ANALELE

ACADEMIEI ROMANE

SERIA II.--TOMULO XV.

1892-1893.

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE.

BUCURESCILITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL, STRADA DOMNEI 16

1 8 9 5.

www.digibuc.ro

ANALELE

ACADEMIE ROMANE

SERIA II.-TOMULC XV.

1892-1893.

MEMORIILE SECTIUNIt ISTORICE.

BUCURES CILITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL, STRADA DOMNEI 16

1 8 9 5.

www.digibuc.ro

CUPRINSULO

Pagina

Documente inedite din Domnia Jul Alexandru Constantin Moruzi,1793-1796. Memoriti de V. A. Urechid. 1

Documente relative la Bisericd 1Documente relative la scoll si cultura publicl 261Documente relative la administratiune 267Documente relative la 6ste si flo LA pe Dundre 314Docurnente relative la te'rani 337Acte relative la divorturi 419Acte relative la zestre 426Clironomii 445Tutelil. 471Documente relative la rnezaturf 484Protimisis . 600Moratorii 528Justitia crimina15. 630Arestd preventivil 533Casa de dare de foci'.Tiganl resvrAtitorl 642Hott 648Plastografti 649DesugubinitTentativ5, de ucidere, btae, etc. 559Procese diverse 584Scutiri si privilegiI; locuitorl dati la bird; perceperea diverselord OA; vmile. 610Cutia milelord 650Comercid, Industrie, Bresle, Poste 662Documentele mosiei Ciorogarla 688Fennetea. 763Pavele. 774Apa 800Sudiii 810Hotare. Relatiunl cu tdrile vecine 825

D

v

www.digibuc.ro

DOCUMENTE INEDITEDIN DOMNIA LIJY

ALEXANDRU CONSTANTIN MORUZI1793 1796.MEMORIO

DE

V. A. UBECIIII.Membru ala Academid Romne.

qediv(a din 4 Decembre 1892.

Domnilorit Co legi,

Am onre a ye cornunieit o serie de documente inedite, earl privescilann. 1793-1796 si anume dornnia lui Alex. C. Moruzi.

line le din ele sunt originale in mitnile mele, iar cele mai multele-arn decopiatil in curgere de multi ani la archiva Statului si inaRe colectiuni. Sub fie-care document(' indie sorgintea.

Documente relative la Bisericet.

Ori-cAtil de scurt5, a fostil domnia lui A. Moruzi in Tra-Rom-l-nesch, el purtatil atentiunea asupra Bisericei.

Abia dup5, unU an(' de pAstorie, Metropolitul5 Filaret0 II se re-trage din scaunti, sub pretext(' de in Septembre 1793 (1).

(1) Condica sfinta, dela Metropolie cuprinde in limba grdca dernisiunea urmatOre a hifFilareta: V&P...nda ca din qi in di puterile mele se nimicesca in urma deselora bole ccmi se Inthnpla, qi cunoscOnd Cata este de mare si grea de purtata chemarea acestei in-grijiri duhovnicesci, qi pe 1ang5, aceste dorinda sa petreca rarnrqi(a putinelora iIe ce 0.11

Analele J. R 7bm. xv 211 niorige Scf. Into 'ce. 1

i-a

boll,

www.digibuc.ro

2 V. A. IIRECHli

Deja la sosirea din Moldova in Tera-Romanesca a lui AlexandruMoruzi, Filaretil nu e0se inaintea Dornnitorului i delegase in nu-mele su, intimpine, pe Episcopulil de Buz 6-11, Dositeii, scu-s&ndu-se oh e bolnaviL

Nu avemil a ne pronunt& Intre P. S. Episcopil de Rimnicii, Ghe-nadie Encnu, care nu admite c bla singur a adusil pe Fila-retil la necesitatea de a demisiona, i intro regretatulil Episc.Melchisedec, care nu admite& alt explicgiune a demisiunei. In-sistega ce pune Filareta intru a ariit eh de bunct-voie demisionzA,

din socotincl proprie, ar cam da s se intelegA c& T. S.Encenu nu Mr& cuvIntil sustine .tesa sa.

Dar Episcopula de RImnicii explica csaderea lui Filaretil II dinscaunulU metropolitanti pe faptulti unei reactiuni a boerilorfimInteni contra fanariotismului, al cruia representantii energiciiar fi fostii Filaretti II, care ar fi lucratir la desnationalisarea 13ise-ricer romine (1).

