Embed Size (px)
Citation preview
- comunicare: accentuarea nevoii de a dezvolta abilităţi de comunicare eficientă, deoarece sarcinile devenind tot mai complexe, majoritatea se rezolvă prin muncă în echipă, puţine se mai pot face de unul singur.- motivaţie: necesitatea de a dezvolta o motivaţie la un nivel ridicat, ca indicator al preocupării pentru soluţionarea sarcinilor de serviciu- adaptabilitate: necesitatea de a da dovadă de flexibilitate şi iniţiativă, este tot mai clar că un om de-a lungul perioadei de activitate în câmpul muncii va exercita mai multe profesii, astfel că va trebui să fie pregătit psihic şi profesional să facă această schimbare. 1
Dezvoltarea identităţii vocaţionale cunoaste trei faze:1 – perioada fanteziei (3-10 ani) când elevul se
identifică şi imită comportamentul unor persoane semnificative din mediul familial, şcolar sau public.
2 – perioada tatonărilor (11-17 ani) când elevul manifestă comportament explorator: îşi explorează propriile interese vocaţionale, explorează diferite activităţi şi cântăreşte raportul dintre “ce vreau” şi “cât/cum pot”. Alegerile de cele mai multe ori sunt temporare, se renunţă uşor pentru altă variantă care aduce mai multe satisfacţii.
3 – perioada realismului (18- 25 ani) când se stabileşte orientarea profesională clară, deciziile sunt mult mai apropiate de practic, este clar traseul educaţional si profesional.
3
Interesele reprezintă preferinţele unei persoane pentru anumite domenii de cunoaştere sau activitate.
Valorile conturează scara axiologică a unei persoane, ele delimitează ceea ce este important în viaţă, în muncă, în relaţiile cu ceilalţi de ceea ce este neimportant, banal.
Aptitudinile descriu potenţialul unei fiinţe umane de a învăţa ceva, de a învăţa să facă ceva şi de a atinge un nivel de performanţă. Aptitudinile sunt înnăscute.
Personalitatea este o sumă de caracteristici care particularizează, îl individualizează pe fiecare om. Trăsăturile de personalitate se referă la: gândire, comportament, afectivitate, manieră de interacţiune cu semenii. Tradiţional se consideră că personalitatea este elementul care influenţează în cel mai înalt grad alegerea profesiei. Se consideră că indiferent de alţi factori dintr-un taciturn nu poţi face un bun vânzător, dintr-un guraliv, un bun contabil, dintr-un emotiv, un pilot de curse.
4
REALIST INVESTIGATIV (a face, date/lucruri) (a gândi, idei) CONVENŢIONAL ARTISTIC (a se conforma, date) (a crea, lucruri/idei) INTREPRINZĂTOR SOCIAL ( a conduce, oameni) (a ajuta, oameni)
5
- tipul realist = preferă să manipuleze obiecte, instrumente, elemente concrete, are bune aptitudini manuale, tehnice - tipul investigativ = este atras de cercetare în diferite domenii, unele concrete (fizică, chimie), altele abstracte (social, cultural); este singuratic în munca sa, are aptitudini matematice şi ştiinţifice - tipul artistic = este atras de domenii lipsite de şabloane, de rutină, unde este posibilă autoexprimarea, are aptitudini artistice, imaginative. - tipul social = se simte bine în domenii care implică comunicare, relaţii interpersonale, se implică în rezolvarea problemelor altora, are aptitudini de comunicare, verbale şi mai puţin aptitudini tehnice şi manuale. - tipul întreprinzător = lucrează bine în echipă, dar are tendinţa de a fi liderul grupului, de a conduce activitatea celorlalţi, evită activităţile dificile, care necesită migală şi răbdare; are aptitudini manageriale, verbale, de comunicare, oratorice - tipul convenţional = se îndreaptă spre domenii strict structurate, unde domneşte rigoarea, exactitatea, ordinea; are aptitudini matematice, administrative, se adaptează greu la schimbare.
