Administratorul Public Versus City Manager

8/18/2019 Administratorul Public Versus City Manager

1/25

ADMINISTRATORUL PUBLIC

VERSUS

CITY MANAGER

I. Introducere

Modernizarea administraţiei publice româneşti este unul dintre obiectivele majore

declarate ale Guvernelor ce s-au succedat în ultimii ani. În vederea atingerii acestui deziderat au

fost întreprinse diverse acţiuni, de la modificri legislative !a se vedea "egea #$%''% de

modificare a "egii #()''(, "egea *+'''+ "egea refectului, încurajarea descentralizrii prin

"egea ()''% pân la proiecte de încurajare a sc/imbrii, mai ales la nivel local. 0n e1emplu

în acest sens este proiectul derulat de 0nitatea 2entral pentru 3eforma 4dministraţiei ublice

!0.2.3.4.. în vederea promovrii funcţiei administratorului public, funcţie instituţionalizat

prin "egea #$%''%. 5nspirat din modelul american al cit6 managerului !aceasta fiind şi

denumirea iniţial a funcţiei, aceasta îşi propune s creasc profesionalismul la nivelul

administraţiei publice locale din 3omânia şi s asigure separarea palierului politic de cel

administrativ.

7uncţia administratorului public are un caracter inovator pentru sistemul administrativ

românesc, atât din perspectiva sursei de insipraţie, şi anume sistemul administrativ anglo-sa1on,

puternic diferenţiat de sistemul francez pe bazele cruia este organizat administraţia

româneasc, cât şi prin prisma absenţei vreunui precedent instituţional, cu e1cepţia unor proiecte

derulate de 8.9.G.-uri în colaborare cu mediul academic !a se vedea cazul 4gentului de

:ezvoltare "ocal nee1istând alte surse de e1perienţ.

4vând un potenţial ridicat de generare a unei reforme, administratorul public poate

reprezenta, dac crearea postului nu este viciat de alte interese, o bun surs de e1pertiz,

informaţii şi profesionalism la nivel local.

1


2/25

II. Administrtoru! Pu"!ic

9otiunea de administrator public isi are natura in sistemul administrativ anglo-sa1on.

2onceptul a luat nastere la inceputul sec. al ;;-lea in


3/25

"egea administratiei publice locale nr. #()& #''(, modificata si completata, dedica functiei

administratorului public 2apitolul $, cu articolele ((#, ((* si ((+.

otrivit acesteia, Ala nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local

înfiinţarea funcţiei de administrator public, în limita numrului ma1im de posturi aprobate.

9umirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se face de primar, pe baza unor

criterii, proceduri şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul local. 9umirea în funcţie se face pe

baz de concurs. 4dministratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management

înc/eiat în acest sens cu primarul, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a

serviciilor publice de interes local.B 0ltimul alineat al aceluiasi articol prevede faptul ca

Cprimarul poate delega catre administratorul public, in conditiile legii, calitatea de ordonator

principal de crediteB. rocedura este aceeaşi şi la nivelul judeţelor. 5n ceea ce priveste administratorul public de la

nivelul judetelor, presedintele consiliului judetean este persoana care are competenta legala de a

propune consiliului infiintarea postului. 2onform art. ((*, restul reglementarilor sunt similare cu

cele de la nivelul comunelor si oraselor.

:e asemenea, funcţia administratorului public poate fi creat şi la nivelul asociaţiilor de

dezvoltare intercomunitar? Aasociaţiile de dezvoltare intercomunitar pot decide desemnarea

unui administrator public pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul

asocierii. 3ecrutarea, numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public al asociaţiilor

de dezvoltare intercomunitar se fac pe baza unei proceduri specifice de ctre consiliile de

administraţie ale acestora şi sunt aprobate prin /otrâri ale consiliilor locale şi consiliilor

judeţene respective.B

7ara ca legislatia sa defineasca functia de administrator public, putem afirma faptul ca

acesta nu este un manager in sensul birocratic al cuvântului, ci trebuie sa fie un profesionist

pregatit si capabil sa faciliteze interactiunile si sa solutioneze problemele ce se manifesta lanivelul unei comunitati. >l gestioneaza un proces continuu de situatii in vederea satisfacerii