P. S. Melchisedec nu admite& asemenea explicare, i noi ininedin tote actele lui Filaretil II, acte bisericesci ca i politico, nuaflamu nici unul propriti a confirm& versiunea P. S. Encenu. Amuaflat pe Filaret, ca Episcopti, lucrandil in politica, impreuna cuEnache Vacarescu i cu boerii prieteni ltfl de Saxa Coburg, sailmal bine ai Austriei. Se va ved din respectil culturard, in stu-diuld ce vomil present& mai -LOOM asupra culturei din secoluldXVIII-lea, c Filareta II are insemnate merite la inavutirea litera-turei nOstre bisericesci. Din privinta bisericesc nu se pte induceca eta a lucratil la desnationalisarea Bisericei, din momentil ce aconlucratil mult pentru inavutirea ei cu &LIT In limba romanesca.

mai' aye in liniste, m6 retragil din scaunula acesta al Metropoliei Ungro-ViachieT, de bunk-voie, nesilit4 de tame i din socotinta ntea proprie, depunendil sorti1(cpiyonc) in manile prea

bine-credinciosului i prea blandutui nostru Domnitoril, pentru ca s aleg preacela pentru care Dumne4eil va luniin consciinta MrieI Sale si carele s fie vrednicila apuco, carma acestei cor5111 duhovnicesci. i spre sell* am datil acestti paretistl defata, subscrisii de bund-voie, precum am is, i ftesilittio.Sept. 1793.

(1) 1?evi3ta Biserieet ort. rm., 1881, Aprilie, pag. 459.

sa'AU

nesilitfc i

pa-

InAltatuluT,

colega

www.digibuc.ro

101711.1,J b0tn41A ix! Mottut 1796-179g

Suntema de parere o Filareta, fie ela de origin& grcsa., sa ro-mana, n'a c4luta dup scaunula metropolitand ala Trei munte-nesci sub lovirea curentului anti-fanariotica, caef fanariotil era siAlexandru Moruzi, care l'a

E mai probabila o Dositeia, care fusese candidata rivala allui Filaretil II la scaunula metropolitand, la mrtea lui Cozma, acastigatil favoruld noului Domnitora i ala Caimacamiloril

Trebue ins, ce-i dreptula, s fi avuta A. Moruzi la mama cuniscal acte compromit6tOre pentru Filareta II, pentru ca acestainsis.te atatil in declararea, ea de buna-voie, de nime silitaparetesisutd.

In tomulil V ala Istoriei Romani lora ce publica, se pOte vedmai multe despre acst cestiune. Aol m grbescil a insira, docu-mentele administratiunei bisericesci a lui Filareta II si apoi a lui

Cu data de 26 Martie 1793 Mitropolitula Filaretil propune luiAlexandru Moruzi oprirea intrArei in tera de carti romnesci pen-tru biserica, tiparite peste hotaril. Anaforaoa Mitropolitului catreDomnitora propune acsta prohibitiune, nu numai pentru ca sa nuse introduca In biserica srninteri, ci si in interesuld prosperrii ti-pografiel Mitropoliei, i pentru c5, nici autoriatile bisericesci dinTransilvania n'ar fi ingaduindil introducerea acolo de carp bise-ricesci tiparite in Tera-Romanesca.

Iat aceste acte:

Anaforaoa Mitropolittaut pehtru a nu fi slobodit set se aducci coirtironginesci tiparite din strdine.

Ro Alexandru Constantinii Moruzi Voevodii.

Prea Sfin0a Sa Printele Mitropolitult. Ore face aretarea Dom-niei Me le, prin acsta anafora, cum c'a dill de rugaciuni si de slujbe bi-

sa

11 d

Dositeiil Fi labs.

pi

Fiind-ca

mazilitii.

www.digibuc.ro

4 V. A. ITRECHIA

sericesci, de legea pravoslavnica a patriei acesteia, alcatuindu-se i tipa-rindu-se in straine locuri, se aducti, spre vindare aici in Ora, pentru casa se trca, sa se crda i sa se primsca de pravoslavnice adeverate, sepunii in unele semnulii eparchiilorg de aici, cernda Prea Sfinida Sa ea,dupa cum cele de aid sunt oprite acolo, asemenea i cele de acolo sa fieneprimite aici, amt primitil la acsta anaforaoa ce ne face Prea Sfintia Sa

poruncimil Domnia Mea, ca acestil felii de c5r0 pentru rugciuni i sluj bebisericesci, lard de a nu fi cu pecetea i semnulit sfintd Mitropolii a ferd acesteia,sei nu se mal primIsc aid, nid set se cumpere de nimenea aici. 1793, Aprilie 2.

