MINISTERUL EDUCATIEI ȘI TINERETULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA

MOLDCOOP

UNIVERSTATEA COOPERATIST-COMERCIALĂ DIN MOLDOVA

Facultatea: Marketing și merceologie

Catedra: Tehnologia și chimia mărfurilor

REFERATLa disciplina: ALIMENTAȚIA CURATIVĂ

Tema: Dieta Nr.7

Chișinau 2013

CUPRINS

INTRODUCERE.....................................................................................................................3

Dieta Nr 7 a................................................................................................................................4

Dieta Nr 7 b................................................................................................................................5

Dieta Nr 7...................................................................................................................................6

Dieta Nr 7 c................................................................................................................................7

Boala Insuficiența renală acută..................................................................................................9

MENIU.....................................................................................................................................11

CONCLUZIE...........................................................................................................................13

SURSE BIBLIOGRAFICE....................................................................................................14

2

INTRODUCERE

Alimentaţia – este procesul prin care organismul uman preia din mediul înconjurător substanţe

nutritive pe care le transformă pentru a-şi asigura desfăşurarea normală a proceselor metabolice.

Alimentaţia trebuie să permită unui individ să-şi menţină greutatea şi buna sa stare fiziologica;

aportul de alimente furnizează organismului acele substanţe nutritive necesare pentru:

-asigurarea energiei indispensabile proceselor vitale;

-sinteza substanţelor proprii şi repararea uzurii ţesuturilor;

-formarea de substanţe active ce favorizează procesele metabolice.

Alimentaţia este unul din factorii cu influenţă hotărâtoare asupra dezvoltării armonioase şi

echilibrate a omului menţinerea acestuia la capacitate normală de muncă, într-o stare fizică şi

psihică corespunzătoare.

Alimentaţia trebuie să se realizeze după o lege care poate fi numită "Legea de aur a

alimentaţiei". Conform căreia între nevoile nutritive ale organismului şi cantităţile de nutrienţi

preluate prin alimentaţie trebuie să existe un permanent echilibru. Dacă acest echilibru nu este

păstrat, alimentaţia devine neraţională, repercutându-se negativ asupra creşterii, asupra

capacităţii de muncă şi a stării de sănătate. Din acest punct de vedere constituie o greşeală nu

numai lipsa sau insuficienţa unor substanţe nutritive ci şi consumul lor exagerat faţă de nevoile

organismului. Riscul este cu atât mai mare când consumul abuziv al unei substanţe nutritive se

asociază cu insuficienţa alteia.

În medicină și nutriție, termenul dietă se referă la un regim alimentar special, recomandat fie în

cazul unei maladii fie, mai curent, pentru menținerea stării de sănătate, pentru păstrarea sau

atingerea unei anumite greutăți corporale etc. O dietă constă practic într-un set de reguli

alimentare, reguli care impun consumul de nutrienți în anumite cantități și din anumite grupuri

de alimente. Aceste reguli sunt dependente de datele biologice ale individului care urmează dieta

și variază de la o dietă la alta.

3

DIETA Nr.7 a

Indicații pentru administrare: insuficiență renală acută, dereglări grave ale funcției de eliminare

a azotului de către rinichi.

Scopul prescrierii : cruțarea maximă a funcției rinichilor, descărcarea metabolismului proteic,

sporirea diurezei și lichidarea edemelor, ameliorarea eliminării idn organism a rezidurilor azotice

și a altor produse ale metabolismului,crearea condițiilor favorabile pentru circulația sangvină și

micșorarea hipertensiunii arteriale.

Caracterizarea generală: diminuarea valorii energetice a rației pe contul limitării considerabile a

proteinelor, limitării moderate a grăsimilor și glucidelor, îmbogățirea dietei cu vitamine,

limitarea lichidului liber, excluderea clorurii de sodiu și a produselor ce excită rinichii, sistemul

nervos central, cardiovascular( produsele bogate în substanțe extractive, ulei eteric, acid oxalic).

