BADARAN ADRIAN

AMENAJAREA UNUI CLUB SPORTIV

Prin baza sportiva se intelege orice constructie sau amenajare speciala, permanenta

sau temporara, impreuna cu anexele social-sanitare necesare si prevazute cu utilajul

corespunzator practicarii exercitiilor fizice si a sportului.

Ele se impart in doua mari categorii : baze sportive deschise, unde activitatea este

limitata de obicei de anotimp (terenuri de sport, partii de schi, stadioane etc.) ; baze

sportive inchise (Sali, piscine etc.), care permit activitatea sportiva in decursul intregului

an. In functie de amploarea activitatii pot fi : baze sportive simple destinate unui singur

sport si baze sportive complexe destinate practicarii mai multor ramuri de sport. In cadrul

bazelor sportive, amenajarile se impart in :

        Amenajari de baza, unde se practica exercitiile fizoice si sportul : sala, terenul etc.

        Amenajari auxiliare administrative, care asigura conditiile materiale : magazii,

ateliere

        Amenajari auxiliare sanitare : garderoba, vestiare, dusuri, WC-uri, cabinete

medicale

        Amenajari pentru spectatori : tribune, anexe social-sanitare

Practicarea exercitiilor fizice si sporturilor isi atinge adevaratul scop, intarirea starii

de sanatate si obtinerea de rezultate sportive superioare, numai daca se respecta conditiile

de igiena sportriva.

In cadrul igienei sportivilor unrol important il ocupa si giena bazelor sportive.

 

IGIENA BAZELOR SPORTIVE

Constructiile sau amenajarile speciale, cu anexele prevazute cu utilajul necesar, care

servesc la practicarea ramurilor sportive, se numesc baze sportive.

Exista baze sportive deschise (stadioanele, terenurile de sport) si baze de sport

inchise (salile de sport, sau de gimnastica, manej 21521f512v urile sportive, bazinele de

inot acoperite etc.).

Bazele sportive trebuie prevazute cu anexe care sunt in legatura directa cu

practicarea exercitiilor fizice. Acestea sunt: cabinetul medico-sportiv, salile de masaj,

vestiare, dusuri cu apa calda si rece, closete, cabinete pentru profesori, instructori, sala de

antrenori, incaperi pentru depozitarea materialelor sportive.

Suprafata necesara amenajarilor sportive, in limitele oraselor si satelor, dupa

normele existente, trebuie sa fie de cel putin 1,50 - 3 m2, pe cap de locuitor.

 

 

AMPLASAREA BAZELOR SPORTIVE

La alegerea terenului pentru construirea si amenajarea unei baze sportive pe

teritoriul unui oras sau comuna, trebuie sa tinem seama de urmatoarele considerente : de

gradul de impuritate a solului si a atmosferei, de spatiul necesar, de orientare, de

amplasament si de vecinatati, de alimentatia cu apa, de salubritatea si de caile de acces

ale bazei sportive.

La alegerea locului pentru amenajarile sportive de tip deschis, trebuie sa se faca in

mod obligatoriu o analliza chimico-bacteorologica a solului.

Pentru construirea amenajarilor sportive trebuie sa alegem un loc sanatos, uscat,

permeabil, cu panza de apa freatica la adancime de cel putin un metru. In caz contrar, este

nevoie de drenare speciala.

Se recomanda ca amenajarile sportive, mai ales cele deschise, sa se instaleze in

gradini, parcuri si alte locuri bogate in plantatii, care reprezinta un filtru foarte bun pentru

impuritatile aerului si, in acelasi timp, protectie impotriva vanturilor locale dominante.

Suprafata plantatiilor trebuie sa reprezinte cel putin 30% din terenul destinat amenajarilor

sportive deschise, pentru a se crea un microclimat potrivit, pentru permanenta

improspatare a aerului, datorita respiratiei vegetale, umbra, racoare, bariera pentru praf,

fum, zgomot, vant.

Daca trebuie sa instalam amenajarile sportive deschise la distante mici de fabrici au

uzine, in regiuni cu un aer mai putin pur, trebuie sa tinem seama de roza vanturilor si sa

preferam locurile ferite de vantul care bate dinspre zona poluata, creand la nevoie perdele

de arbori pentru adapostirea terenurilor de vant si de emanatii nocive (gaze, fum, praf

etc.).

Calitatea aerului se determina printr-o analiza speciala pentru aprecierea gradului de

impurificare.

Spatiul.

La constructia de baze sportive, pe langa spatiul necesar constructiilor sportive,

trebuie avute in vedere si anexele social-sanitare, spatiul rezervat pentru spectatori, zona

verde din inteiorul bazei, locul rezervat pentru parcarea autovehiculelor.

Orientarea.

