai înflăcărat de râvnă pentru credinţa cea ortodoxă;Bucură-te, că pentru aceasta, pe împăratul cel pământesc l-ai înfruntat din dragoste pentru Împăratul ceresc;Bucură-te, Teotime, care prin minunile tale L-ai propovăduit pe Hristos şi hunilor celor barbari;Bucură-te, că tu pe Ioan cel cu Gură de Aur l-ai apărat cu neînfricare;Bucură-te, Niceta, că pe mulţi dintre daci i-ai botezat în numele Sfintei Treimi;Bucură-te, că scrierile tale luminate de Duhul Sfânt, au apărat dreapta credinţă;Bucuraţi-vă, Ioan Casian şi Gherman, cei odrăsliţi din pământul Dobrogei şi înfloriţi în ţinuturile apusene;Bucuraţi-vă, că voi pe toţi sfinţii i-ati cercetat, adunând ca nişte albine nectarul duhovnicesc de la fiecare;Bucuraţi-vă, că după ce v-aţi desăvârşit în sfinţenie aţi întemeiat viaţă monahală în Apus;Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!

Condacul al 4-lea :Cel ce va face şi va învăţa, acela mare se va chema în Împărăţia lui Dumnezeu, zice Domnul. Iar voi, măriţilor ierarhi, turma cea cuvântătoare încredinţată vouă aţi scos-o dintru neştiinţă, cu fapta şi cu cuvântul învăţând pe strămoşii noştri a-L lăuda pe Dumnezeu cel Unul în Treime, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea :Prin munţi, prin peşteri sau prin păduri vieţuind cuvioşii, au umplut întreg pământul ţării noastre de nevoinţe sfinte. Că ei de toate s-au lepădat pentru a-I urma lui Hristos; pentru care Acela, după făgăduinţă, i-a făcut moşteni ai vieţii celei veşnice. Să le cântăm şi noi, aşadar, cu glas de bucurie:Bucură-te, Sfinte Nicodim, că prin aspre nevoinţe în Muntele cel Sfânt al Athosului viaţa ţi-ai sfinţit;Bucură-te, că în pământul nostru venind, te-ai arătat începător al vieţii de obşte;Bucură-te, că multe mănăstiri ai întemeiat, adăpându-ne din lumina cea curată a Ortodoxiei;

Bucură-te, Sfinte ierarhe Leontie, cel ce pustia ai făcut-o să înflorească prin luptele tale;Bucură-te, că darul facerii de minuni luând, ai ajuns păstor al Rădauţilor;Bucură-te, că după moartea ta, Dumnezeu S-a slăvit prin moaştele tale cele izvorâtoare de tămăduiri şi bună mireasmă;Bucură-te, Ioane, minunatule arhiepiscop, care la Râşca ai trăit în înfrânare şi sfinţenie;Bucură-te, Daniile, mare sihastru, că din pruncie viaţa ţi-ai împodobit cu toată virtutea;Bucură-te, că ai ajuns povăţuitor al lui Ştefan, Domnul cel Sfânt al Moldovei;Bucură-te, că moartea ta a arătat poporului că eşti viu în cer prin minunile izvorâte din mormântul tău;Bucură-te, Ghelasie, ierarhe, care te-ai arătat călugăr desăvârşit şi păstor al moţilor;Bucură-te, că tu şi azi ne mângâi cu minunile tale, rugându-te cu durere pentru pământul cel chinuit al Apusenilor;Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!

Condacul al 5-lea :Şi neamul nostru s-a învrednicit a aduce lui Hristos jertfă curată, mulţime de cuvioşi. Dar aşa a bineplăcut lor, ca neştiuţi de oameni să-şi sfinţească viaţa prin pustii şi-n singurătate. Că numele lor, doar Dumnezeu îl ştie. Dar noi, încredinţati fiind că ei umplu cerurile de rugători neclintiţi pentru mântuirea noastră, slăvim pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea :Biruinţa voastră, cinstiţilor mucenici, s-a arătat a fi însăşi moartea. Că prin aceasta v-aţi făcut vii în cer, unde staţi de-a dreapta tronului lui Hristos, neîncetat suspinând pentru noi. Rugându-vă să nu ne lepădaţi pentru păcatele noastre, vă cinstim cu nevrednicie, zicând:Bucură-te, Vodă Constantin, mucenice, că te-ai arătat a fi mai darnic decât toţi domnii;Bucură-te, că pentru aceasta şi Hristos te-a răsplătit cu cununa muceniciei, pe care şi fiii tăi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei au primit-o împreună cu tine;Bucură-te, că nici pe ei şi nici pe sfetnicul Ianache nu i-ai cruţat, îndemnându-i să rabde patima cu bucurie;Bucură-te, că ne spăimântăm toţi de vitejia ta cea mucenicească, cu care moartea ai înfruntat;Bucuraţi-vă dar, Sfinţilor Brâncoveni, că întru totul v-aţi asemănat mucenicilor celor din vechime, slavă făcând neamului şi lui Dumnezeu;Bucură-te şi tu, Sfinte Antim, că din pământul Iviriei ai ajuns păstor al Ţării Românesti;Bucură-te, că împreună cu Sfântul Domn Constantin aţi ridicat poporul din neştiinţă, prin cărţile cele cu folos sufletesc;Bucură-te, că în dulce grai românesc ai rânduit a se sluji în Biserici, spre slava lui Dumnezeu şi folosul oamenilor;Bucură-te, că mai apoi de turci fiind omorât, ai ajuns şi mucenic al lui Hristos;Bucură-te, viteazule Ioane, cel ce te-ai arătat vlăstar binecuvântat al pământului nostru;Bucură-te, că deşi tânăr fiind cu vârsta, ai biruit atât pofta trupească cât şi moartea;Bucură-te, că ai fost înjunghiat ca un miel nevinovat de turcii cei fără de lege;Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!

Condacul al 6-lea :Prin răbdarea lor în chinuri, prin dragostea pentru Mântuitorul Hristos, prin credinţa în viaţa cea veşnică, prin bărbăţia lor în faţa morţii, mucenicii ne sunt siguri îndrumători spre mântuire. Să-L slăvim pe Dumnezeu, Cel ce i-a întărit întru toate, cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea :Înfrânându-se întru cunoştinţă cuvioşii, trupul şi sufletul şi-au sfinţit, umplându-se de Duh Sfânt; iar pentru aceasta au şi rămas după moarte nestricaţi. După cuviinţă dar, ca unora care ne ocrotesc prin rugăciunile lor, cu dragoste să le cântăm:Bucură-te, Paraschiva noastră cea iubită, care viaţă desăvârşit ţi-ai închinat-o lui Hristos;Bucură-te, că pe Acesta dorindu-L neîncetat, cu toată virtutea sufletul ţi-ai împodobit;

Bucură-te, că tu eşti ocrotitoarea întregii Moldove prin moaştele tale cele prea dorite;Bucură-te, că toţi românii vin la tine ca la o grabnică izbăvitoare din nevoi;Bucură-te, Grigorie cel din Decapole, apărătorule al sfintelor icoane, că ai dobândit darul facerii de minuni;Bucură-te, că prin rânduiala dumnezeiască cinstitele tale moaşte au ajuns în Oltenia, de unde dăruiesc vindecări tuturor;Bucură-te, Dimitrie, bouarule din Basarabi, că în deplină smerenie viaţa şi moartea ţi-ai trecut;Bucură-te, că Dumnezeu moaştele tale minunat le-a descoperit, făcându-te apărător al Bucureştiului;Bucură-te, Sfinte Ioane, care în mănăstirea Prislop prin aspre nevoinţe te-ai sfinţit;Bucură-te, că întreagă Ţara Haţegului te cinsteşte cu dragoste ca pe un fiu al ei;Bucură-te şi tu, Antonie de la Iezeru, că în Carpaţi pustniceşte ai trăit;Bucură-te, că pe oamenii cei ce te căutau cu credinţă, i-ai povăţuit pe calea mântuirii;Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!

Condacul al 7-lea :Sfinţi ai noştri şi ajutători nouă s-au arătat cei ce cu moaştele lor au binecuvântat ţara, cuvioşi şi mucenici, deşi odrasliţi din alte pământuri. Pentru aceasta Îi mulţumim lui Dumnezeu, Cel ce neamurile le ţine în dragoste unul pentru altul, toţi împreună cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea :Pe apărătorii dreptei credinţe şi ai neamului strămoşesc, pe cei ce în faţa prigoanelor şi a duşmanilor L-au mărturisit neclintit pe Hristos şi Biserica Sa au păzit-o cu neînfricare, pe aceştia după dreptate să îi lăudăm zicând:Bucură-te, Ştefan cel Mare, spaima păgânilor şi apărătorul întregii creştinătăţi;Bucură-te, că tu eşti pavăza neamului nostru până la sfârşitul vremurilor;Bucură-te, că pentru slava dreptei credinţe ai umplut pământul ţării de mănăstiri şi biserici;Bucură-te, că în timpul vieţii cu sabia ai luptat pentru neam şi pentru credinţă, iar acum cu rugăciunea te lupţi pentru noi;Bucură-te, Petru Movilă, mitropolitule al Kievului, că în bun chip te-ai nevoit pentru slava Ortodoxiei;Bucură-te, Iosif Mărturisitorule, ierarhe al Maramureşului, că nedreptatea şi batjocurile cu vitejie le-ai răbdat;Bucură-te, că pe maramureşeni întru bună credinţă şi evlavie i-ai păstorit;Bucuraţi-vă, Sfinţilor mitropoliţi Iorest şi Sava, care pe poporul cel încredinţat vouă l-aţi păzit de prigoana calvinilor;Bucuraţi-vă, că pentru aceasta şi temniţă şi bătăi ati pătimit, mărturisind dreapta credinţă;Bucuraţi-vă, Visarion şi Sofronie, cei ce cu neînfricare aţi luptat pentru legea cea strămoşească;Bucuraţi-vă, că în temniţi bătuţi şi chinuiţi fiind, pururea v-aţi rugat pentru poporul cel greu prigonit al Ardealului;Bucuraţi-vă, că prin predica voastrp cea înflăcărată, românii s-au întors într-un cuget la credinţă;Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!