Valoarea energetică: 2120-2650 kcal.

Componența chimică: 26-60 gr proteine( animale 15-30), 80-90 lipide( vegetale 20-30), 350-400

glucide( mono- și dizaharide 50-100), 0,8 l lichid liber.

Prelucrarea culinară : bucatele se pregătesc fără sare, fierte ,coapte, puțin prăjite.

Regimul alimentar: masa se ia de 5- 6 ori pe zi cu respectarea repausului la pat; dieta se prescrie

pe 5-6 zile.

Indicații privind folosirea alimentelor și bucatelor:

Pîine și produse făinoase. Se indică pînea fără proteine și fără sare cu amidon de

porumb-100 g, în lipsa ei -50 gr pîine de grîu fără sare și coaptă cu drojdii. Se exculde

pîine obișnuită, produsele făinoase cu sare;

Supe. Se indică supe cu cartofi, cu legume, care se dreg cu smîntînă, verdeață. Se exclud

supele de carne, de pește, de ciuperci, de lapte, cu leguminoase.

Carne, carne de pasăre, pește. Se permite 50-60 gr brutto carne de vită, de iepure, de

găină sau de curcan. După fierbere, carne poate fi coaptă sau prăjită puțin. Se exclud

salamurile, conservele,ect.

Produse lactate. Se includ în rație lapte, frișcă, smîntănă. Brînza de vaci se consumă în

zilele cînd nu se întrebuințează carnea sau peștele.

Se exclud cașcavalurile;

Ouă. Se indică 1/4 -1/2 ou pe zi sau 2-3 pe săptămînă( omletă, fierte sau moi).

Crupe. Se folosește limitat orezul care se fierbe cu apă în două cu lapte și care se prepară

terciuri, pilaf, pîrjoale. Se exclud crupe alte crupe,pastele făinoase, leguminoase;

4

Legume. Se recomandă cartofi ( 200-250 gr) și legume crude (400-450 gr bruto) în

diferite bucate. Ceapa se consumă fiartă sau prăjită- în bucate. Se permite mărar,

pătrunjel. Se exclud legumele sărate,murate, marinate,leguminoasele,măcrișul, spanacul,

conopida, ciupercile, ridichea, usturoiul;

Gustări. Se indică salatele și vinegretă din legumele drese cu ulei vegetal;

Fructe, dulciuri. Rația include fructe și bace consumate în stare proaspătă sau în formă de

preparate precum crème,jeleu, compot. Se indică zahăr ,miere, dulceață,bomboane fără

ciocolată. Se exclud ciocolata, crema cu gelatină și lapte, înghețată.

Sosuri și condimente. Se pemite sosuri dulci-acre, de roșii, de smîntînă,de legume, de

fructe. Dintre condimente se folosesc vanilina, scorțișoara, acidul citric. Ceapa se

consumă fiartă sau prăjită. Se exclud sosurile din carne, de pește, de ciuperci; muștarul,

hreanul, piperul negru;

Băuturi. Se indică ceai slab cu lămîie, sucuri de fructe, de roșii, ceai de măceșe. Se exclud

cacaua, cafeaua naturală, apele minelare boagate în sodiu;

Grăsimi. Se folosește untul nesărat, uleiul vegetal.

Dieta Nr 7 b

Indicații pentru administrare: insuficiență renală cronică, dereglări moderate ale funcției de

eliminare a azotului de către rinichi.

Scopul prescrierii : cruțarea funcției rinichilor, acțiune antiinflamatoarie, sporirea diurezei,

amelioararea eliminării din organism a reziduurilor azotice și a altor produse ale metabolismului,

micșorarea hipertesiunii arteriale și crearea condițiilor favoarbile pentru circulația sangvină.

Caracteristica generală: dieta prevede limitarea moderată a proteinelor, micșorarea

considerabilă a conținutului de lichid; clorura de sodiu se indică de către medic( bolnavului i se

oferă 5 gr de sare pentru a săra bucatele).

