Upload
stancaia
View
247
Download
2
Embed Size (px)
Citation preview
1
Modulul 1: ACHIZIŢII PUBLICE
Obiectivele modulului:
Însuşirea termenilor şi conceptelor privind achiziţiile publicePrezentarea modalităţilor şi procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publicăContractarea achiziţiilor publice
1.1. Definiţii. Termeni
Temenii şi expresiile folosite în activitatea de achiziţii publice au următoarele semnificaţii:
acceptarea ofertei câştigătoare - actul juridic prin care autoritatea contractanta îşi manifestă
acordul de a se angaja juridic în contractul de achiziţie publică ce va fi încheiat cu ofertantul a
cărui oferta a fost desemnată câştigătoare;
acord-cadru - înţelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorităţi contractante şi
unul sau mai mulţi operatori economici, al cărei scop este stabilirea elementelor/condiţiilor
esenţiale care vor guverna contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o
perioadă dată, în mod special în ceea ce priveşte preţul si, după caz, cantităţile avute în vedere;
candidat - oricare operator economic care a depus candidatura în cazul unei proceduri de
licitaţie restrânsă, negociere sau dialog competitiv;
candidatură - documentele prin care un candidat isi demonstrează situaţia personala,
capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, situaţia economică şi financiară, capacitatea
tehnică şi profesională, în vederea obţinerii invitaţiei de participare pentru depunerea ulterioară
a ofertei, în cazul aplicării unei proceduri de licitaţie restrânsă, negociere sau dialog competitiv;
concurent - oricare operator economic care a prezentat un proiect în cadrul unui concurs de
soluţii;
contract de achiziţie publică - contractul care include şi categoria contractului sectorial, astfel
cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe
autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte,
având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, în sensul
prezentei ordonanţe de urgenta;
contract de concesiune de lucrări publice - contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi
contractul de lucrări, cu deosebirea că în contrapartida lucrărilor executate contractantul, în
2
calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, ia calitate de concedent,
dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioada determinata , sau acest drept însoţit de
plata unei sume de bani prestabilite;
contract de concesiune de servicii - contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contactul de
servicii, cu deosebirea că în contrapartida serviciilor prestate contractantul, în calitate de
concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a
exploata serviciile pe o perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani
prestabilite;
contractant - ofertantul care a devenit, în condiţiile legii, parte într-un contract de achiziţie
publică;
documentaţie de atribuire - documentaţia ce cuprinde toate informaţiile legate de obiectul
contractului de achiziţie publică şi de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de
sarcini sau, după caz, documentaţia descriptivă;
drept special sau exclusiv - dreptul care rezultă din orice formă de autorizare acordată, conform
prevederilor legale sau ca urmare a emiterii unor acte administrative, de o autoritate competentă
şi care are ca efect rezervarea desfăşurării de activităţi în domeniul anumitor servicii publice
numai de către una sau de către un număr limitat de persoane, afectând în mod substanţial
posibilitatea altor persoane de a desfăşura o astfel de activitate;
fonduri publice - sume alocate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) dn Legea nr. 500/2002
privind finanţele publice, cu modificările ulterioare;
întreprindere publică - persoana juridică ce desfăşoară activităţi economice şi asupra căreia se
exercita direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a participatiilor financiare
sau a regulilor specifice prevăzute în actul de înfiinţare a întreprinderii respective, influenta
dominanta a unei autorităţi contractante, astfel cum este definita aceasta la art. 8 lit. a), b) sau
c); prezumţia de exercitare a influenţei dominante se aplică în orice situaţie în care, în raport cu
o astfel de persoană, una sau mai multe autorităţi contractante definite conform art. 8 lit. a), b)
sau c) se află, direct ori indirect, în cel puţin unul dintre uraiatdarele cazuri:
o deţin majoritatea capitalului subscris;
o deţin controlul majorităţii voturilor în organul de conducere, cum ar fi adunarea
generala;
o pot numi în componenta consiliului de administraţie, a organului de conducere sau de
supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia;
3
licitaţie electronică - procesul repetitiv realizat după o prima evaluare completă a ofertelor, în
care ofertanţii au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a reduce
preturile prezentate si/sau de a îmbunătăţi alte elemente ale ofertei; evaluarea finală trebuie sa
se realizeze în mod automat prin mijloacele electronice utilizate;
mijloace electronice - utilizarea echipamentelor electronice pentru procesarea şi stocarea de
date care sunt difuzate, transmise şi recepţionate prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte
mijloace electromagnetice;
ofertant - oricare operator economic care a depus oferta;
oferta - actul juridic prin care operatorul economic isi manifesta voinţa de a se angaja din punct
de vedere juridic intr-un contract de achiziţie publica; oferta cuprinde propunerea financiara şi
propunerea tehnica;
operator economic - oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrări -
persoana fizica/juridica, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate în
domeniul care oferă în mod licit pe piaţa produse, servicii si/sau execuţie de lucrări;
operatorul sistemului electronic de achiziţii publice - persoana juridica de drept public care
asigura autorităţilor contractante suportul tehnic destinat aplicării, prin mijloace electronice, a
procedurilor de atribuire;
procedura de atribuire - etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta şi de către
candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul părtilor privind angajarea în contractul de achiziţie publica
sa fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt: licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă,
dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de soluţii;
propunere financiară - parte a ofertei ce cuprinde informaţiile cu privire la preţ, tarif, alte
condiţii financiare şi comerciale corespunzătoare satisfacerii cerinţelor solicitate prin
documentaţia de atribuire;
propunere tehnică - parte a ofertei elaborată pe baza cerinţelor din caietul de sarcini, sau, după
caz, din documentaţia descriptivă;
«scris» sau «în scris» - orice ansamblu de cuvinte şi cifre care pot fi citite, reproduse şi apoi
comunicate. Acest ansamblu poate include şi informaţii transmise şi stocate prin mijloace
electronice;
sistem de achiziţie dinamic - proces în întregime electronic, limitat în timp şi deschis pe întreaga
sa durată oricărui operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi selecţie şi care a
prezentat o ofertă orientativă conformă cu cerinţele caietului de sarcini.
4
sistemul electronic de achiziţii publice - SEAP desemnează sistemul informatic de utilitate
publică, accesibil prin internet la o adresa dedicată, utilizat în scopul aplicării prin mijloace
electronice a procedurilor de atribuire;
Tratat - Tratatul pentru Înfiinţarea Comunităţii Europene, Încheiat la 25 martie 1957, cu
modificările şi completările ulterioare;
vocabularul comun al achiziţiilor publice - CPV - desemnează nomenclatorul de referinţa
aplicabil contractelor de achiziţie publica, adoptat prin Regulamentul nr. 2.195/2002/CE al
Parlamentului European şi al Consiliului privind vocabularul comun al achiziţiilor publice,
publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 340 din 16 decembrie 2002, asigurând
corespondenta cu alte nomenclatoare existente;
zile - zilele calendaristice, în afara cazului în care se menţionează ca sunt zile lucratoare.
1.2. Tipuri de contracte de achiziţie publică
Contractele de achiziţie publică sunt:
a) contracte de lucrări;
b) contracte de furnizare;
c) contracte de servicii.
Contractul de lucrări este acel contract de achiziţie publica care are ca obiect
a) execuţia de lucrări sau execuţia unei construcţii;
b) atat proiectarea, cat si execuţia de lucrări sau atât proiectarea, cât si execuţia unei construcţii;
c) realizarea prin orice mijloace a unei construcţii care corespunde necesităţii şi obiectivelor
autorităţii contractante.
Prin construcţie se înţelege rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcţii de clădiri sau
lucrări de geniu civil, destinat să îndeplinească prin el însuşi o funcţie tehnică sau economică.
Contractul de furnizare este acel contract de achiziţie publică, altul decât contactul de lucrări,
care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv în rate, închiriere
sau leasing, cu sau fără opţiune de cumpărare.
Contractul de achiziţie publică ce are ca obiect principal furnizarea de produse si, cu titlu
accesoriu, operatiuni/lucrări de instalare şi punere în funcţiune a acestora este considerat contract de
furnizare.
Contractul de servicii este acel contract de achiziţie publică, altul decât contractul de lucrări sau
de furnizare, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii.
5
Contractul de achiziţie publică care are ca obiect principal prestarea unor servicii şi, cu titlu
accesoriu, desfăşurarea unor activităţi este considerat contract de servicii.
Contractul de achiziţie publică care are ca obiect atât furnizarea de produse, cit şi prestarea de
servicii este considerat;
a) contract de furnizare, dacă valoarea estimată a produselor este mai mare decât valoarea estimată
a serviciilor din contractual respectiv;
b) contract de servicii, dacă valoarea estimată a serviciilor este mai mare decât valoarea estimată a
produselor din contractual respectiv.
1.3. Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică
Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiile care stau la baza atribuirii
contractului de achiziţie publică în relaţia cu operatorii economici interesaţi să participle la procedura
de atibuire sunt:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoaşterea reciproca;
d) transparenta;
e) proportionalitatea;
f) eficienta utilizării fondtailor publice;
g) asumarea răspunderii.
1.4. Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie public
Procedurile de atribuire a contractului de achiţie publică sunt:
a) licitaţia deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a
depune oferta;
b) licitaţia restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi
depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi sa aibă dreptul de a depune oferta;
c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi
depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi,
în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând
ca, pe baza solutiei/solutiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală;
d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractanta derulează consultări cu
6
candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi
dintre aceştia. Negocierea poate fi:
i. negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
ii. negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.
e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită
oferte de la mai mulţi operatori economici;
f) Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluţii, respectiv o procedură
specială prin care achiziţionează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării
urbanistice şi peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect,
prin selectarea acestuia pe baze concurentiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii;
g) Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în
măsura în care valoarea achiziţiei nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro pentru fiecare
achiziţie de produse, servicii sau lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document
justificativ, care în acest caz se consideră a fi contract de achiziţie publică. Se menţine obligaţia
autorităţii contractante de a asigura obţinerea şi păstrarea documentelor justificative care
dovedesc efectuarea respectivei achiziţii publice.
Autoritatea contractanta are obligaţia de a atribui contractul de achiziţie public prin aplicarea
procedurilor de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă.
Prin exceptie, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica celelalte proceduri prevăzute numai
in circumstanţele precizate de OUG 34/2006. Orice autoritate contractantă are dreptul de a aplica
procedurile de atribuire redate mai sus prin utilizarea mijloacelor electronice. Aplicarea procedurilor de
atribuire prin utilizarea mijloacelor electronice se realizează prin intermediul SEAP.
Guvernul are dreptul de a stabili prin hotărâre obligaţia anumitor autorităţi contractante de a
aplica procedurile de atribuire a unor contracte de achiziţie publică numai prin utilizarea mijloacelor
electronice.
Guvernul are dreptul de a aproba prin hotărâre proiectarea şi implementarea unui sistem
centralizat la nivel naţional de achiziţionare specializată a anumitor produse, servicii sau lucrari de la
sau prin unităţi de achiziţie centralizate. Unitatea de achiziţii centralizată este o autoritate
contractantă care:
a) achiziţionează în nume propriu produse şi/sau servicii, care sunt sau pot fi destinate unei/unor
alte autorităţi contractante;
b) atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru, în numele si pentru o altă/alte
autorităţi contractante.
7
Se consideră că autoritatea contractantă, care achiziţionează produse, servicii sau lucrări de la
sau printr-o unitate de achiziţii centralizata, respecta prevederile legale privind achiziţiile publice, în
măsura în care unitatea centralizată le respectă la rândul ei, atunci când realizează activităţile de
achiziţionare produse / atribuie contracte / încheie acorduri-cadru.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe
contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o
subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea
prevederilor OUG 34 / 2006 care instituie obligaţii ale autorităţii contractante in raport cu anumite
praguri valorice.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura garantarea protejării acelor informaţii pe care
operatorul economic le precizează ca fiind confidenţiale, în măsura in care, în mod obiectiv,
dezvăluirea acestor informaţii ar prejudicia interesele legitime ale operatorului economic, în special în
ceea ce priveşte secretul comercial şi proprietatea intelectuală.
1.5. Desfăşurarea şedinţei de deschidere a ofertelor
Legislaţia privind achiziţiile publice are un pregnant caracter aplicativ atunci când se
instrumentează anumite faze ale procesului de atribuire a contractului de achiziţie publică. Acest fapt se
exemplifică în continuare cu activităţile/acţiunile/paşii care se întreprind în legătură cu desfăşurarea
şedinţei de deschidere a ofertelor.
I. Desfăşurarea şedinţei de deschidere
- Se elaborează Procesul verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor;
- Procesul Verbal se semnează de membrii Comisiei şi de către reprezentanţii ofertanţilor care sunt
prezenţi la deschiderea ofertelor;
- Procesul Verbal se trimite în mod obligatoriu tuturor ofertanţilor, chiar dacă nu au fost prezenţi la
deschidere
II. Modul de lucru al Comisiei de evaluare
- La întrunirile Comisiei de evaluare are dreptul de a participa numai membrii acesteia;
- Modul de lucra al Comisiei de evaluare este stabilit de către preşedintele Comisiei de comun acord cu
membrii acesteia;
- Persoana responsabilă pentru atribuirea contractului este preşedintele Comisiei;
- Se elaborează un calendar estimativ de aplicare a procedurii şi perioada solicitată pentru valabilitatea
ofertelor;
8
- Deciziile se iau cu votul a cel puţin 2/3 din numărul membrilor Comisiei de evaluare;
- În cazul divergenţelor de păreri, preşedintele Comisiei solicită reanalizarea punctelor divergente în
scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor;
- În cazul în care Comisia de evaluare nu ajunge la un acord, decizia finală se adoptă cu majoritate
simplă;
- Membrii Comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată
vedere in sens ehiboranU in acest sens >• nota indi\iduala care se afâsinwa fa Raportul pwccîlaiii du
atribuire.
