Accesiunea imobiliara artificiala Accesiunea reprezinta încorporarea materială a unui lucru mai puţin important intr-un lucru mai important. [vezi: Ion P. Filipescu, Dreptul civil. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale, Editura Actami, Bucuresti, 1998, pag. 240]. Sensul mai larg al accesiunii este insa dat de prev. art. 482 C. civ.: "Proprietatea unui lucru mobil sau imobil da drept asupra tot ce produce lucrul si asupra tot ce se uneste, ca accesoriu, cu lucrul, intr-un mod natural sau artificial. Acest drept se numeste drept de accesiune." Intrucat in cazul in care cele doua lucruri apartin unor proprietari diferiti, titularul dreptului asupra lucurlui mai important devine si titularul dreptului asupra lucrului mai putin important, accesiunea apare si ca un mod de dobandire a proprietatii. In functie de obiectul principal, accesiunea poate fi:

I. imobiliara (artificiala sau naturala) II. mobiliara (artificiala sau naturala)

Accesiunea imobiliara artificiala Accesiunea imobiliara artificiala presupune interventia omului. Se disting doua cazuri:

a) Ipoteza A: proprietarul ridica pe terenul sau o constructie sau o plantatie dar cu materialele altcuiva

b) Ipoteza B: o alta persoana decat proprietarul terenului ridica pe teren o constructie sau o plantatie, cu propriile materiale

Potrivit legii, lucrul principal este considerat terenul, prin urmare, proprietarul terenului devine si proprietarul constructiei sau plantatiei: superficies solo cedit - art. 493 C. civ, art. 494 C. civ. Ipoteza A: In temeiul accesiunii, proprietarul terenului este si proprietarul lucrarilor si este obligat la plata valorii materiel3elor de la data efectuarii constructiei cu eventual daune interese. Ipoteza B: In temeiul accesiunii, proprietarul terenului este si proprietarul lucrarilor si este obligat la plata unei despagubiri catre constructor. Daca insa proprietarul nu invoca dreptul de proprietate prin accesiune asupra constructiei ridicate de alta persoana pe terenul sau, lasandu-l pe constructor sa foloseasca nestingherit constructia, nu poate fi obligat la despagubiri. In aceasta ipoteza, se face distinctia dupa cum constructorul este de buna-credinta sau de rea-credinta. Constructorul este de buna credinta atunci cand nu stia ca terenul apartine altuia, crezand in temeiul unui titlu ale carui vicii nu le cunoaste, ca ii apartine lui si le construieste pe acel teren de asemenea este de rea credinta atunci cand cunoaste ca terenul apartine altcuiva si totusi face constructia, plantatia, lucrarea [vezi: Ion P. Filipescu, Dreptul civil. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale, Editura Actami, Bucuresti, 1998, pag. 244]. In cazul constructorului de buna credinta, proprietarul devine proprietar al constructiei, fara a mai putea cere daramarea si ridicarea constructiilor., trenuind insa sa dezdauneza pe constructor.