interesului public al unei anumite comunitati. "a nivelul comunitatilor locale, administratorul

public, primarul si consiliul local&presedintele consiliului judetean si consiliul judetean creeaza

cadrul adecvat identificarii problemelor ai propunerii de solutii pentru remedierea acestora prin

elaborarea si implementarea unor planuri de actiuni locale.+

4 Manualul administratorului public, pag. D

3


4/25

4şadar, putem vorbi despre dou tipuri de administrator public? unul pentru comune, oraşe şi

municipii şi unul pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitar. :istincţia nu este doar de

suprafaţ, întrucât între cele dou tipuri de administrator public apar diferenţe semnificative, atât

cu privire la modul de desemnare, cât şi cu privire la atribuţiile pe care le au.

4stfel, dac administratorul public de la nivelul unei comune, oraş, municipiu sau judeţ

este numit în funcţie pe baza unui concurs, la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitar

el este desemnat pe respectiva poziţie de ctre consiliul de administraţie al acesteia, nemaifiind

astfel obligatorie organizarea unui concurs.

:e asemenea, dac la nivelul unitţilor administrativ teritoriale legea permite primarului

şi 2onsiliului s stabileasc ce atribuţii şi competenţe vor conferi administratorului, la nivelul

asociaţiilor de dezvoltare intercomunitar situatia este clar? administratorul va gestiona

serviciile de interes general care fac obiectul asocierii, consiliul de administraţie neavând astfel o

marj semnificativ de decizie din acest punct de vedere.

Eotuşi, în ambele situaţii, decizia final privitoare la constituirea funcţiei

administratorului public aparţine deliberativului local. 4cesta este cel care stabileşte procedurile

de numire şi eliberare din funcţie atât la nivelul unitţilor administrative teritoriale, cât şi la

nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitar !unde consiliile locale ale unitţilor

constituente trebuie s aprobe procedurile de recrutare, numire şi eliberare din funcţie stabilite de

consiliul de administraţie. 5niţiativa constituirii funcţiei aparţine, la nivelul unitţilor

administrativ teritoriale primarului, respectiv preşedintelui consiliului judeţean, iar în cazul

asociaţiilor de dezvoltare intercomunitar, consiliului de administraţie.

4şadar, datorit cadrului diferit în care e1ist, este foarte posibil ca cele dou tipuri de

administrator public s cunoasc evoluţii fundamental diferite.

3evenind la conte1tul implementrii şi promovrii noii funcţii la nivelul administraţiei

publice româneşti, dup cum afirm domnul


5/25

Întrucât, practic, rolul administratorului public este de a eficientiza utilizarea resurselor

!umane, te/nologice şi financiare de la nivelul autoritţilor locale, se poate spune c, în fapt,

menirea funcţiei este de a întri capacitatea administrativ la nivel local.

3eferitor la statutul administratorului public, acesta nu are calitatea de funcţionar public

la nivelul aparatului de specialitate al primarului, ci are calitatea de personal contractual, dup

cum rezult din prevederile legale care menţioneaz înc/eierea unui contract de management

între primar şi administrator în baza cruia aceasta din urm îşi va e1ercita atribuţiile. Mai mult,

acest fapt este întrit şi datorit nespecificrii în te1tul "egii ($$&(D sau în cuprinsul "egii

#$%''% a vreunei referiri ce ne-ar putea face s concluzionm c administratorul public ar avea

calitatea de funcţionar public.

2alitatea de personal contractual şi nu de funcţionar public presupune şi o mai slab

reglementare a nivelul salariului administratorului public, fapt ce sporeşte instrumentele avute la

dispoziţie de primar în vederea motivrii subalternului su, sau de recompensare a meritelor sale.

4stfel, potrivit prevederilor 8.G. ('''D, salariul unui administrator public se va încadra între

anumite Alimite, având ca limit minim nivelul salariului de baz al secretarului unitţii

administrativ-teritoriale, iar ca limit ma1im indemnizaţia primarului, a preşedintelui

consiliului judeţean sau a primarului general al municipiului @ucureşti, dup cazB$.