Examinarea si evaluarea ofertelor
-Pentru prezentarea documentelor care lipsesc se acordă un termen rezonabil de timp, de regulă în
limita a 72 de ore de la momentul solicitării.
Corectarea viciilor de forma
- Prin viciu de formă se înţelege o eroare sau omisiune din cadrul unui document a cărei corectare nu
creează un avantaj evident în raport cu ceilalţi participanţi şi nu alterează sensul şi conţinutul
informaţiilor existente iniţial în documentaţia respectivă.
- Viciile de formă ale documentelor şi ofertelor se remediază de Comisia de evaluare numai cu acceptul
operatorilor economici.
Clarificările privind propunerea tehnică şi calificarea
- Comisia de evaluare stabileşte:
-clarificările
-completările formale
-confirmările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte
- Se stabileşte, de asemenea, perioada de timp acordată pentru transmiterea clarificărilor;
- Dacă clarificările solicitate nu se transmit în perioada solicitată sau explicaţiile nu sunt concludente,
oferta se considera neconformă.
Omisiuni sau neconcordanţe
- Dacă în cadrul propunerii tehnice se constată anumite omisiuni sau neconcordanţe se va considera
ca aceasta răspunde în mod substanţial cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini numai atunci când
estimarea valorica a eventualelor omisiuni sau neconcordanţe nu reprezintă mai mult de 3% din
valoarea preţului ofertat în cadrul propunerii financiare.
În acest caz se solicită ofertantului completarea sau remedierea acesteia în conformitate cu cerinţele din
caietul de sarcini.
9
- Dacă ofertantul nu acceptă completarea sau remedierea omisiunilor sau condiţionează acest lucru de
modificarea propunerii financiare, atunci oferta va fi considerată neconformă.
Corectarea erorilor aritmetice
- Erorile aritmetice se corectează numai cu acceptul ofertantului
- Dacă ofertantul nu este de acord, atunci oferta este neconformă.
Respingerea ofertelor
- Se resping ofertele care sunt:
- irelevante în raport cu obiectul contractului, sau
- inacceptabile, sau
- neconforme.
- Se resping şi ofertele care, deşi răspundîn mod substanţial cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini,
estimarea valorică a omisiunilor sau neconcordanţelor constatate în raport cu cerinţele caietului de
sarcini reprezintă o valoare mai mare decât diferenţa dintre preţul prevăzut în oferta respectivă şi preţul
prevăzut în oricare altă ofertă considerată admisibilă de către Comisia de evaluare.
Prin oferta admisibilă se înţelege oferta corespunzătoare din punct de vedere al documentaţiei de
atribuire.
Stabilirea ofertei câştigătoare
- Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare dintre ofertele admisibile, pe baza
aplicării criteriului pentru atribuirea contractului de achiziţie publică;
- Dacă criteriul utilizat a fost "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", atunci
evaluarea ofertei se realizează prin acordarea, pentru fiecare ofertă în parte, a unui punctaj rezultat ca
urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentaţia de atribuire. Clasamentul se
întocmeşte în ordinea descrescătoare a punctajului acordat.
- Dacă criteriul utilizat a fost „preţul cel mai scăzut”, atunci evaluarea ofertelor se realizează prin
compararea preţului, fara TVA, a fiecărei oferte în parte, şi prin întocmirea în ordinea descrescătoare a
preţurilor respective, a clasamentului pe baza căruia se stabileşte oferta câştigătoare.
- Oferta care a fost stabilită câştigătoare nu poate fi modificată şi constituie parte integrantă a
contractului de achiziţie publică care urmează să fie încheiat.
- În cazul în care autoritatea contractantă nu poate încheia contractul cu ofertantul a cărui ofertă a fost
stabilită ca fiind câştigătoare datorita faptului ca ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă
majoră, atunci aceasta are dreptul:
- fie să declare câştigătoare oferta clasată pe locul doi;
- fie să anuleze aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.
14
Anularea procedurii de achiziţie publică, dacă este cazul
- Decizia de anulare se ia, de regulă, înainte de data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării
procedurii de atribuire, şi oricum înainte de data încheierii contractului.
- Procedura de atribuire a contractului se anulează atunci când:
- nu a fost posibilă asigurarea unui nivel satisfăcător al concurenţei;
- au fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme;
- nu a fost depusă nici o ofertă sau au fost depuse oferte care, deşi pot fi luate în considerare, nu pot fi
comparate datorită modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/sau financiare;
- abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă
încheierea contractului.
Elaborarea Raportului privind procedura de atribuire
- Există un formular (nr. 15) al Raportului procedurii de atribuire
- Raportul procedurii de atribuire se înaintează spre aprobare conducătorului instituţiei.
III. Atribuirea contractului de achiziţie publică
1. Notificarea rezultatului
- Autoritatea contractantă are obligaţii de a informa candidaţii/ofertanţii despre deciziile referitoare la;
-atribuirea contractului de achiziţie publică;
-încheierea acordului-cadru;
-admiterea într-un sistem de achiziţie dinamic;
-dacă este cazul, anularea procedurii de atribuire şi eventuala iniţiere ulterioară a unei noi proceduri.
- Comunicarea se realizează in scris şi nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la emiterea deciziilor
respective;
- Comunicarea se transmite şi prin fax sau prin mijloace electronice;
- Atunci când autoritatea contractanta nu transmite comunicarea privind rezultatul aplicării procedurii
şi prin fax sau prin mijloace electronice, atunci termenul anterior (3 zile lucratoare) se majorează cu 5
zile.
Candidaţilor/ofertanţilor ale căror oferte nu au fost declarate câştigătoare li se comunică şi data
limită până la care au dreptul de a depune contestaţie, avându-se în vedere prevederile Art.272:
(1) Contestatia poate fi depusa in toate fazele procedurii de atribuire si impotriva oricarui act al
autoritatii contractante, astfel cum este definit la art. 255 alin. (4).
(2) In cazul in care valoarea estimata conform prevederilor cap. II sectiunea a 2-a a
contractului/acordului-cadru care urmeaza sa fie atribuit/incheiat este mai mare decat pragurile valorice
15
prevazute la art. 55 alin. (2), contestatia poate fi depusa in cel mult 10 zile de la data luarii la
cunostinta, in conditiile prezentei ordonante de urgenta, de catre contestator, de un act al autoritatii
contractante pe care acesta il considera nelegal.
(3) In cazul in care valoarea estimata conform prevederilor cap. II sectiunea a 2-a a
contractului/acordului-cadru care urmeaza sa fie atribuit/incheiat este egala cu sau mai mica decat
pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2), contestatia poate fi depusa in cel mult 5 zile de la data
luarii la cunostinta, in conditiile prezentei ordonante de urgenta, de catre contestator de un act al
autoritatii contractante pe care acesta il considera nelegal.
(4) In cazul în care documentaţia de atribuire este publicată în SEAP în condiţiile prevăzute la articolul
75 alin. (5), articolul 89 alin. (4) şi articolul 127 alin. (2), data luării la cunoştinţă se consideră a fi data
publicării documentaţiei de atribuire.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), contestaţia care se referă la prevederile documentaţiei de
atribuire poate fi depusă numai până la data stabilită pentru depunerea ofertelor.
2. Perioada de aşteptare
Contractul de achziţie publică se semnează după o perioadă de aşteptare. Această perioadă de
aşteptare este reglementată de prevederile art. 205 din OUG 34/2006 cu modificările ulterioare şi
completările aduse de OUG 94/2007. Conţinutul acestui articol este:
Autoritatea contractanta are dreptul de a incheia contractul de achizitie publica/acordul-cadru
numai dupa implinirea termenelor de:
a) 10 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii, conform
prevederilor art. 206 si 207, in cazul in care valoarea estimata conform prevederilor cap. II sectiunea a
2-a a contractului de achizitie publica/acordului-cadru este mai mare decat pragurile valorice prevazute
la art. 55 alin. (2);
b) 5 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii, conform
prevederilor art. 206 si 207, in cazul in care valoarea estimata conform prevederilor cap. II sectiunea a
2-a a contractului de achizitie publica/acordului-cadru este mai mica sau egala cu pragurile valorice
prevazute la art. 55 alin. (2).
(2) Contractul de achizitie publica/acordul-cadru incheiat inainte de implinirea termenelor prevazute
la alin. (1) este lovit de nulitate absoluta.
(3) Autoritatea contractanta nu are obligatia de a respecta termenele prevazute la alin. (1) in
urmatoarele cazuri:
a) atunci cand prezenta ordonanta de urgenta nu prevede obligativitatea publicarii unui anunt sau a
unei invitatii de participare in SEAP;
16
b) atunci cand contractul de achizitie publica/acordul-cadru urmeaza sa fie incheiat cu un operator
economic care a fost singurul ofertant la respectiva procedura de atribuire;
c) atunci cand este atribuit un contract subsecvent unui acord-cadru.
(4) Prevederile prezentului articol se aplica in mod corespunzator si in cazul utilizarii sistemelor de
achizitie dinamice, precum si in cazul atribuirii contractelor prevazute la cap. VII.
3. Soluţionarea contestaţiilor
Orice act al autorităţii contractante care încalcă dispoziţiile legale în materia achiziţiilor publice
poate conduce la apariţia litigiilor.
Este act al autorităţii contractante:
- orice act administrativ;
- lipsa emiterii unui act administrativ sau al oricărui alt act, refuzul de a-l emite;
- orice alt act în afara celor de mai sus, care produce sau poate produce efecte juridice.
Obiectul contestaţiei constă în pretenţia concretă dedusă judecăţii şi poate fi după caz:
- anularea actului;
- obligarea autorităţii contractante de a emite alt act;
- obligarea autorităţii contractante de a lua orice alte măsuri necesare pentru remedierea actelor
ce afectează procedura de atribuire.
Competenţa de soluţionare a contestaţiilor este dată de opţiunea părţii vătămate:
- fie Consiliului;
- fie instanţei de judecată.
În vederea soluţionării contestaţiilor pe cale administrativ-jurisdicţională, partea care se
consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu
respectarea prevederilor art. 270 – 272. Conţinutul art. 270 şi 271 este redat în cele ce urmează, iar
conţinutul art. 272 se regăseşte la punctul 2 – Perioada de aşteptare.
Art. 270(1) Contestatia se formuleaza in scris si trebuie sa contina urmatoarele elemente:
a) numele, domiciliul sau resedinta contestatorului ori, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul
lor si codul unic de inregistrare. In cazul persoanelor juridice se vor indica si persoanele care le
reprezinta si in ce calitate;
b) denumirea si sediul autoritatii contractante;
c) denumirea obiectului contractului de achizitie publica si procedura de atribuire aplicata;
d) obiectul contestatiei, formulat in conformitate cu prevederile art. 255 alin. (5);
e) motivarea in fapt si in drept a cererii;
17
f) mijloacele de proba pe care se sprijina contestatia, in masura in care este posibil;
g) semnatura partii sau a reprezentantului persoanei juridice.
(2) In situatia in care Consiliul apreciaza ca in contestatie nu sunt cuprinse toate informatiile
prevazute la alin. (1), va cere contestatorului ca, in termen de 5 zile de la instiintarea prin care i se
aduce la cunostinta aceasta situatie, acesta sa completeze contestatia. In cazul in care contestatorul nu
se conformeaza obligatiei impuse de Consiliu, contestatia va fi respinsa.
Art. 271
(1) Contestatia se transmite Consiliului, iar contestatorul va atasa la contestatie si copia actului atacat,
în cazul în care acesta a fost emis, precum si copii ale înscrisurilor prevazute la art. 270 alin. (1), daca
acestea sunt disponibile.
(2) Dupa înaintarea contestatiei catre Consiliu, contestatorul va inainta de îndata autoritatii contractante
o copie a contestatiei si a înscrisurilor prevazute la alin. (1), daca acestea sunt disponibile.
(3) În termen de 5 zile de la primirea notificarii privind contestatia, autoritatea contractanta are
obligatia sa îi înstiinteze despre aceasta si pe ceilalti participanti la procedura de atribuire.
(4) Toate notificarile sau comunicarile actelor procedurale se fac cu confimare de primire. Dispozitiile
art. 60 alin. (1) se aplica în mod corespunzator.
(5) În cazul neîndeplinirii obligaţiei prevăzute la alin.2, dispoziţiile art. 277 alin. 1 nu sunt aplicabile.
• In termen de 5 zile de la primirea copiei contestatei, autoritatea contractantă are obligaţia
transmiterii la Consiliu a punctului său de vedere asupra acesteia însoţit de orice documente considerate
edificatoare, precum şi sub sancţiunea amenzii prevăzute la art. 275 alin. (3), o copie a dosarului
achiziţiei publice. Lipsa punctului de vedere al autorităţii contractante nu împiedică soluţionarea
contestaţiei, în măsura în care s-a făcut dovada comunicării.
- Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde la orice solicitare a Consiliului şi de a-i
transmite acestuia orice alte documente care prezintă relevanţă pentru soluţionarea contestaţiei, într-un
termen care nu poate depăşi 5 zile de la data primirii solicitării, sub sancţiunea unei amenzi în cuantum
de 10.000 iei, aplicată conducătorului autorităţii contractante.
- Consiliul are obligaţia de a pronunţa decizia privind amenda cel târziu în cea de-a 5-a zi de la
expirarea termenului prevăzut la alin. 3 (respectiv 5 zile de la data primirii solicitării).