In cladirile destinate amenajarilor sportive trebuie sa fie asigurata lumina solara,

mai ales in timpul iernii. Aeasta se poate realiza prevazand ferestre spre sud si orientand

axa constructiei de la rasarit spre apus.

Amenajarile sportive de tip deschis trebuie sa fie plasate cu axa longitudinala

orientata de la nord la sud.

In regiunile unde sufla vanturi puternice, consatnte, intr-o singura directie, se

recomanda orientarea amenajarilor sportive deschise, cu axa lunga perpendiculara pe

directia predominanta a vanturilor.

Amlasamentul si vecinatatile.

Amenajarile sportive se recomanda sa fie amplasate in zona verde a localitatii. La

amplasarea bazei spotrive se va tine seama si de felul ei de folosire.

Astfel, bazele sportive care deservesc o scoala sau un grup de unitati scolare vor fi

situate la o distanta de maximum 500-1000 m departare de scoala .

Amenajarile sportive nu vor fi plasate la o distanta mai mica de 4-5 km de locuri

mlastinoase, care pot fi surse de tantari anofeli.

La alegerea locurilor se vor avea in vedere si posibilitatile de extindere a bazei

sportive, care, dintr-un nucleu modest, poate ajunge cu timpul un stadion sau chiar un

complex sportiv. Se recomanda ca terenul ales sa se afle in apropierea unei ape curgatoare

sau a unui lac asanat, de preferat intr-un parc natural sau artificial, asa cum sunt

Complexele Sportive « Lia Manoliu » si « Dinamo » (in Bucuresti) « Constructorul » si

« Extensiv » (in Craiova).

In apropiere de apele curgatoare se va tine seama de posibilitatea eventualelor

inundatii, iar cand terenul este situat la poalele unei pante, se va avea in vedere

posibilitatea inundarii bazei prin apele de precipitatii atmosferice, care se scurg pe panta.

La aconstruirea bazelor sportive din cadrul orasului vor fi evitate locurile situate pe

strazile mult circulate, care sunt o sursa de zgomot si praf, precum si vecinatatea cladirilor

mari, care ar umbri terenurile de sport.

Alimentatia cu apa si salubritatea.

Amenajarile sportive trebuie sa fie alimentate cu un debit suficient de apa potabila,

de conducta, care sa acopere nevoile maxime ale bazei : pentru apa potabila, pentru igiena

corporala, umplerea bazinelor, gurile de incendiu si udatul terenurilor.

Din punct de vedere al salubritatii amenajarilor sportive, evacuarea apelor

intrebuintate se face in reteaua de canalizare a orasului, tiinand seama de debitul maxim

pe care-l poate primi in unitatea de timp, fara a pricinui erfluarea canalului in subsolurile

caselor din vecinatate, ori evacuarea lor in ape statatoare sau curgatoare, instalandu-se pe

traseul evacuarii decantoare si filtre biologice. Puturile absorbante sunt inlocuite cu un

sistem de drenaj la suprafata si in adancime mica, de 0,40-0,50 m. Gunoiul adunat de pe

bazele sportive va fi pus in lazi de metal cu capac si va fi ars in crematoriu.

Caile de acces.

Amenajarile sportive trebuie sa fie deservite prin cai de comunicatt bune. Accesul

la o baza sportiva trebuie sa fie usor, atat pentru sportivi, cat si pentru spectatori.

Drumurile care ajung la baza, precum si acelea din apropierea ei, trebuie sa fie asfaltate

penrtu a evita zgomotul si praful. Iesirile bazelor sportive cu acces pentru public trebuie sa

fie proiectate in asa fel incat sa permita evacuarea bazei in scurt timp. In afara de aleile

pentru evacuarea publicului, se vor proiecta locuri de parcare pentru autovehicule si cai

separate de dispersare a acestora, pentru a evita accidentelor.

La amplasarea unei baze sportive cu spectatori, trebuie sa se asigure posibilitatea

unor cat mai largi cai de acces la baza, prin mijloace de transport puse la indemana

maselor largi ale populatiei.

Proiectarea.

La proiectarea amenajarilor sportive de tip deschis se va tine seama de cerintele

metodice si tehnice. Din punct de vedere igienic este foarte important sa asezam astfel

locurile pentru diferite probe sportive (sarituri, aruncari cu discul, sulita, greutatea, etc.)

incat sa prevennim ciocnirea sportivilor, loviturile incidentale cu sulita, greutatea, etc.

La aproiectarea si amplasarea diferitelor incaperi, in amenajarile sportive inchise,

trebuie sa se tina seama de succesiunea naturala a deplasarilor sportivilor, instalandu-se la

inceput vestiarul pentru hainele de strada, W.C.urile, dusurile, apoi vestiarul pentru

echiparea echipamentului sportiv si, in cele din urma, incaperea principala sportiva : sala

de sport. Incaperile principale trebuie sa fie prevazute cu camere pentru masaj si cabinet

medical.