2onsider c limitele stabilite de 8.G. ('''D sunt acceptabile şi realiste, fiind oricum

greu de crezut, cel puţin la prima vedere, c un primar va stabili ca salariu pentru subordonatul

su un cuantum mai mare decât propria remuneraţie. :e asemena, întrucât atât salariul

primarului cât şi al secretarului depind de o serie de caracteristici ale unitţii administrativ

teritoriale, practic salariul administratorului creşte odat cu AcreştereaB comunitţii pe care o

deserveşte, şi deci odat cu complicarea problemelor acesteia, fiind astfel motivat s avanseze la

oraşe din ce în ce mai mari şi pentru a-şi creşte veniturile proprii. În plus, fle1ibilitatea stabilirii

salariului administratorului consider c încurajeaz atragerea de personal cât mai competent spre

6 5bidem, p.D.

7 "egea nr. ($$&( privind


6/25

ocupare unei asemena funcţii, crescând astfel şansele de calitate a managementului pe care ar

trebui s-l e1ercite în cadrul organizaţiei !primrii, asociaţii de dezvoltare intercomunitar.

4cest fapt este cu atât mai semnificativ cu cât o problem la nivelul administraţiei publice

româneşti este slaba pregtire a resursei umane şi asta datorit, în parte, salariilor rigide şi de

multe ori indecente pe care le au funcţionarii.

5nstituţionalizarea administratorului public a fost precedat de o serie de alte proiecte,

cum ar fi A4gentul de :ezvoltare "ocalB !proiect derulat de mediul universitar în colaborare cu

societatea civila sau e1perimentele pilot A2it6 ManagerB derulate în #'') în municipiile 2luj-

9apoca şi loieşti. 4dministratorul public a beneficiat de o campanie de promovare, parte a unui

proiect derulat de 0.2.3.4.. cu scopul implementrii acestei funcţii la nivelul administraţiei

publice locale din 3omânia.

roiectul a fost derulat între #''% şi #''$.


7/25

III. Administrtoru! Pu"!ic #i Cit$ Mn%eru!& s'ecte comune #i di(eren)e

semni(icti*e

8 prima asemanare intre conceptul de cit6 manager cu cel al administratorului public este

reprezentata de scopul celor doua functii. 5n ambele cazuri s-a dorit e1cluderea influentelor

politice din administratia publica, in vederea gestionarii eficiente a problemelor comunitatii.

=om readuce in discutie intentia legiuitorului in momentul introducerii functiei in 3omania si

rezultatul punerii in practica a legislatiei.

2ompararea celor dou funcţii administrative o consider ca fiind oportun în conte1tul în

care de prea multe ori în 3omânia, şi aici nu sunt avute în vedere doar aspectele privitoare la

sfera public, au fost adoptate te/nici, metode, practic considerate de succes, din occident fr a

fi adaptate mediului auto/ton, te/nici care, în multiple situaţii au eşuat în a-şi atinge obiectivele

sau c/iar determinând un efect advers. 2omparaţia se va derula pe mai multe dimensiuni, astfel

încât cu privire la fiecare dintre acestea s se evidenţieze principalele asemnri şi deosebiri.

4dministratorul si managerul au un rol esential in dezvoltarea si promovarea politicilor publice si a proiectelor comunitatii.

1. Obligativitatea şi flexibilitatea funcţiei

4spectul care probabil apropie cel mai mult administratorul public din 3omânia de cit6

managerul american este caracterul opţional al acestora şi libertatea celor care doresc s

implementeze funcţia de a /otrî asupra competenţelor şi atribuţiilor pe care doresc s le plaseze

în sarcina managerului !fle1ibilitatea.

4stfel, atât în


8/25

ce în 3omânia caracterul opţional poate fi corelat cu aspecte de oportunitate şi c/iar

constituţionalitate('.

În ceea ce priveşte ideea de fle1ibilitate(( a sistemului, în ambele situaţii e1ist o libertate

semnificativ a unitţii administrative de a decide, prin intermediul autoritţilor abilitate,

competenţele pe care managerul urmeaz s le îndeplineasc precum şi conte1tual în care

acestea vor fi îndeplinite.

"egiuitorul a lasat fle1ibilitate primarilor si presedintilor de consilii judetene. 5nfiintarea

functiei de administratorului public nu este imperativa, aceasta fiind optionala.

