„Amplasarea si instalarea unei statii mixte de distributie

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru

„Amplasarea si instalarea unei statii mixte de distributie carburanti (motorina, benzina, GPL), si

dezafectare rezervor GPL”, in municipiul Campulung, strada Alexandru cel Bun, nr. 19A4, judetul Arges

apartinand

S.C. PRO SPERANTA 2002 S.R.L.

Martie 2016

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru: „Amplasarea si instalarea unei statii mixte de distributie carburanti (motorina, benzina, GPL), si dezafectare rezervor GPL”, in municipiul Campulung,

strada Alexandru cel Bun, nr. 19A4, judetul Arges Beneficiar: S.C. PRO SPERANTA 2002 S.R.L.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 2

FOAIE DE CAPAT

Elaborare documentatie: S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L.

Pitesti, str. I.C. Bratianu, nr. 49, bl. M1, sc. A, et.1, judet Arges Certificat de inregistrare emis de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, in data de 18.11.2014, valabil 5 ani, inscrisa in REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI, pozitia 44

Beneficiar : S.C. PRO SPERANTA 2002 S.R.L. Pitesti, str. Dumbravei, nr. 9, judetul Arges J03/2069/1994, C.I.F. RO6747677

Faza de proiectare : Raport privind impactul asupra mediului

pentru

„Amplasarea si instalarea unei statii mixte de dist ributie carburanti (motorina, benzina, GPL), si dezafectare rezervor GPL”, in mun icipiul Campulung,

strada Alexandru cel Bun, nr. 19A4, judetul Arges

Data elaborarii: martie 2016




CUPRINS Pag

1. INFORMATII GENERALE 5 1.1. Titularul proiectului 6 1.2. Autorul atestat al raportului privind impactul asupra mediului 6 1.3. Denumirea proiectului 6 1.4. Amplasamentul proiectului 7 1.5. Informatii privind modalitatile pentru conectare la infrastructura existenta 7 1.6. Informatii privind resursele folosite 8 1.7. Informatii privind actele de reglementare 8 2. DESCRIEREA LUCRARILOR 8 2.1. Descrierea obiectivului 8 2.2. Instalatii tehnologice 13 2.3. Activitati desfasurate 17 2.4. Materii prime si auxiliare utilizate 21 3. DESEURI 21 3.1. Tipuri de deseuri generate 21 3.2. Managementul deseurilor 22 3.3. Eliminarea deseurilor 22 4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURILE DE REDUCERE

22

4.1. Apa 22 4.1.1. Hidrologia / Hidrogeologia 22 4.1.2. Alimentarea cu apa 23 4.1.3. Managementul apelor uzate 24 4.1.4. Prognozarea impactului 25 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului 25 4.2. Aerul 27 4.2.1. Date generale 27 4.2.2. Surse de poluanti 32 4.2.3. Prognozarea impactului 33 4.2.4. Masuri de diminuare a impactului 34 4.3. Solul 35 4.3.1. Date generale 35 4.3.2. Surse de poluare a solului 37 4.3.3. Prognozarea impactului 38 4.3.4. Masuri de diminuare a impactului 38 4.4. Geologia subsolului 39 4.4.1. Date generale 39 4.4.2. Impactul prognozat 41 4.4.3. Masuri de diminuare a impactului 41 4.5. Biodiversitatea 42 4.5.1. Date generale 42 4.5.2. Impactul prognozat 42 4.5.3. Masuri de diminuare a impactului 43 4.6. Peisajul 43 4.6.1. Date generale 43 4.6.2. Impactul prognozat 43 4.6.3. Masuri de diminuare a impactului 44 4.7. Mediul social si economic 44




4.7.1. Date generale 44 4.7.2. Impactul prognozat 44 4.7.3. Masuri de diminuare a impactului 44 4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural 45 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 46 6. MONITORIZAREA ACTIVITATII SI A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 50 7. SITUATII DE RISC 50 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR 53 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 53




RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru

„Amplasarea si instalarea unei statii mixte de dist ributie carburanti (motorina, benzina, GPL), si dezafectare rezervor GPL”, in mun icipiul Campulung,


1. INFORMATII GENERALE Prezenta lucrare reprezinta Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra

mediului si a fost elaborat in vederea obtinerii Acordului de mediu pentru „ Amplasarea si instalarea unei statii mixte de distributie carburanti (motorina, benzina, GPL), si dezafectare rezervor GPL”, in municipiul Campulung, strada Alexandru cel Bun, nr. 19A4, judetul Arges, apartinand S.C. PRO SPERANTA 2002 S.R.L.

Raportul la Studiul privind evaluarea impactului asupra mediului a fost intocmit conform Ordinului MAPM nr. 863/2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Activitatea propusa prin proiect nu cade sub incidenta prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2006.

Evaluarea impactului asupra mediului (EIA) este ceruta in toate tarile membre ale UE prin Directiva EC 97/11/1997 care modifica Directiva 85/337/EEC pentru evaluarea efectelor unor proiecte publice si private asupra mediului.

EIA urmareste identificarea, descrierea si evaluarea efectelor directe sau indirecte ale proiectului asupra:

• fiintelor umane, florei si faunei; • solului, apei, aerului, climei si peisajului; • valorilor materiale si bunurilor culturale; • interactiunea intre factorii mentionati mai sus. Ca parte a EIA, detinatorul proiectului va trebui sa ofere o serie de date autoritatilor de

reglementare, printre care: • descrierea proiectului cuprinzand informatii despre zona, marimea si caracteristicile

proiectului; • descrierea masurilor luate pentru a reduce si, daca este posibil, a remedia efectele

adverse semnificative ale implementarii proiectului; • datele necesare pentru a identifica si pentru a evalua principalele efecte pe care

proiectul le-ar putea avea asupra mediului; • principalele alternative studiate de proiectant si o indicare a principalelor motive

care au condus la varianta aleasa, tinand cont de efectele asupra mediului; • un rezumat al informatiilor mentionate mai sus. Toate proiectele cuprinse in Anexa I trebuie supuse unei evaluari de tip EIA, in timp ce

pentru proiectele cuprinse in Anexa II, statele membre vor decide unde si cand EIA este necesar, pe baza unor analize de la caz la caz sau la baza unor criterii locale.




Anexa I prezinta proiectele care pot avea impact semnificativ asupra mediului, atat ca marime, cat si ca semnificatie, si proiectele care pot fi de importanta regionala sau nationala.

Pentru proiectele din Anexa II decizia necesitatii EIA va fi dependenta de criteriile de selectie prezentate in Anexa III a directivelor. Sunt de regula proiecte de semnificatie redusa.

Elementele cheie ale Anexei II sunt: - caracteristicile proiectului; - localizarea proiectului, sensibilitatea mediului din zona de amplasament, potential

afectata; - caracteristicile impactului potential, efectele potentiale semnificative ale proiectului

trebuie considerate functie de criteriile stabilite anterior. La elaborarea prezentului Raport privind impactul asupra mediului s-au avut în vedere

următoarele elemente: - documente ale societatii comerciale emise de institutii abilitate; - documentatia tehnica prezentata de beneficiar; - documente ale societatii comerciale; - informatii si date culese pe teren; - date continute in anuare si monografii; - literatura de specialitate; - legislatia in domeniu. 1.1. Titularul proiectului Detinator S.C. ROMPETROL GAS S.R.L. are sediul in Bucuresti, Piata Presei Libere, nr. 3-5,

City Gate Northern Tower, et. 1, este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J40/11389/2006, C.I.F. 18846690, tel. 021 200 9100 / 021 200 9111, fax 021 200 9150.

Utilizator S.C. PRO SPERANTA 2002 S.R.L . are sediul social in Pitesti, str. Dumbravei, nr. 9,

judetul Arges, este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J03/2069/1994, C.I.F. RO6747677, persoana de contact: Gheldiu Laurentiu, telefon: 0751165642, administrator: Ungureanu Ovidiu.

1.2. Autorul atestat al Raportului privind Impactul asupra Mediului Prezentul Raport a fost elaborat de S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L. cu

sediul in Pitesti, B-dul I.C. Bratianu, nr.49, bl. M1, sc.A, et.1, judetul Arges, detinatoarea certificatului de inregistrare emis de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, in data de 18.11.2014, valabil 5 ani, inscrisa in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, pozitia 44.

1.3. Denumirea proiectului „Amplasarea si instalarea unei statii mixte de distributie carburanti (motorina, benzina,

GPL) si dezafectare rezervor GPL”, in municipiul Campulung, strada Alexandru cel Bun, nr. 19A4, judetul Arges.




1.4. Amplasamentul proiectului Obiectivul „Statie mixta de distributie carburanti (motorina, benzina, GPL)” va fi realizat

pe un teren amplasat in intravilanul municipiului Campulung, strada Alexandru cel Bun, nr. 19A4, pe partea stanga a DJ 734 (Campulung – Leresti), pe malul stang al raului Targului, cod cadastral curs apa (X-1.017.08.00.00.0.), bazin hidrografic Arges.

Terenul, pe care se va realiza obiectivul „Statie mixta de distributie carburanti”, este situat in intravilanul municipiului Campulung, are o suprafata de 653 mp (1000 mp din acte) nr. cadastral 84215 si apartine societatii PRO SPERANTA 2002 S.R.L., conform contractului de vanzare cumparare autentificat de biroul notarului public Zipisi Cornelia cu nr. 322 din 09.02.2004.

Vecinatatile obiectivului sunt urmatoarele: N – teren proprietate particulara; E – strada Alexandru cel Bun; S – teren proprietate particulara; V – raul Targului Coordonatele in sistem STEREO 70, ale punctelor de contur pentru terenul aferent

statiei mixte de carburanti sunt:

Nr.Pct. E N 9 504993.160 420860.860 7 505003.940 420890.650 5 505022.810 420884.780 4 505013.220 420854.090

S = 653 mp 1.5. Informatii privind modalitatile pentru conecta rea la infrastructura existenta Accesul in zona se va face din DJ 734, din partea de S-E a perimetrului, respectiv din

strada Alexandru cel Bun.

Plan de amplasare in zona




1.6. Informatii privind resursele folosite Alimentarea cu apa potabila Alimentarea cu apa potabila a personalului angajat se va efectua din reteaua locala.

Alimentarea cu apa tehnologica Nu este cazul.

Alimentarea cu energie electrica Obiectivul va fi alimentat cu energie electrica din reteaua nationala, in baza unui contract incheiat cu furnizorul.

Incalzirea spatiilor Incalzirea cabinei operatorului se va realiza cu ajutorul unui calorifer electric si a unui aparat de aer conditionat.

1.7. Informatii privind actele de reglementare Pentru realizarea investitiei studiate, au fost emise urmatoarele documente: - Certificatul de urbanism nr. 2 din 13.01.2016, emis de Primaria municipiului

Campulung, judetul Arges; - Aviz de gospodarirea apelor nr. 44 / 15.03.2016 2. DESCRIEREA PROIECTULUI

Scopul si importanta obiectivului de investitii In prezent, pe amplasament functioneaza o statie distributie carburanti SKID (cu 2

rezervoare GPL); beneficiarul doreste realizarea unei statii mixte de distributie carburanti (motorina, benzina si GPL), prin montarea unui rezervor de carburanti subteran V = 30 mc bicompartimentat, cu pereti dubli (benzina 10 mc si motorina 20 mc), montarea unei pompe distributie carburanti. Aceasta va veni si cu un container; containerul nu se va folosi, va ramane in conservare; prin proiect se propune, de asemenea, sigilarea unui rezervor al instalatiei SKID.

Clasa de importanta a lucrarii

Conform STAS 4273-83, privind incadrarea constructiilor hidrotehnice in clasa de importanta, lucrarile de alimentare cu apa proiectate se incadreaza in clasa a IV – a de importanta (constructii de importanta redusa).

Terenul pe care se va realiza obiectivul se afla la circa 15 m de malul stang al raului Targului, intr-o zona neinundabila. Raul Targului este amenajat in zona, pentru tranzitare debite cu probabilitatea de depasire de 5%.

2.1. Descrierea obiectivului Suprafata totala a terenului destinat statiei de carburanti este de 653 mp. Statia mixta de carburanti va fi amplasata pe malul stang al raului Targului, pe strada

Alexandru cel Bun, in municipiul Campulung. Obiectivul va cuprinde: - o cabina operator; - un grup sanitar; - un rezervor subteran bicompartimentat;




- o instalatie distributie GPL; - un container de carburanti care nu se va utiliza, va ramane in stare de conservare, se

va folosi doar pompa de distributie; - zona descarcare autocisterna; - platforma betonata; - parcare autoturisme; - separator hidrocarburi. Statia mixta de carburanti este formata dintr-un rezervor bicompartimentat de 30 mc (10

mc benzina si 20 mc motorina), cu pereti dubli, ingropat, o pompa de distributie carburanti, un separator de hidrocarburi si o instalatie de distributie GPL, monobloc – tip skid.

Instalatia de distributie GPL la autovehicule va functiona ca un skid simplu, cu un rezervor, cel de-al doilea rezervor fiind sigilat atat pe tur, cat si pe retur.

Containerul de carburanti (benzina, motorina) nu se va folosi, se va dezafecta si se va folosi doar pompa de livrare carburanti, care se va lega prin conducte la rezervorul bicompartimentat ingropat.

Detinatorul statiei mixte de distributie carburanti va fi S.C. ROMPETROL GAS S.R.L. Utilizatorul statiei mixte de distributie carburanti va fi S.C. PRO SPERANTA 2002 S.R.L. Suprafata necesara, amenajari, distante de siguranta, solutii constructive Instalatia monobloc tip skid se monteaza pe o fundatie din beton cu dimensiunile 5,00 m

x 3,80 m si cu o inaltime de cca. 20 cm, in locul stabilit. Accesul in incinta statiei se face din strada Alexandru cel Bun, prin calea de acces

pentru autoturismele care vin sa alimenteze si pentru autocisternele care vin sa alimenteze statia, iar iesirea se face in strada Alexandru cel Bun, prin calea de acces, alimentarea autovehiculelor facandu-se in conditii normale, fiind necesare amenajari suplimentare pentru cai de acces.

Accesul, stationarea, circulatia in zona pompelor de alimentare si iesirea autovehiculelor s-a organizat astfel incat sa asigure:

- siguranta autovehiculelor, utilizatorilor si autocisternei; - iesirea rapida a autovehiculelor si a cisternei din zona, in cazul producerii unui

accident; - un parcurs minim al autovehiculelor pana la zona de distributie; - intrarea in zona de distributie fara manevre suplimentare.

Accesul, stationarea, circulatia si iesirea autovehiculelor in/din incinta statiei sunt prezentate in planul de situatie din prezentul proiect. Autocisterna, in timpul descarcarii, se va situa la o distanta de minim 5,00 m fata de skid, in asa fel incat, in cazul unui pericol, sa poata parasi incinta statiei.

Distantele fata de obiectivele existente in zona se incadreaza in cele minime de

siguranta prevazute in tabelele din NP-037/99 si NP 004/2003. La amplasarea skid-ului si a componentelor statiei de carburanti (benzina, motorina) s-

au respectat distantele de siguranta fata de obiectivele din imprejurimi si fata de obiectivele din vecinatate, existente dupa limita de proprietate, conform normativului de proiectare, executie si exploatare a instalatiilor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate pentru autovehicule, indicativ NP-037/99 si a Normativului de proiectare a statiilor de distributie a carburantilor la autovehicule, indicativ NP 004/2003.




Distantele dintre skid si alte obiective si terenuri existente in zona sunt conform tabelului

de mai jos, conform NP 037/99:

Nr.crt. Obiectiv Distanta normala (m)

Distanta proiectata (m)

1 Cabina operator 10.00 17.65 2 Cisterna (zona descarcare autocisterna) 5.00 5.00 3 Strada Alexandru cel Bun 5.00 7.50 4 Limita proprietate 8.00 8.00 5 Pompa livrare carburanti cu recuperare

vapori (motorina, benzina) 15.00 15.00

6 Gura incarcare rezervor ingropat 10.00 11.00 7 Bloc guri aerisiri rezervor ingropat 10.00 13.00 8 Separator hidrocarburi 10.00 10.00 9 Grup sanitar 10.00 10.00 10 Rezervor carburanti (benzina, motorina)

bicompartimentat ingropat 10.00 10.00

11 Stalp iluminat nenormata 8.80 Distantele dintre pompa de livrare carburanti (dispenser) cu recuperare de vapori si alte

obiective din statia de distributie carburanti (benzinarie) cu depozite ingropate si terenuri existente in zona sunt conform tabelului de mai jos, conform NP 004/2003:

Nr.crt. Obiectiv Distanta normala

(m) Distanta proiectata

(m) 1 Cabina operator 4.50 11.60 2 Grup sanitar 4.50 24.70 3 Strada Alexandru cel Bun 5.00 8.00 4 Limita proprietate nenormata 6.40 5 Gura incarcare rezervor ingropat 5.00 13.30 6 Bloc guri aerisiri rezervor ingropat nenormata 15.70 7 Separator hidrocarburi 5.00 20.20 8 Rezervor carburanti (benzina, motorina)

bicompartimentat ingropat nenormata 12.20

9 Skid GPL 15.00 15.00 Distantele dintre gura de incarcare a rezervorului ingropat bicompartimentat (benzina,

motorina) si alte obiective din statia de distributie carburanti (benzinarie) cu depozite si terenuri existente in zona sunt conform tabelului de mai jos, conform NP 004/2003



(m) 1 Cabina operator 8.00 8.00 2 Grup sanitar 8.00 13.00 3 Strada Alexandru cel Bun 8.00 20.00 4 Limita proprietate 5.00 14.50;16.00 5 Pompa livrare carburanti cu recuperare


6 Bloc guri aerisiri rezervor ingropat nenormata 2.00 7 Separator hidrocarburi 5.00 7.00 8 Skid GPL 10.00 11.00




Distantele dintre rezervorul ingropat bicompartimentat (benzina, motorina) si alte




(m) 1 Cabina operator 4.50 4.50 2 Grup sanitar 4.50 4.50 3 Strada Alexandru cel Bun 5.00 20.50 4 Limita proprietate nenormata 10.70; 14.40 5 Pompa livrare carburanti cu recuperare

vapori (motorina, benzina) nenormata 12.20

6 Separator hidrocarburi 5.00 5.00 7 Skid GPL 10.00 10.00 Distantele dintre separatorul de hidrocarburi si alte obiective din statia de distributie

carburanti (benzinarie) cu depozite ingropate si terenuri existente in zona sunt conform tabelului de mai jos, conform NP 04/2003:



(m) 1 Cabina operator 5.00 15.50 2 Grup sanitar 5.00 6.00 3 Limita proprietate 5.00 9.50 4 Pompa livrare carburanti cu recuperare


5 Bloc guri aerisiri rezervor ingropat 5.00 7.30 6 Gura incarcare rezervor ingropat 5.00 7.00 7 Rezervor carburanti (benzina, motorina)

bicompartimentat ingropat 5.00 5.00

8 Skid GPL 10.00 10.00 Distantele dintre blocul gurilor de aerisire rezervor ingropat (cu recuperare vapori) si alte




(m) 1 Cabina operator 2.00 7.90 2 Grup sanitar 2.00 13.60 3 Limita proprietate 2.00 14.50;16.70 4 Pompa livrare carburanti cu recuperare

vapori (motorina, benzina) nenormata 15.70

5 Separator hidrocarburi 5.00 7.30 6 Gura incarcare rezervor ingropat nenormata 2.00 7 Skid GPL 10.00 13.00 Iluminatul perimetral al statiei Iluminatul perimetral al statiei se face la un nivel la care sa permita interventia in

instalatie pe timp de noapte. Instalatia de iluminare se va lega la instalatia de




impamantare. Daca distanta dintre stalpii pentru iluminat si instalatia de alimentare cu GPL la autovehicule este mai mica de 10.00 m, se vor folosi numai lampi cu protectie antiex.

