40
Arta de a tr^i în siguran]^ Alarma numărul 2/2013 Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate 112 NUM | RUL EUROPEAN PENTRU APELURI DE URGEN } | SIGURAN } A VIE } II ÎN CL | DIRI: TEHNOLOGIE DE VÂRF, COMPETEN } | {I RESPONSABILITATE SISTEME DE MONITORIZARE VIDEO ÎN PROTEC } IA INFRASTRUCTURILOR CRITICE

Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

  • Upload
    others

  • View
    1

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

Arta de a tr^i în siguran]^Alarman

um

ăru

l 2/2

013

Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate

112NUM|RUL EUROPEAN PENTRU APELURI DE URGEN}|

SIGURAN}A VIE}II ÎN CL|DIRI:TEHNOLOGIE DE VÂRF, COMPETEN}| {I RESPONSABILITATE

SISTEME DE MONITORIZARE VIDEO ÎNPROTEC}IA INFRASTRUCTURILOR CRITICE

Page 2: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

2

numărul 1/2009CuprinsAlarma Alarma

AlarmaArta de a tr^i în siguran]^

ISSN 1582-4152

Revistă editată de Asociaţia Română

pentru Tehnica de Securitate

REDACŢIA:Asociaţia Română pentru

Tehnica de SecuritateSplaiul Independenţei 319, O.B. 152

Scara A, Etaj 2, Sector 6(incinta SEMA Parc)Bucureşti, România

www.arts.org.roe-mail: [email protected]

Coordonator ştiinţific:Cristian Soricuţ

Coordonator marketing:Adina Cioclei

Tehnoredactare: A.R.T.S.

Articolele publicate nu angajeazădecât răspunderea autorilor.

Reproducerea materialelor din acest buletin se poate face numai cu indicarea sursei.

Se primesc la redacţie pentru publicare:rezultatele unor studii şi cercetări îndomeniul apărării vieţii oamenilor laacţiunile factorilor de risc; analize aleunor evenimente produse în ţară sau

străinătate, cu concluzii şi învăţămintepentru activitatea de prevenire, precum

şi pentru pregătirea şi desfăşurareaintervenţiei; note documentare pentru

promovarea măsurilor preventive pentru apărarea vieşii oamenilor la

acţiunile factorilor de risc.

Conform uzanţelor editoriale, manuscrisele - publicate sau nepublicate -

nu se restituie autorilor.

SE DISTRIBUIE GRATUIT

nu

măru

l 2/2

013

SISTEME DE MONITORIZARE VIDEO ÎNPROTECŢIA INFRASTRUCTURILOR CRITICE 3

SIGURANŢA VIEŢII ÎN CLĂDIRI:TEHNOLOGIE DE VÂRF, COMPETENŢĂ ŞI RESPONSABILITATE 8

112NUMĂRUL EUROPEAN PENTRU APELURI DE URGENŢĂ 11

INTEGRAREA SISTEMELOR DE SECURITATE FIZICĂCU CELE INFORMATICE-CYBER 18

LISTA SOCIETĂŢILOR MEMBRE ALE A.R.T.S 21

NOI STANDARDE PENTRU SISTEMELE DE ALARMĂ 26

SISTEME DE COMUNICAŢIE 32

PROFILUL COMPANIILOR MEMBRE ALE A.R.T.S. 34

STUDIU DE CAZ:HOTELUL JW MARRIOTT BUCHAREST GRAND HOTELESTE DOTAT CU SISTEMUL DE ALARMAREBOSCH PRAESIDEO 35

NEWSLETTER 38

Page 3: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

3

numărul 2/2013Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Vlad Crăciunescu - Director Operaţiuni Siel Invest SRL

SISTEME DE MONITORIZARE VIDEO ÎNPROTECŢIA INFRASTRUCTURILOR CRITICE

Din anumite puncte de vedere cerinţele sistemelor de monitorizare video a infrastructurilor critice sunt la fel ca orice alte obiective ce trebuie monitorizate video: se impune monitorizarea tuturor spaţiilor externe începând cu perimetrul, înregistrările trebuie păstrate 30 zile etc. Totuşi, aceste cerinţe generale nu sunt în nici un caz acoperitoare în cazul infrastructurilor critice: aşa cum este specificat şi în nume, protecţia site-urilor parte din aceste sisteme este critică şi din acest motiv, toţi parametrii „recomandaţi” în mod normal sunt în aceste instalaţii „obligatorii”: rezoluţia imaginilor, framerate-ul , Dynamic Range-ul şi toate celelalte calităţi ale sistemului care permit identificarea ameninţărilor potenţiale cât mai devreme. Totuşi, aceasta nu înseamnă că simpla alegere a celor mai performante componente echivalente cu cele din trecut ar asigura cel mai bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul acestuia pe termen lung. Câteva asfel de evoluţii sunt subliniate în cele ce urmează.

Câteva principii care trebuie să domine proiectarea unui sistem de monitorizare video destinat acestui fel de obiective şi care afectează alegerea produselor potrivite:• Echipamenteledecâmp(camere) trebuie

săfiefiabileşi cu cât mai puţine ansambluri în mişcare: condiţiile atmosferice pot fi „extreme”, supunând la uzură orice ansamblu mecanic şi având în vedere că accesul în aceste obiective este de cele mai multe ori dificil atât fizic ( locaţii îndepărtate/greu accesibile) cât şi logistic (aprobări şi drepturi de acces limitate) reparaţiile şi în general service-ul pot fi amânate, ceea ce nu este admisibil într-o astfel de instalaţie.

• Sistemele instalate în astfel de locaţiitrebuiesăfiegestionabile: de cele mai multe ori, asta înseamnă să fie sisteme deschise, care ruleaza pe platforme IT „generice”. Motivul pentru o astfel de abordare vine din faptul că toate sistemele IT (servere, switchuri, routere) au fost construite şi sunt exploatate de mulţi ani conform unor standarde acceptate şi recunoscute de entităţile implicate (beneficiari, producători etc). De aceea există proceduri de mentenanţă, de supervizare şi de gestionare în general al acestor echipamente, aşadar şi componentele respective din sistemul de supraveghere video ar putea fi „asigurate” de aceleaşi structuri interne.

• Totodată sistemele deschise, bazatepe standarde IT recunoscute, asigură o dezvoltare în timp mult mai flexibilă. În timp, pe fiecare domeniu specializat se dezvoltă noi tehnologii iar diverşii producători au avansuri importante în direcţii punctuale: un producător poate dezvolta camere foarte sensibile pe timp de noapte care se pretează în anumite puncte din site, altul poate avea o soluţie foarte bună de LPR (license plate recognition) şi astfel asigură o rată de identificare a vehiculelor mult mai bună etc. Este mult mai probabil (sunt şi variante contractuale în acest sens) ca un sistem deschis să asigure integrarea tehnologiilor noi şi totodată vor fi compatibile cu aceleaşi platforme IT din cauza standardelor mai sus menţionate, decât în cazul unor sisteme închise cu structura proprietară.Având aceste principii în vedere, enunţăm

mai jos alternativele noi pe care le vedem disponibile în alegerea componentelor în sisteme de supraveghere video a infrastructurilor critice:

Page 4: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

4

numărul 2/2013 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Camere

Cea mai importantă evoluţie a ultimilor ani în domeniul camerelor video de supraveghere este varietatea de rezoluţii disponibile. Plecând de la rezoluţiile maxime disponibile pe sisteme analogice de 500-600 TVL astăzi avem disponibile, în variate forme constructive, camere de 3 Megapixeli, 5 Megapixeli care nu ne obligă la un compromis pe partea de lăţime de bandă şi/sau framerate. Dacă suntem dispuşi să facem astfel de compromisuri pentru anumite situaţii, opţiunile sunt şi mai mari: 10 Megapixeli, 20 Megapixeli şi recent chiar 40 Megapixeli într-o singură cameră. Acest lucru ne permite să monitorizăm , cu o singură cameră, spaţii mult mai largi la nivelul de detalii care a rezultat din calcule. Bineînţeles asta nu se aplică „automat” şi nu există nici o formulă corectă de tipul „o cameră de 3 megapixeli înlocuieşte x camere de 1.3 megapixeli” dar totodată trebuie să recunoaştem avantajul monitorizării unor spaţii deschise cu o singură cameră. Mai întâi ca perspectivă este mult mai avantajoasă (în monitorizarea live este determinant ca operatorul să „ştie unde e locul pe care îl vede pe monitor” pentru a putea evalua corect o situaţie); apoi, iluminatul poate fi mult mai simplu realizat, elementele de instalare şi de protecţie fizică a camerei se simplifică şi ele şi de asemenea şi infrastructura aferentă (comunicaţie, alimentare, chiar şi licenţele software). Toate acestea generează economii semnificative şi totodată „asigură” o monitorizare mai eficientă a spaţiului. În cazul spaţiilor închise camerele multi-megapixel pot asigura imagini care nici nu erau posibile cu rezoluţiile anterioare: se pot identifica echipamente, serii de bancnote sau alte valori, se pot chiar face recunoaşteri biometrice pe baza imaginilor captate.

O altă evoluţie, concluzie a dezvoltării tehnologiilor multi megapixel, este aceea a dezvoltării camerelor panoramice. Această tehnologie permite monitorizarea unor spaţii

deschise cu o singură cameră care capteaza imagini pe un unghi de 180/360 grade, imaginile fiind transmise şi înregistrate către server-ul central, urmând apoi a fi procesate într-una sau mai multe imagini convenţionale, funcţie de cerinţele utilizatorului. Tehnic aceasta nu este o dezvoltare „nouă”, ea fiind posibilă şi cu camere analogice folosind de exemplu lentile Fisheye, dar odată cu avansul senzorilor multi-megapixel a devenit mult mai raţională pentru că permite obţinerea de imagini utile pentru detecţie/recunoaştere/identificare la distanţe mult mai mari decât în trecut. În acest fel, distorsiunile care rezultă din procesarea imaginilor de acest fel şi care pierd în rezoluţie mai ales pe „periferia” imaginii încă lasă detalii suficiente dacă senzorul este de 3-5 Megapixeli. O variantă foarte interesantă a acestei evoluţii pentru monitorizarea infrastructurilor critice este, credem, camera multi-senzor unde imaginea panoramică se obţine nu dintr-o singură lentilă cu unghi foarte larg (care este „condamnată” să distorsioneze imaginea) ci de alipirea a patru imagini provenite de la senzori/lentile adiacente. Acestea formează o imagine panoramică dar de data aceasta rezoluţia este constantă (cele 4 lentile au unghiuri aşa zis normale, fără distorsiuni şi cu maximum de rezoluţie optică) şi este mai mare în total (4x3 megapixeli, 4x5 megapixel sau chiar 4x10 megapixeli). Această tehnologie permite astfel monitorizarea unor spaţii deschise la un nivel de detalii foarte mare dar, în contrast cu orice camera PTZ (soluţia clasică pentru astfel de spaţii), fără a pierde din vedere o zonă atunci când operatorul se concentrează pe o altă zonă. Mai mult decât atât, algoritmii de recunoaştere şi identificare a ameninţărilor, din ce în ce mai prezenţi în acest domeniu, au imagini în continuu de pe tot spaţiul protejat, astfel încât pot fi acordaţi să detecteze pe tot câmpul vizual în timp real. Toate aceste avantaje constructive permit în continuare realizarea de economii semnificative la nivelul infrastructurilor menţionate anterior şi sunt optime din punct de vedere al numărului de piese în mişcare (doar filtrele IR retractibile se mişca).