4tat timp cat unul dintre obiectivele avute in vedere la introducerea functiei

administratorului public a fost acela de a profesionaliza administratia publica locala, care a fost

considerata ca fiind deficitara, infiintarea functiei ar trebui sa fie imperativa. rimarii si presedintii de consilii judetene ar trebui sa fie obligati sa infiinteze functia de administrator

public.

:e asemenea, un grad ridicat de fle1ibilitate a fost lasat si procedurilor de numire in

functie, fara sa fie stabilite conditiile ce trebuiesc indeplinite.


9/25

"egislatia in vigoare nu prevede criteriile e1acte ce trebuie avute in vedere la evaluarea

activitatii profesionale a administratorului. :in acest motiv, evaluarea este lasata la aprecierea

primarilor. 2riteriile de evaluare sunt prevazute in cuprinsul contractului de managemant.

>ste evident faptul ca administratorul public se poate transforma cu usurinta in

CslujitorulB celui care l-a numit si va incerca sa-i duca la indeplinire vointa. 4stfel, e1ista riscul

ca, din diferite ambitii ale primarului, administratorul sa ignore necesitatile cetatenilor pentru a-i

face pe plac acestuia. :e aceea, normele metodologice ar trebui sa prevada indicatorii de

performanta pe care administratorul sa-i urmeze, in functie de tipul, categoria si specificul

unitatii administrativ teritoriale.

"egiuitorul ar trebui sa elaboreze un 2od deontologic al administratorului public, care sa

cuprinda idei care sa-i calauzeasca activitatea acestuia. 2onceptul initial de administrator, de la

inceputul sec. ;;-lea, din


10/25

politic şi administrativ şi de unde se resimte nevoia în acest sens. 7ormele fr fond nu ar mai

fi de înţeles în acest conte1t. :e asemena, slaba reglementare a funcţiei, de unde libertatea

semnificativ de mişcare a autoritţilor locale, consider ca fiind o încurajare de facto a

autonomiei locale şi a descentralizrii administrative, salutabile în conte1tul dinamicii socio-

economice contemporane ce se manifest la nivel local.

2. Adoptarea funcţiei

"a acest nivel, al modului de adoptare a funcţiei administratorului public, respective a

sistemului council manager din


11/25

"egea nu prevede condiţii stricte pentru postul de administrator public, lPsând în seama

consiliilor locale criteriile generale şi specifice pentru ocuparea funcţiei.

2ondiţiile generale aplicate de regulP pentru funcţia de administrator publice sunt?

a sa aibP cetPţenie românP şi domiciliul în 3omaniaQ

b cunoaşte limba românP, scris şi vorbitQ

c sP aibP vârsta minimP reglementatP de prevederile legaleQ

d are capacitate deplinP de e1erciţiuQ

e are o stare de sPnPtate corespunzatoare funcţiei pentru care candideazPQ

f îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea funcţieiQ

g nu a fost condamnatP pentru sPvârşirea unei infracţiuni contra umanitPţii, contra

statului sau contra autoritPţii, de serviciu, infracţiuni care împiedicP înfPptuirea

justiţiei, infracţiuni de fals ori a unei infracţiuni sPvârşite cu intenţie care ar face-o

incompatibilP cu e1ercitarea funcţiei publiceQ

/ nu a fost destituitP dintr-o funcţie publicP sau nu i-a încetat contractul individual de

muncP pentru motive disciplinare în ultimii D aniQ

i nu a desfPşurat activitate de poliţie politicP, astfel cum este definitP prin lege.

9umirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se face de primar, pe baza

unor criterii, proceduri şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul local. 9umirea în funcţie se

face pe baz de concurs.

3eferitor la criteriile specifice, nu sunt obligatorii studii postuniversitare, de masterat sau

doctorat.


12/25

:in cele menţionate mai sus, pot fi e1trase o serie de concluzii? dac în


13/25

3. Dihotomia politică administraţie1

4semeni modelului american, şi administratorul public are menirea de a asigura

separarea palierului politic de cel administrativ($.