Valoarea energetică: 2120-2650 kcal.

Componența chimică: 26-60 g proteine( 15-30 g), 80-90 g lipide( vegetale 20-30), 350-400 g

glucide ( mono- și dizaharide 50-100 g), 0,8-1 l lichid liber.

Prelucrarea culinară: este analogică celei din dieta 7a.

Regimul alimentar: se iau de 5-6 mese pe zi.

Indicațiile privind folosirea alimentelor și bucatelor prescrise la dieta 7a sunt valabile și pentru

dieta 7b. Se include suplimentar în rația pe zi carne sau pește fiert( 50 gr) și 200 ml lapte sau

chefir. În zilele cînd nu se consumă carne se indică un pu fiert sau 100 gr brînză de vaci.

5

Dieta Nr 7

Indicații pentru administrare: glomerulonefrită acută în perioada de comvalescență,

glomerulonefrită cronică în remisiune incompletă, nefropatia gravidelor si alte boli care necesită

limitarea clorurii de sodiu.

Scopul prescrierii: cruțarea moderată a funcției rinichilor, micșoarea tensiunii arteriale, a

edemilor, ameliorarea eliminării din organism a reziduurilor azotice și a altor produse ale

metabolismului.

Caracteristica generală: dieta perevede o limitare moderată a proteinelor, a clorurii de sodiu, a

lichidului liber.

Valoarea energetică: 2170-2400 kcal.

Componența chimică: 85-90 g proteine( animale 40-45 g), 70-80 g lipide ( vegetale 25-30 g),

300-330 g glucide( mono-, dizaharide 30-40 g), 0,8 -1 l lichid liber , 3-5g clorură de sodiu.

Prelucrarea culinară: hrana se prepară prin fierbere, fiind tocată mărunt.

Carnea și peștele pot fi consumate și prăjite după fierberea lor în prealabil.

Regimul alimentar: masa de ia de 5 ori pe zi .

Indicații privind folosirea alimentelor și bucatelor:

Pîinea și produse din panificație. Se recomandă pîinea coaptă fără sare și bicarbonat de

sodiu cu un adaus de tărîțe.

Supe. Se indică supe vegetariene cu crupe, cu legume, supe de lapte. Se exclud supele de

carne, de pește, și de ciuperci.

Carne,carnea de pasăre. Se folosește carne slabă de vită, de vițel ,de iepure, de găină de

curcan, fiartă. La dorință, carnea fiartă poate fi apoi coaptă, prăjită. Se exclud carnea

grasă, ficatul, rinichii, salamurile, produsele afumate, conservele.

Pește. Se recomandă peștele slab, fiert, apoi , la dorință, poate fi copt sau prăjit, sunt

folositoare produsele mării.Se exclud peștele sărat , afumat , conservele, icrele.

Produse lactate. Se indică laptele și produsele acidolactice, brînza degresată și bucatele

din ea( sufleu , budincă). Se limitează smîntîna și frișca. Se exclude cașcavalul sărat ,

picant.

Ouă. Se indică omletă din albuș, se poate folosi 1 ou la pregătirea bucatelor. Se limitează

gălbenușul.

Crupe. Se întrebuințează diferite bucate de crupe și paste făinoase( terci, budincă, pilaf, ).

6

Legume. Se includ bucate din cartofi, morcovi, varză albă, conopidă, dovleag, dovlecei,

sfeclă,mazăre verde,roșii , castraveți, ceapă verde, mărar, pătrunjel. Se exclud ridichea de

iarnă, usturoiul, spanacul ,măcrișul, murăturile, conservele de legume,

Gustări. Se recomandă vinegretă, salate din legume cu carne fiartă, pește, produse de

mare. Se exclud salamurile, produsele afumate, cașcavalul, toate tipurile de conserve,

icrele.

Fructe, dulciuri. Se indică fructe și bace în stare proaspătă și în diferite bucate-jeleu,

creme de lapte cu gelatină. Se limitează zahărul și produsele de cofetărie. Zahărul poate fi

înlocuit cu miere. Se exclude ciocolata.