Procitii Vel Logofetil.

Prea Ineilfate Dnine,

Din tote lucrurile eke sunt spre dolAnda sfinteloril biserici, celg mai detrebuinta si mai de folosti este tiparirea crilori, caci prin carV se laud&si se proslavesce Dumnedeil, i fie-carele printr'insele face rugaciuni i ce-rerile sale catre acelasi Dumnedet; acesta dumnedeesca lucru Inca din vre-mile cele de demultit inceputil intr'acestil pamintti alil trei, prin voinafericiilorti intru pomenire Domni i prin silina Archipastorilorii sfntuluiscaunii acestuia ali Mitropoliel, insa forte prostil, ato.tii la mestesugii, cAtilla asezarea cuvintelorti in limba romansca, dupa cum atunci obisnuittia vorbi; iar in dilele reposMilorti Domni Serbant Cantacuzino i ConstantinBrncovnu s'aii mai venitti intru podOba, atatil la dialectont, catil si lamestesugil, iara in Vele rposatului in Hristosti fratele Episcopil RimnictiCjiirtl Macarie, atti si in vremea nstra, Atti alma pastoritil acea eparchie,mai multa silina amti pug' talmacindii i tiparindil mai cu bun& iMele-gere multe cAr1 earl nu le-ail avutit patria all& data in limba s, precumMineile lunovnice i altele, Inca i tipografie greasca de isnciva amti facutt,ca s se pta tipari ori-ce carte va fi de trebuinta in limba elinsca, faraa nu se mai osteni pe la alte locuri straine; precum i acum dupa cedin mila lui Dumnedeil emu primitil 'Astoria sfintei Mitropolii, vedenditeparchia lipsitel de celea mal multe trebuincitise carpi risipite i jcifuitevremea trecutulia rdsboiii), iarV, ama mbrlati trba cu tdtet silinfa, feicendiiWei eitirea, ca din inceputil, (de vreme ce i tipografia totszi din pricina rtisbaululs'a fost4 perduta tad fiinfa d), pentru ca sei se implinesa Ott lipsa de ceirti pela biserid spre slava lui Dumneclei ; inset dupd atelta ostenlei a nstr i trudeice facemii, impotrivet ne stet aducerea vinclarea cdr(ilorii din pliminturl streiine,

mal virtosil celea din fara Transilvanid, NO se tipciresci2 WWI la Episcopiaunifi2ora, aft 0 la SibiiI, cu nume de ortodoxie, din care nu numai ca se pri-

s'ad

s'ad

(fiindd

0:

ei

to

pi

www.digibuc.ro

DOMNIA DUI MORUZI - 1790-1793 6

cinuesce oprirea cArtiloril nstre de a se trece, ci pte i vre-o smintlAsa, se alunece in lAuntru, maY virtosil c acel uni1, ca sA aibA cartile lora

fiiud-cA pravoslavniciI se ferescil de dinsil, la inceputula multoracArcl Ora i numele Episcopiei RImniculuI, ca sA se insele rnenil i shle cumpere, iar la altele nicl cum nu se aratA de unde sunt tipArite; dedca sA lipssch acstA rea urmare, ne rugAmil. Inaltimel Tale, ca cu lumi-nath porunch i domnsa, hotArire i priveleghia, sA fie .opritA a nu semai trece aid in Ora Maria Tale cdrti romdnesci dintr'alte Ori, fiind-c i eelde acolo nu ingdduesmi a trece alp de ale nstre la din01, dupd preyeleghiurilece ad acele tipografii dela stdpanitorii lora, i nimenea sd fie volnicii a cump&Avre-o carte care nu va insemnatcl cu pecetea sfintei .Mitropolii la inceputa ciintr'acest chipti urmndu-se, i credinta va fi pAzia de smintele, i tipo-grafia va merge spre sporire; de acsta ne rugAmti, iar anil MArieI TalesA fie dela Dumneleil multl i fericitI. 1793, Martie 26. (1)

(Subscrierea in grecesce).Domnitorubi aprob5, propunerea In 2 Aprilie 1793.