Condacul al 8-lea :Pentru credinţă au pătimit mărturisitorii, şi pentru neam. Că palme, scuipări, bătăi, închisori şi încă multe altele răbdând, ne-au arătat cum se cade a apăra credinţa strămoşească. Iar noi, nici cu mintea putându-ne ridica la a lor virtute, să ne alăturăm lor în neîncetată cântare adusă lui Dumnezeu, zicând: Aliluia!

Icosul al 8-lea :Cuvioşilor ce din pământul Moldovei au răsărit, şi care viaţa întreagă în munţi şi-n peşteri şi-

au petrecut, în posturi şi-n privegheri de toată noaptea, şi care dobândind dragostea cea adevărată, s-au rugat cu lacrimi pentru întreaga lume, acestora şi noi, închinându-ne acum, cu evlavie să le cântăm:Bucură-te, Sfinte Chiriac, cel ce în muntele Bisericani gol ai petrecut vreme de 60 de ani, îndurând arşiţa şi gerul;Bucură-te, că prin luptele tale ai ajuns la măsurile nevoitorilor celor din vechime;Bucură-te şi tu, Sfinte Chiriac de la Tazlău, care ai fost povăţuitorul sihaştrilor;Bucură-te, că prin nevoinţele şi smerenia ta cea adâncă ai sporit în rugăciune, biruind cu totul pe diavoli;Bucură-te, Sfinte Rafaile din Agapia, că întru deplină ascultare trăind, darul înainte-vederii ai primit;Bucură-te, că şi după moarte demonii i-ai izgonit prin moaştele tale cele minunate;Bucură-te, Partenie, egumen al Agapiei, că te-ai îmbrăcat în toată fapta cea bună;Bucură-te, Sfinte Inochentie, că în Mănăstirea Probota prin simplitate şi sărăcie ai dobândit Împărăţia cea cerească;Bucură-te, că pentru dragostea ta, Dumnezeu ţi-a dat darul facerii de minuni;Bucură-te şi tu, Eustatie, cuvioase, cel ce vrednic următor Sfântului Inochentie te-ai făcut;Bucură-te, Sfinte Vasile, că intrând în obştea Moldoviţei în scurtă vreme ai ajuns egumen vestit;Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi sfetnicul lui Alexandru cel Bun;Bucură-te, că moaştele tale până acum ne sunt de grabnic ajutor în nevoi;Bucură-te, Epifanie, că în Voroneţ trăind, ai fost urmaş cinstit al Sfântului Daniil Sihastrul;Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!

Condacul al 9-lea :Pildă vrednică de urmat ne-au arătat cuvioşii. Că ei prin posturile îndelungi cu care trupul şi-au potolit, prin lacrimile neîncetate cu care ochii şi-au luminat şi prin privegherile cele de toată noaptea în care au petrecut în rugăciune, ne-au învăţat cum să dobândim Împărăţia cea veşnică. Să-I mulţumim lui Dumnezeu, aşadar, pentru ei şi pentru toate, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea :Întru mucenicie aţi primit cununa cea neveştejită şi mai presus de minte de la Însuşi Hristos, Stăpânul nostru. Cu vitejie neplecându-vă în faţa celor ce vă chinuiau, prin pătimiri şi prin moarte aţi răpit raiul. Pentru care vă şi cântăm, mucenicilor, unele ca acestea:Bucură-te, Teodosie, Mitropolitule al Moldovei, că din pricina dragostei ce o purtai păstoriţilor tăi ai fost prigonit de domnul cel nelegiuit;Bucură-te, că după moartea ta cea mucenicească, Sfântul Antipa s-a făcut părtaş minunatei descoperiri a moaştelor tale;Bucură-te, Ioane, mare mucenice al lui Hristos, că toată viclenia celui rău s-a dovedit a fi spre slava ta mai mare;Bucură-te, că ajungând trupul tău preaiubit la Suceava, ai vindecat toate rănile moldovenilor;Bucură-te, că de atunci prin multe minuni ne-ai încredinţat de dragostea pe care ne-o porţi nouă tuturor;Bucură-te, nevinovată Filofteie, că milostenia ta a deschis cerurile;Bucură-te, că securea care ţi-a fost spre moarte, te-a făcut mireasă a lui Hristos;Bucură-te, că moaştele tale păzesc cu străşnicie pământul ţării şi pe cei ce locuiesc într-însa;Bucură-te, Oprea, cioban minunat, care cu vitejie ai înfruntat stăpânirea străină, cerând libertate pentru românii dreptslăvitori;Bucură-te, că pentru aceasta temniţa până la moarte ai răbdat, mucenic al lui Hristos învrednicindu-te a fi;Bucuraţi-vă, Ioane şi Moise, preoţi neînfricati, că nu aţi vrut cu nici un chip să vă lepădaţi de credinţa strămoşească;Bucuraţi-vă, adevăraţilor apărători ai Ortodoxiei, că aţi fost băgaţi în închisoare şi aţi îndurat multe chinuri, dobândind moarte pentru credinţa cea dreaptă;Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!

Condacul al 10-lea :Ajutor nebiruit ne-am câştigat noi în ceruri, pe sfinţii mucenici. Că ei de dragoste arzând pentru Stăpânul, şi pe toate lepădându-le pentru El, pe toate le-au şi câştigat. Iar acum se roagă pentru noi, ne întăresc în credinţă, ne apără neamul şi ne păzesc de toată răutatea. Lui Hristos, aşadar, Care prin ei şi prin Maica Sa ne trimite harurile Lui cele bogate, să-I mulţumim, cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea :Să se bucure neamul nostru cu desăvârşită şi duhovnicească bucurie. Că a dobândit în cer sfinţi cuvioşi, care plăcând lui Dumnezeu în viaţa aceasta, şi-au agonisit veşnică răsplată, pe care ne-o pot da şi nouă, celor ce le cântăm cu evlavie:Bucură-te, Vasile cel din Poiana Mărului, că părăsindu-ţi ţara ai venit în pământurile Vrancei, pe care le-ai luminat cu viaţa ta cea desăvârşită;Bucură-te, că sporind în rugăciunea inimii, te-ai învrednicit a fi stareţ al cuviosului Paisie, cel ce ţi-a urmat întru totul în virtute;Bucură-te, Sfinte Paisie, că în Moldova şi-n Athos te-ai întărit întru toată virtutea, ajungând părinte al părinţilor;Bucură-te, că te-ai făcut mare dascăl al rugăciunii celei neîncetate a inimii;Bucură-te, că sub oblăduirea ta ai strâns părinţi de multe neamuri, lasând mulţime de ucenici care au umplut toată Ortodoxia de lumină duhovnicească;Bucură-te, minunate Antipa, care din Moldova ieşind şi-n Sfântul Munte desăvârşindu-te, ai rodit în îndepărtatul Valaam;Bucură-te, că ai strălucit cu sfinţenia ta din Athos până în Rusia, cinste făcând neamului tău, pentru care te şi rogi neîncetat;Bucură-te, Ioane, române, că ramânând de mic orfan, Dumnezeu ţi-a purtat de grijă ca unui adevărat copil al Său;Bucură-te, că El ţi-a călăuzit paşii spre pustiile Iordanului, unde sihăstreşte în aspră nevoinţă ai trăit;Bucură-te, că au săltat inimile noastre de bucurie la aflarea moaştelor tale iubite, prin care ne-am încredinţat că avem un nou mijlocitor pentru noi;Bucură-te, Teodora, pustnico, care femeie fiind după fire ai întrecut cu nevoinţele pe mulţi dintre bărbaţi;Bucură-te, că în singurătate întreaga viaţă ai petrecut, punându-ţi toată nadejdea în Dumnezeu, Care te-a şi slăvit cu trup nestricăcios;Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!

Condacul al 11-lea :Să ne plecăm înaintea celor ce prin luptele lor au biruit cele ale firii şi s-au făcut îngeri în trup, surpând pe surpătorul mântuirii noastre; iar lui Dumnezeu, Care le-a arătat lor calea cea strâmtă şi cu chinuri, să-I cântăm, zicând: Aliluia!

Icosul al 11-lea :Si în vremurile mai noi au strălucit pe pământul ţării păstori desăvârşiţi în sfinţenie. Că ei sufletul şi-au pus pentru noi în faţa lui Dumnezeu, străduindu-se cu timp şi fără timp a ne face vrednici de Împărăţia cerurilor. Ca unora ce fără zăbavă s-au nevoit pentru binele nostru, şi încă se mai nevoiesc, să le cântăm zicând:Bucură-te, Calinic, netrupescule păstor, că nu ştim de unde să începem a lăuda virtuţile tale;Bucură-te, că deşi ai fost egumen şi ierarh cu multe griji, nevoinţele cele călugăreşti nu le-ai lepădat, ci mai vârtos te-ai întărit întru ele;Bucură-te, că prin negrăita ta milostenie te-ai urcat până la cer, fiind până azi părinte al săracilor;Bucură-te, că în fel şi chip te-ai nevoit pentru binele păstoriţilor tăi, luptând pentru unirea tuturor românilor întru dragoste de Dumnezeu şi de neam;Bucură-te, că ai luminat poporul cel dreptcredincios, tipărind cărţi cu folos sufletesc şi zidind nenumărate biserici;

Bucură-te, că şi după moarte românilor tăi iubiţi le împarţi mulţime de daruri prin moaştele tale cele preacinstite;Bucură-te, Iosif de la Partos, mitropolitule al Timişoarei, care în Sfântul Munte Athos ai urcat pe calea cea dumnezeiască a virtuţilor;Bucură-te, că deşi bătrân fiind, ai venit să păstoreşti poporul Banatului;Bucură-te, că de darul facerii de minuni învrednicindu-te, prin moaştele tale ne stai şi azi întru ajutor;Bucură-te, Sfinte Nifon, că şi tu în Grădina Maicii Domnului te-ai nevoit întru sfinţenie;Bucură-te, că ai fost ales patriarh al Constantinopolului, iar mai apoi ai ajuns păstor al Ţării Româneşti;Bucură-te, că pe binecredinciosul şi înţeleptul voievod Neagoe Basarab l-ai povăţuit pe căile sfinţeniei;Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!