Page 5: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

5

numărul 2/2013Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Platformasoftware Cealaltă componentă care asigură

funcţionalitatea unui sistem video este platforma software de gestiune, înregistrare şi control a sistemului (prescurtat din engleza, VMS). Această platformă a evoluat cel mai dinamic în ultimii câţiva ani ajungând să asigure în ziua de azi funcţionalităţi avansate pe un număr incredibil de divers de echipamente:

Funcţia primordială a unui astfel de sistem este Integrareadeelementeperiferice (camere dar nu numai) de cele mai variate forme constructive de la cât mai mulţi producători. Având în vedere specializarea producătorilor şi dezvoltarea de produse atipice, este un real avantaj să poţi centraliza în aceeaşi platformă: camere panoramice de diverse forme, camere de exterior sensibile la niveluri de iluminat scăzute, camere termale, camere de interior multi megapixel şi cu framerate foarte mare, camere mobile PTZ precum şi multe alte device-uri care permit intrări sau ieşiri de comandă, audio etc. în funcţie de nevoile proiectului precum şi un număr foarte mare de camere „comune” dar de la producători diferiţi, cu sau fără stocarea locală a imaginilor, cu condiţii de mediu diferite etc.

Odată aceste echipamente integrate, sistemul poate fi configurat în mod centralizat pentru a realiza toate funcţiile „comune” unui sistem VMS: afişare live (tot timpul sau condiţionat), înregistrare (simplă sau redundată), arhivare (la aceeaşi parametrii sau funcţie de situaţie/vechime), marcarea înregistrărilor de la un eveniment detectat, exportul de dovezi video pe un suport criptat precum şi

parametrizarea tuturor camerelor static sau condiţionat de diverse variabile din sistem. Mai mult decât atât, sistemele VMS moderne sunt în acest moment deschise la integrarea cu alte subsisteme specializate de la cât mai mulţi producători astfel încât beneficiarul (de fapt integratorul care realizează sistemul) să poată alege cel mai potrivit sistem de control acces, cel mai performant sistem de analiză de imagine (video analytics), eventuale alte sisteme de analiză audio, de detecţie de mişcare, de recunoaştere de plăcuţe de înregistrare auto etc. Toate acestea pot interacţiona cu sistemul VMS, obţinând imagini live sau înregistrate (de exemplu pentru analiză) sau determinând anumite comportamente alte sistemului VMS.

În paralel cu aceste funcţii de bază (dar nu tocmai simplu de realizat în timp real şi cu o disponibilitate foarte mare) sistemul VMS trebuie să asigure funcţionalităţi de „infrastructură” IT care nu sunt neapărat apreciate în aplicaţiile comune de monitorizare video dar care sunt determinante în monitorizarea infrastructurilor critice: logarea tuturor activităţilor din sistem, autentificarea utilizatorilor şi limitarea drepturilor de acces al acestora la funcţionalitatea sistemului, arhivarea tuturor înregistrărilor într-un mod care să permită verificarea autenticităţii şi poate cea mai importantă componentă: redundanţa şi asigurarea stabilităţii şi funcţionalităţii, conform celor de mai sus în orice situaţie, inclusiv în condiţii de defect al unor componente pe care acesta rulează. Astfel, în corelare cu infrastructura IT propriu-zisă (servere, storage, switching, routing, cablare etc.) se asigură ca orice disfuncţionalitate a unei componente să fie detectată rapid şi se asigură funcţionalitatea sistemului până la intervenţia

Page 6: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

6

numărul 2/2013 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

care să îl readucă la starea iniţială (se asigură redundaţa înregistrărilor, a serverelor de aplicaţie, a comunicaţiei cu camerele; totodată camerele au de multe ori memorie locală pentru a înregistra în absenţa comunicaţiei cu serverul). În plus de cele mai multe ori structura sistemului este partiţionată în mai multe insule subordonate unui site central. Acesta poate suplini funcţionalitatea dintr-o insula unde sunt probleme şi totodată, poate monitoriza şi transfera imagini live şi înregistrate/arhivate de la toate site-urile subordonate.

În concluzie, prezentul articol a încercat să arate că evoluţiile curente (nemaivorbind de cele viitoare) ale sistemelor de supraveghere video obligă persoanele implicate într-un proiect de monitorizare a infrastructurilor critice să se documenteze pe toate direcţiile implicate într-un astfel de proiect. La acest moment tehnologiile dezvoltate permit şi încurajeaza nu simpla alegere a unui sistem convenţional „închis” care face cel mai bun compromis între toţi factorii determinanţi ci ceva mult mai interesant: adunarea în acelaşi sistem, centralizat, integrat dar deschis, a „celor mai bune” soluţii pentru fiecare componentă a sistemului: cele mai potrivite camere pentru fiecare situaţie din teren (şi pot fi multe), cele mai potrivite subsisteme de comunicaţie, procesare, stocare, cele mai potrivite soluţii software de analiză video şi tot aşa. Această abordare evidenţiază în acelaşi timp o piaţă concurenţială pe toate nişele implicate, astfel încât putem să ne aşteptăm la evoluţii tehnice majore pe fiecare specialitate, compatibile cu sistemul instalat şi gata să adauge un nou nivel de securitate infrastructurii critice protejate.

Precizări:• Prezentul articol se referă la sisteme de

monitorizare video IP. Cele analogice nu intră în discuţie decât ca şi soluţii convenţionale faţă de care cele IP au

avantaje nete. Autorul consideră că viitorul sistemelor de monitorizare video este IP, mai ales în cazul sistemelor de protecţie a infrastructurilor critice. Motivele, sperăm că se regasesc în conţinutul articolului.

• Prezentul articol este scris din punctul de vedere al unui distribuitor şi de aceea, implicit, se concentrează pe produse şi tehnologii mai mult decât pe proiectarea şi realizarea sistemelor. Deşi este clar că acestea nu asigură un sistem performant fără o proiectare corespunzătoare, este clar totodată că ele permit inginerilor proiectanţi să construiască alternative tehnice performante pentru realizarea unui astfel de sistem.

• În articolul de mai sus este folosită de multe ori afirmaţia „cea mai potrivită cameră” sau similare. Aceasta implică referinţa autorului la componente care, poate nu sunt cele mai performante dar sunt optime pentru acea aplicaţie făcând compromisul corect între funcţionalitate, cost şi alte aspecte implicate în alegere.

Page 7: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

BUCURESTI CLUJ

Str.Drumul Garii, nr.4 Str. Buna Ziua, nr. 34-36, et.1

Otopeni, jud.Ilfov Cluj, jud.Cluj Napoca

Tel: + 40 21 200 30 40 Tel: +40 364 802 560

Fax: +40 21 200 30 43 Fax: +40 364 802 560

E-mail: [email protected] E-mail: [email protected]

ARECONT VISION vă ofertă o gamă largă de camere video începand de la 1,3 MP până la 40 MP. Numărul ridicat de cadre pe secundă și calitatea deosebită a imaginilor vor surprinde și cele mai rapide mișcări în condiții nefavorabile, iar camerele panoramice de 1800 și 3600, din seria Sur-roundVideo vă asigură o imagine de ansamblu a obicetivului protejat și în același timp detaliile cele mai importante pentru dumneavoastră.

www.sielinvest.ro

Camera zona 1 Camera zona 2 Camera zona 3 Camera zona 4

Page 8: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

SIGURANŢA VIEŢII ÎN CLĂDIRI:TEHNOLOGIE DE VÂRF, COMPETENŢĂ ŞI RESPONSABILITATE

VARIODYN D1 COMPRIO

Alarmarea vocală salvează vieţi. Panica poate fi evitată prin evacuarea rapidă şi ordonată a utilizatorilor clădirii, prin transmiterea clară a informaţiilor legate de situaţia de pericol. Este ştiut faptul că oamenii reacţionează mult mai prompt la un mesaj vocal decât la un semnal acustic de alarmă, semnal care adesea este interpretat în mod eronat sau chiar neglijat. Acest comportament este atestat de numeroase studii şi experimente.

Din acest motiv, sistemele de alarmare vocală au câştigat teren în toate clădirile unde se poate afla un număr mare de utilizatori, ca de exemplu staţii de metrou, gări, aeroporturi, centre comerciale, stadioane sau spaţii expoziţionale. Deoarece există posibilitatea de conectare directă la centralele sistemelor de detectare a incendiilor, se poate obţine un nivel ridicat de protecţie împotriva consecinţelor incendiilor.

Mesajele vocale preînregistrate oferă indicaţii clare în privinţa comportamentului necesar în caz de pericol. Astfel, se asigură alertarea timpurie a ocupanţilor clădirii, urmând îndrumarea rapidă şi eficientă a acestora către cele mai apropiate căi de evacuare.

Pe de altă parte, aceste sisteme pot fi utilizate şi în activitatea normală de zi cu zi pentru transmiterea programelor de divertisment, pentru anunţuri publicitare sau pentru comunicaţia cu personalul aflat în complexe de clădiri.

Sistemul de alarmare vocală VARIODYN D1 satisface aceste cerinţe ridicate, iar datorită numeroaselor posibilităţi tehnice depăşeşte cu mult cerinţele normative minime impuse de standardele domeniului. Evident, această afirmaţie rămâne perfect valabilă şi în cazul noului VARIODYN D1 Comprio, sistem destinat cu precădere clădirilor de dimensiuni mici şi mijlocii.

Calitate ridicată, fără compromisuri

Sistemul de alarmare vocală VARIODYN D1 constituie un simbol al calităţii de vârf, confirmat în numeroase instalări în clădiri de mari dimensiuni. Cu VARIODYN D1 Comprio, ESSER şi-a adaptat în mod optim experienţa vastă în domeniul alarmării vocale la cerinţele specifice clădirilor de dimensiuni mici şi mijlocii precum şcoli, hoteluri, centre comerciale, clădiri publice sau clădiri de birouri.