6
Exemple de itemi din Chestionarul de interese Holland (după Adriana Băban, “Consiliere educaţională – ghid metodologic, 2003, fişa 37, pag. 276)- - pentru stabilirea competenţelor corespunzătoare tipului conservator- - apreciaţi cu DA sau cu NU fiecare dintre opţuinile de mai jos: pot dactilografia 40 de cuvinte pe minut pot folosi un calculator pot să stenografiez pot arhiva corespondenţa sau alte documente am făcut muncă de birou pot utiliza un program contabil pot întocmi multe documente în timp scurt pot folosi un computer pot utiliza echipamente simple de procesare a datelor, cum este o maşină de perforat cartele pot să ţin evidenţa pe debit şi credit pot ţine corect evidenţa plăţilor sau încasărilor TOTAL DA …….
7
Valorile legate de muncă se formează şi se consolidează sub influenţa a 4 factori:
- factori parentali = au cea mai puternică influenţă, atât explicit, prin verbalizarea valorilor proprii şi a îndemnurilor adresate copiiilor de a le urma şi ei, cât şi implicit, prin modelul în acţiune oferit în ceea ce priveşte modul de a gândi şi de a acţiona
- factori şcolari = crează un întreg mediu social care promovează un sistem coerent de valori, reguli şi comportamente
- factori sociali = grupul de prieteni, prietenii se aleg pe baza asemănărilor în atitudini şi comportamente, are o puternică influenţă
= mass-media, promovează modele şi implicit valori “de larg consum” , care de multe ori sunt inaccesibile elevilor şi chiar opuse celor vehiculate de şcoală şi de societate în ansamblul ei
-factorul experienţă proprie = se bazează pe experienţele concrete de muncă, tinerii iau contact direct cu sarcinile specifice anumitor profesii; de multe ori din interior o profesie este cu totul alta decât văzută din exterior, iar percepţia se schimbă, profesia probată poate fi mai grea, mai plictisitoare sau din contră, mai avantajoasă decât părea “din auzite”.
8
Aptitudinile descriu potenţialul unei fiinţe umane de a învăţa ceva, de a învăţa să facă ceva şi de a atinge un nivel de performanţă
. Prin învăţare şi repetarea algoritmului învăţat aptitudinile devin abilităţi, iar prin aplicarea în practică se formează deprinderi. Astfel, se conturează trei paşi în construirea răspunsului la întrebarea “Ce ştii să faci?”.
Primul pas este trecut dacă elevul este capabil să înmagazineze informaţii şi astfel se dă răspunsul la întrebarea clasică “Poate învăţa?”. Cel mai adesea răspunsul este DA. Al doilea pas se bazează pe primul şi dă răspuns la întrebarea “Ce a învăţat?”, adică care sunt cunoştinţele dobândite. Al treilea pas se referă la capacitatea de a opera cu cunoştinţele dobândite, respectiv “Ce faci cu ce-ai învăţat?”.
9
Lista de aptitudini, întocmită de Fleishman, în 1984
- înţelegerea semnificaţiei limbajului spus sau scris - exprimare orală şi scrisă - fluenţa ideilor - sensibilitate la probleme - aptitudine numerică - capacitatea memoriei - flexibilitate în clasificare - orientare în spaţiu - viteză perceptivă - coordonarea membrelor - atenţie distributivă - forţă statică - reprezentare spaţială - dexteritate manuală
10
Corelarea personalitate/mediu ocupaţional se poate face folosind tipologia lui Jung, luând în considerare patru direcţii cu valori bipolare fiecare:
1 atitudinea faţă de lume: - extravert -interacţiune socială -muncă dinamică şi variată - introvert -fără interacţiune socială -linişte, singurDacă atât un etravert, cât şi un introvert aleg domeniul administraţiei
publice, primul va fi orientat spre munca la ghişeu sau pe teren, spre contact cu oamenii, iar cel de-al doilea spre munca de birou, cu acte, cifre, statistică, arhivare, sortare de dosare.