- Decizia Consiliului privind amenda, neatacată în termen constituie tiltu executoriu şi se execută de
către organele competente, potrivit dispoziţiilor legale privind executarea silită a creanţelor fiscale şi
cu procedura prevăzută de aceste dispoziţii.
• Consiliul va putea desemna un expert independent pentru lămurirea unor aspecte de natură tehnică
sau financiară. Durata efectuării expertizei trebuie să se încadreze înăuntrul termenului prevăzut pentru
18
soluţionarea contestaţiilor de către Consiliu. Costul expertizei va fi suportat de partea care a formulat
cererea de efectuare a acesteia.
- Consiliul are obligaţia de a soluţiona contestaţia în termen de 30 zile de la data primirii
dosarului achiziţiei publice de la autoritatea contractantă.
- Nerespectarea termenului de soluţionare a contestaţiei prevăzut mai sus poate atrage
declanşarea procedurii de evaluare în confomitate cu prevederile art. 263 alin. 6.
Măsuri provizorii
- Depunerea contestaţiei în faţa Consiliului suspendă de drept procedura de atribuire până la data
soluţionării contestaţiei de către Consiliu. Contractul încheiat în perioada de suspendare a procedurii de
atribuire este lovit de nulitate absolută.
- Perioada de suspendare atrage prelungirea, în mod corespunzător a oricărei perioade afectate prin
suspendare, cu excepţia perioadelor prevăzute pentru exercitarea căilor de atac.
- In cazuri temeinic motivate şi la solicitarea uneia dintre părţi, Consiliul poate pronunţa o decizie prin
care dispune ca măsură provizorie înceterea perioadei de suspendare a procedurii de atribuire,
începând cu expirarea termenului prevăzut la alin. 4 (respectiv 10 zile de la comunicare). Consiliul are
obligaţia de a se pronunţa asupra respectivei solicitări în termen de cel mult 5 zile de la primirea
acesteia.
- Decizia Consiliului cu privire la măsura provizorie se poate ataca în termen de 10 zile de la
comunicare, potrivit dispoziţiilor art. 283.
- În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze produse, servicii sau lucrări
defalcate pe loturi, prin atribuirea mai multor contracte de achiziţie distincte, prevederile alin, (1)
(respectiv suspendarea procedurii de atribuire) operează numai asupra loturilor la care se refera
contestaţia.
Soluţiile pe care le poate pronunţa C.N.S.C.
- În cazul în care Consiliul admite contestaţia şi dispune luarea unei măsuri de remediere a actului
atacat, va preciza şi termenul în care aceasta trebuie adusă la îndeplinire, care nu poate fi mai scurt
decât termenul de exercitare a căii de atac împotriva deciziei Consiliului aşa cum este prevăzut la art.
280 alin. (5).
- Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice are obligaţia de a
monitoriza îndeplinirea măsurii de remediere, scop în care Consiliul îi va trimite acesteia, în copie
toate deciziile sale motivate.
- Decizia Consiliului privind modul de soluţionare a contestaţiei se adoptă cu votul majorităţii
membrilor completului, aceştia neavând posibilitatea de a se abţine.
19
• Decizia Consiliului, adoptată potrivit alin. (1),( adica cu votul majorităţi membrilor completului) va
fi motivată şi comunicată în scris părţilor în termen de 5 zile de la pronunţare. Decizia, fără motivarea
acesteia, se publică pe pagina de internet a Consiliului înlăuntrul aceluiaşi termen.
- Decizia motivată se publică pe pagina de internet a Consiliului, în cadrul buletinului oficial, fără
referinţe la datele de identificare a deciziei şi ale părţilor, precum şi la datele personale. în termen de 10
zile de la data la care aceasta rămâne definitivă şi irevocabilă.
• Decizia Consiliului este obligatorie pentru părţi, contractul de achiziţie publică încheiat
cu nerespectarea deciziei Consiliului fiind lovit de nulitate absolută.
-Deciziile Consiliului privind soluţionarea contestaţiei şi obligarea la plata amenzii pot fi atacate
cu plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, atât pe motive de nelegalitate, cât şi de
netemeinicie, potrivit art. 283.
- Plăngerea se înaintează Consiliului, sub sancţiunea nulităţii acesteia, care va transmite dosarui
instanţei competente în cel mult 3 zile de la expirarea termenului pentru exercitarea căii de atac.
− Partea care formulează plângerea are obligaţia si comunice, în termenul prevăzut la art. 280 alin.(5),
(respectiv 10 zile), o copie a acesteia, precum şi a înscrisurilor doveditoare şi părţii adverse,
depunând dovada de comunicare în faţa instanţei până la primul termen de judecată.
Căi de atac împotriva deciziilor C.N.S.C.
- Instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliu este
curtea de apel, secţia de contencios-administrativ şi fiscal pe raza căreia se află sediul autorităţii
contractante. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nu are calitate de parte în proces.
- Plângerea formulată împotriva deciziilor pronunţate de Consiliu de judecă de urgenţă şi cu precădere.
− Partea nu poate, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 118 alin. 3 din Codul de procedură civilă să
ceară amânarea judecăţii pentru pregătirea apărării sau pentru a lua cunoştinţă de cererile ori
înscrisurile comunicate, dacă dovada citării sau comunicării fâcute cu cel puţin 5 zile înainte de
termenul de judecată este depusă la acel termen.
− La cerere, instanţa poate dispune suspendarea procedurii de atribuire şi-sau a deciziei
Consiliului până la soluţionarea plângerii formulate împotriva deciziei Consiliului.
- În situaţia în care instanţa admite plângerea, modifică decizia Consiliului şi constată că actul
autorităţii contractante a încalcat prevederile legislaţiei în materia achiziţiilor publice, iar contractul a
fost încheiat înainte de dispunerea suspendării procedurii de atribuire potrivit dispoziţiilor art.284 alin.
(1), partea vătămată are dreptul la despăgubiri.
Soluţionarea litigiilor în instanţa
20
- Pentru soluţionarea litigiilor privind acordarea de despăgubiri, este competentă numai instanţa de
judecată.
- Litigiile privind acordarea de despăgubiri se soluţionează potrivit dispoziţiilor Legii Contenciosului
administrativ nr.554/2004f cu modificările ulterioare.
- Pentru soluţionarea litigiilor apărute după încheierea contractului de achiziţie publică, altele decât cele
referitoare ia despăgubiri, este competentă numai instanţa de judecată.
- Orice documentaţie de atribuire trebuie sa conţină informaţii despre soluţionarea contestaţiilor,
precum si datele de contact ale Consiliului.
IV. Semnarea contractului
- Procedura de atribuire a contractului se finalizează prin semnarea contractului de achiziţie publica sau
prin încheierea acordului cadru.
- Dacă parţi din contractul de achiziţie pubilcă urmeaza să se îndeplinească pe unul sau mai mulţi
subcontractanţi, atunci autoritatea contractantă trebuie să solicite la încheierea contractului prezentarea
contractelor încheiate între viitorul contractant si subcontractantii
nominalizaţi in ofertă.
− Contractele de subcontractare trebuie sa fie in concordanţă cu oferta şi se vor constitui in anexe la
contractul de achiziţie publica.
V. Transmiterea spre publicare a anunţului de atribuire
- Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de atribuire în cel mult 48
de zile după ce:
a) a finalizat procedura de atribuire - licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, dialog
competitiv, negociere cu/fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, cererea de oferte - prin
atribuirea contractului de achiziţie publică sau încheierea acordului-cadru;
b) a finalizat un concurs de soluţii prin stabilirea concurentului câştigător;
c) a atribuit un contract de achiziţie publică printr-un sistem dinamic de achiziţii.
− Pentru serviciile incluse în anexa nr. 2B ia ordonanţa, obligaţia de mai sus este aplicabilă numai
contractelor a căror valoare este mai mare decât pragul valoric prevăzut la art. 57 alin, (2) lit.a) sau,
după caz, lit. b). În aceste cazuri, autoritatea contractantă indică, totodată, în anunţul transmis dacă
este sau nu de acord cu publicarea acestuia.
− Anunţul de atribuire se publică în SEAP şi în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a,
Achiziţii publice, şi, după caz, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
- Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie în toate situaţiile în care:
21
a) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit a)-c), iar
valoarea contractului de furnizare sau de servicii care a fost atribuit este mai mare decât echivalentul în
lei a 125.000 euro;
b) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit. d) sau e), iar
valoarea contractului de furnizare sau de servicii care a fost atribuit este mil mare decât echivalentul în
lei a 420.000 euro;
c) valoarea contractului de lucrări care a fost atribuit este mai mare decât echivalentul în lei a 5.000.000
euro.
VI. Definitivarea dosarului de achiziţie publica
- Dosarul achiziţiei publice, precum şi ofertele însoţite de documentele de calificare şi selecţie se
păstrează de către autoritatea contractantă atât timp cât contractul de achiziţie publică/acordul-cadru
produce efecte Juridice, dar nu mai puţin de 5 ani de la data finalizării contactului respectiv. În
cazul anulării procedurii de atribuire, dosarul se păstrează cel puţin 5 ani de la data anulării
respectivei proceduri.
- Dosarul achiziţiei publice trebuie să cuprindă documentele întocmite/primite de autoritatea
contractantă în cadrul procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fără a se limita la următoarele:
a) nota privind determinarea valorii estimate;
b) anunţul de intenţie şi dovada transmiterii acestuia spre publicare, dacă este
cazul;
c) anunţul de participare şi dovada transmiterii acestuia spre publicare şi-sau,
după caz, invitaţia de participare;
d) documentaţia de atribuire;
e) nota justificativă privind accelerarea procedurii de atribuire, în cazul în care
procedura aplicată a fost alta decât licitaţia deschisă sau licitaţia restrânsă;
f) nota justificativă privind accelerarea procedurii de atribuire, dacă este cazul;
g) procesul-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor;
h) formularele de ofertă depuse în cadrul procedurii de atribuire;
i) solicitările de clarificări, precum şi clarificările transmise-primie de
autoritatea contractantă;
j) reportul procedurii de atribuire;
k) dovada comunicărilor privind rezultatul procedurii;
l) contractul de achiziţe publică-acordul-cadru, semnate;
22
m) anunţul de atribuire şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;
n) contestaţiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, dacă este cazul;
o) avizul consultativ emis în conformitate cu prevederile legale, referitor la funcţia de verificare a
aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, dacă este
cazul;
p) documentul constatator care conţine informaţii referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de
către contractant.
- Dosarul achiziţiei publice are caracter de document public. Accesul persoanelor la aceste informaţii
se realizează cu respectarea termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale privind
liberul acces la informaţiile de interes public şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care aceste
informaţii sunt clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală potrivit legii.
− Restricţionarea nejustificată a accesului la dosarul achiziţiei publice atrage sancţionarea de către
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a
conducătorului autorităţii contractante, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
VII. Garanţia de participare:
- În cazul în care documentaţia de atribuire prevede garanţie de participare, atunci trebuie să conţină
si următoarele informaţii:
a) cuantumul garanţiei de participare in suma fixa, suma care nu poate depasi 2% din valoarea estimată
a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru;
b) perioada de valabilitate a garanţiei de participare care va fi cel puţin egală cu perioada de
valabilitate a ofertei.
- Garanţia de participare constituită de ofertantul a cărui oferta a fost stabilită ca fiind câştigatore,
se restitue de către autoritatea contractanta în cel mult 3 zile lucrătoare de la data constituirii
garantiei de buna execuţie,
- Garanţia de participare constituită de ofertanţii a căror oferte nu au fost stabilite câştigătoare, se
returnează de către autoritatea contractantă după semnarea contractului de achiziţie publică cu
ofertantul/ofertanţii ale căror oferte au fost desemnate câştigătoare, dar nu mai tarziu ie 3 zile
lucratoare de la data expirării perioadei de valabilitate a ofertei.
VIII. Garanţia de buna execuţie, dacă este cazul:
- În cazul contractului de furnizare, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia
de bună execuţie în cel mult 14 zile de la data întocmirii procesului-verbal de recepţie a produselor
23
care fac obiectul contractului şi/sau de la plata facturii finale, dacă nu a ridicat până la acea dată
pretenţii asupra ei.
- În cazul contractului de servicii, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia
de buni execuţie în cel mult 14 zile de la dată îndeplinirii de către contractant a obligaţiilor
asumate prin contractul respectiv, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei.
- În cazul contractelor de servicii ie proiectare, autoritatea contractantă are obligaţia de a
elibera/restitui garanţia de bună execuţie după cum urmează:
• valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă studiilor de prefezabilitate şi/sau fezabilitate, în termen
de 14 zile de la data predării şi însuşirii-aprobării documentaţiei tehnico-economice respective, dacă
nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei;
• valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă proiectului tehnic şi/sau detaliilor de execuţie, în termen
de 14 zile de la dată încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor executate în
baza proiectului respectiv, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupri ei.
- În cazul contractelor de lucrări, autoritatea contractantă, are obligaţia de a elibera/restitui garanţia de
bună execuţie după cum urmează:
a) 70% din valoarea garanţiei, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de
recepţie la terminarea lucrărilor, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei, iar riscul
pentru vicii ascunse este minim;
b) restul dc 31% din valoarea garanţiei, la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor executate,
pe baza procesului-verbal de recepţie finală. Procesele-verbale de recepţie finală pot fi întocmite şi
pentru părţi din lucrare, dacă acestea sunt distincte din punct de vedere fzic şi funcţional.