Terenul din incinta skid-ului este eliberat de vegetatia inalta pentru a permite o ventilatie naturala a amplasamentului, evitand astfel acumularile de gaz.

La lucrarile de intretinere si interventie se vor utiliza scule antiex.

Zonarea ex a instalatiei de distributie GPL Organizarea incintei in care se monteaza instalatia de distributie GPL pentru autovehicule urmareste dispunerea distincta a activitatilor in functie de pericolul de explozie pe care il reprezinta, asigurand deplina functionalitate. Zonele cu pericol de explozie si extinderile acestora se stabilesc pentru conditii normale de functionare a instalatiei de distributie, precum si a exploatarii ei corespunzatoare. La stabilirea acestor zone nu sunt luate in considerare avariile imprevizibile, cauzate de nerespectarea conditiilor tehnologice si functionale, de modificarile si improvizatiile facute fara respectarea prevederilor legale, precum si de situatiile exceptionale (calamitati, catastrofe).

Zonarea mediilor cu pericole de explozie este urmatoarea: a) zona „0” cuprinde:

- interiorul recipientului de stocare GPL; - interiorul autocisternei pentru transport GPL pe timpul alimentarii instalatiei

monobloc tip skid b) zona „1” cuprinde:

- interiorul carcasei pompei de distributie GPL; - in jurul supapelor de siguranta; - zona punctului de alimentare din cisterna; - zona pompei centrifuge de la instalatia monobloc tip skid.

c) zona „2” cuprinde: - spatiul din jurul instalatiei monobloc tip skid; - spatiul din zona de distributie GPL; - spatiul din jurul punctului de alimentare din autocisterna. Zonarea de siguranta a incintei Zonele distincte in cadrul incintei sunt: a) zona de distributie GPL, care cuprinde panoul de distributie al instalatiei monobloc tip

skid; b) zona de stocare GPL, care cuprinde recipientul instalatiei monobloc tip skid; c) zona de utilitati si constructii anexe. Instalatia monobloc tip skid se va amplasa la distante de siguranta fata de alte

constructii si amenajari din incinta statiei, distante care sunt indicate in normativul NP 037/99 (conform planului de situatie). Circulatia in incinta statiei se organizeaza prin amenajari constructive si marcaje speciale, astfel incat sa se asigure:

- accesul, circulatia in incinta, parcarea si iesirea in deplina siguranta a autovehiculelor;

- accesul direct la panoul de distributie; - un parcurs minim al autovehiculului in incinta statiei; - buna supraveghere a operatiilor de alimentare cu combustibil a autovehiculelor si

de plata; - reducerea la minimum a riscului de coliziune intre autovehicule; - retragerea rapida a autovehiculelor in caz de incendiu sau accidente.




Rezervorul GPL, cu capacitatea de 5000 l, amplasat pe platforma betonata, este fixat pe suport metalic din profil U 140, are un volum maxim admis in rezervor de 85% din capacitatea recipientului si un volum minim pana la care se poate goli recipientul de 10%.

Rezervorul de carburanti, bicompartimentat, cu pereti dubli, V = 30 mc (10 mc benzina, 20 mc motorina) se va amplasa pe latura central vestica a incintei obiectivului, la circa 10 m distanta de malul stang al raului Targului. Platforma gospodareasca

Langa cabina operatorului, se va amenaja o platforma cu rol de depozitare a deseurilor, prevazuta cu containere pentru stocarea deseurilor menajere. Dotari PSI

Potrivit prevederilor, Normativul de siguranta la foc al constructiilor, Indicativ P118/99, statia de distributie carburanti si statia GPL (baterie de stocare gaze petroliere lichefiate) se incadreaza la categoria "A" - pericol de incendiu, cu posibilitati de incendiu si de explozie volumetrica si risc foarte mare de incendiu.

Nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor se va face conform prevederilor NP-004/ 2003 si NP 037/1999:

a. statia de distributie carburanti: stingatoare transportabile cu spuma, stingatoare transportabile cu pulbere, stingatoare portabile cu spuma si stingatoare portabile cu pulbere.

Deoarece benzinaria este amplasata in localitate, unde exista retea publica de apa, aceasta va fi echipata cu instalatie de hidranti exteriori cu debit de minim 5 l/s, asigurandu-se minim un hidrant exterior dispus la maxim 120 m distanta fata de obiectele incintei, precum si dotarea cu accesoriile necesare (hidrant portativ, furtunuri C, tevi de refulare, etc).

b. statia GPL: stingatoare portabile cu pulbere tip P6, stingatoare portabile cu spuma sau aerosoli de 6 kg fiecare, stingatoare transportabile cu spuma de 90 kg fiecare.

2.2. Instalatii tehnologice Instalatia de distributie GPL, tip skid Skid-ul are doua rezervoare de 5000 l fiecare si este furnizat de firma HIDRO PETROL

AUTO GAS. Instalatia de distributie GPL la autovehicule va functiona ca un skid simplu, cu un

rezervor, cel de-al doilea rezervor fiind sigilat atat pe tur, cat si pe retur. Skid-ul cuprinde urmatoarele elemente:

� Doua recipiente de stocare GPL, furnizate de firma Macedonian Steel Industries, cilindrice, orizontale, supraterane, cu capacitatea de 5000 l fiecare volum de apa, echipat cu racorduri, aparatura de masura si control si armaturi de siguranta. Un recipient se va sigila;

� O pompa centrifuga tip TBH 306, antrenata de un motor electric, care asigura vehicularea GPL in faza lichida, de la recipient spre pompa de distributie;

� O pompa de distributie GPL tip Petrolmeccanica la autovehicule, echipata cu un furtun flexibil, un pistol de alimentare, ventile, armaturi, aparatura de masura, indicare si control, afisare si inregistrare electronica;

� Trasee de armaturi si conducte aferente pentru faza lichida, respectiv faza gazoasa, cu supape de exces de flux si o supapa diferentiala pe retur faza lichida in recipient, 2 filtre de retinere impuritati;

� Un tablou de comanda pentru actionarea pompei de distributie GPL;




� Un electrocmpresor si un buton de oprire in caz de urgenta; � Utilajele sunt montate pe un cadru metalic care se fixeaza pe o fundatie de

beton armat. Utilajele din componenta skid-ului sunt montate pe un cadru metalic, care se fixeaza pe

o fundatie din beton armat. Instalatia se livreaza cu toate utilajele, armaturile, aparatele, echipamentele si

conductele montate, instalatia monobloc fiind garantata de producator. Instalatia se va inertiza cu azot sau dioxid de carbon. Darea in folosinta a instalatiei monobloc tip SKID se face numai dupa obtinerea

autorizatiei eliberata de ISCIR pe baza prezentului proiect, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice C8-2010 – Colectia ISCIR.

Recipientul de stocare Recipientele de stocare GPL, cu capacitatea de 5000 litri fiecare, au fost furnizate de

firma Macedonian Steel Industries si sunt in stricta conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice C8-2010 – Colectia ISCIR.

Recipientele sunt confectionate din otel carbon, avand energia de rupere si rezilienta adecvata pentru utilizarea la temperaturi negative de -20ºC, in limitele prevazute de prescriptiile tehnice PT C8 Colectia ISCIR.

Recipientele au fiecare urmatorii parametri: - V = 5000 litri; - Presiunea nominala = 17,65 bar;

- Tmin/max = -20 + 50ºC; - Presiunea de proba hidarulica = 27,00 bar

Suportii speciali pentru fixarea recipientilor sunt din otel, protejati la incendiu si montati pe rame metalice.

Racordurile, armaturile si aparatele de masura si control, care echipeaza recipientele, sunt astfel executate si montate incat sa nu permita iesirea in afara recipientului a GPL-ului in faza lichida sau gazoasa si sa asigure vizualitatea parametrilor pe timpul functionarii, astfel:

- supapa de siguranta cu arc este reglata sa se deschida la 17,65 bar si a fost dublata de o subsupapa care are rolul de a inchide traseul (iesirea vaporilor in atmosfera) in cazul necesitatii inlocuirii supapaei;

- manometru cu glicerina pe faza gazoasa (valori 0 – 25 bar) si manometru normal dupa regulatorul de presiune (0 – 1,0 bar);

- indicator de nivel, magnetic, pentru faza lichida; - controlul nivelului maxim al lichidului in timpul incarcarii se realizeaza printr-un

dispozitiv montat in grupul de serviciu (maxim 80% din valoarea recipientului); - racord de alimentare a recipientului de la autocisterna, prevazut cu contra-

supapa, care inchide automat la deconectarea furtunului flexibil (flexibilul cisternei are o supapa de inchidere care intrerupe iesirea GPL-ului la deconectarea furtunului – dubla siguranta).

Recipientele sunt protejate impotriva radiatiilor solare cu o vopsea alba, avand proprietati reflectorizante.

Recipientele se leaga la centura de impamantare pentru punerea la pamant si asigurarea scurgerii sarcinilor electrostatice.

Recipientele de stocare GPL sunt prevazute cu urmatoarele racorduri: - racord pentru conducta de aspiratie a pompei centrifuge; - racord pentru supapa de siguranta; - racord pentru indicatorul de nivel; - racord pentru returul fazei lichide si fazei gazoase in recipient;




- racord pentru manometru; - racord pentru incarcare GPL din autocisterna.

Recipientele se protejeaza impotriva suprapresiunilor interne cu o supapa de siguranta cu arc, reglata sa se deschida in atmosfera la depasirea parametrilor stabiliti prin PT C7/2010.

Supapa de siguranta este prevazuta cu un element de inchidere subvalva (mentinuta in pozitia deschis pe timpul functionarii), care asigura inchiderea circuitului in cazul demontarii supapei pentru verificare sau inlocuire.

Aparatele de masura si control utilizate pe recipiente sunt omologate si agreate de catre ISCIR.

Volumul de stocare GPL care este maxim admis in recipientul functional este de 80% din capacitatea lui.

Pe recipiente este aplicata in loc vizibil o placa de timbru cuprinzand urmatoarele date: - anul de fabricatie; - date care sa permita identificarea recipientului sub presiune, cum ar fi: tipul,

identificarea seriei sau a lotului, numarul de fabricatie; - cele mai importante limite maxime / minime admisibile; - presiunea maxima admisibila de lucru (bar); - presiunea de incercare hidraulica (bar); - temperatura maxima admisibila de lucru (ºC); - temperatura minima admisibila (ºC); - gradul de umplere (%).

Pompa centrifuga Pentru vehicularea fazei lichide dinspre recipient spre pompa de distributie GPL la

autovehicule, s-a prevazut o pompa centrifuga actionata de un motor electric in constructie adecvata mediului de degajari de vapori (constructie antiex). Pompa centrifuga are prevazute ventile manuale de izolare.

Actionarea si comanda pompei centrifuge se realizeaza prin butoane de pornire si oprire, amplasate intr-un tablou electric.

La tabloul electric exista lampi (LED-uri), de culori diferite (verde si rosu), pentru semnalizarea optica a pornirii, respectiv opririi pompei centrifuge, si un buton de oprire in caz de avarie.

Pompa centrifuga si motorul electric antiex sunt fixate de cadrul metalic al instalatiei monobloc.

Racordarea la retele se face conform Prescriptiilor C6/2010 Colectia ISCIR prin imbinari cu flanse cu gat si prezoane si au continuitate din punct de vedere electric.

Pompa de distributie GPL la autovehicule Pompa de distributie GPL la autovehicule este prevazuta cu:

- ventile electromagnetice pe faza lichida, respectiv pe faza gazoasa; - filtru pe traseul de intrare faza lichida; - contor volumetric; - separator de faze; - afisaj electronic al cantitatii de GPL livrate si al pretului; - supape si valve diferentiale pe faza lichida si gazoasa; - aparatura de masura si control; - furtun flexibil prevazut cu pistol de alimentare si cuplaj de inchidere automata a

circuitului in cazul smulgerii accidentale a furtunului. Pistolul pompei de distributie trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:




- sa asigure livrarea GPL numai atunci cand s-a realizat cuplarea etansa a pistolului cu valva de alimentare de pe recipientul autovehiculului;

- sa asigura inchiderea automata a circuitului la atingerea nivelului maxim de umplere;

- sa asigure semnalizarea opririi debitarii de GPL; - debitul = 28/47 litri/minut; - precizia de masurare ±1%; - temperatura de lucru: max. 25 bar; - reglare afisare.

Pompa de distributie GPL este fixata de cadrul metalic al instalatiei monobloc si este conectata obligatoriu la instalatia de impamantare din incinta.

Robinetul pneumatic de actionare de la distanta face parte din sistemul de siguranta

al skid-ului. Partea pneumatica a robinetului se leaga la un compresor situat in cabina operatorului, prin intermediul unui furtun de plastic Φ6. Atat timp cat compresorul asigura o presiune de 5-6 bar, robinetul este in pozitia deschis. In momentul in care presiunea scade, robinetul se va inchide automat, fara interventia operatorului.

Sistemul pneumatic este pus in legatura cu butonul de emergenta (inchidere generala), situat in/pe cabina operatorului.

Actionarea butonului de emergenta, in caz de avarie de catre operator, inchide automat si robinetul pneumatic.

Armaturi si conducte Traseul pentru vehicularea fazei lichide cuprinde:

- conducta de legatura intre recipient si pompa centrifuga; - conducta de legatura intre pompa centrifuga si panoul de distributie; - conducta de retur intre refularea pompei centrifuge si recipient.

Pe conducta de legatura intre recipient si pompa centrifuga se prevad obligatoriu: - robineti pentru sectionarea acesteia; - un filtru din otel pentru retinerea impuritatilor din gazul lichefiat; - o supapa de siguranta care trebuie sa se deschida la depasirea presiunii

admise pe aspiratia pompei centrifuge. Pe conducta de legatura intre pompa centrifuga si panoul de distributie se prevad:

- o supapa de siguranta care trebuie sa se deschida la depasirea presiunii admise pe refularea pompei centrifuge;

- un manometru pentru indicarea presiunii in instalatie. Pe conducta de retur intre refularea pompei centrifuge si recipient se prevad:

- robineti pentru sectionarea circuitelor; - o supapa de siguranta care trebuie sa deschida la depasirea presiunii admise

pe refularea pompei centrifuge. Traseul pentru faza gazoasa trebuie sa asigure preluarea si returnarea in recipient a

vaporilor de gaze petroliere lichefiate rezultate in separatorul panoului de distributie. Conducta de retur faza gazoasa se conecteaza cu conducta de retur faza lichida si acestea la randul lor se conecteaza la racordul recipientului care comunica cu faza gazoasa din recipient.

Conductele de legatura intre toate componentele instalatiei de distributie a gazelor petroliere lichefiate trebuie sa fie realizate din materiale adecvate, garantate la temperaturi negative. Conditiile si caracteristicile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca materialele pentru conducte, modul lor de imbinare si de protectie al acestora, se stabilesc potrivit Prescriptiilor Tehnice Colectia ISCIR.




2.3. Activitati desfasurate S.C. PRO SPERANTA 2002 S.R.L. are ca obiect principal de activitate "Comert cu

amanuntul al carburantilor pentru autovehicule in magazine specializate" – cod CAEN 4730.

Conform certificatului constatator, activitatile desfasurate la punctul de lucru din strada Alexandru cel Bun, municipiul Campulung, judetul Arges, sunt:

- “Comert cu amanuntul de piese si accesorii pentru autovehicule” – cod CAEN 4532; - “Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de

produse alimentare, bauturi si tutun” – cod CAEN 4711; - “Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de

produse nealimentare” – cod CAEN 4719; - “Comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule in magazine specializate” -

cod CAEN 4730. Aprovizionarea cu carburanti a unitatii se va face cu cisterna auto, echipata si

omologata conform standardelor in domeniu. Produsele aprovizionate, depozitate si livrate, se incadreaza in normele de calitate existente in Romania, in cadrul statiei se distribuie numai produse ecologice omologate, conform standardelor europene, provenite din depozitele din tara.

Descarcarea produselor petroliere din autocisterne in rezervorul de depozitare al statiei

se va realiza gravitational, prin intermediul gurii de descarcare si a conductelor de umplere. Descarcarea carburantilor din cisterne se realizeaza pe peronul de descarcare special amenajat. Descarcarea cisternei auto se va face numai in conformitate cu Regulamentul de functionare al statiei de distributie carburanti si in baza instructiunilor de exploatare a benzinei. Principalele operatii la descarcarea cisternei de benzina:

- cisterna cu benzina se pozitioneaza in dreptul gurii de descarcare; se leaga furtunul de descarcare de la baza cisternei la racordul de descarcare, respectiv la cupla de descarcare rapida (CR);

- se realizeaza legatura de recuperare vapori de la partea superioara a cisternei de benzina la cupla rapida cu valva uscata si opritor de flacari (CRV), pentru egalizare compartiment cisterna – rezervor de depozitare;

- se verifica realizarea traseului cisterna – rezervor si se deschid robinetele de legatura;

- se urmareste cantitatea de benzina/motorina introdusa in rezervor si, la atingerea nivelului maxim, se inchid robinetele de descarcare; se indeparteaza furtunele de legatura si se indeparteaza cisterna auto.

Rezervorul este prevazut cu aerisire in atmosfera, prin intermediul unei guri de aerisire cu supapa si opritor de flacari (OFS); aceste supape sunt calibrate sa deschida numai in cazuri accidentale, cand presiunea in sistem depaseste valoarea de 36 mbari, sau exista in sistem o depresiune de 3 mbari. S-a constatat ca, in mod normal, la descarcarea cisternei auto, vaporii de benzina sunt in circuit inchis, emisia in atmosfera a vaporilor de benzina se face doar accidental.