2 obţinerea informaţiei: - senzitiv = se bazează pe fapte şi date concrete
- intiutiv = se bazează pe presupuneri, bănuieli,
11
3 modul de evaluare a informaţiei: - gânditor = procesează informaţia bazându-se pe logică,
raţionament - sentimental = analizează informaţia prin prisma efectului pe care o are asupra oamenilor 4 utilizarea informaţiilor:
- raţional = conformist, planul odată făcut este dus până la capăt, îl interesează să obţină rezultatul imediat, la timp , nu tolerează întârzieri
- perceptiv = schimbător, se adaptează, schimbă planul iniţial dacă este cazul, îl interesează
rezultatul final, chiar dacă trebuie să mai aloce timp resurse materiale sau umane
12
Exprimarea opţiunilor pentru profesii care necesită studii superioare
Profesia / Clasa V A V B V C Total
Medic veterinar 5 - 4 9
Medic de medicină umană
1 5 - 6
Farmacist - 1 - 1
Avocat 1 - 2 3
Profesor 3 2 1 6
Actriţă 3 2 1 6
Inginer 1 - - 1
Exprimarea opţiunilor pentru profesii care necesită studii medii
Profesia / Clasa V A V B V C Total
Cântăreaţă 1 - 2 3
Învăţătoare 2 2 - 4
Instalator 1 - - 1
Şofer - 6 3 9
Pilot de curse - 1
14
5 6
Exprimarea opţiunilor pentru profesii care necesită un nivel minim de şcolarizare
Profesia / Clasa V A V B V C Total
Zidar 2 - - 2
Fotbalist 2 1 3 6
Pescar - 1 - 1
Îngrijitor de animale - 1 - 1
Casnică 1
15
- - 1
Motivaţii “egoiste”
“îmi place” 12 18 22 52
“să câştig bani” 2 - - 2
“trofee”“să fiu celebru”
“faimă”
1 - 3 4
“meserie interesantă” - - 1 1
“să călătoresc”“să cunosc lumea”
4 2 - 6
“mi se potriveşte” - 2 - 2
“afacere începută în familie”
“tata are aceeaşi profesie”“să-l ajut pe tata”
3
16
1 - 4
Motivaţii “altruiste”
“să salvez ..”“să ocrotesc”
4 5 1 10
“”respectul celorlalţi” - 1 - 1
“să lucrez cu copiii”“să-i învăţ pe alţii”
3 2 - 5
“să prind hoţii”“pentru a face
dreptate”
2
17
- - 2
Exemplu de chestionar
Numele elev: ……………… Nume părinte:…………………………..
1 Ce meserie vă doreaţi când aveaţi 12 ani?
2 Ce meserie credeţi că îşi doreşte fiul/fiica dvs.?
3 Ce meserie doriţi să aibă fiul/fiica dvs. pentru întreaga viaţă?
4 Ce vă mulţumeşte/nemulţumeşte cel mai mult la actuala dvs. meserie?
5 Ce credeţi că este cel mai important în alegerea profesiei?
a banii câştigaţi d timp scurt de lucru
b lipsa riscului de accidente e frumuseţea meseriei
c cererea pieţei de muncă
- întrebări adăugate de elevi
6 Ce vă nemulţumeşte la copilul dvs.?
7 La ce vârstă va începe să muncească copilul dvs.?
18
Ce meserie doriţi pentru copilul dvs.?Profesia / Clasa V A V B V C Total
Nu ştiu 10 12 7 29
Învăţătoare - 1 1 2
Medic 2 2 2 6
Asistent medical 1 - - 1
Profesor 1 2 2 5
Poliţist - 1 1 2
Manager - 1 1 2
Mecanic auto - - 1 1
Informatician - 2 3 5
Inginer 1 2
19
1 4
Cât de bine ştiu părinţii ceea ce doresc să facă în viaţă copiii lor? Cât acord există între ceea ce-şi doresc părinţii pentru copiii lor şi opţiunile acestora?
