Intre doua sarcini de serviciu, mai un buton de maus ici, mai altul colo, dadui peste acest roman, publicat foileton.Poate ar fi fost mai simplu, mai fair-play sa va dau linkul, dar acolo de unde il iau nu isi expune nimeni pareri despre.Cat am citit pana acum mi-a placut. Atat. Poate spuneti voi mai mult despre roman si/sau autor.Sa purcedem:Alexandru akulovskiPI!"#$r o m a n Se dedica tuturor prietenilor mei, tuturor celor care au trecut peste aceasta realitate %unii nu s-au mai intors& ' din disperare, din sila, din nemultumire, de asemenea tuturor celor care vor citi aceasta carte pana la capat.(. #xitCum dupa primavara vine iarna cum iarba incepe sa in)*ete vrabiile sa cada din copaci ca merele rascoapte cum eu m-am saturat de toate astea si am *otarat sa fu) sa fu) pana cand transpiratia ma va slefui din nou pana cand rosiile se vor coace si viermisorii se vor satura. +ai incearca o data baiete mai incearca cine stie. (. de cumparat bilet pentru Clu, ' -ucuresti. "e facut ( litru de cafea sau de ceai ne)ru. Cand nimeni nu-i acasa de strans lucrurile care vor trebui si)ur, nimic in plus. .. de iesit in coridor, luat liftul, coborat parter, trecut pe lan)a cinemato)raful +arasti, urcat in troleul nr./. 0. coborat la )ara, urcat in tren. /. pa si pusi oras minunat si imputit. Asa se fu)e de undeva, asa am fu)it eu din orasul de care nu credeam ca voi mai putea scapa. 1n oras cu amintirile mele bolnave, cu multa mi2erie si aer statut. Ca ultima dorinta, la plecare, as arunca o bomba atomica, asa, ca sa fie, la poalele roc*itei tarfei acesteia care se incadrea2a inte)ral ca o papusa ruseasca in alta tarfa s.a.m.d. 1ite-asa. Afara e noapte, se vad ceva umbre, nu stiu daca sunt munti sau nori. "imineata un soare ca un oc*i rosu obosit ne va saluta cu scarba. # cel mai minunat moment al 2ilei. "up3aia poti sa dormi, cu si)uranta va fi mai interesant decat in realitate. C*iar daca nu vei visa nimic. +a ase2 pe locul meu desi nu am bilet cu loc, beau o )ura de ceai si mi se face )reata. # prea tare. "in coridor se aud baietii cantand: 4a 5amilia, +etadon, +afia. Asculta, astea-s versuri adevarate ' 2ice unu3, poe2ia care exprima realitatea. Inc*id oc*ii. Stiu ca nu voi putea adormi. # )reu sa nu faci nimic, sa fu)i si sa dormi. Starea de oboseala imi trimite visuri. 6iste pete rosii care se tot misca, mai pierd din culoare, incepe sa apara de sub ele un alb, dup3aia albul ocupa tot spatiul. # un alb auriu si are o vite2a extraordinara. Incep sa ametesc dar nu desc*id oc*ii. Simt ca albul e in stare sa ma orbeasca. -rusc se loveste de ceva si se opreste. +ii de )an)anii ne)re se misca in toate directiile. Incerc sa ma concentre2 asupra uneia. $otul devine limpede. 4e descopar ordinea, le urmaresc cum cur) incet mai departe, cum litera se lipeste de litera formand un cuvant ce se uneste cu alt cuvant permitand textului sa traiasca, sa-si simta puterea in san)ele care circula. +a las in voia lui. Citesc in adormire. "oamne, numai sa nu uit, numai sa nu uit atunci cand ma tre2esc. .. $rip"aca stau si ma )andesc bine, altfel nici nu putea fi. +-am nascut intr-o familie de )enii: tata poponar betiv si mama curva. Ideal pentru un fiu narcoman. Scenele din copilarie pe care mi le amintesc sunt pitoresti: mama facand sex in bucatarie cu dracu3 stie cine - vecini, turisti, instalatori, profesori, cole)i de serviciu etc. si tata in alta camera cu prieteni *omalai band tuica si lin)andu-se. Probabil aveau mustrari de constiinta si de-aia incercau sa ma educe bine, ca sa li se ierte scarnavia lor de viata. $ata ma lua in brate si imi vorbea rar si explicandu-mi ca trebuie safiu bun, sa le spar) moacele cole)ilor daca nu se poarta frumos si ma-ta-i curva, scarba dracului, tampenia etc. +ama ma man)aia pe cap si imi 2icea sa nu supar fetitele sa-mi fac temele sa nu beau niciodata ca tat-to betivanu3 dracului, pidarul, umflatura, cretinu3, idiotu3 etc. 7 copilarie de vis. Seara se termina intotdeauna cu o mica cearta intre parinti. Pumni in bot, )eamuri, farfurii sparte, ti)ai in cap si la urma tranta libera. Am avut )ratis 2ilnic un pro)ram intre) de divertisment.In felul lor, babacii erau simpatici, isi vedeau de treaba lor, ma mai bateau pe mine la cap un pic, porneau remuscarile si treaba asta se termina cu o lupta fara re)uli de toata frumusetea. Inainte de a fi bote2at de strada am fost bote2at ca orice copil intr-o atmosfera de caldura familiala. "e fiecare data cand imi amintesc de copilarie ma induiose2. # ca si cum mi-as aminti un film vec*i care m-a impresionat. +emoria falsifica, dar oricum sunt si)ur ca atmosfera familiei acesteia, a familiei mele, imi va ramane intiparita in cap pentru totdeauna, pana am sa innebunesc sau poate si dupa, ma intele)i8 6ici pe departe nu vreau sa-i condamn, nu, sunt parintii mei si nu ca i-as iubi, era prea multa iubire oricum, dar mi se rupe, intele)i, mi se rupe de tot ce s-a intamplat si se intampla. 6u pot sa 2ic ca nu mi-a placut, eu eram re)ele casei aleia plina de poponari si betivi de pe alea"icescu, lan)a 4acul 9omsomolist. Aveam libertatea sa cutreier dintr-o camera in alta invaluit si pa2it de fum si de alcoolul ce le tulbura privirea la toti cretinii care veneau pe acolo. "aca atunci as fi avut putere, ii omoram pe toti dracului, dar a fost bine ca nu aveam, numai asa am fost in stare sa vad si pe cat e posibil sa intele) o astfel de viata de cacat careia parca ii eram predestinat, daca: boala mea nu ma salva, daca nervii mei slabiti nu ma fac de fiecare data sa cede2, sa incep sa turb, sa stric totul, nu, nu, nu suport oamenii, mi-e sila sa-i atin), doar obiecte,tre3 sa simti ceva fata de obiectul pe care il spar)i si care te eliberea2a, e un fel de ,ertfa pentru linistea ta, tu ar trebui sa stii mai bine, nu8 Ai citit ra*aturi de carti despre. Carti prafuite aruncate peste tot, 2iare, paian,eni, c*iloti, sutiene, lucrurile cele mai neasteptate te puteau impiedica in casa copilariei mele. Printre aceste lucruri mama si tata. Si eu - cel mai lucid persona, din toata povestea asta. ;estul ' amortiti de bautura, de inc*iderea fortata a oc*ilor si a mintii. Am sa-i ucid odata pe toti, imi repetam 2ilnic inainte de somn. 1rmau visuri frumoase cu crime, cum imi impuscam, otraveam, taiam victimele. Partea cea mai frumoasa a vietii mele e atunci cand dorm. 5iindca am urat intotdeauna, visele mele sunt pline de san)e si crime. Iata un vis din copilarie in care eu eram spectator: ma intorc acasa de la scoala, intru si intr-o camera ii )asesc pe toti span2urati. Sau persona, activ: ma tre2esc din somn noaptea, ies din casa, ud cu ben2ina usile, ferestrele si le dau foc. C*iar daca iti povestesc acum toate astea, nu cred ca iti pottransmite ceea ce am simtit si simt. $rebuie sa ve2i flacarile alea nebune, ,ucause, mainile si *ainele imbibate cu ben2ina si apoi tipete si o mie de oameni, de fapt creaturi ale iadului, iesind din casa, fiind in flacari, aler)and si apoi ca2and, 2batandu-se la pamant si explodand. Si eu dintr-un un)*i potrivit privind toate astea cu )ura desc*isa si asteptand sa mai cada unul si inca unul. 7 armonie a focului. In vis, cu cat ardea mai mult, cu atat simteam ca ma elibere2, ma purific, as fi ars tot pamantul. 1ram tot. 7 ura care era normala, era prisma prin care simteam eu si trebuie sa-ti spun ca simteam foarte bine. rei sa stii cu ce s-a terminat8 Cu cel mai simplu lucru si cel mai nevinovat: am dat foc la casa. "racului. Sa se stear)a tot. Asa ca-n visele mele. Cat e ceasul, mai am8 7.9. $rec peste vreo saptamana, mai repede nu pot. Pa.as xxl0. C*isinau#ducatia propriu-2isa mi-a adus-o strada. Ca si prietenilor mei si )eneratiei mele. Ceea ce ne trebuia, nu ni se dadea. Si atunci ne luam sin)uri. Pipi, Sobo, 5 ' cativa prieteni de-ai mei. #sti si)ura ca vrei sa ma asculti8 -ine. Pentru a avea bani de o cola, apoi o bere, ti)ari, vodca, eram nevoiti sa facem tot felul de ra*aturi. "escarcat masini, furt, batut, menti. $oate astea au fost bratele desc*ise ale vietii ce ne 2icea printre dintii ei stirbi si murdari: )*ini at vinit, blea. A trecut destul de repede. Cu cateva fracturi, cu ura partial transformata in scarba. C*iar te interesea2a cum8 Simplu. Cumparat foarte ieftin de prin sate automate 9alasnikov si apoi vandut baietilor care le duceau in ;omania sau altundeva. 1ite exemplu. Cacat. Ceea ce a fost misto a fost prietenia. 7 prietenie de multe ori dubioasa, dar prietenii adevarati facsa se uite toate ca2urile cand prietenia cu cineva te duce direct cu capul in )ard. # interesant ca pe ma,oritatea prietenilor mi i-am facut la universitate. Cursurile plictisitoare, profesorii imbecili dela 4itere, te trimiteau direct la "ecanat ' beraria un pic mai ,os de sediul facultatii, pe strada Puskin, c*iar lan)a statia lui (< si 0. -ere ieftina si taranca. Cu incetul ne-am mutat si mai la vale ' Casa Presei cu scarile ei laturalnice, numai bune sa te faci var2a, sa borasti, sa dormi, la urma urmei, daca nu te mai poti cara. Aici am inceput sa fume2 travca. #ram de fiecare data atat de crita de bautura, incat vreun an, tot curnind aproape re)ulat, mi se parea ca nu are nici un efect asupra mea. 5emeile de atunci cum ma suportau8 #rau cam toate curve. imi placeau curvele. $otul frumos, fara complicatii. "e obicei. 