Un singur canal, mai multe utilizări – sună bine!Canalele audio pot transmite mesaje prioritare ale

Pompierilor, dar şi – de exemplu – anunţuri comerciale, muzică ambientală sau soneria de pauză din şcoli

Certificat pentru siguranţă

VARIODYN D1 este o soluţie modulară, certificată conform normelor domeniului, care poate fi adaptată cerinţelor specifice fără a face compromisuri în ceea ce priveşte nivelul de siguranţă obţinut. În plus faţă de certificarea EN 54-16, acest sistem liber scalabil a fost primul care a obţinut şi prestigioasa certificare a Asociaţiei Asigurătorilor de Bunuri din Germania (VdS). În plus, sistemul oferă caracteristica unică de conectare în buclă a difuzoarelor, configuraţie care îi sporeşte gradul de siguranţă şi – concomitent – permite reducerea semnificativă a costurilor instalării deoarece în caz de defect funcţionalitatea sistemului se păstrează, pentru aceasta nefiind necesară o structură cablată costisitoare. Astfel, chiar şi cu un buget mai modest, cu VARIODYN D1 Comprio puteţi beneficia fără compromisuri de un nivel maxim de calitate.

P

Page 9: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

STRUCTURA MODULARĂ A UNUI SISTEM VARIODYN D1

Sistemul modular VARIODYN D1 este recomandat pentru proiecte mari, cu cerinţe ridicate în ceea ce priveşte capacitatea şi performanţele.

STRUCTURĂ COMPACTĂ - VARIODYN D1 COMPRIO

În cazul sistemului compact VARIODYN D1 Comprio, ESSER a adaptat configuraţia hardware minimă pentru a răspunde în mod optim cerinţelor proiectelor de dimensiuni mici şi mijlocii.

P

Page 10: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

Optimizare pentru sisteme de dimensiuni mici şi medii

VARIODYN D1 Comprio impresionează nu doar prin structura sa compactă şi gama largă de caracteristici tehnice, ci şi prin flexibilitate şi un raport excelent calitate/preţ. De asemenea, sistemul poate fi extins cu uşurinţă şi dispune de interfeţe suplimentare. În plus, instalarea sa este extrem de simplă, componentele sale fiind compatibile cu toate produsele VARIODYN D1. Se realizează astfel economii importante de timp şi de costuri.

Familia de produse VARIODYN D1: mai mult decât suma părţilor sale

Toate componentele familiei de produse VARIODYN D1 sunt compatibile, interschimbabile şi adaptabile la cerinţele tot mai ridicate ale utilizatorilor sistemului. Componentele modulare pot fi combinate rapid şi uşor, realizându-se configuraţii care răspund unei varietăţi mari a cerinţelor. Astfel, pot fi utilizate toate consolele de apel, convertoarele de semnal şi seturile de instalare deja cunoscute. Programarea se face cu ajutorul instrumentului software „Designer”, acelaşi utilizat şi pentru sistemul modular VARIODYN D1.

Două componente, un sigur rol: asigurarea unui grad ridicat de siguranţă

Sistemul VARIODYN D1 Comprio este constituit din două componente: unitatea de bază pentru funcţiile de comandă şi afişare şi amplificatorul cu 4 canale şi modul integrat de încărcare a acumulatoarelor. Aceste componente sunt conectate simplu, utilizând conceptul standard de cablare VARIODYN D1.

Avantajul acestui sistem cu două componente este că, având modulul de încărcare al acumulatoarelor integrat în amplificator, întregul sistem va rămâne alimentat în cazul căderii sursei primare de alimentare. Astfel se realizează economii semnificative de spaţiu şi costuri, nemaifiind necesar un modul extern de alimentare de avarie.

Instalare simplă, întreţinere uşoară

VARIODYN D1 Comprio corespunde celor mai ridicate cerinţe şi dispune de caracteristici menite să asigure simplitate la instalarea şi utilizare, dar şi îmtreţinerea uşoară şi – deci – eficientă din punct de vedere al costurilor. Astfel se realizează economiii semnificative atât pentru instalator, cât şi pentru utilizator.

Marca Esser este parte a grupului Honeywell, fiind inclusă în divizia „Sisteme de siguranţă a vieţii”. În România suntem prezenţi cu centre de vânzări şi pregătire tehnică în Bucureşti şi Lugoj, precum şi cu un centru logistic şi o unitate de producţie în Lugoj.

Honeywell Life Safety Romania RO-305500 Lugoj, str. Salcâmilor nr. 2 bis Tel. +40 (0)256 350 000 • Fax +40 (0)256 307 564

Honeywell Life Safety Romania RO-014459 Bucureşti, str. George Constantinescu nr. 3 Clădirea Upground, intrarea A, et. 4 Tel. +40 (0)31 224 36 10 • Fax +40 (0)21 204 81 65

mici şi medii

P

Page 11: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

11

numărul 2/2013Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Eugen-Florin Dincă – Membru A.R.T.S.

Din dorinţa de a asigura un acces cît mai facil la serviciile de intervenţie în situaţii de urgenţă, mai ales pentru persoanele aflate în tranzit, indiferent de ţara membră UE în care se află, numărul unic 112 a fost introdus printr-o Decizie a Consiliului European din 29 iulie 1991.

112NUMĂRUL EUROPEAN PENTRU APELURI DE URGENŢĂ

În acest context. în anul 2004, în România a fost iniţiat proiectul de implementare a Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă-S.N.U.A.U., la acea dat existînd numere diferite pentru fiecare serviciu de urgenţă: 981-pompieri, 961-ambulanţa, 955-poliţia, 956-jandarmi.

Sistemul a fost dat în exploatare la nivel naţional la 17 aprilie 2005, oferind cetăţenilor posibilitatea de comunicare rapidă cu dispeceratele de urgenţă ale pompierilor, poliţiei, jandarmilor, S.R.I.

Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă-S.N.U.A.U. vizează asigurarea siguranţei cetăţenilor şi un înalt grad de asistenţă, indiferent de locul unde se află. şi permite utilizarea mult mai eficientă a resurselor materiale şi umane. În acest fel, la faţa locului ajung cele mai apropiate echipaje de intervenţie, economisind minute importante, valoroase în salvarea vieţilor omeneşti.

Sistemul funcţionează la nivelul întregii ţări, existînd dispecerate 112 în fiecare reşedinţă de judeţ şi poate fi accesat prin formarea numărului 112, în toate reţelele de telefonie fixe sau mobile, răspunsul fiind asigurat conform principiului 24/7.

Indiferent de reţeaua de telefonie în care este generat, numărul unic 112 este gratuit şi se formează fără prefix.

Personalul centrelor pentru apeluri de urgenţă 112 poate prelua apeluri în limbile minorităţilor naţionale, dar şi în limbile engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, rusă, bulgară, ucrainiană, turcă.

Page 12: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

12

numărul 2/2013 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Operatoarele 112 pot face translaţia apelurilor pentru dispeceratele din alte judeţe şi între serviciile de intervenţie.

Un pas important care urmează a fi făcut este asigurarea primirii apelurilor de la persoane cu dizabilităţi, în special de la cele cu deficienţe psihosenzoriale.

La apelarea numărului 112, persoana care

anunţă o urgenţă este conectată la un singur Centru de preluare a apelurilor 112 ce are în responsabilitate zona în care s-a generat apelul, de regulă aria geografică a unui judeţ.

Recepţionarea apelului permite identificare automată a numărului de telefon al apelantului cît şi locul, producerii situaţiei de urgenţă.

Page 13: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

13

numărul 2/2013Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Pentru soluţionarea unei situaţii de urgenţă, dispeceratele forţelor de intervenţie au nevoie de informaţii referitoare la identitatea apelantului, locul producerii evenimentului, natura urgenţei, dar şi detalii specifice situaţiei în care se află persoana ce solicită sprijin.

Informaţiile care permit identificarea şi localizarea eventualei victime precum şi cele care determină stabilirea urgenţei sunt în responsabilitatea operatorilor 112 din centrele judeţene de preluare apeluri, decizia de a interveni şi a coordona intervenţia revenind agenţiilor specializate.

Page 14: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

14

numărul 2/2013 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Operatorul 112 asigură transferul simultan al unui apel de urgenţă către mai multe dispecerate, în cazul cînd este nevoie de intervenţia mai multor forţe specializate. De exemplu, în cazul unui accident rutier cu victime, este nevoie de intervenţia ambulanţei, poliţiei, pompierilor, SMURD.

În trecut, pentru intervenţia acestora, era nevoie de apelarea separată a fiecărui dispecerat. Acum sistemul apelarea simultană, printr-un singur apel la 112.

Mai mult, sistemul este deja pregătit pentru recepţia automată a mesajelor date/voce transmise din autovehicule avariate, care au în dotare sistemul „eCall”.

Practic, operatorul 112 şi dispecerii agenţiilor de intervenţie pot asigura intervenţia la evenimentul rutier doar pe baza datelor (natura, coordonate de localizare, sens de deplasare, date tehnice ale vehiculului, etc.) transmise automat de către dispozitiv către Centrele de preluare apel 112.

La apelarea 112, apelantul nu trebuie să solicite resurse, ci doar să prezinte operatorului situaţia în care se află. Apelurile de urgenţă

trebuie efectuate numai în situaţia existenţei unui risc asupra vieţii, sănătăţii persoanei, populaţiei, proprietăţii publice sau private, mediului, ordinii publice, etc., situaţie în care este necesară intervenţia imediată a echipajelor poliţiei, pompierilor, SMURD, jandarmilor, etc.

În conformitate cu prevederile legale, administratorul SNUAU-Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi agenţiile specializate de intervenţie asigură confidenţialitatea şi securitatea datelor cu caracter personal colectate şi stocate de la apelanţi pe timpul efectuării apelurilor de urgenţă, precum şi posibilitatea de a adresa petiţii.

Convorbirile efectuate prin 112 se înregistrează şi se păstrează timp de 10 ani în baza de date, putînd fi făcute publice doar la solicitarea instanţei, sub semnătura procurorului, sau la solicitarea scrisă a persoanei care a efectuat apelul.

Din anul 2005 şi pînă la sfîrşitul lunii noiembrie 2012 la 112 s-au efectuat 203.443.156, dintre acestea doar 31.039.515 fiind situaţii reale. Timpul mediu de răspuns a fost de 3,8 secunde.