V A V B V C Total
Se potrivesc opţiunile elevilor cu ceea ce cred părinţii
că ei vor
7 13 16 36
Se potrivesc opţiunile părinţilor
cu ceea ce vor copiii
- 4
20
5 9
CONCLUZII
1. La graniţa dintre perioada fanteziei şi cea a tatonărior în ceea ce priveşte alegerea profesiei, majoritatea elevilor ţintesc spre profesii care necesită un grad înalt de şcolarizare, respecriv studii superioare sau medii. La una dintre clase predomină orientarea spre studii superioare, cu un procent de 51% din opţiuni, iar în celelalte două clase opţiunile predominante sunt spre studii medii, cu 48% şi respectiv 51%.
2. Per ansamblu, din totalul de 89 participanţi la convorbiri, 43,82% se orientează spre studii superioare, toţi atâţia spre studii medii şi abia 12,36% spre nivel minim de studii.3. Din analiza defalcată a opţiunilor profesionale se observă existenţa unor preferinţe, care se îndreaptă spre: -dintre profesiile care necesită studii superioare- medicină veterinară, 9 opţiuni- medicină umană , profesor, actriţă, fiecare cu câte 6 opţiuni -dintre profesiile care necesită studii medii- şofer 9 opţiuni- pilot de curse 6 opţiuni -dintre profesiile care necesită nivel minim de şcolarizare- fotbalist 6 opţiuni
21
4. Prin dialog cu elevii s-a stabilit cum justifică ei aceste alegeri. Se evidenţiază o puternică influenţă a mass-media, mai ales TV :
- emisiunile de profil de pe canalele de ştiinţă National Geografic sau Animal Planet sunt sursa de informaţii a celor care optează pentru medicina veterinară.
- programele de filme, telenovele sunt baza opţiunilor “actriţă, “cântăreaţă”.
5. Se poate observa din repartiţia pe clase a opţiunilor, rolul grupului de prieteni,
astfel în clasa a V-a B nu există nici o opţiune “medicină veterinară”, opţiunea având cele mai ridicate valori în clasele a V-a A şi a V-a C. În schimb în clasa a V-a B se regăsesc cele mai multe opţiuni “medicină umană”, această opţiune lipsind în clasa aV-a C şi fiind la nivel minim în clasa aV-a A.
6. Motivaţia opţiunii profesionale îmbracă două forme:- una “egoistă” –care priveşte direct starea de confort (“îmi place”) sau
dezvoltarea personală a celui intevievat (“să călătoresc”, “faimă”, “bani”, “meserie interesantă”)
- una “altruistă” –care priveşte reflectarea profesiei alese asupra celor din jur (“să salvez”, “să lucrez cu copiii”, “respectul celorlalţi”)
În procente repartiţia motivaţiilor “egoiste” / “altruiste” este: 80% privesc binele persoanei intervievate şi 20% privesc binele altor oameni sau al societăţii.
22
Cei mai mulţi, 52 din 89, adică 58% se îndreaptă spre o justificare simplistă, superficială, care vădeşte o incompletă informare, de tipul “îmi place …”.
Justificarea cea mai realistă care denotă o analiză a aptitudinilor personale, a condiţiilor de lucru, a caracteristicilor profesiei şi, probabil, un dialog cu o persoană adultă este “mi se potriveşte”, acestă motivaţie apare în 2 situaţii din 89, adică 2,2%.
Alte justificări realiste se îndreaptă spre relaţia elevului cu familia,cum sunt “afacere începută în familie”, “să-l ajut pe tata”, “tata are aceeaşi profesie”, acest gen de argumentare apar în 4 cazuri din 89, adică 4,5%.