Instalatia tehnologica dispune de posibilitatea realizarii unui racord suplimentar pentru recircularea vaporilor, tot cu furtune de uz petrolier standardizate, Dn 60 mm, terminate in capete cu flanse de racord etanse. Gura de descarcare si autocisternele sunt prevazute cu elemente de racordare electrica la impamantare, pentru descarcarea eventualelor electricitati statice ce pot provoca scantei.




Distributia carburantilor se face prin intermediul distribuitoarelor de carburant ce afiseaza pretul de livrare, cantitatea si pretul total, precum si volumul livrat.

Tranzactiile sunt monitorizate de sistemul de gestiune aflat pe calculatorul PC de la biroul personalului. Fluxul tehnologic si modul de operare al skid-ului

Instalatia de distributie GPL la autovehicule va functiona ca un skid simplu, cu un rezervor, cel de-al doilea rezervor fiind sigilat atat pe tur, cat si pe retur

Autocisterna cu GPL intra in statie, pe platforma betonata, direct din sosea, parcurgand traseul prezentat in plansa cu fluxurile de circulatie, anexate la proiect.

Viteza de parcurs a autocisternei intrate in incinta nu trebuie sa depaseasca 10 km/h. Cisterna va functiona pe perioada descarcarii la minim 5,00 m fata de skid. Din momentul intrarii cisternei, statia devine neoperationala, interzicandu-se accesul

sau continuarea alimentarii autovehiculelor la pompa de GPL. Pistolul pompei de distributie se asigura prin inchiderea locasului cu lacat. Obligatoriu se va scoate de sub tensiune pompa centrifuga. Se vor inchide robinetele manuale de pe aspiratia, respectiv refularea pompei centrifuge si de pe retur faza lichida si gazoasa in recipient.

Premergator descarcarii, conducatorul auto va lua toate masurile privind asigurarea vehiculului (oprirea motorului, tragerea franei de mana si montarea sabotilor la roti).

Conducatorul autovehiculului va asigura impamantarea cisternei si va racorda furtunul flexibil de la autocisterna la stutul de incarcare de pe recipient prin intermediul sistemului de cuplare (personalul de deservire va supraveghea corectitudinea desfasurarii operatiunilor). In cazul in care autocisterna este prevazuta si cu furtun pentru egalizarea fazei gazoase, se va efectua racordarea acesteia la stutul prevazut cu manometru pentru egalizarea presiunii intre recipientul de pe autocisterna si recipientul skid-ului.

Dupa cuplarea furtunelor flexibile, conducatorul auto va deschide ventilul pe faza lichida de la recipientul autocisternei si va porni pompa, in prima faza incarcandu-se cca. 100 litri de GPL, dupa care se opreste pompa. Manevra are scopul de a verifica etanseitatea instalatiei de alimentare a skid-ului, precum si functionarea aparaturii de masura si control de pe recipient, respectiv de la autocisterna (manmetru si indicator de nivel).

In cazul in care nu se sesiseaza scapari de GPL, operatia de incarcare cu GPL a recipientului se continua, repornindu-se pompa si urmarindu-se permanent indicatiile aparaturii AMC (manometru si indicator de nivel) de la skid, respectiv manometrul, indicatorul de nivel si controlul de la autocisterna.

Pe perioada incarcarii, este interzis conducatorului auto si personalului de deservire sa pazeasca zona.

Incarcarea este considerata terminata la indicarea nivelului de 80% la aparatul de pe recipientul skid-ului.

Cantitatea de GPL livrata se verifica prin indicatia contorului de pe autocisterna (prin diferenta).

Dupa descarcare, conducatorul auto decupleaza furtunul si il strange pe tambur, scoate impamantarea si scoate autocisterna in afara incintei statiei.

Detaliat, operatiile pe care trebuie sa leexecute conducatorul auto sunt prevazute in manualul de operare al autocisternei.

Personalul desemnat pentru incarcarea recipientului stocator de GPL, cel de distributie si personalul de interventie trebuie sa indeplineasca conditiile de personal prevazute in prescriptiile tehnice Colectia ISCIR in vigoare si va fi autorizat de ISCIR, in conformitate cu prevederile PT C8-2010, Colectia ISCIR.

Dupa plecarea autocisternei, personalul de distributie GPL va face o verificare a etanseitatii instalatiei, utilizand solutie de apa cu sapun.




Pentru ca statia de distributie sa devina operationala, personalul de distributie va efectua urmatoarele manevre:

- alimentarea cu energie electrica a pompei centrifuge din tabloul electric; - deschiderea robinetelor manuale de pe aspiratia si refularea pompei de izolare

si pe returul fazelor lichida-gazoasa si eventual a robinetului de pe by-pass-ul pompei centrifuge, in situatia aparitiei vibratiilor la conducta de retur.

Alimentarea cu GPL a autovehiculelor presupune ridicarea pistolului din locas si racordarea cuplei la gura de alimentare de pe autovehicul, decuplarea parghiei pistolului si pornirea pompei de distributie din maneta.

Obligatoriu, pe timpul alimentarii, se vor urmari controlul (afisajul) si manometrul pompei de distributie GPL, precum si etanseitatea cuplarii pistolului la gura de incarcare a autovehiculului. Cuplarea si incarcarea recipientului de pe autovehicul se face numai de catre personalul de distributie, autorizat ISCIR.

Pe timpul alimentarii autovehiculului, faza gazoasa, separata pe traseul spre pistolul de distributie, se intoarce in recipient, pe conducta de retur, asigurandu-se echilibrarea presiunilor intre skid si recipientul autovehiculului.

Presiunea vehiculata de pompa la incarcarea rezervoarelor autovehiculelor este de cca. 8-10 bar. La atingerea nivelului de 80% in rezervorul de pe autovehicul, pompa de distributie se intrerupe automat, neputandu-se livra suplimentar GPL in rezervor.

Cantitatea de GPL livrata in litri este indicata de contor si se poate citi dupa indicatia aparatului de masurare a nivelului montat in grupul multivalva de pe rezervorul autovehiculului.

Dupa incarcare se opreste pompa de distributie prin trecerea manetei in pozitia inchis, se decupleaza pistolul, apasand pe parghia acestuia si se asigura pistolul prin punerea in locasul de la pompa de distributie.

In cazul in care nu sunt alte autovehicule la alimentat, se asigura pistolul prin inchiderea cu lacat si se scoate de sub tensiune pompa centrifuga, trecand skid-ul in starea de asteptare. Conducta de retur (by-pass) a fazei lichide este prevazuta cu o supapa limitatoare de debit si un robinet manual cu rol de a prelua surplusul de faza lichida dinspre pompa centrifuga catre recipient. Tehnologia si modul de operare al instalatiei de alimentare cu GPL

Alimentarea cu GPL a recipientului (rezervorului GPL) auto: - se deschide busonul de protectie a prizei de incarcare; - se cupleaza pistolul de umplere si se actioneaza distribuitorul de GPL; - dupa ce rezervorul GPL a fost umplut (maxim 80% din capacitate) multivalva

opreste umplerea, automat; - se opreste distribuitorul, se decupleaza pistolul de umplere si se pune busonul de

protectie la priza de incarcare. Functionarea cu GPL a autoturismelor

- apasand butonul centralei de comunicatie pe pozitia benzina, ledul bicolor devine rosu si se realizeaza functionarea pe benzina;

- dupa o scurta perioada de functionare pe benzina se comuta centrala pentru ca masina sa functioneze pe gaz;

- se vor aprinde ledurile verzi. Operatiuni de intretinere si reglaj a instalatiei

- se interzice cu desavarsire a se executa operatiuni de reglare a instalatiei de catre personal nautorizat;

- pentru orice reglaj si pentru orice operatiune de intretinere a instalatiei de alimentare cu GPL, posesorul acestora trebuie sa se adreseze unitatii service care a realizat montajul sau altei unitati service autorizate RAR pentru astfel de lucrari.




Masuri de protectie ce trebuiesc luate in caz de scapari de gaz la instalatie - in cazul scaparilor de gaz produse la instalatia de alimentare cu GPL se opreste

alimentarea cu gaz de la robinetul multivalvei si se asteapta aerisirea autoturismului pana cand nu se mai simte miros de gaz;

- se duce autoturismul la o unitate service autorizata RAR si se refac legaturile etanse intre componente sau se inlocuiesc componentele defecte;

- GPL este inflamabil si de aceea se interzice lucrul cu flacara deschisa la instalatia autoturismelor sau alte componente ale acestuia. Este interzisa aducerea in apropierea instalatiei de alimentare cu GPL si a obiectelor cu temperatura ridicata;

- In cazul unor scapari de GPL, evitati contactul cu pielea si inspirarea acestuia. GPL poate produce arsuri la contactul cu diferite parti ale corpului uman;

- In caz de incendiu, actionati imediat robinetul de inchidere a multivalvei, daca este posibil, si stingeti focul cu ajutorul unui extinctor cu pulberi, ce trebuie sa se gaseasca obligatoriu la bordul autoturismului; evacuati zona unde se afla autoturismul si chemati pompierii. Pompierii trebuie informati ca pe autoturism se afla montat o instalatie de alimentare cu GPL.

Date privind functionarea instalatiei de GPL Pentru ca statia de distributie GPL la autovehicule tip skid sa devina operationala,

personalul de deservire va efectua urmatoarele manevre: - alimentarea cu energie a pompei din tabloul electric; - deschiderea ventilelor manuale de pe aspiratia pompei si de pe retur, faza lichida

si gazoasa in recipient. Alimentarea cu GPL a autovehiculelor presupune ridicarea pistolului din locas si

racordarea cuplei la gura de alimentare de pe autovehicul, decuplarea parghiei pistolului si pornirea pompei de distributie din buton.

Obligatoriu, pe timpul alimentarii, se vor urmari contorul (afisajul) si manometrul pompei de distributie GPL, precum si etanseitatea cuplarii pistolului la gura de incarcare de la autovehicul.

Cuplarea si incarcarea recipientului de pe autovehicul se face numai de catre personalul de distributie autorizat ISCIR.

Pe timpul alimentarii autovehiculului, faza gazoasa, separata pe traseul spre pistolul de distributie, se intoarce in recipient pe conducta de retur, asigurandu-se echilibrarea presiunilor intre skid si recipientul de pe autovehicul.

Presiunea vehiculata de pompa, la incarcarea rezervoarelor autoveiculelor este de cca. 8-10 bar. Atingerea nivelului de 80% in rezervorul de pe autovehicul intrerupe automat pompa de distributie, neputandu-se livra suplimentar GPL in rezervor.

Cantitatea de GPL livrata in litri este indicata de contor si se poate citi si dupa indicatia aparatului de masurare a nivelului, montat pe grupul multivalva de pe rezervorul autovehiculului.

Dupa incarcare se opreste pompa de distributie din buton, se decupleaza pistolul apasan pe parghie si se asigura pistolul prin punerea in locasul de pe pompa de distributie.

Personalul si programul de deservire Statia de carburanti va fi deservita de 4 angajati. Programul de functionare al statiei de carburanti va fi permanent.




2.4. Materii prime si auxiliare utilizate Combustibilii folositi in activitatea statiei de distributie carburanti sunt: benzina,

motorina, GPL. Aprovizionarea cu carburanti a unitatii se va face cu cisterne auto, de la diferiti

distribuitori, echipate si omologate conform standardelor in domeniu. Conform informatiilor primite de la beneficiar, pentru comercializare sunt estimate

urmatoarele cantitati de carburanti: - benzina: 700 - 800 litri/zi; - motorina: 1500 litri/zi; - GPL: 1,5 mc/zi.

Proprietati materii prime, substante chimice sau pr eparate chimice

3. DESEURI Conform legislatiei in vigoare, Legea Nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul

deseurilor, pentru asigurarea unui grad inalt de valorificare, producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri sunt obligati sa colecteze separat cel putin urmatoarele categorii de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla.

Gestionarea deseurilor trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a dauna mediului, in special:

a) fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau flora; b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special. 3.1. Tipuri de deseuri generate In etapa de executie a proiectului propus pentru amplasamentul analizat, vor rezulta

urmatoarele categorii de deseuri:




� deseuri de materiale de constructie; � deseuri menajere (cod deseu - 20 03 01), rezultate din activitatea sociala a

personalului implicat in realizarea lucrarilor. Deseurile din constructii se clasifica dupa cum urmeaza: - 17.05.00 pamant si materiale excavate sau dragate - 17.01.07 beton, caramizi, materiale ceramice si materiale pe baza de gips; - 17.02.00 lemn, sticla, materiale plastice si cauciuc - 17.03.00 asfalt, gudroane si produse gudronate - 17.04.00 metale (inclusiv aliajele lor) - 17.06.00 materiale izolatoare - 17.07.00 deseuri amestecate de materiale de constructie si deseuri din demolari Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari.

In perioada de functionare a obiectivului vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri: - deseuri menajere (cod deseu - 20 03 01), rezultate din activitatea administrativa a unitatii; - slamuri depuse (cod deseu - 05 01 03), rezultate de la curatarea rezervoarelor de

combustibil si a separatorului-decantor.

Cantitatea de deseuri menajere se poate aprecia luand in considerare numarul de angajati si cantitatea de deseu produsa de un om pe zi ( cca 0,5 kg/om/zi) si numarul de zile lucratoare:

4 salariati x 0,5 kg/om/zi x 365 zile =730 kg/an (0,73 t/an ) 3.2. Managementul deseurilor O parte a deseurilor din constructii vor fi reciclate in lucrarile de terasamente, in

umpluturi, cat si pentru lucrari provizorii de drumuri, platforme, nivelari si ca material inert, etc. Toate deseurile generate sunt colectate în pubele speciale, amplasate la vedere.

3.3. Eliminarea deseurilor Beneficiarul are obligatia de a incheia contracte de prestări servicii cu firme autorizate

pentru colectarea deseurilor. Gunoiul menajer va fi depozitat in containere ecologice, aflate in incinta societatii, de

unde va fi preluat de o societate de salubrizare, in baza unui contract. Slamul petrolier va fi preluat de o firma de specialitate, in baza unui contract. 4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACES TORA 4.1. Apa 4.1.1. Hidrologia/Hidrogeologia Hidrologia Hidrologic, perimetrul se afla in bazinul hidrografic al raului Arges (cod cadastral X -

1.000.00.00.00.0.), la circa 15 m est de malul stang al raului Targului, cod cadastral X-1.017.08.00.00.0.

Hidrografia zonei analizate este tributara raului Targului, care are ca afluenti principali paraul Valea Mare, paraul Gruiului, dar si afluenti mai mici ai acestora.

Raul Targului, impreuna cu raul Argesel, constituie principalul colector hidrografic al regiunii, drenand o suprafata a bazinului de 1.079 km2, respectiv 234 km2.




Raul Targului are cel mai dezvoltat sistem din bazinul hidrografic al raului Arges, depasind suprafata de bazin a raului Doamnei. Isi are obarsia sub Vf. Papusa (2391 m), la 2050 m altitudine, fiind format dintr-o serie de torenti alpini. Parasind caldarea glaciara a masivului Papusa, dreneaza pe dreapta si caldarea Iezerului, in care se afla si lacul Iezer (S = 3750 mp, h = 1,5 m), drenat de paraul Batrana (S = 22 km, L = 7 km). Tot din dreapta primeste si raul Rausor (S = 40 kmp, L = 12 km). In aval, la Leresti, raul Targului intra deja in Depresiunea Campulung, traversand aceleasi unitati de relief longitudinale ca si raul Doamnei. Pe acest sector primeste aportul catorva afluenti mici de stanga, cum ar fi: Romanesti, Poienari, Ruda, Draghici, Manastirea. Din dreapta, in schimb, primeste o serie de afluenti importanti precum Bughea (S = 92 km, L = 30 km) si Bratia (S = 360 kmp, L = 53 km).

Râul Târgului are format bazinul de receptie în zona subalpina, alimentarea fiind mixta – pluvionala şi subterana – aceasta din urma cu un regim mai uniform pe anotimpuri.

Statia hidrometrica de pe râul Târgului, cea mai apropiata, este cea de la Voineşti (amonte de municipiul Câmpulung), cu urmatoarele date caracteristice:

Lungimea râului = 72 km SuprafaŃa = 1096 km² Debit mediu multianual = 4,29 mc/s Debitul lunar cu asigurare 80% = 1,38 mc/s Debitul lunar cu asigurare 90% = 1,23 mc/s Debitul lunar cu asigurare 95% = 1,27 mc/s Qn/QN = 0,030/32,6

Harta hidrologie

4.1.2. Alimentarea cu apa Pe amplasamentul statiei de distributie carburanti, alimentarea cu apa se va face in

scop potabil si igienico-sanitar. Alimentarea cu apa a obiectivului se face din reteaua oraseneasca, conducta PEHD Dn

90 mm, existenta in strada Alexandru cel Bun, conform contractului abonament nr. 167 din 01.09.2009 incheiat cu S.C. Edilul CGA S.A.

Bransamentul la reteaua de alimentare oraseneasca (conducta existenta in strada Alexandru cel Bun) este realizat printr-o conducta PEHD Dn 25 mm, L ≈ 4 m.




Distributia apei se face la presiunea din retea, din caminul de apometru spre grupul sanitar, pozitionat pe latura nord-vestica a incintei, printr-o conducta PEHD Dn 25 mm, L ≈ 20 m.

Pentru contorizarea debitelor preluate din reteaua oraseneasca s-a montat, in caminul aflat pe latura nord-estica a amplasamentului, un apometru.

Debite si volume de apa necesar a fi prelevate In scop menajer Qn zi med = 4 x 35 + 10 x 10 = 240 l = 0,24 mc/zi (0,002 l/s) Qn zi max = kzi x Qn zi med = 0,240 x 1,2 = 0,288 mc/zi (0,003 l/s) Qn zi min = 0,156 mc/zi (0,001 l/s) Qn orar max = (0,240 x 1,2 x 2,8): 24 = 0,033 mc/h (0,009 l/s) Debite si volumele cerintei de apa Qs = Qn x Kp x Ks Kp x Ks = 1,1 x 1,02 = 1,122 Qs zi med = 0,269 mc/zi (0,003 l/s) Qs zi max = 0,323 mc/zi (0,003 l/s) Qs zi min = 0,175 mc/zi (0,002 l/s) Qs orar max = 0,037 mc/h (0,010 l/s) 4.1.3. Managementul apelor uzate Apele uzate menajere In municipiul Campulung, pe strada Alexandru cel Bun exista retea de canalizare

menajera si pluviala. Colectorul principal menajer este executat din PVC Dn 250 mm. Evacuarea apelor uzate menajere de la grupul sanitar, pozitionat pe latura nord-vestica

a incintei, se face in reteaua de canalizare oraseneasca (conducta PVC Dn 250 mm) existenta in strada Alexandru cel Bun, printr-o conducta PVC Dn 125 mm, L ≈ 28 m.

Pentru realizarea racordului la canalizare, societatea a obtinut autorizatia de construire nr. 88 din 11.09.2009, eliberata de Primaria municipiului Campulung.