14/25

:in cele prezentate mai sus reiese faptul c asemeni cit6 managerului şi administratorul

public ar trebui s aib un rol fundamental pe tot parcursul procesului de elaborare al politicilor

publice !dup cum reiese din ideea de parteneriat propus, alturi de celelalte autoritţi locale,

dar mai ales în procesul de implementare al acestora. 4cest aspect este sugerat indirect şi de

prevederile legale potrivit crora administratorului îi revin sarcini din sfera coordonrii

aparatului de specialitate al primarului sau a serviciilor publice de interes local, adic tocmai a

instrumentelor de implementare a politicilor publice. vident, datorit

caracterului eterogen, nici în tic al 5.2.M.4. din #''+ #(, orice

membru al asociaţiei, implicit cit6 managerul, trebuie s se abţin de la orice activitate politic

care ar putea afecta încrederea în administratorii profesionişti, deservind în mod egal şi imparţial

toţi reprezentanţii autoritţilor locale, indifferent de apartenenţa lor politic.

8 astfel de prevedere nu e1ist, nici formal, nici informal nici în legislaţie şi nici în

G/idul administratorului public. 2onsider ca fiind oportun introducerea unei astfel de

prevederi, cu atât mai mult cu cât cetţenii, într-un sondaj din #'') ar susţine caracterul apolitic

al acestuia## evitându-se astfel ca funcţia s devin nimic altceva decât un simplu mFloc de

recompensare al acoliţilor politici. e de alt parte, trebuie s se evite ca interdicţia s devin

doar una formal, nefuncţional, aşa cum este în cazul prefecţilor. robabil mai oportun ar fi,

asemeni modelului american, ca limitarea participrii administratorului la viaţa politic a

comunitţii pe care o deserveşte s se fac prin intermediul unui cod etic promovat la nivelul

21 2odul >tic al 5.2.M.4. /ttp?&&(.icma.org&main&ld.aspIldidJ()'$DK/sidJ(KtpidJ#)KtJ', accesat(.'*.#''$.

22


15/25

reţelei administratorilor publici, reţea ale crei baze ar trebui s fie puse la acest moment, aceasta

reperezentând unul dintre obiectivele proiecului derulat de 0.2.3.4.. în sensul promovrii

funcţiei.

!. "elaţia cu consiliul şi modelul antreprenorial 23

"a acest nivel apare o diferenţ semnificativ între cazul administratorului public

auto/ton şi cazul cit6 managerului american şi asta pentru c în 3omânia administratorul public

nu este desemnat de consiliu, în timp ce în


16/25

unitţilor administrativ teritoriale. Modelul antreprenorial, sc/ematic, presupune? acţionarii

desemneaz un numr redus de persoane care s îi reprezinte şi care alctuiesc consiliul de

administraţie al unei companii. 3espectivul consiliu de administraţie desemneaz o persoan

care este responsabil de îndeplinirea obiectivelor stabilite de consiliu şi de managementul de zi

cu zi al companiei.

:e asemenea, managerul trebuie s prezinte rapoarte periodice şi propuneri consiliului de

administraţie pentru îmbuntţirea activitţii companiei. Modelul council manager se pliaz pe

modelul antreprenorial, fiind conceput la origini tocmai dup acesta#+.

4stfel, cetţenii !acţionarii desemneaz un numr redus !media este de $ membri de

reprezentanţi care s alctuiasc deliberativul local !consiliul de administraţie. "a rândul su,

consiliu local desemneaz o persoan pentru postul cit6 manager !2.>.8., manager ce rspunde

în faţa consiliului pentru activitatea sa, este responsabil de managementul operational de la

nivelul comunitţii şi are obligaţia de a prezenta rapoarte periodice despre starea comunitţii şi

s vin cu propuneri, alternative de politici publice pentru o mai bun dezvoltare a acesteia.