Condacul al 12-lea :Pe vrednicii noştri ierarhi şi stăpâni, care întru frica Domnului s-au nevoit a scoate poporul din mâinile vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi, îndrumându-l întru toate poruncile Mântuitorului, pe aceştia, dar, lăudându-i, lui Dumnezeu, Celui ce i-a înţelepţit cu lumina Sa cea bogată, să-I cântăm cu bucurie, strigând: Aliluia!

Icosul al 12-lea :Din mormânt a ieşit mântuirea neamului omenesc, prin slăvita Înviere. Iar mucenicii şi mărturisitorii vremurilor de pe urmă, locuind în temniţi ca-n nişte morminte, au adus, prin jertfa lor, învierea neamului românesc. Să cântăm, aşadar, tuturor celor care neştiuţi au pătimit pentru credinţă sub prigoana celor fără de Dumnezeu, unele ca acestea:Bucuraţi-vă, arhierei şi preoţi, călugări şi credincioşi, care aţi umplut temniţele comuniste;Bucuraţi-vă, toţi cei ce v-aţi stins în vremea cruntei prigoane, ştiuţi doar de Dumnezeu;Bucuraţi-vă, că în iertare şi nevoinţă desăvârşindu-vă, aţi făcut închisoarea prilej de sfinţire;Bucuraţi-vă, toţi cei ce închişi la Piteşti L-aţi mărturisit pe Hristos, îndurând biruitori chinurile cele mai presus de minte;Bucuraţi-vă, Aiudule şi Jilava, că sângele mulţimilor de mucenici v-au făcut locuri de închinare;Bucuraţi-vă, Gherla şi Periprava, că în voi a strălucit lumina rugăciunii celei din suferinţă;Bucuraţi-vă, toate temniţele comuniste, că v-aţi făcut scară spre cer pentru nenumăraţi mucenici;Bucuraţi-vă, că fără să vrea călăii cei nemiloşi au lucrat spre slava lui Dumnezeu şi a Bisericii Sale;Bucuraţi-vă, că prin ei floarea neamului românesc a umplut cerul, pururea mijlocind pentru noi înaintea lui Dumnezeu;Bucuraţi-vă dar, noilor mucenici, că vitejia şi răbdarea voastră v-au agonisit cununa cea veşnică;Bucuraţi-vă, că întru bucuria raiului sălăşluind acum, sunteţi nădejdea cea tare a neamului nostru;Bucuraţi-vă, că prin jertfa voastră, Dumnezeu ne trimite în dar binecuvântările Lui cele bogate;Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!

Condacul al 13-lea :Tuturor sfinţilor neamului nostru, mucenici, ierarhi, cuvioşi, mărturisitori şi voievozi, ştiuţi sau neştiuţi, să le aducem cinstirea noastră şi dragostea şi evlavia. Şi să le mulţumim ca unora care plâng pentru noi şi pentru păcatele noastre, aducând binecuvântarea lui Dumnezeu peste pământul ţării. Iar lui Dumnezeu, Celui ce până acum nu a lepădat neamul nostru cel dreptcredincios, să-I cântăm din inimă, în veşnică şi dulce cântare zicând : Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi iarăşi se zice

Icosul întâiÎnceputul mântuirii neamului nostru s-a arătat a fi cel dintâi chemat dintre Apostoli, slăvitul Andrei. Că el din bezna neştiinţei scoţându-ne, ne-a învăţat a ne închina Treimii celei de viaţă făcătoare. Cântăm, aşadar, lui, şi tuturor celor ce i-au urmat în credinţă, unele ca acestea:Bucură-te, Andreie, că tu ai binevestit mântuirea neamului omenesc în părţile noastre;Bucură-te, că strămoşii noştri după vrednicie te-au cinstit;Bucură-te, că mereu te-ai arătat apărător al nostru înaintea lui Hristos şi a Maicii Sale;Bucură-te, că prin tine putem cânta tuturor sfinţilor neamului nostru laude, zicând:Bucuraţi-vă, toţi cei ce împodobiţi binecuvântatul pământ al ţării cu florile sfinţeniei;Bucuraţi-vă, că lacrimile voastre cad fără oprire înaintea lui Dumnezeu, cerând iertare nenumăratelor noastre păcate;Bucuraţi-vă, că voi sunteţi măsura neamului nostru şi binecuvântarea lui cea nepieritoare;Bucuraţi-vă, că doar întru voi putem să ne lăudăm cu adevărat;Bucuraţi-vă, că fără ajutorul vostru demult am fi fost în ghearele morţii;Bucuraţi-vă, că doar pentru suspinele voastre ne mai îngăduie Dumnezeu răutatea;Bucuraţi-vă, că împreună cu Maica Domnului sunteţi singura noastră nădejde de mântuire;Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!

Şi Condaculul întâi :Celor ce din neamul nostru s-au învrednicit a dobândi, prin nevoinţele şi sângele lor, darul sfinţeniei, fiind astfel slava neamului nostru înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, acestora şi noi, ca unora ce pururea mijlocesc înaintea tronului lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră, să le strigăm cu bucurie: Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!

Rugăciune către sfinţii români :

Sfinţilor români, voi, care sunteţi podoaba neamului nostru şi roada lui cea mai de preţ: mucenici, care aţi murit pentru Stăpânul Hristos; ierarhi, care ne-aţi păstorit cu sfinţenie; cuvioşi, care v-aţi nevoit ca nişte îngeri în trup; mărturisitori, care aţi păzit dreapta credinţă; şi voievozi, care ne-aţi apărat Biserica şi neamul, staţi tari, precum aţi şi stat, înaintea tronului lui Dumnezeu, rugându-vă cu lacrimi să ne ierte păcatele şi să ne întoarcă spre toată fapta cea bună.Noi credem şi mărturisim că voi, sfinţilor care aţi odrăslit din neamul nostru, sau care aţi venit în aceste părţi pentru a ne lumina cu viaţa sau cu moaştele voastre, vă rugaţi cu dragoste pentru noi şi ne sunteţi cel dintâi ajutor în faţa lui Dumnezeu, şi pentru aceasta ne şi rugăm vouă cu evlavie: păziţi-ne, împreună cu Maica Domnului, de toate greutăţile şi încercările care se abat asupra noastră; nu de cele ce sunt îngăduite spre pocăinţă şi spre întoarcere la Dumnezeu să ne păziţi, sfinţilor, ci de cele care sunt din răutatea şi invidia vrăjmaşilor noştri văzuţi şi nevăzuţi, şi care sunt mai presus de puterea noastră. Izbăviţi-ne, aşadar, cu rugăciunile şi îndurările voastre, de venirea altor neamuri asupra noastră, de războiul cel dintre noi, de secetă, de cutremur, de foc, de potop, de boală şi de toate necazurile pe care din cauza răutăţii noastre le pătimim.Că, iată, cu nenumarate păcate Îl mâhnim pe milostivul Dumnezeu: cu uciderea de prunci cea cumplită, cu desfrânarea cea ruşinoasă, cu hoţii şi viclenii şi minciuni, şi îndeobşte cu toată fapta cea rea. Ne-am îndepărtat sfinţilor, întru totul de Dumnezeu şi de Biserica Sa, şi vă rugăm acum să cereţi pentru noi iertare de păcate, chip de pocăinţă şi râvnă pentru toată fapta cea bună. Si să ne întoarceţi la dragoste pentru Dumnezeu şi pentru Maica Sa şi pentru Biserica cea strâmoşească. Ca nu cumva din pricina noastră să fie hulit Dumnezeu printre neamuri, ci mai degrabă să fim un neam întru care să se slăvească sfânt numele Lui.Ca astfel, ridicându-ne la cinstea cea dintâi, să ne închinăm vouă, iubiţi ai noştri sfinţi români, şi să slăvim pe Dumnezeu cel Unul în Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Acatist de pocăinţă pentru iertarea păcatelor

Acatist - Orice astfel de rugăciune specială, poartă numele de Acatist. Prin numele de ACATIST se înţelege "Rugăciune citită în picioare", deci este o rugăciune care se citeşte obligatoriu în picioare sau stând în genunchi, dar numai după rostirea rugăciunilor începătoare! (indiferent de numele Sfinţilor cărora se adresează!) Rugăciunile începătoare, obligatorii:În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. AminSlavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şiDătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacul 1M-ai adus în viaţa aceasta din dragoste şi bunătate, spre a mă bucura de toate darurile Tale, pe care cu milostivire mi le-ai dat şi spre a urma legea Ta, dar eu neascultând, m-am aflat departe de Tine, pentru aceasta strig din adâncul sufletului: Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu !

