Agrotehnica Partial

8/16/2019 Agrotehnica Partial

1/89

CAPITOLUL 2

LUCRARILE SOLULUI

2.1 SCURT ISTORIC

Lucrările solului au avut din cele mai vechi timuri! un rol imortant "n a#ricultură! $at

atestat de numeroase descoeriri arheolo#ice.

Ast$el! e o tă%li ă de lut descoerită la Uru&'(ar&a! $ostul teritoriu al )esootamiei!ț

*+++ ".d.Ch.! este rere,entat un lu# rimitiv. Pornindu'se de la icturile e iatră

descoerite "n Suedia sau "n Ali i continu-nd cu icturile sim%olice descoerite "n recia! s'ș

a a/uns la conclu,ia că "ntotdeauna! arătura a $ost considerată un sim%ol al $ertilită ii.țTransortul materialului 0ăm-ntului necesar entru construirea sistemelor de iri#a ii aț

/ucat! de asemenea! un rol imortant "n de,voltarea lucrărilor solului "n erioada resectivă.

ntr'una din cele mai vechi rere,entări #ra$ice! descoerită "ntr'o e teră din Euroaș

Centrală! aratul aare com%inat cu semănatul! $at care su#erea,ă că unul din considerentele

ractice entru care solul era arat! era ro%a%il "nlocuirea 0distru#erea ve#eta iei e3istente iț ș

acoerirea cu sol a semin elor noii culturi.ț

n eoca %ron,ului 02+++ 4 1+++ ".d.Chr. s'a $olosit lu#ul rimitiv din lemn iar "n

eoca $ierului 01+++ ".d.Chr. ' "nceutul erei noastre s'a $olosit lu#ul din lemn cu %ră,dar de

$ier. Alte unelte seci$ice acestei erioade sunt #raele cu mărăcini! tăvălu#ii de iatră! secera!

coasa! săăli#a .a. 0u P. i cola%.! 2++5.ș ș ș

6esene rămase din secolul al 78III'lea arată că utili,area lu#urilor cu cormană! care

ot inversa straturile de sol! era $oarte limitată! redominante $iind lu#urile a a'numiteș

9R:ns%urse;.

nce-nd cu secolul 78III i -nă "n re,ent! "n literatura de secialitate au aărutș

numeroase teorii i lucrări rivind nutri ia lantelor i metodele de cultivare a acestora! careș ț ș

1


2/89

au avut o in$luen ă imortantă i asura evolu iei uneltelor utili,ate entru e3ecutareaț ș ț

lucrărilor solului.

Ast$el! "n 1


3/89

or#an activ etc. asura roduc iei! consumului de com%usti%il i e$icien ei economice. nț ș ț

acela i tim! mecani,area lucrărilor a#ricole a cunoscut o de,voltare $ără recedent! alături deș

utili,area unor cantită i tot mai mari de "n#ră ăminte chimice! a iri#a iilor! soiurilor sauț ș ț

hi%ri,ilor tot mai roductivi! motiv entru care acestă etaă a $ost denumită 9a#ricultura

mecani,ată;! 9conven ională; sau 9clasică;.ț

A doua /umătate a secolului 77 a marcat aari ia tehnolo#iilor "n care s'au redusț

numărul de treceri ale mi/loacelor mecanice i intensitatea lucrărilor solului! cu scoul de aș

mic ora costurile i imactul asura calită ii solului.ș ș ț

6e la o lucrare "n c-m! "nso ită de ritualuri ma#ice i reli#ioase entru cre tereaț ș ș

$ertilită ii! lucrările solului s'au de,voltat i au devenit unul din $actorii de roduc ie care aț ș ț

"nceut să $ie evaluat e %a,e economice. Cre terea lantelor nu mai era considerată $actorulș

decisiv! "ntruc-t o%iectivul $ermierului este o% inerea unui ro$it.ț

2.2 6E?IDI IE. OIECTI8E ALE LUCFRILOR SOLULUIȚ

Lucrările solului sunt considerate interven ii! de re#ulă mecanice! cu unelte sau ma ini!ț ș

av-nd ca sco modi$icarea "nsu irilor acestuia i crearea de condi ii entru cre terea iș ș ț ș ș

de,voltarea lantelor de cultură 0Soil Science o$ America! 1B


4/89


5/89

•Lucrările solului tre%uie să contri%uie la accentuarea rocesului de nitri$icare! care

atra#e duă sine intensi$icarea unor rocese chimice $avora%ile! rin care $os$orul! otasiul!

calciul i alte elemente nutritive trec din $orme #reu solu%ile "n $orme u or accesi%ileș ș

lantelor. Un e3emlu tiic "l rere,intă solu%ili,area $os$orului! roces care se des$ă oarăș

con$orm reac ieiHț

Ca* 0PO52 2 @DO* Ca2 0@PO52 Ca 0DO*2

Lucrările solului sunt necesare i entru a stimula activitatea microor#anismelor!ș

deoarece descomunerea materiei or#anice -nă la comu i simli i elemente ca COș ș 2! @2O!

D@*! S@2! P! Ca! )#! ?e etc. de către %acteriile heterotro$e! are loc cu intensitate normală

numai "n solurile lucrate i %ine a$-nate.ș

ntre #radul de a$-nare al solului i caacitatea sa de nitri$icare e3istă o rela ie $oarteș țstr-nsă! rocesul de nitri$icare av-nd intensitate ma3imă atunci c-nd valorile densită iiț

aarente sunt curinse "ntre 1!11 i 1!1= #Jcmș *! iar umiditatea momentană a acestuia este "n

/urul caacită ii de c-m 0C. Pintilie i cola%.! 1B


6/89

timul e$ectuării lucrărilor sunt "ntoarcerea! mărun irea! amestecarea! tasarea! nivelarea iț ș

modelarea. ?iecare lucrare "n arte determină unul sau mai multe din aceste rocese i! "nș

$unc ie de necesită i! se ale#e lucrarea sau succesiunea lucrărilor care urmea,ă a $i e3ecutate.ț ț

Întoarcerea 0inversarea stratului ara%il se reali,ea,ă rin intermediul arăturii o

"ntoarcere incomletă se oate $ace i cu alte unelte! cum este #raa cu discuri. Prin inversareaș

stratului ara%il sunt "ncororate "n sol resturile ve#etale! "n#ră ămintele i amendamentele iș ș ș

este adus la sura$a ă sol din artea in$erioară a stratului ara%il! cu structură mai %ună.ț

ntoarcerea este un roces tehnolo#ic cu rol imortant "n ,onele cu reciita ii %o#ate!ț

"ntruc-t odată cu aa care se in$iltrea,ă sunt antrena i "n ro$un,ime coloi,ii i sărurileț ș

minerale! iar rin "ntoarcerea solului ace tia sunt adu i din nou "n ,ona activă a rădăcinilor iș ș ș

ot $i $olosi i de către lante 0udoi h.! 1BBK.ț

O altă situa ie "n care se recomandă "ntoarcerea ori,ontului ara%il este atunci c-ndț

stratul suer$icial al solului are un con inut ridicat "n săruri! iar rin "ntoarcere este adus laț

sura$a ă sol cu un con inut mai redus de săruri.ț ț

Mărun ireaț este un roces care se reali,ea,ă odată cu răsturnarea i a$-narea %ra,dei!ș

dar care oate $i continuat cu a/utorul #raelor cu col i! #raelor cu discuri! cultivatoarelor!ț

com%inatoarelor! $re,elor .a. ntr'un sol %ine mărun it! semănatul se oate $ace la ad-ncimeaș ț

otimă! se măre te sura$a a de contact "ntre semin e i sol! re,ult-nd o răsărire uni$ormă.ș ț ț ș

)ărun irea e3cesivă are "nsă urmări ne$avora%ile entru starea culturală a solului!ț

determin-nd distru#erea a#re#atelor de structură i $ormarea crustei. Crusta $ormată laș

sura$a a solului determină o evaorare raidă a aei din sol i $ace di$icilă răsărirea lantelor.ț ș

Afânarea are un rol deose%it de imortant "n cre terea oro,ită ii de aera ie!ș ț ț

intensi$icarea roceselor micro%iolo#ice aero%e i mo%ili,area $ertilită ii oten iale a solului.ș ț ț

Acest roces tehnolo#ic se reali,ea,ă "n timul e$ectuării arăturii! al lucrărilor de scari$icare!

su%sola/! a$-nare ad-ncă! cu ci,elul sau a celor suer$iciale! e3ecutate cu #rae! $re,e sau

utila/e comle3e.A$-narea are ca e$ect eli%erarea de su%stan e nutritive accesi%ile lantelor! rovenite dinț

descomunerea humusului i stimularea activită ii microor#anismelor. Aceste rocese suntș ț

mai evidente c-nd solul este cultivat cu lante ră itoare! "ntruc-t tehnolo#ia de cultură aș

acestora include un număr mai mare de lucrări ale solului.

Amestecarea stratului ara%il se oate $ace cu lu#ul! cultivatorul! $re,a i alte unelteș

a#ricole. Scoul acestui roces este crearea unui strat de sol omo#en ca $ertilitate! rin

distri%uirea uni$ormă "n sol a "n#ră ămintelor chimice i or#anice! er%icidelor! aș șamendamentelor i a resturilor ve#etale. Amestecarea straturilor de sol nu este recomandată "nș

6


7/89

ca,ul des elenirii! c-nd stratul suer$icial! cu un con inut ridicat de materie ve#etală! tre%uieț ț

"ncororat "n ro$un,ime "n vederea descomunerii anaero%e sau "n ca,ul sărăturilor! unde

straturile in$erioare! care au un con inut ridicat "n săruri! nu tre%uiesc aduse la sura$a ă.ț ț

Nivelarea are ca sco reducerea ierderilor de aă rin evaorare! e3ecutarea "n condi iiț

%une a lucrărilor de semănat! "n#ri/ire i recoltare! recum i distri%uirea uni$ormă a aei deș ș

iri#are i a "n#ră ămintelor. Divelarea se reali,ea,ă cu a/utorul #raelor! nivelatoarelor iș ș ș

uneori a tăvălu#ului.

Tasarea sau compactarea solului are ca sco reducerea #radului de a$-nare! "n secial

"nainte de semănat! cre terea oro,ită ii cailare i reducerea celei necailare! reducereaș ț ș

evaorării aei rin diminuarea rocesului de aerisire al solului i crearea unui at #erminativș

coresun,ător. Se $olose te mai $recvent "n ,onele secetoase.ș

Alte rocese tehnolo#ice care ot avea loc "n sol! ca urmare a e3ecutării unor lucrări

seciale ale solului! "n $unc ie de cerin ele lantelor cultivate i condi iile edoclimatice! suntț ț ș ț

crearea de %ra,de! entru iri#at sau entru eliminarea e3cesului de aă! $ormarea de %iloane!

coame sau modelarea terenului "n vederea cultivării le#umelor .a.ș

Pe terenurile "nclinate! %ra,dele i coamele e3ecutate aralel cu direc ia #enerală aș ț

cur%elor de nivel! re in i $avori,ea,ă in$iltratrea unei cantită i imortante din aa care seț ș ț

scur#e e versant i reduc imlicit ero,iunea solului. ?ormarea de %iloane! coame iș ș

modelarea terenului determină o "ncăl,ire mai raidă a solului! mai ales "n rimăvară! datorită

scur#erii aei! ceea ce ermite e3ecutarea mai timurie a semănatului.

2.5 CLASI?ICAREA LUCRFRILOR SOLULUI

Lucrările solului se ot clasi$ica "n $unc ie de mai multe criterii i anumeHț ș

•a. scoH lucrări anuale sau curente! lucrări de unere "n valoare a anumitor terenuri .a.ș

• %. uneltele cu care se e3ecutăH cu lu#ul! ci,elul! #raa cu discuri! cultivatorul!

com%inatorul! $re,a etc.

•c. ad-ncimea de e3ecutareH lucrări suer$iciale! ad-nci! $oarte ad-nci! de des$undare

•d. eoca de e3ecutareH lucrări care se e3ecută vara! toamna! iarna sau rimăvara

•e. "n $unc ie de tehnolo#ia culturii entru care se e3ecutăHț

• ' lucrări de %a,ă H arătura! a$-nare $ără "ntoarcerea %ra,dei 0araloM! ci,el! a$-nare

ad-ncă! arătura de des$undare

7


8/89

• ' lucrări de re#ătire a atului #erminativ! e3ecutate cu #rae! $re,e! cultivatoare!

com%inatoare! $re,e! tăvălu#i! nivelatoare sau a#re#ate comle3e

• ' lucrări de "ntre inere a o#oarelor! e$ectuate cu #rae! com%inatoare! cultivatoare!ț

tăvălu#i• ' lucrări de "ntre inere a culturilor! e3ecutate cu cultivatoare 0ra ile mecanice!ț ș

%ilonat! #rae! $re,e etc.