Page 15: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

15

numărul 2/2013Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

JudeţTOTALAPELURI

TOTALCAZURI

POLIŢIE AMBULANŢĂ ISU+SMURD/SMURD JANDARMI A1 A2Alte

agenţiiAB 18.275 2.380 3.794 1.662 247

AG 46.723 3.230 6.839 2.008 165 62

AR 30.403 2.929 7.046 965 188

BC 46.846 4.794 6.994 2.045 253

BH 42.306 2.683 8.674 895 / 32 155

BN 15.153 1.762 4.362 1.231 374

BR 23.268 2.487 3.850 609 139

BT 28.530 2.053 4.401 1.165 23

BUC186.446

21.28863.352 13539 / 7025

1.305 74 113 85

IF 4.785 469

BV 52.010 4.152 9.921 4.915 485

BZ 37.718 3.912 6.475 1.033 320

CJ 46.922 5.813 15.522 1.572 561

CL 33.641 2.768 4.323 1.296 211 234

CS 17.611 1.324 3.358 492 82

CT 77.473 8.014 14.459 2.714 277

CV 20.086 1.026 1.889 636 62

DB 39.503 3.869 6.921 1.594 396 51

DJ 59.583 4.969 9.741 2.688 506

GJ 22.657 1.759 2.740 741 164

GL 36.363 5.534 6.750 1.379 248

GR 26.218 2.439 3.705 1.116 231 49

HD 29.028 2.741 6.298 1.346 351

HR 17.222 1.234 2.594 628 88

IL 23.580 2.385 3.911 862 244 70

IS 78.265 7.377 14.076 3047 / 2444 213

MH 21.545 2.172 3.580 850 258

MM 30.488 3.048 5.459 440 195

MS 49.793 1.891 7.750 290 40

NT 39.101 3.744 7.084 2.190 418

OT 31.068 3.335 5.311 1.190 419

PH 58.554 4.696 12.489 3.256 443

SB 26.938 2.589 4.062 1.630 69

SJ 14.643 855 2.437 204 72

SM 23.475 1.782 3.541 481 134

SV 32.147 3.142 5.903 3.934 58

TL 22.757 1.801 3.331 683 102

TM 40.477 4.582 10.555 670 114

TR 27.577 2.780 6.211 1.174 270

VL 25.117 2.749 5.447 1.044 56

VN 29.920 2.883 4.977 1.561 274

VS 39.409 3.412 6.086 1.242 253

Page 16: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

16

numărul 2/2013 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 este unul dintre cele mai moderne şi performante sisteme de acest gen din Europa, lucru recunoscut prin recompensele primite de la autorităţile europene în acest sens.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, structura care gestionează funcţionarea numărului unic de urgenţă 112, a primit de curând o importantă distincţie la întâlnirea anuală a serviciilor de urgenţă din Uniunea Europeană de la Riga, STS fiind premiat pentru operaţiunea de salvare a 34 de cercetaşi belgieni rătăciţi în munţii din România. Cu ocazia acestei întâlniri organizate de Asociaţia Europeană a Numărului de Urgenţă, a fost organizată o competiţie între mai multe servicii de urgenţă, STS fiind desemnat câştigător la categoria „Premiul pentru Salvare Remarcabilă”, datorită în primul rând modului în care operatoarea de la 112 a preluat şi a gestionat apoi apelul de urgenţă primit de la unul dintre turiştii belgieni rătăciţi în munţi.

Operaţiunea de salvare pentru care STS a primit distincţia amintită s-a desfăşurat anul trecut în luna iulie, în munţii Zarandului.

Atunci, un grup format din 34 de cercetaşi belgieni, cu vârste cuprinse între 12 şi 30 de ani, s-a rătăcit într-o pădure din apropierea satului Ghioroc. Unul dintre turişti a sunat la 112, fără a putea preciza cu exactitate locul în care se aflau, grupul fiind localizat de operatoarea de la serviciul de urgenţă în urma discuţiei purtate cu cetăţeanul belgian. După ce a stabilit locul în care grupul s-ar putea afla, operatoarea a alertat celelalte servicii de intervenţie, iar după două ore de căutări prin pădure, cei 34 de cercetaşi balgieni au fost găsiţi, unul dintre ei aflându-se în şoc hipotermic. Au fost transportaţi la o mănăstire din apropiere, de unde persoana respectivă a fost preluată cu o ambulanţă şi transportată la spital, medicii salvându-i viaţa în ultimul moment.

Este al doilea premiu european pe care STS îl obţine, după ce în 2009 a mai primit o distincţie pentru campaniile de educare şi informare având ca scop popularizarea numărului de urgenţă 112.

Sursa: • www.112.eu;• www.112.ro.

Page 17: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

HEALTH CARE

FIRE ALARM

SCHRACK SECONET AGSisteme de Securitate şi ComunicaţieRO-021723 Bucureşti, Şos. Iancului nr. 6ATel.: +40-372-756 316, [email protected]

IP–tehnologia viitorului.Sisteme de detecţia incendiilor cu cea mai mare accesibilitate şi precizie, confort maxim

pentru pacienţi prin sisteme de apelare şi comunicaţii pentru spitale – acesta esteSchrack Seconet, lider de piaţă în domeniul tehnologiilor IP pentru siguranţa vieţii.

Page 18: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

18

numărul 2/2013 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

INTEGRAREA SISTEMELOR DE SECURITATE FIZICĂCU CELE INFORMATICE-CYBER

Ing. Dan Vârlan – R.A. Rasirom

În majoritatea implementărilor de infrastructuri critice, colectivul de proiectare a securităţii fizice urmăreşte partea de acces la infrastructura fizică iar echipa de proiectare a securităţii logice partea de acces la infrastructura hardware. Combinând cele două sisteme de securitate, prin mijloace specifice, se permite accesul la un sistem de calcul, numai în cazul în care un utilizator are acreditările corespunzătoare pentru a avea acces în locaţie.

Cele două sisteme de securitate, având baze de date separate pentru aceste două funcţii de control al accesului, pot conduce la o arhitectură comună de securitate şi IT, în care ar putea apărea un scenariu de nesincronizare, ce ar putea permite accesul la un echipament hardware fără a avea acreditarea privind accesul la obiectivul fizic.

Combinarea managementului identităţii cyber şi identităţii fizice crează provocări la adresa controlului accesului, de accea este vitală existenţa unui singur mecanism de guvernare a securităţii. Acest mecanism de guvernare va trebui să determine cine poate face modificări, ce tip de modificări sunt permise şi când se pot realiza. Păstrarea datelor de identitate nealterate trebuie să fie o prioritate a tuturor politicilor şi procedurilor utilizate pentru implementarea strategiei generale de securitate.

ConcluzieIntegrarea domeniilor de securitate fizică

şi cyber conduce la îmbunătăţirea securităţii.

Combinarea proceselor de securitate cyber şi de securitate fizică, simplifică administrarea infrastructurii şi creşte vizibilitatea asupra resurselor, făcând mai uşoară detecţia şi prevenirea incidentelor de securitate şi asigurând o platformă de administrare a răspunsurilor şi recuperării după producerea incidentelor.

Prin integrarea securităţii fizice şi informatice se crează eficienţă operaţională, reducerea riscurilor, îmbunătăţirea gestionării riscurilor, gestionarea eficientă a incidentelor atunci când au loc încălcări ale politicilor de securitate.

Tehnologiile de securitate fizică şi cyber sunt mature şi pot fi cu uşurinţă integrate. Convergenţa reţelelor IP şi migrarea protocoalelor TCP/IP către senzorii clasici şi dispozitive cum ar fi camerele video şi sistemele de securitate pentru clădiri, a dus la aceste transformări. Camerele sunt bazate pe IP, cititoarele de carduri folosesc reţeaua IP în locul unei reţele proprietare, listele de control al accesului, politicile şi procedurile sunt stocate şi generate de către calculatoare.

Protejareautilizatorilorprinsecurizareareţelei

Protejarea utilizatorilor implică o combinaţie între securitatea fizică şi cea informatică. Securitatea cibernetică protejează calculatoarele şi datele de accesul neautorizat. Securitatea fizică asigură siguranţa oamenilor şi a activelor, permiţând accesul numai persoanelor autorizate în clădire.

O reţea compromisă permite accesul la datele critice şi la toţi senzorii de securitate, (camerele video şi dispozitivele de control al accesului). Accesul neautorizat la un singur senzor de securitate, cum ar fi cameră de supraveghere, poate crea dificultăţi, dar compromiterea controlului tuturor senzorilor poate fi dezastruoasă. Există multe tehnologii disponibile pentru securizarea reţelei împotriva unei mari varietăţi de ameninţări.

O soluţie posibilă de mare impact care are un efect minim pe latura de inginerie socială este asigurarea că numai utilizatorii de încredere accesează reţeaua. O modalitate de a realiza acest lucru este de a impune utilizatorilor citirea cardului de acces pentru a intra într-o clădire, anterior accesării reţelei.

Page 19: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

19

numărul 2/2013Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Având în vedere acestea, va exista un sistem de autentificare multi-factor: ceva ce deţii (o legitimaţie de securitate-card de acces) şi ceva ce ştii (ID-ul şi parola).

Securitatea cibernetică şi securitatea fizică depind în mare măsură una de cealaltă. Atacatorii care câstigă iniţial accesul fizic la un calculator se pot folosi aproape întotdeauna de acest acces pentru a continua eforturile lor de afectare cu “malware”.

Prin utilizarea unei scheme de autentificare multi-factor, permiterea intrării în clădire nu mai garantează accesul la reţeaua informatică pentru persoane neautorizate ce pot profita de un calculator lăsat nesupravegheat. Dintr-o perspectivă de siguranţă, lipsa unei asemenea scheme poate crea probleme în cazul unei situaţii de urgenţă, din cauză că numărul şi numele persoanelor din clădire este necunoscut.

Necesitatea citirii electronice a cartelei de acces aduce multe beneficii de securitate, cum ar fi cele de creare de jurnale de informaţii a celor care intră în clădire, la ce oră şi unde anume au intrat, eliminând posibilitatea de fraudare, creând politici logice de securitate mult mai sigure, bazate pe locaţia fizică şi permiţând o abordare corespunzătoare bazată pe roluri în cazul unei ieşiri de urgenţă din clădire.

Se poate construi puntea dintre securitatea fizică (control accesului fizic) şi securitatea cyber sau logică (cum ar fi detectarea viruşilor şi prevenirea accesului neautorizat la reţea). Departmentele care administrează tehnologiile de accest tip de securitate sunt în general separate unele de altele. Având în vedere proliferarea convergenţei IP a reţelelor, această separare poate avea un impact dramatic asupra ambelor departamente şi poate compromite siguranţa şi securitatea organizaţiei.