1.6. Contractarea achiziţiilor publice
În sistemul achiziţiilor publice activitatea contractuală este deosebit de importantă şi deosebit de
complexă. De respectarea formei contractului, de exactitatea cu care acesta este conceput şi completat
depinde în mare măsură reuşita întregului proces de achiziţie publică. În continuare este redată, cu titlu
de exemplu, procedura încheierii unui contract de atribuire a unei achiziţii publice.
Stabilirea clauzelor contractuale
Contractul de achiziţie publică se încheie in forma scrisă, în cel puţin 2 exemplare în urma unei
proceduri de atribuire sau în baza unui contract cadru.
Clauzele contractului sunt stabilite în cea mai mare parte de autoritatea contractantă şi
încetează de drept la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat. Prelungirea duratei contractului
24
de achiziţie publică este posibilă numai în condiţiile ordonanţei şi fără a fi modificate condiţiile
stabilite iniţial. Părţile pot stabili şi alte clauze de încetare a contractului fără, a aduce atingere clauzelor
obligatorii. Înainte de stabilirea clauzelor contractuale trebuie să se stabilească tipul contractului.
Calificarea naturii juridice a contractului de achiziţie publică este dată de obiectul preponderent ca
valoare, respectiv contractele pot fi:
- Contracte de furnizare;
- Contracte de servicii;
- Contracte de lucrări.
Contractul de achiziţie publică este structurat astfel:
- Preambul;
- Clauze contractuale obligatorii;
- Clauze contractuale specifice.
Preambulul este partea introductivă a contractului şi conţine informaţii despre:
- temeiul legal în baza căruia se semnează contractul de achiziţie publică;
- denumirea părţilor contractante;
- definiţii aplicabile;
- interpretare.
Clauzele contractuale obligatorii sunt acele prevederi contractuale pe care orice contract de
achiziţie publică trebuie să le conţină:
- obiectul principal al contractului;
- preţul contractului şi modalitatea de plată;
- durata contractului;
- sancţiuni pentru neexeeuttrea culpabilă a obligaţiilor;
- obligaţiile principale ale părţilor.
FOARTE IMPORTANT !!! Contractele de subcontractare trebuie să se constituie în anexe la
contractul de achiziţie publică.
Clauzele contractuale specifice sunt acele prevederi contractuale specifice fiecărui contract de
achiziţie publică şi care se stabilesc de regulă prin acordul părţilor în funcţie de necesităţile obiective
tle autorităţii contractante şi de conţinutul ofertei declarate câştigătoare. Clauzele contractuale specifice
pot face referire la:
- subcontractori;
- garanţia de bună execuţie;
- garanţia de calitate;
25
- modalitatea de ajustare a preţului;
- tennene de executare a obligaţiilor părţilor;
- recepţie, inspecţie, teste;
- ambalare, marcare, transport;
- asigurări
- alte condiţii de executare a contractului.
ATENŢIE !!!! Prin act adiţional nu pot fi afectate prevederile referitoare la preţ
Dacă ofertantul declarat câştigător refuză semnarea contractului, procedura de atribuire va fi
anulata, iar autoritatea contomctantt va relua procedura. Stabilirea cerinţelor minime de calificare şi,
dacă este cazul, a criteriilor de selectare. Documentaţia de atribuire trebuie să conţină aceleaşi cerinţe
minime ca în anunţul de participare. În cazul în care cerinţele din anunţul de participare nu se regăsesc
în documentaţia de atribuire se aplică cele din anunţ, documentaţia interpretându-se în consecinţă.
Criteriile de calificare şi selecţii se referă numai la:
- situaţia personală a candidatului sau ofertantului;
- capacitatea de exercitare a activităţii profesionale;
- situaţia economică şi financiară;
- capacitatea tehnică şi/sau profesională;
- standarde de asigurare a calităţii;
- standarde de protecţia mediului, dacă este cazul.
Criteriile de calificare şi selecţie odată stabilite nu mai pot fi schimbate pe parcursul aplicării
procedurii.
ATENŢIE !!! Dacă se solicită îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia
economică şi financiară sau la capacitatea tehnică şi/sau profesională, atunci autoritatea contractantă
elaborează o notă justificativă prin care să motiveze cerinţele respective. Nota justificativă se ataşează
la dosarul achiziţiei.
ATENŢIE !!! Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune candidaţilor sau ofertanţilor
prezentarea unei anumite certificări scrise; se vor lua în considerare şi alte documente echivalente.
Cerinţe privind situaţia personală a operatorului economic
Documentaţia de atribuire trebuie să conţină toate cazurile în care un operator economic este
exclus. Pentru a evita excluderea dintr-o procedură de atribuire, operatorul economic trebuie să
dovedească că nu se află în situaţiile descrise în art. 180 şi art. 181 din OUG 34/2006 cu modificările şi
completările aduse de OUG 94/2007.
ATENŢIE !!! Reeşalonarea datoriilor nu reprezintă un aranjament cu creditorii.
26
Se consideră documente edificatoare:
- certificate;
- caziere judiciare;
- alte documente echivalente emise de autorităţi competente din ţara respectivă.
În cazul în care în ţara de origine sau în ţara în care este stabilit operatorul economic nu se emit
astfel de documente sau acestea nu vizează toate situaţiile, atunci trebuie să fie acceptată:
- fie o declaraţie .pe propria răspundere;
- fie o declaraţie autentică în faţa unui notar, a unei autorităţi administrative sau judiciare ori a unei
asociaţii profesionale care are competenţe în acest sens.
Cerinţe privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale
Pentru a-şi demonstra capacitatea de exercitare a activităţii profesionale operatorul economic va
prezenta documente care să dovedească:
- forma de înregistrare ca persoana fizică sau juridică;
- daca este cazul, atestarea sau apartenenţa din punct de vedere profesional în conformitate cu
prevederile din ţara în care ofertantul/candidatul este stabilit.
Cerinţe privind situaţia economică şi financiară
ATENŢIE !!! Este interzis a se solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia
economică şi financiară care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire.
Pentru a se demonstra situaţia economică şi financiară operatorul economic va prezenta
documente edificatoare cum ar fi:
- declaraţii bancare corespunzătoare sau, după caz, dovezi privind asigurarea riscului profesional;
- bilanţul contabil sau extrase de bilanţ în cazul în care publicarea acestor bilanţuri este prevăzută de
legislaţia ţării în care este stabilit ofertantul/candidatul;
- declaraţii privind cifra de afaceri globală sau dacă este cazul privind cifra de afaceri în domeniul de
activitate aferent obiectului contractului într-o perioadă anterioară care vizează activitatea din cel mult
ultimii 3 ani, în măsura în care informaţiile respective sunt disponibile - auditul financiar emis de
persoane autorizate.
Dacă din motive obiective, bine justificate, operatorul economic nu poate prezenta documentele
solicitate, acesta are dreptul să-şi demonstreze situaţia economică şi financiară şi prin prezentarea altor
documente care să prezinte o imagine fidelă a situaţiei economice şi financiare şi pe care autoritatea
contractantă le consideră edificatoare. Capacitatea situaţia economică şi financiară a operatorului
economic poate fi susţinută si de o altă persoană indiferent de natura relaţiilor juridice existente între
operatorul economic şi persoana respectivă. În acest caz persoana respectivă prezintă un angajament
27
ferm de susţinere. Persoana care susţine financiar operatorul economic nu trebuie să se afle într-una din
situaţiile de la art. 180 şi 181 din OUG nr.34/20006 cu modificările ulterioare (OUG nr.94/2007).
Dacă un grup de operatori economici depune o ofertă sau o candidatură comună, atunci situaţia
economică şi financiară se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor. Şi
grupul de operatori economici poate fi susţinut de o terţă persoană sau de terţe persoane, în aceleaşi
condiţii descrise mai sus.
ATENŢIE !!! Pentru ca riscul neîndeplinirii unui contract din cauza lipsei capacităţii
financiare a contractantului să fie redus, cerinţele de calificare pot fi solicitate astfel:
- cifra de afaceri medie anuală pe ultimii 3 ani, în cazul în care se, să fie de până la 3 ori mai mare
decât valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit;
- demonstrarea că operatorul economic are acces la sau că are disponibile resurse reale negrevate de
datorii, linii de credit confirmate de bănci sau orice alte mijloace financiare suficiente pentru a realiza
cashflow de execuţie a lucrării pentru perioada impusă.
Cerinţe privind capacitatea tehnică şi/sau profesională
În documentaţia de atribuire se indică informaţiile pe care operatorii economici urmează să le
prezinte pentru a-şi demonstra capacitatea tehnică şi/sau profesională.
Ca şi în cazul capacităţii economice şi financiare, capacitatea tehnică şi/sau profesională a operatorului
economic poate fi susţinută de o altă persoană, indiferent de natura relaţiilor juridice existente între ele,
caz în care persoana respectivă va prezenta un angajament ferm prin care confirmă faptul că va pune la
dispoziţia operatorului economic resursele tehnice şi profesionale invocate. Persoana care asigură
susţinerea tehnică nu trebuie sa se afle în una din situaţiile invocate în art. 180 şi 181 din OUG
nr.34/20006 cu modificările ulterioare (OUG nr.94/2007).
Aceleaşi prevederi sunt valabile şi pentru un grup de operatori economici care depun o ofertă
sau candidatură comună (au fost descrise mai sus în ceea ce priveşte capacitatea economică şi
financiară). Verificarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale în cazul unui contract de furnizare se
poate realiza prin solicitarea:
- liste ale principalelor livrări de produse efectuate în ultimii 3 ani, conţinând valori, perioade de
livrare, beneficiari, indiferent dacă aceştia din urmă sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi;
- declaraţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui
angajament de participare a fost obţinut, în special pentru asigurarea controlului calităţii produselor;
- certificate sau alte documente emise de organisme care să ateste conformitatea produselor,
identificată clar prin referire la specificaţii sau standarde relevante;
28
- mostre, descrieri, şi/sau fotografii/fise tehnice/cataloage a căror autenticitate trebuie să poată fi
demonstrată în cazul în care se solicită acest lucru.
Verificarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale în cazul unui contract de servicii se poate
realiza prin solicitarea:
- unei liste a principalelor servicii prestate în ultimi 3 ani, conţinând valori, perioade de prestare,
beneficiari, indiferent dacă aceştia din urmă sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi;
- unei declaraţii referitoare la echipamentele tehnice şi la măsurile aplicate în vederea asigurării
calităţii precum şi, daca este cazul la resursele de studiu si cercetare;
- de informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui
angajament de participare a fost obţinut de către candidat/ofertant în special pentru asigurarea
controlului calităţii;
- unei declaraţii referitoare la efectivul mediu anual al personalului angajat şi al cadrelor de conducere
în ultimi 3 ani;
- dacă este cazul, de informaţii privind masurile de protecţie a mediului pe care operatorul economic le
poate aplica în timpul îndeplinirii contractului de servicii;
- de informaţii referitoare la utilajele, instalatiile, echipamentele tehnice de care poate dispune
operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de servicii;
- de informaţii privind proporţia în care contractul de servicii urmează să fie îndeplinit de către
subcontractanţi şi specializarea acestora.
Verificarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale în cazul unui contract de lucrări se poate
realiza prin solicitarea:
- unei liste a lucrărilor executate în ultimii 5 ani însoţită de certificări de bună execuţie pentru cele mai
importante lucrări si care vor contine valori, perioada si locul execuţiei locurilor, modul de îndeplinire
a obligaţiilor, beneficiari, indiferent dacă aceştia sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi;
- de informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de speciaitate de care dispune sau al cărui
angajament a fost obţinut în special pentru asigurarea controlului calităţii;
- de informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului de conducere,
precum şi alte persoane responsabile pentru execuţia lucrărilor;
- unei declaraţii referitoare la efectivul mediu anual al personalului angajat şi al cadrelor de conducere
in ultimii 3 ani;
- dacă este cazul, de informaţii privind măsurile de protecţia mediului pe care operatorul economic le
poate aplica în timpul îndeplinirii corespunzătoare a contractului de lucrări;
29
- unei declaraţii referitoare la utilajele, instalaţiile, echipamentele tehnice de care poate dispune
operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de lucrări;
- de informaţii privind proporţia în care contractul de lucrări urmează, să fie îndeplinit de către
subcontractanţi şi specializarea acestora.
Se poate solicita ca cerinţă minimă privitoare la demonstrarea capacităţii tehnice şi/sau
profesionale prezentarea unei liste care să conţină cel puţin informaţii:
- despre un contract de lucrări/servicii/furnizare care din punct de vedere fizic si/sau valoric sa nu
reprezinte mai mult de 30% din volumul fizic sau valoric al viitorului contract;
- despre cel mult 3 contracte de lucrari/servicii/furnizare care din punct de vedere fizic si/sau valoric
să nu reprezinte mai mult de 50% din volumul fizic sau valoric al viitorului contract.
Cerinţe privind prezentarea de standarde de asigurare a calitătii
Daca se solicită prezentarea unor certificate prin care se atestă respectarea anumitor standarde
de asiguraere a calităţii, atunci această solicitare trebuie sa se raporteze la sistemele de asigurare a
calităţii bazate pe seriile de standarde europene relevante,certificate de organisme conforme cu seriile
de standarde europene privind certificarea.
Cerinţe privind prezentarea de standarde de protecţia mediului
Dacă se solicită prezentarea unor certificate prin care se atestă respectarea anumitor standarde
de protecţia mediului, atunci autoritatea contractantă trebuie sa se raporteze;
- fie la Sistemul Comunitar de Management Ecologic si Audit( EMAS)
- fie la standarde de gestiune ecologică bazate pe seriile de standarde europene sau internaţionale în
domeniu, certificate de organisme conforme cu legislaţia comunitara ori cu standarde europene sau
internaţionale privind certificarea.