•

• $. "n $unc ie de lantele entru care se e3ecutăH lucrări ale solului entru cereale deț

toamnă! entru cereale de rimăvară! entru ră itoare etc.ș

• 2.= ARFTURA

2.=.1 OIECTI8E

Prin arătură se în elege lucrarea de tăiere, desprindere, comprimare, întoarcere,ț

deplasare laterală, mărun ire, amestecare i afânare a unui strat de sol de la suprafa ă, cuț ș ț

sec iune determinată, numit brazdă.ț

Arătura este considerată cea mai imortantă lucrare a solului! $iind numită i lucrarea deș

%a,ă. Prin arătură se urmăre te "ncororarea stratului de sol ulveri,at de la sura$a ă! cuș ț

structura distrusă! "n ad-ncime! unde sunt condi ii entru re$acerea a#re#atelor structurale iț ș

se aduc "n stratul suer$icial sol structurat! săruri i coloi,i levi#a i.ș ț

Aceasta asi#ură crearea condi iilor otime entru reali,area! rin lucrările ulterioare!ț

unui at #erminativ coresun,ător! a unui semănat uni$orm i de calitate.ș

Prin arătură se "ncororea,ă miri tea! resturile ve#etale! %uruienile i semin ele scuturateș ș ț

e sol! contri%uind la com%aterea acestora i "n secial a celor erene! cu "nmul ire ve#etativă.ș ț

Prin "ncororarea resturilor ve#etale! e care se de,voltă $ormele de "nmul ire ale di$eri ilor ț ț

a#en i ato#eni! se contri%uie la reducerea atacului de %oli i dăunători "n anul următor "nț ș

acela i tim! sunt distruse cui%urile de ro,ătoare i insecte.ș ș

Arătura a$-nea,ă solul i "i măre te volumul cu 2+'*+>! "n $unc ie de construc iaș ș ț ț

lu#ului! natura terenului! con inutul "n aă! structură .a. Odată cu a$-narea! se roduce iț ș ș

schim%area aerului din sol! se $avori,ea,ă circula ia acestuia i se roduce o "ncăl,ire aț ș

straturilor mai ad-nci! $at imortant mai ales "n ,onele umede i reci.ș

8


9/89

Un alt o%iectiv care se urmăre te rin e3ecutarea arăturii este "nma#a,inarea i ăstrareaș ș

aei "n sol. 6in anali,a datelor re,entate "n ta%elul 2.1 0h. Sin! t. Ioni ă! 1BB=! se constatăȘ ț

"nma#a,inarea unei cantită i mai mari de aă "n sol la semănat! "n $iecare rimăvară! "n ca,ulț

e$ectuării arăturii i a unei cantită i mai reduse "n cadrul variantelor lucrate cu #raa cu discuriș ț

sau nelucrate! indi$erent de suma reciita iilor "nre#istrate "n erioada se,onului rece.ț

Cantită ile de aă "nma#a,inate "n variantele tehnolo#ice de lucrare a solului cu unelte $ărăț

răsturnarea %ra,dei 0ci,el! lu#'ci,el au valori intermediare "ntre arătură i lucrareaș

suer$icială a solului cu #raa cu discuri. 8aria ia umidită ii solului "n erioada luată "n studiuț ț

este "n str-nsă le#ătură cu metoda de lucrare a solului! $at care e3lică i varia ia roduc ieiș ț ț

de orum% "n $unc ie de re,erva de aă acumulată "n sol! la semănat.ț

n ,onele cu reciita ii a%undente! arăturile! "n secial cele ad-nci! urmăresc revenireaț

sta#nării aei la sura$a a solului! $avori,-nd in$iltrarea acesteia "n ro$un,ime i "n acela iț ș ș

tim o aera ie mai %ună a solului. n solul a$-nat! rădăcinile lantelor ătrund i se rami$ică cuț ș

u urin ă! e3lor-nd un volum mai mare i asi#ur-nd o arovi,ionare mai %ună cu aă iș ț ș ș

elemente nutritive.

Pe terenurile "nclinate! arăturile e3ecutate de'a lun#ul cur%elor de nivel reduc cantitatea

de aă scursă sre aval cu 5+ 4 K+>! determină cre terea cantită ii de aă care se in$iltrea,ă!ș ț

contri%uind la reducerea $enomenului de ero,iune recum i a ierderilor de su%stan eș ț

nutritive.

Arătura! rin modi$icarea re#imului de aă! aer i temeratură determină crearea unor ș

condi ii $avora%ile entru activitatea microor#anismelor utile. Prin intensi$icarea activită iiț ț

microor#anismelor aero%e! cre te cantitatea de materie or#anică descomusă -nă la comu iș ș

simli i elemente ca D@ș *! @2O! CO2! @2S! P! Ca! ?e! )# .a.! care sunt aoi trans$orma e "nș ț

săruri solu%ile! accesi%ile lantelor.

Tabelul 2.1

Rezerva de apă a solului la semănatul porumbului, reparti ia precipita iilor în cursulț ț

vegeta iei i produc ia de porumbț ș ț

Seci$icare)etoda

de

lucrareAnii de e3erimentare

)edia

multi'

anuală1BB1 1BB2 1BB* 1BB5 1BB=

Suma reciita iilor 0mm "nț

erioada 1.+B ' *1.+*

1K* 2G< 2+B 2*< 2B+ 2=5

Arat 2K12 2=5+ 21


10/89

Re,erva de aă utilă 0mNJha a

solului din stratul +'1=+ cm! "n

$unc ie de sistemul de lucrare! laț

semănat

Ci,el 2=*< 2*+= 21B1 1K*2 2*K5 22+KPlu#'

ci,el25*< 2*=G 21K5 1552 2*B2 21=<

6isc 2*


11/89

onstruc ia plu!uluiț . Plu#urile sunt $ormate din următoarele ăr i comonenteHț

or#anele de lucru 0cu itul! %ră,darul! cormana! antetrui a i scormonitorii i or#aneleț ț ș ș

au3iliare 0cadrul! or#anele de delasare! de rindere! re#lare! conducere etc. 0$i#. 2.1.

"i!ura 2.1 ' Păr ile componente ale trupi eiț ț

a ' cormană culturală % 4 cormană cilindrică

1' %ră,dar 2' cormană *' cormană sulimentară 5' relun#itorul ariii cormanei ='

relun#itorul ietului cormanei K' la, G' %-rsă


12/89

"i!ura. 2.2 # Principalele tipuri de cormane

a' cilindrică %' culturală c' semielicoidală d' elicoidală.

6atorită de$icien elor men ionate! cormanele comlet cilindrice i comlet elicoidale seț ț ș$olosesc rar! cele mai utili,ate $iind cormanele intermediare.

Cormana culturală este cilindrică "n rima arte! iar aria terminală este răsucită

elicoidal! re,ult-nd o răsturnare a %ra,dei mai %ună dec-t la cele cilindrice. Cormanele

culturale lucrea,ă %ine e toate tiurile de sol! cu e3ce ia celor nisioase! $iind utili,ate "nț

construc ia lu#urilor de destina ie #enerală.ț ț

Cormana semielicoidală se caracteri,ea,ă rin varia ii mai mari ale un#hiurilor!ț

re,ult-nd un e$ect de răsturnare ronun at dar o caacitate de mărun ire mai redusă. Acesteț ț

cormane sunt recomandate e terenurile "n elenite! "n care răsturnarea %ra,dei este maiț

di$icilă.

n scoul "m%inării caacită ii de mărun ire cu e$ectul de răsturnare a cormanelor ț ț

culturale i semielicoidale! se construiesc cormane com%inate cultural ' semielicoidale! la careș

artea in$erioară a sura$e ei este de ti cultural! cu e$ect ronun at de mărun ire! iar arteaț ț ț

suerioară este de $ormă semielicoidală! cu e$ect mai ronun at de răsturnare.ț

Tipul $e sol% in$luen ea,ă "n rimul r-nd rin te3tură! structură! i umiditate.ț ș

)olisolurile! clasă din care $ac arte cerno,iomurile! solurile cenu ii! determină oș

areătură de calitate! deoarece au o te3tură mi/locie! o structură %ună! alături de o

ermea%ilitate entru aă i o caacitate de re inere ridicate. Aceste soluri au un intervalș ț

otim de arat mult mai lar# comarativ cu alte clase te3turale! iar calită ile lor tehnolo#iceț

%une reduc e$ectele ne#ative care se mani$estă atunci c-nd sunt lucrate "n a$ara intervalului

otim de umiditate.

Ar#iluvisolurile! clasă din care $ac arte solurile %run ro cate! %rune luvice! %runeș

ar#iloiluviale! datorită con inutului mai ridicat "n ar#ilă! redus "n humus i calciu! cu valoriț ș

12


13/89

reduse ale sta%ilită ii hidrice! determină o calitate mai scă,ută a areăturii. Intervalul otim deț

umiditate al acestor soluri este mai restr-ns i se $ormea,ă $recvent hardan.ș

Pe solurile halomor$e! de ti solonceac! solone ! ad-ncimea areăturii! răsturnarea %ra,deiț

i eoca de e3ecutare sunt limitate datorită con inutului ridicat de săruri i de ar#ilă. Laș ț ș

umiditate scă,ută! aceste soluri sunt $oarte comacte! re,ult-nd %ul#ări! iar "n stare umedă se

$ormea,ă curele! #reu de mărun it i %ul#ări mari 0u P. i cola%.! 2++5.ț ș ș ș

Însu irile fizico#mecanice ale solului.ș Calitatea arăturii este in$luen ată de rorietă ileț ț

$i,ico'mecanice ale solului ' coe,iunea! ade,iunea! lasticitatea .a. care! la r-ndul lor! deindș

de umiditatea solului! como,i ia mecanică! structură! natura cationilor adsor%i i etc.ț ț

La solurile ar#iloase! con inutul "n aă in$luen ea,ă $oarte mult coe,iunea! ade,iunea iț ț ș

lasticitatea. Aceste soluri se lucrea,ă "n condi ii otime c-nd umiditatea rere,intă 2+'22>ț

din #reutatea solului a%solut uscat! sau 5+'K+> din valoarea caacită ii entru aă cailară.ț

6acă solul se lucrea,ă la o umiditate mai ridicată dec-t cea men ionată! %ra,dele nu seț

mărun esc! re,ult-nd curele! care se mărun esc ulterior $oarte #reu i cu un consum ridicat deț ț ș

ener#ie. E3ecutarea arăturii la o umiditate rea scă,ută! determină aariția %olovanilor! entru

a căror mărun ire este nevoie ulterior de un număr mare de treceri cu #raele! tăvălu#ii etc.ț

n consecin ă! momentul otim de lucru al acestor soluri este de scurtă durată! iar ț

e3ecutarea lucrărilor "n a$ara intervalului de umiditate recomandat are ca re,ultat $ormarea

unui at #erminativ necoresun,ător! o răsărire cu #oluri i evident o roduc ie mai mică.ș ț

Solurile nisioase! av-nd coe,iunea! ade,iunea i lasticitatea reduse! deci mai u inș ț

in$luen ate de umiditate! se lucrea,ă %ine "n condi ii $oarte variate. Aceste soluri se ot ara laț ț

un con inut de umiditate de 12'*+> din #reutatea solului a%solut uscat sau 2+' dinț

caacitatea entru aă cailară. Av-nd "n vedere cele men ionate! se oate a$irma că solurileț

nisioase se lucrea,ă %ine at-t "n stare umedă c-t i "n stare uscată.ș

alitatea arăturii este influen ată i $e !ra$ul $e structurare al soluluiț ș . Cu c-t un sol

este mai %ine structurat! cu at-t intervalul de umiditate la care se oate lucra! "n condi ii %une!ț

este mai mare! iar coe,iunea! ade,iunea i lasticitatea au valori medii! av-nd dretș

consecin ă! o re,isten ă mică la e$ectuarea arăturii.ț ț

&tarea culturală a solului. Solurile care au o stare culturală %ună! lucrate ra ional iț ș

$ertili,ate "n anii anteriori! "n secial cu "n#ră ăminte or#anice! se lucrea,ă mai u or i maiș ș ș

%ine! "n comara ie cu cele a$late "ntr'o stare culturală necoresun,ătoare. )iri tea "naltă!ț ș

%uruienile mari i numeroase! resturile ve#etale! determină o arătură de calitateș

necoresun,ătoare. 6in acest motiv! "nainte de e$ectuarea arăturii! aceste terenuri tre%uiesc

13


14/89

lucrate cu #raa cu discuri! rin una sau două treceri! entru a $ra#menta resturile or#anice i aș

asi#ura "ncororarea lor comletă "n sol.