Securitatea cyber şi securitatea fizică depind mult una de cealaltă. Atacatorii care iniţial dobândesc accesul fizic la un calculator pot de obicei să întreprindă şi acţini rău-voitoare. Orice dispozitiv ce este conectat la o reţea trebuie să fie protejat pentru a se asigură că nu poate fi transformat într-o unealtă de atac.

Lipsa integrării între securitatea fizică şi cyber crează multe disfuncţionalităţi. Nu doar un sistem este responsabil de a confirma identitatea unei persoane, datorită faptului că fiecare departament funcţional controlează baza lui proprie de identităţi.

În al doilea rând, lipsa integrării creşte potenţialul de furturi. Un card de acces furat sau pierdut poate permite unui individ să intre într-o clădire fără restricţii, permiţând accesul individual la hardware-ul din interiorul clădirii. Integrarea accesului fizic cu accesul la reţea crează o legătură între cele două sisteme separate, unde un card este mult mai probabil să fie raportat a fi pierdut şi astfel se restricţionează accesul din cadrul clădirii pentru acte rău-voitoare.

În al treilea rând, cele mai bune practici de management IT nu pot fi aplicate cu consistenţă în toate departamentele. Departamentele îşi crează, în mod tipic, propriile lor “cele mai bune practici”. „Cele mai bune practici” din perspectiva securităţii fizice sunt de obicei diferite faţă de cele aplicate din punct de vedere al securităţii logice. Aplicarea consistentă a “celor mai bune practici” în toate departamentele ajută la minimizarea şanselor de a nu implementa politica de securitate. De exemplu, se impune monitorizarea dispozitivelor de securitate cyber pentru a detecta sabotarea acestora sau accesul neautorizat. Decizia finală depinde de management, de a face o prioritate pentru a crea un singur organism responsabil pentru politici de securitate, proceduri şi de implementare a acestora.

Interconectarea fizică şi securitatea cibernetică

Convergenţa revoluţionară de voce / video / date a schimbat complet modul în care ne gândim la tehnologie. “Vocea” acum se referă la mai multe surse audio cum ar fi monitorizarea mulţimii , un foc de armă într -o zonă de mare criminalitate sau de detectare a zgomotului într-o clădire care se presupune a fi neocupată. “Video”, acum se referă la supraveghere video, semnalizare digitală şi streaming video.

Bibliografie:Cisco Corporation

Page 20: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

20

numărul 2/2013 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Page 21: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

21

numărul 2/2013Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

LISTA SOCIETĂŢILOR MEMBRE ALE A.R.T.S.

(continuare în pagina 23)

1 3I AUTOMATIZĂRI ŞI TELECOMUNICAŢII S.R.L. Craiova

2 A&I INDUSTRY S.R.L. Lugoj

3 ADRIANA BALASFI S.R.L. Baia-Mare

4 AL.SE.RO. IMPEX S.R.L. Oradea

5 ALARM SECURITY CONSULTING CS S.R.L. Bucureşti

6 ALFRED NET S.R.L. Voluntari

7 AMBER SECURITY S.R.L. Bucureşti

8 AMPRO SYSTEM S.R.L. Bacău

9 ANGELESCU COSTIN MIHAI - MS Bucureşti

10 ANTONESCU MIHAIL BOGDAN - MS Bucureşti

11 ASTAL SECURITY TECHNOLOGIES S.R.L. Bucureşti

12 A-TECH ELECTRONICA S.R.L. Bucureşti

13 ATLAS CORP S.R.L. Bucureşti

14 AVB SECURITY S.R.L. Timişoara

15 AVITECH CO S.R.L. Voluntari

16 BĂDESCU SORIN MARIAN - MS Bucureşti

17 BĂNULEASA MIHAI - MS Bucureşti

18 BELÂI DAN PAUL - MS Gheorghieni

19 BENTEL DISTRIBUTION S.R.L. Bucureşti

20 BENTEL SISTEM S.R.L. Cluj-Napoca

21 BIDEPA EXPERT S.R.L. Bucureşti

22 BIT SERVICII S.R.L. Bucureşti

23 BORCEA NICOLAE - MS Ploieşti

24 BRĂTAN GABRIEL - MS Bucureşti

25 CAPABIL S.R.L. Timişoara

26 CBRN EXPERTS CONSULTING S.R.L. Bucureşti

27 CENTRUL RIVERGATE S.R.L. Bucureşti

28 CHIRITA LIVIU Bucureşti

29 CIVITAS SYSTEMS S.R.L. Craiova

30 COMANDOR INTERNATIONAL S.R.L. Timişoara

31 COMANDOR S.R.L. Timişoara

32 COMTEH S.R.L. Constanţa

33 CONSAL SECURITY S.R.L. Bucureşti

34 CONTACT PLUS S.R.L. Arad

35 D&S SYSTEMS ELECTRONIC S.R.L. Buzău

36 DACHE VALENTIN - MS Bucureşti

37 DANIROM SECURITY MOLDOVA S.R.L. Sat. Botesti / Com. Girov

38 DARIA TELECOM S.R.L. Piteşti

39 DEPISTO STAR S.R.L. Gheorgheni

40 DIACOM PRESTCOM S.R.L. Lupeni

41 DIGITECH DISTRIBUTION S.R.L. Alexandria

42 DINCA EUGEN FLORIN Bucureşti

43 DOLEX PRO GROUP S.R.L. Bucureşti

44 DOTEL ALARMS S.R.L. Bucureşti

45 E.G.M.S. ELECTRO MONTAJ ŞI SERVICE S.R.L. Bucuresti

46 ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGII AVANSATE DE SECURITATE - E.T.A.S. S.R.L. Bucureşti

Page 22: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALĂ AL

VĂ AŞTEAPTĂ LA CURSURILE DE PERFECŢIONARE PENTRU OCUPAŢIILE:

TEHNICIAN PENTRU SISTEME DE DETECŢIE,SUPRAVEGHERE VIDEO, CONTROL ACCES - Cod COR 352130

INGINER SISTEME DE SECURITATE - Cod COR 215222

PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE Cod COR 215119

DISPECER CENTRU DE ALARMĂ - Cod COR 541408

MANAGER DE SECURITATE - Cod COR 121306

CURSURI ACREDITATE DE:

Autoritatea Naţională pentru Cali�căriMinisterul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse

BENEFICIAŢI DE:

Nivel de instruire ridicat oferit de lectori bine pregătiţiDobândirea setului de competenţe profesionale speci�ce ocupaţieiInstruire în perioada de practică în cadrul unor companii de elită

Suport de curs tipărit

Asociaţia Română pentru Tehnica de SecuritateBucuresti, Sector 6

Splaiul Independentei 319,OB 152, Scara A, Etaj 2

Telefon : 0771.759.755 / 031.405.64.02Fax: 031.405.64.01

e-mail: o�[email protected]

CURSURI ACREDITATECONFORM PROGRAMEI-CADRU APROBATĂ DE I.G.P.R.

Page 23: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

23

numărul 2/2013Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

(continuare din pagina 21)