NORME GENERALE

ALE BAZELOR SPORTIVE IN AER LIBER

Suprafata necesara.

Suprafata totala bruta a terenului ocupat de toate amenajarile sportive din fiecare

oras se calculeazala 3,5 m2 pe cap de locuitor. Suprafata necesara pentru o baza sportiva in

aer liber, care are un nucleu sportiv format dintr-un teren de fotbal si un teren pentu

atletism, este de 12000-15000 m2, iar pentru amenajarea in jurul nucleului sportiv a unei

zone verzi, lata de 10-20 m, suprafata bazei sportive necesita 20000-25000 m2.

In cazul cand pe bazele sportive se desfasoara competitii cu acces pentru public,

trebuie prevazuta si suprafat de teren rezervata acestuia. Criteriul de apreciere este

urmatorul : pe 100 m.p. stau in picioare 400 de persoane si pot sedea 200-220 de

persoane. Pe langa acest spatiu, necesar publicului spectator, trebuie sa socotim in plus

suprafata de teren pentru usurinta circulatiei publicului, la intrarea siiesirea din tribune si

pentru parcareamasinilor. Cu cat numarul spectatorilor creste, in aceeasi masuraa se

mareste si spatiul rezervat parcarii masinilor.

Suprafete medii ale constructiei sportive :

        Stadioane mici, cu tribune pentru 2000-5000 de spectatori - 4 ha de teren ;

        Stadioane mijlocii, cu tribune pentru 5000-10000 de spectatori - 4-6 ha de teren ;

        Stadioane mari, cu tribune pentru 10000-50000 de spectatori - 6-15 ha de teren ;

        Stadioane speciale, cu tribune pentru peste 50000 de spectatori - peste 20 ha de

teren.

Capacitatea de a primi sportivi in zilele de antrenament este in functie

de numarul terenurilor si de specificul lor.

Pentru exercitiile fizice de masase calculeaza ca spatiu necesar pentru o persoana,

15-20 m.p. la copii si 25-30 m.p. la adulti.

Orientarea terenului.

La orientarea teenulor bazellor sportive deschise trebuie sa tinem seama ca razele

solare si lumina prea puternica sa nu cada in fata celor care practica diverse sporturi.

Orientarea terenurilor este buna, daca axul longitudinal se afla pe directia nord-sud,

cu o deviere de la meridian intre 10-150.

Sistematizarea.

Orientarea si amplasarea definitiva a terenurilor se face in cadrul sistematizarii. Tot

in cadrul sistematizarii se stabileste locul si scopul fiecarei instalatii sportive, precum si

legaturile functionale ce exista intre diversele componente care alcatuiesc baza : terenuri

pentru jocuri sportive, atletism, etc. si anexele social-sanitare.

Cu ocazia sistematizarii, se vor proiecta locurile pentru diferite probe sportive in asa

fel incat sa prevanim ciocnirea spotivilor intre ei si traumatismelor care se pot ivi, mai cu

seama cu ocazia aruncarilor. De asemenea, se va tine socoteala ca pe ternurile sportive sa

nu se proiecteze, in cursul zilei, umbra cladirilor, tribunelor si arborii dimprejur.

Amenajari si instalatii speciale.

Antrenamentele si competitiile sportive planificate se desfasoara, uneori,in conditii

destul de grele, din cauza precipitatiilor atmosferice. De aceea orice teren sportiv va avea

asigurat un sistem de drenaj eficient,, pentru a nu ingreuna sarcina jucatorilor printr-un

teren necorespunzator, care altfel s-ar inunda.

Terenurile trebuie sa aiba o suprafata neteda, fara praf, si care nu jeneze vederea

din cauza culorii sau stralucirii ; solul trebuie sa fie omogen, elastic si totusi suficient de

dur, pentru a permite activitatea sportivilor. Elementele din care este facut stratul

superficial al terenurilor trebuie sa ramana legate intre ele sis a permita totusi scurgerea

rapida a apei care cade pe suprafata lor, astfel incat aceasta sa ajunga la sistemul de

drenaj.

Pentru a feri terenurile de degradare si a usura intretinerea lor, este necesar ca, pe

langa gardul care imprejmuieste toata baza, fiecare teren de sport, inclusiv nucleul, sa fie

protejat, in mod obligatoriu, cu un gard metalic inalt de 0,75-1 metru.

C. Bota Fiziologia educatiei fizice si sportului - A.N.E.F.S., 1993

A. Demeter Bazele fiziologice ale educatiei fizice si sportului. Editura Stadion -1974

I. Dragan Medicina sportiva aplicata. Editura didactica - Bucuresti,