'rezen a !rapei (n a!re!atul $e arat ț contri%uie la o% inerea unei arături de calitate!ț

reali,ea,ă mărun irea %ul#ărilor i nivelarea terenului.ț ș

Pentru aceasta! "n a#re#at cu lu#ul se utili,ea,ă #raele stelate sau #raele cu col i.ț

Utili,area #raelor este o%li#atorie "n ca,ul arăturilor de vară entru culturile de toamnă!

deoarece mărun irea %ul#ărilor re,ulta i necesită e$orturi mari! care! "n acela i tim! contri%uieț ț ș

la ridicarea costului lucrării. Pe terenurile situate e ante sau e cele cu te3tură nisioasă!

areăturile de toamnă nu tre%uie e3ecutate "n a#re#at cu #raele! entru a $avori,a in$iltrarea "n

sol a aei rovenite din reciita ii sau toirea ,ăe,ii i a reduce riscul ero,iunii hidrice.ț ș

lima i mersul vremii.ș n ,onele cu climat umed 0,ona $orestieră! unde solurile sunt

mai levi#ate i aroae "n ermanen ă cu umiditate ridicată! arătura se e3ecută mai #reu iș ț ș

este de calitate mai sla%ă. n ,onele secetoase! de steă! sau "n anii seceto i! re,ultă mul iș ț

%olovani i arătura nu este de calitate. Cel mai %ine se lucrea,ă solurile din ,onele deș

silvosteă! deoarece se men in o erioadă mai "ndelun#ată de tim la o umiditate otrivită.ț

)mi$itatea solului% "n $unc ie de cate#oriile te3turale! are valori otime entruț

e3ecutarea areăturii curinse "ntre la solurile

cu te3tură mi/locie i de 1


15/89

Relieful . Cele mai %une condi ii entru e$ectuarea unor arături de calitate se "nt-lnesc eț

terenurile lane. Cu c-t anta terenului este mai mare! cu at-t solul este mai neuni$orm din

unct de vedere te3tural! iar reali,area unor arături de calitate mai di$icilă. Pe aceste terenuri

este necesară e$ectuarea arăturii de'a lun#ul cur%elor de nivel i $olosirea lu#urilor ș

reversi%ile.

A$âncimea arăturii tre%uie să $ie corelată cu #rosimea ori,ontului ara%il! entru a nu $i

aduse la sura$a ă material ne$ertil! săruri sau ietri .ț ș

Arăturile ad-nci sunt necesare e terenurile "m%uruienate! e cele cu resturi ve#etale

%o#ate! "n tim ce e terenurile nein$estate! entru culturi de cereale ăioase sau alte lante

$ără "nrădăcinare ro$undă! se ot e3ecuta arături suer$iciale.

Pe terenurile ar#iloase sunt recomandate arături ad-nci! deoarece contri%uie la aerisirea

solului! de,voltarea "n ro$un,ime a rădăcinilor lantelor i "m%unătă irea activită iiș ț ț

microor#anismelor.

Ad-ncimea arăturii tre%uie să di$ere de la un an la altul entru a se reveni $ormarea

hardanului! care are o in$luen ă ne#ativă asura ătrunderii aei i rădăcinilor "n sol.ț ș

*iteza $e lucru in$luen ea,ă asura calită ii arăturii i deinde de tiul de sol! antaț ț ș

terenului! umiditatea momentană a solului! #radul de acoerire cu resturi ve#etale! construc iaț

lu#ului .a. n mod o%i nuit i av-nd "n vedere $actorii men iona i! vite,a de lucru esteș ș ș ț ț

curinsă "ntre 5!= i G &mJoră! $iind mai mică e solurile u oare sau e cele nivelate anterior iș ș ș

mai mare e solurile mi/locii i #rele. La o vite,ă de lucru ridicată! "ncororarea resturilor ș

ve#etale este ar ială i aar varia ii mari ale uni$ormită ii ad-ncimii de lucru.ț ș ț ț

Raportul (ntre a$âncimea i lă imea braz$ei.ș ț O arătură de calitate se o% ine atunci c-ndț

se resectă un anumit raort "ntre ad-ncimea i lă imea %ra,dei. 6acă lă imea este rea micăș ț ț

"n raort cu ad-ncimea! solul se "ntoarce necoresun,ător! iar dacă este rea mare nu se

mărun e te su$icient.ț ș

2.=.* CLASI?ICAREA ARFTURILOR

Arăturile se clasi$ică duă mai multe criterii i anumeHș

• ' duă construc ia lu#ului H ar ț ături e3ecutate cu lu#urile cu cormană i su%solier! cuș

antetrui ă! cu discuri! $ără cormanăț

• ' duă ad-ncimea de e3ecutare H arături suer$iciale! ad-nci! $oarte ad-nci i deș

des$undare

15


16/89

• ' duă eoca de e3ecutare H arătură de vară! toamnă! iarnă i rimăvarăș

• ' duă sensul de răsturnare a %ra,delor 0metoda de e3ecutareH arătură cu "ntoarcerea

%ra,dei sre dreata 0normală! cu "ntoarcerea %ra,dei succesiv sre dreata i sre st-n#aș

0netedă i arătură cu "ntoarcerea %ra,dei concomitent sre dreata i sre st-n#a.ș ș•

• 2.=.*.1 CLASI?ICAREA ARFTURILOR 6UPF CODSTRUC IA PLUULUIȚ

n $unc ie de construc ia lu#ului! arăturile se clasi$ică "n arături e3ecutate cu lu#ulț ț

o%i nuit cu cormană! arături cu lu#ul revă,ut cu cormană i su%solier! arături cu lu#ul cuș ș

antetrui ă! cu lu#ul cu discuri i cu lu#ul $ără cormană 0araloM.ț ș

+fectuarea arăturii cu plu!ul obi nuit cu cormanăș ! la care răsturnarea %ra,delor se $ace"ntr'o sin#ură arte! sre dreata! se ractică e sura$e e mari. n timul aratului cu itul! su%ț ț

$ormă de disc! e3ecută tăierea %ra,dei "n lan vertical i delimitea,ă ,ona arată de cea nearatăș

iar %ră,darul taie %ra,da "n lan ori,ontal! la nivelul ad-ncimii de lucru. Pe măsura "naintării

lu#ului! %ra,da se ridică e sura$a a cur%ată a cormanei! unde se $ra#mentea,ă! seț

mărun e te! se amestecă i se "ntoarce! iar solul arat devine a$-nat. Elementele careț ș ș

condi ionea,ă calitatea arăturii e3ecutate cu lu#ul cu cormană sunt re#la/ele lu#ului! vite,aț

de lucru! umiditatea solului i starea culturală a terenului.ș

Cormanele cilindrice dau re,ultate %une e solurile u oare! cele universale 0culturale eș

solurile cu te3tură mi/locie iar cele cultural'semielicoidale 0com%inate e solurile #rele iș

comacte. Pe terenurile cu resturi ve#etale %o#ate se recomandă utili,area lu#urilor cu

cormană semielicoidală iar e solurile "n elenite! cele mai %une re,ultate se o% in rinț ț

$olosirea lu#urilor cu cormană elicoidală.

Calitatea arăturii e3ecutată cu lu#ul cu cormană se "m%unătă e te rin montarea ariiiț ș

sulimentare! a relun#itorului ariii cormanei sau a relun#itorului ietului cormanei

acestea sunt iese deta a%ile! care "m%unătă esc er$orman ele cormanei i "n acela tim otș ț ț ș ș

$i schim%ate u or i cu costuri reduse "n ca, de u,ură.ș ș

+fectuarea arăturii cu plu!ul cu cormană i subsolier ș 0scormonitor. Su%solierul

0scormonitorul are $ormă de daltă sau să#eată du%lă! $i3at e un suort "n satele $iecărei

trui e. Rolul su%solierului este de a a$-na stratul su%ara%il e o ad-ncime de 1+'1= cm! $ărăț

ca acesta să $ie "ntors i adus la sura$a ă 0$i#. 2 *.ș ț

16


17/89

"i!ura 2., # rupi e prevăzute cu subsolier (scormonitor)ț

a ' $i3a i "n satele trui eiț ț

% ' $i3a i lateralț

Cormana e3ecută "ntoarcerea i mărun irea %ra,dei! iar su%solierul distru#e hardanulș ț

$ormat la ad-ncimea de *+'5+ cm! $avori,-nd ătrunderea aerului! aei i a rădăcinilor "nș

straturile mai ro$unde ale solului! "m%unătă ind ast$el rorietă ile $i,ice! chimice iț ț ș

%iolo#ice ale acestuia 0$i#. 2.5.

"i!ura 2.- ! "#ecutarea arăturii cu plugul cu subsolier (scormonitor)

Acest ti de arătură se recomandă e solurile #rele! care au tendin a de a $orma hardan!ț

e solurile acide! e cele sărăturate! cu strat ara%il su% ire! entru a nu aduce la sura$a ă solț țne$ertil sau săruri nocive din ori,ontul su%ara%il sau e terenuri "n antă suuse ero,iunii! care

au ori,ontul A su% ire.ț

Arătura cu su%solier se recomandă să se e3ecute odată la 2'5 ani! vara entru culturile

de toamnă i toamna entru culturile de rimăvară.ș

+fectuarea arăturii cu plu!ul cu antetrupi ă.ț Antetrui a are aceea i $ormă ca i trui a!ț ș ș ț

numai că are dimensiuni mai reduse. Ea se $i3ea,ă "n $a a trui ei i lucrea,ă la 1J2 dinț ț ș

ad-ncimea i 2J* din lă imea de lucru ale acesteia.ș ț

17


18/89

Are rolul de a "m%unătă i calitatea arăturii rin răsturnarea stratului suer$icial! cuț

structură distrusă sau cu resturi ve#etale! e $undul %ra,dei! unde va $i acoerit de stratul de

sol structurat! adus la sura$a ă de trui a rincială! care lucrea,ă la o ad-ncime de 2='*+ cmț ț

0$i#. 2.=.

"i!ura 2. ' "#ecutarea arăturii cu plugul cu antetrupi ăța ' schema de montare a antetrui eiț

% ' rocesul de lucru al lu#ului cu antetrui ăț

Concomitent! sunt "ncororate la o ad-ncime de unde nu mai ot să răsară! semin ele deț

%uruieni! recum i larve! ciuerci sau %uruienile a$late "n di$erite $a,e de de,voltare .ș

Plu#ul cu antetrui ă se recomandă a $i $olosit "n ca,ul luării "n cultură a terenurilor ț

"n elenite! la des$iin area lucernierelor! a/i tilor naturale sau tri$olienelor. Prin $olosireaț ț șantetrui ei cre te re,isten a la arat i "n consecin ă consumul de com%usti%il! comensate "nsăț ș ț ș ț

de calitatea mai %ună a arăturii. Acest ti de lu#! tre%uie e3loatat cu aten ie! entru că "nț

terenuri cu multe resturi ve#etale! "m%uruienate! se "n$undă u or.ș

+fectuarea arăturii cu plu!ul cu $iscuri. Plu#urile cu discuri au or#anele active su%

$orma unor discuri concave! cu diametrul de K=+' $a ă de lu#urile cu cormanăț ț ț

• ' "ncororarea raidă "n sol a resturilor ve#etale 0aie! "n#ră ăminte ver,i etc..ș

18


19/89

Plu#urile cu discuri au ca de,avanta/e tendin a mai redusă de ătrundere "n sol $a ă deț ț

lu#urile cu trui ă! motiv entru care sunt necesare modele cu masă mare! ceea ce leț

a$ectea,ă re ul! "ntoarcerea solului este incomletă! ad-ncimea de lucru este relativ limitată!ț

iar solul se "m%uruienea,ă mai uternic.