Prea Inetqate Dthnne,

Cu smeritA anafora insciintezA Mriei Tale a din partea bisericscA,pentru ceY call. se intimplA a cad in vre-o -yin& si se inchida la Mitro-polie, a fost obiceifi din vechime de se da dela spAtArie cate dol seimeni,earl se aflah napristan acolo de paza acelorIt vinovatl, dar fiind-ca delao vreme incce nu s'ati pazitil ornduiala, ci une-orI s'at datA, alte-orI nu

datfi, i unii gAsindu prilejA fug pe furicu, neavndil cine sA-IzscA, precum s'a Intimplat i maI in trecutele clile de ail fugitA vre-odoi ; pentru aceea ne rugAmil Mariei Tale, ca sA, fie luminatA porunch ase pAzi acestA obiceiA neclintitti si in -VA& vremea sA se dea acestI seimenldela spAtArie, a fi pentru acesta trebuin0,; iar anil MariiI Tale dela milosti-vulA Dumnecleil rugAmil a fi indelung4 cu multa fericire. 1793, Iulie 8.

Filareti alii Ungro.Vlachid.

lit Alexandra Const. Moruzi Vvcl.

CinstitA i credinciosA boerulfi Domniel Mele, dumn-ta Vel SpAtarfi

(1) Cod. XXIV, fila 57.

;

s'ail

ipolipsisa,

fi

ph,

www.digibuc.ro

6 V. A. URECHIX

lenache VhcArescule, obiceiulti ce va fi fosta maT inainte poruncima DomniaMea s se urmeze i acum, i dui:4 obiceiulti ce va fi fst s orkidu-iasch, dela spthrie de a se da acel &DT. seimenT. 1793, Julie 13. (1)

Vel Logofeta.

Moralitatea din respectuld c5,sniciel' era, cum se scie, sub scu-tulti bisericel. Filaretil era f6rte aspru in procesele de asa natur.Dm aci un curiosii actil relativil la o despartenie din 1793,Aprilie.

IC Alex. Constantinii Moruzi Vvd.

. . In urma acesteT anaforale a clatU jalbh Domniel Me le Florea pen-tru taL 500, care se osindesce a da la cutie, cjicndil c ati pusil socru-s6Umna pe cIIni1, la invoirea ce Meuse a fi desprtipA, care n'au fost dupitpravila primith in urmh, de Prea Sflatia Sa Parintele Mitropolitti, i cereca sh se implinsch dela socru-s6U inapoi. Tar socru-se impotrivh, dfindrijalbh Domniei Mele, cere ape'rare de acei barn', cpcndil c i s'a pricinuitmulth cheltuialh, umblndil intru acsta, pricinh. Deci, facndil Domnia Meachibzuire la acsta, ghsimti i pe socrulti, ca i pe gincre, vinovaii amen-doT la fapta ce a urmat impotriva pravileT, cu a face intre din.,iT des-phrtire de cununie prin zapisele lorti ; pentru aceea ticem, ca tal. 250dintr'aceia sh-T intrch socrulil l cutie, iar cei-lal%T tal. 250 dintr'aceia,impreunh cu tth zestrea ce va fi luatti Florea, i inch jum6tate cAtti taiefcSia zestrel, care este osinditit Florea a da dela sine, ci dup5, prquirea caredin porunca Domniei Mele aii fcutti starostea de negustori fa0 cm amen-dou6 prtile, face zestrea jumetate tal. 274-30. Acestea eke trele condeilede zestre baniT sh se dea in mnile muereT, fiind-U Domnia Mea sincata-vasisA a se multhmi cutia cu tal. 250 pentru pricina ce arkmti, i porun-cirn zapcialuT sh urmeze a face implinire. 1793, Aprilie 5.

Prea Inal(ate Ddmne !