Icosul 1Mai rău decât fiul rătăcit am ajuns, risipind bogăţiile date de Tine Părinte Ceresc, în ţara fărădelegilor veacului acestuia şi văzându-mă depărtat de harul tău strig Ţie:Iartă-mă Doamne, că drumul mântuirii am rătăcit;Iartă-mă Doamne, că nici o poruncă a Ta nu am păzit;Iartă-mă Doamne, că în păcate de moarte am căzut mereu;Iartă-mă Doamne, că toată viaţa am slujit celui rău;Iartă-mă Doamne, că smochin neroditor am devenit;Iartă-mă Doamne, că învăţăturile Tale sfinte, nu am împlinit;Iartă-mă Doamne, că numai Tu, în mila Ta poţi să mă mântuieşti;Iartă-mă Doamne, şi de zidirea Ta care te cheamă, să te milostiveşti;Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-2-leaNu am voit să mă bucur de pacea şi iubirea Părintelui Ceresc, ci am căutat robia cea amară şi amăgitoare a celui viclean, dar Tu văzându-mă căzut, nu mai lepădat de la faţa Ta, ci mai învăţat să alerg la scaunul spovedaniei spre a-mi restaura iarăşi sufletul pierdut pentru care îţi cânt: Aliluia!

Icosul al-2-leaCe voi face eu desnădăjduitul, ce răspuns voi da înaintea Ta, că timpul ce mi-ai dat spre a slujii Ţie, cu vrăşmaşii Tăi l-am petrecut, iar acum gol fiind de fapte bune te rog cu umilinţă:Iartă-mă Doamne, că darurile tale fără de preţ, le-am risipit;Iartă-mă Doamne, că în ţară străină a fărădelegii să plec, am dorit; Iartă-mă Doamne, că talanţii pe care mi i-ai dat, i-am îngropat;Iartă-mă Doamne, că de calea Ta, mult m-am depărtat;Iartă-mă Doamne, că bogăţia ce-am primit spre mântuire, rău am cheltuit;Iartă-mă Doamne, că am căzut şi vrăjmaşul jalnic m-a robit;Iartă-mă Doamne, că strig către Tine mereu;Iartă-mă Doamne, că Tu eşti Ziditorul meu;Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-3-leaDulci par tentaţiile lumii acesteia dar lasă un gust amar, conştiinţa încărcată şi inima plină de durere şi remuşcare pentru păcatele făcute. Dar Tatăl Ceresc ne primeşte ca un Părinte iubitor dacă îi mărturisim păcatul, de aceea îi strigăm: Aliluia!

Icosul al-3-leaFiul cel risipitor şi-a venit în fire văzând viaţa grea în sărăcie, dorind să se sature măcar din mâncarea porcilor, asemeni şi eu fiind sărac de fapte bune şi căzând sub greutatea necazurilor şi ispitelor te rog din inimă:Iartă-mă Doamne, că timpul vieţii cu vrăjmaşii Tăi l-am petrecut;Iartă-mă Doamne, că rugăciune cu trăire către Tine n-am făcut;Iartă-mă Doamne, că sunt plin de greu şi mult păcat;Iartă-mă Doamne, că rău căzând, din fărădelegi nu m-am ridicat;Iartă-mă Doamne, că de nu mă vei ajuta sunt un om pierdut;Iartă-mă Doamne şi nu mă lăsa pe mine cel atâta de căzut;Iartă-mă Doamne, că timpul mântuirii ce mi-ai dat am risipit;Iartă-mă Doamne, candela sufletului mi s-a stins şi în păcat am adormit;Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-4-leaAmintindu-mi de timpul petrecut departe de Tine Doamne, căutând petrecerea unei

vieţi în duhul lumii şi al plăcerilor pierzătoare, mă căiesc şi nădăjduind în mila Ta îţi cânt: Aliluia!

Icosul al-4-leaNu sunt vrednic să cer milă pentru păcatele mele, fiindcă de bună voie am greşit călcând porunca dragostei creştine, a iubirii de Dumnezeul meu şi de aproapele, dar îndrăznind către Tine te rog:Iartă-mă Doamne, Tu care m-ai adus pe pământ spre a-ţi sluji;Iartă-mă Doamne, Tu care mi-ai dat multe daruri spre a mă mântui; Iartă-mă Doamne, Tu care spre biserica Ta mi-ai insuflat chemare;Iartă-mă Doamne, Tu care mi-ai dat credinţă, nădejde şi răbdare;Iartă-mă Doamne, Tu mi-ai ascultat de multe ori, smerita rugăciune;Iartă-mă Doamne, Tu mi-ai purtat de grijă, să pot trăi în astă lume;Iartă-mă Doamne, Tu care mă iubeşti, mă ajuţi şi mă primeşti;Iartă-mă Doamne, Tu care din Potirul sfânt cu preacuratu-Ţi trup mă Împărtăşeşti;Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-5-leaMi-ai descoperit cu dragoste învăţăturile Tale, mi-ai scos în cale din purtarea Ta de grijă, oameni drepţi, preoţi învăţători şi povăţuitori, care să mă călăuzescă pe drumul drept al mântuirii pentru care îţi cânt : Aliluia!

Icosul al-5-leaAm auzit învăţăturile tale şi am pus hotărâre să fac voia Ta, dar grijile veacului, nestatornicia, lipsa rugăciunii, gândurile rele, m-au depărtat de la calea cea sfântă şi mi-au tăiat aripile sufleteşti, iar eu văzând neputinţa mea te chem şi îţi zic:Iartă-mă Doamne, Tu care libertate din bunătatea Ta, mi-ai dat;Iartă-mă Doamne, Tu care mă aştepţi să mă ridic din greu păcat;Iartă-mă Doamne, Tu cel Milostiv, nu ai pe nimeni de pierdut;Iartă-mă Doamne, Tu care vrei ca tot sufletul să fie salvat şi renăscut;Iartă-mă Doamne, Tu pe toţi doreşti ca să îi duci în Împărăţia cea Cerească;Iartă-mă Doamne, Tu care vrei ca tot sufletul să se mântuiască;Iartă-mă Doamne, Tu care porţi pe umeri crucea lumii întregi;Iartă-mă Doamne, Tu care mi-ai spălat cu al Tău sânge, mulţimi de fărdelegi;Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-6-leaMi-ai dat libertate Stăpâne, să aleg singur calea pe care să merg, mi-ai descoperit că există o altă lume şi o viaţă veşnică, unde vor merge sufletele după moarte, mi-ai arătat drumul spre Împărăţia Ta şi mijloacele spre a o cuceri, de aceea îţi cânt: Aliluia!

Icosul al-6-leaCâtă răbdare ai avut cu mine Iisuse Doamne, să mă aştepţi să mă întorc la Tine din viaţa de păcat, Tu Cel ce ţi-ai vărsat scumpul Tău sânge pentru mine, Tu cel ce ai suferit chinuri cumplite, m-ai ridicat, dar eu alunecând iarăşi am căzut şi văzându-mi starea păcătoasă strig catre Tine:Iartă-mă Doamne, că am greşit atât de mult;Iartă-mă Doamne, că Te-am supărat şi Te-am pierdut;Iartă-mă Doamne, că fără Tine eu nu pot trăi;Iartă-mă Doamne şi te rog, cu inimă smerită, nu mă părăsi;Iartă-mă Doamne şi nu mă lăsa când îmi este greu;Iartă-mă Doamne şi te rog fii cu mine, în viaţa mea mereu;Iarta-mă Doamne şi ai milă, că Tu ştii neputinţa mea;

Iarta-mă Doamne, că Tu vezi cât de slabă şi nestatornică îmi este fireaIartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-7-leaCine se poate mântui? au întrebat atunci pe Domnul Iisus, văzând cât de greu se poate lăsa omul de păcat şi de bunătăţile acestei lumi deşarte şi trecătoare, spre a câştiga viaţa veşnică, iar Tu ai răspuns că tot ce e cu neputinţă la oameni e cu putinţă la Dumnezeu, pentru care îţi cântăm ţie: Aliluia!

Icosul al-7-leaDacă nu ar fi milostivirea Ta şi nespusa iubire de oameni, nu aş avea nădejde de mântuire pentru multele mele păcate, pentru nepăsarea de cele sufleteşti, pentru lipsa de iubire, de râvnă la rugăciune şi fapte bune, pentru nepăzirea poruncilor Tale, dar îndrăznind strig cu suflet umilit:Iartă-mă Doamne, că pe fratele meu spre fapte bune, nu am îndemnat;Iartă-mă Doamne, că porunca dragostei creştine, n-am lucrat;Iartă-mă Doamne, că doar voia mea fac mereu;Iartă-mă Doamne, că nu port grijă de sufletul meu;Iartă-mă Doamne, că în deşertăciunea lumii greu m-am încâlcit;Iartă-mă Doamne, că ei slujesc şi nu Ţie, Domnul meu cel Sfânt;Iartă-mă Doamne şi paşii mei spre mântuire îi conduce;Iartă-mă Doamne şi-mi dă rugăciune curată, de care cel rău fuge;Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-8-leaAmăgitoare sunt dulcegăriile lumii, iar vrăjmaşul neamului omenesc îşi întinde cursele şi răgneşte ca un leu căutând pe cine să înghită, dar Tu ştiind slăbiciunea noastră ne aperi şi ne păzeşti cu puterea Ta, scăpându-ne de vicleşugul celui rău, de aceea îţi aducem cântare: Aliluia!

Icosul al-8-leaAlături de preotul duhovnic, la scaunul Sfintei spovedanii stai Tu, Iubitorule de oameni ascultând mărturisirea mea, iar eu cel ruşinat de păcatele pe care fără ruşine le-am făcut, în ascuns şi la arătare cu smerenie grăiesc aşa :Iartă-mă Doamne, că în mândrie şi slavă deşartă am căzut mereu;Iartă-mă Doamne, că rău m-am mâniat şi am urât pe fratele meu;Iartă-mă Doamne, că m-am lenevit să fac fapte bune si rugăciune;Iartă-mă Doamne, că gândurile mele sunt de pofte păcătoase pline;Iartă-mă Doamne, că m-am lăcomit la tot ce este rău;Iartă-mă Doamne, că am invidiat, judecat şi osândit pe cei din jurul meu;Iartă-mă Doamne, că din zgârcenie, pe cel în nevoie nu am ajutat;Iartă-mă Doamne, că de Tine, Împăratul Slavei nu am ascultat;Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-9-leaNu avem aici cetate stătătoare, dar noi suntem prinşi în grijile deşarte de parcă am stăpâni lumea. Uităm că suntem trecători, uităm că viaţa noastră e umbră şi vis, iar fiecare clipă care trece ne apropie de mormânt. Să ne trezim din amara înşelăciune şi mulţumind Domnului pentru grija ce ne-o poartă să îi cântăm: Aliluia!