6ici o vorba de rautate cand esti clei, ca si cum totul este normal. Pentru baietii si fetele din )eneratia mea, )eneratia 7, foarte multe lucruri par normale. Altfel te rupi in doua si te duci la fund. 5oamea, durerea, umilinta, crima ne definesc pe toti. 6umai crima poate ster)e deseurile ramase mostenire de la utopia 1;SS. Stii ce-i 1;SS8 # ursul de pe sticla 1rsus, de altfel e rosu, la fel de utopic, frumos ca o utopie. $aie un 1 de pe 1rsus. Scarba si ura. Avem sadite in noi scarba si ura. 6oi nu mai vrem sa fim ratati ca parintii nostri, nu vrem sa 2ambim frumos cand cineva ne fute. $rebuie sa starpim odata pentru totdeauna resturile muce)aite cu viata lun)a. ;a*aturi mobile. Peste tot. in scaunele presedintilor de tara, la catedra,in trolee. 7777777777 sasi *ui, sau pre romaneste ' su)i pula, 2icem noi scumpilor nostri din secolul (= i.d.>. care au uitat sa moara. +ori odata ca pute a *oit? 5uck off? 1ite ca e . si =/. Somnul a fu)it de aici. 6u ti-e somn8 -ine, daca vrei. A, era pi2dos. Prima oara cand mi-am dat seama de efect, tocmai fumasem pe scarile din Casa Presei si mer)eam la mine cu Sobo si 9i. Am ras bine pe drum, apoi picioarele mi s-au inmuiat, capul mi s-a facut )reu si fara )anduri, cand am a,uns acasa nu mai eram in stare sa vorbesc si aproape nu ma mai puteam misca, asa ca Sobo si 9i au fost nevoiti sa ma care si sa ma lase in pat. in timp ce creierasul meu se rotea printre )alactici indepartate. Prin creieras se plimba un )reieras. A doua 2i m-am )andit un pic cat a fost din cau2a vodcii si cat din cau2a stricaciunii. 7 ti)ara buna costa cinci lei, tot atata cat o vodca. +inimum cinci persoane evadau din realitate cu o ti)ara. A fost o vreme cand Pipi, eu si Sobo nu ramaneam nici o 2i cu capul limpede. $u ai capu3 ca curu, da3 tu ai nasu3 ca pula ' se amu2a atunci Sobo *li2indu-se. 7 parafra2are dupa o piesa din ;uts de Sepultura. !ilnic, aproximativ pe la ora cinci, ieseam din sediul firmei la care lucram toti, cu sticle in bu2unarele scurtelor, uneori si cu cate o ti)ara, si mer)eam in blocul de vi2avi unde ne faceam var2a. #ra momentul cel mai fericit al 2ilei. $ineri, frumosi si voiosi. $rimitand realitatea in pula. "up3aia ne intorceam deseori la birou, spre exasperarea cole)ilor. Adevarul e ca Pipi lucra mai bine la computer cand era muci. !iceai ca mainile lui sunt prelun)iri ale tastaturii. in timp ce capul ca o carpa se balambanea dintr-o parte in alta ran,ind. in fiecare dimineata Sobo scotea un pistol dintr-un sertar de la serviciu si si-l ducea la cap. C*iar daca 2ambea, nu arata tocmai vesel. intr-o 2i asa am sa-mi scot c*efirul din cap, 2icea. Cred ca asa si ar fi facut daca sefu3 nu era mai preva2ator si nu ascundea pistolul. Cel mai nasol era din cau2a politailor care beti vafli cutreierau si mai cutreiera si acum C*isinaul, impartind bastoane in stan)asi-n dreapta. Criminalii cei mai periculosi din C*is sunt )aborii. Cacat. Pi2da ma-sii. Cum de-a explodat odata tot cacatul asta istoric8 Sau va fi si mai mult cacat de la imprastierea lui8 6u sunt decat niste intrebari retorice. 6u sunt decat niste furnici pe spinarea mea si incerc sa scad efectul mancarimii. 1nde este ura8 1nde este salvatoarea ura8 "e ce am obosit sa urasc, sa fiu crud8 +i-e sila, o in)ro2itoare sila de tot. 7 scarba ce imi lea)a mainile, ma neutrali2ea2a. 6u mai sunt bun de nimic. $ime-out. Sunt un cretin in stare de amorteala. Stiu ca trebuie sa fac sau sa nu fac ceva. "e fapt nu stiu nimic. 6u stiu daca trebuie sa ma sinucid sau nu. in adolescenta am incercat de cateva ori si acum mi s-a facut sila si de sinuci)asi, si de sinucidere. "aca am sa ma sinucid, data viitoare va fi si)ur. 6u ma voi tre2i cu mainile amortite de la taieturi. "ar mi-e sila. Cum 2icea 5ane -abanu: sunt plictisit, sunt 2aibit de moarte. #l isi )asea macar refu)iu in internet si alcool. +ie mi-e sila de toate. "e viata, de vis, de moarte. i-as tra)e cuiva un sut in fund, asa ca sa fie, dar de ce8 +i-as tra)e mie un sut in fund. Sau in cap. i-as omori pe toti. "ar e risipa de timp si efort. +erita8 Ce merita, "oamne8 Astept raspuns. Ce-am simtit atunci cand am fost lovit cu sticla in cap si ca-n filme am ateri2at )ratios pe asfalt si san)ele s-a imprastiat pe fata transmitandu- mi caldura, incercand sa ma apere cand mintea, memoria, instinctul se dusesera dracu3 stie unde. Cand devenisem niste carne calda, o absenta incal2ita de san)ele meu. San)ele ce imi roia atunci pe nas, pe )ura, din rani era constienta mea care incerca sa ma apere atunci cand eu ma pierdeam, ma duceam departe, cuprin2and totul si nefiind nimic. 6irvana. #ste locul inexistent care cuprinde tot, care de atatea ori m-a ademenit, mi-a dat cel mai mult, ce-i mai bun, ce nu poate fi exprimat prin cuvinte, actiuni, )anduri si simturi,intele)i8 +i-a fost intotdeauna )reu sa-mi revin din aceasta stare, provocata de dro)uri, dar si de durere, de a)onie, boala, de comotie, cum a fost atunci, cand incet incepusem sa-mi revin, mi-amsters fata cu mainile si am observat san)ele care ma invelea, care incepuse sa se inc*e)e, l-am privit dar nu intele)eam nimic, l-am privit pe 5 care era alaturi vorbea ceva dar eu nu intele)eam nimic, simteam doar acea caldura a san)elui care ca o funie m-a tras inapoi, eram mirat, mirat fara indi)nare, fara )anduri, caci nu aveam atunci, priveam san)ele si priveam in ,ur si nu intele)eam nimic, absolut nimic, nu stiam nimic, nu stiam de mine, totul era ca o mare de )elatina, de ima)ini care inoata lent si se suprapun, ma lea)ana, de fapt nu ma lea)ana, dracu3 stie cum era, daca era, caci nu ma simteam pe mine si atunci am au2it )lasul lui 5 care vorbea ceva, se uita la mine si atunci am inceput sa ma intorc, eram foarte confu2, am vrut sa-i 2ic ceva dar uitasem, uitasem tot, ma uitam la 5 si nu stiam cine e, incerca sa ma tre2easca, sa-i vorbesc, dar eu uitasem tot, @o, imi 2icea el, ce-i cu tine, vorbeste-mi, nu mai tacea, dar eu eram undeva departe, uitasem tot si nu intele)eam nimic, il priveam pe 5, imi transmitea caldura, dar nu stiam cine e, unde sunt, cine sunt, apoi san)ele, l- am privit iarasi mirat si m-a tras iarasi inapoi, @oooooooo? ma c*ema 5, dar eu taceam privindu-l, apoi m-am ridicat, am privit in o)linda, era cineva murdar tot de san)e, nu stiam ce cauta el acolo si eu ma simteam undeva la mi,loc, in aer,apoi am inteles ca eu sunt ala din o)linda, am cascat )ura mirat si l-am privit iar pe 5, si iar in o)linda, uitasem tot si cumva mi-am dat seama ca ala eram eu si nu intele)eam cum putea fi asta, cum eu sa fiu, eu sa fiu ala8 ti-ai revenit intreba 5, si eu il privesc neintele)and nimic, cine e 5, cine e ala din o)linda8 1nde e aici8 >ai sa mer)em la mine, a 2is 5, m-a a,utat sa ma ridic, am iesit, mi-a luat c*eile, a incuiat si am pornit undeva. C*isinau. !ile frumoase si confu2e. !ile colorate si nopti cu multa cafea, plimbari pe stra2ile intunecate si intortoc*iate ale orasului. Carti citite pana dimineata. Asteptarea punctului aluia rosude pe cer ce se ridica repede sc*imbandu-si culorile. 6oapte buna, paplu3, ce bine-i lan)a san)ele tau, incal2este-mi *oitul, te ro), cat sunt lan)a tine. "racu3 stie ce va fi maine. "aca:as xxl/. +usic PubStii, noaptea trecuta l-am visat pe Satana. Am visat toata noaptea. #ra foarte frumos si destept. #ra blond, tuns scurt, tanar. Straniu, nu8 6i-l ima)inam intotdeauna pe "umne2eu batran, pletos si barbos. 7 ima)ine a cuiva obosit, imbatranit, niciodata vesel sau macar 2ambitor. # o ere2ie sati-l ima)ine2i pe "omnul "umne2eu repre2entat prin $atal, Sfantul "u* si 5iul, 2ambind. inc*id oc*ii si-mi ima)ine2. +isto. incearca si tu. Sau in pantaloni lar)i, tuns scurt, cu sapca, cu Aalkman. Cu tricou cu po2a lui +arilyn +anson. "a, si cu un telefon mobil la care discuta cu Bim +orrison. Apropie-te de telefonul lui sa-i ve2i numarul. 4-ai va2ut8 # un tip tare, nu8 1n "umne2eu de care ai nevoie. Suna a publicitate pentru campania pre2identiala. Asta e. Avem nevoie de un "umne2eu. 1n "umne2eu pentru )eneratia 6irvana, )eneratia ill, ADuarium, +arilyn +anson, !dob si !dub, #minem, ;adio*ead, Salman ;us*die, "ostoievski, Bean +ic*el -osDuait, >a)i, 5ederman, +aradona, >enry +iller, 6abokov, ionesco, $2ara, 1rmu2, -itov: Sunt de-ai nostri, pe-ai vostri tineti-vi-i voua, ca noua nune trebuie? Cu "umne2eu inainte? "umne2eul nostru in tricou, nu ala din in,uraturi. Ala e al vostru."a, 2iceam de visul meu. Satana era extraordinar de destept. Am discutat despre ceva, de fapt elma acu2a de ceva si eu incercam sa-l contra2ic. Stiu ca a vrut sa ma ia. 6u mai tin minte cuvintele, am ramas numai cu impresia din acel vis. 7 impresie de cosmar, de durere cruda. Avea niste oc*i albi, intele)i, oc*i albi dar cu multe linioare, de asemenea albe-transparente. 7c*iexact ca ai oamenilor, pupila, tot, numai ca albi-transparenti. 5umasem un ,oint inainte de somn. +-am tre2it speriat, apoi fericit ca sunt viu, aici. "ar stiu ca am un timp limita. 