47 ELECTRA S.R.L. Iaşi

48 ELECTRO B.B.S.Z. S.R.L. Miercurea Ciuc

49 ELECTRONIC ADVANCED SYSTEMS S.R.L. Bucureşti

50 ELPROF S.A. Bucureşti

51 ELTEK DISTRIBUTION S.R.L. Voluntari

52 ELTREX S.R.L. Timişoara

53 EMPORIUM S.R.L. Bucureşti

54 EUROGUARD S.R.L. Târgovişte

55 FIBER NET S.A. Bucureşti

56 FIRE SECURITY SYSTEMS SRL Bucureşti

57 FIRERO ROMANIA S.R.L. Târgu-mureş

58 FORTA ZERO PAZA ŞI SECURITATE S.R.L. Bistriţa

59 G.I.S. SYSTEM SECURITY S.R.L. Bucureşti

60 GENDIS SYSTEMS S.R.L. Bucureşti

61 GENERAL SECURITY S.R.L. Cluj-Napoca

62 GEOSEI DYNAMICS S.R.L. Bucureşti

63 GEROM INTERNATIONAL PRODIMEX S.R.L. Bucureşti

64 GLOBAL SECURITY SISTEM S.A. Bucureşti

65 G-U FERROM COM S.R.L. Bucureşti

66 HELINICK S.R.L. Bucureşti

67 HELIOS SECURITY S.R.L. Galaţi

68 HONEYWELL LIFE SAFETY ROMANIA S.R.L Lugoj

69 I&C S.R.L. Tulcea

70 ICCO SYSTEMS S.R.L. Ghimbav

71 IDEAL INSTAL S.R.L. Halchiu

72 IDS SECURITY SYSTEMS PROVIDERS S.R.L. Bucureşti

73 IMSAT CUADRIPOL S.A. Braşov

74 INTERNATIONAL CONSULTING SECURITY GRUP S.R.L. Bucureşti

75 IPM - PARTENERS ROMANIA SRL Ploieşti

76 K.T. ELECTRONICS & AUTOMATICS S.R.L. Braşov

77 KEYSTONE TEXTEL S.R.L. Timişoara

78 KMW SYSTEMS S.R.L. Iaşi

79 KRENIC S.R.L. Roşiori De Vede

80 LEN Co ELECTRONIC S.R.L. Brăila

81 LINA CHRISTIAN VASILE Timişoara

82 LOCKSYS EXPERT S.R.L. Bucureşti

83 MAC DOUGLAS GRUP S.R.L. Bucureşti

84 MDK ALARM SYSTEMS SRL Comarnic

85 METROPOLITAN SERVICES S.R.L. Com. Bascov

86 ML SISTEMS CONSULTING S.R.L. Bucureşti

87 MOLNAR OVIDIU LUCIAN Timişoara

88 NAPA IMPEX S.R.L. Sangeorgiu De Mureş

89 NEI GUARD S.R.L. Voluntari

90 NEW MOBITEL SECURITY Satu-Mare

91 NORD EST CONECTIONS S.R.L. Botoşani

92 NOSTER IMPORT EXPORT S.R.L. Bucureşti

93 OPTIMUM PROD IMPORT S.R.L. Bucureşti

94 PARADOX SERVICE S.R.L. Piatra Neamţ

95 PASION SERVICE S.R.L. Bucureşti

96 POPESCU MARIANA ALINA Bucureşti

Page 24: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

24

numărul 2/2013 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

97 PRACTIC INSTAL S.R.L. Bucureşti

98 PRIMATECH S.R.L. Baia-Mare

99 PRO SECURITY DISTRIBUTION S.R.L. Bucureşti

100 PROTECTOR SYSTEM S.R.L. Bucureşti

101 QUADRA ACCES SYSTEM S.R.L. Reşita

102 QUARTZ MATRIX S.R.L. Iaşi

103 QUICK SERVICE - FUTURE IT S.R.L. Constanţa

104 RASIROM R.A. Bucureşti

105 RDD SECURITY SOLUTIONS S.R.L. Bucureşti

106 RHEAL S.R.L. Timişoara

107 ROMANO ELECTRO S.R.L. Bucureşti

108 ROMTEST ELECTRONIC S.R.L. Bucureşti

109 ROVIS CO S.R.L. Bucureşti

110 S.S.I. IMPORT-EXPORT S.R.L. Bucureşti

111 SAG SERVICES PROVIDER S.R.L. Bucureşti

112 SASU DAN - MS Bucureşti

113 SCHRACK SECONET AG - REPREZENTANŢĂ Bucureşti

114 SDE DEVELOPERS S.R.L. Braşov

115 SECANT SECURITY S.R.L. Bucureşti

116 SECPRAL COM S.R.L. Cluj-Napoca

117 SECURITY GLOBAL CONSULTING S.R.L. Bucureşti

118 SECURO TECH S.R.L. Arad

119 SECURYTAS SYSTEMS S.R.L. Ploieşti

120 SEMCO S.R.L. Balş

121 SET ALARM INTERNATIONAL S.R.L. Bucureşti

122 SIEL INVEST S.R.L. Bucureşti

123 SIEMENS S.R.L. Bucureşti

124 SINVEX MULTISERVICE S.R.L. Ploieşti

125 SION SECURITY S.R.L. Bucureşti

126 STIMPEX SYSTEMS S.R.L. Bucureşti

127 TECHNOSYS S.R.L. Ploieşti

128 TEHNO ALROM S.R.L. Com. Aroneanu Iaşi

129 TEHNO EXPRES S.R.L. Buzău

130 TERMOPROT S.R.L. Braşov

131 THE FACILITY MAINTENANCE COMPANY S.R.L. Bucureşti

132 TORNADO CREATIVE S.R.L. Bucureşti

133 UNION PROTECTION S.R.L. Cluj-Napoca

134 UNIVERSAL SERVICE 95 S.R.L. Bucureşti

135 UTC Fire & Security Romanian Sales Office General Electric Security Bucureşti

136 UTI GRUP S.A. Bucureşti

137 VEGA S.R.L. Oneşti

138 VH ELECTRONIC S.R.L. Craiova

139 VHI S.R.L. Braşov

140 VISIO OVERSEE S.R.L. Bucureşti

141 VOICU MARIN IOAN - PFA Bucureşti

142 VONREP S.R.L. Târgu Jiu

143 ZAMFIR DUMITRU - PFA Moara Vlăsiei

144 ZECO ELECTRONICS AND IMPORT EXPORT S.R.L. Cluj-Napoca

145 ZODD TECK S.R.L. Bucureşti

Page 25: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul
Page 26: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

26

numărul 2/2013 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

NOI STANDARDE PENTRU SISTEMELE DE ALARMĂ

Ing. Teodor STĂTESCU

Preocupări privind elaborarea standardelor pentru sistemele de alarmă există atât în organizaţiile europene de standardizare CENELEC (Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică) şi CEN (Comitetul European de Standardizare) cât şi în organizaţiile internaţionale de standardizare CEI (Comisia Electrotehnică Internaţională) şi ISO (Organizaţia Internaţională de Standardizare).

În cele ce urmează sunt prezentate atât noile standardele europene şi internaţionale care au fost publicate în ultimul an (şi, acolo unde este cazul, situaţia adoptării lor ca standarde române) cât şi proiectele de standarde europene şi internaţionale aflate într-un stadiu avansat. Perioada avută în vedere este 1 iulie 2012 – 30 septembrie 2013.

Ca membru al organizaţiilor europene de standardizare (CENELEC şi CEN), România (prin ASRO – Asociaţia de Standardizare din România) este obligată să adopte la nivel naţional toate standardele europene (EN). Standardele internaţionale sunt adoptate la nivel naţional numai în cazul în care există solicitări în acest sens şi nu sunt conflictuale cu standardele europene şi naţionale.

StandardepublicateCea mai mare parte a standardelor

europene din domeniul sistemelor de alarmă se elaborează în cadrul comitetelor tehnice de standardizare CENELEC TC 79 ”Alarm systems” şi CEN TC 72 ”Fire detection and fire alarm systems”.

În perioada analizată, în cadrul comitetului tehnic CENELEC TC 79, au fost elaborate următoarele standarde europene:

EN50131-2-7-1:2012Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 2-7-1: Intrusion detectors - Glass break detectors (acoustic)

Este adoptat ca standard român

SREN50131-2-7-1:2013

Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă la efracţie şi jaf armat. Partea 2-7-1: Detectoare de efracţie. Detectoare de spargere geam (acustice)

EN50131-2-7-2:2012Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 2-7-2: Intrusion detectors - Glass break detectors (passive)

Este adoptat ca standard român

SREN50131-2-7-2:2013

Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă la efracţie şi jaf armat. Partea 2-7-2: Detectoare de efracţie. Detectoare de spargere geam (pasive)

EN50131-2-7-3:2012Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 2-7-3: Intrusion detectors - Glass break detectors (active)

Este adoptat ca standard român

SREN50131-2-7-3:2013

Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă la efracţie şi jaf armat. Partea 2-7-3: Detectoare de efracţie. Detectoare de spargere geam (active)

CLC/TS50131-11:2012Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 11: Hold-up devices

Aceasta este o specificaţie tehnică (TS). Nu este obligatorie adoptarea ca standard român.

Page 27: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

27

numărul 2/2013Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

EN50136-2:2013Alarm systems - Alarm transmission systems and equipment - Part 2: Requirements for Supervised Premises Transceiver (SPT)

Trebuie adoptat ca standard român până la data de 12 august 2014.

Va înlocui standardele române în vigoare:

SR EN 50136-2-1:2004

SR EN 50136-2-2:2003

SR EN 50136-2-3:2003

SR EN 50136-2-4:2004

SR EN 50136-2-1:2004/A1:2004

EN50136-3:2013Alarm systems - Alarm transmission systems and equipment - Part 3: Requirements for Receiving Centre Transceiver (RCT)

Trebuie adoptat ca standard român până la data de 12 august 2014.

CLC/TS50136-9:2013Alarm systems - Alarm transmission systems and equipment - Part 9: Requirements for common protocol for alarm transmission using the Internet protocol

Aceasta este o specificaţie tehnică (TS). Nu este obligatorie adoptarea ca standard român.

EN60839-11-1:2013Alarm and electronic security systems - Part 11-1: Electronic access control systems - System and components requirements

Acest standard european a adoptat standardul internaţional IEC 60839-11-1:2013.

Trebuie adoptat ca standard român până la data de 11 martie 2014.

Nu au fost publicate standarde europene elaborate de către comitetul tehnic CEN TC 72 ”Fire detection and fire alarm systems” în perioada analizată.

Pe plan internaţional, standardele din domeniul

sistemelor de alarmă sunt elaborate în cadrul comitetului tehnic TC 79 ”Alarm and electronic security systems” al Comisiei Electrotehnice Internaţionale (IEC). În perioada analizată au fost publicate următoarele standarde internaţionale:

IEC60839-11-1:2013Alarm and electronic security systems - Part 11-1: Electronic access control systems - System and components requirements

IEC62676-3:2013Video surveillance systems for use in security applications - Part 3: Analog and digital video interfaces

În cadrul comitetului tehnic internaţional ISO/TC 21 ”Equipment for fire protection and fire fighting”, subcomitetul SC 3 ”Fire detection and alarm systems” au fost publicate în perioada analizată, următoarele standarde:

ISO7240-5:2012Fire detection and alarm systems -- Part 5: Point-type heat detectors

ISO/TS7240-9:2012Fire detection and alarm systems -- Part 9: Test fires for fire detectors

ISO7240-10:2012Fire detection and alarm systems -- Part 10: Point-type flame detectors

Page 28: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

28

numărul 2/2013 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

ISO7240-14:2013Fire detection and alarm systems -- Part 14: Design, installation, commissioning and service of fire detection and fire alarm systems in and around buildings

ISO7240-23:2013Fire detection and alarm systems -- Part 23: Visual alarm devices

ISO7240-24:2010/Amd1:2013Fire detection and fire alarm systems -- Part 24: Sound-system loudspeakers

Standardeaflateînstadiuldeproiect

În domeniul electric, în conformitate cu site-ul oficial CENELEC, următoarele proiecte

de standarde europene se află într-o fază avansată de elaborare (teme noi sau revizuiri de standarde):

prTS50131-2-9Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 2-9: Intrusion detectors - Active infrared beam detectors

prTS50131-2-10Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 2-10: Intrusion detectors - Lock state contacts (magnetic)

EN50131-6:2008/prA1Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 6: Power supplies

prTS50131-9Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 9: Alarm verification - Methods and principles

prEN50131-10Alarm systems - Intrusion and hold-up systems - Part 10: Application specific requirements for Supervised Premises Transceiver (SPT)

prEN50518-1Monitoring and alarm receiving centre - Part 1: Location and construction requirements

prEN50518-2Monitoring and alarm receiving centre - Part 2: Technical requirements

prEN50518-3Monitoring and alarm receiving centre - Part 3: Procedures and requirements for operation

prEN62676-1-1Video surveillance systems for use in security applications - Part 1-1: System requirements - General

prEN62676-1-2Video surveillance systems for use in security applications - Part 1-2: System requirements – Performance requirements for video transmission

prEN62676-2-1Video surveillance systems for use in security applications - Part 2-1: Video transmission protocols - General requirements

prEN62676-2-2Video surveillance systems for use in security applications - Part 2-2: Video transmission protocols - IP interoperability implementation based on HTTP and REST services

prEN62676-2-3Video surveillance systems for use in security applications - Part 2-3: Video transmission protocols - IP interoperability implementation based on WEB services