Cinca, ce ati foga polcovnicti din jud. ralcea, prin jalba ce a dat-o(1) Cod. XXIV, fila 299.

www.digibuc.ro

DOMNIA LII1 MORDZI - V790-1793 7

catre Maria Ta arata, ca avendil o fata a sa ar fi casatoiit-o dupl unit Floreasin Diacond Barbulil, comisard din jud. Argeiii, june fiindil, i dupa tre Op-tmnI aruncandu-I pricina ca nu ar fi gasit-o intru curatia fecioriel, mun-cind-o cu casne infricopte, de ail rmasit i la Ma, ail trimis-o acas la nu-mituId tata-s6i1 cu mare necinste, i se rOga a-I aye dreptatea; intru a caruiajalba Orenduindu-se de catre Maria Ta aproduld vataesdil mumbaOrd ca O.mrga i, prin scirea d-lord boerilord IspravnicT ai judetuluI, s iea pe Floreai aducenduld aid sa-lit infatieze inaintea nestra, ca sa cercetanid pricinai s insciintmd MarieT Tale cu anafora; deci, dupa poruncl infatiOndil peamendou partile, amit veclutit la mttna luT Cinca deosebita carte de judecataa fratelui EpiscopuluI Sevastie Chird Iosifil de cercetarea ce ail facutil candse Oh la Rimnicit totil pentru aces-0, pricinit, cu let. 1792, Iulie 15, in carecu marturie Mt aratit, ca dupa dou spt6mani dela casatoria lora, arunctin-du-T acesta ponosil ca nu o ail gasit-o intru curtia fecioriei, ar fi bagat-oin lantii de gat& 0 in fiare, fi, in acestl fell al finut-o 10 dile, beitend-o intete dilele de nzerte ca pe hort 0 'infricoland-o al va sd o impusce de nu-I vaspune vre-unti nume de mil cu care al pdthtetitl, 0 Rot ea speriindu-se de nuirte,al aretatti pe ?Intl Mihail Gofct ot. Otefanl, fi spuindl acell nume de onzil, alpus-o pe unit' call schiopii 0 al trimes-o la trel septemanl acasd cu multe hulei vorbe preste, pe care Mihail Gop trimiOndl de l'al adusd fafel, art facutilcu totuld tagaduire cu insu1: Florea de fata, i arata ca nici aa datil ba-nuiala la unuld ca acela, fiindit unit mil trecutd cu virsta i mai virtosilsermand neputinciosit. Si intrebatil pe Florea ce r6spunde ? i pentru ace-stea ce ad patimitil sotia luT nu tagadui, fara numaT Vise ca parintiT luTi-ard fi facutit aceste, iar nu 01; insa Cad pentru el nu s'a gsitil sotiaintru curatenie, i acum toff' asemenea arata; la care Cinca, socru-s65, cutotuld fad' tagaduire, ca nu scie fia-sa intr'o fapta ca aceea, cad i de adaretatil aceld nume de omit, pentru ca sa scape de grza muncilord ailartatit; Inca mai arata ca s'ail atinsit i de cele-lalte fete ce mal are, Omen-du-le pe tote curve, i acum nu pOte sa i le marite; ci dar Florea laacesta cu totuld este vinovatil, cad de null gsia sotia intru curatia fe-cioriel, trebuid de a doua di A o fi trimisl la pdrinfl, 0 fdr de a nu o ocdri 0a o necistl, iar nu tocmal dupd trel septemdnl 0 cu atdtea casne 0 muncl infri-copte. Insa fiind-ca Inca de acolo de locil a fostil calutil la pace, ci intreei, fagaduindil Florea sa dea tal. 500 luT Cinca, VITA cum insuq1 aproduldce ad fostil ornduitil arata, care i-ail adusil, le-amil 4is i noT ca bun&este pacea, socotindit unirea easel, iar nu despartirea; dar venindit pe urmainaintea nOstra cu same acute de despartirea intre el, fiindil impotrivapravilei nu le-amil primitd, a se cade o parte orI alta sci se pedepsescd, jor nuea cum nu ar ,fi )(costa cununia dupd lege, sli-fl deae el voie de isnOvd unull al-

www.digibuc.ro

8 v. A. UREMIA

tula de insuratg, ci Florea, ca unula ce este vrednicil de mare pedpsA qide glb b. dupA vina luY, gsim cu cale ca set deae la eutia de inilostenietal. 500, adecA: cind sute, 0 de vreme cA nici inteunii chipil nu vraprimi so0a, gsiin cu cale ca sA-i irnplinsca ota, zestrea dupA f6ia cevAclumii la mAna lui, i Inca BA mai deae dela sine pe jumtate cad taief6ia de zestre pentru casnele i necinstea ce i-au fcut, fiind om cuchivernislA; apol s cad& deosebiti, ca sA vacla urmArile i ale unuia 0 alealtuia, cata vreme i cfind nu se voril uni a se lila, iarA0 in locuintA; atuncili se va face hotArirea cea degvercitil. PArerea nstrA ac este, iar cea de-severcitu hotrire rAmilne a se face de cAtre InAltimea Ta, i anii MArieiTale dela Dumnecleti rugAmti sA fie multi i norociti. 1793 Martie 28. (1)

Filareti alg Ungro-Vlachiei.