17/25

4semeni relaţiei cu deliberativul şi în cazul relaţiei cu primarul cele dou modele

analizate difer semnificativ. :e fapt, se poate spune c în legtur cu aceste dou aspecte,

raporturile sunt pur şi simplu inversate.4stfel, dac în cazul cit6 managerului relaţia cu primarul este una de ordin secundar,

având un impact direct nesemnificativ asupra stabilitţii acestuia în funcţie, în cazul

administratorului public relaţia cu primarul este una primordial, atât din persepctiva stabilitţii

sale în funcţie, cât şi prin prisma ansamblului atribuţiilor pe care acesta le va e1ercita la nivel

local. 4stfel, dac în


18/25

cit6 managerul, în cazul nostru, cu administratorul public. 8 astfel de temere este justificat în

cazul american şi asta întrucât cit6 managerul nu este subordonat primarului, ci consiliului,

rmânând înc responsabil de implementarea /otrârilor acestuia şi de elaborarea de alternative

de politici publice, deci putând influenţa evoluţia comunitţii, în timp ce primarul, înzestrat cu

legitimitate democratic, este privat de competenţe practice pentru a-şi pune în aplicare

programul.

2onsider c o astfel de temere este nejustificat în cazul administratorului public din mai

multe raţiuni.

În primul rând, fiind desemnat de primar şi nu de consiliu, e puţin probabil ca acesta s

acţioneze ca un competitor al CbinefctoruluiB su.

În al doilea rând, este evident c din moment ce stabilitatea sa în funcţie depinde de

voinţa primarului, administratorul va fi foarte receptiv la sugestiile acestuia, caz în care nu

vorbim oricum de o competiţie real. :e asemenea, pentru a putea vorbi de competiţie este

nevoie ca cei doi competitori s fie relativ egali ca putere, caz ce nu este întâlnit în relaţia

analizat întrucât, aşa cum reiese din prevederile legale şi din G/idul 4dministratorului ublic,

administratorul este subordonat primarului, fapt ce reduce semnificativ riscul, dac nu c/iar îl

anuleaz, de apariţie a unei competiţii între cei doi la nivelul comunitţii. Mai degrab relaţia

tinde a fi una de colaborare şi de complementaritate, îmbinând legitimitatea democratic a

primarului cu e1pertiza pe care ar trebui s o aib administratorul, asemeni modelului american

contemporan.

2olaborarea este încurajat şi de relaţia contractual dintre cei doi, relaţie ce nu doar c

plaseaz administratorul sub autoritatea primarului, dar îi şi confer acestuia posibilitatea de a

numi în funcţia respectiv o persoan a crei principii şi abordri concord cu ale sale, situaţie

care nu e obligatoriu s se întâmple în cazul american, în care valorile managerului tind a fi

conforme mai degrab cu ale consiliului în ansamblu !în fapt cu a majoritţii care l-a numit şi

nu neaprat cu ale primarului.4şadar, relaţia administratorului cu primarul este una primordial în cazul

administratorului public, spre deosebire de cazul american unde aceasta trece pe plan secund. În

plus, alegerea direct de ctre cetţeni a primarului poate scuti administratorul de problemele

legate de leaders/ipul politic şi de lipsa de legitimitate a acţiunilor sale #D, aşa cum s-a întâmplat

în cazul omologului su american, fapt ce a determinat majoritatea comunitţilor locale de peste

ocean cu sistem de guvernmânt council manager s aleag direct primarul.

27


19/25

$. "olurile cit% managerului vs. rolurile administratorului public

:in nou, din perspectiva rolurilor, cele dou cazuri comparate mai degrab difer decât

se aseamn, diferenţele fiind generate de modul de desemnare a cit6 managerului şi de modul

de desemnare a administratorului public . 4stfel, dac managerul american#$ este responsabil în

faţa consiliului local, este responsabil de implementarea /otrârilor acestuia, de managementul

resursei umane din aparatul propriu de specialitate, are datoria de a asigura consultanţ şi

e1pertiz consiliului, de elaborare a proiectului de buget şi supunerea spre adoptare consiliului a

acestuia etc., în cazul administratorului public atribuţiile sunt mult mai variabile şi limitate?sarcina implementrii /otrârilor consiliului local rmâne înc în sfera atribuţiilor primarului,

potrivit "egii administraţiei publice local, influenţa administratorului public în acest sens

depinzând de nivelul de atribuţii deţinute în sfera controlului aparatului de specialitate al

primarului prin care sunt îndeplinite /otrârile deliberativului.

8ricum, îns, formal vorbind administratorul nu pune în aplicare /otrârile consilului

local, spre deosebire, aşadar, de omologul su american.