Page 29: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

29

numărul 2/2013Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

În conformitate cu site-ul oficial CEN, următoarele proiecte de standarde europene se află într-o fază avansată de elaborare (teme noi sau revizuiri de standarde):

prEN54-2 Fire detection and fire alarm systems - Part 2: Control and indicating equipment

prEN54-10 Fire detection and fire alarm systems - Part 10: Flame detectors - Point detectors

prEN54-11Fire detection and fire alarm systems - Part 11: Manual call points

prEN54-31Fire detection and fire alarm system - Part 31: Multi-sensor fire detectors - Point detectors using a combination of smoke, carbon monoxide and optionally heat sensors

prEN14604Smoke alarm devices

În domeniul electric, dar pe plan internaţional, în conformitate cu site-ul oficial Comisiei Electrotehnice Internaţionale, se află într-o

fază avansată de elaborare, următoarele proiecte de standarde:

prIEC60839-5-1Alarm and electronic security systems - Part 5-1: Alarm transmission systems - General requirements

prIEC/TS60839-7-8Alarm and electronic security systems - Part 7-8: Alarm transmission systems - Requirements for common protocol for alarm transmission using the Internet protocol

prIEC60839-11-2Alarm and electronic security systems - Electronic access control systems - Part 11-2: Application guidelines

prIEC62676-1-1Video surveillance systems for use in security applications - Part 1-1: System requirements - General

prIEC62676-1-2Video surveillance systems for use in security applications - Part 1-2: System requirements - Performance requirements for video transmission

prIEC62676-2-1Video surveillance systems for use in security applications - Part 2-1: Video transmission protocols - General requirements

prIEC62676-2-2Video surveillance systems for use in security applications - Part 2-2: Video transmission protocols - IP interoperability implementation based on HTTP and REST services

prIEC62676-2-3Video surveillance systems for use in security applications - Part 2-3: Video transmission protocols - IP interoperability implementation based on web services

prIEC62676-4Video surveillance systems for use in security applications - Part 4: Application guidelines

prIEC62851-1Alarm and electronic security systems - Social alarm systems - Part 1: System requirements

prIEC62851-2Alarm and electronic security systems - Social alarm systems - Part 2: Trigger devices

prIEC62851-3Alarm and electronic security systems - Social alarm systems - Part 3: Local unit and controller

prIEC62851-5Alarm and electronic security systems - Social alarm systems - Part 5: Interconnections and ommunications

Page 30: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

30

numărul 2/2013 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Pe site-ul oficial ISO, se menţionează că următoarele proiecte de standarde internaţionale se află întro fază avansată de elaborare:

ISO/DIS7240-1

Fire detection and alarm systems -- Part 1: General and definitions

ISO/DIS7240-12

Fire detection and alarm systems -- Part 12: Line type smoke detectors using a transmitted optical beam

ISO/DIS7240-15Fire detection and alarm systems -- Part 15: Point-type fire detectors using smoke and heat sensors

ISO/DIS7240-28

Fire detection and alarm systems -- Part 28: Fire protection control equipment

BIBLIOGRAFIE1. http://www.cen.eu2. http://www.cenelec.eu3. http://www.iec.ch4. http://www.iso.org5. http://magazin.asro.ro

Page 31: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul
Page 32: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

32

numărul 2/2013 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Sistemele de comunicație din generaţia 2 (2G), care au folosit prelucrarea digitală a semnalelor, au fost iniţial destinate să ofere servicii vocale, având în acelaşi timp şi o capacitate limitată pentru serviciile de transmisii de date, cu viteză relativ redusă. Sunt sisteme cu prelucrare digitală a semnalului, cu funcţionare în benzile de 900 MHz şi 1800 MHz. Sistemul de generaţia a doua care a căpătat cea mai mare dezvoltare, devenind practic un sistem quasi-mondial a fost GSM (Global System for Mobiles), cu varianta pentru banda de 1800 GHz, DCS 1800 (Digital Communication System 1800).

Numărul de utilizatori ai reţelelor mobile la nivel mondial a crescut rapid după introducerea în exploatare a sistemelor 2G. Cererea de transmisii vocale a rămas în continuare la un nivel ridicat, dar pe lângă aceasta a crescut cererea de transmisii de date, însoțită de diversificarea serviciilor. Către sfârșitul anilor ’90, pe piaţa de telecomunicaţii se observau două tendinţe clare, care de altfel acționează și în prezent:• accesul utilizatorilor la informaţie în modul

cel mai eficient;• nevoia de mobilitate este din ce în ce mai

accentuată.

Aceaste argumente au fost convingătoare pentru a iniția dezvoltarea unei noi generații de sisteme de comunicații mobile, pe baza experienței acumulate prin exploatarea sistemelor 2G. Viteza de transmisie a crescut, iar din punctul de vedere al serviciilor oferite, obiectivele fundamentale stabilite pentru sistemele din categoria 3G au fost:• asigurarea mobilităţii universale a

terminalelor;• oferirea unor pachete cuprinzătoare de

servicii, printre care și multimedia, din care utilizatorul să le poată selecta pe cele dorite, în forma în care acestea îi sunt familiare, astfel încât: (1) să fie posibilă alegerea şi flexibilitatea serviciilor; (2) alocarea serviciilor să fie realizată la cerere; (3) accesul la servicii să fie simplu şi “prietenos”; (4) serviciile oferite să fie interactive şi inovative.

SISTEME DE COMUNICAŢIE

Mihai CONSTANTINESCU - A.R.T.S.

În cadrul iniţiativei ITU-R referitoare la IMT avansat, care va sta la baza generației 4G se urmăreşte realizarea unor viteze medii de transmisie pentru sensul descendent (de la rețea spre utilizator) de 100 Mbit/s pentru reţele desfăşurate pe suprafeţe mari de teren şi de până la 1 Gbit/s pentru reţele locale şi cu mobilitate redusă. În prezent, cel puțin două sisteme de generația a treia au perspective certe de migrare la 4G (LTE care s-a dezvoltat din UMTS și WiMAX mobil, ambele în variantele avansate).

4G-TehnologiedeUltimaGeneraţie Termenul 4G desemnează a patra, şi cea mai nouă generaţie a tehnologiei de comunicaţii fără fir. Tehnologia 4G porneşte de la aceleaşi principii generale pe baza cărora sunt construite toate reţelele mobile de comunicaţii. Terminalul portabil pe care îl folosiţi (telefon, tableta sau laptop) codifică informaţia pe care o primeşte de la dumneavoastră (de exemplu: vocea atunci când vorbiţi la telefon sau textul introdus de la tastatură atunci când accesaţi Internetul). Informaţia este apoi spartă în bucăţi de dimensiuni mai mici (numite pachete) iar puzzleul este trimis prin intermediul undelor radio bucată cu bucată către cea mai apropiată antenă. Antena preia informaţia transmisă şi o direcţionează mai departe. Aceasta ajunge iniţial într-un centru de date şi de acolo către destinatarul final (de exemplu: site-ul de internet pe care doriţi să îl accesaţi). Destinatarul interpretează comenzile primite (sau în cazul convorbirilor telefonice ascultă ce aveţi de spus) şi răspunde. Pe tot acest traseu şi înapoi, pachetele care vă aparţin sunt marcate cu o adresă care le individualizează, astfel încât fiecare verigă din lanţul de transmisiuni ştie în orice moment unde trebuie să ajungă fiecare pachet. Spre deosebire însă de tehnologiile anterioare, 4G aduce o serie de schimbări care modifică fundamental experienţa utilizatorului. De exemplu, comunicarea între terminalul portabil şi antenă este optimizată astfel incat ea poate transporta mai multe pachete. Rezulta o viteza mai ridicata de transfer.

Page 33: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

33

numărul 2/2013Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Pentru o înţelegere mai uşoară, ne putem imagina drumul între terminal şi antenă ca o şosea aglomerată cu o bandă pe sens. Există mai multe soluţii pentru a creşte numărul de persoane care ajung la destinaţie: adaugarea unei noi benzi, ocuparea fiecarei maşini cu câte 4 persoane în loc de două sau selecţia şi transportul a mai puţine persoane corpolente. Reţelele 4G folosesc o combinaţie de tehnici similare pentru a creşte numărul de pachete transmise către antenă. Cum mai multă informaţie ajunge la antenă în aceeaşi perioadă de timp, percepţia utilizatorului este că viteza de transfer este mai mare. Poate mai important, o reţea 4G foloseşte pentru codificarea, diviziunea şi marcarea informaţiei transmise o serie de algoritmi foarte populari in lumea internetului (de exemplu: IP - Internet Protocol). Aparent un aspect pur tehnic, folosirea acestor algoritmi se traduce într-o serie de schimbări semnificative la nivelul utilizatorului final:

Noitipurideservicii. Nu mai exista diferenţe între covorbirile de voce şi accesul la internet. Ambele servicii sunt tratate şi furnizate la fel. Mai mult, calitatea convorbirilor telefonice poate creşte substanţial iar ele pot fi asociate rapid cu alte servicii precum transferul de fişiere sau de imagini.

Preţuriatractive. Costul de întreţinere şi modernizare al echipamentelor care alcătuiesc reţeaua (antene, centrul de date etc.) devine semnificativ mai mic. Pe termen lung, aceasta se traduce pentru utilizatorul final într-o tendinţă de scădere a preţului serviciilor furnizate (costul unei unităţi de date furnizate sau a unui apel telefonic).

WiMAX.StandardDeschis,Tehnologie Matură. Eforturile industriei de telecomunicaţii s-au concretizat în dezvoltarea a două ramuri tehnologice, fiecare cu scopul de a livra utilizatorului final servicii 4G. Prima, denumită pe scurt LTE (LongTerm Evolution), reprezintă o modernizare semnificativă a tehnologiilor de reţea folosite până acum de operatorii de telecomunicaţii (de exemplu: 3G). A doua, denumită pe scurt WiMAX (Worldwide Interoperability for MicrowaveAccess), reprezintă o dezvoltare a reţelelor de tip Wi-Fi, pe care fiecare dintre noi le folosim pentru a accesa internetul fără fir acasă, la birou sau în locaţiile publice.

Ambele ramuri tehnologice îndeplinesc condiţiile necesare pentru a fi considerate reţele de comunicaţie 4G, nu în ultimul rând datorită calităţii foarte ridicate a experienţei oferite clientului final.

WiMAXesteotehnologiedisponibilăACUM. Dezvoltarea şi lansarea unei reţele de comunicaţii mobile presupune o serie de paşi importanţi: achiziţionarea unei licenţe de la Autoritatea Naţionala pentru Comunicaţii, achiziţionarea echipamentelor de reţea (antene, centru de date), testarea şi achiziţionarea echipamentelor de acces şi aşa mai departe. Luând în considerare aceşti paşi şi timpul necesar construirii efective a reţelei, tehnologia 4G WiMAX este în acest moment singura opţiune viabilă pentru o reţea 4G în România.

WiMAXesteotehnologiedeschisă. Plecând de la experienţa Wi-Fi, WiMAX păstrează caracteristicile acesteia. Echipamentele de acces nu sunt blocate într-o anumită reţea, clientul putându-le achiziţiona de la operator sau separat de la orice producător (similar de exemplu achiziţionării şi funcţionării unui laptop). Activarea acestora este de asemenea foarte facilă, făcându-se de obicei în momentul cumpărării sau chiar online. Mai mult, licenţele pentru folosirea tehnologiei WiMAX au un cost mai scăzut decât cele pentru LTE, făcând 4G WiMAX o opţiune mult mai potrivită pentru acoperirea unor zone cu populaţie şi venit redus, cum este cazul zonelor rurale.