6u stiu, nu tin mintesa ma fi iertat in vis. insa stiu ca ceva se va sc*imba, ori se va intampla un miracol, ori ma voi duce la fund. Asta am simtit dimineata. Asta simt si acum. Stiu ca in vis Satana mi s-a parut corect, desi crud. 6u stiu daca ma intele)i. # )reu de transmis ceea ce am simtit. "e-aia nici nu am memori2at cuvintele, ele erau o punte doar, o arunci in aer dupa ce ai trecut-o. Asa, sa fie maivesel. +ai pricolino. rei un ceai sau o cafea8 5aine ceaiuri fac acuma in pub. Stii, si eu am avut 2ilele astea un vis asemanator. Cu dracu3, numai ca nu e c*iar asa simpatic ca in visul tau. isul meu a fost )roa2nic. Am fost vanat de dracu3. "e fapt, cand m-am tre2it eram si)ur ca nu am visat, daca e safiu sincer, nici acum nu stiu ce-a fost. Stiu ca mer)eam pe strada si trebuia sa salve2 un batran care se scufunda intr-un butoi. "ar nu stiu de ce nu puteam face treaba asta sin)ur. #ram si)ur de asta. $rebuia sa convin) un baietel de pe strada sa ma a,ute, altfel nu reuseam. "ar baietelul nu vroia sa mear)a, era foarte urat si imi 2icea ca nu poate nimic, dar eu eram si)ur ca ma minte,ca-i smec*er. Apoi stiu ca eram in camera mea. -aietelul se transformase in fetita. 7 fetita foarte urata, apoi doua, trei, patru cinci sase sapte: toate m-au incon,urat si *o*oteau. innebuneam. 6u mai puteam sa mai aud *o*otele lor si sa le mai vad. Stateam cu capul intre picioare, cu palmele la urec*i, dar de)eaba. Apoi au aparut multi draci ce roiau in ,urul meu si vroiau sa ma minta. Se transformau continuu in baietei, fetite, obiecte, numai sa ma insele. "upa asta m-am tre2it. imi era frica, desi parca stiam ca a fost doar un vis. Cand am adormit din nou, stiu ca cineva sunase la usa mea, am mers si am desc*is, era o femeie foarte frumoasa, am lasat-o sa intre. #a s-a de2bracat si m-a tras in pat. 4a sfarsit, dupa ce facusem sex, cand eram obosit si multumit, un ras in)ro2itor m-a tre2it. 5emeia se transformase intr-o baba *idoasa care imi 2icea tot timpul: te-am futut, te-am prins pana la urma, te-am futut, te-am prins, te-am futut, te-am prins pana la urma, te-am futut, te-am prins: +a simteam terminat, de nimic, roiuri de draci-*idosi-parosi-copii-foarte-urati-babe-carboni2ate-puturoase-fetite-si-obiecte, toate sau totul roia in ,urul meu. "racul casti)ase partida, eram prins, nu mai puteam face nimic. $*is is t*e end, beautiful friend. $*is is t*e end, my only friend, t*e end of our elaborate plans, t*e end of everyt*in) t*at stands, t*e end, no safety or surprise, t*e end. ' suna in capul meu. :cand m-am tre2it nu eram si)ur daca c*iar s-a intamplat sau nu, din cau2a ceasului. In vis el ticaia foarte tare. Il duceam la bucatarie, dar el aparea inapoi. Cand m-am tre2it, ceasul ma privea si facea un 2)omot de parca ma scuipa. 6u stiu ce se intampla cu mine, cred ca innebunesc, cred ca ma las de fumat iarba, ma doare in)ro2itor capul. +usic Pub-ul se umple de fum. 6e acopera si noua capetele. Abia imi vad prietenul. Scoate un ,oint si il aprinde. # bun. iarba noastra cea de toate 2ilele. +u2ica buna ne duce in starea de euforie. -uru 2ice ca se simtefoarte bine. Si eu. ii 2ic bancul cu expo2itia de pictura cand vi2itatorilor li se spune ca tabloul in care se fut doi poponari, pidari - ca suna mai bine - are ca denumire orice titlu de 2iar. Scot o revista si ii citesc titlurile: se toarna ciment, EcurateniaF continua, sin)urul 2iar )ratuit pentru capitala, +itrea protestea2a in varful macaralei, festivalul trabucurilor, suspendarea vi2elor depinde de )uvernul roman, cea mai moderna parcare din tara, bomba la ,ustitie, vrei sa fii model8, invatati limbi straine?, pretul unei cafele pentru $om >anks, ce drepturi au consumatorii8, loteria romana te saluta, eu am construit roata mare? etc., etc. +oare de ras. $otul se ster)e de pe creier. 6orii de fum ne fac sa ne simtim sus-sus. -em cola si simtim fiecare )a2 al sucului. 6e 2)araie usor )aturile. In oc*i culorile sunt foarte vii, mu2ica trece prin urec*ile noastre. -uru incepe sa desene2e. ;upedesen dupa desen, desi mie mi-au placut toate. Sa cante $riky, 2ice el, si canta $riky. 7 bere, stri) eu, si c*elnerita imi aduce o bere.as xxl=. Stele pe cerul rosu"ra)a Pipi, nu ti-am mai scris demult si ma bucur ca tu ti-ai amintit de mine. Aceste 2ile se aseamana mult cu cerul rosu cu stele albe din terasa de la Casa Presei. +-am bucurat ca Sobo aiesit bine din povestea aia murdara. +ai pictea2a, scrie sau canta8 Arta si dro)urile sunt intotdeauna o alternativa. inainte as fi adau)at crima si alcoolul, dar acum mi se face sila de c*estiile alea si cred ca sunt o ale)ere cam proasta, te ridica, iti dau impresia de eliberare si apoi te fut in cur. Sau in )ura. Arta si dro)urile, da, e alta treaba, e pentru aristocrati, cum 2icea un prieten, nu stiu daca la conclu2ia asta a a,uns sin)ur sau cu a,utorul mult stimatului domn -oris Crebenscikov. Am au2it ca te-ai mai casatorit de cateva ori, ca mai ai cativa copii. -ravo, domnule. 6umai sa-i poti numara. Sau sa le poti numara. "e fapt, ce contea2a8 # si asta ceva. Sa te imbraci si sa te de2braci de o femeie. in ultima vreme eu sunt ala care sunt imbracat si de2bracat de femeie. 5emei. Sunt tot timpul dro)at, nu ma interesea2a absolut deloc sexul, nu sunt a)resiv si daca o femeie vede ca nu opun re2istenta, daca ii place, se culca cu mine. 6u stiu daca ma exprim corect. Cu mine8 Cand eu sunt undeva departe, in nori, soare, munti, iar cineva imi tra)e blu)ii, c*ilotii si se asa2a pe pula mea. 6u 2ic ca e rau. Asta inseamna ca sunt o curva, nu8 Ce 2ici, Pipi8 $u c*iar te indra)ostesti si te casatoresti, sau si tu esti casatorit, te casatoresc, am vrut sa 2ic, si pe tine nu te interesea2a cine si cum te duce, ce face cu tine8 +ai curnesti8 = lei ti)ara. = lei vodca. Stiu ca iti placea mai mult varianta a doua. "a-mi = lei, si imediat se oferea cineva cu dureri viscerale care sa dea o suta, doua, trei etc. 6umai sa-i asculti istoria lui de cacat, sa 2ici da, da, domnule, ce te-a mai futut mi2eria, sa compatimesti omu3, ce, nu merita daca face o suta, sau asa, cum suntem noi mai cretini, sa ne batem ,oc de cel care face cinste, daca e ma)ar de masoc*ist, daca ii place, curva dracului. 7amenii si sentimentele, asteptarile, sperantele lor sunt ca si cacatul lor ' diversi, fiecare cu culoarea, putoarea, )randoarea sa. Ce mai, cacat, bai Pipi. #u prefer sa mai tra) un fum, sa ma transform dracului in fum, nu in cacat, sau voma cu cacat combinate de la alcool. 5umul ma ridica la cer, fie si el de cacat. 1ite ca poate am sa ma )ru2esc cu asta, blea. "ar nu, n-am sa ma )ru2esc ca toti bacii care se dro)*ea2a numai asa ca sa fie, dupa care se simt ca pula, se )ru2esc, fiindca nu stiu sa se pricaleasca, nu intele) nimic, nu se pot ridica la cer, nu pot intra in mu2ica, literatura si culori, vite2a, "oamne, innebunesc cand ma )andesc cat de sus te ridica iarba asta crescuta prin )radini, rape, paduri, si se )asesc imbecili care se dro)*ea2a si nu stiu ce sa faca, au dileme, Pipi, nu-s cretini astia8 "a bacule travca, kifulincoa3 si te duce badea la film. 6u iti vine sa mori de ras cand ve2i filme despre narcomani cretini,borati, care vor sa lase impresia ca toti sunt asa8 4asati-o, bacilor, balta, de +ick Ba))er ce spuneti, de -ul)akov, dom3le, de "inamo 9iev etc., etc. Si dro)atul este o arta , nu8 Pipi, tre3 sa stii s-o faci, nu te apuci ca ble)ul de pictat daca *abar n-ai cum se tine creionul. Sa si-l ba)e in cur aia care nu stiu, pe mine ce ma interesea2a8 +aradona. 5umand mari,uana cu Castro, Pipi, cre2i ca 5idel Castro stie sa se dro)*e2e8 Sincer sa fiu, nu stiu ce sa cred. "aca +aradona, daca Cabriel Carcia +arDue2, daca: cu toate ca intr-un fel mi-e simpatic si mie, dar a)resivitatea si cru2imea lui uneori imi amintesc de babacul Stalin,care tra)ea o pipa, devenea fricos si banuitor pe toata lumea si o ba)a pe toata in Siberia. +ie deS*akespeare imi place, tra)e un fum, scrie un sonet, mai tra)e o pipa, scrie ;omeo G Bulieta. Arta, nu cacat de politica care e pentru alcoolici, pentru cufuriti ce sufera de diaree si *ai sa mai fac un bine Patriei, daca oricum tot timpul mi-a caca. Au2i, Pipi, ai curni o data cu +aradona8 # *aios tipu3, si Cuba e un loc fain, in orice ca2 mai bine-n Cuba decat in ;omania, cum canta +i*nea. insula, in ,ur oceanul, banane, portocale, nisip, stai pe mal si te )andesti cu dra) la ;omania, ;epublica +oldova, ii povestesti lui nenea +aradona despre >a)i, despre Sinaia, Si)*isoara, Sovata. "espre +area 6ea)ra, despre Carpati. "espre cum ne )andeam la Cuba. +ai tra)em un fum si ii povestim si despre 4acul 9omsomolist, cartierul -otanica, )a)icile din C*is. "up3 aia el iti povesteste de Ar)entina, despre fotbal, despre liniste. $e intreaba daca nu cumva ai va2ut meciul ala. Cum sa nu8 # bucuros. +ai tra)e un fum. !ice ca scrie. Sonete si un roman. "espre liniste, despre Cuba, despre cum e sa fii futut de toata lumea doar pentru ca ai fost fotbalistul lumii si cum iti cauti linistea, dar lumea nu te lasa in pace, ea vrea drame, accidente, violuri, partide, cacat, 2ice +aradona, mai bine-n Cuba, 5idel ma lasa in pace, 5idel e mai intele)ator decat 2iaristii si, cum sa-ti spun, eu nu ma ba) in oala lui si nici el in a mea. "e- aia am venit in Cuba. >ai sa intram in mare, dar inainte de asta, *ai sa mai tra)em un fum pentru Ar)entina, ;epublica +oldova si ;omania. Imi amintesc, dra)a Pi, de discutiile noastre vec*i despre "umne2eu. imi spuneai ca "umne2eu nu poate sa nu existe, iar eu iti spuneam ca "umne2eu nu poate sa existe in aceasta lume. Acumcred ca avem ambii dreptate: "umne2eu exista si nu exista in aceasta lume. Sunt cateva lumi suprapuse si nu fiecare il poate simti pe "umne2eu. #l exista si nu exista. 