Sosuri și condimente. Se permite sosuri de lapte, de smîntînă, de roșii, cu decoct de

legume. Dintre condimente se folosește acidul citric, vanilia,mărarul, pătrunjelul. Se

exclud sosurile cu bulion de carne, de pește, de ciuperci, muștarul, hreanul, piperul.

Băuturi. Se indică cesi cu lămîie, lapte, cafea slabă cu lapte, sucuri proaspete din fructe,

legume, ceai de măceeșe, de coct, de tărîțe. Se exclud coacăza,apele minerale bogate în

sodiu.

Grăsimi. Se folosește numai untul și uleiu vegetal.

Dieta Nr 7 c

Indicații pentru administrare: sindromul nevrotic în bolile cronice ale rinichilor.

Scopul prescrierii: compensarea proteinelor pierdute cu urina, normalizarea metabolismului

proteic, lipidic, colesterinic, micșorarea edemelor.

Caractersitica generală: dieta, după valoarea energetică, este în limitele normei, ea prevede

majorarea conținutului de proteine,limitarea moderată ale lipidelor( pe contul celor animale), cu

conținutl normal de glucide. Se limiează strict clorura de sodiu, lichidul, substanțele extractive,

colesterolul,acidul oxalic, deasemenea zahărul, se mărește conținutul substanțelor lipotrope.

Valoarea energetică: 2080-2690 kcal.

Componența chimică: 110-120 g proteine (animale 45-50 g), 80-90 g lipide( vegetale 30 g), 250-

350 g glucide( mono-, dizaharide 30-40 g), 0,8-1,5 l lichid liber, 2-3 g clorură de sodiu.

Prelucrarea culinară: necruțătoare mecanică.

Regimul alimentar: se iau 5-6 mese pe zi.

Indicațiile privind folosirea alimentelor și bucatelor :

Pîinea și produse din panificație. Se recomandă pîinea coaptă fără sare și bicarbonat de

sodiu cu un adaus de tărîțe.

7

Supe. Se indică supe vegetariene cu crupe, cu legume, supe de lapte. Se exclud supele de

carne, de pește, și de ciuperci.

Carne,carnea de pasăre. Se folosește carne slabă de vită, de vițel ,de iepure, de găină de

curcan, fiartă. La dorință, carnea fiartă poate fi apoi coaptă, prăjită. Se exclud carnea

grasă, ficatul, rinichii, salamurile, produsele afumate, conservele.

Pește. Se recomandă peștele slab, fiert, apoi , la dorință, poate fi copt sau prăjit, sunt

folositoare produsele mării.Se exclud peștele sărat , afumat , conservele, icrele.

Produse lactate. Se indică laptele și produsele acidolactice, brînza degresată și bucatele

din ea( sufleu , budincă). Se limitează smîntîna și frișca. Se exclude cașcavalul sărat ,

picant.

Ouă. Se indică omletă din albuș, se poate folosi 1 ou la pregătirea bucatelor. Se limitează

gălbenușul.

Crupe. Se întrebuințează diferite bucate de crupe și paste făinoase( terci, budincă, pilaf, ).

Legume. Se includ bucate din cartofi, morcovi, varză albă, conopidă, dovleag, dovlecei,

sfeclă,mazăre verde,roșii , castraveți, ceapă verde, mărar, pătrunjel. Se exclud ridichea de

iarnă, usturoiul, spanacul ,măcrișul, murăturile, conservele de legume,

Gustări. Se recomandă vinegretă, salate din legume cu carne fiartă, pește, produse de

mare. Se exclud salamurile, produsele afumate, cașcavalul, toate tipurile de conserve,

icrele.

Fructe, dulciuri. Se indică fructe și bace în stare proaspătă și în diferite bucate-jeleu,

creme de lapte cu gelatină. Se limitează zahărul și produsele de cofetărie. Zahărul poate fi

înlocuit cu miere. Se exclude ciocolata.