Apele pluviale O parte din apele pluviale se scurg liber la suprafata terenului. Apele pluviale potential impurificate cu produse petroliere din zona statiei vor fi

colectate prin rigole betonate si evacuate intr-un separator de hidrocarburi, Q = 1 l/s, care se va pozitiona pe laura vestica a obiectivului prin conducte PVC Dn 110 – 125 mm. Din separator, apele vor fi evacuate in reteaua de canalizare menajera din incinta, printr-o conducta PVC Dn 125 mm, L ≈ 5 m.

Conform STAS 1846/90 s-a ales coeficient de scurgere Ø - debitul de apa meteorica se stabileste luându-se in considerare debitul ploii si se

calculeaza cu relatia: Qpl. = m x s x Ø x I unde m = 0,8 pentru t < 40 min s = suprafata de calcul (in ha) Ø = coeficient de scurgere 0,8 I = intensitatea ploii de calcul, functie de frecventa si durata, conform STAS

9470/73 (l/s ha) pentru o durata de 10 minute va fi 180/s ha Suprafata totala a terenului 653 mp Suprafata construita 100 mp 0,01 ha Ø=0,95 Suprafata betonata 500 mp 0,05 ha Ø=0,85




Suprafata inierbata 53 mp 0,005 ha Ø=0,005 Debitul meteoric rezultat: Q pl = 0,8 x (0,01 x 0,95 + 0,05 x 0,85 + 0,005 x 0,005) x 180 = 7,491l/s Debite evacuate: 100% din cerinta de apa (Qu = 100% Qs) Qu zi med = 0,269 mc/zi (0,003 l/s) Qu zi max = 0,323 mc/zi (0,003 l/s) Qu zi min = 0,175 mc/zi (0,002 l/s) Qu orar max = 0,037 mc/h (0,010 l/s) 4.1.4. Prognozarea impactului Impactul produs asupra apelor în perioada de constructie Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific

santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor), care ajung direct sau indirect in apele subterane, nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.

Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit in perioada de executie in cursurile de apă nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosintele de apa.

Numai prin deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale de constructii, s-ar putea produce daune mediului acvatic.

In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca si aceasta va fi relativ redusa. Se va evita depozitarea carburantilor pe amplasament, iar intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti, etc ) numai in locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevazute cu decantoare pentru retinerea pierderilor).

Impactul produs asupra apelor în perioada de functionare Prin masurile proiectate privind retelele de canalizare ape menajere si ape pluviale, se

apreciaza ca vor fi respectate limitele prevăzute de Normativul NTPA 002/2005 aprobat prin HG 188/2002, modificata si completata prin H.G. 352/11.05.2005, conform caruia indicatorii de calitate sunt:

350 mg/l Materii totale în suspensii

300 mg/l Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) 30 mg/l Azot amoniacal NH4

+

5,0 mg/l Fosfor total P 500 mg/l Consum chimic de oxigen – metoda cu dicromat de potasiu CCOCr 25 mg/l DetergenŃi sintetici biodegradabili 30 mg/l SubstanŃe extractibile cu solvenŃă organici 6,5 – 8,5 UnităŃi pH

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului Prin solutiile tehnice adoptate pentru colectarea si evacuarea apelor uzate menajere,

precum si a apelor pluviale uzate, se elimina posibilitatea exfiltratiilor in sol, prevenind astfel impurificarea apelor subterane.

Măsuri de diminuare a impactului în timpul executiei In functie de sursa de poluare si poluantul produs se impun urmatoarele măsuri de

protectie:




� Tehnologia de executie: - terasamentele si fundatiile se vor executa conform graficului de executie, urmarindu-

se ca executarea infrastructurii si suprastructurii sa se faca destul de rapid, astfel incat ploaia sa nu le surprinda deschise prea mult timp;

- se recomanda ca executia lucrarilor de infrastructura sa nu se inceapa decat daca se asigura continuarea executiei la structura propriu-zisa.

� Utilajele terasiere si de transport - utilajele de transport si de lucru care vor lucra la executia lucrarilor vor fi verificate in

ceea ce priveste starea lor tehnica. Proprietarii acestora vor fi obligati sa prezinte documentele care sa ateste acest lucru;

- repararea utilajelor se va efectua in spatii amenajate corespunzator, in afara santierului. In acest scop utilajele defecte vor fi transportate in afara santierului;

- schimbul de ulei se va face cu masuri maxime de precautie; - se interzice spalarea masinilor sau a utilajelor in zona de lucru.

� Activitatea umana - deseurile menajere se vor depozita in containere sau pubele special amplasate in

incinta santierului in acest scop. Continutul acestora se va elimina prin serviciul de salubritate, in baza unui contract;

- se interzice cu desavarsire arderea organizata sau nu a deseurilor. Cenusa rezultata poate contamina atat solul, cat si apa de suprafata; vor mari turbiditatea acesteia.

Lucrarile de executie vor avea loc cu respectarea conditiilor de protectie a mediului inconjurator. Se va urmari:

- manipularea cu atentie a utilajelor; - respectarea cailor de acces pentru utilaje; - respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele si mijloacele de transport; - respectarea tehnologiei de executie; - manipularea materialelor de constructii numai in spatiul destinat lucrarilor. Măsuri de diminuare a impactului în timpul exploatării Măsurile luate prin proiect pentru protectia factorului de mediu apa, vor fi prezentate in

functie de sursa de emisie a poluantului. � Intretinerea retelelor de canalizare

- intretinerea retelelor de canalizare, a rigolelor de colectare a apelor uzate rezultate din spalarea pardoselilor si asigurarea reviziilor periodice pentru toate retelele interioare si exterioare din incinta;

- intretinerea si curatarea periodica a separatorului de hidrocarburi. Instalatiile de epurare pentru ape posibil incarcate cu hidrocarburi, sunt, in majoritatea

cazurilor, compuse din trei parti principale, care, din punct de vedere constructiv, pot fi montate intr-un singur recipient integrat sau in mai multe recipiente, dupa cum urmeaza:

• recipientul (compartimentul) de separare a namolului • recipientul (compartimentul) de separare a uleiului • recipientul (compartimentul) de recirculare (optional)

• Separatorul de namol Apele poluate ajung in recipientul de separare a namolului din caminul montat in amontele

instalatiei. La intrarea in recipient este montat un deflector si, astfel, in cazul incarcarilor cu soc nu se produce tulburarea namolului depus, in separatoarele de namol particulele de namol, impreuna cu particulele de ulei lipite de ele, se depun pe fundul recipientului. La iesirea din recipient sunt montate "capcane de namol", care asigura o separare eficienta.

Datorita acestor deflectoare de coagulatie, se depune si namolul fin poluat cu ulei, sau ramane in plutire in partea inferioara a recipientului. Namolul separat si depus trebuie




indepartat prin vidanjare. Avand in vedere ca aceasta operatiune, in functie de gradul de utilizare, se face o data la mai multe luni (timp in care namolul separat poate forma o crusta dura), nu este suficienta numai indepartarea fazei lichide, in cazul golirii recipientului trebuie indepartata crusta dura prin barbotare (Woma), curatirea intregului recipient de separare a namolului, precum si spalarea deflectoarelor si a peretilor recipientului. "Capcanele de namol" se autocurata prin alunecarea particulelor de namol de pe peretii acestora, dar numai in modul de lucru normal, doar daca nivelul namolului din separator nu se ridica la acestea. Deflectoarele au doua roluri:

- produc separarea namolului - ajuta ascensiunea bulelor fine de ulei

• Separatorul de ulei Din separatorul de namol, apele poluate prefiltrate si uleiul din acesta ajung in recipientul

(compartimentul) de separare a uleiurilor minerale. La admisie este montata o diafragma de dirijare, care induce un curent vertical si

delimiteaza stratul de ulei scurs din separatorul de namol. Separarea uleiului se produce prin intermediul filtrelor coalescente montate pe suport, sub

nivelul apei. Suportul filtrelor are forma tronconica si este confectionat din tabla zincata, pe care sunt montate ghidaje ce asigura indepartarea si montarea cadrelor cu filtre. Cadrele cu filtre se pot indeparta si monta stand pe capacul recipientului, in interiorul corpului filtrelor este montata o vana automata, care, in mod normal de functionare, pluteste. Plutitorul vanei este astfel calibrat incat, in cazul separarii unui strat de 25-30 cm de ulei, se scufunda si se inchide, nepermitind iesirea uleiului din sistem. Daca filtrele nu sunt curatate, acestea se umplu cu namol fin si, dupa un timp, datorita rezistentei opuse de filtru la sistemul de canalizare, vor aparea fenomene de infundare. In acest caz, filtrele trebuie urgent curatate!

In separatorul de ulei filtrele de coalescenta separa picaturile de ulei libere si retin namolul fin existent in apele poluate.

Filtrele trebuie scoase si verificate: o data la 1-2 saptamani la spalatorii auto (dar in functie de gradul de utilizare si mai des) si o data la 2-4 saptamani la separatoare de ape pluviale poluate. Avand in vedere ca filtrul este elementul cel mai important al sistemului, curatarea si verificarea continua a acestuia are un rol determinant in buna functionare a sistemului.

Limitele maxime admise ale indicatorilor de calitate pentru apele evacuate se vor incadra in limitele prevăzute de Normativul NTPA 002/2005 aprobat prin HG 188/2002, modificata si completata prin H.G. 352/11.05.2005.

� Deseurile propriu-zise - interzicerea depozitării dezorganizate sau neautorizate pe platforme, altele decât cele

destinate stocarii deseurilor. In acest fel se va evita: - introducerea ilegala de deseuri in zone neamenajate; - baltirea apei in zonele de depozitare.

� Activitatea umana In fapt, ea este cea care influenteaza in mod direct toata strategia de exploatare,

monitoring si eficienta a masurilor de prevedere luate prin solutiile de proiectare. Lucrarile prevazute pentru scurgerea apelor meteorice vor impiedica stagnarea apei pe

platformele incintei, contribuind la pastrarea suprafetei acesteia in conditii bune. 4.2. Aerul 4.2.1. Date generale Depresiunea Campulung este situata in partea de est a Subcarpatilor Getici, la poalele

Muntilor Iezer, pe Raul Targului. Marginita la sud de Magura Matau, are un aspect tipic de




depresiune submontana si o forma relativ alungita (asemanatoare unui "camp lung"), aici a aparut si s-a dezvoltat orasul Campulung, prima Capitala a Tarii Romanesti. Regiunea are un climat temperat – continental, de deal si submontana, cu veri lungi si ierni blande.

In general, vara este moderata, temperatura medie reprezinta cele mai mici amplitudini de la un an la altul. La Campulung Muscel aceste amplitudini nu depasesc 3°C. Primavara si toamna, temperaturile prezinta valori medii, intre cele de vara si cele de iarna. Astfel, primavara, temperatura medie variaza intre 8°C si 1 1°C la Campulung, iar toamna se caracterizeaza prin temperaturi intre 1°- 3°C, mai ridicate ca primavara. Amplitudinea medie a temperaturilor este cuprinsa intre 8,4° si 12,4°C, justificand caracterul moderat al evolutiei temperaturilor.

Harta clima

Temperatura medie anuala este de 8,7°C, cu maxima i n iulie de 19,4°C si minima in

ianuarie -1,4°C, evIdentiind caracterul climatic co ntinental. Accidental, apar valori care trec mult de media lunii. Astfel, in ianuarie maxima absoluta

a fost de 17,5°C, iar minima absoluta a fost - 23,4 °C in ianuarie 2006, iar in iulie maxima absoluta a fost 35,8°C in 2002, minima absoluta a f ost de 4,2°C.

Ecartul maxim realizat este de 59,2°C, evidentiind caracterul continental al climei, cu variatii mari intre iarna si vara.




-5.0

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

medie anuală

Temperatura(ºC)medie lunară

Precipitatiile atmosferice Un alt element climatic zonal il constituie precipitatiile generate de gradul de umiditate a

aerului si de nebulozitate, iar acestea se diferentiaza dupa anotimpuri. Distributia precipitatiilor in bazinul hidrografic Arges este puternic influentata de relieful

din regiune, inregistrandu-se valori ale precipitatiilor medii anuale ce variaza intre 40 mm/an si 1400 mm/an:

- 500 – 600 mm/an in zonele de campie; - 500 – 700 mm/an in zona de Piemont, cu valori mai mari in regiunea dealurilor

nordice si valori mai scazute in sud; - 600 – 900 mm/an in zonele inalte de deal; - 1000 – 1400 mm/an in zonele de munte (M-tii Fagaras). Numarul zilelor cu cer acoperit in zona subcarpatica este de aproximativ 128, iar la

Campulung de 102,4, numar destul de mare, care are drept consecinta volumul de precipitatii relativ ridicat in zona.

Cantitatea anuala de precipitatii insumeaza 817,6 l/mp, cu un maxim in lunile august si iulie (118,4 l/mp, respectiv 110,6 l/mp) si un minim in februarie (37,1 l/mp). Anul cel mai ploios a fost 2005, cu un total de 1209,3 l/mp, iar cel mai secetos a fost 2000 cu 485,8 l/mp.

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

140.0

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

PrecipitaŃii (litri/mp) medii lunare




Maxima pe 24 h in luna septembrie a fost de 83,7 l/mp, se apropie de media lunii, care este de 91.8 l/mp, iar in februarie 1999, valoarea maxima in 24 de ore este aproape egala cu media multianuala a lunii, 36,7 l/mp, faŃa de 37,1 l/mp.

Harta precipitatii

Stratul de zapada apare datorita precipitaŃiilor solide, in special ninsori. Numarul mediu

anual al zilelor cu precipitaŃii solide este 32, iar al zilelor cu strat de zapada este 59, cu cele mai multe zile in ianuarie (20).

Grosimea medie decadica – conform tabelului de mai jos.

Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie

1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3

Cm 0 1 1 1 2 5 5 5 9 10 10 5 4 2 0 0 0 -

Se observa ca valorile cele mai mari sunt in decada a 3-a a lunii ianuarie si primele

doua decade ale lunii februarie, ceea ce inseamna o luna calendaristica foarte buna pentru sporturile de iarna.

Valorile maxime decadice apartin lunii februarie (decada 1 si 2) cu 46, respectiv 47 cm in anul 2003.




Circulatia aerului Circulatia aerului influenteaza in mod direct dispersia poluantilor in atmosfera. Privind regimul vanturilor, configuratia reliefului face ca zona sa aiba un caracter mai

adapostit. Vanturile au un regim determinat de climatul montan si se evidentiaza prin curenti ce se canalizeaza in lungul culoarului raului Targului. Se face simtita in zona si prezenta crivatului, care in anii gerosi bate cu destula putere, influentand negativ regimul temperaturilor.

FrecvenŃa

% ian feb mar Apr mai iun iul aug sep oct nov dec Anual

N 1.1 0.6 0.8 1.5 2.0 2.2 1.4 1.3 1.4 0.5 0.6 0.6 1.2

NE 9.1 9.6 16.1 7.7 9.5 9.2 9.9 6.2 7.9 4.5 7.1 7.6 8.7

E 3.5 3.0 2.1 3.8 2.5 3.7 3.2 3.0 3.8 2.2 2.1 2.3 2.9

SE 0.7 1.4 2.6 3.3 3.1 2.4 1.9 2.2 1.3 1.5 1.3 0.9 1.9

S 3.5 3.2 3.8 5.1 5.2 3.3 5.7 5.1 3.9 5.0 3.8 1.4 4.1

SV 3.2 8.5 8.2 8.0 7.0 7.3 5.6 8.8 7.0 7.4 3.8 2.4 6.4

V 1.3 2.2 2.8 1.7 2.2 2.2 2.6 2.3 1.4 1.5 1.7 0.4 1.9

NV 0.9 0.7 1.2 1.0 1.4 1.5 1.8 0.7 0.3 0.2 0.9 0.6 0.9

CALM 76.8 70.7 62.4 67.9 67.2 68.2 67.9 70.4 73.0 77.2 78.7 83.8 72.0

Vantul bate predominant din direcŃie NE cu valori cuprinse intre 4,5% in octombrie şi 16,1% in martie. Celelalte direcŃii sunt slab reprezentate, cu frecvenŃe intre 0 - 8%, in tot cursul anului. Covarşitoare este prezenŃa calmului (vantul nu bate) intre 60 şi 84% pe tot parcursul anului, datorita stratificarii stabile a aerului, in special in sezonul rece, cat şi noaptea, in toate anotimpurile şi a adapostului creat de masivele muntoase din jur.

Viteza medie lunara si anuala (m/s)

L U N A Statia

meteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

An.

C-LUNG 1.0 1.2 1.3 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 1.0 1.0 1.1 0.9 1.2

Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie

1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3

Cm 1 3 5 3 11 22 17 22 24 46 47 21 18 6 0

Anul - 2005 2005 1998 2002 2002 2003 2003 2004 2003 2003 2003 2003 2003 -




Roza vanturilor

4.2.2. Surse de poluanti Sursele de impurificare a atmosferei aferente proiectului sunt reprezentate de:

� In faza de executie: � executarea lucrarilor de dezafectare minima a zonei; � sapatura mecanizata; � executarea lucrarilor aferente realizarii constructiei: infrastructura, suprastructura,

arhitectura si finisaje; � executarea retelelor apa-canal, electrice, si gaze; � amenajari drumuri, platforme si imprejmuiri.

Aceste activitati sunt caracterizate in special prin manevrarea unor materiale de constructii si materiale minerale (balast, nisip, asfalt) in cadrul operatiunilor de construire a celor doua corpuri de cladire.

� In faza de exploatare: • surse mobile de ardere reprezentate de vehiculele auto. Surse de poluanti atmosferici în perioada de executie a lucrărilor prevăzute în proiect Sursele aferente lucrarilor de terasamente - se incadreaza in categoria surselor libere la

sol, discontinue, cu un regim maxim de 10 ore/zi in perioadele de executare a lucrarilor (sezonul cald).

Aria de manifestare a acestor surse corespunde exclusiv suprafetei afectate incintelor construite si a drumului de acces. Operatiunile de manevrare a materialelor care se constituie in surse de impurificare a atmosferei sunt reprezentate de:

• Sapaturi pentru: - decopertarea solului actual; - excavari pentru fundarea constructiilor. • Umpluturi: - depunerea si compactarea in straturi elementare a pernelor de balast utilizate in

fundarea constructiilor care va imbunatatii terenul dinafara ariei construite, sub viitoarele obiective.

- turnarea betoanelor pentru fundatii si platforme rutiere. • Eroziune eoliana.




Poluantii atmosferici, caracteristici lucrarilor de terasamente, sunt particulele de provenienta naturala (praf terestru) emise in timpul manevrarii pamantului si prin eroziunea eoliana de pe solul descoperit.