+fectuarea arăturii cu plu!ul fără cormană /paraplo0. Aceste lu#uri au caracteristic

$atul că trui ele au $ost "nlocuite cu or#ane active destinate să a$-ne,e solul! $ără a'lț

"ntoarce. Arăturile $ără "ntoarcerea %ra,dei se recomandă a $i utili,ate "n următoarele situa iiHț

• ' e terenurile "n antă! entru ăstrarea resturilor ve#etale la sura$a ă! "n vedereaț

reducerii cantită ii de aă care se scur#e! cre terea cantită ii de aă care se in$iltrea,ă sol i aț ș ț ș

reducerii $enomenului de ero,iune

• ' entru re#ătirea atului #erminativ "n condi ii de secetă sau e terenuri tasate!ț

evit-ndu'se $ormarea de %olovani entru a căror mărun ire sunt necesare ulterior numeroaseț

treceri cu #raele sau alte ma ini a#ricoleș

• ' e terenurile sărăturate! entru a evita aducerea la sura$a ă a sărurilor din straturileț

mai ro$unde

• ' e terenurile nisioase! entru a men ine miri tea la sura$a ă! cu rol "n reducereaț ș ț

ero,iunii eoliene.

•

•

•

• 2.=.*.2 CLASI?ICAREA ARFTURILOR 6UPF A6DCI)EA 6E E7ECUTARE

Ad-ncimea arăturii are două comonente! a#rotehnică i ener#etică! iar arecierea ei nuș

se oate $ace dec-t av-nd "n vedere am%ele elemente 0h. udoi! 1BBK.

6in unct de vedere a#rotehnic! ad-ncimea arăturii tre%uie să asi#ure $ormarea unuistrat a$-nat! cu o %ună ermea%ilitate entru aă i aer! care să ermită "nma#a,inarea aei!ș

de,voltarea normală a rădăcinilor! "ncororarea semin elor de %uruieni i a resturilor or#aniceț ș

etc. Ad-ncimea arăturii tre%uie să di$ere de la un an la altul! de la o arcelă la alta! "n $unc ieț

de condi iile edoclimatice! starea culturală a terenului i cerin ele lantelor cultivate.ț ș ț

Pe $iecare arcelă! de la un an la altul! se recomandă modi$icarea ad-ncimii de e3ecutare

a arăturii entru a se evita $ormarea hardanului! care aare ca urmare a e3ecutării arăturii an

duă an la aceea i ad-ncime! su% ,onele e care se sri/ină la,ul lu#ului.ș

19


20/89

Pe solurile od,olice! la care stratul de humus este su% ire! arătura ad-ncă are consecin eț ț

ne$avora%ile! determin-nd "ncororarea stratului $ertil i aducerea la sura$a ă a unui stratș ț

sărac "n elemente nutritive! cu reac ie acidă i cu structură distrusă. Pe aceste soluri! arătura seț ș

e3ecută -nă la nivelul stratului cu humus! iar ori,ontul in$erior se a$-nea,ă cu su%solierul!

montat "n satele $iecărei trui e. n acest strat a$-nat vor ătrunde aerul i rădăcinile lantelor ț ș

i se va intensi$ica activitatea micro%iolo#ică! av-nd ca e$ect cre terea $ertilită ii. Cre tereaș ș ț ș

ad-ncimii arăturii se va $ace tretat! "n cursul anilor următori! concomitent cu alicarea de

"n#ră ăminte or#anice i amendamente.ș ș

Pe solurile halomor$e! la care con inutul de săruri este mai mare la sura$a ă! seț ț

recomandă arăturile ad-nci! cu "ntoarcerea %ra,dei! entru a "ncorora "n ro$un,ime stratul

%o#at "n săruri.

6acă stratul %o#at "n săruri se a$lă "n ro$un,ime! se recomandă e3ecutarea de arături

suer$iciale i a$-narea stratului su%ara%il cu a/utorul su%solierilor $i3a i e lu#.ș ț

6in unct de vedere ener#etic! sta%ilirea ad-ncimii otime de e3ecutare a arăturii este

$oarte imortantă! "ntruc-t cre terea ad-ncimii cu 1 cm! determină un consum sulimentar deș

com%usti%il de aro3imativ 1 lJha! lus u,ura ieselor active ale lu#urilor! a tractoarelor!

scăderea roductivită ii .a.ț ș

Este deci necesar! ca "n $unc ie de condi iile edoclimatice locale i cerin ele lantelor ț ț ș ț

de cultură! arătura să se e3ecute la o ad-ncime care să coresundă cerin elor a#rotehnice aleț

lantelor i cu un consum ener#etic minim.ș

n $unc ie de ad-ncimea de e3ecutare! arăturile sunt clasi$icate "nH de,miri tiri!ț ș

suer$iciale! normale! ad-nci! $oarte ad-nci i de des$undare.ș

ezmiri tireaș se e3ecută la ad-ncimea de 1+'12 cm! e sura$e ele acoerite cu miri te!ț ș

rămase duă recoltarea cerealelor ăioase sau a altor culturi! "n condi ii de secetă! c-ndț

datorită umidită ii reduse din sol nu se oate e3ecuta arătura de vară. ntre avanta/eleț

de,miri tirii amintim $atul că a$-nea,ă solul! reduce ierderile de aă rin evaorare!ș

$avori,ea,ă ătrunderea i ăstrarea "n sol a aei rovenite din reciita ii! distru#e %uruienileș ț

i stimulea,ă #ermina ia semin elor de %uruieni din stratul suer$icial! $acilit-nd distru#ereaș ț ț

acestora rin arătura de vară sau de toamnă. Eoca de e3ecutare otimă este imediat duă

recoltarea lantei remer#ătoare! c-nd solul se lucre,ă u or.ș

Arăturile superficiale se e3ecută la ad-ncimea de 1='1< cm av-nd rolul de a distru#e

%uruienile! de a $avori,a in$iltrarea aei rovenite din reciita ii! "ncororarea "n sol aț

resturilor ve#etale i a "n#ră ămintelor "mră tiate "n reala%il e sura$a a solului.ș ș ș țArăturile suer$iciale se e3ecută "n următoarele situa iiHț

20


21/89

' duă recoltarea culturilor timurii! vara! "n condi ii de secetă! c-nd nu se ot e3ecutaț

arături ad-nci

' "n toamnele secetoase! "n vedera semănatului cerealelor ăioase de toamnă! duă

remer#ătoare t-r,ii

' rimăvara devreme! c-nd din anumite motive nu s'au utut e3ecuta arături de toamnă

' la re#ătirea terenului entru culturile succesive

' e terenurile e care culturile de toamnă au $ost comromise i este necesarăș

re#ătirea unui nou at #erminativ entru a semăna

' e sura$e ele care nu au $ost de,miri tite la tim i e care nu se oate e3ecuta arăturaț ș ș

de vară

' "n toamnele secetoase! e terenuri #rele! "n vederea semănatului culturilor de toamnă

' la "ntoarcerea lucernierelor! a a/i tilor naturale sau cultivate! cu scoul de a creaș

condi ii de uscare entru coletele le#uminoaselor erene i ri,omii unor ier%uriț ș

' "n sistemul de lucrări entru com%aterea irului.

n toate situa iile! arătura suer$icială se e3ecută "n a#re#at cu #raa stelată sau cu #raaț

cu col i re#la%ili.ț

Arăturile normale se e$ectuea,ă la ad-ncimea de 1


22/89

' atunci c-nd arătura se e3ecută toamna! entru culturi care vor $i semănate rimăvara

' entru com%aterea unor %uruieni care se "nmul esc uternic e cale ve#etativă! ca irulț

03no$on $act3lon! vol%ura 0onvolvulus arvensis etc.

' de asemenea! acest ti de arătură se recomandă entru "ncororarea "n sol a #unoiului

de #ra/d.

Se recomandă ca ad-ncimea arăturii ad-nci să alterne,e de la un an la altul! evit-ndu'se

$ormarea hardanului i consumuri mari de com%usti%il.ș

E$ectul arăturii ad-nci durea,ă 2'* ani! interval duă care se imune reetarea acesteia!

concomitent cu alicarea de materie or#anică! entru a e3ista un echili%ru "ntre rocesele de

minerali,are Qi humi$icare din sol.

Arătura foarte a$âncă se e3ecută la *1'5+ cm! e solurile e care se dore teș

ameliorarea radical a roriet ilor $i,ice ale solurilor! "n următoarele ca,uriHӑ ӑț

• ' eriodic! la *'= ani! e solurile ar#iloase! lăcovi ti! care necesită o a$-nare ro$undăș

entru "m%unătă irea re#imului aero'hidricț

• ' e soluri cu e3ces de umiditate! %o#ate "n materie or#anică! av-nd rolul de a

"m%unătă i in$iltrarea aei! aerisirea i $avori,area roceselor de descomunere a materieiț ș

or#anice i ameliorarea re#imului aei! aerului i su%stan elor nutritiveș ș ț

• ' e soluri nisioase! unde dau soruri de roduc ie ridicateț 0L Po! 1BGG.

Du se vor e3ecuta arături $oarte ad-nci e solurile %o#ate "n materie or#anică i "n secialș

e lăcovi ti! unde! rin "ncororare ad-ncă! materia or#anică se descomune "n condi iiș ț

anaero%e! re,ult-nd %isul$ură de $ier 0marcasită. Adusă la sura$a ă! aceasta se o3idea,ă!ț

un-nd "n li%ertate acid sul$uric i sul$at de $ier! comu i $oarte dăunători lantelor cultivateHș ș

2 ?eS2 G O2 2 @2O 2 ?eSO5 2 @2SO5

6in acest motiv! ad-ncirea stratului ara%il e ast$el de soluri se va $ace tretat! cu

ma3im 5'= cm la $iecare arătură sau rin utili,area lu#ului echiat cu su%solier.

Arătura $e $esfun$are se e3ecută cu lu#uri seciale! la ad-ncimea de =+'


23/89

e3ecutarea lucrării solul tre%uie cercetat amănun it! evit-nd aducerea la sura$a ă a unui stratț ț

cu "nsu iri ne$avora%ile.ș

Se măre te ermea%ilitatea solului entru aă i aer! se intensi$ică activitatea %iolo#icăș ș

i rocesele de o3idare a rodu ilor incomlet o3ida i! nocivi entru lante! iar semin ele deș ș ț ț

%uruieni sunt "ncororate la o ad-ncime de unde nu mai ot #ermina.

Concomitant! se "ncororea,ă "n#ră ămintele or#anice i chimice! "n do,e mai mariș ș

dec-t cele o%i nuite! iar e solurile od,olice se alică amendanmente entru corectareaș

reac iei solului.ț

Eoca de e3ecutare otimă este "n #eneral vara! dar se oate lucra i toamna! $iindș

necesar ca -nă la lantare să e3iste un interval de 2'* luni! tim "n care are loc o3idarea

su%stan elor neasimila%ile sau chiar to3ice aduse din ori,onturile ro$unde.ț

Lucrarea se e3ecută cu lu#uri seciale entru des$undat! numite lu#uri %alansiere

0P6'K+! P6'


24/89

• ' determină soruri imortante de roduc ie! "n secial la culturile ăioase de toamnă.ț

Pentru ca arătura de vară să ai%ă avanta/ele mai sus enumerate! tre%uie ca aceasta să se

e3ecute "n a#re#at cu #raa stelată! entru mărun irea %ul#ărilor! nivelarea i a e,areaț ș ș

terenului. 6e asemenea! tre%uie e3ecutată imediat duă recoltarea lantei remer#ătoare! sau"n $lu3 continuu! "ntruc-t orice "nt-r,iere! "n secial "n anii i ,onele secetoase! determinăș

ierderi mari de aă din sol iar arătura re,ultată este de calitate necoresun,ătoare.

Ad-ncimea de e3ecutare a arăturii de vară deinde de lanta care urmea,ă a $i cultivată!

umiditatea solului! tiul de sol .a. n mod o%i nuit! entru culturile ăioase de toamnă seș ș

e3ecută arături la ad-ncimea de 2+'22 cm iar entru culturile de succesive se lucrea,ă la

ad-ncimea de 1='1< cm. Pentru culturile de rimăvară arăturile se e3ecută la ad-ncimi

curinse "ntre 21'2= cm entru soia! $asole i 2='*+ cm entru orum%! $loarea soarelui! carto$ ș

sau s$eclă entru ,ahăr.

Arătura $e toamnă% se e3ecută duă remer#ătoare t-r,ii 0orum%! $loarea soarelui!

carto$! s$eclă entru ,ahăr! soia a.! entru culturi care se seamănă toamna sau rimăvara.ș

Pentru culturile de toamnă! #r-u de toamnă! or,! secară! arătura se e3ecută imediat duă

recoltarea lantei remer#ătoare! la ad-ncimea de 1


25/89

Av-nd "n vedere că "n Rom-nia! "n $iecare rimăvară! se seamănă este = milioane

hectare! e3ecutarea tuturor lucrărilor "n eoca otimă se oate $ace numai e terenuri arate

de/a din vara sau toamna anului recedent.