Dacă operatorul economic nu deţine oertificattul de calitate sau certificatul de mediu
solicitat,atunci se acceptă orice alte probe sau dovezi prezentate de acestea, dacă prin aceste probe sau
dovezi confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al calitătii/protecţiei mediului.
Stabilirea criteriului de atribuire a contractului de achiziţie publica
Criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publica poate fi:
- oferta cea mai avantajoasa;
- sau, în mod exclusiv, pretul cel mai scăzut.
Criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică se precizează in mod obligatoriu in
anunţul de perticipare şi în cadrul documentaţiei de atribuire. Criteriul de atribuire odată stabilit nu
poate fi schimbat pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire.
30
Dacă a fost ales criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”
atunci oferta stabilita ca fiind câştigătoare este oferta care întruneşte punctajul cel mai mare rezultat din
aplicarea uniu sistem de factori de evaluare.
Factorii de evaluare a ofertei pot fi, alături de preţ:
- cartcteristici privind nivelul calitativ, tehnic sau funcţional
- caracteristici de mediu
- costuri de funcţionale
- raportul cost/eficientă
- servicii post-vânzare şi asistentă tehnică
- termen de livrare sau de execuţie
- alte emente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor.
Factorii de evaluare a ofertei precum si ponderea relativa a acestora sau algoritmul de calcul,
precum si metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice si
financiare prezentate de ofertanţi trebuie să fie definiţi clar in documentaţia de atribuire.
Dacă autoritatea contractanta, din motive justificate temeinic, nu poate stabili exact ponderile
relative pentru fiecare factor dt evaluare, atunci are obligaţia de a indica în anunţul de participare sau
îin documentaţiai de atribuite cel puţin ordinea descrescătore a importanţei factorilor de evaluare care
urmează să fie utilizaţi.
Este interzis a se utiliza cerinţele referitoare la calificare ca factori de evaluare a ofertelor( cu
excepţia atribuirii unor contracte care include prestaţii intelectuale cum ar fi consultanţa» proiectara si
altele asemenea).
Daca a fost stabilit criteriul de atribuire „în mod exclusiv, preţul cel mai scăzut”, atunci oferta
stabilită ca fiind câştigătoare este acea ofertă admisibilă a carei propunere tehnică răspunde la toate
cerinţele minime obligatorii solicitate şi a cărei propunere financiară conţine preţul cel mai scăzut.
ATENŢIE !!!! Când se stabileşte criteriul de atribuire se elaborează o notă justificativă prin care se
motivează modul în care a fost stabilită ponderea factorilor de evaluare.Nota justificativa se ataşează la
dosarul achiziţiei.
Completarea fişei de date a achiziţiei
Fişa de date a achiziţiei cuprinde informaţii si instrucţiuni privind:
- autoritatea contractantă, în special cu privire la adresa-inclusiv telefon,fax,e-mail-
persoane de contact, mijloace de comunicare etc.
- adresa de unde se poate achiziţiona, descărca documentaţia de atribuire
- activitatea autorităţi contractante
31
- dacă este cazul, faptul că se achiziţionează şi numele altei autorităţi
- modul ie obţinere de clarificări si alte informaţii
- soluţionarea litigiilor
- Consiliul naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, inclusiv adresa, telefon,fax, e-mail
- Obiectul contractului de achiziţie publică şi durata acestuia
- Modul in care se va finaliza procedura
- După caz, acordul-cadru, durata acestuia, numărul de operatori, valoarea minimă şi maximă a unui
contract subsecvent
- Existenţa loturilor si modul de abordare
- Acceptarea/neacceptarea de oferte alternative
- Codul CPV
- Cantitatea produselor
- Garanţii
- Termen de valabilitate a ofertei
- Procedura aplicată si dacă aceasta are ca etapă finală licitaţia electronică
- Cerinţele minime de calificare, precum si documentele care urmează să fie prezentate pentru
dovedirea îndeplinirii cerinţelor de calificare şi selecţie dacă sunt solicitate
- Data limitaăde depunere ((ora/zi/luna/an), locul de depunere şi ce alte formalităţi trebuie îndeplinite
în legătură cu participarea la procedura, de atribuire
- Informaţii privind modul de elaborare si prezentare a ofertei
- Informaţii detaliate si complete privind criteriul de atribuire.
Stabilirea formularelor si modelelor
Documentaţia de atribuire conţine si formularele ie către autoritatea contractantă pe baza
modelelor prevăzute de GHID.
Documentaţia de atribuire trebuie sa conţină următoarele formulare:
- fişa de date a achiziţiei
- formularul de ofertă
- formularul de contact
- formularul de scrisoare de garanţie, daca se solicită
- formularul privind declaraţii
Autoritatea contractantţă are dreptul de a concepe şi alte modele pe care să le ataşeze
documentaţiei de atribuire.
Constituirea garanţiei de participare, dacă este cazul
32
Garanţia de participare se constitue numai dacă autoritatea contractantă solicită expres acest
lucru în documentaţia de atribuire.
Garanţia de participare se stabileşte:
- in suma fixa, suma care nu poate depasi 2% din valoarea estimată a contractului
Perioada de valabilitate agaranţiei de participare va fi cel puţin egala cu perioada de valabilitate
a ofertei.
Se recomandă ca valabilitatea ofertei şi respectiv a garanţiei să se precizeze printr-o data
limita si nu în zile,
Modalităţi de constituire
- Scrisoare de garanţie bancară,
- Depunerea la casieria autorităţii contractante:
- a uui rdin de plată sau unei file CEC însoţită de un document prin care se specifică destinaţia
- a unei sume de bani.
Garanţia de participare trebuie si fie prezentată cel mai târziu la deschiderea ofertelor. Garanţia
de participare se restituie:
- ofertantului câştigător, în cel mult 3 zile lucrătoare de la data constituirii garanţiei de bună execuţie
sau după încheierea acordului cadru
- ofertanţilor necâstigatori, după semnarea contractului de achiziţie publică sau după încheierea
acordului cadru dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data. expirării periodei de valabilitate a
ofertei.
Autoritatea contractantă are dreptul de a reţine garanţia de participare, ofertantul pierzând
astfel suma constituita atunci când:
- îsi retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia
- oferta sa fiind stabilită câstigătoare, nu constituie garanţia de buna execuţie în perioada de
valabilitate a ofertei şi, oricum nu mai târziu de 15 zile de la semnarea contractului
− oferta sa fiind stabilită câştigătoare, refuză să semneze contractul de achiziţie publică/contractul
cadru în perioada de valabilitate a ofertei.
Chemarea la compet i ţ ie
1. Elaborarea şi publicarea anunţului de participare
Anunţul de participare se publică în:
- SEAP – adresa ww w .e-licitaţie.ro
− Monitorul Oficiai al României, Partea a Vl-a- Achiziţii publice ;Regia
33
Autonomă „Monitorul Oficial” publică anunţurile transmise spre publicare in cel mult 8 zile
de la data înregistrării acestora, iar în cazul anunţului de participare pentru negocierea ci
anunţ prealabil, acesta se publica in MO in cel mult 3 zile de la data înregistrării;
− Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dacă este cazul - se realizează prin sistemul SEAP. În
cazul în care din motive de natura tehnică operatorul SEAP nu are posibilitatea transmiterii
unui anumit anunţ spre publicare in JO al UE, autoritatea contractantă are responsabilitatea
transmiterii spre publicare a anunţului respectiv prin mijloace proprii. Operatorul SEAP are
obligaţia de a înştiinţa autoritatea contractanta cu privire la apariţia unei astfel de situaţii, în
cei mult o zi lucratoare de la primirea acceptului de pubficare.
2. Punerea la dispoziţie t itcimeitttfei ie atribuire
Documentaţia de atribuire poate fi obţinută:
- în urma unei solicitări a fiecarui operator economic interesat, sau
− prin accesarea directă şi nerestricţionată a unui fişier electronic care este disponibil în SEAP şi pe
pagina de internet proprie.
3. Răspunsul la solicitările de clarificări
Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de
atribuire/selectare/preselectare. În cel mult 3 zile lucratoare de la primirea unei solicitări de clarificări
autoritatea contractantă are obligaţia de a raspmde în mod clar, complet si fără ambiguităţi.În măsura în
care clarificările sunt solicitate în timp util, răspunsul autorităţii contractante la aceste solicitări trebuie
să fie transmise nu mai târziu die 6 zile înainte de data limită stabilită pentru depunerea ofertelor.
Răspunsurile însoţite de întrebările aferente se transmit către toţi operatorii economici care an obţinut
documentaţia de atribuire.
Deci documentaţia este disponibilă în SEAP clarificările sau modificările acesteia se fac
cunoscute printr-un nou fişier electronic la care accesul este direct şi neristricţionat.
ATENŢIE !!!! Se răspunde şi la solicitările de clarificări care nu au fost transmise în timp util
numai dacă perioada necesară pentru elaborarea şi trasmiterea răspunsului face posibilă primirea
acestuia de către operatorii economici înainte de data limită de depunere a ofertelor.
4. Reguli de comunicare şi transmitere a datelor
Orice comunicare, solicitare, informare, notificare şi altele asemenea trebuie să se transmită în
scris.
Orice dacument scris trebuie înregistrat în momentul transmiterii şi în momentul primirii.
Documentele pot fi transmise:
- prin poştă
34
- prin fax
- prin mijloace electronice
- prin orice combinaţie de celor de mai sus.
Documentelor transmise prin mijloace electronice le sunt aplicabile prevederile legale privind
semnătura electronică.
Operatorul economic poate transmite o solicitare:
- în scris- prin postă
- prin fax prin mijloace electronice
- prin orice combinaţie a celor de mai sus
- prin telefon.
ATENŢIE !!!! Când participarea este solicitată prin telefon, ea trebuie confirmată în scris cât
mai curând posibil.
ATENŢIE !!! Daca solicitarea de participare este transmisă, prin fax, se poate solicita
confirmarea acesteia prin scrisoare transmisă prin poştă sau prin mijloace electronice, într-un termen
rezonabil.
Reguli de participare şi de evitare a conflictului de interese
Orice operator economic indiferent de naţionalitate are dreptul de a participa la procedura de
atribuire individual au într-un grup de operatori.
Participarea operatorilor economici într-un grup de operatori se poate realiza ca:
- asociat
- sau, subcontractant
Legalizarea asocierii se poate solicita numai dacă oferta comună este declarată câştigătoare şi
o astfel de solicitare reprezintă o condiţie necesara pentru îndeplinirea acesteia. Ofertantul are dreptul
de a include în oferta tehnică posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectv. În acest caz
trebuie să se precizeze partea pe care intenţionează să o subcontracteze şi datele de recunoaştere ale
subcontractanţilor.
ATENŢIE !!!! un operator economic nu are dreptul de a participa la o procedura de atribuire
atâtîin calitate de ofertant cât şi în calitate de ofertant asociat sau în calitate de subcontractant al altui
ofertant.
Operatorul economic nu are dreptul, în cadrul aceleaşi proceduri:
- sa participe în două sau mai multe asocieri
- sa depună o candidatură/ofertă individuala şi o altă candidatură/ofertă comună
- sa depună o ofertă, individuală şi să fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei alte oferte.
35
Operatorul economic nu poate depune in cadrul aceleaşi proceduri decât o singura ofertă.
ATENŢIE !!! În cazul etapei a doua a licitaţiei restrânse sau negocierii cu amănunt prealabil de
puticipare, candidaţii selectaţi nu au dreptul de a se asocia sau de a participa ca subcontractanţi.
De asemenea, un candidat neselectat nu poate participa in calitate de subeontractant sau asociat
la etapa a doua a licitaţiei restrânse sau negocierii cu anunţ prealabil de participare.
Un conflict de interes reprezintă, situaţia in care angajatul public are un interes personal care
ar putea influenţa in mod necorespunzător îndeplinirea sarcinilor si obligaţiilor sale de serviciu.
Persoana fizică sau juridică care a participat la întocmirea, documentaţiei de atribuire are
dreptul de a fi ofertant, ofertant asociat sau subcontractant numai în cazul în care poate
demonstra că implicarea sa în elaborarea documentaţiei respectie nu este de natura să distorsioneze
concurenţa. Persoana fizică sau juridică care este implicată direct în procesul de verificare sau
evaluare a candidaturilor, respectiv ofertelor, nu are dreptul de a fi candidat, ofertant, ofertant
asociat sau subcontractant sub sancţiunea excluderii din procedura de atribuire. Legislaţia în vigoare
precede şi o serie de incompatibilitaţi. După numirea comisiei de evaluare, membrii acesteia sunt
obligaţi să dea o declaraţie de imparţialitate şi confidenţialitate.(formular nr.13).
Deralarea p rocedurii d e atribuire a contractelor de achiziţie publică
Termene minime pentru elaborarea ofertelor
Licitaţia deschisă
a) nu a fost publicat un anunţ de intenţie-praguri valorice mai mari decât cele din art.55 alin(2)
Termen minim - 52 zile între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în JO al
UE si data limită de depunere a ofertelor în condiţiile în care valoarea estimată a contractului de
achiziţie publică este mia mare decât cea prevăzută la art.55 alin(2)-(125 000 euro,420 000 euro, 5 000
000 euro). În cazul în care anunţul de participare este transmis in format electronic spre publicare în JO
al UE, perioada poate fi de 45 de zile ( termenul se reduce cu 7 zile). În cazul in care documenteţia este
publicată în SEAP începând cu data anunţului de participare, iar accesul operatorilor economici este
direct şi nerestricţionat, perioada poate fi de 47 de zile (termenul se reduce cu 5 zile). În cazul în care
aunţul de participare este transmis in format electronic spre publicare în JO şi documentaţia este
publicată în SEAP, perioada poate fi de 40 de zile (termenul se reduce cu 12 zile).
b) a fost publicat un anunţ de intenţie-praguri valorice mai mari decât cele din art.55 alin(2)
Termenul minim- 36 de zile - pentru pragurile valorice mai mari decât cele de la art.55 alin(2).