7. În opţiunile lor elevii au identificat în total 35 de profesii, repartizate astfel:- 12 domenii care necesită studii superioare- 18 domenii care necesită studii medii- 5 domenii care necesită studii minimeLa încheierea convorbirilor prin metoda brain-storming, elevii au identificat rapid
alte 40 de profesii pe care nu le menţionase nici unul dintre ei. Rezultă că paleta alegerilor se poate lărgi, că elevii pot lua în calcul multe alte opţiuni, ceea ce probabil se va întâmpla în anii următori.
23
b Chestionare
1. Cele mai multe răspunsuri au fost date de către mame, din cele 71 chestionare doar 10 fiind completate de taţi, adică 86% mame, 14% taţi, ceea ce demonstrează faptul că elevii sunt mai apropiaţi de mame, care probabil au mai mult timp să-i asculte şi să discute cu ei.
86% dintre părinţi şi-au reamintit ce visau la 12 ani, iar 14% nu-şi aduc aminte.
2. În opţiunile lor, din perioada pubertaţii părinţii au identificat 22 de profesii după cum urmează:- 9 care necesită studii superioare, adică 41%- 12 care necesită studii medii , adică 55%- 1 care necesită studii minime , adică 4%
3. Analiza defalcată a numărului de opţiuni exprimate pe categorii de profesii în funcţie de nivelul de studii necesar arată că profesiile cele mai dorite erau:- medic 6 opţiuni- profesor 4 opţiuni- învăţător 11 opţiuni- vânzătoare 9 opţiuni
24
4. În analiza opţiunilor părinţilor pentru viitorul copiiilor lor răspunsurile de tipul “ce vrea el/ea”,
“ceva ce să-i placă”, “să câştige mulţi bani”, “nimic” sau cele care trimiteau spre 3 sau mai multe profesii au fost
încadrate în categoria
“nu ştiu ce vreau pentru copilul meu”, considerând că părintele nu este orientat, nu are informaţii şi lasă această decizie pe “umerii” mult mai fragili ai copiiilor.
Pentru viitorul copiiilor lor, părinţii identifică 19 profesii, număr comparabil cu cel spre care se îndreptau opţiunilor adulţilor când aveau 12 ani. Astfel, 29 de
răspunsuri din totalul de 71, 41% se încadrează la “nu ştiu”, iar restul se orientează: 8,5% spre medicină umană, 7% spre informatician şi tot atât spre profesorat, 5,6% spre profesia de inginer.
Celelalte 15 profesii au procente de reprezentare mici de 1,4% până la 2,8%.25
5. Întrebarea din chestionar care vizează relaţia de comunicare părinte-copil a dus la următoarele rezultate:
- din 71 de răspunsuri în 36 de cazuri (51%) părintele ştie ce profesie şi-ar dori copilul, iar restul de 50% nu se suprapun peste opţiunea exprimată de elevi.
- din 71 de răspunsuri exprimate, în 9 cazuri (13%) există o suprapunere între ceea ce îşi doreşte copilul şi ceea ce vrea, ca profesie, părintele.
6. În majoritatea cazurilor, părinţii identifică frumuseţea meseriei,
atractivitatea ca fiind factorul esenţial în alegerea profesiei, urmând apoi: lipsa riscului de accident şi câştigul, adică banii.
7. Majoritatea părinţilor răspund cu “NU” la întrebarea: “V-aţi
îndruma copilul să aleagă aceeaşi meserie cu a dvs.?”26
8. Există profesii care existau “ieri” între opţiunile tinerilor de atunci, iar părinţii de “azi” nu le mai văd ca posibile opţiuni pentru viitorul copiiilor lor şi anume:- pădurar- bucătar- laborant- ofiţer- croitoreasă- vânzătoare- actriţă
Există profesii la care părinţii de “azi” nu s-au gândit atunci când aveau 12 ani, dar pe care acum le văd ca viitor pentru copiii lor:- informatician- mecanic auto- manager- cântăreaţă
27