Arătura de rimăvară se e3ecută e sura$e ele e care nu s'a utut e$ectua arătura deț

toamnă sau "n ,onele umede! unde nu se une ro%lema ierderii aei din sol rin evaorare.

n aceste ca,uri! arătura se va e3ecuta c-t mai timuriu! "n a#re#at cu #raa stelată i laș

o ad-ncime de 1K'2+ cm! entru a reduce ierderile de aă din sol.

Pe solurile u oare! arătura de rimăvară oate $i "nlocuită rintr'o lucrare cu #raa cuș

discuri! care are o roductivitate mai mare.

Arăturile $e iarnă se e3ecută "n condi ii e3treme! c-nd datorită unor condi ii $oarteț ț

ne$avora%ile "n toamnă! secetă! reciita ii e3cesive! ,ăadă timurie! nu s'au utut e$ectuaț

sau "ncheia arăturile. Aceste arături se ot e3ecuta "n $erestrele iernii! c-nd solul nu este

acoerit cu ,ăadă i nici "n#he at! sau este "n#he at numai la sura$a ă. Calitativ! acesteș ț ț ț

arături sunt in$erioare celor de toamnă dar suerioare celor e$ectuate rimăvara.

2.=.*.5 CLASI?ICAREA ARFTURILOR 6UPF SEDSUL 6E RFSTURDARE AL

RA6EI

Pentru ca arătura să $ie de %ună calitate! este necesară "măr irea terenului "n arcele deț$ormă re#ulată! a căror lă ime tre%uie să $ie un multilu cu so al lă imii de lucru a a#re#atuluiț ț ț

de arat. Aceasta ermite reducerea numărului "ntoarcerilor "n #ol! revine aari ia an urilor iț ș ț ș

a coamelor! care "n#reuia,ă e3ecutarea tuturor lucrărilor ulterioare.

Lă imea otimă a arcelei! la care se reali,ea,ă cel mai ridicat randament al a#re#atelor ț

de arat! rin reducerea la minim a delasărilor "n #ol la caete! se determină cu $ormulaH

l


26/89

cursă! "n sens invers! e cealaltă mar#ine a arcelei! arunc-nd %ra,da tot e teren nelucrat iș

$orm-nd o a doua coamă.

Se continuă ast$el -nă se termină de arat "ntrea#a arcelă! iar la s$-r it va re,ulta c-te oș

coamă la $iecare mar#ine i o ri#olă la mi/loc 0$i#. 2.K a.ș

a b

"i!ura 2.6 ! $rătura la cormană (a) i în lături (b)ș

Arătura mi7tă 0com%inată se e3ecută cu scoul de a reduce numărul denivelărilor.

Pentru aceasta! se va "măr i sola "n mai multe arcele e#ale ca lă ime i se va alterna arăturaț ț ș

"n lături cu arătura la cormană. n $elul acesta rima %ra,dă re,ultată de la arătura "n lături va

acoeri ri#ola rămasă la mar#inea arcelei arate la cormană! iar terenul va $i mai u inț

denivelat.

Arătura (n spinări 0creste se recomandă "n ,one cu climat umed! e soluri od,olice

i terenuri "nclinate! unde este necesară eliminarea e3cesului de aă. n acest sco! se "marteș

sola "n arcele cu lă imea de 1='2+ m i $iecare arcelă se ară mai mul i ani la r-nd la cormanăț ș ț

sau la mi/loc.Ca urmare a reetării răsturnării %ra,delor "n aceea i direc ie! arcelele devin maiș ț

%om%ate la mi/loc i aar an uri e mar#inile lon#itudinale! rin care se scur#e aa "n e3ces.ș ș ț

Arătura (ntr#o sin!ură parte 0netedă se e3ecută cu lu#ul reversi%il. Acesta răstoarnă

%ra,da "n aceea i arte at-t la dus c-t i la "ntors! i! ca urmare! sura$a a arăturii va $i netedă!ș ș ș ț

$ără creste i coame 0$i#. 2.G.ș

Lucr-nd ast$el! a#re#atul nu va $ace curse "n #ol! iar "n $inal va re,ulta o sin#ură ri#olă!

la mar#inea arcelei.

26


27/89

Această metodă de e3ecutare a arăturii este recomandată e toate tiurile de sol i "nș

toate ,onele! "n secial! e terenuri "n antă suuse ero,iunii! unde arătura se e3ecută de'a

lun#ul cur%elor de nivel.

Arătura (n spinări 0creste se

recomandă "n ,one cu climat umed!

e soluri od,olice i terenuriș

"nclinate! unde este necesară

eliminarea e3cesului de aă. n acest

sco! se "marte sola "n arcele cu

lă imea de 1='2+ m i $iecare arcelă se ară mai mul i ani la r-nd la cormană sau la mi/loc.ț ș ț

Ca urmare a reetării răsturnării %ra,delor "n aceea i direc ie! arcelele devin maiș ț

%om%ate la mi/loc i aar an uri e mar#inile lon#itudinale! rin care se scur#e aa "n e3ces.ș ș ț

2.=.5. PREFTIREA TEREDULUI PEDTRU ARAT

Pentru a reali,a o arătură de calitate suerioară este necesară or#ani,area lucrării "n ceea

ce rive te dimensiunea arcelei de lucru i ale#erea metodei de arat.ș ș

6imensiunile arcelei entru arat se sta%ilesc "n $unc ie de ,onă! relie$ i limiteleț ș

naturale. n ,onele de c-mie! e terenuri lane! lun#imea medie a arcelei de lucru oscilea,ă

"ntre K++ i 12++ m! dimensiuni care ermit $olosirea comletă a uterii tractorului! reducereaș

la minim a "ntoarcerilor "n #ol i evitarea denivelării terenului.ș

n ,onele colinare aceste dimensiuni se reduc "n $unc ie de relie$! antă i limiteleț ș

naturale. Ca re#ulă #enerală! entru a evita aari ia denivelărilor i cre terea numărului deț ș ș

"ntoarceri "n #ol! lă imea arcelei de lucru tre%uie să $ie un multilu al lă imii de lucru aț ț

lu#ului.

Ale#erea metodei de arat urmăre te reducerea distan ei arcurse entru delasări "n #olș ț

i cre terea randamentului la arat! rin mărirea timului e$ectiv de lucru.ș ș

Pre#ătirea terenului entru arat resuuneH

27


28/89

' eli%erarea terenului de resturile ve#etale ale culturii anterioare! resectiv de aie!

coceni! tulini! vre/i etc. dacă resturile ve#etale sunt $oarte multe sau terenul este $oarte

"m%uruienat! se recomandă o lucrare de de,miri tire entru a le mărun i i a evita "n$undareaș ț ș

lu#ului

' se sta%ilesc dimensiunile arcelelor de lucru! lă ime! lun#ime i se delimitea,ăț ș

mar#inile acestora

' se sta%ile te direc ia de delasare a a#re#atului! e c-t osi%il erendicular e direc iaș ț ț

arăturii anterioare! aralel cu latura lun#ă a arcelei iar e terenurile "nclinate erendicular

e linia de cea mai mare antă

' e terenurile din ,onele colinare se marchea,ă locurile ericuloase! rere,entate de

talu,uri! ,one cu alunecări! i,voare de coastă etc. recum i locurile cu anta mai mare de 1=ș

la tractoarele cu ro i i 22 la cele cu enileț ș ș

' se sta%ile te metoda de delasare a a#re#atului de aratH la cormană! "n lături! mi3tă sauș

netedă

' entru delasarea a#re#atului "n linie dreată! $ie se /alonea,ă rimul arcurs! $ie se

utili,ea,ă un sistem PS

' se sta%ilesc i se marchea,ă ,onele de "ntoarcere ale a#re#atelor la caetele arcelelor!ș

care au dimensiuni roor ionale cu mărimea tractorului 0


29/89

Indicii calitativi de areciere a calită ii arăturii sunt eoca de e3ecutare! ad-ncimea iț ș

uni$ormitatea acesteia! lă imea %ra,dei! #radul de a$-nare i de mărun ire! uni$ormitateaț ș ț

sura$e ei arăturii 0vălurirea! #radul de "ncororare a resturilor ve#etale i "n#ră ămintelor!ț ș ș

e3isten a #re urilor.ț ș

+poca $e e7ecutare a arăturii se arecia,ă rin comararea eocii reale de e3ecutare cu

eoca sta%ilită rin normele a#rotehnice! care recomandă ca arătura să se e3ecute c-nd solul

are umiditate otimă. Intervalul otim de umiditate entru e3ecutarea arăturii este curins! de

re#ulă! "ntre =+ i G+> din intervalul umidită ii active 0IUA! aceasta variind "ntre 2 i 5>ș ț ș

aă! $a ă de solul a%solut uscat! e solurile cu te3tură nisioasă 0care au 1=> ar#ilă i 1K'ț ș

22> e solurile cu este 5=> ar#ilă 0te3tură ar#iloasă. Ca re#ulă #enerală! terenul tre%uie

arat imediat duă recoltarea lantei remer#ătoare.

6acă se lucrea,ă "na$ara intervalului otim de umiditate! calitatea arăturii se

"nrăută e te! re,ultă curele sau %olovani! cre te consumul de com%usti%il! numărul de treceriț ș ș

entru re#ătirea atului #erminativ! u,ura or#anelor de lucru i a anveloelor.ș

A$âncimea me$ie 0am a arăturii se determină cu rela iaHț

am n

a

ni

i

i∑=

=1

0cm "n careH

ai

' rere,intă valorile ad-ncimilor de lucru măsurate

n ' numărul măsurătorilor e$$ectuate 0minim 2+ e distan a de 1++ m arcursă deț

a#re#atul de arat

Abaterea stan$ar$ 0sa $a ă de ad-ncimea medie a arăturii! se determină cu rela iaHț ț

sa 1

01

2

−

−∑=

=

n

aani

imi

0cm

oeficientul $e varia ie al a$âncimii arăturiiț 0CaH

Ca ± m

a

a

s

C-nd a%aterile individuale ale măsurătorilor sunt mai mici de * cm $a ă de mediaț

ad-ncimi arăturii! aceasta este considerată de calitate %ună.

29


30/89

A$âncimea arăturii se determină "n timul e3ecutării arăturii la eretele vertical al

%ra,dei! cu %ra,dometrul! ruleta sau cu o ri#lă! iar duă e$ectuarea acesteia! cu un %aston

metalic #radat. C-nd măsurarea se $ace duă e3ecutarea arăturii! entru a sta%ili ad-ncimea

reală de e3ecutare! din valoarea determinată se scad 1='2=>! "n $unc ie de reciita iileț ț

că,ute.

5ă imea me$ie a braz$eiț 0m! se determină cu rela iaHț

m n

4ni

ii∑

=

=1

0cm "n careH

i

' valorile lă imilor de lucru măsurateț

n ' numărul măsurătorilor e$ectuate 0minim 1+ e distan a de 1++ mț

Lă imea de lucru se determină rin di$eren a calculată $a ă de o linie de reer! trasată laț ț ț

distan a de minim * m $a ă de eretele vertical al ultimei %ra,de! "ntre acest erete i ereteleț ț ș

creat rin trecerea următoare a lu#ului.

Abaterea stan$ar$ fa ă $e lă imea me$ie $e lucruț ț 0s % se determină cu rela iaHț

sb

± 1

01

2

−

−∑=

=

n

4 4ni

imi

0cm

oeficientul $e varia ie al lă imii arăturiiț ț 0Cb

! este e#al cuH

C

b

±

m

b

4

s

Acolo unde lă imea de lucru nu este constantă! $- iile de lucru se "n#ustea,ă la caete!ț ș

iar "ncheierea arăturii se $ace rin mai multe %ra,de de di$erite lun#imi! cu numeroase

"ntoarceri! denivelări i delasări "n #ol.ș

8ra$ul $e afânare se e3rimă rin coe$icientul de a$-nare! care se calculea,ă $ăc-nd

raortul "ntre ad-ncimea medie a stratului de sol a$-nat rin arătură i ad-ncimea reală la careș

s'a $ăcut arătura. n ca,ul "n care valoarea acestui coe$icient este mare i se aroie eocașotimă de semănat! arătura va $i tăvălu#ită.