Constructorul este de rea credinta, proprietarul poate opta intre a pastra lucrarile cu obligatia de a-l dezdauna pe constructor sau posibilitatea de a-l obliga pe constructor sa isi ridice constructiile. Actiune pentru constatarea pe cale judecatoreasca a dreptului de proprietate asupra unei constructii. Caracterul patrimonial al actiunii. Cai de atac Ca atare, litigiile avand ca obiect constatarea pe cale judecatoreasca a dreptului de proprietate asupra unei constructiei, actiuni care privesc deci un drept real imobiliar, au un caracter patrimonial, in conditiile in care se tinde la apararea acestui drept . Termenul de litigiu folosit de legiuitor in art. 282 ind. 1 C.p.c. desemneaza toate actiunile cu caracter patrimonial, calificate ca atare de doctrina si jurisprudenta in materie, prin raportare la obiectul acestora, care priveste in mod direct o valoare patrimoniala ori un act juridic al carui obiect este un drept evaluabil in bani . ........................................................................................................................................................ JURISPRUDENŢĂ Speţă Prin actiunea inregistrata la 27 octombrie 2004, reclamantii I.G. si I.A. au solicitat in contradictoriu cu Primaria sectorului 6 Bucuresti prin Primar si Municipiul Bucuresti prin Primar general sa se constate ca sunt proprietarii unei constructii reprezentate de extinderea balconului de la apartamentul 6, situat in Bucuresti, identificata conform raportului de expertiza tehnica imobiliara ce urmeaza a fi efectuat in cauza. Prin sentinta civila nr.115 din 14 ianuarie 2005, Judecatoria sector 6 Bucuresti a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor si a respins actiunea reclamantilor ca fiind formulata impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala. Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca reclamantii se afla in situatia reglementata de art.492 Cod civil, intrucat extinderea balconului nu s-a facut pe cota indiviza de teren aferenta apartamentului proprietatea lor ci a exces pe terenul aferent intregului imobil, deci si a celorlalti proprietari ai condominiului si fiind vorba de un teren proprietate privata, actiunea trebuia indreptata impotriva proprietarilor acestuia. Curtea de Apel Bucuresti, sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si familie, prin decizia nr.868 din 19 mai 2005 a admis exceptia de necompetenta materiala si a declinat competenta de solutionare a recursului declarat de reclamanti impotriva hotararii pronuntata de judecatorie in favoarea Tribunalului Bucuresti. Curtea de apel a facut aplicatiunea art.282 ind. 1 si art.299 alin.3 Cod procedura civila, constatand ca valoarea imobilului este sub 1 miliard lei si calificand drept recurs calea de atac exercitata impotriva hotararii pronuntata la fond . Impotriva acestei ultime decizii au declarat recurs reclamantii, solicitand admiterea acestuia, casarea hotararii si trimiterea cauzei pentru solutionarea apelului la Tribunalul Bucuresti. Au aratat ca au formulat o actiune in constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin accesiune, intemeiata pe dispozitiile art.111 Cod procedura civila, actiune care nu poate fi considerata ca fiind evaluabila in bani . Recursul este nefundat, deoarece: Art.282 ind. 1 C.p.c. stipuleaza ca nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala privind litigii al caror obiect are o valoare de pana la

5 miliarde lei, inclusiv, in materie civila, iar art.2 pct.3 C.p.c. prevede ca tribunalele judeca, ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului. Se retine ca si inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.219/2005, art.2821 C.p.c. restrangea exercitiul apelului la litigii al caror obiect avea o valoare de pana la 1 miliard lei inclusiv, iar art.299 alin.3 prevedea ca in situatia in care hotararile pronuntate de instantele judecatoresti sunt supuse numai recursului, judecarea acestei cai de atac era de competenta instantei imediat superioare celei care a pronuntat hotararea in cauza. Termenul de litigiu folosit de legiuitor in art.282 ind. 1 C.p.c. desemneaza toate actiunile cu caracter patrimonial, calificate ca atare de doctrina si jurisprudenta in materie, prin raportare la obiectul acestora, care priveste in mod direct o valoare patrimoniala ori un act juridic al carui obiect este un drept evaluabil in bani . Or, litigiul dedus judecatii are ca obiect constatarea pe cale judecatoreasca a dreptului de proprietate al reclamantilor asupra constructiei edificate, actiune care priveste deci un drept real imobiliar, fiind de necontestat caracterul sau patrimonial, in conditiile in care se tinde la apararea acestui drept . Se retine totodata ca potrivit art.18 C.p.c., in cererile pentru constatarea existentei sau neexistentei vreunui drept, competenta instantei se determina dupa regulile prevazute pentru cererile avand ca obiect executarea prestatiei Pentru aceste motive, recursul a fost respins ca nefondat ......................................................................................................................................................... MIC DICTIONAR DE TERMENI JURIDICI Proprietate Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a bunurilor materiale sau imateriale. Drept Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Drept Comunitar In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare. Expertiza ( lat. expertus, de la experior "încerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, T. III, Codul. Proc. Pen., partea generala, in Codul de Proc. Civ si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat. Cauza

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. 2. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Sentinta Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Calitate procesuala Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile, Instanta Organ de stat al Autoritatii Judecatoresti insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Apel

1. Cale de atac. Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si/sau a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al doilea grad de jurisdictie.

2. Actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,

Curte de Apel Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante. Jurisprudenta Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor. Fond (de pensii private) Desemneaza fondurile acumulate intr-o perioada de mai multi ani din contributiile participantilor la fond, capitalizate si administrate privat, in scopul platii unor pensii altele decat cele din sistemul public de stat. Casare Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel). Judecatorie Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa. Actiune Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni. Hard dollars banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor. Recurs

1. Cale de atac. Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si/sau a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

2. Actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in apel.

Proces, pricina, cauza, Conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.