Surse de poluanti atmosferici în perioada de functionare a obiectivului Surse stationare dirijate (fixe): • Respiratia rezervoarelor de stocare a carburantilor si manipularea acestora; • Pierderi prin deversare la umplerea rezervoarelor mijloacelor auto. Surse stationare nedirijate (mobile) • Traficul auto in incinta amplasamentului Surse de zgomot şi de vibratii in perioada de constructie a obiectivului In perioada de constructie a obiectivului propus, sursele de zgomot sunt grupate dupa

cum urmeaza: - In fronturile de lucru zgomotul este produs in fazele de executie de functionarea

utilajelor de constructii specifice lucrarilor (excavatoare, buldoexcavatoare, autopompe hidraulice de beton, etc.), la care se adauga aprovizionarea cu materiale.

- Circulatia autobasculantelor, autobetonierelor si autocamioanelor care transporta materiale necesare executiei lucrarii.

Surse de zgomot şi de vibratii in perioada de functionare Principala sursa de zgomot şi vibratii în perioada operatională ar fi reprezentata de

circulatia autovehiculelor in interiorul incintei. Acestea se suprapun cu cele rezultate de la circulatia rutieră locală, pe drumurile existente in zona.

4.2.3. Prognozarea impactului In perioada construirii obiectivului Sursele mobile de ardere vor fi intens reprezentate in perioada realizarii obiectivului,

fiind vorba despre utilajele angrenate in operatiunile de transport / excavare / compactare/ imprastiere balast , pamant, beton, asfalt etc.

Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. O mare parte a acestor emisii este generata de traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru pe drumurile temporare din amplasamentul constructiei.

Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea constructiei sau a fundatiilor viitorului obiectiv consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de constructie. Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat.

Impactul activitatii asupra calitatii atmosferei va fi local si limitat la aria pe care se lucreaza intr-o anumita perioada de timp. Aria de impact maxim a emisiilor de substante rezultate coincide practic cu aria frontului de lucru.

In perioada operationala Rezervoarele de carburanti sunt utilizate in scop comercial, insa activitatea de

comercializare a acestora nu va avea un impact major asupra atmosferei.




Valorile imisiilor de substante poluante, rezultate in urma desfasurarii activitatii, se vor incadra in limitele pragurilor de alerta, pentru pulberi sedimentabile max. 11,9 g/mc/luna.

Traficul intern reprezinta o sursa nedirijata, poluantii emisi de acesta (NOx, SO2, CO, particule si compusi organici volatili), neputand fi captati si evacuati controlat in atmosfera.

Efectele surselor de zgomot şi vibratii de pe amplasamentul statiei se suprapun peste zgomotul existent, produs in prezent de circulatia din zona, pe de o parte, şi de activitatea din vecinatatea obiectivului, pe de altă parte.

4.2.4. Masuri de diminuare a impactului Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului in perioada de construire In perioada realizarii obiectivului, activitatile desfasurate pe amplasament nu au un

impact potential asupra atmosferei. Totusi, pentru limitarea emisiilor, cat si pentru controlul gazelor emise, exista urmatoarele solutii tehnice:

� In privinta lucrarilor de constructie, masurile de diminuare a impactului se adreseaza controlului operatiunilor de manevrare a maselor de pamant.

� Asigurarea unei umiditati adecvate a materialului excavat / transportat / imprastiat poate conduce la reducerea emisiilor cu 40%.

� Solutia umectarii trebuie avuta in vedere la nivelul drumurilor parcelelor neasfaltate, prin aceasta asigurandu-se o reducere considerabila a debitelor de particule emise ca urmare a traficului utilajelor sau a actiunii vantului.

� De asemenea, transportul materialelor de umplutura in cadrul amplasamentului, dar si in afara acestuia, se poate face cu ajutorul unor autoutilaje dotate cu prelate de protectie a materialului transportat.

� Aplicarea unor tehnologii de executie moderne, a unor materiale putin agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate.

Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului in perioada operationala • Sistemul de recuperare şi colectare a vaporilor, cu care sunt dotate rezervoarele de

carburanti, reduce poluarea mediului înconjurător şi rezolvă în mare parte problema pierderilor prin evaporare în timpul desecării, depozitării şi livrării produselor petroliere în statie, apreciat la aprox. 1/1000 din cantitatea livrată. Se impune, de asemenea, verificarea periodica a rezervoarelor de stocare a carburantilor.

• Caile de acces din incinta statiei sunt asfaltate si, periodic, vor fi curatate prin maturare si/sau spalare cu jet de apa. Autovehiculele vor circula cu viteze reduse, max. 5 km/h, in cadrul amplasamentului. Ca atare, circulatia autovehiculelor nu va constitui sursa semnificativa de poluare a aerului cu pulberi sedimentabile.

Concentratiile de poluanti evacuati in atmosfera nu vor trebui sa depaseasca in aerul

inconjurator valorile limita prevazute in Legea 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator.

Măsuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de executie a lucrărilor Pentru a se diminua zgomotul generat de sursele mentionate anterior şi pentru a fi

respectate nivelele de zgomot, conform legislatiei în vigoare, sunt recomandate măsuri de protectie împotriva zgomotului şi anume:

În vederea atenuării zgomotelor şi vibratiilor provenite de la utilajele în functiune şi mijloacele de transport, se va asigura dotarea acestora cu echipamente de reducere a zgomotului, mai bine spus, folosirea de utilaje şi mijloace de transport silentioase.

Pentru a nu se depăşi limitele de tolerantă admise, în perioada de executie, utilajele şi mijloacele de transport folosite vor fi verificate periodic pentru mentinerea performantelor tehnice.




Întretinerea şi functionarea la parametrii normali a mijloacelor de transport, utilajelor de lucru, precum şi verificarea periodică a stării de functionare a acestora, astfel încât să fie atenuat impactul sonor.

De asemenea, pentru protectia antizgomot, se impune amplasarea unor constructii / depozite ale şantierului, depozite de materii prime (dacă este cazul), astfel încât acestea să reprezinte ecrane între zona de lucru şi zonele locuite.

Măsuri de reducere a poluării sonore in perioada operationala Măsurile curente aplicate de reducere a poluării sonore pot fi încadrate în două

categorii: - de reducere a nivelului de zgomot la sursă - de protectie a receptorului. Masuri luate prin proiectul tehnic pentru asigurarea izolarii acustice a spatiilor si

vecinatatilor la zgomot aerian sunt: a) cladirea si incinta aferenta obiectivului vor fi construite si exploatate astfel incat, prin

functionare, sa nu genereze zgomote sau vibratii susceptibile de a afecta sanatatea sau linistea vecinatatilor.

b) In interiorul incintei este interzisa folosirea oricarei forme de avertizare acustica (sirene, claxoane, megafoane, etc.) care poate deranja vecinatatile, cu exceptia folosirii acestor mijloace sub cazuri determinate de prevenirea sau semnalarea unui accident sau incident grav.

Se apreciază că prin proiectul tehnic au fost luate măsuri asiguratoare de reducere a poluării sonore.

4.3. Solul 4.3.1. Date generale Cercetările pedologice au pus în evidenŃă existenŃa, pe teritoriul judeŃului Argeş, a unei

mari varietăŃi de soluri, începând de la solurile pajiştilor alpine pana la cele slab dezvoltate şi de luncă.

În partea nordică a judeŃului au o largă răspândire solurile montane, acestea fiind soluri brun acide, soluri brune-podzolice feriiluviale, regosoluri, rendzine.

A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul pădurilor de răşinoase şi de amestec, care sunt soluri brun acide montane de pădure cu diferite grade de podzolire şi soluri podzolice montane.

Dealurile piemontane şi subcarpatice ale Argeşului reprezintă domeniul de dezvoltare a solurilor silvestre podzolice brune şi brune-gălbui, iar podişurile piemontane Cotmeana şi Cândesti au soluri podzolice pseudogeice şi brune-gălbui, cu aciditate ridicată.

In sud, inclusiv în câmpie, apar soluri pseudogleizate, iar în lungul văilor apar soluri brun roşcate, şi brun-roşcate podzolice, specifice unui climat mai cald.

Pe “muscele” predomina solurile brune montane de padure si cele montane de padure podzolice, formate mai ales sub padurile de foioase.

Predomina argiluvisolurile (soluri argiluviale, cenusii si brun roscate) si, la altitudini mai mari, cambisolurile, favorizate de un climat mai racoros si umed, dar exista si soluri azonale.

Argiluvisolurile In general, aceasta clasa grupeaza solurile dezvoltate sub vegetatie de padure din

regiunea campiilor inalte si a piemonturilor, a podişurilor si dealurilor de la exteriorul Carpatilor, apoi din Podisul Tarnavelor si Podisul Somesan, ca si din cuprinsul multor depresiuni intramontane.




Harta solurilor

Clasa argiluvisolurilor cuprinde sase tipuri de soluri, care se deosebesc intre ele atat prin insusirile lor morfologice (culoare, textura, structura), fizice, hidrofizice, densitate aparenta, porozitate de aeratie, grad de tasare, coeficient de ofilire, capacitate de camp, capacitate de apa utila, permeabilitate), cat si prin insusirile lor chimice (pH, continut de humus, capacitate de schimb cationic, grad de saturatie in baze) si sunt reprezentate prin soluri brun roscate, soluri brune argiloiluviale, soluri brun roscate luvice, soluri brune luvice, luvisoluri albice si planosoluri.

Dintre aceste tipuri de soluri, cele specifice zonei amplasamentului sunt: - solurile argiluviale; - solurile cenusii; - solurile brun – roscate; Solurile brune argiloiluviale In tara noastra, pe hartile de sol, multa vreme n-au figurat ca unitati singulare, in schimb

apareau intr-o zona intinsa cu luvisoluri albice (Murgoci Gh., 1911, 1924). Pe harta 1: 1.000.000 (1964), solurile brune argiloiluviale apar sub denumirea de „soluri silvestre brune” si sunt mentionate mai ales in regiunile deluroase, piemontane si de podis ale tarii. Cele mai intinse suprafete se intalnesc in Piemontul Getic, Podisul Transilvaniei, Podisul Moldovei, in dealurile piemontane vestice, campii piemontane terminale, ca si in Subcarpati (640 mii ha).

CondiŃii fizico-geografice Relieful caracteristic solurilor brune argiloiluviale este cel cu aspect de dealuri si

piemonturi, cu suprafata terenului slab-moderat inclinata si altitudini de pana la 600 m. Materialele parentale ale acestor soluri sunt diferite ca origine, compozitie

granulometrica si mineralogica si se deosebesc mult intre ele. Acestea sunt reprezentate prin loessuri si depozite loessoide, luturi, nisipuri si materiale de natura eluvial-deluviala, rezultate din alterarea diferitelor roci, toate continand ceva calciu si alte elemente bazice.

VegetaŃia sub care s-au format si dezvoltat cele mai multe din aceste soluri este predominant forestiera, fiind constituita din paduri de foioase, in alcatuirea carora intra cvercinee ca Quercus cerris, Q.frainetto, Q.petraea si din paduri de amestec (Q. petraea si Fagus sylvatica). La parterul padurilor predomina o vegetatie ierboasa, in general




neacidofila, din genurile Geranium, Dentaria, Pulmonaria, Lamium etc. In prezent, cea mai mare parte dintre solurile brune argiloiluviale sunt cultivate.

Solurile cenuşii Se intalnesc pe suprafete restranse, in continuarea cernoziomurilor argiloiluviale spre

zone mai umede, in podisul Sucevei, Campia Jijiei, Podişul Central Moldovenesc, Dobrogea de Nord si Subcarpatii Moldovei (560 mii ha).

Conditii fizico-geografice Solurile cenusii s-au format in conditiile unui relief de campie, podis, glacisuri, dealuri

joase şi terase. Materialul parental este reprezentat prin loessuri, depozite loessoide, luturi si, mai rar,

prin argile marnoase loessoidizate. Vegetatia naturala caracteristica arealului cu soluri cenusii este specifica silvostepei si

nu padurii, cum se sustine in anumite publicatii. Palcurile de padure care apar sunt alcatuite din Quercus pedunculiflora, Q. pubescens in amestec cu Tilia tomentosa si T. cordata, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior şi Acer campestre. Componenta ierboasa este alcatuita din plante ca: Brachypodium silvaticum, Poa nemoralis, Dactylis glomerata, Festuca sulcata.

Solurile brun - roscate sunt specifice zonei forestiere de campie, fiind dispuse in

continuarea cernoziomurilor argiloiluviale. Ele ocupa suprafete intinse in Oltenia si Muntenia vestica si centrala. In Oltenia si vestul Munteniei apar sub forma unor fasii avand ca limita nordica o linie ce leaga localitatile Drobeta-Turnu Severin, Craiova, Bals, Videle.

Conditii fizico-geografice Relieful pe care s-au format si evoluat solurile brun-roscate este predominant de

campie, fragmentat de vai relativ adanci cu terase. Pe suprafete mici, se intalnesc si in unitati piemontane in cuprinsul unor interfluvii relativ slab inclinate si drenate. In general, aceste soluri caracterizeaza interfluvii foarte inguste sau fasii marginale din interfluvii relativ drenate, constituite din loess sau sedimente loessice lutoase-lutoargiloase, cum s-a observat la nord si sud de Bucuresti, in Campia Vlasiei, Campia Calnistei, ca si in Campia Iminogului.

Materialul parental este reprezentat prin loess si depozite loessoide si doar pe alocuri aceste soluri s-au format pe luturi, argile si sedimente nisipoase.

Vegetatia sub care s-au format solurile brun-roscate pare a fi fost alcatuita din cvercinee (Quercus robur, Q. cerris, Q. frainetto), in amestec cu Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Ulmus foliacea, Acer platanoides, bogate in arbusti (Crataegus monogyna, Cornus mas, Corylus avellana).

4.3.2. Surse de poluare a solului Surse de poluare a solului în perioada de executia a lucrarilor Activitătile din şantier implica manipularea unor cantitatea importante de substante

potential poluatoare pentru sol. In categoria acestor substante trebuiesc incluşi carburantii, combustibilii, vopselele, etc. Aprovizionarea, depozitarea si alimentarea utilajelor cu motorina reprezintă activitati potential poluatoare pentru sol, in cazul pierderilor de carburant si infiltrarea in teren a acestuia.

O alta sursa potentiala de poluare dispersa a solului este reprezentata de activitatea utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defectiunilor tehnice, pot pierde carburant si ulei. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezintă surse de poluare a solului. Erodarea sau poluarea solului împiedica dezvoltarea vegetatiei pe suprafetele afectate.




În sinteză, principalii poluanti ai solului proveniti din activitătile de constructie sunt grupati după cum urmează:

� Poluanti directi, reprezentati in special de pierderile de produse petroliere, care apar în timpul alimentării cu carburanti, a reparatiilor, a functionării defectuoase a utilajelor, etc.

� La acestea se adaugă pulberile rezultate in procesele de excavare, încărcare, transport, descărcare a materialelor.

� Poluanti ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea poluantilor din aer, proveniti din circulatia mijloacelor de transport, functionarea utilajelor de constructii, etc.

� Poluantii accidentali, rezultati in urma unor deversări accidentale la nivelul zonelor de lucru sau căilor de acces.

� Poluanti sinergici, in special asocierea SO2 cu particule de praf. Substantele poluante prezente in emisii si susceptibile de a produce un impact sesizabil

la nivelul solului sunt SO2, NOx si metalele grele. Trebuie mentionat si faptul că lucrările de terasamente si excavatii, deşi nu sunt

poluante, conduc la degradarea solului si induc modificări structurale in profilul de sol. Poluantii emişi in timpul perioadei de constructie se regăsesc în marea lor majoritate in

solurile din vecinătatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfăşoară activităti în perioada de executie.

Surse de poluare a solului în perioada de functionare Asupra factorului de mediu „sol" se răsfrâng direct sau indirect efectele poluării celorlalti

factori de mediu, modificându-i compozitia si proprietătile bio-fizico-chimice initiale, îngreunând ritmul de regenerare a acestuia.

Aceste efecte pot fi determinate de: - actiunea apelor rezultate din igienizarea incintelor; - actiunea deseurilor toxice si inflamabile rezultate in urma activitatii din statie; - actiunea deşeurilor menajere depozitate necorespunzător; - scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defectiuni ale autovehiculelor

care vor tranzita si vor aproviziona obiectivul si antrenarea acestora de către apele pluviale;

- actiunea poluantilor atmosferici, prezenti in aer, care pot fi antrenati de apele pluviale sau care se pot depune prin sedimentare gravitationala pe sol.

Caracteristicile constuctive, precum si metoda de exploatare a obiectivului face ca efectul asupra solului din zona sa fie diminuat la maxim, se poate spune chiar nesemnificativ.

4.3.3. Prognozarea impactului Solul excavat va fi depozitat temporar pe amplasament, o parte din el fiind refolosit, iar

restul va fi dus in locatii stabilite prin contract intre constructor si beneficiar. Impactul asupra solului nu poate fi considerat decat ca fiind un impact mecanic prin

decopertare, excavare, redus la suprafata ocupata a obiectivului. Prin masurile si tehnolgia speciala de depozitare, se diminueaza posibilitatea afectarii

solului pe terenurile limitrofe. 4.3.4. Masuri de diminuare a impactului Masuri de diminuare a impactului in faza de executie Pentru a evita poluarea accidentală a solului din zona evaluata toate lucrările vor fi

efectuate cu respectarea strictă a normelor în vigoare. Astfel, va fi acordată o atentie mare respectării normelor legale privind depozitarea, schimbul şi transportul produselor




petroliere (combustibili şi uleiuri), precum şi a vopselurilor şi a materialelor utilizate la finisarea clădirilor. Uleiurile uzate şi celelalte deşeuri provenite în timpul lucrărilor vor trebui stocate corespunzător şi transportate la depozitele specializate din zona.

Aceleaşi măsuri stricte trebuiesc aplicate şi în legătură cu stocarea şi transportul deşeurilor menajere.

De asemenea se impune: � respectarea cailor de acces pentru utilaje; � respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele terasiere si de

transport; � manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat lucrarilor. Masuri de diminuare a impactului in faza de functionare In scopul diminuarii impactului asupra solului, se vor amenaja: • cai de acces, platforme, retele de canalizare ape pluviale; • parcari; • zone verzi, plantatii de protectie. 4.4. Geologia subsolului 4.4.1. Date generale Formatiunile geologice care alcatuiesc zona municipiului Campulung sunt depozitele

Cuaternare. Cuaternarul este formatiunea cea mai noua si cuprinde depozite foarte variate,

Pleistocene si Holocene, alcatuite din nisipuri medii – grosiere cu elemente de pietris, nisipuri fine, nisipuri argiloase, argile nisipoase.