Icosul al-9-leaMă cred smerit, dar cea mai mică vorbă mă umple de mânie şi de ură pentru aproapele, nu rabd ispita şi cârtesc mereu la cea mai uşoară supărare, clevetesc, judec şi osândesc depărtându-mă de harul Tău şi astfel ajung să rătăcesc în noaptea

întunecată a fărădelegii, departe de Lumina lumii, dar Tu Doamne, ai milă şi ieşi în întâmpinarea mea, că îţi strig:Iartă-mă Doamne şi mă primeşte ca pe fiul rătăcit;Iartă-mă Doamne, că de conştiinţa mea sunt osândit;Iartă-mă Doamne şi ca lui Petru îmi dă mâna şi nu mă lăsa;Iarta-mă Doamne şi mă ridică din valurile vieţii, după mare mila Ta;Iartă-mă Doamne, că Tu eşti Creatorul, Domnul şi Stăpânul meu;Iartă-mă Doamne, că fără Tine, drumul vieţii mi se pare greu;Iartă-mă Doamne şi îmi dă în toată vremea înger tare, păzitor;Iartă-mă Doamne şi nepregătit pentru veşnicie, nu mă lăsa să mor;Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-10-leaVăzând prin veacuri cum pronia Ta divină, lucrează minunat pentru salvarea neamului omenesc, căci ai trimis lumii oameni aleşi, plini de Duh Sfânt care să povăţuiască oamenii la pocăinţă şi să îi înveţe tainele mântuirii, îţi cântăm din inimă Aliluia!

Icosul al-10-leaMi-ai binecuvântat anii vieţii spre a face fapte vrednice de a moşteni Împărăţia Ta, ai venit în lume, din rob să mă faci stăpân, ai suferit chinuri şi moarte ca să îmi sfinţeşti sufletul şi trupul, dar eu nebunul, m-am robit de bună voie stăpânitorului întunecat al lumii, făcând voia lui, de aceea cu sufletul chinuit de amărăciunea greşalelor mele, îţi grăiesc aşa:Iartă-mă Doamne, că mai mult ca desfrânata am greşit;Iartă-mă Doamne, că mai rău ca vameşul, viaţa mea am vămuit;Iartă-mă Doamne, că Ţie, Stăpânul şi Izbăvitorul meu nu am urmat;Iartă-mă Doamne, că lucrând cu sârg păcatul, mereu te-am supărat;Iartă-mă Doamne şi la înfricoşătoarea judecată, pe mine nu mă lepăda;Iartă-mă Doamne şi te rog în focul cel nestins nu mă lăsa;Iartă-mă Doamne, că în păcat am fost născut şi păcate mereu fac;Iartă-mă Doamne, că haina albă a Sfântului Botez, prin păcat am întinat;Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-11-leaMulţi au căpătat mântuirea prin mila Ta, căci Tu fiind bun ai primit şi pe cei din al unsprezecelea ceas în slava Ta cerească. Tu mântuieşti după măsura dragostei Tale, pentru că te uiţi la inima omului şi vezi dorirea lui, de aceea aducându-ţi mulţumire pentru nemăsurata Ta iubire, îţi cântăm cu dragoste: Alilua !

Icosul al-11-leaAm greşit mai mult decât toată zidirea, zilele vieţii mele s-au scurs în păcate, faptele mele sunt înaintea Ta ca o cârpă lepădată, iar eu lipsit de virtuţiile creştineşti, nici ochii nu mai îndrăznesc să îi ridic spre cer, ci suspinând ca vameşul grăiesc:Iartă-mă Doamne, te rog , o Ziditorul meu;Iartă-mă Doamne, că vreau să mă întorc, ca fiul rătăcit la Tatăl său;Iartă-mă Doamne şi mă primeşte la Tine ca pe un slujitor;Iartă-mă Doamne, că având suflet umilit te chem mereu cu dor;Iartă-mă Doamne şi ca un rob nevrednic, aş vrea măcar să fiu primit;Iartă-mă Doamne şi mă ajută să îţi slujesc mereu, până la sfârşit;Iartă-mă Doamne, că Tu pe toate de vrei să faci, le poţi;Iartă-mă Doamne şi ne mântuieşte cu mare mila Ta, pe toţi;Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu !

Condacul al-12-leaPe cel ce vine la Mine nu îl voi scoate afară ! aşa le-ai spus celor de atunci şi cuvintele Tale au rămas pentru veacuri, ca mângâiere în nevoile şi întristările noastre de tot felul, aducând nădejde de mântuire, pentru care îţi cântăm: Alilua!

Icosul al-12-leaPăcatele mele au covârşit capul meu şi ca o sarcină grea apasă peste mine - aşa spunea psalmistul, iar eu simţind povara păcatelor care mă împiedică să urc pe calea mântuirii, strig către Domnul aşa:Iartă-mă Doamne, te rog, te chem plângând Stăpânul meu;Iartă-mă Doamne, că nu sunt vrednic, să mai fiu iarăşi fiul Tău;Iartă-mă Doamne şi îmi mântuieşte sufletul cu mare mila Ta;Iartă-mă Doamne şi te rog primeşte pocăinţa mea;Iartă-mă Doamne şi de fericirea Raiului pe mine,Tu mă fă părtaş;Iartă-mă Doamne şi în iadul cel înfricoşător să nu mă laşi;Iartă-mă Doamne şi pe mine cel plin de păcate, nu te mânia;Iartă-mă Doamne şi-mi dă răspuns bun, când mă vei judeca;Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-13-leaDoamne, care ai primit pocăinţa vameşului şi femeii păcătoase i-ai dăruit iertare, care ai făgăduit tâlharului de pe cruce că va fi cu Tine în rai, care ai primit pocăinţa atâtor păcătoşi din toate timpurile, ascultă-mă şi pe mine care am păcătuit mai mult decât toată zidirea, cu ştiinţă şi cu neştiinţă, în timpul nopţii şi a zilei şi mă iartă după mare mila Ta şi mă primeşte între oile cuvântătoare ale turmei Tale, împărtăşindu-mă încă de pe pământ cu preacinstitele Tale Taine, iar la sfârşitul vieţii mă du în Împărăţia Ta, ca împreună cu îngerii şi cu toţi sfinţii să îţi aduc neâncetat cântare: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1 si Condacul 1.

RUGĂCIUNEDoamne şi Stăpânul vieţii mele, îmi recunosc şi îmi mărturisesc păcatele mele pe care le-am făcut în toată vremea şi în tot locul. Am greşit umblând după voile păcătoase ale trupului, Te-am mâniat, Te-am scârbit şi Te-am întristat. Mi-ai întins cu bunătatea Ta de multe ori Sfântul Trup şi scump Sângele Tău, voind să Te uneşti cu mine, dar eu robindu-mă iarăşi de păcat, am căzut. Nădăjduiesc în mila şi bunătatea Ta, care primeşte pe tot sufletul cel necăjit şi întristat. Căci Tu ai spus prin glasul proorocului David, că inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Adevărate sunt cuvintele Tale, că nu ai depărtat pe cei ce au venit la Tine cu umilinţă. De aceea gândindu-mă la înfricoşata Ta judecată şi văzându-mă lipsit de fapte bune şi fără răspuns, îmi plec genunchii rugându-te să mă ierţi, să mă primeşti, să nu îmi spui că nu mă cunoşti pe mine, pentru că amar va fi mie depărtându-mă pentru veşnicie de Faţa Ta, cea plină de strălucire şi mergînd în întunericul cel mai de jos. Ci dă-mi putere, înţelepciune, credinţă, nădejde şi dragoste, împreună cu toate virtuţiile creştineşti, întăreşte-mă şi mă scapă de boli, necazuri, încercări şi vrăjmaşi, iar pentru rugăciunile Preacuratei Maicii tale, a sfinţilor îngeri şi ale tuturor sfinţilor, mîntuieşte-mă de veşnica osândă şi mă fă părtaş Impărăţiei Tale, ca acolo în veşnicie, să văd şi să mă bucur de slava Ta. Amin.CANON DE RUGĂCIUNE PENTRU COPILUL BOLNAV

  

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne miluieşte (de 12 ori). Slavă... Şi acum...

Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.

Veniţi sa ne închinăm şi să cădem la însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru.

După care, Psalmul 142:

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta; auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se pogoară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine mi-i nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţa. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Dumnezeu este Domnul şi s-au arătat nouă. Bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului (de 3 ori).

Apoi troparele acestea, glasul al 4-lea:

Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu nevoinţă să alergăm noi, păcătoşii şi smeriţii, şi să cădem cu pocăinţă, strigând dintru adâncul sufletului: Stăpână, milostiveşte-te spre noi şi ne ajută; sârguieşte că pierim de mulţimea păcatelor; nu întoarce pe robii tai în deşert, că numai pe tine te avem ajutătoare. (de două ori)

Slavă... Şi acum...

Niciodată nu vom tăcea noi nevrednicii, a vesti puterile tale, Născătoare de Dumnezeu, că de nu ai fi stătut tu rugându-te pentru noi, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu mântuieşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Apoi Psalmul 50:

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, ca să fiu îndreptăţit întru cuvintele Tale şi să biruieşti când vei judeca Tu. Că iată intru fărădelegi m-am zămîslit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de

la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ţi-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

Cântarea 1:Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale!