30


31/89

8ra$ul $e mărun ireț a solului arat 0m! se determină cu rela iaHț

m

n

Ms

Msni

i t

a∑=

=1

1++×

0> "n careH

)sa

' masa %ul#ărilor cu dimensiunea = cm

)st

' masa totală a$-nată a solului

n ' numărul măsurătorilor e$ectuate.

radul de mărun ire se determină cu o ramă metrică revă,ută cu o lasă de s-rmă cuț

ochiuri cu latura de = cm. n cadrul ramei se c-ntăresc to i %ul#ării cu V W= cm! recum iț ș

restul solului a$-nat! e ad-ncimea de e$ectuare a arăturii! "n cel u in 1+ reeti ii la 1 ha!ț ț

disuse e dia#onala arcelei. O arătură de calitate are un #rad de mărun ire! rere,entat deț

a#re#atele cu diametrul su% = cm "n diametru! de minim G=>.

)niformitatea suprafe ei arăturiiț 0vălurirea! se determină cu ro$ilometrul! care se

a a,ă erendicular e direc ia de e3ecutare a arăturii! not-du'se o,i ia $iecărei ri#lete.ș ț ț

6atele o% inute se "nscriu "ntr'un #ra$ic! iar raortul "ntre suma lun#imii se#mentelor re,ultateț

din rere,entarea #ra$ică a ro$ilului arăturii i roiec ia ori,ontală a acesteia! oartă numeleș ț

de coeficient $e vălurire /9. Cu c-t valoarea acestui coe$icient este mai aroiată de 1! cu

at-t uni$ormitatea arăturii este mai ridicată i sura$a a acesteia mai netedă.ș ț

8ălurirea este recomandată e terenurile "nclinate i la arăturile de toamnă! entruș

re inerea aei care se scur#e i a ,ăe,ii! dar nu se recomandă "n re#iunile secetoase i laț ș ș

arăturile de vară! deoarece contri%uie la ierderea unor cantită i mari de aă din sol rinț

evaorare.

8ra$ul $e (ncorporare a resturilor ve!etale i a (n!ră ămintelorș ș 0"v! se determină curela iaHț

"v n

M

M ni

i vt

va∑=

=1

1++×

0> undeH

)va masa resturilor ve#etale acoerite cu sol la m2 0

)vt masa totală de resturi ve#etale la m2 0

n numărul măsurătorilor e$ectuate 0minim *

31


32/89

Pro%ele se iau de e sura$a a de 1 mț 2! $olosind rama metrică! din minim trei uncte

disuse e dia#onala arcelei! "nainte de e3ecutarea arăturii i duă e3ecutarea acesteia. )asaș

ve#etală acoerită cu sol 0)va! rere,intă di$eren a "ntre masa ve#etală totală măsurată "nainteț

de arat i masa ve#etală măsurată duă arat! e3act e aceea i sura$a ă.ș ș ț

+7isten a !re urilor ț ș ! se arecia,ă rin măsurarea sura$e ei e care o ocuă. Suntț

considerate #re uri at-t sura$e ele care au rămas comlet nearate! c-t i acelea unde arătura aș ț ș

$ost e$ectuată la o ad-ncime mai mică sau %ra,da nu a $ost %ine "ntoarsă. Se "nsumea,ă

sura$a a tuturor #re urilor măsurate i se raortea,ă rocentual la "ntrea#a sura$a ă arată!ț ș ș ț

valoarea o% inută rere,int-nd rocentul de #re uri.ț ș

Parcelele cu caetele nearate! cu an uri i creste! nu se rece ionea,ă -nă c-nd toateș ț ș ț

aceste de$icien e nu au $ost "nlăturate.ț

Indicii de calitate se arecia,ă cu note de la 1 la = 0nota = entru calitate $oarte %ună "n

$unc ie de nivelul calitativ reali,at. Se cuanti$ică! rin coe$icien i de oten are! valoareaț ț ț

$iecărui indice de calitate "n reali,area arăturii. Prin "nmul irea coe$icientului cu nota acordatăț

$iecărui indice de calitate se o% ine un număr de uncte! rin "nsumarea cărora se sta%ile teț ș

uncta/ul lucrării resective. Arătura se consideră de calitate $oarte %ună'%ună c-nd se

reali,ea,ă


33/89

' "ncororarea "n#ră ămintelor or#anice sau amendamentelorș

' este asociată cu alte măsuri de ameliorare a $ertilită ii solurilor.ț

+fectele arăturii de des$undare sunt evidente "n ceea ce rive te a$-narea "n ro$un,imeș

a solului! amestecarea i omo#eni,area ori,onturilor de sol! cre terea ermea%ilită ii entruș ș ț

aă i a caacită ii de re inere a acesteia. uruienile a$late "n ve#eta ie sunt com%ătute "nș ț ț ț

totalitate! iar rin "ncororarea la mare ad-ncime 0=+'


34/89

"i!ura 2.: ! %c&ema constructivă a plugului balansier pentru desfundat ! P'!* (duă

Toma 6.! 1B


35/89

lăcovi ti etc. n erioadele loioase! aa %ălte te sau se scur#e la sura$a ă! deoarece au oș ș ț

oro,itate totală redusă i un #rad ridicat de tasare! "n secial "n ori,onturile su%ara%ile! ceeaș

ce "miedică in$iltrarea aei "n ro$un,ime.

Au! de asemenea! rioritate! solurile cu un #rad de comactare mai mare de 1+> i oș

ermea%ilitate scă,ută entru aă i aer.ș

limatic. A$-narea ad-ncă este necesară e solurile care au un %ilan hidric de$icitar "nț

erioada iulie ' setem%rie i e3cedentar "n erioada octom%rie ' martie.ș

8eomorfolo!ic. 6in unct de vedere #eomor$olo#ic! terenul tre%uie să ai%ă o antă su%

1=>! entru a $i osi%ilă utili,area ma inilor i a#re#atelor care e3ecută a$-narea ad-ncă aș ș

solurilor i de este 2> entru a ermite scur#erile suer$iciale.ș

5itolo!ic. Terenurile care vor $i a$-nate ad-nc tre%uie să ai%ă un su%strat care să nu

$avori,e,e alunecările.

;i$ro!eolo!ic. Condi ia! care se imune din acest unct de vedere! este ca solurile să nuț

$ie a$ectate de in$luen e $reatice "n erioadele cu e3ces de umiditate. Pentru aceasta esteț

necesar ca ad-ncimea medie a aei $reatice să $ie este 1!= m.

Deresectarea tuturor criteriilor men ionate $ace ca racticarea a$-nării ad-nci eț

sura$e ele resective să devină restrictivă.ț

2.G.2 ELE)EDTELE TE@DICE ALE A?DFRII A6DCI

La e$ectuarea a$-nării ad-nci rin scari$icare se vor avea "n vedere o serie de elemente

seci$ice dintre care men ionăm ad-ncimea de a$-nare! lă imea de lucru a unei iese active!ț ț

distan a "ntre or#anele active! direc ia de e3ecutare i eriodicitatea e$ectuării lucrării.ț ț ș

A$âncimea $e afânare 0h. n $unc ie de o,i ia stratului imermea%il! #rosimeaț ț

acestuia! ma inile i utila/ele $olosite! deose%imHș ș

• ' a$-nare de mică ad-ncime 0-nă la 5+ cm

• ' a$-nare de ad-ncime mi/locie 0"ntre 5+'


36/89

ntre aceste două elemente! ad-ncimea 0h i lă imea de lucru 0l 0$i#. 2.B a! e3istăș ț

rela iaHț

l 2×

h

"i!ura 2.


37/89

aei de 1+++ ' 1=++ ori 0ta%. 2.5. S'a sta%ilit că rin reducerea tasării cu +!1 #Jcm *! cantitatea

de aă accesi%ilă lantelor cre te cu 1+>.ș

Reducerea #radului de tasare rin a$-nare ad-ncă determină o mic orare a valorilor ș

coe$icientului de o$ilire i o cre tere a cantită ii de aă care oate $i utili,ată de către lante!ș ș ț

cre terea di$u,iunii COș 2! reducerea conductivită ii calorice i! "n secial! o scurtare a erioadeiț ș

c-t solurile sunt reci.

Pe sura$e ele "nclinate! a$-narea ad-ncă determină! ca urmare a "m%unătă irii in$iltrăriiț ț

i re inerii aei! o reducere a cantită ii de aă scursă la sura$a a solului! a coe$icientului deș ț ț ț

scur#ere i! deci! a de%itelor seci$ice e un anumit teritoriu 0I. Di u i cola%.! 1B la orum% i 2+'2=> la cerealele ăioase.ș

2.G.5 EPOCA 6E E7ECUTARE

37


38/89

E$icacitatea a$-nării ad-nci deinde "n mare măsură de eoca de e3ecutare i! "n secial!ș

de umiditatea momentană a solului.

6in unct de vedere calendaristic! condi iile cele mai %une entru e3ecutarea lucrării suntț

"n erioada iulie 4 setem%rie! duă recoltarea lantelor care a/un# la maturitate "n această

erioadă.

n ceea ce rive te umiditatea solului! aceasta tre%uie să $ie curinsă "ntre K+ i B+> dinș ș

intervalul umidită ii active 0IUA. 6acă solul este rea umed! re,ultă ni te simle tăieturi "nț ș

masa acestuia! care nu se a$-nea,ă. La o umiditate redusă! datorită re,isten ei mari e careț

solul o oune la "naintarea or#anelor active! se reali,ea,ă un consum ridicat de com%usti%il!

a$-narea este de calitate sla%ă! re,ult-nd %olovani! chiar %locuri! care ulterior se mărun escț

$oarte #reu. Ad-ncimea de lucru nu se reali,ea,ă sau este $oarte neuni$ormă! iar utila/ele se

u,ea,ă sau chiar se distru#.

n condi ii otime de umiditate! solul se rue "n lanuri di$erite! re,ult-nd crăături iț ș

$isuri nere#ulate! sura$a a lui răm-ne vălurită i a$-nată! ridic-ndu'se e a3a or#anelor activeț ș

cu minim 1= cm $a ă de starea ini ială.ț ț

A$-narea ad-ncă " i atin#e o%iectivele dacă se resectă c-teva re#uliHș

' lucrarea tre%uie să $ie de calitate! "nc-t re#ătirea atului #erminativ entru cultura

următoare să se e3ecute rintr'un număr redus de lucrări! evit-ndu'se tasarea solului

' "nainte de a$-nare se recomandă mărun irea resturilor ve#etale i "mră tierea lor eț ș ș

c-m! recum i administrarea "n#ră ămintelor chimice sau or#anice! entru ca o arte dinș ș

acestea să ătrundă rin deschiderile roduse de către iesele active i ast$el să $ie "ncororateș

mai ad-nc 0h. udoi! 1BBK.

' re#ătirea atului #erminativ se va $ace numai rin lucrări suer$iciale! e3ecutate cu

#rae! cultivatoare .a.! care se vor delasa e o direc ie transversală sau dia#onală $a ă deș ț ț

direc ia e3ecutării a$-nării ad-nci.ț

Av-nd "n vedere tasarea solului "n tim! datorită $actorilor naturali i antroici! a$-nareaș

ad-ncă tre%uie reetată la anumite intervale de tim! care deind de tiul de sol! con inutul "nț

ar#ilă! #radul de comactare i de o serie de rorietă i $i,ico'chimice 0ta%. 2.=.ș ț

Tabelul 2.