Pleistocen inferior (qp1) – acest prim etaj al Cuaternarului este constituit din doua

orizonturi, unul inferior, psamo-pelitic, alcatuit din argile in alternanta cu pachete groase de nisipuri, ce contin lentile de pietrisuri marunte, si altul psamo-psefitic, constituit exclusiv din nisipuri grosiere, pietrisuri si bolovanisuri. Cele doua orizonturi litologice intra in alcatuirea „Stratelor de Candesti”, sunt considerate de varsta villafranchiana si trec spre sud la depozite nisipoase cu lentile mari de pietrisuri, cunoscute sub numele de „Strate de Fratesti”.

Holocen superior (qh2) – acest ultim etaj al Cuaternarului cuprinde depozitele loessoide

ce acopera acumularile aluvionare ale terasei joase si acumularile luncii, constituite din pietrisuri si nisipuri, a caror grosime este de 10 – 20 m.

Datele obtinute din forajele geologice si hidrogeologice executate in zona, din sondajele executate in cuprinsul perimetrului si observatiile macroscopice situate „in situ”, in deschiderile existente ca urmare a excavarilor pentru conturarea/extragerea rezervei de agregate minerale, coroborate cu datele din interpretarea hartii geologice, scara 1: 200000, pun in evidenta prezenta in lunca raului Targului a unui zacamant de substante minerale utile (bolovanis, pietris, nisip, balast brut), cu o grosime de cca. 4,0 – 5,0 m, pana la nivelul acviferului freatic si de peste 10,0 m pana la stratul de baza.

Zacamantul de nisip si bolovanis din perimetrul studiat este o acumulare cu dezvoltare continua in toata lunca raurilor din zona, peste care se dispune un strat de depozite loessoide, alcatuite din prafuri/nisipuri argiloase, si/sau argile prafoase/nisipoase, cu grosimi reduse de 0,5 m, care constituie coperta zacamantului.




Harta geomorfologica

Coloana litologica, identificata de sondaje, a pus in evidenta existenta unei stratificatii

omogene privind alcatuirea litologica, uniforma, privind succesiunea stratelor si grosimea lor, formata dintr-un orizont detritic clasic (psefito – psamitic). La suprafata terenului a fost interceptat un strat de sol vegetal si/sau strat intermediar, urmat de depozite proluviale, constituite predominant din depozite de tip loessoid (prafuri si/sau nisipuri prafoase argiloase) si a caror grosime variaza. Sub proluvii, sondajele au identificat acumulari aluvionare, alcatuite din pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri, cu preponderenta uneia dintre fractiunile granulometrice.

Complexul detritic clasic se caracterizeaza prin compozitie polimictica, structura mecanica rezultata prin transport si acumulare gravitationala si grad de sortare si de rulare scazut. Depozitele aluvionare interceptate sunt uniforme si continue, nefiind intrerupte in adancime si in suprafata de intercalatii/lentile de roci slab cimentate (nisipuri slab argiloase si sau nisipuri si pietrisuri in matrice argiloasa). Astfel, zacamantul nu cantoneaza intercalatii sterile notabile pana la adancimea acviferului freatic, fiind destul de omogen din punct de vedere al constitutiei petrografice si mineralogice.

Substanta minerala utila a zacamantului este nisipul si pietrisul cu bolovanis, care formeaza in cadrul perimetrului o acumulare de dimensiuni medii, ce se dezvolta pe o adancime de 4,0 – 5,0 m deasupra panzei freatice. Depozitele detritice ce se constituie in resursa minearala, sunt clase de roci metamorfice si sedimentare, avand :




- compozitia granulometrica : - bolovanis (70 – 200 mm) = 10 – 15% - pietris mare – mic (2 – 70 mm) = 40 – 45% - nisip mare – mediu (0,5 – 2 mm) = 20 – 35% - material levigabil = 0 – 5% - coeficientul de uniformitate: Un > 15 - indice de indesare: ID = 30 - 70 % Consideratii tectonice In conformitate cu Normativul de proiectare antiseismica a constructiilor culturale,

agorzootehnice si industriale, Indicativ P100/1-2013, amplasamentul obiectivului face parte din zona seismica “C”, in care valoarea de varf a accelaratiei terenului pentru cutremure, avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0,25g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,7s.

Harta seismica

4.4.2. Impactul prognozat Sursele de poluare a subsolului în cadrul activitătii statiei de distributie carburanti • Pierderile de produse petroliere la alimentare si livrare carburanti; • Pulberile sedimentabile din praful care apare in timpul curătirii, manevrării sau

transportul autovehiculelor; • Apele meteorice provenite de pe platforma betonata din incinta statiei de distributie

carburanti, care se pot infitra in sol si subsol; • Apele de spălare a zonei pompei, in amestec cu produse petroliere, evacuate

necontrolat, fara trecere prin separator de hidrocarburi; Activitătile auxiliare ale procesului de productie pot constitui si ele alte surse de poluare,

cum ar fi: - depozitarea deseurilor menajere, in afara zonei amenajete cu containere; - depozitarea recipientilor de la uleiurilor sau lubrefiantii folositi, in afara zonei

special amenajată de depozitare/colectare, prin scurgeri accidentale; - pierderile de produse petroliere care pot apare atat in timpul procesului de

incarcare a rezervoarelor, cat si in timpul procesului de exploatare, cât si datorită reparatiilor necesare, in timpul alimentării cu carburanti, si in alte situatii.

4.4.3. Masuri de diminuare a impactului Masuri de diminuare a impactului in faza de executie • respectarea cailor de acces pentru utilaje; • respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele de transport;




• deseurile menajere generate de activitatea umana din incinta se vor depozita in containere sau pubele special amplasate in incinta santierului in acest scop;

• manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat lucrarilor; • asigurarea unui bun management al materialelor in timpul lucrarilor de executie. Masuri de diminuare a impactului in faza de exploatare

• preluarea deseurilor periodic; • intretinerea separatorului de hidrocarburi; • intretinerea cailor de acces, platformelor si echipamentelor; • amenajarea parcarilor si a zonelor verzi.

4.5. Biodiversitatea 4.5.1. Date generale Marea varietate a formelor de relief din judetul Arges a determinat o evidentă zonalitate

pe verticală a vegetaŃiei sălbatice şi chiar a plantelor cultivate. Astfel, de la nord la sud, se disting următoarele etaje de vegetaŃie: etajul alpin, etajul pădurilor de răşinoase, etajul pădurilor de foioase, etajul de stepă. De subliniat este faptul că circa 40% din suprafaŃa judeŃului este acoperită cu păduri situate în principal în zona de deal şi de munte. Acestea conŃin circa 60 specii de arbori, 38 specii arbustive, 286 specii erbacee şi subarbustive (dintre acestea sunt ocrotite 120 specii).

Muscelele Argesului se incadreaza in zona padurilor temperate, iar in functie de altitudine se deosebesc doua subetaje de vegetatie: padurile de fag in partea nordica, mai inalta si padurile de gorun in cea mai mare parte a muscelelor. In decursul timpului, invelisul biotic a suportat mari transformari din cauza despaduririlor din lungul vailor si mai ales in cuprinsul depresiunilor. In conditiile unei presiuni umane mari, fauna acestui etaj forestier s-a restrans.

Vegetatia cuprinde alun, anin, artar, carpen, catina, cires amar, corn, fag, frasin, gorun, maces, mar paduret, mesteacan, mur, paltin de munte, paducel, par paduret, plop, rachita, salcam, salcie alba, soc, stejar, tei paduret, ulm.

Mentionam faptul ca terenul care face obiectul prezentei documentatii nu este inclus in

reteaua ariilor protejate din Romania, Natura 2000, nici ca SIT de importanta comunitara si nici ca SIT de Importanta Avifaunistica.

4.5.2. Impactul prognozat Efectele antropice, in ansamblul ecosistemului terestru, sunt dependente de raportul

dintre resursele naturale, de creşterea demografică şi de nivelele de dezvoltare socio-economică, diferentiate de la o zona la alta.

Impact negativ asupra biodiversitatii poate aparea pe traseele de circulatie ale mijloacelor de transport, în fronturile de lucru ale utilajelor, în bazele de aprovizionare cu materiale, cand concentratiile de particule în aer pot depăşi uneori valorile limita admise. Acest impact se manifestă prin perioade secetoase, pe suprafete limitate ca extindere.

Metoda de sistematizare a terenului, gestionarea corespunzatoare a materialor de constructii si utilajelor de lucru, precum si depozitare controlata a deseurilor, toate pot asigura ca impactul asupra biodiversitatii din zona sa fie diminuat la maxim.

Proiectul nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare.




4.5.3. Masuri de diminuare a impactului In faza de executie Lucrarile de executie nu vor afecta biodiversitatea locala, datorita masurilor speciale

impuse prin proiect: • delimitarea stricta a zonei de lucru • perioada limitata a executarii lucrarilor • utilizarea de tehnici si tehnologii performante In faza operationala • delimitarea stricta a zonei active • amenajrea de zone inierbate, gazonate • rigole de colectare a apelor pluviale • pastrarea curateniei in incinta. 4.6. Peisajul 4.6.1. Date generale Din punct de vedere teoretic, chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in

anumite conditii, binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului, precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.

In literatura de specialitate se face diferenta intre peisaj si efecte vizuale, astfel: - efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea acestuia

(peisajul considerat ca o resursa a mediului); - efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul asupra

perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra populatiei. Peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt luate

impreuna, nu separat. Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului:

o factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora; o factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane; o factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte, amintiri.

Obiectivul care se va realiza in municipiul Campulung, judetul Arges, va fi amplasat in

zona locuita si va fi situat la cca. 50 m fata de cea mai apropiata locuinta. Arhitectura noii constructii se va incadra în arhitectura locală şi nu va afecta peisajul actual.

Se face mentiunea ca, in arealul analizat, nu sunt zone protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone tampon, etc.) si zone naturale, folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri).

4.6.2. Impactul prognozat Proiectul propune amplasarea si instalarea unei statii mixte de distributie carburanti

(motorina, benzina, GPL) si dezafectarea unui rezervor GPL. Acest proiect va duce la dezvoltarea activitatii societatii PRO SPERANTA 2002 S.R.L., dar si la crearea de noi locuri de munca si posibilitatea de alimentare cu carburanti a autoturismelor care tranziteaza municipiul Campulung.

Prin realizarea proiectului, in perioada operationala, asupra peisajului din zona studiata vor surveni urmatoarele schimbari pozitive:

• sistematizarea zonei; • construirea unei statii moderne de distributie carburanti.




4.6.3. Masuri de diminuare a impactului Pentru evitarea unor impacte negative din punct de vedere peisagistic, s-au luat

urmatoarele masuri: • se vor amenaja platforme betonate, corect dimensionate si dotate cu constructiile

hidrotehnice necesare unei bune exploatari, indiferent de conditiile atmosferice; • zona va fi inconjurata cu spatii verzi; • pentru incinta sunt prevazute drumuri, platforme si imprejmuiri. 4.7. Mediul social si economic 4.7.1. Date generale Obiectivul analizat in prezenta lucrare este amplasat in intravilanul municipiului

Campulung, la cca. 50 m fata de cea mai apropiata locuinta. 4.7.2. Impactul prognozat Se are in vedere impactul social pozitiv, ca urmare a unor facilitati de interes public,

care se vor crea datorita realizarii obiectivului propus: - creeaza noi locuri de munca in faza de executie a proiectului , precum si in perioada

de functionare. - creeaza posibilitatea alimentarii cu carburant a populatiei din zona, dar si a celor care

tranziteaza zona. Consideram ca nu exista public nemultumit de existenta proiectului. In proiect s-au luat

toate masurile pentru a inlatura orice nemultumire, care ar putea sa apara in perioada de executie si functionare a acestui obiectiv.

Avand in vedere destinatia constructiei, potentiale surse de zgomot ar fi: sistemele de ventilatie, traficul auto aferent parcarii si zonei, care posibil in anumite momente ale zilei se va accentua.

Impactul negativ pe care il pot produce activitatile ce se vor desfasura in statia PECO si care pot avea impact direct asupra populatiei sunt: praful, emisiile gazoase nedirijate, provenite in urma activitatilor desfasurate in incinta, deseurile usoare, dar prin masurile luate, aceste neplaceri sunt inlaturate.

4.7.3. Masuri de diminuare a impactului Faza de executie Lucrarile de executie vor avea loc cu respectarea conditiilor de protectie a mediului

inconjurator. Se va urmari: - manipularea cu atentie a utilajelor; - respectarea cailor de acces pentru utilaje; - respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele si mijloacele de transport; - respectarea tehnologiei de executie; - respectarea proiectului tehnic si a detaliilor de executie pe fiecare specialitate. Faza de exploatare Activitatile de intretinere si administrare a statiei mixte de distributie carburanti si a

statiei GPL se vor desfasura cu personal calificat si instruit, care are obligativitatea de a respecta Normele de tehnica a securitatii muncii si a legislatiei in domeniu.

Gestionarea, depozitatea, manipularea si eliminarea substantelor chimice periculoase, se va face conform legislatiei in vigoare, prin firme autorizate, cu personal autorizat si de specialitate.

Gospodarirea corespunzatoare a deseurilor menajere, precum si a deseurilor toxice si periculoase, se va face prin eliminarea acestora cu maxima protectie, prin firme autorizate.




Se va asigura intretinerea corespunzatoare a echipamentelor si instalatiilor din incinta cladirilor si din exterior, precum si functionarea acestora in limite normale, cu realizarea reviziilor periodice.

4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cult ural Obiectivele analizate in prezenta lucrare nu vor avea un impact negativ asupra conditiilor

etnice si culturale, obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.

Efectul cumulativ datorita vecinatatii cu alte proi ecte existente/planificate Prin impactul cumulativ se au in vedere acei factori cumulativi care pot sa isi

cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative asupra populatiei si factorilor de mediu. Conceptul de efect cumulativ este legat de aspectul coordonarii dintre diferite proiecte in scopul de a putea identifica pe deplin si evalua efectele care apar ca o combinare sau cumulare a mai multor proiecte.




In imediata apropiere de statia de distributie carburanti a SC PRO SPERANTA, la cca 330 m distanta, pe celalalt sens de circulatie a strazii Alexandru cel Bun, se afla o alta statie de distributie carburanti apartinand Petrom SA .

Referitor la identificarea impactului cumulat generat de existenta acestor doua statii de distributie carburanti amplasate la cca 330 m una de alta, se poate evidentia faptul ca nu exista acest tip de impact pe urmatoarele considerente:

- Impactul asupra apelor este nesemnificativ deoarece alimentarea cu apa se face la

ambele statii de distributie carburanti din reteaua oraseneasca , evacuarea apelor uzate facandu-se in canalizare;

- Impactul asupra solului : ambele statii de distributie carburanti au rezervoarele

ingropate in cuve de beton, astfel incat este aproape exclusa posibilitatea unor scurgeri de carburanti si cu atat mai mult aparitia unui impact cumulativ;

- Impactul asupra aerului este micsorat la maxim datorita faptului ca rezervoarele de

carburanti sunt prevazute cu sistem de recuperare şi colectare a vaporilor, reducandu-se in acest fel poluarea mediului înconjurător şi rezolvandu –se în mare parte problema pierderilor prin evaporare în timpul desecării, depozitării şi livrării produselor petroliere în statie, ca atare impactul cumulativ, din acest punct de vedere si luand in considerare si distanta fata de cealalta statie de distributie carburanti este apreciat ca nesemnificativ;

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Proiectarea lucrărilor de investitii s-a făcut în asa fel încât suprafata afectată de activitatea obiectivului să fie doar pe o arie care să asigure eficientă maximă în desfăsurarea activitătilor, si activitatea ce se va desfăsura să aibă un impact cât mai redus asupra factorilor de mediu. Proiectantul si beneficiarul au analizat diferite alternative, alegând solutia optimă din punct de vedere tehnic si economic, specifică terenului si constructiilor deja existente în vecinătătile obiectivului. În zona amplasamentului nu sunt identificate monumente istorice si de arhitectură, diverse asezăminte culturale sau religioase, zone de interes traditional, etc., ca atare amplasamentul ales este ideal pentru această investitie, nefiind necesare lucrări, dotări si măsuri pentru protectia asezărilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de interes public, sau obiective industriale.

Analiza alternativelor in conceptia, proiectarea, executia, exploatarea si monitorizarea

unei investitii din punct de vedere al Protectiei Mediului se poate referi la urmatoarele elemente:

� Alegerea amplasamentului. � Alegerea solutiilor tehnice si tehnologice de executie, inclusiv a utilajelor, materiilor

prime, in final al ciclului de viata al obiectivului. � Alegerea solutiilor tehnice si tehnologice de executie inclusiv a utilajelor si

materialelor. � Alegerea duratelor de executie si a perioadelor de lucru. � Alegerea celor mai bune tehnici disponibile in toate etapele.




Alternativele relevante posibile, care au fost studiate pentru proiectul analizat, pot fi grupate in doua categorii: alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) si alternativa realizarii proiectului.

Alternativa „zero” (nerealizarea proiectului)

S-a analizat in cadrul studiului si varianta evolutiei mediului, in cazul neimplementarii planului, situatie in care zona amplasamentului ar ramane in continuare un spatiu neorganizat si nu va exista impact asupra mediului.

De asemenea, alegerea alternativei „zero” este inacceptabila pentru detinatorul si utilizatorul proiectului.

Alternativa realizarii proiectului

Alternativa realizarii proiectului poate fi grupata in doua categorii: de alegere a amplasamentului si de proiect.

Solutia constructivă aleasă de proiectant este cea optimă, corespunzând criteriilor tehnice şi economice impuse locatiilor cu acest tip de destinatie, dar se pot lua în discutie diverse varinte de finisări şi amenajări exterioare. Acestea influentează în mare măsură costul investitiei.

Solutiile tehnice propuse sunt moderne si au tinut cont de: · utilitatea publica a investitiei · conditiile de mediu; · tipul si natura lucrărilor existente in zona; · utilitatea tehnică, economica dar si peisagistică a dezvoltării propuse; · vecinătătile existente etc.

Optiuni Factor/aspect de mediu Alternativa zero

(varianta A) Implementarea

proiectului (varianta B) Comentarii

Calitatea si cantitatea apei

Conditiile actuale nu influenteaza calitatea si cantitatea apei.

Impact nesemnificativ pe termen lung.

Activitatile propuse nu vor avea impact semnificativ asupra calitatii apei. Se vor respecta masurile propuse in studiu.

Calitatea aerului

Conditiile actuale persista pe termen lung aer de buna calitate cu anumite influente determinate de antrenarea particulelor de pe suprafetele perturbate.

Impactul asupra calitatii aerului generat de activitatile propuse va fi nesemnificativ si limitat strict la perioada de construire a obiectivului.

Activitatile propuse vor genera poluarea aerului in limite admisibile – dar aceasta nu se va resimti decat local, in zona amplasamentului statiei de carburanti.