În cazul în care anunţul de participare este transmis în format electronic spre publicare în JO al UE-29
zile. În cazul în care documentaţia este publicată în SEAP- 31 de zile. În cazul în care anunţul de
36
participre este transmis spre publicare în JO al UE în format electronic şi documentaţia este publicată în
SEAP- 24 de zile.
c) pentru pragurile valorice mai mici sau egale cu cele de la art.55(2)
Termen minim- 28 de zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului de participare în
SEAP. În cazul în care întreaga documentaţie este publicat în SEAP şi există acces direct şi
nrestricţionat- perioada este de 23 de zile.
Licitaţia restrânsă
În cazul licitaţiei restanse ofertele se depun la etapa a 2-a a acestei proceduri, după ce s-a
realizat selectarea candidaţilor. Etapa de evaluare a ofertelor se iniţiază prin transmiterea unei invitaţii
de participare operatorilor economici selectaţi în prima etapa, însoţită de documentaţia de atribuire.
Invitaţia de participare trebuie transmisă cu cel puţin 40 de zile înainte de data limită de
depunere a ofertelor. Daca valoarea estimată a contractului este mai mare decât pragurile valorice
din art.55 alin(2) şi nu a fost publicat un anunţ de intenţie, atunci:
- Perioada minimă este de 40 de zile;
- Perioada poate fi de 35 de zile dacă întreaga documentaţie este publicată în SEAP şi există acces
direct şi nerestricţionat;
- Perioada poate fi de 12 zile dacă există motive de urgenţă şi documentaţia este publicată în SEAP;
- Perioada poate fi de 12 zile dacă invitaţia de participare se transmite electronic la JO al UE, iar
perioada minimă nu poate fi respectată din motive de urgentă.
Dacă valoarea estimată a contractului este mai mare decât pragurile valorice din art.55 alin(2) şi a fost
publicat un anunţ de intenţie, atunci:
- Perioada minimă poate fi depusă până la 36 de zile, de regulă, şi în niciun caz până la mai puţin de
22 zile;
- Perioada poate fi de 12 zile dacă există motive de urgenţă şi documentaţia este publicată în SEAP.
Daca valoarea estimată a contractului este mai mică sau egală decât pragurile valorice din
art.55 alin(2), atunci:
- perioada minimă este de 22 zile
- perioada poate fi de 17 zile dacă documentaţia este publicată în SEAP;
- perioada poate fi de 12 zile dacă există motive de urgenţă.
Dialog competitiv
În cazul aplicării procedurii de dialog competitivi data limită pentru depunerea ofertelor finale
se stabileşte de comun acord cu candidaţii preselectaţi în cadrul rundelor de dialog.
37
Negociere
În cazul aplicării procedurii de negociere, oferta finală se depune în ultima şedinţă de negociere
stabilită e către autoritatea contractantă.
Cererea de oferte
Invitaţia de participare trebuie trimisă spre SEAP cu cel puţin 10 zile înainte de data limită de
depunere a ofertelor. Perioada de timp cuprinsă între data transmiterii invitaţiei de participare şi data
limită de depunere a ofertelor poate fi modificată după cum urmează:
− 12 zile – dacă invitaţia de participare este transmisă direct operatorilor economici
− 10 zile – dacă invitaţia de participare este publicată în SEAP.
− 6 zile - dacă documentaţia este accesibilă în SEAP
4. Primirea ofertelor
Operatorul economic are dreptul de a transmite oferta:
- numai prin postă
- direct la sediul autoritaţii sau la altă adresă specificată.
ATENTIE!!!! Oferta poate fi transmisă şi electronic dacă autoritatea contractantă prevede acest
lucru.
Operatorii economici pot transmite ofertele şi prin mijloace electronice în cazurile în care se
respectă, conform legislaţiei in vigoare, integritatea şi confidenţialitatea datelor transmise.
Materiale bibliografice obligatorii
1. O.U.G. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii (M.O. nr.418/2006).
2. O.U.G. 94/2007 publicată în M.O. nr. 676/2007.
Întrebări recapitulative:
1. Contractele de achizi ie publică: modalităț ți de atribuire2. Definiți autorită ile cț ontractante şi exemplifica i.ț3. Prezentați principiile care stau la baza atribuirii contractului de achizi ie publicăț4. Elementele componente ale dosarului de achizi ie publică.ț
Modulul II: CONTROL INTERN ŞI AUDIT PUBLIC INTERN (la nivelul entităţilor publice)
Obiectivele modulului:
Instruirea şi aprofundarea cunoştinţelor din domeniul controlului la nivelul
instituţiilor publice. Conştientizarea rolului pe care auditul public intern îl are în
dezvoltarea instituţiei, dar şi pentru apărarea interesului public.
Prezentarea activităţii de audit public, prin modul de organizare şi modul de
desfăşurare al unei misiuni de audit.
Explicarea tehnicilor şi instrumentelor de audit public intern folosite pentru îndeplinirea
obiectivelor misiunii de audit public intern. Se prezintă de asemenea, opinia
auditorului prin raportul de audit public.
Controlul intern reprezintă întregul sistem de control din sectorul public. Este un control
specializat, realizat de persoane/structuri din interiorul instituţiilor şi autorităţilor publice în care
se efectuează. Constă din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţilor publice,
inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu
reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi
eficace; acesta include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele şi procedurile. Această
definire implică autonomia organizatorică şi funcţională a entităţilor publice numai în ce
priveşte formele de control stabilite, nu şi în ce priveşte conţinutul acestora, care este stabilit
prin acte normative.
În noţiunea de control intern se cuprind:
- controlul de gestiune;
- controlul managerial;
- controlul financiar preventiv propriu;
- auditul public intern.
2.1. Controlul intern (de gestiune)
Se exercită în temeiul mai multor acte normative, specifice activităţilor controlate.
Controlul de gestiune se exercită, ca exemplificări posibile, prin activităţi cum sunt:
- verificarea stocurilor (de magazie);
- controlul de casă (periodic, lunar, inopinat, la inventariere);
- verificarea stocurilor de alimente în cazul consumurilor colective, a respectării
consumurilor specifice, a reţetelor).
Controlul de gestiune este în primul rând unul de regularitate.
2.2. Controlul financiar preventiv
Se exercită în scopul constituirii şi utilizării legale şi eficiente a fondurilor publice.
Controlul financiar preventiv (reglementat prin O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi
controlul financiar preventiv, republicată în M.O. nr. 799/2003) constă în verificarea legalităţii şi
regularităţii operaţiunilor financiare efectuate înainte de aprobarea acestora. Persoanele desemnate
să efectueze această formă de control sunt altele decât cele care iniţiază, sau aprobă, operaţiunea
supusă vizei.
Controlul financiar preventiv este de două tipuri: controlul financiar preventiv propriu,
organizat la nivelul fiecărei entităţi publice, şi controlul financiar preventiv delegat, organizat şi
exercitat de reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice. Controlul financiar preventiv
urmează a se integra în sfera răspunderii manageriale. Au fost înregistrate unele progrese în
ceea ce priveşte descentralizarea funcţiei de control financiar preventiv de la Ministerul
Finanţelor Publice către ordonatorii de credite.
Se organizează şi se exercită de persoane competente, din compartimentele economice,1 în
mod unitar, asupra tuturor operaţiilor care afectează fondurile publice. Se integrează în mod
treptat în sfera răspunderii manageriale, proces ce trebuia finalizat până la aderarea României la
U.E., pe măsură ce controlul managerial va asigura eliminarea riscurilor în administrarea
fondurilor publice.
Ministerul Finanţelor Publice este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate
prin care se asigură elaborarea şi implementarea politicii în domeniul managementului financiar
şi controlului financiar la instutuţiile publice.
Obiectivele controlului financiar intern sunt2 :
1 Aici, în mod generic. Persoana şi/sau persoanele care lucrează în compartimentul financiar-contabil, care verifică documentele justificative şi întocmesc instrumentele de plată a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice. Compartimentul financiar-contabil este structura organizatorică din cadrul instituţiei publice în care este organizată execuţia bugetară. Sunt instituţii publice: Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare al acestora.2
Art. 2 lit. d din Legea nr. 84/2003 pentru modificarea şi completarea O.G. nr. 119/1999 privind auditul public
intern şi controlul financiar preventiv. M.O. nr. 195/2003.
realizarea atribuţiilor instituţiilor publice, stabilite în concordanţă cu propria lor
misiune, în condiţii de regularitate, eficacitate, economicitate şi eficienţă;
protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau
fraudei;
respectarea legii, a reglementărilor şi deciziilor conducerii;
dezvoltarea şi întreţinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare şi
difuzare a datelor şi informaţiilor financiare şi de conducere, precum şi a unor
sisteme şi proceduri de informare publică adecvată prin rapoarte periodice.
Controlul financiar preventiv este exercitat sub forma cunoscută de control financiar
preventiv propriu. Este îndeplinit de persoana - sau persoanele –din cadrul compartimentelor de
specialitate (financiar-bugetară şi de contabilitate), numite de conducătorul instituţiei, sau de
persoanele care îndeplinesc această atribuţie pe bază de contract.
Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de
ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către contabil¹. Angajarea şi
ordonanţarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv
propriu.
Viza de control financiar preventiv propriu constă în semnarea documentului supus vizei
şi aplicarea sigiliului personal. Ca urmare, se supun aprobării ordonatorului de credite numai
proiectele de operaţiuni care respectă întrutotul cerinţele de legalitate, regularitate şi încadrare în
limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament care poartă viza de control financiar
preventiv propriu. Rezultă, pe cale de consecinţă, răspunderea persoanelor în drept să exercite
controlul financiar preventiv propriu în cazul acordării vizei în condiţii de nelegalitate şi
neconformitate. In toate cazurile în care, ca urmare a unui refuz de viză de control financiar
preventiv propriu, conducătorii instituţiilor dispun totuşi efectuarea operaţiunii pe proprie
răspundere, persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv propriu are obligaţia
să informeze în scris Curtea de Conturi, M.F.P. şi, după caz, organul ierarhic superior al
instituţiei publice; numai în această situaţie persoana respectivă este exonerată de răspundere. De
asemenea, persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv propriu nu are dreptul
de a anula, sau suspenda, executarea, şi cu atât mai puţin de a se substitui persoanelor
controlate.
Proiectele de operaţiuni supuse vizei de control financiar preventiv propriu, documentele
justificative şi circuitul acestora se stabilesc de conducătorii entităţilor publice.
Ministerul Finanţelor Publice este autoritatea de coordonare şi reglementare a controlului
financiar preventiv propriu asupra tuturor operaţiunilor cu impact financiar în legătură cu
fondurile publice şi patrimoniul public. M.F.P. elaborează norme metodologice privind cadrul
general al atribuţiilor şi exercitării controlului financiar preventiv propriu.
2.3. Controlul managerial
Este determinat de responsabilitatea managerială: cu cât răspunderea managerială este mai
mare cu atât controlul managerial este mai intens. Rezultă că la o răspundere managerială
exclusivă funcţionează un control (intern) exclusiv.
Controlul managerial se referă la toate procedurile manageriale care asigură atât
înregistrarea, evidenţa, monitorizarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor, cât şi raportarea
situaţiei cu privire la entitatea publică. La nivelul factorilor de management nu este percepută
foarte clar diferenţa dintre control şi audit. Auditul intern este perceput mai degrabă ca un alt
nivel de control şi nu ca o activitate independentă şi obiectivă, care evaluează şi îmbunătăţeşte
eficienţa sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de
administrare. Auditul are la bază activităţi de control, se bazează pe control; este o activitate în
acelaşi timp concomitentă, dar şi ulterioară controlului. Controlul în sine, ca forme de exercitare,
documente, regularitate poate fi suspus auditului. Instituţiile cu atribuţii în domeniul controlului
acordă o importanţă destul de mare controlului interinstituţional, fără a pune accentual necesar
pe responsabilitatea managerială. Acest fapt determină existenţa unui grad scăzut de
responsabilizare a conducătorilor multor instituţii publice, afectând astfel eficienţa activităţilor de
control intern. De asemenea, nu au fost elaborate ghiduri practice în materiacontrolului
managerial, care să cuprindă proceduri, tehnici şi metode prin care managerul entităţii publice să
se asigure că utilizarea şi administrarea fondurilor se fac în mod legal, eficient şi oportun.
Este o activitate în devenire, sau în formare. Are rolul de a reduce greutatea specifică - prea
ridicată – a controlului interinstituţional. Sunt preocupări în curs pentru extinderea controlului
managerial în direcţia unei mai bune gestionări a riscului asociat operaţiunilor financiare la
nivelul entităţii publice. Un prim pas îl constituie descentralizarea a funcţiei de control financiar
preventiv de la M.F.P. către ordonatorii de credite (iniţiată în 2004).
2.4. Auditul public intern
Auditul public intern este o componentă a controlului. În fapt, este o formă de control.
Auditul public se exercită la instituţiile publice3 în legătură cu formarea şi utilizarea fondurilor
publice şi administrarea patrimoniului public (art. 1 din Legea nr. 672/2002 privind auditul
public intern). Se exercită potrivit Cadrului comun cuprinzând obiectivele specifice auditului
intern la entităţile publice din domeniul public (elaborat de M.F.P. şi Camera Auditorilor
Financiari). Auditul intern, organizat şi exercitat astfel, este în esenţă unul financiar, fără a se
limita însă la acesta.