SA venimil la ultimulii actii, la inlocuirea lul Filaretil II prin Epis-copula de Buzii, Dositeiti Filetis. (2)

Orl-carl fie motivele reale ale paretisuluf Mitropolitului Filaretri II,fie cele mai sus aduse, fie purtarea anterir a lui, Maid spionAi pe AustriacT i pe MuscalT prin agenti secretT (2), destulti c5, InSeptembre 25, se face de Divanulti tereT, dupe porunca Domnito-ruluT, alegere de noti Mitropolitti In persona lui

Boerii acectia icti la inceputulii anaforaleT lorti :

Din luminata porunca MAriei Tale, adunAndu-ne la Divanil, ami fAcuttichibzuire asupra alegerei de Mitropolitil alu patriei nstre, in vreme cePrea Sfintia Sa Pdrintele Chirg Filaretg s'a pdretisitg de bund-voie; obiceiulavechiii airi patriel nstre este ca de-apururea alegerea Mitropolitului sel se facetdin Episeopii ?Wei cei mai vechi, care se va intimplei, care astddi este PdrinteleBuzeil Chiral Dositeig, iar de vreme ce infelepciunea Inalfimei Tale fi dorireace al de patria nstrd ne este cunoseutd, etc.

(1) Cod. XXIV, lila 65.(2) VecIT cele ce se aerie despre Pilareta, Alexie Exarcha, Valachice Iagumenus et Theo-

logiEe, profesor Mitropolke Bucurestensit In 2 Maia 1783, dare Cneazula Potemkin, AnaleleSocietateI Istorice Archeologice Tom. XIII. Odesa, 1883.

a-cT

Dositeiti.

www.digibuc.ro

DOMNIA LIIr MORUZI - 1790-- 1793 9

Domnitorulil, in aceia0 li In care i s'a comunicatil anaforaoa, oqi aprobk in coprinclerea urmAtr.e :

Dupg paretisisti ce de bung-vole a datti Prea SfiMia Sa Pgrintele Mitro-politg alg Ungro-Vlachiel Chirg Filaretg, facndti dumne-lorg cinstitiT sicredinciosiT velitl boera Domniel Mele de obste aretare, intgl de obiceiulilpamintulul si argtAndu-ne si treT obraze dupg, obiceiulti boerescg, s'a mul-tumitti pe domnsca nstrg chibzuire, alegere si hotArire ; viindu insusTdumn-lorg toV de fata inaintea DomnieT Mele, si impreung cu dumn-lortifacndii Domnia Mea tote cele cuviinciose dela dumne-lorti, emit alesg siamg hotgritg Domnia Mea ca sh asezging cu provivasmosg pe iubitorulti deDumneqeti Episcopuld Buzulul Chirti Dositeig Mitropolitulg -treY, incre-dintAndu-ne si de petrecerea SfintieY Sale cea pAng acum, si nadgjduindil sila procopslg si areti ce are cA va petrece asemenea vietuire si de aci ina-inte; decl am intgritti Domnia Mea. 1793, Septembre 25.

Vel Logofelti.

Ipopsifiarea, adea sfintirea noului Mitropolitii, se face dupa pri-mirea obicinuitului egdosil, mijlocitil de insu0 Alexanclru Moruzi laPatriarchie. Patriarehulul i-a scrisil Domnitoruhl i i-a trmisii do-misiunea de bund-voie a Mitropolitului Filaretil.

Ca inch odata 6, acopere adevratele cause ale retragerei saledin scaunil, Filaretil sacreth Insui impreun cu nou archierei penoul5 Mitropolitti, semi-15.1'1dd in condica sfAnt ca afosta Mitropolitiiaid Ungro-Vlachiel.

'Each' in ce modil vestesce Al. Moruzi dernisiunea Mitropolitului Fi-laretti i alegerea Mitropolitului Filitis Dositeiii:

Publicatil la tote judefele perdru vestire de Mitropolitil nat.