Sosuri și condimente. Se permite sosuri de lapte, de smîntînă, de roșii, cu decoct de

legume. Dintre condimente se folosește acidul citric, vanilia,mărarul, pătrunjelul. Se

exclud sosurile cu bulion de carne, de pește, de ciuperci, muștarul, hreanul, piperul.

Băuturi. Se indică cesi cu lămîie, lapte, cafea slabă cu lapte, sucuri proaspete din fructe,

legume, ceai de măceeșe, de coct, de tărîțe. Se exclud coacăza,apele minerale bogate în

sodiu.

Grăsimi. Se folosește numai untul și uleiu vegetal.

Ea conține suplimentar produse bogate în proteine( carne,pește, brînză de vaci, ouă,ect.)

8

INSUFICIENȚA RENALĂ ACUTĂ

Insuficiența renală acută se caracterizează prin dereglarea bruscă a tuturor funcțiilor

glomerulelor cu dezvoltarea în scurt timp a azotemiei,

dereglărilor metabolismului hidrosalin, a echilibrului acido-

bazic, cu hiperstensiune arterială și anemizarea bolnavului.

În funcție de mecanismul acțiunii factorilor eteologici,

insificința renală cronică se imparte în

extrarenală( hemoragie acută, șoc traumatic, transfuzia

singelui incompatibil, distrucția țesuturilor, toxicoinfecție, vomă incontinentă, diaree, ect),

renală( intoxicație cu sărurile metalelor grele, cu compuși organici, cu toxie de origine vegetală

și animală cu remedii medicamentoase,ect.) și post renală ( compresia și obturația căilor urinare

în urotiliaza.).

Alimentația dietetică în insuficiența renală acută are scopul de a preveni distrucția proteinelor

țesuturilor, a menaja maximum rinichii și a corecta dereglările metabolice. Ea se prescrie

diferențiat în conformitate cu stadiul bolii.

În perioada inițială (șoc) dietoterapia este imposibilă( starea de inconștiență în șocul traumatic,

starea după operație la organele digestive,ect). În acesta perioadă se indică alimentația

parenterală.

În faza de oligurie lichidul se limitează pînă la 0,4-0,5 l în 24 ore plus cantitatea de lichid cu

vomă și diaree. E necesar a se limita strict potasiul a cărui concentrație în plasma sangvină este

ridicată din cauza distrugerii țesuturilor și deficiențelor eliminării cu urină.

Conținutului sodiului în organism în pofida pierderilor posibile cu vomă și masele fecale , de

obicei este mărit cu urmare a dereglării evacuării lui prin rinichi. Din această cauză conținutul

sodiului în dietă se limitează strict.

Distrcția sporită a proteinelor și dereglarea eliminării reziduurilor azotice prin rinichi contribuie

la creșterea nivelului lor în organism,ceea ce necesită limitarea strictă a proteinelor în rația

alimentară( pînă la 20-25 gr.) cu condiția că valoarea energetică a rației sa fie

satisfăcătoare( numai mică de 1500 kcal.) , recurgînd în principala dieta 7a.

Valoarea energetică mai joasă a rației poate intensifica distrcția proteinelor proprii fapt ce

provoacă hiperkaiemia.

Valoarea energetică a rației se va asigura pe contul glucidelor ușor asimilabile, care ameliorează

starea funcțională a ficatului, rinichilor, miocardului. Grăsimile în rație se limitează, deoarece în

condițiile proceselor metabolice dereglate se acumulează corpii cetonici, care pot intensifica

acidoza.9

Odată cu apariția proteinuriei se limitează proteinele în rație pînă la normalizarea azotului

rezidual în sînge. Diureza sporită necesită folosirea unei cantități adecvate de lichid. În cazul în

care diureza depășește 1,5 l conținutul potasiului în dietă poate să nu fie limitat. Creșterea

volumului de urină necesită îmbogățirea rației cu ioni de potasiu , din cauza că scade nivelul lui

în sînge. Sodiul se introduce în rație cu condiția că sa testat nivelul lui în sînge și sa eliminat

odată cu urina.