Zgomot si vibratii

Conditiile actuale se vor mentine pe termen lung, adica specifice unei zone cu trafic auto pe drum national.

Impact pe termen scurt, in perioada construirii obiectivului, generat de zgomotul si vibratiile utilajelor de lucru. Impactul aferent activitatilor statiei de carburanti va fi minor.

Atat in perioada construirii obiectivului, cat si in perioada functionarii obiectivului, se vor respecta strict masurile dispuse in proiect si in prezentul studiu.

Sol/Utilizarea terenului

Amplasamentul va ramane nevalorificat la potential maxim.

Impact pe termen scurt asupra zonei de excavare pentru realizarea fundatiei. Se vor respecta cu strictete masurile impuse prin studiu.

Conform proiectului, dupa finalizarea construirii obiectivului, in scopul diminuarii impactului asupra solului, se vor amenaja: cai de acces, platforme, retele de canalizare ape pluviale, parcari, zone verzi.




Biodiversitate Conditiile actuale vor prevala pe termen lung

Impact minim, deoarece amplasamentul statiei se afla inzona locuita, in intravilanul municipiului Campulung.

Activitatile vor avea un impact redus asupra biodiversitatii.

Peisaj Conditiile actuale vor prevala pe termen lung.

Impact pozitiv prin sistematizarea zonei.

Pentru incinta sunt prevazute drumuri, platforme si imprejmuiri, iar zona va fi inconjurata cu spatii verzi.

Aspecte socio economice

Impact semnificativ negativ asupra locurilor de munca conducand la accelerarea inrautatirii conditiilor socio – economice.

Investitii locale semnificative, crearea locurilor de munca determinand imbunatatirea conditiilor socio-economice.

Implementarea proiectului va aduce avantaje socio - economice semnificative, durabile.

Patrimoniul cultural

Nu este cazul. Nu este cazul. Nu este cazul.

Infrastructura rutiera

Situatia actuala se va mentine pe termen lung.

Imbunatatirea si modernizarea infrastructurii existente, drum de acces.

Pentru sateni este favorabila amenajarea si intretinerea drumului de acces.

Analiza marimii impactului. Impactul global Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător parcurge mai multe etape de aprecieri sintetice, bazate pe indicatorii de calitate posibil să reflecte starea general a factorilor de mediu analizati. Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se încadrează în raport cu limitele admise în STAS-uri sau Normativele de reglementare. Pentru evaluarea impactului asupra mediului au fost utilizate valorile CE ale parametrilor care caracterizează diverşi poluanti sau factori perturbatori stabilite prin calcul. Valorile au fost utilizate la stabilirea indicelui de poluare cu relatia: Ip = C/CMA în care: Ip - indice de poluare pentru un anumit factor de mediu (aer, apa, sol, etc); CE – valoarea efectivă a parametrilor care caracterizează diverşi poluanti sau factori perturbatori ai factorilor de mediu; CMA – valoarea maximă admisă a aceluiaşi parametru. Pe baza indicelui de impact Ip se apreciază impactul asupra factorilor de mediu utilizând scara de bonitate prezentată în anexa de mai jos:




� Indicele de poluare pentru factorii de mediu : Sol, Subsol, Vegetatie, Faun ă: Ip – S, SS, V, F: Factorii de mediu sol, subsol, vegetatie, faună vor fi afectati initial de lucrările de constructie. După finalizarea lucrărilor de constructie, impactul activitătii asupra acestor factori de mediu va fi mult diminuat, astfel încît afectarea mediului se va încadra în limitele admise, ceea ce va corespunde la un indice de poluare : Ip – S. SS, V, F = 0,00 - 0,25. � Indicele de poluare pentru factorul de mediu Ap ă – Ip – apă: Ca urmare a faptului că în cadrul obiectivului apele pluviale potential contaminate vor fi dirijate către separatorul de produse petroliere şi preepurate, după care evacuate în reteaua de canalizare menajera oraseneasca existenta in zona, activitatea obiectivului va avea un impact minim asupra factorului de mediu Ap ă, astfel încât valoarea indicelui de poluare Ip – Apă = 0 - 0,25. � Indicele de poluare pentru factorul de mediu Aer – Ip – aer: Prin echiparea rezervorului de benzină şi a pompelor cu recuperatori de vapori, aşa cum s-au prezentat în acest in studiu de impact, rezultă că factorul de mediu aer va fi afectat în limitele admise . Indicele de poluare Ip – Aer = 0, - 0,25. Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu: Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare factor de mediu se face utilizând scara de bonitate a indicelui de poluare, atribuind notele de bonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de poluare calculat, aşa cum este prezentat în tabelul următor:

Din analiza notelor de bonitate, rezultă următoarele concluzii: � Factorii de mediu Sol, Subsol, Vegetatie, Faun ă vor fi afectate: fara efecte � Factorul de mediu Apă va fi afectat: fara efecte � Factorul de mediu Aer va fi afectat: fara efecte � Factorul de mediu Aşezări umane va fi afectat: fara efecte




6. MONITORIZAREA ACTIVITATII SI A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Monitorizarea mediului reprezinta un ansamblu de operatiuni privind supravegherea,

evaluarea, prognozarea si avertizarea in scopul interventiei operative pentru mentinerea starii de echilibru a mediului.

Monitorizarea factorilor de mediu trebuie sa se realizeze atat in perioada de executie a lucrarilor, cat si in perioada de exploatare a obiectivului.

Monitorizarea in perioada de executie a lucrarilor

În perioada de executie, monitorizarea va trebui sa cuprinda o monitorizare a factorilor de mediu aer si zgomot.

Pulberile in suspensie si sedimentabile, nivelul imisiilor de poluanti în aer la limita amplasamentului, precum si zgomotul, ar trebui măsurate la limita incintei punctului de lucru.

Monitorizarea in perioada de exploatare a obiectivului

AER - imisii Beneficiarul are obligatia să monitorizeze nivelul imisiilor de poluanti în aer la limita

amplasamentului APA - apele uzate evacuate Indicatorii de calitate ai apelor evacuate (ape menajere si ape pluviale) trebuie să se

incadreze in valorile limită admise a Indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate în retelele de canalizare ale localitătilor, conform NTPA 002/2005 aprobat prin HG 188/2002, modificata si completata prin H.G. 352/11.05.2005.

DEŞEURI Evidenta desurilor produse se va tine lunar, conform HG nr. 856/2002 si va contine

următoarele informatii: tipul deseului, codul deseului, instalatia producătoare, cantitatea produsă, data evacuării deseului din instalatie, modul de stocare, data predării/ eliminarii/ valorificării deşeului, cantitate eliminată/ predată/valorificată.

SOL SI APA SUBTERANA Avand în vedere măsurile de protectie a factorului de mediu sol si apa subterana,

respectiv betonarea incintei, realizarea unui sistem centralizat de colectare si evacuare a apelor de spălare platforme si a apelor pluviale, monitorizarea calitătii solului si a apei subterane se va realiza la cererea autoritătilor competente in puncte de prelevare în care s-au gasit depăsiri istorice (dacă este cazul), si pentru indicatorii specificati în documentatia de solicitare. Rezultatele analizelor pentru sol se vor raporta la valorile cuprinse în Ordinul nr. 756/1997, modificat si completat cu Legea 104/2011, iar pentru apa subterana se vor raporta la valorile admise prin Legea nr. 458/2002***Republicata.

Se vor respecta termenele de raportare si planul de monitorizare, astfel incat sa se poata implementa noi masuri de reducere a impactului, in cazul in care vor aparea presiuni neevaluate initial sau cauzate de accidente.

7. SITUATII DE RISC

Riscuri naturale Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic in interiorul carora exista un

potential de producere a unor fenomene naturale ce pot produce pagube fizice si pierderi de vieti omenesti, care pot afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel construit.




Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicarii celor doua mari categorii de hazarde naturale: � endogene : erupŃiile vulcanice (nu este cazul) si cutremurele (activitate scazuta in

zona); � exogene : - climatice: nesemnificativ; - geomorfologice (deplasari in masa, eroziuni): nu este cazul, pe amplasament nu au

fost semnalate astfel de fenomene fizico-geologice active; - hidrologice (inundatiile): probabilitate scazuta; - biologice (epidemii, invazii de insecte si rozatoare): nu este cazul; - biofizice (focul): potential minor; - astrofizice: neaplicabil.

Accidente potentiale (analiza de risc) Riscurile ce vor decurge ca urmare a realizarii obiectivului de investitii „Amplasarea si

instalarea unei statii mixte de distributie carburanti(motorina, benzina, GPL), si dezafectare rezervor GPL”, in municipiul Campulung, judetul Arges”:

bRiscuri pentru sănătatea oamenilor: - nerespectarea regulilor igienico-sanitare; - evacuarile accidentale de substante toxice si infestate in mediul inconjurator. Cea mai

usoara cale de producere a unui asemenea accident este reprezentata de evacuarea necontrolata a unor substante chimice periculoase si toxice sau a unor deseuri toxice si periculoase, folosind calea deseurilor menajere;

- colmatarea sistemelor de colectare a apelor uzate menajere sau pluviale sau nefunctionarea in parametrii normali a retelelor exterioare de canalizare;

- defectiunui majore in functionarea echipamentelor si instalatiilor din dotarea statiei de distributie.

bRiscul de mediu in etapa de exploatare a statiei de distributie carburanti si a statiei

GPL poate fi cauzat de mai multi factori, dintre care se amintesc: - depozitarea, manipularea, eliminarea necorespunzatoarea a preparatelor chimice

periculoase; - evacuarea necontrolata a deseurilor toxice si periculoase; - neridicarea la timp a deseurilor menajere sau periculoase si depasirea capacitatii

compartimentelor de depozitare; - incendiu partial sau generalizat; - neintretinerea in stare de functionare optima a echipamentelor din dotare, a instalatiilor

de alimentare si distributie carburant. In conditiile unei exploatari corespunzatoare probabilitatea producerii de accidente de

acest fel tinde spre zero. Din punct de vedere al riscurilor pentru flora si fauna se pot aminti: - cresterea ratei de emisie in atmosfera a poluantilor de tipul NOx, SO2, CO,

hidrocarburi nearse si bioacumularea in agrosistemele invecinate; - colmatarea sistemului de evacuare a apelor uzate care spala incinta sau o functionare

deficitara a acestora Aceste fenomene se pot produce in principal datorita: - unei activitati de exploatare necorespunzatoare; - unei executii defectuase; - unei activitatii seismice exceptionale pentru aceasta zona.




b Riscuri de producere a unor accidente de munca Riscurile accidentelor pentru oameni sunt responsabile de producerea de incidente ce ii

afecteaza personal, ca urmare a unui impact fizic sau de alta natura (mecanica, fizica, electrica sau chimica).

bRiscul de incendiu Potrivit prevederilor Normativul de siguranta la foc al constructiilor, Indicativ P118/99,

Statia mixta de distributie carburanti si statia GPL (baterie de stocare gaze petroliere lichefiate) se incadreaza la categoria "A" - pericol de incendiu, cu posibilitati de incendiu si de explozie volumetrica si risc foarte mare de incendiu.

Stabilitatea la foc a instalatiei de stocare a carburantilor este corespunzatoare, fiind superioara stabilitatii unor elemente metalice portante din structura constructiilor, intrucat carburantii si propanul lichid din interiorul rezervoarelor absorb caldura preluata de structura metalica a recipientului, intarziind atingerea punctului critic la care cedeaza structurile metalice (15 minute).

Elementele componente ale statiei de stocare nu se clasifica in grade de rezistenta la foc, obiectivul cuprinde doar instalatii tehnologice.

Clasele de periculozitate ale materialelor si substantelor existente in spatiile respective sunt de tip P4.

Sursele potentiale de aprindere in imprejurarile preliminare care pot determina sau favoriza aprinderea sunt:

- sursele de aprindere cu flacara - surse de aprindere de natura termica (obiecte incandescente, caldura degajata de

aparetele termice, efectul termic al curentului, tigara). - sursele de aprindere indirecte (radiatia unui focar de incendiu) - arson. Prin memoriul tehnic evaluat sunt respectate distantele minime de siguranta intre

obiectele din componenta statiei de distributie carburanti si constructiile invecinate, conform tab. 4.5, respectiv tab. 4.6 din Normativul pentru proiectarea, executarea, exploatarea, dezafectarea si postutilizarea statiilor de distributie a carburantilor la autovehicule, indicativ NP 004/2003.

Măsuri de prevenire a accidentelor In faza de executie In concluzie, pentru preintampinarea fenomenelor periculoase care pot da nastere

factorilor de risc mai sus amintiti, se recomanda urmatoarele: - executia lucrarilor se va face cu respectarea riguroasa a proiectului; - depozitarea temporara a terasamentelor se va face distinct, in functie de natura

pamanturilor excavate si intrebuintarea pe care urmeaza sa o capete; - toate lucrarile aferente retelelor de alimentare cu apa sau canalizare vor fi executate la

cotele din proiect si din materialele prevazute; - aprovizionarea cu materiale de constructie se va face simultan cu executarea

lucrarilor. In faza de exploatare Pentru a se evita orice accidente trebuie luate urmatoarele masuri: - depozitarea si manipularea corespunzatoare a preparatelor chimice de catre personal

autorizat si calificat; - administrarea corespunzatoare a echipamentelor si instalatiilor cu personal calificat si

specializat; - asigurarea unei bune functionari a instalatiilor si aparaturii din dotarea cladirii; - asigurarea dotarilor necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor.




8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Nivelul de detaliere solicitat de legislatia de mediu nu este corelat in totalitate cu

legislatia nationala, avand in vedere faptul ca multe din detalierile solicitate, necesare evaluarii impactului, nu sunt disponibile. Astfel, in aceasta faza, impacturile/beneficiile potentiale ale lucrarilor propuse sunt de cele mai multe ori evaluate doar calitativ.

Dificultati practice In general, timpul alocat pentru elaborarea lucrarii nu permite analizarea detaliata a

conditiilor de pe amplasament, fiind binecunoscut faptul ca, pentru analizarea conditiilor de mediu, sunt necesare analize sistematice, pe o perioada de cel putin un an de zile.

Efectuarea unor analize detaliate a conditiilor din amplasament este foarte costisitoare, cere timp indelungat, greu de acceptat de catre beneficiarul lucrarii. Ca urmare, de cele mai multe ori, pentru aceste analize, sunt folosite date din literatura de specialitate sau monografii de descriere a zonei intr-un cadru mai larg. Sunt astfel posibile unele scapari, dar toate acestea vor putea fi remediate daca masurile de monitorizare vor fi riguros aplicate.

Impunerea masurilor de atenuare si eliminare a impactului nu este totdeauna posibila, in conditiile in care nivelul de detaliere solicitat ar impune realizarea prezentului studiu in faza finala de elaborare a proiectului, respectiv dupa licitarea lucrarilor de constructie, cand ar putea fi cunoscute tehnologiile si capacitatile constructorului.

Dificultati tehnice Nu au existat dificultati tehnice sau practice in timpul evaluarii impactului asupra

mediului, beneficiarul punand la dispozitia intocmitorului toate datele si informatiile necesare.

Evaluarea impactului negativ si pozitiv, a beneficiilor de mediu datorate realizarii lucrarilor proiectate, ar putea fi complet realizata doar dupa monitorizarea tuturor factorilor de mediu in etapa de implementare a proiectului si dupa definitivarea din punct de vedere al detaliilor tehnice a solutiei adoptate, masurile de minimizare fiind luate si dependent de aceste rezultate.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a acoperit toate aspectele

menŃionate in Anexa 2, Partea a II-a a Ordinului 863/2002, iar concluziile acestuia sunt prezentate in cele ce urmeaza.

a) Descrierea obiectivului Statia mixta de carburanti va fi amplasata pe malul stang al raului Targului, pe strada

Alexandru cel Bun, in municipiul Campulung. Obiectivul va cuprinde: - o cabina operator; - un grup sanitar; - un rezervor subteran bicompartimentat; - o instalatie distributie GPL; - un container de carburanti care nu se va utiliza, va ramane in stare de conservare, se

va folosi doar pompa de distributie; - zona descarcare autocisterna; - platforma betonata; - parcare autoturisme;




- separator hidrocarburi. b) Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si incertitudini

semnificative despre proiect si efectele sale asupr a mediului Intocmirea raportului privind impactul asupra mediului a avut la baza o serie de

Directive Europene transpuse si implementate in legislatia nationala prin acte legislative privind protectia mediului pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului, care se supun acestui raport (RIM), si anume:

- Directiva Consiliului nr. 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte

publice si private asupra mediului, modificata si completata prin Directiva Consiliului 97/11/CE si Directiva 2003/35/CE privind participarea publicului cu privire la elaborarea anumitor planuri si programe in legatura cu mediul, transpuse in legislatia romaneasca prin OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

- HG nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului

- Ordin nr.135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

- Ord. nr.863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

- Directiva cadru privind apa nr. 2000/60/EEC transpusa partial prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.

- HG nr. 352/2005 pentru modificarea si completarea HG nr. 188/2002 privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate.

- HG nr.351/2005 privind aprobarea programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare.

- Legea nr. 458/2002, Republicata, privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare.

c) Impactul prognozat asupra mediului

• Factorul de mediu APA

Impactul produs asupra apelor în perioada de constructie Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific

santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ajung direct sau indirect in apele subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.

Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit in perioada de executie in cursurile de apă nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosintele de apa.

Numai prin deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale de constructii s-ar putea produce daune mediului acvatic.

In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca si aceasta va fi relativ redusa.

Impactul produs asupra apelor în perioada de functionare Prin masurile proiectate privind retele de canalizare ape menajere si ape pluviale, se

apreciaza ca vor fi respectate limitele prevăzute de Normativul NTPA 002/2005 aprobat prin HG 188/2002, modificata si completata prin H.G. 352/11.05.2005.




• Factorul de mediu AER In perioada construirii obiectivului Sursele mobile de ardere vor fi intens reprezentate in perioada realizarii obiectivului,

fiind vorba despre utilajele angrenate in operatiunile de transport / excavare / compactare/ imprastiere balast , pamant, beton, asfalt etc.


In perioada operationala Rezervoarele de carburanti sunt utilizate in scop comercial, insa activitatea de

comercializare a acestora nu va avea un impact major asupra atmosferei. Valorile imisiilor de substante poluante, rezultate in urma desfasurarii activitatii, se vor

incadra in limitele pragurilor de alerta, pentru pulberi sedimentabile max. 11,9 g/mc/luna. Traficul intern reprezinta o sursa nedirijata, poluantii emisi de acesta (NOx, SO2, CO,

particule si compusi organici volatili), neputand fi captati si evacuati controlat in atmosfera. Efectele surselor de zgomot şi vibratii de pe amplasamentul statiei se suprapun peste

zgomotul existent, produs in prezent de circulatia din zona, pe de o parte, şi de activitatea din vecinatatea obiectivului, pe de altă parte.