Influen a tipului de sol asupra intervalului după care se repetă afnarea adncăț

Tiul de solIntervalul duă care se

reetă a$-narea ad-ncăSoluri luto'nisioase i nisioaseș


39/89

Soluri lutoaseH

' Soluri %run deschise de steă

' Cerno,iomuri

K'G ani

='K aniSoluri ar#ilo' lutoaseH

' Soluri %run ro cateș

' Soluri od,olice i ar#ilo'ș

iluviale

' Soluri #leice

5'= ani

5'= ani

*'5 ani

Soluri ar#iloaseH

' Lăcovi tiș

' 8ertisoluri

* ani

* ani

Lucrările de a$-nare ad-ncă nu sunt o solu ie de durată! deoarece solurile seț

recomactea,ă u or i aare ca necesară reetarea lor! iar "n tim intensitatea comactării iș ș ș

recomactării cre te. 6in acest motiv aceste lucrări tre%uie comletate cu măsuri de revenireș

a comactării! care să includă asolamente de lun#ă durată cu lante amelioratoare! $ertili,are

or#anică i un sistem ra ional de lucrare a solului.ș ț

Terenurile a$-nate ad-nc vor $i destinate "n rimul r-nd culturilor de rimăvară! "n

secial ră itoarelorH orum%! s$eclă entru ,ahăr! carto$ .a. care valori$ică %ine condi iileș ș ț

create i dau soruri semni$icative de roduc ie. nce-nd cu anul următor! solul va $i $olositș ț

normal! entru o #amă lar#ă de culturi! iar volumul lucrărilor necesare re#ătirii acestuia!

recum i cheltuielile de e3loatare! se vor reduce cu *+'5+>.ș

2.G.= ID6ICI 6E LUCRU CALITATI8I PEDTRU A?DAREA A6DCF A SOLULUI

La e$ectuarea lucrărilor entru a$-narea ad-ncă a solului! indicii de lucru calitativi sunt

următoriiH

' a$âncimea me$ie $e afânare /am

! se determină ca medie aritmetică a minim trei

determinări e dia#onala arcelei

# abaterea stan$ar$ 0sa

tre%uie să $ie≤

±+!+= din ad-ncimea medie

39


40/89

# abaterea acci$entală ma7imă 0∆a

$a ă de ad-ncimea medie de a$-nare a soluluiț

rere,intă valoarea măsurată! ma3imă i minimă! a ad-ncimii de a$-nare. Tre%uie să $ieș ≤±

+!2+ din am

' coeficientul $e varia ie al a$âncimii $e lucruț 0Ca tre%uie să ai%ă valori ≤ ± +!+=

# !ra$ul $e afânare al solului% "n urma lucrării de a$-nare! ad-ncă tre%uie să $ie >2+%.

n ca,ul "n care se deă esc valorile admise re$eritoare la indicii calitativi de lucru! seș

veri$ică re#la/ul ma inii "n lan vertical! mărind tendin a de ătrundere "n sol a or#anului deș ț

lucru. 6acă #radul de a$-nare a solului este rea mic! "nseamnă că acesta are umiditate rea

mare i "n acest ca, se a teată -nă c-nd solul se mai usucă i " i reduce umiditatea eș ș ș ș

ad-ncimea de a$-nare.

2.G.K )A IDI I UTILAE ?OLOSITE PEDTRU A?DAREA A6DCF A SOLULUIȘ Ș

)a inile i utila/ele $olosite entru a$-narea ad-ncă a solului se clasi$ică "n $unc ie deș ș ț

ad-ncimea de lucru i rinciiul de $unc ionare.ș ț

n $unc ie de rinciiul de $unc ionare! deose%im ma ini entru a$-narea solului echiateț ț ș

cu or#ane active $i3e 0scari$icatoare i ma ini revă,ute cu or#ane active antrenate de la ri,aș șde utere a tractorului 0ma ini de a$-nat solul.ș

2.< LUCRAREA CU CIELUL

Lucrarea cu ci,elul este o lucrare de %a,ă a solului! $ără "ntoarcerea %ra,dei! rin care

acesta oate $i a$-nat la ad-ncimi curinse "ntre 1= i 5+ cm. Or#anele de lucru sunt de tiș#heară ri#idă sau elastică i e3ecută o a$-nare a solului rin $ra#mentarea masei acestuia! $ărăș

amestecarea! "ntoarcerea sau inversarea ori,onturilor.

Situa ii de utili,are a ci,elului Hț

- e solurile tasate! comactate! entru distru#erea hardanului

$ormat "n sau su% ori,ontul ara%il

' e terenurile sărăturate! cu stratul de săruri la ad-ncimea de 2+'*+ cm! entru a nu

aduce aceste săruri la sura$a ăț

40


41/89

' e solurile cu strat $ertil su% ire! unde rin e3ecutarea arăturii cu "ntoarcerea %ra,deiț

oate $i adus la sura$a ă sol cu $ertilitate scă,utăț

' entru a$-narea solurilor a$ectate de ero,iune eoliană! unde rin utili,area ci,elullui!

resturile ve#etale sunt ăstrate la sura$a ăț

' "n toamnele secetoase! c-nd arătura nu se oate e3ecuta "n condi ii de calitate! caț

lucrare de %a,ă "n vederea "n$iin ării culturilor de cereale ăioaseț

' ca alternativă la e3ecutarea areăturilor cu "ntoarcerea %ra,dei! "n cadrul sistemelor

reduse de curare a solului.

Prin utili,area ci,elului! ca urmare a men inerii resturilor ve#etale la sura$a a soluluiț ț

i a relucrării mecanice $oarte reduse! se mic orea,ă semni$icativ ierderile de aă din sol iș ș ș

scade riscul ero,iunii. Este stimulată activitatea %iolo#ică din sol! "n secial a macro$aunei i aș

me,o$aunei.

Se reduc costurile de roduc ie datorită consumului mai redus de com%usti%il laț

unitatea de sura$a ă.ț

Eoca otimă de e3ecutare a lucrării cu ci,elul este atunci c-nd solul este relativ uscat!

entru ca acesta să se $ra#mente,e! să aară $isuri i crăături "n masa acestuia. Solurile cu unș

con inut ridicat de ar#ilă revin mai reede la starea ini ială dec-t cele cu te3tură mi/locie sauț ț

u oară.ș

2.B LUCRAREA CU RAPA

2.B.1 6ESTIDA IE. CLASI?ICAREȚ

raele sunt destinate entru e3ecutarea lucrărilor suer$iciale ale solului! "nainte desemănat sau "n timul ve#eta iei.ț

n timul rocesului de lucru! acestea reali,ea,ă s$ăr-marea %ul#ărilor! a$-narea solului!

nivelarea arăturii! distru#erea %uruienilor sau sar#erea crustei. Sunt! de asemenea! utili,ate la

"ntre inerea culturilor! ă unilor! $-ne elor! la "ncororarea "n#ră ămintelor! er%icidelor sau aț ș ț ș

semin elor semănate rin "mră tiere.ț ș

raele mo%ili,ea,ă "n mod curent solul e ad-ncimi curinse "ntre 5 i 12 cm! ut-ndș

a/un#e i la 1< cm "n ca,ul #raelor cu discuri #rele.ș

lasificarea !rapelor se poate face $upă mai multe criterii=

41


42/89

' duă $orma or#anelor de lucru! deose%im #rae stelate! #rae cu discuri 0u oare!ș

mi/locii! #rele! #rae cu col i 0re#la%ili! oscilan i! verticali J ori,ontali rotativi i #raeț ț ș

elicoidale

' duă mi carea or#anelor de lucru! #raele se clasi$ică "n #rae rulante! la care or#aneleș

de lucru! su% $ormă de stele! discuri sau elicoidale! ac ionea,ă asura solului rintr'o mi careț ș

de rota ie i #rae t-r-te! la care or#anele de lucru se delasea,ă "n sol rintr'o mi care deț ș ș

transla ie 0cu col iț ț

' duă modul de culare la tractor! #raele ot $i tractate! semiurtate sau urtate.

2.B.2 COD6I II 6E UTILIARE A RAPELOR Ț

raele se utili,ea,ă "n următoarele situa iiH concomitent cu e3ecutarea arăturii! "nțintervalul arat'semănat! entru "ntre inerea culturilor i distru#erea crustei! re#enerareaț ș

a/i tilor i lucernierelor vechi! sau ot "nlocui! "n anumite condi ii! arătura.ș ș ț

a. Concomitent cu executarea arăturii , #raele se $olosesc cu scoul de a distru#e

%ul#ării! a mărun i! nivela i tasa u or solul -nă la o ad-ncime de 5'= cm. n această situa ieț ș ș ț

se $olose teș !rapa stelată! care lucrea,ă "n a#re#at cu lu#ul.

8rapele stelate 0$i#. 2.1+ $ac arte din cate#oria #raelor rotative! or#anele lor active

$iind rere,entate de stelele cu col i! de lun#ime e#ală sau de lun#ime di$erită.ț

"i!ura 2.1> ! %c&ema constructivă a unei grape stelate

1 ' cadrul 2 ' diso,itiv de trac iune * ' a3e transversale 5 ' la#ăre = 'ț

or#ane active "n stea

42


43/89

6atorită sec iunii ătrate a a3elor! e care sunt montate duă o "n$ă urare elicoidală! cuț ș

două sau trei "nceuturi! or#anele active su% $ormă de stele cu col i! acestea se rotescț

concomitent i distru#! mărun esc i nivelea,ă %ul#ării de sol re,ulta i "n urma arăturii.ș ț ș ț

Se recomandă a $i utili,ate la e$ectuarea arăturii de vară entru semănatul culturilor de

toamnă! concomitent cu e3ecutarea arăturii de toamnă entru semănatul culturilor ăioase de

toamnă! entru culturi succesive! odată cu arătura de rimăvară etc.

b. În intervalul arat - semănat #raele se utili,ea,ă entru men inerea arăturii curate deț

%uruieni! entru distru#erea %ul#ărilor! crustei i a$-narea solului "n aceste situa ii seș ț

utili,ea,ă !rapele cu col iț iș !rapele cu $iscuri.

8rapele cu col i.ț Se $olosesc entru mărun irea %ul#ărilor! a$-narea suer$icială aț

solului! distru#erea crustei! distru#erea %uruienilor i nivelarea terenului lucrat. n timulș

lucrului! or#anele active! col ii! ătrund "n sol! mărun ind %ul#ării! a$-n-nd stratul suer$icial!ț ț

distru#-nd crusta i %uruienile "n curs de răsărire.ș

raele cu col i tre%uie să reali,e,e următoarele cerin eH un #rad de a$-nare al solului deț ț

este 2+> distru#erea crustei un #rad de mărun ire al solului de minim G=> #radul deț

nivelare al acestuia să $ie de este =+> să nu scoată semin ele din ăm-nt la #răareaț

semănăturilor "nainte de răsărire să nu ulveri,e,e solul.

6istru#erea crustei se $ace "n secial "n ,onele secetoase! utili,-nd #raa cu col iț

re#la%ili! cu col ii orienta i sre "naoi 0sate! care a$-nea,ă solul e o ad-ncime de 2'* cmț ț

lucrarea are ca e$ect "ntreruerea cailarelor i reducerea ierderilor de aă rin evaorare.ș

Ultima lucrare cu #raa cu col i se $ace "n re,iua semănatului sau lantatului! entruț

de$initivarea re#ătirii atului #erminativ.

6uă #reutatea ce revine e $iecare col i care rere,intă raortul "ntre #reutatea totalăț ș

a #raei i numărul col ilor! se deose%esc #rae u oare 0+!K'1!2 $Jcol ! #rae mi/locii 01!2'ș ț ș ț

2!+ $Jcol i #rae #rele 02!+'=!+ $Jcol .ț ș ț

Această clasi$icare delimitea,ă! de $at! i domeniul de utili,are al #raelor cu col i!ș ț

entru soluri cu te3tură u oară! mi/locie sau #rea.ș

Ad-ncimea de ătrundere a col ilor "n sol deinde de o,i ia acestora! #reutatea careț ț

revine e un col i vite,a de lucru! $iind curinsă "ntre 5'< cm.ț ș

Ast$el! entru nivelarea arăturilor a$-nate! un#hiul de "nclinare al col ilor va $i re#lat laț

=o'2Go! entru a$-narea arăturilor tasate! K+o! B+o sau 11+o! iar entru #răatul de rimăvară al

culturilor de toamnă! 2Go! *=o sau 5=o.

Col ii "nclina i sre "nainte ătrund mai ad-nc "n sol i scot la sura$a ă rădăcinile rute!ț ț ș țdar s$ăr-mă mai u in %ul#ării dec-t atunci c-nd au o,i e verticală.ț ț

43


44/89

Oricare ar $i #radul de "nclinare al col ilor! #răatul se $ace erendicular sau o%lic $a ăț ț

de direc ia e3ecutării arăturii sau de a viitoarelor r-nduri de lante! entru o nivelare mai %unăț

a terenului. n acela i tim se reali,ea,ă distru#erea unui număr mai mic de lante! $a ă deș ț

situa ia c-nd s'ar lucra e direc ia r-ndului! deoarece orice col suraus e un r-nd oateț ț ț

distru#e ma/oritatea lantelor de e acesta.

8rapele cu col i oscilan iț ț . Un alt ti de #rae cu col i sunt #raele cu col i oscilan i!ț ț ț

$olosite "n secial entru re#ătirea atului #erminativ la carto$! s$eclă entru ,ahăr! le#ume

.a. Or#anele active! montate e două %are ac ionate de la ri,a de utere a tractorului dinș ț

a#re#at! e3ecută o mi care de oscila ie "n lan transversal $a ă de direc ia de "naintare iș ț ț ț ș

determină o mărun ire uni$ormă a solului e toată lă imea de lucru! a$-narea i nivelareaț ț ș

$oarte %ună a acestuia 0$i#. 2.11.