6u trebuie sa-l cautam,"umne2eu nu poate fi vanat. 6u e o pasare, desi ni-l ima)inam in ceruri, nu e nici un pensionar, asa cum si-l ima)inea2a pensionarii din cau2a pacatelor, a fricii, si atunci cum poate aparea mai potrivit pentru mintile lor incetosate, opace, decat ca un mos suparat in asteptarea pensiei8 6u, "umne2eu nu asteapta pensia, nu, "umne2eu nu e suparat, nu e vesel si nu e trist. $e poti )andi la el cu frica, cu bucurie, cu tristete, cu scarba, te poti )andi la el oricum, dar ce treaba are "umne2eu cu tine, cu )andurile tale, cu cacatul tau si cu menstruatia ta8 #l nu vine cu foamea, cu frica, cu in,uraturile tale. #l nu vine. #l nu traieste pentru tine, cum cre2i tu. #l nu traieste. "ra)a Pipi, eu l-am simtit pe "umne2eu, nu stiu cum ti-as putea explica cu niste simple cuvinte. Sunt multe incercari de a-l )asi pe "umne2eu cu a,utorul cuvintelor si uneori ai sen2atia ca l-ai prins, dar totusi scapa, de-aia ard cartile. # mai de)raba in fum, in fumul unei carti arse sau in fumul de mari,uana. Care ne a,uta sa simtim dumne2eirea, frumosul, ,ocul, dar pana la urma oricum cobori in )lod, te innamolesti si poate de la acea cadere nu te vei mai vindeca niciodata. #usor sa spui ca l-ai )asit pe "umne2eu, il poti )asi oriunde, cu orice, cu stupefiante, cu durere, in clipe de fericire si bucurie. in moarte. Sau in viata. il poti vedea in lumina, in mu2ica, literatura, contrabas, bosc*eti, le)e, in orice, absolut orice. "ar in acelasi timp il pierdem mereu. 5iindca nu-l putem identifica cu nimic, cu absolut nimic, nici macar cu o suprado2a. 5ericit e ala care crede ca va muri si va a,un)e in rai sa povesteasca cu bunul nostru "umne2eu. Care ,ertfeste tot cre2and ca l-a prins, ca fericirea e a lui, sfintenia e a lui. "e ce sa-ti dea "umne2eu pensia, ba8 Ce, el te-a an)a,at, ai facut contract cu el8 $i-e nevasta pe care o poti obli)a sa se culce cu tine, sa o bati si sa stai la povesti cu ea8 "umne2eu ti-a dat multe, e treaba ta daca il refu2i, si esti un cretin daca te cre2i mare ascet. "aca privesti la ceilalti cu scarba din cau2a ca tu esti popa, te cre2i ales, inseamna ca nu esti decat un cretin si un idiot. 6u stiu Pipi, cred ca vor mai trece ani buni pana cand am sa cred sau nu am sa cred in "umne2eu. Pentru mine el este absenta sa. "umne2eu e cu noi ' vorba cantecului. +ai tii minte cum m-am dro)at prima oara8 "e fapt, cum am recunoscut ca da, a fost altceva decat alcoolul, da, am fost dro)at. Cum am stat la un suc pe terasa de la Casa Presei, cum a inceput sa ploua, toti au intrat in bar, noi am ramas pe terasa, am tras doar umbrela mai ,os, apoi a aparut +andarin, a scos o ti)ara lun)a de *asis si am tras toti in afara de )a)ici. Cand din ti)ara nu a ramas decat scrum m-am ridicat sa plec. Stai sa cule)em roada, ai 2is, si eu ti-am raspuns care roada, ba, ca doar stii ca pe mine nu ma ia. $u nu vroiai sa plec, dar m-am ridicat, am privit palarioara rosie de Coca-Cola si am va2ut stelute pe ea. Pi, ti-am 2is atunci, uite, parca e cerul cu stele, iar tu te tineai de burta de ras. Am iesit cu "rama, pe drum am mai intalnit pe cineva si mi-am dat seama ca-s var2a, ca-s rupt, ca de-abia ma misc, fiecare privire mi se parea in)ro2itor de )rea, ma simteam robot, in fine, am mai stat la o cafea. Ala cu care ne-am intalnit atunci incepuse sa vorbeasca ceva despre crimele de ra2boi din $ransnistria, despre ce trebuie facut: ce nu trebuie: ce au )resit politicienii: stii, toata lumea vorbea atunci ca sa nu taca, eu nu mai puteam re2ista la asa ceva, mi se parea extrem de banal, desi tipul punea suflet in ceea ce spunea si, in fine, am i2bucnit in ras in asa *al ca nu ma mai puteam opri, radeam tot timpul, cu lacrimi, tipul incerca sa mai spuna ceva, eu iarasi *o*oteam, in sfarsit si-a cerut scu2e si a plecat. "rama se )ru2ise, desi nu fumase, dar palarioara, cerul rosul cu stele albe tras pana deasupra capului, cerul se umpluse cu fum de *asis, asa ca si ea respirase o do2a buna de fum.as xxl+-am ridicat de la masa extrem de )reu, clatinandu-ma. Credeam ca n-am sa reusesc. +i se parea ca trupul meu e facut din miliarde de bucatele, pentru o mica miscare trebuia un efort maxim. Am urcat in troleu, am coborat la Caudeamus, am mers acasa, in timp ce "rama se ducea mai departe. Am intrat in bucatarie si am stat la acea fantastica fereastra pana pe la (., adica nu mai putin de vreo opt ore, privind )radina, copacii, tufele de 2meura, capsunile, )utuii, merele. Simteam ca partea de sus a craniului s-a desc*is, s-a )olit, si din mine ramasese doar acea privire care cu venirea serii s-a intunecat, apoi cu venirea noptii s-a inne)rit cu totul. Cerul era ne)ru, nu rosu, iar pe el nici o stea. +-a tre2it din acea stare Ski, care se in)ri,orase din cau2a modului cum aratam. 4-am convins ca-s doar foarte obosit. +ai scrie-mi, Pipi, poate mai trec si eu prin C*au candva, poate anul asta. Salutari noii tale sotii, daca te-ai casatorit cumva inca o data intre timp, felicitari si salutari pentru noua ta sotie. 6u fumac*estii de cacat, mai bine ceva mai bun. Si vodca e de cacat, da3 daca-ti place, treaba ta, doar ca te porceste, stii tu, vorbesc in )eneral, nu iti tin lectii, toti alcoolicii sunt porcine. Poate ne intalnim in Cuba, ce 2ici8 +ai stam de vorba cu nea +aradona, poate scriem si noi romane si sonete. Poate intram si noi sub cerul rosu cu stele albe stralucitoare. Poate tra)em de acolo un fum pentru ;omania si ;epublica +oldova. Pana atunci, vise fericite alaturi de noile talesotii, noii tai copii. $e salut.as xxlH. Sobo pleaca-n #stSobo isi pre)ateste ba)a,ele. "e fapt, isi scoate tot ce nu-i trebuie din )eanta pe care i-a pre)atit-o sotia. Isi lasa doar ceva mancare, ti)ari, casete, un tricou si o revista. Cata. Se asa2a pe pat, scoate o ti)ara, o aprinde si inspira profund. inspiratia ' )andeste Sobo, a venit matusica inspiratie la mu,iciocul ei batran. #xpira. "a, e ceva. +ai inspira. inc*ide oc*ii si se lasa pe spate. isi simte creierul )adilat. Pi2dos, )andeste Sobo. A ramas sin)ur in aceasta camera si peste putintimp trebuie sa plece si el. 5iecare dimineata incepe cu inspiratia, 2ice el cu )las tare, se ridica, iac*itara si incepe sa cante incet cu oc*ii inc*isi. isi stran)e c*itara la piept si mai inspira o data. Poate prea mult pentru inceputul calatoriei, )andeste, dar se linisteste, lasa, o sa fie ca in alta )alactica. $rebuie tinuta tot timpul le)atura cu cosmosul, altfel ne pierdem in spatiu. Sobo isi man)aie c*itara, o asa2a cu dra) pe pat. Pa. 6e vedem peste cateva 2ile, poate o saptamana. Ai )ri,a de tine, nimeni sa nu mi te fure. isi trece de)etele peste cor2ile ce 2um2aie usor. Asa. Pa. Sobo isi ia )eanta, iese, incuie. Afara e un soare nebun. Sobo isi ridica palmele la oc*i. isi simte pac*etul destul de voluminos in bu2unar. +aine va fi si mai soare, )andeste. $oti asteapta lan)a autobu2, Sobo se tine de burta de atata ras. Patani, 2ice, sa nu spuneti atatea)lume la vama ca am belit-o, ne ia mentura pe toti, si rade si mai tare. in sfarsit autobu2ul porneste. 7c*ii rosii ai lui Sobo privesc pe )eam. ii place. inc*ide oc*ii: mama, eu am plecat in cosmos, ma intorc maine. Soarele ii trece prin pleoape, oc*ii lui vad niste ima)ini pe care ar da orice ca sa le poata inre)istra. 1n rosu intens, un )alben ce apare si dispare, verdele ce alear)a. Se lasa purtat de culori. intr-o 2i poate am sa reusesc, da3 nu contea2a, acum nimic nu mai contea2a. Se simte aler)and printre aceste culori care sunt vii, dar care nu se misca, are sen2atiaca el se plimba printre ele si nu ele se plimba pe oc*ii lui. #mana o mu2ica pe care niciodata nu ai putea-o inre)istra pe *artie, niciodata nu o vei putea canta de doua ori, Sobo simte asta, nu mai )andeste, ar fi prea stresant si obositor sa )andesti cand simti dintr-odata atatea. Soarele se face mai palid, dar nu mai contea2a. Culorile se transforma si ele. Acum sunt calme, lente. +u2ica e si ea mai domoala. Sobo se visea2a plimbandu-se cu bicicleta pe stra2ile C*isului. Cu ovite2a maxima. A,un)e o masina, o depaseste, o motocicleta, un camion: *a, *a, *a, face Sobo simtind ca incepe sa se ridice usor de la pamant. !bor, 2bor, tipa el, pana a,un)e in nori, simte racoarea lor, frumusetea culorii lor vii, dar 2boara mai departe, 2boara, oc*ii incep sa-l doara de atata lumina si Sobo trece prin soare ca printr-o o)linda si se tre2este: Pre)atiti-va actele si ba)a,ele pentru control. # noapte. Cineva a aprins lumina in autobu2. Pe Sobo il ustura oc*ii. isi scoate buletinul si desface )eanta. 