Sunt şi entităţi economice ale căror situaţii financiare anuale sunt supuse, prin lege4 ,
exclusiv auditului financiar.
Distincţia între auditul intern şi auditul financiar este una de fond. Legea prevede în
acest sens: “Cu ocazia exercitării independente a profesiei de auditor financiar, indiferent de
cadrul legal care se aplică pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în entităţile
publice prevăzute de lege, auditorii financiari efectuează şi evaluarea funcţiei de audit intern;
aceasta se referă la gradul de adecvare a ariei de cuprindere a programelor conexe aplicate, cât
şi la performanţele acestuia, pentru a determina măsura în care auditorii financiari se pot baza
pe rezultatele auditului intern în desfăşurarea activităţii lor”5 .
Controlul intern reprezintă întregul sistem de control intern din sectorul public, format
din sistemele de control ale entităţilor publice, ale altor structuri abilitate de Guvern şi din
unităţi centrale responsabile cu armonizarea şi implementarea principiilor şi standardelor de
control şi audit intern.
Prin control intern se înţelege ansamblul formelor de control exercitate la nivelul
entităţilor publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în vederea asigurării
administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace. Controlul intern este reglementat în
principal de Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar
preventiv, republicată. Există însă alte acte normative (Legea finanţelor publice, Legea
Contabilităţii, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind achiziţiile publice ş.a.)
3 Autoritate publică, instituţie publică, regie autonomă/societate naţională, societate comercială – entitate la care statul
sau o autoritate administrativ-teritorială este acţionar majoritar şi care are personalitate juridică.
4 O.U.G. nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată. M.O. nr. 598/2003.5 O.G. nr. 37/2004 pentru modificarea şi completarea reglementărilor privind auditul intern. M.O. nr. 91/2004.
care dezvoltă sau se referă la obiectivele, funcţiile şi rolul controlului intern. In vederea
eficientizării implementării controlului intern în instituţiile publice, se impune sistematizarea sub
forma unui cod a tuturor reglementărilor în vigoare referitoare la controlul intern, astfel încât
acestea să constituie un corp coerent de norme în materie.
Auditul este mai mult decât control. Este activitatea funcţional independentă şi obiectivă,
care dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor
publice, perfecţionând activităţile entităţii publice; ajută entitatea publică să îşi îndeplinească
obiectivele printr-o abordare sistemică şi metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi
eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de
administrare. Prin audit se obţine o consiliere a conducerii asupra bunei – sau greşitei –
administrări a veniturilor şi cheltuielilor publice, o îmbunătăţire a activităţii entităţii publice, ceea
ce controlul realizează la nivel redus, doar punctual (referitor la tema de control).
Obiectivele auditului public intern stabilite prin lege sunt:
a. asigurarea obiectivă şi consilierea, destinate să îmbunătăţească sistemele şi activităţile
entităţii publice;
b. sprijinirea îndepliniriiobiectivelor entităţii publice printr-o abordare sistemică şi
metodică, prin care se evaluează şi se îmbunătăţeşte eficacitatea sistemului de
conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor administrării;
Sfera auditului public intern cuprinde:
a. activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din
momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii
finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenţă externă;
b. constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanţă,
precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
c. administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau
închirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unităţilor
administrativ-teritoriale;
d. sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea şi sistemele
informatice aferente.
Tipurile de audit sunt:
- auditul de sistem: reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi
control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi
eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru
corectarea acestora;
- auditul performanţei: prin care se examinează dacă criteriile stabilite pentru
implementarea obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea
rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
- auditul de regularitate: reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare pe
seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării
ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicabile.
Auditorul intern desfăşoară audituri ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu
caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit public intern.
2.4.1. Organizarea auditului public intern
Se organizează şi funcţionează structuri de audit public intern la următoarele niveluri:
la instituţiile publice mici6 , care nu sunt subordonate altor entităţi publice, auditul
public intern se limitează la auditul de regularitate şi se efectuează de către
compartimentele de audit public intern care funcţionează în structurile teritoriale ale
M.F.P.;
la instituţiile publice subordonate, conducătorul acestora poate stabili şi menţine un
compartiment funcţional de audit public intern, cu acordul entităţii publice de la
nivelul ierarhic imediat superior. In cazul în care acest compartiment nu se
înfiinţează, auditul entităţilor respective se efectuează de către compartimentul de
audit public intern de la nivelul ierarhic imediat superior;
la celelalte instituţii publice, altele decât cele încadrate ca fiind mici şi cele aflate în
subordonare, conducătorul acestora, sau organul de conducere colectivă, are obligaţia
instituirii cadrului organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit
public intern. Rezultă că se organizează, şi funcţionează, o activitate proprie de
audit public intern.
6 Instituţie publică mică – instituţia care derulează un buget anual de până la nivelul echivalentului în lei a 100
000 euro pe o perioadă de 3 ani consecutiv (Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, art. 2 lit. j).
2.4.2. Compartimentul de audit public intern:
încadrare, atribuţii
Se constituie în subordinea directă a conducerii entităţii publice şi, prin atribuţiile sale,
nu trebuie să fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern şi în desfăşurarea
activităţilor supuse auditului public intern. Conducătorul compartimentului de audit public intern
este numit/destituit de către conducătorul entităţii publice, cu avizul UCAAPI; pentru entităţile
publice subordonate numirea/destituirea se face cu avizul organului ierarhic superior.
Conducătorul compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea şi
desfăşurarea activităţilor de audit. Funcţia de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea
acestei funcţii ca activitate profesională orientată spre profit sau recompensă.
Aceste restricţii impuse prin lege funcţiei de auditor public şi persoanelor care o
exercită au făcut necesară o recunoaştere şi o recompensare, tot prin lege, fie că aceştia sunt
încadraţi – sau nu – ca funcţionari publici. Astfel, auditorii interni care sunt funcţionari publici
sunt selectaţi şi au drepturile, obligaţiile şi incompatibilităţile prevăzute de Statutul funcţionarilor
publici. Auditorii publici au un nivel de salarizare corespunzător ierarhiei acestei funcţii în
cadrul sistemului de salarizare a funcţionarilor publici; în plus, auditorii interni beneficiază de
un spor pentru complexitatea muncii de 25%, aplicat la salariul de bază brut lunar [Legea nr.
672/2002, art. (3)]. Pentru auditorii interni care nu sunt funcţionari publici selectarea, stabilirea
drepturilor şi obligaţiilor se fac în concordanţă cu regulamentele proprii de funcţionare a
entităţii publice, dar şi în concordanţă cu prevederile legii organice (privind auditul public
intern).
Numirea sau revocarea auditorilor inerni se face de către conducătorul entităţii publice,
respectiv de către organul colectiv de conducere, cu avizul conducătorului compartimentului de
audit public intern. Auditorii interni trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi
independent, cu profesionalism şi integritate, conform prevederilor legii şi potrivit normelor şi a
procedurilor specifice activităţii de audit public intern.
Pentru acţiunile lor, întreprinse cu bună-credinţă în exerciţiul atribuţiilor şi în limita
acestora, auditorii interni nu pot fi sancţionaţi sau trecuţi în altă funcţie. De asemenea, auditorii
interni nu vor divulga nici un fel de date, fapte sau situaţii pe care le-au constatat în cursul
ori în legătură cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern. Auditorii interni sunt
responsabili de protecţia documentelor referitoate la auditul public intern desfăşurat la o entitate
publică. Auditorii interni trebuie să respecte prevederile Codului privind conduita etică a
auditorului intern. Auditorii interni au obligaţia perfecţionării cunoştinţelor profesionale; şeful
compartimentului de audit public intern, respectiv conducerea entităţii publice, va asigura
condiţiile necesare pregătirii profesionale, perioada destinată în acest scop fiind de minimum 15
zile pe an.
Nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiaşi entităţi publice persoanele care sunt soţi,
rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul entităţii publice. De
asemenea, auditorii interni nu pot fi desemnaţi să efectueze misiuni de audit public intern la o
structură/entitate publică dacă sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu
conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă.
Auditorii interni nu trebuie implicaţi în vreun fel în îndeplinirea activităţilor pe care în
mod potenţial le pot audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control al
entităţilor publice. De asemenea, nu trebuie să li se încredinţeze misiuni de audit public intern
în sectoarele de activitate în care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în aplicaţii în
alt mod; această interdicţie se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani. Auditorii
interni care se găsesc în una din situaţiile de mai sus au obligaţia de a informa deîndată, în
scris, conducătorul entităţii publice şi şeful structurii de audit public intern. Aceeaşi obligaţie o
au şi auditorii interni care sunt, eventual, implicaţi în auditarea programelor şi proiectelor
finanţate integral sau parţial de U.E. (este interzisă implicare lor în auditarea unor astfel de
programe).
Compartimentul de audit public intern elaborează un plan anual care se aprobă de
conducătorul instituţiei publice; auditorul poate efectua audituri şi fără ca acestea să fie cuprinse
în plan.
La sfârşitul fiecărei misiuni de audit public auditorii interni elaborează un proiect de
raport de audit public intern. Proiectul se conciliază în etape în vederea acceptării
recomandărilor formulate (v. Raportul de audit).
Atribuţii.
Atribuţiile compartimentului de audit public intern, stabilite prin lege, sunt:
elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară
activitatea, cu avizul UCAAPI sau al organului ierarhic superior, în cazul entităţilor
publice subordonate;
elaborează proiectul planului anual de audit public intern;
efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de
management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt
conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii
publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;
raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din
activităţile sale de audit;
elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;
în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat
conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate.
Ministerul Finanţelor Publice îndrumă metodologic organizarea activităţii de instruire şi
pregătire profesională în domeniul auditului intern.
2.4.3. Misiunea de audit
Auditul public intern este îndeplinit prin misiuni de audit.
O misiune de audit public intern poate fi una de interes local, instituţional, sau poate fi
una de interes naţional cu implicaţii multisectoriale. Orice activitate din cadrul unei instituţii
publice poate face obiectul unei misiuni de audit. Altfel spus, nici-una dintre activităţile care au
loc într-o instituţie publică în îndeplinirea atribuţiilor date prin lege acesteia nu poate fi înafara
auditului. Totuşi, legea organică a auditului limitează întrucâtva sfera misiunilor de audit:
“Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate într-o entitate publică,
inclusiv asupra activităţilor entităţilor subordonate, cu p r ivire la for m area şi utilizar e a f o n duril o r
publice, precum şi la ad m inistrarea patrimoniului public (s.n. ) ” [art. 13 (1) din Legea nr.
672/2002]. Ori, folosirea resurselor umane, evaluarea relaţiilor contractuale, aplicarea prevederilor
legale, organizarea propriu-zisă a instituţiei publice, modul de luare a deciziilor şi toate celelalte
activităţi care se desfăşoară într-o instituţie publică nu pot fi înafara misiunilor de audit.
Misiunile de audit sunt îndeplinite pe bază de ordin de serviciu (emis de şeful
compartimentului de audit public intern sau, acolo unde funcţionează un singur auditor, ordinul
este emis de conducătorul instituţiei). In ordin se prevede în mod explicit scopul, obiectivele,
tipul şi durata auditului public intern, precum şi persoanele care îndeplinesc misiunea.
2.4.4. Raportul de audit
Raportul de audit public intern este redactat şi prezentat în două momente: primul, în
faza de proiect de raport, la încheierea fiecărei misiuni de audit public intern. Proiectul de
raport de audit public intern reflectă cadrul general, obiectivele, constatările, concluziile şi
recomandările reieşite în urma efectuării misiunii de audit (art. 17 din Legea nr. 672/2002).
Proiectul de raport de audit public intern se transmite structurii auditate; aceasta poate trimite,
în maximum 15 zile de la primirea proiectului de raport, punctele sale de vedere, care vor fi
analizate de auditorii interni.
In termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, compartimentul de audit public
intern organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată, în cadrul căreia se
analizează constatările şi concluziile, în vederea acceptării, sau reformulării, sau respingerii
recomandărilor formulate.
Ulterior se definitivează – după parcurgerea paşilor enumeraţi mai sus – proiectul de raport,
acesta devenind raportul de audit public intern finalizat. Elaborarea formei definitive a
raportului revine ca atribuţie şefului compartimentului de audit public intern. Forma definitivă
cuprinde rezultatele concilierii. In această formă, raportul este prezentat conducătorului entităţii
publice (cel care a aprobat misiunea de audit).
Conducătorul instituţiei poate interveni activ asupra raportului de audit prezentat în
sensul clarificării unor aspecte, sau completării recomandărilor, sau extinderii misiunii iniţiale de
audit.
După avizare, recomandările cuprinse în raportul de audit public intern se comunică
structurii auditate.
Structura auditată informează compartimentul de audit public intern asupra modului de
implementare a recomandărilor, incluzând un calendar al implementării acestora. Şeful
compartimentului de audit public intern informează UCAAPI, sau organul ierarhic superior, după
caz, despre recomandările care nu au fost avizate; aceste recomandări sunt însoţite de documente
de susţinere.
Compartimentul de audit public intern verifică şi raportează UCAAPI, sau organului
ierarhic superior, după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.
Raportul de audit trebuie să exprime cu claritate opinia auditorului referitoare la
misiunea de audit/situaţiile auditate. Forma şi conţinutul raportului de audit, procedurile şi
principiile fundamentale fac obiectul unei norme naţionale de audit7 , care este în acord cu
norma internaţională (corespunzătoare) de audit (ISA).