• Factorul de mediu Sol si Subsol

In perioada construirii obiectivului Solul excavat va fi depozitat temporar pe amplasament, o parte din el fiind refolosit, iar

restul va fi dus in locatii stabilite prin contract intre constructor si beneficiar. Impactul asupra solului nu poate fi considerat decat ca fiind un impact mecanic prin

decopertare, excavare, redus la suprafata ocupata a obiectivului. Prin masurile si tehnolgia speciala de depozitare, se diminueaza posibilitatea afectarii

solului pe terenurile limitrofe. In perioada operationala • Pierderile de produse petroliere la alimentare si livrare carburanti; • Pulberile sedimentabile din praful care apare in timpul curătirii, manevrării sau

transportul autovehiculelor; • Apele meteorice provenite de pe platforma betonata din incinta statiei de distributie

carburanti, care se pot infitra in sol; • Apele de spălare a zonei pompei, in amestec cu produse petroliere, evacuate

necontrolat, fara trecere prin separator de hidrocarburi; Activitătile auxiliare ale procesului de productie pot constitui si ele alte surse de poluare,

cum ar fi: - depozitarea deseurilor menajere, in afara zonei amenajete cu containere; - pierderile de produse petroliere care pot apare atat in timpul procesului de

incarcare a rezervoarelor, cat si in timpul procesului de exploatare, cât si datorită reparatiilor necesare, in timpul alimentării cu carburanti, si in alte situatii.

• Biodiversitate


Proiectul nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare.




• Peisaj

Prin realizarea proiectului, in perioada operationala, asupra peisajului din zona studiata vor surveni urmatoarele schimbari pozitive:

• sistematizarea zonei; • construirea unei statii moderne de distributie carburanti. d) Identificarea si descrierea zonei in care se re simte impactul Impactul potential al functionarii obiectivelor analizate in prezenta lucrare va fi strict

local. e) Masurile de diminuare a impactului pe componen te de mediu Conform raportului privind impactul asupra mediului, daca sunt respectate masurile

pentru protectia factorilor de mediu, in perioada de executie, constructia obiectivului nu genereaza un impact semnificativ asupra mediului. Cateva masuri pentru protectia factorilor de mediu sunt enumarate in continuare.

● Factorul de mediu apa Măsuri de diminuare a impactului în timpul executiei In functie de sursa de poluare si poluantul produs se impun urmatoarele măsuri de

protectie: � Tehnologia de executie:

- terasamentele si fundatiile se vor executa conform graficului de executie urmarindu-se ca executarea infrastructurii si suprastructurii sa se faca destul de rapid, astfel incat ploaia sa nu le surprinda deschise prea mult timp ;

- se recomanda ca executia lucrarilor de infrastructura sa nu se inceapa decat daca se asigura continuarea executiei la structura propriu-zisa .

� Utilajele terasiere si de transport - utilajele de transport si de lucru care vor lucra la executia lucrarilor vor fi verificate in

ceea ce priveste starea lor tehnica. Proprietarii acestora vor fi obligati sa prezinte documentele care sa ateste acest lucru;

- repararea utilajelor se va efectua in spatii amenajate corespunzator, in afara santierului. In acest scop utilajele defecte vor fi transportate in afara santierului;

- schimbul de ulei se va face cu masuri maxime de precautie; - se interzice spalarea masinilor sau a utilajelor in zona de lucru.

� Activitatea umana - deseurile menajere se vor depozita in containere sau pubele special amplasate in

incinta santierului in acest scop. Continutul acestora se va elimina prin serviciul de salubritate, in baza unui contract;

- se interzice cu desavarsire arderea organizata sau nu a deseurilor. Cenusa rezultata poate contamina atat solul, cat si apa de suprafata; vor mari turbiditatea acesteia.

Lucrarile de executie vor avea loc cu respectarea conditiilor de protectie a mediului inconjurator. Se va urmari:

- manipularea cu atentie a utilajelor; - respectarea cailor de acces pentru utilaje; - respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele si mijloacele de transport; - respectarea tehnologiei de executie; - manipularea materialelor de constructii numai in spatiul destinat lucrarilor.




Măsuri de diminuare a impactului în timpul exploatării Măsurile luate prin proiect pentru protectia factorului de mediu apa, vor fi prezentate in

functie de sursa de emisie a poluantului. � Intretinerea retelelor de canalizare

- intretinerea retelelor de canalizare, a rigolelor de colectare a apelor uzate rezultate din spalarea pardoselilor si asigurarea reviziilor periodice pentru toate retelele interioare si exterioare din incinta;

- intretinerea si curatarea periodica a separatorului de hidrocarburi. Limitele maxime admise ale indicatorilor de calitate pentru apele evacuate se vor

incadra in limitele prevăzute de Normativul NTPA 002/2005 aprobat prin HG 188/2002, modificata si completata prin H.G. 352/11.05.2005

� Deseurile propriu-zise

- interzicerea depozitării dezorganizate sau neautorizate pe platforme, altele decât cele destinate stocarii deseurilor.

In acest fel se va evita: - introducerea ilegala de deseuri in zone neamenajate; - baltirea apei in zonele de depozitare;

� Activitatea umana In fapt ea este cea care influenteaza in mod direct toata strategia de exploatare,

monitoring si eficienta a masurilor de prevedere luate prin solutiile de proiectare. Lucrarile prevazute pentru scurgerea apelor meteorice vor impiedica stagnarea apei pe

platformele incintei, contribuind la pastrarea suprafetei acesteia in conditii bune. Măsuri pentru micşorarea cantitătii de ape uzate: • utilizarea rationala a apei potabile si la grupurile sanitare; • utilizarea rationala a apei pentru spalarea platformelor betonate interioare si

exterioare; • intretinerea drumurilor de acces pentru a evita murdarirea rotilor autovehiculelor. ●Factorul de mediu aer Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului in perioada de construire In perioada realizarii obiectivului, activitatile desfasurate pe amplasament nu au un

impact potential asupra atmosferei. Totusi, pentru limitarea emisiilor, cat si pentru controlul gazelor emise, exista urmatoarele solutii tehnice:

� In privinta lucrarilor de constructie, masurile de diminuare a impactului se adreseaza controlului operatiunilor de manevrare a maselor de pamant.

� Asigurarea unei umiditati adecvate a materialului excavat / transportat / imprastiat poate conduce la reducerea emisiilor cu 40%.

� Solutia umectarii trebuie avuta in vedere la nivelul drumurilor parcelelor neasfaltate, prin aceasta asigurandu-se o reducere considerabila a debitelor de particule emise ca urmare a traficului utilajelor sau a actiunii vantului.

� De asemenea, transportul materialelor de umplutura in cadrul amplasamentului, dar si in afara acestuia, se poate face cu ajutorul unor autoutilaje dotate cu prelate de protectie a materialului transportat.

� Aplicarea unor tehnologii de executie moderne, a unor materiale putin agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate.

Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului in perioada operationala • Sistemul de recuperare şi colectare a vaporilor, cu care sunt dotate rezervoarele de

carburanti, reduce poluarea mediului înconjurător şi rezolvă în mare parte problema




pierderilor prin evaporare în timpul desecării, depozitării şi livrării produselor petroliere în statie, apreciat la aprox. 1/1000 din cantitatea livrată. Se impune, de asemenea, verificarea periodica a rezervoarelor de stocare a carburantilor.

• Caile de acces din incinta statiei sunt asfaltate si, periodic, vor fi curatate prin maturare si/sau spalare cu jet de apa. Autovehiculele vor circula cu viteze reduse, max. 5 km/h, in cadrul amplasamentului. Ca atare, circulatia autovehiculelor nu va constitui sursa semnificativa de poluare a aerului cu pulberi sedimentabile.

Concentratiile de poluanti evacuati in atmosfera nu vor trebui sa depaseasca in aerul

inconjurator valorile limita prevazute in Legea 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator.

Măsuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de executie a lucrărilor În vederea atenuării zgomotelor şi vibratiilor provenite de la utilajele în functiune şi

mijloacele de transport, se va asigura dotarea acestora cu echipamente de reducere a zgomotului, mai bine spus, folosirea de utilaje şi mijloace de transport silentioase.

Pentru a nu se depăşi limitele de tolerantă admise, în perioada de executie, utilajele şi mijloacele de transport folosite vor fi verificate periodic pentru mentinerea performantelor tehnice.

Întretinerea şi functionarea la parametrii normali a mijloacelor de transport, utilajelor de lucru, precum şi verificarea periodică a stării de functionare a acestora, astfel încât să fie atenuat impactul sonor.

De asemenea, pentru protectia antizgomot, se impune amplasarea unor constructii / depozite ale şantierului, depozite de materii prime (dacă este cazul), astfel încât acestea să reprezinte ecrane între zona de lucru şi zonele locuite.

Măsuri de reducere a poluării sonore in perioada operationala Măsurile curente aplicate de reducere a poluării sonore pot fi încadrate în două

categorii: - de reducere a nivelului de zgomot la sursă - de protectie a receptorului. Masuri luate prin proiectul tehnic pentru asigurarea izolarii acustice a spatiilor si

vecinatatilor la zgomot aerian sunt: a) cladirea si incinta aferenta obiectivului vor fi construite si exploatate astfel incat, prin

functionare, sa nu genereze zgomote sau vibratii susceptibile de a afecta sanatatea sau linistea vecinatatilor.

b) In interiorul incintei este interzisa folosirea oricarei forme de avertizare acustica (sirene, claxoane, megafoane, etc.) care poate deranja vecinatatile, cu exceptia folosirii acestor mijloace sub cazuri determinate de prevenirea sau semnalarea unui accident sau incident grav.

Se apreciază că prin proiectul tehnic au fost luate măsuri asiguratoare de reducere a poluării sonore.

● Factorul de mediu sol si subsol Masuri de diminuare a impactului in faza de executie Pentru a evita poluarea accidentală a solului din zona evaluata toate lucrările vor fi

efectuate cu respectarea strictă a normelor în vigoare. Astfel, va fi acordată o atentie mare respectării normelor legale privind depozitarea, schimbul şi transportul produselor petroliere (combustibili şi uleiuri), precum şi a vopselurilor şi a materialelor utilizate la finisarea clădirilor. Uleiurile uzate şi celelalte deşeuri provenite în timpul lucrărilor vor trebui stocate corespunzător şi transportate la depozitele specializate din zona.




Aceleaşi măsuri stricte trebuiesc aplicate şi în legătură cu stocarea şi transportul deşeurilor menajere.

De asemenea se impune: � respectarea cailor de acces pentru utilaje; � respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele terasiere si de

transport; � manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat lucrarilor. Masuri de diminuare a impactului in faza de functionare

• preluarea deseurilor periodic; • intretinerea separatorului de hidrocarburi; • intretinerea cailor de acces, platformelor si echipamentelor; • amenajarea parcarilor si a zonelor verzi.

● Biodiversitate In faza de executie Lucrarile de executie nu vor afecta biodiversitatea locala, datorita masurilor speciale

impuse prin proiect: • delimitarea stricta a zonei de lucru • perioada limitata a executarii lucrarilor • utilizarea de tehnici si tehnologii performante In faza operationala • delimitarea stricta a zonei active • amenajrea de zone inierbate, gazonate • rigole de colectare a apelor pluviale • pastrarea curateniei in incinta. ● Peisaj Pentru evitarea unor impacte negative din punct de vedere peisagistic, s-au luat

urmatoarele masuri: • se vor amenaja platforme betonate, corect dimensionate si dotate cu constructiile

hidrotehnice necesare unei bune exploatari, indiferent de conditiile atmosferice; • cladirea va avea un aspect arhitectural placut; • zona va fi inconjurata cu spatii verzi; • pentru incinta sunt prevazute drumuri, platforme si imprejmuiri. f) Concluziile majore care au rezultat din evaluar ea impactului asupra mediului Obiectivul de investitie analizat in prezentul raport - „Amplasarea si instalarea unei statii

mixte de distributie carburanti (motorina, benzina, GPL) si dezafectarea unui rezervor GPL” - se va realiza in intravilanul municipiului Campulung, judetul Arges.


Rezervoarele de carburanti sunt utilizate in scop comercial, insa activitatea de comercializare a acestora nu va avea un impact major asupra atmosferei.

Efectele surselor de zgomot şi vibratii de pe amplasamentul statiei se suprapun peste zgomotul existent, produs in prezent de circulatia din zona, pe de o parte, şi de activitatea din vecinatatea obiectivului, pe de altă parte.




Impactul asupra solului nu poate fi considerat decat ca fiind un impact mecanic prin decopertare, excavare, redus la suprafata ocupata a obiectivului.


Conform raportului privind impactul asupra mediului, daca sunt respectate masurile pentru protectia factorilor de mediu, in perioada de executie, constructia obiectivului nu genereaza un impact semnificativ asupra mediului.

g) Prognoza asupra calitatii vietii/standardului d e viata si asupra conditiilor

sociale in comunitatile afectate de impact Proiectul propune amplasarea unei statii mixte de distributie carburanti, si dezafectare

rezervor GPL, care sa ajute la dezvoltarea activitatii societatii PRO SPERANTA 2002 S.R.L., dar si la crearea de noi locuri de munca si posibilitatea de alimentare cu carburant a celor care tranziteaza municipiul Campulung.

Impactul negativ pe care il pot produce activitatile ce se vor desfasura in statia PECO si care pot avea impact direct asupra populatiei sunt: praful, emisiile gazoase nedirijate, provenite in urma activitatilor desfasurate in incinta, deseurile usoare, dar prin masurile luate, aceste neplaceri sunt inlaturate.

CONSIDERATII FINALE In urma studiului efectuat si pe baza datelor obtinute in urma documentarii impuse de

specificul unor astfel de lucrari, s-a ajuns la urmatoarele concluzii: - Obiectivul „Amplasarea si instalarea unei statii mixte de distributie carburanti

(motorina, benzina, GPL) si dezafectarea unui rezervor GPL” in municipiul Campulung, judetul Arges, nu se constituie in surse de impact major asupra aerului, apelor de suprafata si subterane, vegetatiei si faunei terestre, solului si subsolului si nici asupra asezarilor umane sau a altor obiective din zona;

- Zona in care se resimte impactul direct al lucrarilor de constructie si al activitatilor desfasurate se limiteaza strict la perimetrul analizat. Intr-o masura mai mica, impactul se resimte si in zonele invecinate;

- La nivel global, se poate aprecia ca investitia proiectata nu va avea ca efect cresterea gradului de poluare a factorilor de mediu la nivelul zonei.

RECOMANDĂRI � Respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protectiei factorilor de

mediu; � Lucrările trebuiesc realizate astfel încât să nu afecteze sub nici o formă lucrările

existente în zonă; � Respectarea tehnologiei de executie si a proiectului tehnic, folosirea de utilaje

performante, care nu produc pierderi de substante poluante in timpul functionarii şi care nu generează zgomot, peste limitele admise;

� Asigurarea vizitelor şi reviziilor periodice a instalatiilor, utilajelor şi echipamentelor tehnologice, conform cerintei furnizorilor autorizati;

� Monitorizarea periodică a factorilor de mediu prin firme autorizate, conform standardelor in vigoare;




� Manipularea, depozitarea si gestionarea corespunzatoare a substantelor chimice de personal autorizat si calificat;

� Colectarea, depozitarea şi eliminarea deşeurilor conform legislatiei în vigoare. � Organizarea de programe educationale, la nivel de colectiv, in vederea atingerii

gradului de cultura ecologica, necesară respectării normelor de protectie a mediului înconjurător. Prin aceste programe, trebuie să se indice modul de actiune, a fiecărei persoane, la locul ei de munca, pentru a se evita poluarea accidentală sau voită a factorilor de mediu. A actiona in scopul prevenirii poluării factorilor de mediu este mai uşor decât a trece la măsuri ameliorative sau de remediere ulterioară.

Luand in consideratie utilitatea publica a investitiei, corelata si cu impactul

asupra factorilor de mediu, se recomanda eliberarea acordului de mediu, conditionat de indeplinirea recomandarilor si masurilor prevazute in prezentul studiu.

Bibliografie Lege/Normativ/Standard - O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului; - Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra

mediului pentru proiecte publice si private; - Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare; - Legea nr. 310/2004, pentru modificarea si completarea Legii 107/1996; - Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; - Legea nr. 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002; - Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Norme

metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici; - Ordin 756/1997, pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului; - STAS 9081/1988, Poluarea aerului , terminologie; - Legea 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator; -Legea 211/2011, privind regimul deseurilor; - Legea 426/2001 pentru aprobarea O.U.G. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile

ulterioare; - H.G. 856/2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand

deseurile, inclusiv deseurile periculoase; - H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; - Legea nr. 319/2006 Lege securitatii si sanatatii in munca; - Cartea Habitatelor din Romania, autori: Nicolae Donitã, Mihaela Paucã-Comãnescu, Aurel

Popescu, Simona Mihailescu, Iovu-Adrian Biris; - Flora Romaniei Simionescu I. (1947), Editia a 2-a, revazuta, Editura pentru literatura si arta,

Bucuresti; - Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania Coordonatori: Dan Gafta &

John Owen Mountford.




DEFINITII ACORD DE MEDIU “Act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati ”. AER POLUAT ,,Aer care contine poluanti in concentratii la care acestia actioneaza nociv asupra organismelor vii si daunator mediului inconjurator”. COLECTARE Stringerea, sortarea si/sau regruparea ( depozitarea temporara ) deseurilor in vederea transportarii lor”. DESEURI “Orice substanta sau obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca”. DESEURI PERICULOASE “Deseurile incadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor, in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau proprietate care face ca acestea sa fie periculoase”. DETERIORAREA MEDIULUI “Alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calitatii vietii, cauzate, in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si amenajarea corespunzatoare a teritoriului”. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in functie de fiecare caz si in conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului”. IMPACT DE MEDIU “Modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea diversitatii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata in principal de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora”. MEDIU “Ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzind elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului”. POLUARE “Concentratii de poluanti in mediu care depasesc valorile naturale”. POLUARE ANTROPICA “Poluare a aerului rezultata din activitati umane”. POLUANT “Orice substanta, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie ( radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii ) care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestora si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale “. PROTECTIE A AERULUI “Actiune de prevenire si/sau de reducere a poluarii aerului prin masuri tehnice si legislative”. SURSA DE POLUARE “ Loc, proces sau activitate care genereaza poluanti”. PRODUCATOR “Orice persoana fizica sau juridica din a carei activitate rezulta deseuri (producator initial ) si/sau care a efectuat operatiuni de pretratare, amestec sau alte operatiuni asupra deseurilor, ceea ce determina schimbarea naturii sau compozitiei acestora”. ZONA POLUATA “Teritoriu in care se evidentiaza concentratii de poluanti peste concentratia maxima admisibila”.

Documents

„Amplasarea si instalarea unei statii mixte de distributie