1n vames trece si le controlea2a buletinele. Priveste pe So, apoi po2a. So ii 2ambeste. Ce-s astea, intreaba al doilea vames simtind ceva la fundul )entii lui Sobo, bombe, ii raspunde el, a, am cre2ut ca-s pac*ete de ti)ari, da3 nu mai )lumi cu mine, il averti2ea2a vamesul si trece la urmatorul. Pidara2ul, )andeste So. I$e-n c*i2da ma-tii, )avniucule' mai )andeste. Se amu2a sin)ur de )andurile lui si se simte pe deplin multumit. Autobu2ul porneste cu lumina aprinsa inauntru caci imediat e vama republicii surori. Coborati toti din autobu2 cu actele si ba)a,ele pre)atite. Cate unul trece prin fata vamesilor care iicontrolea2a. A,un)e si Sobo. amesul se uita banuitor la el, apoi la buletin, ce ai in )eanta8 C*iloti si ciorapi murdari si cateva 2iare porno, ii raspunde So si ii 2ambeste. in bu2unare8 $i)ari, capici, pistol. amesul ii intoarce bu2unarele din care cad un pac*et de ti)ari, bilete de troleu compostate, o batista, un pix, o po2a, un bisturiu si o pun)ulita in care-i un pac*et cu ceva invelit in 2iar. #sti medic deci8 "a, in timpul liber. Ce ai in pun)a8 Ceai. A*a, ceai, ia sa vada si tata ce fel de ceai bea fiul? "e ment, suca ' reuseste sa )andeasca So inainte de a-si simti mainile intoarse la spate, si un bulan pe ceafa. >ai ca o sa-ti iei ceaiul la noi ' mai aude. Sobo in camera umeda incercand sa faca ceva ca sa nu innebuneasca. 7ra intero)atoriului se apropie. +i-a trebuit bicicleta ' )andeste. Pidarii. Il dor talpile, coastele, ceafa. # ca-n filme ' )andeste. Si-s prosti, mai ceva ca-n filme, ca2iolii, o sa ma termine. Se )andeste la sotie, copii, parinti. 6u, mai bine ma )andesc la prieteni. Ce o sa se mai amu2e si ce o sa se mai sperie. Credca acum, cand curnesc, daca au aflat, se )ru2esc. Si eu ma )ru2esc, patani, numai ca mie nu-mi da nimeni de curnit si c*iar daca mi-ar da, cred ca nu prea as avea cu ce ma pricali. 6u c*iar pricalisti mentii, blea. Sobo, So ' unde ai a,uns, daca esti tormo2, pe bicicleta, blea. >ai, ridica-te. $e asteapta. "aca nu vorbesti ca lumea te pi2dim de nu mai canti in viata asta la c*itara. 4-am adus. Asa2a-te. "eci unde am ramas ieri, il intreba anc*etatorul. 6u mai tin minte, ca ma cam doare bostanul. +i-ar trebui o tableta. iti dam noi imediat una daca nu vorbesti. "eci de unde ai iarba8 "e la un ti)an, care mi-a vandut-o in C*isinau. il cunosti8 6u, v-am mai spus. Si atunci cum ti-a vandut-o8 +a plimbam prin parc, m-a intrebat daca vreau, i-am 2is ca da si vseo. Cum vseo, bai cacatule, cum vseo, bai )adina8 So simti latul palmei unui politai peste fata sa. ii i2bucni san)ele pe nas. Si acum povesteste mai departe, da3 nu spune povesti, ca ai belit-o. Cui o duceai8 +ie. #u o fume2. Atata, ba8 "a, ca-mi place. +ai simti un bulan in ceafa, apoi inca unul, apoi podeaua. Sfarsit fericit: peste vreo doua luni Sobo a fost eliberat cu a,utorul unui certificat, care demonstra ca e narcoman, ca are nevoie de dro)uri pentru psi*icul lui, fiind foarte nesanatos la cap. Se mai spunea acolo ca acum e bine fata de inainte, cand se in,ecta 2ilnic si era terminat, ca a stat in cateva clinici vestite de de2intoxicare si ca trecerea la mari,uana este o etapa buna pentru el, dar fara mari,uana ar fi in stare sa innebuneasca cu totul. Pidarii, mi-au luat bicicleta, )andi So iesind. Imi iau eu una noua. "a3 acum ma duc la contart, blea.as xxlJ. 7 perspectiva din parcul CetatuiaProf ne-a tre2it c*iar de dimineata. Adica pe la (aideti sa facem ceva, *ai sa ne miscam cururile din acest camin ,e)os. Afara e foarte pi2dos, a venit primavara? Prof parea fericit, pletele ise urcau si coborau dupa rasul si )esturile lui, )esticulatia unui om care simte ca imediat va face un lucru mare. 6u stiu de ce am inceput sa-ti povestesc de aici, in fine, nu are nici o importanta pentru poporul roman, vorba lui p. #u si Allbe ne-am imbracat in,urandu-l pe Prof, am desc*is fereastra si da, ba pula, c*iar a venit primavara. Am baut un ceai ne)ru %ca aristocratii& si am inceput sa coboram alene scarile caminului Ki, complexul studentesc >asdeu, care prin 2ona semai scrie si >asdeu sau >a,deu, plus o multime de variante a diverselor nationalitati )a2ate aici, plus variantele de oca2ie. As putea sa-ti povestesc o )ramada de intamplari despre traseul de (< eta,e al acestui scump camin. Imi amintesc acum fata mirata a administratoarei cand imi predam prin noiembrie len,eria si ii spuneam ca n-o sa mai stau acolo. "e ce plecati, bai baieti, de aici, nuva place ceva8 Acest traseu era imposibil de efectuat fara sa intalnesti un om beat in cale. !ic un om asa ca sa nu para ca exa)ere2, nu 2ic de anumite 2ile %ale saptamanii& cand toti, absolut toti erau crita, vafli sau var2a - 2iceti-i cum vreti, ca mie mi-i po*ui. Acest camin cu peretii crapati, daca iesi in coridor la fumat tot fumul intra in camera, daca asculti radioul sau casetofonul inseamna ca inca vreo cateva camere asculta din cau2a ta, daca te basesti la (a)i presedinte, afara cu un)urii, romanii sunt cretini fraiere, o fut pe ma-ta cretin de un)ur, sa-mi su)i pula ti)anule, profesorii sunt cufuriti, etc., etc& si desene, acest camin te facea sa vrei sa iesi la plimbare, la o bere ,os pe Pie2isa unde tot timpul era plin, oriunde altundeva decat in maruntaiele lui de cacat. 1nde mer)em Profule8 Pai nu vreti sa mer)em pana la Cetatuia, la -elvedere, merita sa fim deasupra Clu,ului in aceasta 2i plina de soare. 7.9. 1n drum plin de bancuri, de )lume mai mult sau mai putin stupide. 1rcam scarile. Soarele ne bate in oc*i, dar radiem de bucurie, lumina ne da o sen2atie de fericire. $re3 sa fim a2i la inaltime, spune Profu. i*i, confirmam si noi. Picioarele incep sa ne doara, dar nu mai avem mult, de,a vedem +arastiul, Centrul, +anasturul, >asdeul: am a,uns sus. Suntem la inaltime. 6e oprim, fumam incet cate o ti)ara. 5umul man)aie plamanii obositi. # mai cald decat ne asteptam. 7 scoatem acum sau mai asteptam8 7 intrebare la care toti 2ambim. Scoatem o ti)ara de *asis si cu picioarele atarnand in aer o inspiram pe rand. 5ericirea intra in piept. 5acem o po2a. $oti trei imbratisati. Cuprinsi de soare. 6u ne deosebim deloc de ceilalti urcati aici, toti radia2a de bucurie si fericire. Poate toata lumea s-a dro)at si a urcat aici, primavara vine-n cap, vorba poetului de la !dob si !dub. Poate ca noi suntem ca toata lumea. "ro)ati. 4a picioarele noastre se intinde Clu,ul. Profu 2ice sa mai tra)em una si sa 2buram. 7.9.as xxlL. "oar 7aia mi-a 2is7aia mi-a 2is ca istvan si ion o sa ma toarne. +i-a 2is ea ca sunt turnatori, ca numai se fac ca sunt baieti de treaba, fumea2a, beau, se distrea2a cu noi, da3 de fapt sunt niste turnatori ordinari, ca imediat ce vom face un pas )resit vom fi pierduti. 6u se poate, ii spuneam eu 7ii si imi mai faceam o ti)ara. rei un fum8 >ai, unu. Cand ma simteam nasol veneam la 7aia unde mai mancam ceva, ea imi spunea cat de destept sunt eu, cat de cultivat, frumos si asa mai departe. $rebuie sa recunosc ca imi ridica moralul. Ieseam de la ea alt om. "oar cu putine remuscari, de ce n-o las odata pe 7aie, de ce n-o ascult niciodata. 7aia imi era dra)a. #ra desteapta parca, dar nu pun mana in foc, ca o ascultam doar rupt, atunci cand ea imi spunea povesti. Spunea ca ma iubeste si ca nu-i trebuie altcineva si ca spera ca odata si-odata am sa ies din drumul asta )resit al meu si poate ca o sa-i fiu recunoscator. Cateodata ma simteam prost in fata 7ii. #ra de treaba 7aia, de)eaba n-o ascultam. Cine stie cate sfaturi bune mi-a dat, da3 parca vorbea o limba minunata, asa ca eu ii ascultam doar melodia. Scumpa a fost 7aia, trebuia s-o ascult. 7aia mi-a 2is ca istvan si ion o sa ma toarne, dar a trebuit sa repete de multe ori pana sa intele) ce vrea sa spuna. #ram la buda si boram, ma simteam tare naspa, 7aia ma tinea de umeri si atunci mi-a mai spus inca o data: istvan si ion au sa te toarne. A mai iesit din mine un val de boratura si am inteles. 7aia, i-am 2is, nu vorbi asa despre prietenii mei, ca ma supar si nu mai vinpe la tine. 6u fi prost, ba, mi-a 2is, o sa te futa astia de n-o sa fii bucuros dup3-aia. iti 2ic ca stiu, stiu si)ur ca astia-s turnatori si dupa cum i-au turnat pe altii, asa au sa te toarne si pe tine. 7aia, calmea2a-te, ce tot vorbesti8 +a faci prost, fraier. #u stiu cu cine ce fac, cu cine fume2 ' nu ma toarna. -a o sa te toarne, cand ai fost ultima oara in stare normala8 Iti mai dai seama ce se intampla in ,urul tau, stii cum ma c*eama8 7aia te c*eama si asta e realitatea mea, alta nu-mi trebuie, sa stii, nu fi proasta. +-a dus in camera si s-a culcat alaturi de mine. 6u 7aia ma c*ema, tu esti oaie, daca nu o sa maasculti pe mine. +-a de2bracat, s-a de2bracat si ea si s-a catarat pe mine. Asa sa fii totdeauna, daca ai fi asa nu s-ar intampla cu tine atatea tampenii. Si-a dat capul pe spate si eu am inotat undeva departe, unde nu calcase picior de om, unde nu trebuia sa )andesti si sa actione2i. A doua 2i m-am intalnit cu Istvan si Ion. >ai sa tra)em ceva, mi-au 2is. Am intrat intr-un bar, au scos un pac*et de ti)ari din care au luat una de *asis si am fumat-o. ii cu noi sa aducem niste iarba de la tara8 7.9., am 2is. in. >ai ca peste cateva 2ile trecem pe la tine si mer)em. +u2ica era prea tare si proasta, asa cum numai in 6ico poate fi, am baut pe ascultate cateva beri, am rassi am plecat. $ineam minte de data aceasta ce mi-a 2is 7aia, asa ca am mers la ea. 7aie, m-am intalnit cu Istvan si Ion, m-au c*emat sa mer)em in munti dupa iarba. Am 2is ca ma duc. +-am )andit la ce mi-ai 2is, nu stiu ce sa spun. Sunt prietenii mei. Prieteni o pula, imi raspunde suparata 7aia. Ai sa ve2i, daca ai sa ramai asa prost. "u-te dupa iarba, nimeni nu o sa poata sa te mai scoata din ra*at. -ine. 5ume2i8 Am sa fiu mai atent. "aca