În ceea ce priveşte managementul resurselor umane, asemeni cazului precedent,e1ercitarea acestei atribuţii depinde tot de plasarea departamentului respectiv sub autoritatea sa,

în caz contrar neputând e1ercita un control în acest sens.

8 posibil asemnarea se poate contura la nivelul asigurrii consultanţei şi e1pertizei

consiliului, administratorul public putând e1ercita o astfel de atribuţie, şi c/iar fiind

recomandabil în vederea asigurrii unor bune relaţii cu deliberativul. >vident, o astfel de

atribuţie este îns necesar şi definitorie în relaţia acestuia cu primarul, indiferent de nivelul de

responsabilitţi delegate acestuia, dup cum reiese din G/idul administratorului public?A4dministratorul ublic particip şi este consultat în procesul de alocare a resurselor materiale,

financiare, umane şi informaţionale, ca o condiţie a e1ercitrii funcţiei în care a fost investit şi de

realizare a programului şi a indicatorilor de performanţ prevzuţi în contractul de

management.B#

28 /ttp?&&.bozeman.net&administration&commission-managerformofgovernment.asp1, accesat #'.'*.#''$.

29 G/idul 4dministratorului ublic, p. (.

19

http://www.bozeman.net/administration/commission-manager_form_of_government.aspxhttp://www.bozeman.net/administration/commission-manager_form_of_government.aspxhttp://www.bozeman.net/administration/commission-manager_form_of_government.aspxhttp://www.bozeman.net/administration/commission-manager_form_of_government.aspx


20/25

8 diferenţ semnificativ apare la nivelul rolului e1ercitat de cei doi, administratorul

public respectiv cit6 managerul, în sfera elaborrii proiectului de buget. :ac în


21/25

opinii proprii decât dup criterii şi indici msurabili şi evaluabili. 4cesta este rolul celor dou

funcţii? creşterea calitţii serviciilor prestate de instituţiile publice prin creşterea gradului de

profesionalism în procesul decizional şi de implementare al politicilor pubice.

2alitatea de agent al sc/imbrii. 0n aspect cu privire la care cele dou cazuri

converg este calitatea de agent al sc/imbrii rezervat atât cit6 managerului cât şi

administratorului public.

În cazul românesc, sc/imbarea este în fapt tocmai finalitatea urmrit prin

instituţionalizarea administratorului public prin noua "ege a administraţiei publice locale,

#$%''%, fapt surprins şi de G/idul 4dministratorului*# C un administrator public !... este şi un

agent al sc/imbriiB**.


22/25

:ac facem o analogie între situaţia cit6 mangerului şi a administratorului public privind

posibilitatea apariţiei leaders/ipului antreprenorial*), care implic tocmai o asemenea sc/imbare,

mai mult decât incremental, şi transpunem constatrile realizate în cazul american în situaţia

3omâniei*%, putem presupune c posibilitatea de apariţie a unui administrator public antreprenor,

care s genereze o sc/imbare semnificativ în cadrul comunitţii este mult diminuat de prezenţa

unui primar puternic*D, situaţie aplicabil mai ales la nivelul oraşelor mari unde competiţia

politic este mai acerb şi unde, deci, sc/imbarea vizibil trebuie asumat de primar pentru a-şi

fundamenta un nou mandat. Eotuşi, întrucât în cazul de mai sus vorbim de leaders/ip

antreprenorial vizibil, şi deci nu am putea vedea un administrator public Cagent al sc/imbriiB

vizibil, acest rol fiind asumat de primar, nu vd de ce aceast nou funcţie nu ar putea genera

sc/imbarea Cdin culiseB, adic administratorul s fie în spatele deciziilor primarului, decizii care

au favorizat sc/imbarea şi care sunt vizibile.

În fond conteaz mai mult sc/imbarea pozitiv pentru o comunitate şi nu atât cine a

realizat-o*$. În plus, sc/imbarea asumat de primar, dac este agreeat de comunitate, poate

determina realegera acestuia, caz în care primarul ar putea prelungi colaborarea cu

administratorul, din moment ce aceasta s-a dovedit a fi benefic pentru el, ca primar, şi pentru

comunitate, lucru dovedit de rezultatele electorale.