D-vstre Ispravnicilorti ot. sud sAngtate ! Mind-a P. S. Sa PArinteleMitropolitg Ungro-VlachieT Chia' Filaretg ag data paretisisg alg MitropolieTdin buna-vointa P. S. Sale, s'ati facutg la Divanti chibzuirea cea de obstea alegerel de Mitropolitg, unde flind-ca ni se aratg, prin "anaforaoa dumn-lorg

www.digibuc.ro

10 4 V. A. IIMCIIIA.

boerilorti de obqte, cum cA dup5, vechiulti obiceifi al patriei urtnza, a se facealegere de Mitropolita din Pkintil EpiscopI Orel cel maI vechifi, ceastcli se af16, Parintele Episcopuld 413uz6ulul Ohir Dositeig, carele fiindti

impodobitil cu procopsl5. i cii fapte bune, i dup pilda petrecerel cucare ne-amil incredintatti ca a petrecuta pan5, acum, nadjduind i deacurn inainte de vietuire burA, i gAsindu-lti vrednicil i cu cale de a primi'Astoria acesta, iatA cu socotdla de obOe a tuturorii dumnd-lorti cinstitilortii credincioOloril boerl DomnieI Me le, mai provivasitti pe Sf. Sa, i astacpla 25 ale luneI acesteia aezatil Mitropolitil alit Ora Deci nu lipsimga V insciinta, attii pe d-vstre IspravniciIori i dregAtorilord DomnieiMe le, cad' i pe tog eparchiotil de obqte, ca s scig pe P. S. Sa PhrinteleMitropolita. Dositeifi de Mitropolith altl Wel i phstorti bisericescil alnorodulul acestuia, i fig sArAtoI. 1795, Septembre 25. (1)

Mitropolitulii Filaretil a lAsatil marl' datoril la mOrtea lui, datoriipare-se multe numai fictive. Dornnitorul5 a fosta silit s renuatela laverea Mitropolittni Filaretil, In favrea rudeloril, din causa aces-toril rnulte datorii.

Taca chAe-va acte relative si earl potil completa, biografiia lul Filaret:

Pitaeil la Mitropolith i boeriI divanului halea i mazilI. multejlbl ni se der pentru datoriile eeposatului Pfirintein felt1 de pricini, ornduimil Domnia mea pe Prea Sf. Ta i pe d-vstre, caadunndu-v6 cu totif la unil loct, s socotiti dimpreurA, spre a se face untischepsisti, atAtti pentru datorii, &Lir i pentru Amasa pereusie a reposatului,orI de unde se va Li aflndt, care s'o puneg la o cab i s aretag DomnielMele in scurtil p6rerea de obte a d-vstre ; la care ornduimil zapciti pevtavulti de aprocp, spre aduce anaforaoa. 1794, Iunie 13. (2)

Iai Alecsandru Cost. Moruzi Vvd. Boj. mil. i gpd. Z. V7a.Fiind-ca Domnia nu s'ati amestecatir la acsth pereusie intru

numal i numal pentru mila i harulti ce a fcutti sfintei Mitropolii iEpiscopieI Rimnicului, i fiind-ca Mitropolia i Episcopia s'ati invoitti

mu1t6mitir la, acestti mijloc, ce ne arta dumnd;lorti boerii, de a r.e.-(1) Cod. XXIII, fila 149 verso.(2) Cod. XXIII, fila 253.

s'ati

Fiind-cn

a-mI

s'ati

si

Mitropalitit Mardi(

www.digibuc.ro

DOMNIA. Lin MORUZI 1790 1793 11

mane asupra Pitarului Gheorghe 0 a fi respuncletorii la datorii, tritrimildara qi Domnia Mea anaforaoa Parintelui Mitropolith i a dumne.loriiboerilorti, ca st se urmeze precum ati gasitu cu cale, i sa fact PitaruliiGheorghe pereusia zaptii (afara din hang:), rgmaind raspuncltoril datoriilori staparad pe acelea ate s'aa iuvit (ivitti) i s'aq dovedita pana acum alereposatului. 1794, Septembre 5. Bucuresci. Vel Logofkii. (1)

Prea Incilfate Dm,ne!