Doamne, Cel ce rânduieşti toate spre mântuirea oamenilor, primeşte această puţină rugăciune pentru copilul acesta, care este greu încercat de boală, şi tămăduieşte-i durerile precum ştii. Nu-l lăsa să se chinuiască, Doamne, ci ridică-l degrabă din boală, Tu, Care eşti bun şi iubitor de oameni.Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale!

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, cât de mare este mulţimea celor pe care i-ai vindecat! Orbii şi-au dobândit vederea, surzii şi-au căpătat auzul, muţii au început să vorbească, şchiopii au mers pe picioarele lor. Cine oare nu s-a vindecat, alergând la ajutorul Tău? Te rugăm, Doamne, tămăduieşte-l şi pe copilul acesta care suferă.Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinţilor Apostoli, Sfinţilor Mucenici, Sfinţilor Ierarhi, Cuvioşilor Părinţi şi Cuvioaselor Maici, mijlociţi înaintea lui Dumnezeu pentru tămăduirea copilului pentru care ne rugăm, ca să dobândească sănătate trupească şi sufletească. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Nenumărate vindecări ai arătat, Născătoare de Dumnezeu, în tot locul răspândindu-se lauda minunilor tale. Tu, care eşti şi pentru noi mamă iubitoare de fii, arată dragostea ta şi acestui copil greu încercat de suferinţă.

 Cântarea a 3-a:Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale!

Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi, dar de multe ori bolnavii aleargă la doctori nepricepuţi, şi, în loc să fie tămăduită, boala devine mai grea. Călăuzeşte-ne Tu, Doamne, Cel ce eşti Doctorul sufletelor şi al trupurilor, să găsim doctorii potriviţi pentru ca acest copil să dobândească grabnică însănătoşire.Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale!

S-au înmulţit vrăjitorii care înşală lumea, zicând că puterea lor vine de la Dumnezeu. Fereşte-i, Doamne, pe robii tăi, ca nu cumva să cadă în cursele lor, ca nu cumva să fie batjocoriţi de diavol.Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinţilor doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, Chir şi Ioan, Pantelimon şi Ermolae, Samson şi Diomid, Mochie şi Anichit, Talaleu şi Trifon, rugaţi-vă pentru doctorii care încearcă să tămăduiască acest copil, ca să fie iscusiţi şi luminaţi şi să facă bună lucrare. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, tu i-ai acoperit cu darul tău pe doctorii care s-au rugat ţie cu smerenie, şi ei au dat bolnavilor cele trebuincioase spre însănătoşire. Aşa ajută-i şi pe doctorii care încearcă să vindece copilul acesta, ca să nu nădăjduiască doar în ştiinţa lor, ci mai ales în puterea care vine de la Cel ce dă cu adevărat tămăduirea.

 

Cântarea a 4-a:Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale!

Doamne, nu suntem vrednici să intri sub acoperământul nostru, dar spune numai cu cuvântul, şi se va tămădui copilul acesta, Te rugăm cu zdrobire de inimă, învăţându-ne a crede în puterea Ta cea dătătoare de viaţă de la sutaşul căruia i-ai vindecat sluga în chip minunat.Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale!

Vino, Doamne, vino, Iubitorule de oameni, vino cu puterea Ta şi vindecă durerile acestui copil, alungând de la el toată tulburarea trupească şi sufletească şi dăruindu-i lui pacea Ta cea sfântă.Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Toţi Sfinţii şi Sfintele care aţi primit de la Dumnezeu darul tămăduirii, voi, care în chip minunat aţi vindecat fel şi fel de neputinţe, arătaţi şi acum puterea mijlocirii voastre în faţa Tronului ceresc, rugându-vă Celui a Cărui putere tămăduieşte orice neputinţă.Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, tu, care ştii durerea inimilor noastre şi durerea copilului acestuia, tămăduieşte-l cu rugăciunile tale, aşa cum ai tămăduit de nenumărate ori pe cei care au alergat la tine în rugăciune. Cântarea a 5-a:Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale!

„Fie vouă după credinţa voastră!”, ai spus orbilor care Te rugau să le dăruieşti vederea, Mântuitorule, şi ochii lor s-au deschis, iar ei s-au umplut de bucurie. Nu după puţina noastră credinţă, ci după dragostea Ta de oameni să vină tămăduirea acestui copil, ca să-Ţi mulţumească şi să Te slăvească.Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale!

Nu Dumnezeu a creat boala şi moartea, ci omul iubitor de patimi le-a ales. Nu Dumnezeu e de vină pentru suferinţele noastre, El însă rânduieşte cu milostivire izbăvirea noastră de chinurile veşnice. Ce este omul, ca să cârtească împotriva Celui ce a făcut cerul şi pământul? Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinte Ioane Botezătorule, care din tinereţea ta ai lepădat bucuriile acestei lumi şi ţi-ai trăit viaţa în nevoinţă, ocroteşte-l pe acest copil şi ajută-l să rabde cu credinţă orice încercări pe care le îngăduie Bunul Dumnezeu.Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Fecioară, dacă durerea va birui acest copil şi-l va arunca în mlaştina deznădejdii, tu să-l ridici degrabă şi să-i alini suferinţele, acoperindu-l cu darul tău.

 Cântarea a 6-a:Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale!

„Doamne, dacă voieşti, poţi să mă curăţeşti”, a spus leprosul închinându-se Ţie. Aşa şi noi, Doamne, credem că, dacă e voia Ta, acest copil va primi grabnică tămăduire.Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale!

„Vreau, curăţeşte-te”, i-ai spus leprosului, şi s-a tămăduit. Dulce glas, preadulci cuvinte! Cine oare nu va cădea în faţa puterii Tale, ştiind că Tu eşti singurul care dai adevărata tămăduire?Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinte Steliane, nu ştim să ne rugăm ţie cu credinţa celor care s-au rugat şi care au văzut mai apoi lucrarea minunilor tale, dar îndrăznim a cere ajutorul tău, ştiind că mult îi iubeşti pe copii şi eşti mare ocrotitor al acestora. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

O, Maică Preasfântă, am auzit minunile tale şi ne-am bucurat! Am auzit milele tale şi sufletele noastre întristate au primit alinare! Am crezut în ajutorul tău şi

niciodată nu ne-ai lăsat ruşinaţi! Lăudată să fii în vecii vecilor! 

Cântarea a 7-a:Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale!

„De ce vă tulburaţi şi plângeţi, copila n-a murit, ci doarme”, ai spus, Hristoase, celor ce plângeau moartea fiicei lui Iair, mai-marele sinagogii, dar ei s-au îndoit că o vor mai vedea vie, neştiind cine era Cel care le vorbea. Să nu vină peste noi duhul necredinţei şi al îndoielii în puterea Ta, Doamne, ca să nu fim ruşinaţi de necuratul diavol.Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale!

„Fiică, ţie îţi zic, scoală-te”, ai spus, apucând-o de mână, şi copila a prins viaţă. Precum ai ridicat-o pe ea din adâncurile morţii, aşa să ridici şi sufletul acestui copil spre pocăinţă, dacă vreodată, din lucrarea diavolului, va cădea în adâncul păcatului.Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinte Ierarhe Nicolae, cum ai purtat de grijă celor trei fiice ale omului cel greu încercat de sărăcie şi le-ai izbăvit de păcatul pierzător de suflete, aşa să porţi de grijă şi acestui copil, ferindu-l de toată boala sufletească şi trupească.Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Mare e tristeţea ta, Născătoare de Dumnezeu, când fiii tăi după dar cad în mrejele păcatului. Veghează ca o mamă asupra acestui copil, ca nu cumva să-şi întineze sufletul, ci să crească sub îndrumările tale pe căile bine plăcute lui Dumnezeu.

 Cântarea a 8-a:Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale!

Sfânta Ana a zămislit-o pe Fecioara Maria după ce, împreună cu bărbatul ei, dreptul Ioachim, a petrecut vreme îndelungată în post şi rugăciune. Cu adevărat, Doamne, binecuvântaţi sunt copiii ai căror părinţi duc o viaţă aleasă, şi binecuvântare primesc copiii ai căror părinţi pun început bun mântuirii lor.Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale!

Câţi părinţi ştiu să-şi crească cu evlavie copiii? Câţi părinţi pun mai presus de bunurile trupeşti bunătăţile sufleteşti? Puţini. Şi mulţi sunt aceia care îşi cresc copiii departe de Biserică, deschizând prin aceasta uşa necazurilor şi durerilor. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

O, Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana, care sunteţi ocrotitori ai familiilor credincioase, cereţi de la Dumnezeu vindecare şi pentru copilul acesta care este încercat de boală, ca nu cumva să fie biruit de deznădejde.Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Să nu sufere acest copil din cauza păcatelor părinţilor, ci să primească alinare de la tine, ceea ce eşti Maică cerească a tuturor celor ce te cheamă în ajutor.

 Cântarea a 9-a:Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale!

Doamne Iisuse Hristoase, nici un folos nu va avea acest copil dacă va dobândi doar tămăduirea trupească. Chiar dacă noi nu ne dăm seama că de multe ori sufletele sunt mai bolnave decât trupurile, Te rugăm pe Tine, Care ştii toate, să dai acestui copil nu numai vindecarea trupească, ci şi pe cea sufletească.Doamne, arată-ne nouă puterea milostivirii Tale!

Mântuieşte, Doamne, poporul Tău, mântuieşte-i pe toţi credincioşii care păstrează dreapta credinţă şi rânduieşte precum ştii mântuirea acestui copil, păzindu-l în Adevăr până în ultima zi a vieţii sale.Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinţilor care aţi defăimat lumea aceasta pentru a dobândi Împărăţia cerurilor şi Sfintelor Puteri cereşti care neîncetat Îl slăviţi pe Dumnezeu, vă rugăm să păziţi de tot răul şi de toată lucrarea vrăjmaşului pe acest copil până în ultima clipă a vieţuirii

sale pe acest pământ.Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Aducându-ne aminte de cuvintele Mântuitorului, Care atunci când Îl răstigneau l-a dat în grija ta pe ucenicul Său iubit, şi prin aceasta şi pe toţi cei ce cred în El, gândindu-ne la acest copil care suferă, îndrăznim a spune şi noi acestea: Preasfântă Maică, iată copilul tău, tămăduieşte-l şi ocroteşte-l precum ştii.