se intampla cu mine ceva, suna-l pe 6as* si spune-i ca m-am casatorit, iar istvan cu ion vor fi vornicei. -ine8 Peste cateva 2ile am fost cu Istvan si Ion dupa iarba. $otul a fost bine, dar la intoarcere Ion mi-a 2is sa tin iarba la mine un timp. Am luat-o, m- am dus in caminul KI, era vineri, deci pana luni nici vorba de curatenie, asa ca am aruncat-o la mar)inea )rame2ii de )unoi de lan)a baie. 6ici dracu3 nu s-ar fi ba)at acolo. Am mers in camera si am curatat tot ce ar avea vreo le)atura cu dro)urile: pipe, bulibuleatore, ramasite de travca, c*istoace ramase dupa fumat etc. "upa care o curatenie obisnuita. Am mers la 7aia si ea, desi in)ri,orata, a fost foarte bucuroasa sa ma vada. Inca nimic, totul e in re)ula8 "a, scumpa 7aie, In-re)ula. >ai sa bem undeva, i-am 2is. A, esti mai preva2ator, totusi8 -ine, daca vrei tu. Am mers pana in Pub, unde era concert cu Celelalte cuvinte. +- am intalnit acolo cu Allbe si Profu, asa ca, cu toatafrica: Am fumat ceva, combinand cu vodca si bere. "upa ce ne-am luat do2a, concertul ni s- a parut extraordinar, am inceput sa sarim, sa dansam, c*iar alaturi de noi incepuse o bataie, picioare, pumni in bot, dupa ritmul mu2icii, pe noi ne durea in cot, noi eram cu problemele noastre, de fapt fara, eram in mu2ica, in *alucinatiile noastre frumoase din care nimic nu ne-ar fi putut scoate. Cand am obosit un pic, am mai fumat o data, cred ca fumasem nu mai putin de vreopatru ori atunci, asa ca eram absolut toti var2a, de abia mer)eam, semanand probabil cu niste fantome. +ai luasem si niste bere si ni se facuse foame - prabila na *avcu, cum spun baietii, asa ca am mancat pana ni s-a facut rau paine cu untura si ceapa. Allbe a iesit fara sa ne previna, am iesit si noi, era afara, ii era rau, vroia sa borasca, asa ca am plecat. Cand am a,uns in camin era spre dimineata si incepuse sa ma lase. Am adormit si m-am tre2it delovituri de bulan in usa. Asa deci. Imediat. +- am spalat pe fata, apoi le-am desc*is. Actele. Apoi controlul. Se vedea ca se asteptau sa )aseasca ceva, erau de2ama)iti. Si-au cerut scu2e de deran, si au plecat, eu am mers la baie, am luat pac*etul cu travca de la )ramada de )unoi, mi-am facut o ti)ara si apoi m-am culcat sa privesc filme cu desene animate. Au fost faine, foarte vesele, eu eram in rolul unui ciobanas pe care doi pidari au vrut sa-l futa, sa-i ia oile, da3 ciobanasu3 c*ema pe baietii sai si le lua iarba pidarilor, plus o pi2deala buna, ca sa stie. Cand m-am tre2it, am baut o cafea, fumat ti)ara, imbracat si coborat. 1n telefon. 6as*ului. Asa ca nu i-am mai va2ut niciodata pe Ion si Istvan. 6u stiu unde sunt, daca mai sunt. 6ici nu ma interesea2a. Am incredere in 6as*. +oarte si pi2deala pidarilor si )avniucilor, muie.;olo $omasi5ainut2, da unde-i restuM 8 As citi-o toata daca exista pe undeva varianta inte)rala ca de cumparatunde sunt acum n-am nici o sansa.as xxlN. Calu)arul si moarteaSa-ti povestesc despre moarte, despre sinucidere. "espre viata pana la N< de ani. "espre prietenie. "espre lasitate. "espre nebunie. "espre... eneam de la scoala, stateam atunci in caminele liceului de transporturi din cartierul C*eor)*ieni.#ram plictisit, satural de locul asta scarbos, plin cu mecle imbecile %intr-o dimineata Allbe mi-a 2is cand treceam pe lan)a liceul ala de transporturi cu curtea plina de liceeni: uite, cata lume si toti sunt cretini&. "in fata veneau doi tipi obisnuiti, in sensul ca obisnuiti pentru acele locuri, fluturand din maini si cu sepci. 1nuM era in blu)i maro si camasa kaki de militar, cu sapca rosie, iar celalalt se misca lent, radea cu )las de rusoi. +-au stri)at. +-am mirat, i-am privit mai atent in timp ce se apropiau de mine. Parca imi era ceva cunoscut in fi)ura aluia cu camasa kaki. Ce faci, bai @o, fu)i de mine8 -aston8 6e-am cuprins, nu ne mai va2usem de vreo ,umatate de an. Ce faci, ba8 "oar acum incepe sesiunea? +i- am ba)at picioarele. +-am saturat. Am mers pana la mine, am baut o cafea si dupa aia desi)ur in Pub. Celalalt era $olstoi, un baiat simpatic, in)erul pa2itor al lui -aston in ultima vreme, cum aveam sa intele) mai tar2iu. +esele nu sunt de sticla8, m-a intrebat el. 6u, de ce8 -aston in ultima vreme strica cu capul tot ce e pe masa cand se imbata. 6u, nu-s de sticla. "e lemn. Patru *albe, a 2is Allbe, nu, opt, a comandat $olstoi. 7 sa se rasufle, comandam mai tar2iu. 6u se rasufla. Cand a fost adusa piva, cei doi le-au sorbit pana la fund dintr-odata. Am urmat si noi exemplul lor. Peste vreo ora ,umate eram crita. -aston incepuse sa bata cu capul in masa si sa plan)a, iar $olstoi statea infumurat. Cere-ti scu2e, ba $olstoi, ii 2icea -aston. #sti un psi*, ba -aston, nu-mi cer scu2e. -aston mai da un cap in masa. Si asta a mai fost un motiv de baut. Apoi s-au impacat - inca un motiv. Asa ca am mers pe la trei spre camin, atunci cand se inc*idea Pub-ul. Pe drum dansuri, tipete, era sa se ia niste )abori de noi ca nu le-a placut ca loveam cu picioarele un cos de )unoi. C*iar lan)a strada Artelor si -eet*oven. "ar am sters-o repede. A doua 2i aceeasi poveste. A treia aflasem ca niste pi2diuci se vaibesc tot timpul de niste patani de-ai nostri, asa ca -aston si-a luat un instrument si am mers la aia. #rau numai cativa, doar unuldin aia pe care ii cautam. Au fost repede linistiti, desi la inceput erau dispusi sa ,on)le2e cu limba,ul ala al lor de cacat. Au spus poe2ii baietii, le-am facut niste po2e, tare misto a fost. 7 po2aera cu aia mimand o ec*ipa de fotbal. -aston a cantat, apoi i-a pus ca cante si pe aia in cor. C*iar le-a oferit si bere. Apoi a inceput intero)atoriul. "upa cateva palme -aston i-a aratat inculpatului aparatul de tortura, daca nu va raspunde si nu va fi baiat cuminte: un fel de ciocanas %asta-i de dat in cap& care avea incluse un fel de cutit brut %asta-i pentru masele& si unul mai subtire %asta-i pentru oc*i&. 6u-l stiusem in iposta2a asta pe -aston, asa ca am ramas cu )ura cascata. 6u a fost nevoie sa mai ru)am o data inculpatul, isi facuse efect instrumentul si privirea calma, anormal de calma si sadica a lui -aston. 6e-am inteles perfect. A doua 2i urma sa mai facem o vi2ita, sa ne aduca cate o bere. "ar a doua 2i nu mai era nimeni, apoi am )asit pe cineva, faceam anc*eta cand a aparut o ec*ipa care nu incapea in camera. 4a inceput am dat si noi in stan)a si-n dreapta, dar pana la urma ne-au imobili2at ca nu ne mai puteam nici macar misca, atatia erau. 7c*i umflati, bu2e sparte etc. 6asol. 7 ec*ipa din >asdeu a 2is ca vine sa facem un s*oA, dar era prea tar2iu. Crasii %caci erau ma,oritatea anormal de )rasi& au disparut. Peste inca vreo cateva luni -aston iarasi m-a vi2itat. "e data asta era si mai rau. 6u-l mai va2usem niciodata inainte asa de deca2ut moral. 6u stia ce sa faca cu el. enise cu 6ik, care semana cu un killer, cred ca si era. A stat cateva 2ile si am mai baut, vorbea tot timpul asa, ca unul care isi iese din minti. 4-am mai intalnit o data, arata foarte bine, am cre2ut ca i-a trecut, dar mai tar2iu am au2it ca s-a calu)arit. 4-am va2ut si asa, adica in *aine de alea, ne)re, de calu)ar, ii sta bine. S-a mai linistit. # acelasi. -aston e numai unul. "esi i se sc*imba numele. # absolut acelasi, doar ca si-a )asit linistea pe care toti o cauta, dar pe care de obicei o )asim la capat de drum, asta poate e lasitate,poate nu, e )reu sa te )andesti la asa ceva, mai ales cand ti-a fost sau iti este prieten. Cred ca initial a vrut sa se sinucida, o sinucidere lenta in manastire. Apoi in sin)uratatea si nebunia lui l-a )asit pe "umne2eu. Cine vorbeste acum cu el ca si cu un calu)ar din filme primeste raspunsuri corespun2atoare. "ar e acelasi. -ateti si vi se va desc*ide - -aston a batut cu capul in masa pana i s-a desc*is.as xxl(ai sa- ti povestesc despre el. Am trecut prin multe cu el - stii ca-mi esti cel mai bun prieten, mi-a 2is odata dupa o cearta stupida, puteam sa-ti tra) un scaun in cap, puteam sa mer) la )abori, nu te intele), 2au ca nu te intele). -obdylOn ma surprindea uneori cu fra2e ciudate, foarte ciudate, ii ceream explicatii si el ma intreba, de ce, ba, nu mai tii minte ce 2ici8 - e vorba ta. Adevarul e ca mi-a fost un prieten bun, stiam ca oricand pot mer)e la el la o cafea, asa cand eram distrus, -obdylOn putea sa ma amu2e, inseamna foarte mult acest lucru, era uneori cam cretin, dar la urma urmei cine nu este. #u recunosc intotdeauna ca sunt cretin si imbecil. "ar nu oricine poate sa-mi spuna acest lucru, nu. -obdylOn putea sa fie foarte cretin uneori, ceea ce putea sa-mi placa sau sa ma enerve2e, dar uneori era sin)urul care ma intele)ea cu adevarat, de-aia mi-e dor de el, da, de ce sa nu recunosc8 +a intele)eam adesea stand de vorba cu el, nu, nu asa cum credeti, am vorbit cu el foarte rar serios, cand era sa ne batem, pur si simplu vorbeam aiurea impreuna, dar aveam un felde alfabet al nostru, uneori cand eram mai multi la vreo )luma de-a noastra radeam doar noi, ceilalti uitandu-se la noi ca la idioti. -obdylOn ma si stresa uneori, fiindca venea si el la mine distrus, trebuia sa stam de vorba, sa-l linistesc si uneori dupa ce-l linisteam, treceam eu in starea lui de stres. Asa am intrat odata intr-un )eam de doi metri dupa o discutie cu el. Asa am mai picat cateva examene, dar nu ma