10

Meniu

Micul

dejun

Denumirea

preparatului

Grămajul

Iaurt degresat 50

Terci de griș cu apă

fără sare

150

Ceai cu limonă și

dulceață

200

Gustare 1 banana

Prinzul Supe de legume 200

Pilaf cu carne de

iepure

150

Salată din

vinegredă

150

Gustare Lapte 150

Cina Ceai cu dulceață 200/30

Piine integrală 100

11

Micul

dejun

Denumirea

preparatului

Grămajul

1 ou fiert 50

Orez dulce 50 gr

Suc proaspăt din

fructe

200

Gustare Ceai cu lapte 150/50

Prînzul Sup cremă din

cartofi dulci

200

Budincă de cartofi

și carne fără sare

150

Sos din legume 100

Gustare Salată din fructe de

padure

150

Cina omletă 100

Micul

dejun

Denumirea

preparatului

Grămajul

Piine cu dulceață 80/20

Ceai cu limonada 200

Gustare Brînză de vaci 50 gr

Prînzul Pește copt cu

legume și orez

150

Salată din ciuperci

cu ouă

100

Gustări Jeleu din fructe

Cina Clătite din făină de

grîu

100

Compot dulce 200

12

Concluzie

Insuficienţa renală acută este o afecţiune care se caracterizează prin diminuarea capacităţii de

filtrare a rinichilor. În această situaţie în care rinichii nu mai îndeplinesc funcţia de filtrare a

produşilor de metabolism (a deşeurilor), apare un dezechilibru al organismului în săruri şi apă. În

cazul insuficienţei renale, numărul de nefroni (unitatea de bază a rinichiului care serveşte la

eliminarea toxinelor din organism) este redus. Spre deosebire de insuficienţa renală cronică,

insuficienţa renală acută este reversibilă, putând fi tratată.

Tratamentul insuficienţei renale acute

Într-o primă fază a tratamentului, medicul va încerca corectarea sau tratarea cauzei care a

provocat insuficienţa renală acută. Următorul pas este acela de a preveni acumularea excesului

de lichide şi de produşi de degradare în sânge. Un mod de preveni acumularea excesului de

lichide este limitarea cantităţii de lichide consumate şi urmarea unei diete sărace în potasiu şi

bogată în carbohidraţi. Cantitatea mare de potasiu poate fi periculoasă pentru inimă, în timp ce

carbohidraţii aduc organismului caloriile necesare, limitând aportul de grăsimi şi proteine. Dacă

aportul nutriţional al pacientului este unul necorespunzător, medicul poate recomanda amnioacizi

esenţiali şi administrarea intravenoasă de glucoză. Aportul de sare poate fi restricţionat deoarece

sarea sporeşte senzaţia de sete şi nevoia de a consuma lichide. Medicul va monitoriza starea de

sănătate pentru a preveni unele complicaţii precum infecţia, problemele neurologice sau

cardiace, hipertensiunea arterială sau hemoragia gastrointestinală. Medicul poate prescrie

medicamente cum ar fi calciul, glucoza sau sulfonatul de polistiren sodic pentru a preveni

acumularea excesivă de potasiu în organism. În unele cazuri este necesară dializa pentru a

îndepărta toxinele şi excesul de lichide din organism. Atunci când afecţiunea nu poate fi

reversibilă prin adoptarea unei metode tratament medicamentoase, poate fi indicat transplantul

renal.

13

SURSE BIBLIOGRAFICE

1. Elizabeth Somer “ Dieta originara”

2. Georgeta Vasilachi , Ana Vasilachi “ Alimentul omului sănătos”

3. http://www.sanatateatv.ro/ghid-terapeutic/insuficienta-renala-acuta/

4. http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/boli/insuficienta-renala-acuta

14