 Apoi se face otpustul.CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE ÎNGERUL PĂZITOR AL VIEŢII OMULUI

Zicând Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru..., noi zicem: Sfinte Dumnezeule... Preasfântă Treime... Tatăl nostru... Doamne, miluieşte. (de 12 ori) Slavă... Şi acum... Veniţi să ne închinăm... Psalmul 142: Doamne, auzi rugăciunea mea... Şi îndată: Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. (de 3 ori)Deci, Psalmul 50: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta... Şi începem:

Cântarea întâi, Glas 8

Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând, Israiliteanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Pe tine, păzitorul sufletului meu, cel neadormit, şi folositorul, şi îndreptătorul vieţii mele, pe care te-am dobândit de la Dumnezeu, te laud, Dumnezeiescule Îngere al lui Dumnezeu cel atotstăpânitor.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Vrând ca toţi oamenii să se mântuiască, Cuvinte, pus-ai pe Sfinţii Îngeri îndreptători şi luminaţi povăţuitori oamenilor, care ne povăţuiesc pe noi la frica Ta.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.De noaptea cea întunecată fiind cuprins şi cu negura cea împâclită a patimilor fiind acoperit, cu lumina pocăinţei luminează-mă, îndreptătorule, şi folositorule, şi

păzitorul meu.

Slavă...

Întunecat de gânduri de ruşine, despărţind de la Dumnezeu mintea mea, potop cu tină întru mine izvorăsc; pe care usucă-l, ajutătorul meu.

Şi acum... Al Născătoarei:

Tu eşti, Stăpână, linişte şi adăpostire celor învăluiţi în marea păcatelor. Pentru aceasta alerg către a ta adăpostire, învăluit fiind cu viforul a multe feluri de patimi.

Cântarea a 3-a

Irmos: Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra Crugului Ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, Cel ce eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, unule Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Fiinţă am de amestec de pământ, de tină şi ţărână; pentru aceasta, de pământ m-am lipit. Ci – o, folositorul meu! – şi îndreptătorul, şi izbăvitorul meu, întoarce pofta mea către cele cereşti.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Ziua şi noaptea, cu faptele mele cele rele te amărăsc, şi te scârbesc, şi te întărât; şi să voieşti a sta departe, pe tine, apărătorul meu, te silesc.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Supus sunt grijii şi mâhnirii, că nepocăit şi neîndreptat petrec. Pentru aceasta, dăruieşte-mi să mă pocăiesc cu adevărat şi să te bucur pe tine, păzitorul meu.

Slavă...

Cel ce vezi nevăzută faţa lui Dumnezeu, Care şade în Ceruri şi Se uită pe pământ cu gândul, şi-l face pe el de se cutremură, pe Dânsul roagă-L să mă mântuiesc, Sfinte Îngere.

Şi acum... Al Născătoarei:

Minte, şi cuget, şi cuvânt, darul lui Dumnezeu am luat, ca, pe Stăpânul cunoscând, cu lucruri bune să Îl cinstesc. Iar eu, cu patimile darul ocărând, pe Dătătorul am defăimat: Stăpână, mântuieşte-mă.

Sedealna, Glas 4Podobie: Cel ce Te-ai înălţat ...

Păzitorul sufletului meu şi al trupului, cel ales mie de la Dumnezeu, Dumnezeiescule Îngere, urmând lui Dumnezeu, treci cu vederea, prea-sfinte, toate greşelile sufletului

meu celui ticălos, şi mă izbăveşte de cursele cele de multe feluri ale înşelătorului, şi fă milostiv pe Dumnezeul tuturor, ca să-mi dea la Judecată iertare.

Cântarea a 4-a

Irmos: Tu eşti tăria mea, Doamne; Tu – şi puterea mea; Tu – Dumnezeul meu; Tu – bucuria mea, Cel ce n-ai lăsat sânurile Părinteşti, şi a noastră sărăcie ai cercetat-o. Pentru aceasta, cu Proorocul Avacum strig către Tine: Slavă puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Neaducându-mi aminte de Înfricoşata Judecată, Mântuitorule, la care am să stau înainte să dau răspuns pentru tot lucrul şi cuvântul, nici luând în minte moartea cea fără de veste, sunt neîndreptat. Îndreptătorul meu, nu mă lăsa pe mine.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Cu de-adinsul toată răutatea am plinit din tinereţe şi nu am încetat pe tine, apărătorul meu, a te amărî cu cuvinte şi cu fapte fără de lege; nu te mânia dar, ci mai aşteaptă, înţelepţindu-mă, şi luminându-mă, şi întărindu-mă.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Urmând îndelungii-răbdări a Cuvântului lui Dumnezeu – Care a venit să cheme pe toţi păcătoşii la pocăinţă, şi aşteaptă îndreptare de bunăvoie, şi nu face silă – şi tu, îndreptătorul meu, spre mine cu îndelungă-răbdare să petreci.

Slavă...

Departe de la Dumnezeu păcatul m-a lepădat pe mine, netrebnicul rob; dar Stăpânul meu Iisus m-a primit cu milostivire şi m-a făcut al Său; iar eu, lepădând atâta dar al Lui, te scârbesc încă şi pe tine, Îngerul lui Dumnezeu.

Şi acum... Al Născătoarei:

Cu adevărat, Domnul S-a făcut Împărat cu Împărăţie care nu cade şi S-a îmbrăcat – precum Psalmistul grăieşte – din tine, Maica lui Dumnezeu, întru prea-frumoasă podoabă, în trup sfânt, cu care a luat moartea şi a surpat împărăţia ei.

Cântarea a 5-a

Irmos: Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel ce eşti Lumină neajunsă, şi m-a acoperit întunericul cel străin pe mine, ticălosul? Ci mă întoarce, şi la lumina poruncilor Tale îndreptează căile mele, rogu-mă.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Pe tine păzitor câştigându-te, împreună petrecător şi împreună vorbitor, păzindu-mă, Sfinte Îngere, cu mine călătorind, împreună locuind şi cele de mântuire înainte

pururea punându-le, ce iertare voi să iau, nerecunoscător fiind?

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Cu multă îndrăznire stând înaintea Scaunului Atotstăpânitorului şi împrejur dănţuind, la Împăratul făpturii roagă-te, ajutătorul meu, să-mi dea iertare de răutăţile mele cele multe.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Muncile şi caznele care mă aşteaptă mai-nainte, Sfinte Îngere, văzându-le tu – şi împietrirea mea, şi nebunia, şi orbirea – şi făcându-ţi-se milă, suspini, şi te tânguieşti, şi te întristezi, fiind plin de mâhnire, izbăvitorul meu.

Slavă...

Nici într-un ceas, nici într-o cirtă, sau şi mai puţin decât aceea, nu te-am lăsat pe tine, păzitorul şi făcătorul meu de bine, să te bucuri de mine, şi să te veseleşti, şi să săltezi, fiind eu pururea stricat cu păcatele.

Şi acum... Al Născătoarei:

Prunc nou S-a arătat Cel necuprins cu mintea, din tine, ceea ce eşti cu totul fără prihană, Cel ce a pus pădurile cu hotar şi munţii cu aşezământul cunoştinţei, Cel ce numără mulţimea stelelor şi picăturile de rouă, şi schimbă suflările vânturilor.

Cântarea a 6-a

Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune scârbele mele, că sufletul meu s-a umplut de răutăţi, şi viaţa mea s-a apropiat de iad, şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Păzindu-mă, şi oştindu-te împrejurul meu, şi întorcând înapoi pornirile dracilor şi năvălirile lor cele în chipul fiarelor, şi gonindu-le de la mine pururea, nu înceta, păzitorul meu, că pe tine te am cald folositor.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Cel ce eşti mir prea-scump şi cu bună mireasmă, nu te scârbi de împuţiciunea mea, nu te depărta de la mine până în sfârşit; ci nedepărtat păzitor fii mie pururea, că şi soarele, trecând locurile cele spurcate, nu se spurcă.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Pe Cel ce a acoperit cu ape prin Cuvânt pe cele mai înalte ale Lui, roagă-L, folositorul meu, să-mi dea dar izvorâtor de lacrimi, ca să se curăţească inima mea cu acelea şi să vadă pe Dumnezeu.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.

Netrupeşte, ca cel ce eşti curat şi fără materie, stând înaintea Celui curat şi fără materie şi câştigând multă îndrăznire spre Dânsul şi apropiere, pe Acela roagă-L cu de-adinsul să dăruiască sufletului meu mântuire.

Slavă...

Să acopere înfruntarea şi ruşinea feţele vrăjmaşilor cele întunecate şi împuţite, când se va despărţi de trup sufletul meu cel smerit; iar pe acesta să-l acopere, îndreptătorul meu, aripile tale cele luminate şi preasfinţite.

Şi acum... Al Născătoarei:

Ceea ce eşti mai sfântă decât Sfinţii Îngeri şi mai presus de Heruvimi şi de Serafimi, mintea mea cea târâtoare pe pământ şi de cele pământeşti râvnitoare, mai presus decât pofta cea pământească şi trupească o arată, ridicând-o de la pământ către dragostea cea cerească.

Condac, Glas 2

Podobie:Cele de sus căutând...Slujitorul lui Dumnezeu şi păzitorul meu cel prea ales, fii petrecând pururea împreună cu mine, păcătosul, izbăvindu-mă de toată facerea de rău a diavolilor şi îndreptându-mă la cărările cele Dumnezeieşti, spre viaţa cea nestricată, rogu-mă.