supar, desi e un cretin si cum am mai spus-o, mi-e dor de el. -obdylOn fuma mult, dar nu-si lua ti)ari niciodata. Ca un semn al respectului, -obdylOn imi cumpara uneori ti)ari, fie si la bucata, plus cateva beri cand eram lefter. !icea ca ar fi misto sa stam intr-o camera si eu eram de acord cu el.Ar fi fost *aios. Sa moara "ana daca nu. "ana e fosta cole)a de banca de la scoala a lui -obdylOn. Sa moara? Intr-o seara in camera de la camin am or)ani2at, de fapt nu am or)ani2at, asa a fost sa fie, fumasem cateva ti)ari de *asis, am vrut sa mai continuam si am mai luat niste vodca si bere. C*ef. 6umai ca eu nu mai tin minte cum imi pierdusem c*eful. orbeam cu -obdylOn, ii spuneamca toti sunt ratati, indiferent ce au facut, ce vor face si ce au vrut sa faca. 5iindca tot timpul pierdem, pierdem prieteni, iubite, din )reutate, din minte, pierdem viata, moartea, timpul, si c*iar daca am casti)at ceva ce ne-am dorit foarte mult, ni se rupe, fiindca pierderile lasa locuri )oale, care mai tar2iu nu se vor mai acoperi niciodata, niciodata, C, ma intele)i8 Suntem niste locuri )oale, suntem o )aura din tricolor, o )aura adanca in piept, nu avem macar cura,ul sa ne sinucidem, suntem nimicuri, toti, ceea ce facem nu este niciodata de-a,uns, de ce nu terminam odata, de ce nu ne sinucidem8 "e ce continuam sa mer)em dintr-un cacat in altul nerecunoscand miile, miliardele noastre de esecuri, de ce ba)am in fata lucrusoarele, mici lucrusoare care nici macar nu se pot tine in )olurile noastre, suntem toti niste ratati, niste cacaturi, -obdylOne, nu stiu cum putem fi asa, dar altceva nu putem fi, asa ca intr-un fel nu avem dreptul sa ne batem ,oc de sinuci)asi, ei s-au )olit dintr-odata, nu au asteptat sa li se mareasca )aura din piept pana sa le ia locul, pana cad ca niste carami2i, asta suntem toti, -obdylOne, niste carami2i de cacat, cadem la rand, nu facem nimic, doar ilu2ii, stii ca nu sunt romantic, daM tot ce facem e cacat, mai bine e sa nu faci nimic, dar absolut nimic, ce vei pierde8 Ceea ce n-ai avut niciodata, ceea ce n-o sa ai, *ai 2i lucruri, -obdylOne, pe care merita sa le faci, nu cred ca imi vei 2ice politician, nu, profesor8 Sa te transformi in ceea de ce radeai odata tu, sa moara de ras elevii, studentii, de ramasitele tale mintale, dar sa taca in pre2enta ta ca nu cumva sa-i pici, sa te salute, dar in sinea lor sa te dispretuiasca, sa 2ica in sinea lor dupa ce te-au salutat cretin batran, sau cacat de caine, sau clasicul M2da ma-tii, asta8 In fine, poti deveni un profesor bun, nu ne) asta, dar niciodata nu stim ce se intampla in sufletele acestor oameni, care de obicei sunt ne)li,atitotal in universitati, cuvantul lor este ai, te arunci8 "upa care am i2bucnit ambii in ras, am mers la )ara, era spre dimineata, toate barurile inc*ise, asa ca am mers la )ara, am mancat cate un *ot-do), am baut cateva beri si ne-am intors in camin. Sa moara "ana, daca nu a fost asa? Sau cum se imbata -obdylOn si nu se obosea sa articule2e nici un cuvant, dar urland tot timpul aaaaaaAAAAAAAAAAAAAAAA? AAAAAAA? Ceea ce te facea sa mori de ras sau te irita la un moment dat. 1ite-asa era -obdylOn, prietenul meu. Caine, imi 2icea el adesea, ne facem a2i var2a8 il luam si pe 5ane -abanu, pe Sorel, pe -randy si ne facem var2a, ce 2ici8 7.9., 2iceam si ne faceam var2a. Sau ne matoleam asa amandoi in 6ico pana dimineata cand oamenii normalisunt ma*muri si vin la prima bere. Atunci noi mer)eam la bancomate sa mai scoatem ceva bani sa-i mai bem. Cretin a fost -obdylOn asta. A fost fiindca intr-o 2i s-a evaporat. A disparut. Ca si cum nici nu ar fi existat. Pe unde-o fi acum, prin Sicilia8 "aca ar trebui sa ucid pentru cineva, as ucide, 2icea -obdylOn. "aca ar trebui sa vand dro)uri, as vinde. 6umai nu in ;omania. Si dus a fost. Cretinul dracului. Sa moara "ana daca nu ne intalnim prin Columbia sau Cuba? $u ce 2ici8 1nde ai disparut8)a)aInitial trimis de as xxl (ill si am dansat si am ras pana spre dimineata. Stii, atunci mai radeam si de tine, ca ce pierdusesi, nu ai putut sa astepti un pic. +i-am amintit asta numai asa, ca sa te neca,esc un pic. -obdylOne, ai )ri,a de tine si mai scrie-i lui @o. "ar nu pe adresa aia in care nu pot intra. 6u, -obdylOne, 2au, ca nu stiu ce se intampla. Poate ca ar trebui sa mer) acum la Somes. "esi mi-i o sila de tot. +-am saturat de toate locurile, de toate )andurile mele. +ai scrie si tu, porcule, poate ai sa ma faci sa rad, asa cum faceai odata. Sau ca la cenaclul ala, mai tii minte8 $are scarbosi mai suntem si noi uneori, asta trebuie sa recunosti. 7.9. ' cam atat am avut de spus, vorba cantecului, mai mult nu ma enerva ca te plesnesc. $ransmite un pusi pentru Sicilia din partea mea. Si pentru aia cu blu)ii var2a si cu cercel in nas. PaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA?as xxl(H. Pasare 1nul dintre refu)iile mele preferate era la Ski si la 7edip. Sentimentul linistii, al pacii. Ski ras pe cap si 7edip pletos ' ambii foarte veseli, dar afirmau cu mana pe inima ca viata e un lucru de cacat, pa bune, cacat. 7edip vorbea mai tot timpul la telefon, bea bere si privea tavanul. !icea ca nu poate sa-i intelea)a pa multi care alear)a dupa bani, se screm saracii, desi nu au ce face cu banii. 6u mai simti )ustul lor cand ai prea multi. Cacat, iata, 2icea el, eu sa am de pari2er, paine, bere si vodca,ca altceva c*iar nu-mi trebuie. 1ite si la sportivii astia, saracii, ce alear)a, nu e mai bine asa ca mine, sa stau toata 2iua in pat, mananc paine cu pari2er, citesc ProSport, daca sunt ma*mur, beau bere si apa minerala, daca nu ' vodca. Asta viata, nu sa aler) ca un cretin sau sa sar cu curu3 in nisip? Ski se scarpina in cap si spunea ca odata o sa-si ba)e si el pula in toate. Paula, mai 2icea, ca sa i se adrese2e frumos. Ski nu stia daca e misto sa bei bere si sa mananci pari2er cu paine. #l ar fi mancat mai bine o ciocolata sau, nu stiu ce, ceva dulce sau carne, cu c*estia cu mancarea era total de acord, dar cu sportul nu, 2icea ca e misto sa aler)i. Si eu eram de acord cu ei, da, viata e un cacat. Poate sa tra)i un fum e misto. Si sa danse2i cu 7edip si Ski si dupa asta sa mananci, sa bei %eu un suc mai bine& si sa dormi. "a, cred ca asta e cel mai misto. Comunicarea este caracteristica pro)resului ' motiva 7edip lun)ile lui convorbiri telefonice. Sincer sa spun, mie nu-mi prea place sa vorbesc, sa discut, mai bine beau o bere, dar la telefon e alta treaba, nu se compara. "e pilda, poti sa ra2i in timp ce vorbesti cu cineva serios. Sau sa 2ici du-te-n pula dupa ce inc*i2i. # super. Sau sa-l suni la cinci dimineata pe Cartarescu %daca ai reusit sa-i )asesti numarul& si sa-l intrebi: ba, +ircea, ba, ce e cu 7rbitorul asta al tau8 Ce tot scriiacolo, te-ai dilit, nu e serios, +ircea, nu e serios? iata, asta e pro)resul stiintei, asta postmodernitate? Ski: nu, pro)resul stiintei e computerul, ba, internetul, vorbesti cu cine vrei, citesti ce vrei, ce intele)i tu8 $u sa te ,oci la acolade, sau cum ii mai 2ice si carti, *abar nu ai, ba? iti radie2i doar creierul cu celularul tau. Apoi faceau niste cartofi pra,iti, sau sandAic*uri cu pari2er si pace. "upa care Ski la computer, 7edip la celular, eu in buda sa tra) un fum pentru "umne2eu, ca le-a facut pe toate simple si frumoase. Si femeile, mai intrebam eu, da, cu femeile e frumos, 2icea 7edip, dar transpiri, nu prea ai cu cinevorbi, mai bine e totusi cu telefonul. -a cu femeile e asa cum spunea Al Pacino, 2icea Ski, e ca ciocolata, satisfactia mancarii, ai mancat si ai uitat. 7rdine, postmodernitate: 7edip vorbeste, Ski scrie, eu fume2 la buda. Apoi ne transformam toti trei in pasari si 2buram deasupra unui cacat rotitor.as xxl(J. 7 pi,ama murdara de san)e Atunci l-am va2ut pe Sobo mai trist ca niciodata. #ra dimineata, dar noi ne simteam de,a foarte naspa. >ai la o bere, a 2is Pipi. Am mers in crasma cea mai apropiata. 6e simteam foarte prost indimineata aia luminoasa, calda, verde din cartierul ;ascani, alaturi de sectia de politie. 6e-am luat bere si ne-am ase2at ,os pe ciment. Am inceput sa tremur si Sobo mi-a propus scurta lui. Am refu2at tinand cont ca lui Sobo totdeauna i-e fri), ca, desi se imbraca cu o suta de tricouri,pulovere, scurte, oricum i-e fri). Si Pipi tremura si spunea ca simte ca se sufoca. 6e-am ridicat si ne-am ase2at pe scari lan)a iesire. Sobo ne-a spus ca s-a terminat cu prietenul lui care luase o suprado2a si de vreo saptamana sta la reanimare. 6e tot ru)a sa-i aducem ceva pastile macar, orice, ca nu mai poate. Cineva i-a dus o pun)a si un clei +oment. 4a autopsie plamanii ii erau intariti de la cleiul uscat. Creierul i se desfacuse, se faramitase, asa ca i-au pus in loc, in craniul )ol, o pi,ama murdara de san)e. >ai sa mer)em undeva sa fumam, le-am 2is si am luat-o pe stra2ile ver2i, frumoase ale C*isinaului. Ce fain e, a 2is Sobo c*iar cand traversam podul. #u tineam in mana stan)a din bu2unarul scurtei o ti)ara de mari,uana. iitorul e in mainile tale, ba. !iua incepuse prost, dar se va termina bine, se pare. (L. Ski, Cred ca ai dreptate, toti sunt tampiti, cum ti-ai facut tu )eanta si ai plecat la ra2boi, asa imi vine si mie acum, Ski, sa fac ceva numai sa uit de mine si de tot. Sau ca si 9erouac sa sar dintr-un tren in altul, poate, poate mi-oi )asi linistea. 