Pentru a îndeplini mai eficient obiectivul auditului un auditor poate opta însă pentru o
abatere de la normă. In astfel de situaţii, auditorul trebuie să fie în măsură să justifice opţiunea
sa. De asemenea, orice limitare în aplicarea normei naţionale de audit va fi explicitată în clar
în paragraful introductiv la raportul de audit.
Raportul de audit cuprinde, de regulă, următoarele elemente esenţiale:
- titlul raportului;
- cui îi este adresat, destinatarul acestuia;
- un paragraf de prezentare/introducere (privind situaţiile auditate, responsabilităţile în
materie ale auditorului şi ale conducerii, natura/întinderea auditului ş.a.);
- data raportului;
- semnătura auditorului.
În întregul său, raportul de audit exprimă opinia auditorului faţă de situaţiile auditate.
Titlul raportului de audit trebuie să fie adecvat misiunii de audit. In titlu pot fi redate
caracteristici proprii auditorului (ca fiind independent, sau auditor intern, sau contractual ş.a.),
aceasta pentru a face deosebire între raportul de audit în cauză şi rapoartele care pot fi
redactate de alte persoane, care nu respectă în mod necesar aceleaşi reguli de etică profesională
ca auditorul independent.
În cazul instituţiilor publice, raportul este adresat conducerii acesteia, inclusiv
organismelor colective de conducere ale entităţii publice (consiliul local, consiliul de conducere
ş.a.). Destinatarul raportului de audit este autoritatea răspunzătoare de întocmirea şi conţinutul
situaţiilor auditate. Răspundereapentru măsurile luate în urma analizării recomandărilor
prezentate în rapoartele de audit aparţine conducerii entităţii publice.
Paragraful de prezentare/introducere al raportului de audit cuprinde referiri la situaţiile
auditate/obiectul auditului, precum şi perioada la care se referă acestea.
Referitor la întinderea auditului, în paragraful de prezentare/introducere se precizează
demersurile întreprinse şi confirmarea faptului că auditul a fost realizat potrivit normelor
naţionale de audit. Aici este locul ca auditorul să precizeze eventuale alte proceduri de audit
7 Norma naţională de audit prezintă procedurile şi principiile fundamentale, precum şi modalităţile de aplicare a
acestora, redate sub formă de explicaţii şi informaţii complementare grupate sub denumirea de comentarii. Norma
naţională de audit se aplică numai chestiunilor importante.
pe care le consideră necesare în auditarea situaţiilor în cauză. O referire la faptul că auditul a
fost executat în baza programului anual de audit şi în vederea obţinerii unei asigurări
rezonabile că situaţiile auditate nu conţin erori semnificative.
În raport trebuie să se specifice tipul de audit şi faptul că auditul a fost exercitat prin
sondaj, sau prin aprecierea unor principii recunoscute/reglementate, sau prin aprecirea unor estimări
semnificative, a unor detalii etc.
Materiale bibliografice obligatorii
1. Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern (M.O. nr. 953/2002).
2. O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv. Republicată în
M.O. nr. 799/2003.
3. O.U.G. nr. 43/2006 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi (M.O. nr.
525/2006).
Întrebări recapitulative:
5. Prezentați auditul public ca formă de control intern.6. Cum este organizat auditul public intern?7. Clasificați tipurile de audit public intern. Exemplificare.8. Raportul de audit (faza de proiect şi de raport finalizat). Prezentați aspectele principale.9. Cum se desfăşoară misiunea de audit public intern?
ANEXA 1
Exemplu / model privind activitatea de informare şi publicitate în cazul unui proiect de achiziţie
publică finalizat (consultanţă)
Nr. Activitatea de informare şi
publicitate
(vă rugăm descrieţi, pe scurt)
Durata estimata/
Perioada
Costuri estimate
(Lei)
1. Comunicat de presă la lansarea proiectului publicat în
ziarul local cu cea mai mare audienţă
1 zi/ săptămâna 1,
luna 3 , an I
450,00
2. Comunicat de presa la finalizarea proiectului .publicat
in ziarul local cu cea mai mare audienta , timp de 10
zile ( format 10 xl5 cm sau I/16pag policromie)
Luna 15- săptămâna 2 şi 3
, câte 5 zile/saptamana
14.000,00
3. Pliante A 4/3 de promovare a proiectului - 2000 buc 2 luni / săptamâna 1, luna
13- săptamâna 4, luna 1
an 2
5.500,00
4. Broşuri – 2000 buc 2 luni / săptamâna 1, luna
13- săptamâna 4, luna 1
an 2
20.000,00
5. Fluturaşi- 10 000 buc 2 luni / săptamâna 1, luna
13- săptamâna 4, luna 1
an 2
3.300,00
6. Auticolante (20 coli) şi postere A3 (20 buc) 2 luni / săptamâna 1, luna
13- săptamâna 4, luna 1
an 2
200,00
7. Conferinţa de presa la încheierea proiectului si
lansarea sistemului integrat de urbanism ( pentru 100
persoane)
Săptămâna 3, luna 15, an
2
12.000,00
8. Placa de informare amplasata in sediul Consiliului
Judeţean ***
Săptămâna 1, luna 14, an
2
800,00
Total 56.250,00
ANEXA 2
Exemplu / model privind cuprinsul caietului de sarcini în cazul unui proiect de achiziţie publicăfinalizat
1.1.1.
INFORMAŢII GENERALE Autoritatea Contractantă
1.2. Descrierea cadrului existent din sectorul relevant1.3. Programe desfăşurate sau în curs de desfăşurare în acest sector
2. SCOPUL PROGRAMULUI & REZULTATE AŞTEPTATE2.1. Obiectiv General2.2. Scop/Obiectiv specific2.3. Rezultate ce se doresc a fi atinse de Operatorul economic
3. SUPOZIŢII & RISCURI3.1. Supoziţii care fundamentează intervenţia proiectului3.2. Riscuri
4. SCOPUL PRESTAŢIILOR4.1. Cadrul general4.2. Activităţi specifice4.3. Managementul proiectului
5. LOGISTICĂ ŞI PLANIFICARE5.1. Locaţia5.2. Data demarării & Perioda de execuţie5.3. Programarea proiectului
6. CERINŢE6.1. Personal6.2. Condiţiile la locul de muncă6.3. Facilităţi oferite ele Operatorul economic6.4. Echipamentul6.5. Cheltuieli neprevăzute6.6. Verificarea cheltuielilor
7. RAPORTARE7.1. Cerinţe pentru raportare7.2. Transmiterea & aprobarea Rapoartelor Periodice
8. MONITORIZAREA Şl EVALUAREA8.1. Definirea indicatorilor8.2. Cerinţe Speciale
ANEXA 3
Prezentarea metodologică a analizei SWOT
Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a
ameninţărilor care a fost creată şi utilizată de întreprinderi ca instrument de formulare a strategiilor.
Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum şi
identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei teritoriului
şi este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul administraţiilor publice.
Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri a cadrului
general al situaţiei existente pentru ca în cadrul discuţiilor toţi participanţii să aibă o „bază comună”.
Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment ce, de cele mai multe ori,
persoanele active de la nivelul comunităţii dispun de o informare asimetrică şi au viziuni diferite asupra
temelor de dezvoltare.
Tehnica SWOT de discuţie/analiză şi cercetare se bazează pe metoda „brainstorming”-ului, care
s-ar traduce printr-o discuţie între persoanele implicate în activitatea de elaborare a strategiei.
Analiza SWOT se bazează pe următoarele elemente: puncte tari, puncte slabe,
oportunităţi si ameninţări.
Ce înseamnă un punct tare pentru o comunitate? Aceasta este o întrebare fundamentală la care
trebuie să se răspundă. Dintr-o analiză a indicatorilor comunităţii pot rezulta o întreagă gamă de puncte
tari. Acestea pot fi "puncte tari-grele (hard)" şi "puncte tari-uşoare (soft)". Dacă, în mod normal,
primele se identifică destul de repede, celelalte se conturează prin discuţii ulterioare sau din activităţi
de cercetare.
Al doilea parametru îl reprezintă punctele slabe. Aflate la polul opus faţă de punctele tari,
acestea reprezintă slăbiciunile cadrului local. Şi în cazul analizei punctelor slabe este posibil să facem
distincţia între "puncte slabe-grele" şi "puncte slabe-uţoare''.
Al treilea parametru se referă la zona oportunităţilor. Acestea pot fi studiate şi discutate doar
dacă a fost proiectată o alegere preliminară. În acest stadiu, se impune o nouă descriere, mult mai clară
a persoanelor implicate. Ar putea exista probleme în cadrul analizei dacă punctele tari şi oportunităţile
se suprapun. Există o diferenţa clară între aceşti doi parametri. O regulă simplă, dar folositoare pentru o
analiză SWOT corectă, este aceea de a verifica dacă există o distincţie clară între punctele tari şi
oportunităţi.
Ameninţările includ implicaţiile negative ale măsurilor adoptate. Analiza oportunităţilor şi a
ameninţărilor implică un melanj al efectelor interne şi externe ale politicii. Efectele externe pot genera
într-un fel ameninţări.
În analiza SWOT nu există o corespondenţă exclusivă între puncte tari şi oportunităţi, pe de o
parte, şi puncte slabe şi ameninţări pe de altă parte. Uneori, unele elemente de forţă pot conduce la
ameninţări într-un scenariu „după politică”.
Punctele tari şi punctele slabe sunt concepte „statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei
zone, într-o perioadă determinată de timp = CEEA CE EXISTĂ.
Oportunităţile şi ameninţările au în vedere viitorul, şi se referă la alegerile pe care le au de făcut
persoanele implicate în procesul de planificare = CEEA CE VA FI.
Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de acţiunile stabilite,
procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:
construieşte pe Punctele Tari;
elimină Punctele Slabe;
exploatează Oportunităţile;
îndepărtează Ameninţările.
Exemplu privind constatările posibile în urma efectuării analizei SWOT la o localitate cu
implicaţii asupra planului de achiziţii publice (şi nu numai):
A) - Puncte tari:
1. Cadrul normativ general care asigură instituţiei stabilitate şi continuitate
- Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată cu modificările şi completările
ulterioare;
- Regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu şi serviciilor publice ale comunităţii
locale, aprobat prin hotărâre a consiliului local;
- Organigrama şi statul de funcţii, aprobate prin hotărâre a consiliului local;
2. Capacitatea de a dezvolta parteneriate:
- Primăria a încheiat protocoale de colaborare internaţională cu alte primării din alte ţări în vederea
dezvoltării relaţiilor bilaterale în domeniile: învăţământ, asistenţă socială, infrastructură, cultură, sport;
- De asemenea, primăria este asociată şi dezvoltă parteneriate cu Consiliul Judeţean în vederea
realizării unor obiective, cum sunt: „Introducerea de grupuri sanitare în unităţile de învăţământ”;
"Delegarea unor servicii publice (iluminat, salubrizare etc) către operatori înfiinţaţi la nivel judeţean";
"Măsuri de protecţie şi refacere a mediului înconjurător", "Implementarea sistemului informatic
integrat în administraţia publică locală", dar şi cu alte localităţi din judeţ în vederea realizării unei
rampe ecologice, precum şi îmbunătăţirea alimentării cu apa a localităţilor componente.
3. Dezvoltarea sistemului de comunicare la nivelul comunităţii locale;
4. Capacitatea de a crea şi gestiona relaţii internaţionale;
5. Posibilităţi de a iniţia şi gestiona proiecte comunitare cu finanţări mixte (exemple:
alimentarea cu apa potabilă a întregii localităţi prin fonduri guvernamentale, reabilitare şi modernizare
şcoli prin fonduri de la Banca Mondială, construcţia unei şcoli noi din fonduri PHARE);
6. Promovarea unor sisteme de reguli şi proceduri interne de lucru eficiente.
B) - Puncte slabe:
1. Ambiguităţi administrative şi legislative; legislaţie stufoasă, modificată şi completată
frecvent ;
2. Lipsa fondurilor financiare, fiind dependenţi mai mult de 90 % de fondurile judeţene;
3. Neajunsuri referitoare la situaţia spaţiilor şi logisticii necesare;
4. Lipsa aplicării unor strategii în dezvoltarea de ansamblu;
5. Lispa unei culturi organizaţionale;
6. înţelegerea parţială a responsabilităţii faţă de contribuabili;
7. Lipsa de asumare a responsabilităţii în realizarea diferitelor probleme.
C) - Oportunităţi:
1. Valorificarea tradiţiilor, a resurselor şi a cadrului natural ale localităţii;
2. Colaborarea benefică realizată cu o serie de organizaţii neguvemamentale în domeniul
turismului şi a protecţiei mediului;
3. Înfrăţirea cu unele localităţi din ţară, mai ales, din străinătate şi schimburi de experienţă
realizate cu acestea în domeniul învăţământului, culturii, turismului etc;
4. Integrarea României în UE care va pune în valoare abordări şi soluţii noi privind
cunoaşterea, definirea, elaborarea obiectivelor, strategiilor şi acţiunilor, fapt care poate contribui la
rezolvarea problemelor actuale;
5. Încrederea în perfecţionarea legislativă determinată de respectarea acquis-ului comunitar.
D) - Ameninţări:
1. Instabilitatea legislativă ;
2. Persistenţa punctelor slabe nerezolvate;
3. Continuarea politizării în administraţia publică locală;
4. Insuficienţa resurselor financiare pentru rezolvarea priorităţilor primăriei în acţiunile acesteia
pentru cetăţeni;
5. Prelungirea finalizării unor proiecte.