Cântarea a 7-a

Irmos: Tinerii, cei ce merseseră din Iudeea în Babilon de demult, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul Părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Mulţimile tâlharilor celor nevăzuţi ce cad împrejur asupra mea, care caută să tragă şi să răpească sufletul meu, nu lipsi gonindu-le cu sabia ta cea de foc, ca un puternic, ajutătorul meu.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Cînd va vrea să mă judece Judecătorul şi Dumnezeul meu şi să mă osândească pe mine, cel osândit de conştiinţă mai înainte de Judecata aceea, nu mă uita, povăţuitorul meu, pe mine, robul tău.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Avându-mi eu tina mumă, şi trupul tată, şi ţărâna strămoş, pentru împrietenirea acestora, în pământ cu totul caut; ci dă-mi, ajutătorul meu, fără frică să mă uit vreodată şi în sus, la frumuseţea Cerului.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Ca cel ce eşti frumos cu podoaba şi dulce, şi veselă minte în chipul soarelui, luminat să-mi stai înainte cu veselă faţă şi cu vedere de bucurie, când mă voi lua de pe

pământ, îndreptătorul meu.

Slavă...

Pentru milostivirea milei şi pentru multă mulţimea iubirii de oameni, să mă acoperi pe mine cu acoperământul aripilor tale, când voi ieşi din trup, păzitorul meu, ca să nu văd feţele cele urâte ale dracilor.

Şi acum... Al Născătoarei:

Ceea ce eşti poartă cerească, şi uşă de mântuire, şi scară înţelegătoare pe care Dumnezeu S-a pogorât şi om S-a suit; cu îndurările tale, Curată, Împărăţiei Cerurilor învredniceşte-mă pe mine, robul tău.

Cântarea a 8-a

Irmos: De şapte ori, cuptorul, chinuitorul Haldeilor l-a ars nebuneşte cinstitorilor de Dumnezeu; şi, văzându-i pe aceştia cu putere mai bună mântuiţi, a strigat: Pe Făcătorul şi Izbăvitorul, Tineri, bine-L cuvântaţi; preoţi, lăudaţi-L; noroade, preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.După Dumnezeu, pe tine te-am luat de la Dumnezeu folositor, şi povăţuitor, şi ajutător, şi apărător, Preasfinte Îngere. Pentru aceasta, nu înceta, rogu-mă, povăţuindu-mă, şi îndreptându-mă, şi învăţându-mă să fac cele cuvioase, şi să-mi luminezi mintea, până ce mă vei pune înaintea lui Hristos mântuit.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Când se vor pune Scaunele, şi Cărţile se vor deschide, şi Cel vechi-de-zile va şedea, şi oamenii se vor judeca, şi Îngerii vor sta înainte, şi pământul se va clătina, şi toate se vor înfricoşa şi se vor cutremura, atunci arată spre mine iubirea ta de oameni şi mă izbăveşte de gheena, pe Hristos îmblânzindu-L.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Acum, ca nişte albine fagurul, mă înconjoară nevăzut urâţii de Dumnezeu, pierzătorii diavoli; ca nişte păsări răpitoare, ca nişte vulpi viclene şi ca nişte mâncători de cruzime, ca păsările cele mâncătoare de stârv, împrejurul meu zboară; acoperă-mă, păzitorul meu, precum îşi acoperă vulturul puii săi.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Dă-mi izvoare de lacrimi să curgă neîncetat din ochi din destul, care să mă spele pe mine tot, din creştet până la picioare; ca, îmbrăcându-mă în haina mai albă decât zăpada a pocăinţei, să intru în cămara lui Dumnezeu, pe tine cinstindu-te, apărătorul meu.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Casă lui Hristos fiind inima mea, cu patimile viaţa râmătorilor celor neînţelegători am

săvârşit. Ci mă întăreşte, ajutătorul sufletului meu, curăţeşte-o pe aceasta, ca să se cădească, şi să se stropească cu miresme şi cu miruri de rugăciuni şi de curăţie, şi să fie iarăşi casă lui Hristos, cu bun miros.

Binecuvântăm pe Tatăl, şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Îndreptătorul, şi păzitorul meu, şi folositorul, şi izbăvitorul meu, păzitorul ticălosului meu suflet, când mă va scula din pământ la Judecată înfricoşatul glas al trâmbiţei, atunci aproape de mine să stai, blând şi vesel, cu nădejdea mântuirii, luând de la mine frica.

Şi acum... Al Născătoarei:

Cu prea-mulţimea bunătăţii în dar mă miluieşte, ceea ce ai născut izvorul milostivirii; că nu am ce să-ţi aduc ţie vrednic de milă; că bunătăţile mele nicicum nu-ţi trebuiesc, ca ceea ce ai zămislit nespus pe dătătorul de bine şi Mântuitorul lumii, ceea ce eşti plină de dar.

Cântarea a 9-a

Irmos: Înfricoşatu-s-a tot auzul de nespusa lui Dumnezeu pogorâre, cum Cel Preaînalt de voie S-a pogorât până şi la trup, din pântece fecioresc făcându-Se om. Pentru aceea, pe Preacurata, de Dumnezeu Născătoarea, credincioşii o mărim.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.De-a dreapta sufletului meu celui ticălos să te văd, stând luminat şi blând, pe tine, ajutătorul şi folositorul meu, când va ieşi din mine cu anevoie duhul meu, şi gonind pe amarii vrăjmaşi, care caută să mă apuce.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Ca un Dumnezeiesc slujitor al lui Dumnezeu, care faci vrerile Lui cele Dumnezeieşti, ai multă îndrăznire către Dânsul, Sfinte Îngere. Pentru aceasta, cu căldură roagă-L pentru mine; ca, mântuindu-mă prin tine, să laud folosinţa şi acoperământul tău.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.În toată viaţa mea întru multă deşertăciune alergând, de sfârşit m-am apropiat; ci te rog, păzitorul meu, fii mie ajutător şi apărător nebiruit, când voi trece vămile stăpânitorului lumii celui cumplit.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Greşelile minţii mele, rătăcirile, jefuirile, răutăţile şi cugetele cele de ruşine ale gândurilor necurate şi spurcate, a le întoarce întru gânduri bune nu înceta, ajutătorul meu, şi întru cugete curate, roditoare de focul umilinţei.

Stih: Sfinte Îngere, păzitorul vieţii mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.Iisuse, Unule-Născut, Preabunule, biruieşte cu milostivirea Ta mulţimea cea nemăsurată a răutăţilor mele, cu rugăciunile Dumnezeieşti ale slujitorului tău celui

fără de trup, pe care L-ai pus mie păzitor din pruncie, ca un iubitor de oameni.

Slavă...

Toată nădejdea mea de mântuire, după Dumnezeu, spre tine am pus-o, păzitorul şi purtătorul meu de grijă, şi apărătorule; fă rugăciune de obşte la Dumnezeu pentru mine, luând împreună rugători şi ajutători cetele Îngerilor.

Şi acum... Al Născătoarei:

În nalţă fruntea Creştinilor şi surpă întărâtările păgânilor, Născătoare de Dumnezeu, mântuind nebiruită turma ta aceasta, întru care numele tău cel mare şi mult slăvit se măreşte cu credinţă şi se slăveşte.

Stihirile aceluiaşi, Glas 2

Podobie: Casa Evfratului...Îngere al lui Dumnezeu, cel ce stai fără de mijlocire înaintea Sfintei Treimi, nu înceta a te ruga pentru mine, robul tău. Ca cel ce ai luat tărie de la Dumnezeu a păzi sufletul meu, nu înceta, cu acoperământul aripilor tale, a-l acoperi pe el pururea. Har fie lui Iisus, Celui ce mi te-a dat pe tine mare păzitor sufletului meu şi armă asupra vrăjmaşilor mei, cinstitule de Dumnezeu Îngere. Învredniceşte-mă şi pe mine să dobândesc Împărăţia cea de sus a lui Dumnezeu, ca împreună cu tine să cânt cântarea Sfintei Treimi.

Slavă...

Lumină a doua tu eşti, după Dumnezeu, păzitorul meu; nu înceta a-mi ajuta, ca să văd şi eu lumina Dumnezeirii celei cu trei străluciri.

Şi acum... Al Născătoarei:

Stăpâna Îngerilor şi a oamenilor, Născătoare de Dumnezeu, nu înceta a ruga, Fecioară, pe Fiul tău pentru mine, robul tău.

Rugăciune către Sfântul Înger păzitor, a Sfântului Macarie cel Mare:

Sfinte Îngere, cel ce stai înaintea pătimaşului meu suflet şi a vieţii mele celei ticăloase, nu mă lăsa pe mine, păcătosul, nici nu te depărta de la mine pentru necurăţia mea; nu da loc dracului celui viclean ca să-mi stăpânească cu silnicie acest trup muritor. Întăreşte mâna mea cea ticăloasă şi proastă şi mă îndreptează la calea mântuirii.Aşa, Sfinte Îngere al lui Dumnezeu, cel ce stai înaintea sufletului meu celui ticălos şi a trupului, iartă-mi toate cu câte te-am scârbit în toate zilele vieţii mele şi orice am greşit întru această zi.Acoperă-mă întru această noapte şi mă păzeşte de toată ispita şi cursa potrivnicului, ca să nu mânii cu nici un păcat pe Dumnezeu.Şi te roagă pentru mine către Domnul, să mă întărească întru frica Sa şi vrednic să mă arate pe mine, robul, bunătăţii Sale. Amin.

Şi Otpustul cel mic.

Facerea lui Ioan Mavropos Monahul – al cărui acrostih, în greceşte, este acesta: Pe tine, Îngerul meu păzitor, te laud.