1nul vorbeste numai in versuri, altul in pro2a, altul se teme sa stea in casa, altul afara, altul de parinti, unuia ii plac filmele indiene, altuia telenovelele, altuia sotia celuilalt, altuia ii place ma-sa, altuia tat-su, toti sunt tampiti si nu am simtit niciodata mai bine asta ca acum. Am iesit din troleu mort, am mers la -uru, nu l-am )asit acasa. Am mers la 5ane -abanu ' nici el.Allbe era plecat, am mers la un film si cand m-am intors acasa -ob isi facea pro)ramul pentru a doua 2i: ora sase tre2irea, sase si cinci spalatul dintilor etc., etc. In fiecare 2i -ob isi face pro)ramul pentru a doua 2i, durea2a cateva ore, dar nu contea2a, oricumnu il respecta, principalul e sa fie facut. Apoi meditatia, iarasi cateva ore cu intrebari fundamentale: merita sa traiesti, merita sa te sinuci2i, merita sa te futi, daca da, atunci cum8 Si dupa asta vreo trei ore plimbarea si ce nu scrie in pro)ram: pe drum toate placintariile si c*ioscurile ce au ciocolata sunt vi2itate. Copil ce nu a stat in camin, care crede ca totul trebuie safie )andit, totul trebuie sa fie ordonat, c*iar daca nu-i prea place sa faca ordine. Ar trebui ca toti sa stea macar un pic in caminul Ki, sa le stea in )at orice )and in stilul cum sa-mi invin) timiditatea sau de cate ori trebuie sa te futi pe saptamana. Cacat timiditate, cacat pro)ram, in Ki e un adevarat cartier, nu dupa blocuri unde stau fraierii si o bat in cap. Pie2isa e cartier, domnule, o strada de vreo suta de metri plina cu baruri si internet cafP-uri. # o adevarata experienta sa treci pe acolo: unul boraste, altul se pisa, alti doua2eci se bat, basarabenii cu re)bistii, apoi fac alianta si-i fut pe ceilalti, curve, de fapt tot studente flamande, ,e)osi si indurerati. Spuma societatii ' studentii ' viitorul tarii, treci pe aici si vei vedea cum arata. "e 7limp nu mai vorbesc ' caminul Ki, cu 2eul, portarul ala )ras, se 2ice ca e puscarias, care se plimba cu un cutit de taiat porci noaptea pe coridoare. "ra)oste8 5a pe cineva sa te iubeasca.invit-o in Ki, daca c*iar te va iubi %cam )reu& vei vedea pe fata ei tristetea, de2nade,dea, le*amitea, decaderea. iata experiente. 6ici un pro)ram nu-ti va da ceea ce vei simti aici. Si decaderea, "oamne, decaderea, sa privesti cum cel mai bun prieten al tau isi pierde 2ambetul,apoi coboara tot mai ,os, pe Pie2isa in baruri, cum sta mai mult acolo, cum incepe sa i se rupa detoate. "aca ii vei 2ice sa se opreasca, vei primi un ran,et bat,ocoritor si o intrebare: ce drept ai tu, ba, sa-mi spui mie ce sa fac8 >otarat lucru, toti sunt tampiti, narcomani, alcoolici, )urman2i, psi*opati, telenovelisti, manelisti, literati, mu2icanti etc., toti. "aca vrei sa fu)i undeva, nu ai unde, daca vrei sa te sinuci2i, vor scrie maine 2iarele ca ti s-a ruptfunia, ca ai mancat prea mult. "ar te deprin2i, te obisnuiesti cu toate si culmea, incepe sa-ti placa, incepi sa te complaci in starea ta imbecila, cretina, incepe sa-ti placa sa urli la fereastra cand se stin)e lumina: muie portarului, administratoarei, muie celor de la cinci: incepe sa-ti placa mi2eria de pe coridoare, din camere, din sufletul tau expirat, te deprin2i cu toate, devii *uli)an, betiv, te doare in pix de societate, mori de ras cand au2i de 6A$7. 5uck off? Ski, unde sa mai fu)i, unde sa te refu)ie2i, cand nici macar sinuciderea nu e treaba ta personala8;e2umat: toti sunt idioti si tampiti. Conclu2ia: mai tra) un fum de mari,uana pentru aviatori. Cerul cade ca un li)*ean de plastic, )ol, in cap.as xxl(N. Cine cumpara paine8 7 2i obisnuita din viata mea. $re2este-te, @o, sa facem de2infectarea. "in robinete cur)e apa )albena urat mirositoare. 6ici c*iar fierberea ei nu ar face-o mai buna. "aca faci ceai, )ustul ceaiului va fi in al doilea plan, in primul ' )ustul de apa statuta imputita cu mortaciuni. Apa minerala8 6u )asesti acum pe Pie2isa, se cumpara toata, dintr-odata. Pana la sfarsitul anului poate vom repara filtrele de apa. Acum *ai la de2infectare. Allbe scoate o vodca, toarna doua pa*are. 6oroc, noroc. Ce bine e sa te trate2i. 6oroc. $erminam vodca, simtim )adilarea )atului, a plamanilor. +isto. Scoatem si un bulibuleator, punempe capacul lui ceva travca, la fund niste apa rece, ca fumul sa fie mai bun si uuuuuuuuuuuuu ' inspiratia, numeri pana la sase si *oooooooo ' expiratia. -rusc totul devine vesel, lic*id, mai tra)em cateva fumuri intr-o veselie si apoi ne apucam de discutat un roman de 4aArence "urrell. 6u, in stare normala nu am fi reusit sa de2le)am toate eni)mele din $unc. Asa da, asa e alta treaba, e ceva sa intri in starea celui care l-a scris. "e-aia critica e intotdeauna in urma literaturii %cu mici exceptii&, niciodata nu poti simti ce a simtit, ce n-a simtit cel care l-a scris. iar scrisul e, probabil, o transa cu mai multe nivele, ceva asemanator cu efectul *asisului, cel putin asa mi se pare cand citesc. iar cititul e cea mai mare 2abava atunci cand esti rupt si incepi sa te intorci. Potista o ora la o propo2itie, intorcand-o in toate felurile, incercandu-i toate variantele de sens, ima)inandu-ti-o in mu2ica, desenata. Pe bune, e ceva bestial uneori. Cititul in stare normala asa ca sa adormi mai usor e ra*at, e total altceva. Cartea nu repre2inta atunci pentru tine decat niste *artie, ca un 2iar, pe care il rasfoiesti, ti se face somn si adormi. in sc*imb, atunci cand esti dro)at, cartea e o poarta spre alta realitate, o alta perspectiva, e ceva inima)inabil. # un cult, nu e o bucata de carton, *artie, ci e o o)linda prin care poti trece. $e fura, te farmeca, iti da voie sa te misti cum vrei tu. ;a*at internetul si ,ocurile. "ar in starea aia nu poti citi carti proaste. $ampite,da, e ceva )enial si in tampenie, dar carti proaste nu poti pur si simplu citi ' cartea risca sa fie trantita de perete, risca sa fie aruncata pe fereastra. Cartile care au fost scrise pentru ca autorul vroia sa o faca si el pe scriitorul se recunosc foarte usor, ii recunosti lecturile, obsesiile de cacat siatat. rei sa dai foc atunci la toate cartile si sa bati autorul. "upa o discutie de cateva ore reusisem sa cadem de acord cu Allbe asupra cartii. 6e simteam ambii multumiti, asa ca am pus niste mu2ica. Pe ferestre 2burau sticle, era in sesiune, toti arunca sticle, borcane, cursuri, tot ce-ti cade in mana in Ki in timpul sesiunii. Cand intri in camin in perioada asta trebuie sa fii atent, altfel risti sa te duca 1r)enta, risti ca )reierasul sa se dileasca. enise si Scrof si >ipp. -am prins? a 2is >ipp, din pra). 6arcomanii si alcoolicii dracului, a mai remarcat Scrof. Ce intele)eti voi din medicina8 ' a facut Allbe dispretuitor cu mana spre ei. "e2infectarea, ba, scopuri terapeutice? >ai sa ne de2infectam si noi un pic atunci, a propus >ipp si toti am ca2ut de acord. $rebuie sa avem )ri,a de sanatatea noastra, ce dracu3. Scrof a scos si el o vodca, asa ca de2infectarea a fost ideala. Ii urmaream cum incep sa 2ambeasca dupa primul fum, in timp ce Allbe serios, apoi tinandu-se de burta, sc*imba o caseta. 5umul din bulibuleator parca era ceva viu, la inspiratie se umplea sticla apoi ce mai ramanea se ridica usor spre capac. >asisul amestecat cu tutun mocnea. 7c*ii incepeau sa straluceasca. Cerul era tot mai aproape. Scarile pana la parter pareau o adevarata prapastie de aici de la eta,ul 2ece. 6orii de fum de la 1rsus intrau pe fereastra in camera si ne umpleau narile cu )ust de bere, dro,die de bere. Am inceput sa ,ucam carti, apoi prabilo na *avcu - adica ni se tre2ise o foame de narcomani adevarati. A mai durat cateva ore pana cand Scrof a pierdut partida si a trebuit sa coboare dupa paine si in)*etata. Intre timp noi repede i-am )asit caietul lui Scrof si am inceput sa-i citim compunerile. #ra un adevarat s*oA, nimic nu ne putea mai bine amu2a decat compunerile lui Scrof. 7 compunere stiuca se intitula $inerii din ;epublica +oldova. inceputul era cam asa: Etoti tinerii din ;epublica +oldova sunt narcomani, iar fetele sunt curve. Pentru a-si face rost de bani pentru dro)uri, tinerii fura si fac trafic de arme si dro)uri. -anditismul e foarte mare in ;epublica +oldova. 5etele nu vad in fata nici un viitor, din cau2a asta toate sunt curve, toate se prostituea2a pentru cat de putinibani.F As fi vrut sa fi pastrat acel caiet, dar Scrof s-a prins de ce radeam noi si l-a rupt. Asa ca acum radem doar cand ne amintim de compunerile lui *aioase, sumbre si vesele. Inainte de a se intoarce Scrof au mai venit si 5ane -abanu si $eoctist. Spre *a2ul nostru, $eoctist a facut o tumba si apoi sfoara, iar -abanu a scos de la spate un borcan de )em, asa ca noi ca vampirii am sarit la dulce in timp ce 5ane si $eoctist la bulibuleator. S-a intors si Scrof cu painea si in)*etata, asa ca masa a mai continuat un pic. Apoi am ascultat mu2ica tinandu-ne de burti, ca de fiecare data exa)erasem cu mancarea, ne era acum tare *uiovo. Apoi ,ocuri de carti, cu porunci, $eoctist se plimba mimand mersul politailor, in timp ce noi ne tineam de usa sa nu cadem de atata ras, iar Scrof dansa break. Afara se facea noapte de,a, eu 2aceam rupt intr-un pat savurandu-mi *alucinatiile cu desene animate, cu 2buratul printre nori, abia au2indu-l pe $eoctist care era acum radio, pe unda lui era un interviu cu domnul Scrof, un mare businessman.