WiMAXesteotehnologiematură. Reţelele de comunicaţii mobile au cerinţe foarte ridicate în ceea ce priveşte disponibilitatea şi funcţionarea la parametrii ceruţi. Întreruperea unei convorbiri sau a unei conexiuni la internet generează reacţii negative imediate şi justificate în rândul clienţilor finali. Pentru a evita astfel de situaţii, tehnologiile mobile parcurg o serie de paşi şi teste de durată din momentul dezvoltării specificaţiilor tehnice până la lansare şi operarea efectivă. Disponibilă la nivel de specificaţii tehnice încă din 2005, 4G WiMAX este o tehnologie verificată în peste 300 de implementări la nivel mondial. Milioane de persoane folosesc în regim normal astfel de conexiuni în viaţa de zi cu zi. Mai mult, furnizorii de echipamente 4G WiMAX sunt firme cunoscute, cu tradiţie în domeniu.

Sursa: www.idilis.ro

Page 34: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

34

numărul 2/2013 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

PROFILUL COMPANIILOR MEMBRE ALE A.R.T.S.

Protector System are ca principal domeniu de activitate proiectarea, executarea şi intreţinerea sistemelor electronice şi electrice în clădiri. Compania noastră promovează pe piaţa din România echipamente şi solutii de securitate, utilizând tehnologii IP, propunând soluţii integrate pentru securizarea spaţiilor. Oferta Protector System este compusă din pachete de servicii optimizate pentru aplicaţii în spatii de birouri, spaţii comerciale, instituţii financiar-bancare, hoteluri, hale de producţie şi locuinţe. Sistemele electronice şi electrice propuse de Protector System pentru protecţia imobilelor, recepţia informaţiilor, creşterea confortului personal şi minimizarea consumurilor energetice se integrează armonic în spaţiile finisate, mobilate şi decorate modern sau tradiţional, echipamentele recomandate de noi fiind cuprinse în concepţia actuală de „spaţiuintegrat’’. Putem să abordăm lucrări de proiectare, execuţie şi întreţinere complexe, în condiţii de acurateţe tehnică şi eficienţă, toate sistemele fiind concepute astfel încât persoanele şi bunurile să fie protejate şi cladirile să poată fi gestionate corect şi în deplină siguranţă. Avem o permanentă preocupare pentru evoluţia profesională, accesând cursuri de specializare şi încercând să fim permanent la zi cu ultimele evoluţii ale tehnologiei din domeniul nostru de activitate.

Portofoliul de clienţi al Protector System este reprezentat de RBS Bank Romania S.A., Centrul de Conferinţe ”Auditorium Pallady”, Pizza Hut România, KFC Romania, Hard Rock Café, Hotel Ramada Plazza etc. Compania Protector System este licenţiată de Inspectoratul General al Poliţiei Române pentru activităţi de proiectare, instalare şi întreţinere a sistemelor de securitate şi de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă pentru lucrări de proiectare, instalare şi întreţinere a instalaţiilor de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu. ProtectorSystemeste autorizată de Autoritatea Naţionala de Reglementare în domeniul Energiei pentru a proiecta, executa şi verifica lucrări de instalaţii electrice. Compania noastră are implementat sistemul de management al calităţii ISO 9001. Reprezentăm pe piaţa din România producători din domeniul sistemelor de securitate: Nedap SecurityManagement platforma de management a securităţii, SeeTec software pentru management video IP, IQinVisionsupraveghere video IP megapixel. Soluţiile IP promovate sunt susţinute de experienţa acumulată în proiecte complexe de integrare a funcţionalităţilor unei clădiri sau a unui grup de site-uri localizate naţional. Protector System vine în sprijinul clienţilor prin implementarea caracteristicilor ”clădiriiinteligente” în spaţii de lucru, de locuit şi de divertisment, fapt ce presupune nu numai ideea de protecţie a clădirii sau a persoanelor, ci şi de uşurare a vieţii acestora, în sens sigur şi modern.

ASTALSECURITYTECHNOLOGIES este sucursala în România a companiei AAT HOLDING sp. z o.o., cel mai mare furnizor de sisteme de securitate din Polonia, cu 14 sucursale şi parteneri în întreaga lume. Astal Security Technologies este distribuitor al produselor CCTVNoVus®, brand care certifică fiabilitatea şi calitatea pentru gama completă de camere video analogice şi IP, DVR-uri şi NVR-uri, cât şi gama variată de accesorii. De asemenea, distribuim sisteme de detecţieşi semnalizare incendiu, stingere şi desfumare Polon-Alfa, pentru care oferim o garanţie extinsă. Suntem unic distribuitor al Texecom în România, un sistem performant anti-efracţie la un preţ competitive şi vă putem oferi soluţii de control acces, intuitiv şi uşorde instalatprinproduseleKade. Oferta noastră conţine şi o gamă variata de accesorii necesare pentru a crea un sistem de securitate complet şi funcţional. Misiunea ASTAL reprezintă un angajamentfermfaţădevaloriledebazăalecompaniei:integritate,responsabilitate,muncadeechipăşideinovare. Suntem bucuroşi să vă informăm că am lansat SuportPlus, un program de loialitate prin care partenerii ASTAL beneficiază de training inhouse, pentru că ştim cât de valoros este timpul partenerilor noştri.

Echipa de specialişti Astal vine la sediul dumneavoastră pentru a vă oferi tot suportul şi informaţiile necesare pentru proiectele prezente şi viitoare. Veţi beneficia de workshop-uri şi sesiuni de training special concepute pentru angajaţii dvs, având ca scop final îmbunătăţirea noţiunilor de ofertare, proiectare, instalare şi configurare a sistemelor de securitate. Vă oferim celemaibunepreţurideproducătorşi produse la standarde Europene, pentru a vă facilita abordarea optimă a partenerilor şi clienţilor dumneavoastră. Echipa de specialişti ASTALSecurityTechnologies, oferă tot suportul partenerilor săi şi de aceea am amenajat saladetrainingşishowroom-ul în care puteţi testa întreg portofoliul de produse. Vă aşteptăm să vă convingeţi!

ASTALSecurityTechnologiesShowroom&TrainingCenterStrada Gazelei Nr. 27, Sector 4,040513 Bucuresti, RomaniaMobil: +40 7432 ASTAL • Tel/Fax: +40 314 38 03 11E-mail: [email protected]

Page 35: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

P

Page 36: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul
Page 37: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul
Page 38: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

38

numărul 2/2013 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

NEWSLETTER

ConferinţaNaţionalăaARTS-EdiţiaaV-a

5 iunie 2013 - S-a desfăşurat cea de a V-a ediţie a Conferinţei Naţionale a A.R.T.S. cu tematica

“SECURITATEA PRIVATĂ ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII -REGLEMENTĂRI ŞI INFLUENŢE”

În cadrul evenimentului au fost sărbătoriţi 10 ani de activitate ai asociaţiei, ocazie cu care colaboratorii A.R.T.S. au fost onoraţi cu câte o plachetă însoţită de o diplomă de onoare.

Evenimentul s-a bucurat de participarea a cca 100 de invitaţi din mediul privat şi public, precum şi de prezenţa reprezentanţilor autorităţilor - IGPR-DOP şi IGSU - şi a EURALARM - Asociaţia Europeană a producătorilor, integratorilor şi furnizorilor de servicii din industria electronică de securitate şi protecţie la incendiu.

Subiectele aduse în discuţie au evidenţiat analiza de risc la securitate, perspective în reglementarea dome-niului detectării şi semnalizării incendiilor, iniţiative leg-islative privind autorizarea persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiului.

*

CT27ASRO

A fost elaborată versiunea română a standar-dului SR EN 50133-1:2002/A1:2004 - Sisteme de alarmă. Sisteme de control al accesului utilizate în aplicaţii de se-curitate. Partea 1: Prescripţii pentru sisteme.

Se analizează versiunea în limba română a stan-dardului EN 50132-7-2013 - Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI utilizate în aplicaţii de securitate. Partea 7: Linii directoare

ÎntrunireaCEN/CENELEC/TC4

În perioada 10-11 iunie 2013 s-a desfăşurat la Berlin cea de a V-a şedinţă plenară a CEN/CENEL-EC/TC4. A.R.T.S. a fost reprezentată de domnul vice-preşedinte Stelian Arion. La şedinţă au participat 26 de delegaţi reprezentând 13 delegatii şi 3 membrii observatori. Comitetul tehnic CEN/CENELEC/TC4 a fost înfiinţat pentru a se adresa aspectelor complementare domeniilor de aplicare ale altor comitete tehnice şi în special TC 72, 79, 191. Delimitarea ariei de acoperire a standardului privind calitatea serviciilor pentru siste-mele de securitate la incendiu si pentru sistemele de securitate la efracţie a generat discuţii în cadrul plena-rei. În cele din urmă membrii comitetului au fost de acord cu schema propusa de comitetul UK. La intervenţia României, preşedintele TC4 a precizat că, în cadrul prezentului standard vor fi adre-sate cerinţe generale pentru companie, urmând ca alte aspecte specifice serviciilor din domeniul sistemelor de securitate la incendiu, securitate la efracţie sau sting-ere automată a incendiilor să facă subiectul unor alte standarde dezvoltate în cadrul TC 72, 79, 191.

*

AdunareaGeneralăA.R.T.S.

21 septmbrie 2013, Rucăr - S-a desfăşurat Adunarea Generală a Asociaţiei Române pentru Tehnica de Se-curitate. La eveniment au participat reprezentanţi ai companiilor membre A.R.T.S. care, cu această ocazie, au sărbătorit într-un cadru festiv împlinirea a 10 ani de de la înfiinţarea asociaţiei. Cu acest prilej au fost în-mânate membrilor A.R.T.S. medalii aniversare însoţite de diplome aniversare şi de excelenţă.

Page 39: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul
Page 40: Alarma · bun sistem de monitorizare video. Evoluţiile tehnologice din ultima perioadă permit alternative care, luate în considerare, pot chiar reduce preţul unui sistem sau costul

ASOCIAŢIAROMÂNĂPENTRUTEHNICADESECURITATE

BUCUREŞTI Sector 6Splaiul Independeţei 319O.B. 152 Scara A Etaj 2

[email protected]

Tel: +4031.405.64.02Fax: +4031.405.64.01

Arta de a tr^i în siguran]^