"i!ura 2.11 4 Pregătirea patului germinativ cu grapa cu col i oscilan iț ț

8ite,a de delasare a a#re#atului in$luen ea,ă at-t asura ad-ncimii de ătrundere aț

col ilor "n sol c-t i asura #radului de mărun ire. La vite,ă redusă! ad-ncimea de lucru esteț ș ț

mai mare! iar la cre terea acesteia! #radul de mărun ire este mai ridicat! "n schim% se reduceș ț

ad-ncimea de lucru.

8rapele cu col i verticali rotativiț sunt #rae cu ac ionare de la ri,a de utere aț

tractorului! rin intermediul căreia or#anele active! su% $orma unor erechi de col i cu a e,areț ș

verticală! se rotesc i determină mărun irea i a$-narea $oarte ener#ică a solului! distru#ș ț ș

%uruienile i resturile ve#etale 0$i#. 2.12. Aceste #rae sunt de o%icei arte comonentă aș

unor a#re#ate comle3e! care asi#ură re#ătirea atului #erminativ! e teren arat "n reala%il!

rintr'o sin#ură trecere.

44


45/89

"i!ura 2.12 ! rgan de lucru al grapelor cu col i verticali rotativiț

8rapele cu $iscuri. Prin lucrarea solului cu #raa cu discuri se reali,e,ăH' distru#erea %ul#ărilor! la dimensiunea conven ională de = cm! "n roor ie de esteț ț

B=>

' a$-narea e$icientă a solului! #radul de a$-nare re,ultat tre%uind să $ie de minim 2+>

' o ad-ncime de lucru uni$ormă

' nivelarea terenului! "n roor ie de minim 5+>ț

' distru#erea "n totalitate a %uruienilor

' amestecarea %ună a straturilor de sol.

Or#anele active 0$i#. 2.1* au $orma unor discuri! de o%icei concave! cu mar#inea lisă

0continuă sau crenelată.

"i!ura 2.1, ! rganul activ al grapei cu discuri

R ' ra,a de cur%ură 6 ' diametrul discului

Procesul de lucru al unui or#an activ este re,entat "n $i#ura 2.15.

45


46/89

"i!ura 2.1- ! Procesul de lucru al unui organ activ al grapei cu discuri

S ' sec iunea %ra,dei c ' ad-ncimea de lucru l ' lă imea de lucru 2ț ț

4 * cm ' denivelarea solului

Prin delasarea a#re#atului! su% ac iunea masei ce revine e $iecare disc! acesteaț

ătrund "n sol la ad-ncimea XcX rin rotirea a3ului cu sec iune ătrată e care sunt $i3ateț

echidistant discurile! $iecare disc lucrea,ă o or iune de sol cu lă imea XlX i o sec iune XSX.ț ț ș ț

Solul tăiat de disc este urcat e sec iunea lui interioară! mărun it! "ntors i delasat lateral.ț ț ș

Ad-ncimea ma3imă de lucru a unui disc 0cma3

este in$luen ată de diametrul discului! deț

diametrul $lan ei discului i de sa iul de trecere a solului i a resturilor ve#etale e su% $lan aș ș ț ș ș

de distan are! ut-nd $i determinată cu $ormulaHț

cma3

2

$ 2 −

' * 0cm undeH

6 diametrul discului

d diametrul $lan ei de distan areș ț

6elasarea #raei se $ace X"n suveicăX e arcelele cu o lun#ime mai mare de =++ m sau

X"n ăr iX e arcele mai mici.țPrin cre terea vite,ei de delasare! se măre te #radul de mărun ire al solului i se reducș ș ț ș

#radul de nivelare i ad-ncimea de lucru.ș

?olosirea reetată a #raelor cu discuri contri%uie la distru#erea structurii solului i laș

ulveri,area acestuia! motiv entru care utili,area lor tre%uie limitată. Du este recomandată

utili,area lor la re#ătirea atului #erminativ rimăvara! deoarece determină ierderea unor

cantită i mari de aă rin evaorare.ț

*iteza $e lucru a #raelor este curinsă "ntre 5 i 12 &mJh! "n $unc ie de tiul #raei!ș ț

ad-ncimea de lucru! umiditatea solului! tractorul cu care lucrea,ă "n a#re#at! scoul lucrării

46


47/89

.a. raele cu discuri lucrea,ă cu vite,e curinse "ntre G i < &mJh e terenuri lane i 5'=ș ș ș

&mJh e terenuri "n antă! #raele cu col i se recomandă să lucre,e cu vite,e de G'< &mJh!ț

saa rotativă cu 1+'1* &mJh! iar #raa stelată "n $unc ie de vite,a de delasare a a#re#atului deț

arat.

8rapele elicoi$ale% cunoscute i su% denumirea de #rae rulante sau #rae cu ver#ele!ș

se utili,ea,ă entru mărun irea! a$-narea suer$icială i tasarea u oară a solului. raeleț ș ș

elicoidale rotative se $olosesc! "n #eneral! "n cadrul unor a#re#ate comle3e! entru re#ătirea

suer$icială! $inală! a atului #erminativ.

Aceste #rae lasă terenul a$-nat la sura$a ă i u or tasat la ad-ncimea de semănat!ț ș ș

ermi -nd ridicarea aei rin sa iile cailare -nă "n ,ona "n care se #ăsesc semin ele 0$i#.ț ț ț

2.1=.

"i!ura 2.1 4 Pregătirea patului germinativ prin utilizarea grapelor elicoidale

1 ' or#anul activ a ' strat a$-nat % ' strat u or tasatș

c. Executarea lucrărilor de îngriire a culturilor rere,intă un alt domeniu de utili,are

al #raelor.

ombaterea crustei. 6acă "n cursul rimăverii! "n culturile de cereale ăioase de toamnă

sau "n culturile de ră itoare! "nainte sau duă răsărit! s'a $ormat XcrustăX! entru distru#ereaș

acesteia! aerisirea solului i distru#erea %uruienilor "n curs de răsărire! se va utili,a saaș

rotativă 0$i#. 2.1K. Aceasta se utili,ea,ă i entru e3ecutarea lucrărilor de a$-nare suer$icialăș

a solului i "ntre inerea culturilor de le#uminoase anuale sau lante tehnice! "n rimele stadiiș ț

de de,voltare ale acestora.

47


48/89

"i!ura 2.16 ! Procesul de lucru al sapei rotative

a ' a$-nare ener#ică % ' a$-nare suer$icială

Saa rotativă reali,ea,ă! rin or#anele sale de lucru! de ti col i "nclina i! a$-nareaț ț

suer$icială a solului! distru#erea crustei! a %ul#ărilor! recum i a %uruienilor a$late "nș rimele $a,e de ve#eta ie.ț

Saele rotative tre%uie să "ndelinească următoarele cerin eHț

' a$-narea suer$icială a solului! distru#erea crustei i a %ul#ărilorș

' distru#erea %uruienilor "n curs de răsărire

' să nu determine de,rădăcinarea lantelor de cultură

' să oată $i utili,ate at-t la lante semănate "n r-nduri aroiate c-t i la lanteș

ră itoare.ș

d. !egenerarea pai tilor i a lucernierelor vec"i. ș ș Pentru a $avori,a lăstărirea lantelor

i a a$-na solul! e a/i ti! lucerniere i tri$oi ti! rimăvara devreme sau duă coase! seș ș ș ș

recomandă utili,area #raelor cu col i re#la%ili! iar entru a determina re#enerareaț

lucernierelor vechi se $olose te #raa cu discuri.ș

e. Înlocuirea arăturii, distrugerea resturilor vegetale .a.ș . Atunci c-nd datorită secetei

nu se oate e3ecuta imediat arătura! de vară sau toamnă! "naintea e$ectuării arăturii de toamnă!

dacă terenul este acoerit cu numeroase resturi ve#etale! se ot $olosi !rapele cu $iscuri !rele.

raele cu discuri #rele ot "nlocui arătura la re#ătirea terenului entru culturi

succesive. Acestea sunt revă,ute cu or#ane active ti disc concav! care ătrund "n sol -nă la

ad-ncimea de 1


49/89

n toamnele secetoase! "n vederea semănatului cerealelor ăioase de toamnă! se

recomandă renun area la arătură i re#ătirea atului #erminativ numai rin utili,area a două!ț ș

trei treceri cu #raele cu discuri #rele! care lucrea,ă -nă la ad-ncimea de 1


50/89

Cultivatoarele reali,ea,ă tăierea %uruienilor! mărun irea i a$-narea solului! deschidereaț ș

de %ra,de sau ri#ole! mu uroirea e ,ona r-ndului de lante sau $ertili,area sulimentară.ș

Cultivatoarele se utili,ea,ă "n următoarele ca,uriH

a. 'entru cultiva ie totală%ț la "ntre inerea arăturii de vară i re#ătirea atului #erminativț ș

"n vederea semănatului! cultivatorul se echiea,ă cu cu ite daltă sau cu ite ti să#eată du%lă.ț ț

Pentru ca terenul să $ie a$-nat! c-t i nivelat la sura$a ă! "n satele cultivatorului se ata ea,ă oș ț ș

#raă elicoidală u oară.ș

Cultiva ia totală se oate e$ectua "n următoarele situa iiHț ț

' duă e3ecutarea arăturilor de vară! entru mărun irea %ul#ărilor! distru#ereaț

%uruienilor sau nivelarea solului! "n vederea re#ătirii terenului entru semănatul culturilor de

toamnă

' rimăvara! "nainte sau duă e$ectuarea lucrării de #răare a arăturilor de toamnă! dacă

acestea s'au tasat

' "nainte de semănat! entru "ncororarea "n sol a "n#ră ămintelor chimice solide.ș

b. ultiva ia par ială% /pra ile mecanice pentru (n!ri@irea culturilor semănate (nț ț ș

rân$uri $istan ate.ț Pentru aceasta se $olosesc or#ane active ti să#eată du%lă i cu iteș ț

unilaterale dreata i st-n#a. Piesele active! montate e sec idle de lucru! taie %uruienile iș ț ș

a$-nea,ă solul e ad-ncimea ='1+ cm! ceea ce contri%uie e de o arte la ăstrarea aei "n

straturile in$erioare! "n care cailarele răm-n intacte! iar e de altă arte la aerarea stratului

suer$icial.

n vederea reducerii ericolului de tăiere a lantelor! lă imea de lucru a cultivatoruluiț

tre%uie să $ie e#ală cu cea a semănătorii! entru ca am%ele a#re#ate să lucre,e e aceea iș

urmă. Prin modul de montare a or#anelor active este necesar să se asi#ure relucrarea totală a

,onei dintre r-nduri! lăs-ndu'se totu i un sa iu de rotec ie de o arte i de alta a r-ndului! deș ț ț ș


51/89

chimice "n ,ona r-ndului! cu care se reali,ea,ă concomitent ră itul mecanic i $ertili,areaș ș

sulimentară.

e. Afânarea. Pentru a a$-na solurile tasate! solurile situate "n antă! cele din ,onele

secetoase sau od,olurile! la care este necesară o mo%ili,are mai ro$undă a solului! de -nă

la 2+'22 cm dar $ără "ntoarcerea %ra,dei! cultivatoarele se echiea,ă cu or#ane ti ci,el! "n

$ormă de daltă.

8ite,a de lucru a cultivatoarelor este di$erită! "n $unc ie de lucrarea e$ectuată. Ast$el! laț

cultiva ia totală vite,a de lucru recomandată este de K'< &mJoră la lucrările de "ntre inere aț ț

culturilor! la rima ra ilă vite,a de lucru este de 5'= &mJoră iar la ra ile următoare de K'


52/89

Tasarea c-t i mărun irea %ul#ărilor sunt in$luen ate i de vite,a de lucru a tăvălu#ilor.ș ț ț ș

Ast$el! tasarea este mai intensă la o vite,ă de lucru redusă! de *'5 &mJh! "n tim ce mărun ireaț

%ul#ărilor se reali,ea,ă mai %ine la vite,e mai ridicate! de ='G &mJh.

Pentru revenirea ierderii aei din sol rin evaorare! duă utili,area tăvălu#ilor nete,i

este necesară $olosirea imediată a #raei.

Tăvălu#irea se e$ectuea,ă! de re#ulă! atunci c-nd solul este uscat!

Documents

Agrotehnica Partial