:in punct de vedere al valorilor care guverneaz cele dou cazuri, se poate constata

faptul c predomin asemenrile, deosebiri aprând mai ales la nivelul sc/imbrii care poate fi

generat de cele dou funcţii, cit6 managerul american având şanse mai mari de a-şi ataşa

numele de o sc/imbare semnificativ decât administratorul public românesc.

35EesHe, . şi


23/25

IV. Conc!u+ii 'ri*itore ! sem,n,ri!e #i deose"iri!e dintre cit$

mn%eru! mericn #i dministrtoru! 'u"!ic romn

:up cum reiese din cele mai sus menţionate e1ist deopotriv aspecte care

apropie cele dou cazuri analizate !valori comune, misiune comun L de a separa palierul politic

de cel administrativ, de a eficientiza activitatea e1ecutivului local L caracterul fle1ibil şiopţional, cât şi aspecte care le diferenţiaz !rolurile, atribuţiile, raporturile cu factorii de putere

locali, consiliul şi primarul, etc. Eotuşi, întrucât în majoritatea punctelor comparate cele dou

cazuri mai degrab se diferenţiaz decât se aseamn şi mai ales întrucât raporturile cu

deliberativul şi primarul sunt practic inversate, consider c nu se poate afirma c funcţia

administratorului public este adaptarea cit6 managerului la sistemul administrativ românesc.

:iferenţele notabile dintre cele dou cazuri, inclusive privitor la faptul c într-un caz vorbim de

cit6 manager ca e1ecutiv local, în timp ce în cellalt caz vorbim de administrator public ca parte

a e1ecutivului local, sunt mult mai pregnante decât asemnrile, şi apropie cazul

administratorului public român de cazul 2/ief 4dministrative 8fficer !2.4.8. din sistemul

administrativ american, 2.4.8. care asemeni administratorului public este desemnat, evaluat şi

eliberat din funcţie de primar şi este întâlnit în sistemele cu primar puternic, e1ercitând

atribuţiile conferite în limitele stabilite de acesta.

23


24/25

Bi"!io%r(ie

'ărţi şi reviste

(. 4llum, ., urope, Great @ritain? olit6 ress, ().#. 2ioc/ina @aHirci, :., C4dministratorul public. 8 construcţie juridic anticonstituţional şiartificialB, #''%, 3evista de :rept ublic nr. *, pp. )D-%*.

*. 2oleman


25/25

(urse )eb

(. 5.2.M.4, 2od >tic 5.2.M.4, /ttp?&&icma.org&main&bc.aspIbcidJ+'K/sidJ(Kssid(J#)*' Kssid#J#)*(.

#. 5nstitutul pentru olitici ublice !5, C3aport asupra principalelor concluzii ale dezbaterii privind oportunitatea înfiinţrii funcţiei de administrator general de primrie !cit6 manager în3omâniaB, /ttp?&&.ipp.ro&altemateriale& 53aportV#'dezbatereV #'2it6V#'Manager.

pdf.

*. G/idul 4dministratorului ublic, /ttp?&&modernizare.mai.gov.ro&documente&G/id4#*.'+.'D.pdf

+. .

). /ttp?&&.cdep.ro&pls&steno&steno.stenogramaIidsJ%(*$KidmJ((KidlJ(.

%./ttp?&&.bozeman.net&administration&commission-managerformofgovernment. asp1

D./ttp?&&.auburnalabama.org&agenda''D&'#-'%-'D&'#-'%-'D28Nresentation.pdf

$. /ttp?&&strongma6orcouncil.org&)'largestcities./tml.

(urse legislative

(. "egea #$%''% de modificare a "egii #()''( a 4dministraţiei ublice "ocale, publicat înMonitorul 8ficial nr. %#( din ($ iulie #''%.

#. 8rdonanţa Guvernului nr. ('''D privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul #''D personalului bugetar salarizat potrivit 8rdonanţei de urgenţ a Guvernului nr.#+''' privindsistemul de stabilire a salariilor de baz pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi

personalului salarizat potrivit ane1elor nr. 55 şi 555 la "egea nr.()+&($ privind sistemul destabilire a salariilor de baz în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupfuncţii de demnitate public, publicat în Monitorul 8ficial nr. $' din '( februarie #''D.

*. "egea nr. ($$&( privind

Documents

Administratorul Public Versus City Manager