Inca dela 13 ale trecutel luni lui Iunie, prin luminatid Pitacid, ni seporuncesce de Maria Ta, fiind-ca multe jalbi se dail pentru datoria rpo-satulul proin Metropolitil Filaretti, in feliuri de pricini, sa socotimfi de im-preuna spre a se face o schepsisa, atatii pentru datorii, catti i pentru rmasapereusie a r6pcisatului, oil de unde se va Li aflndti, ca sh se pue la o cale,i s. are-taint. Mariei Tale in scristi parerea de obste a nstra, cu zapciuli v.-tav le aprocli. Luminatei porunci intocmai fiindd urmatori, adu-natil cu totii la unid loct, unde aducndd fata i pe Pitariult Gheorghe, epi-tropulti dupa diata alt numitului rUposatil proin Mitropolit, i dimprvunacu clironomii i cu nepoti ai raposatului, i cetindfi- diata rposa-tului, dupa ce din inse0 celea scrise intr'insa arelari ale r6posatulu1 stintde fata veclute i de obste marturisite i sciute ca sunt neadevarate, apolmai curat s dovedescil aretarile r6posatului de neadeve'rate din datoriilece le ark& reposatuld intr'acsta diata ca ar fi dator pc) la unii alj1, caciintre alii datornici fiind arelatil i unit Ene Dascalu cu tat : c,lece mie,dupa, ce cartea de blastemfi pe la bisericl intru auclulil tutu-rorti de ob0e, ca veri-cine va fi avndt zapise iconomicse dela rtpo-satulti in chipii ca ar aye sa ieae acei bani dela r6posatu1ti, i nu va fidatoria buna, sa vie la sfnta Metropolie sa arte adevrulil, acestil Ene Das-calulti, tem 'endu-se de puterea blastemului, singur de a sa buna voie avenitd la sfanta Metropolie 0 a aretatii adevrulti, ca acestil zapist idata re'posatulti iconomicosii, iar nici unil band de pe acesta zapisil nuare sa ieae, i deosebitu ati venitti i Serbanti Logofttulti* ce are zapisil detal. 3700, i Stoica Logoretult, ce are zapisti de tal. 2200, de ati marturisithca, nici ei nici unti banii n'ati datu la raposatult dupa acestea zapise,poate sa mai iasa i din zapisele celora-lalV datornici asemenea iconomi-coase, dupa banuiala ce avemd ; din care acestea se faca la dreptate in-destula dovada c tote aretarile rposatului dintru acesta diata sunt nea-deverate, i ca o dovedita de iconomichi, ramaindii acheri i neprimita la

(1) Cod. XXVII, pag. 15, XVI.

ne-amti

ceia-latti

s'ati cetitti

rail

si

www.digibuc.ro

12 V. A. URECMA

dreptate, am isii Prea Sfintiii Sale Pkintelui nostru Mitropolituld tOreiChirt Dositeifi, ca de vreme ce tt pereusia rOposatului, dupa tag cu-vintulti dreptfi se cuvine sfintei Mitropolii, sa, primsca Prea Sfintia Saa se incarca sfanta Mitropolie cu tt pereusia luI micatre i nemiFa-tore, atatt catil s'a doveditfi pant, acum, catt si cats se vor mai dovedide acum inainte, i s rOspuncla tOte datoriile rOposatului ate se voril do-vedi bune i adevOrate; i dupa multele indemnarl, ce in multe rnduriamt facutfi Prea Sfintiei Sale, nici intr'un chipti nu primi a se inc6rca sfantaMitropolie cu acsta, vcpndil in mijlocil urmari lucrate cu feliurl de ico-nomil ale reposatului i multe amestecaturi i prefaceri.

Si gia, nevrndt sfanta Mitropolie a se incarch cu acOsta pereusie, cumi cu datoria, pentru care n'at apucatil s schimbe zapise Parintele Mitro-politt Chir Dositeit, cu t6M dreptatea clicndti cum-ca, cea mai multa datoriea acestort zapise pots sa fie mincinfisa, i cu iconomie facute zapisele,la Prea Sfintia Sa nu poate fi sciutui carl zapise sunt bune i earl nu; deaceea clise ca sa se incarce cu toata pereusia clironomult Pitaruld Gheorghe,foi care zapise va sci ca Bunt buns dinteac6sta suma, care taie tal.: 52.800, leva Nati, i cad sunt cu iconomie nu le va p1ti, cad ca clironomt se cu-vine sh-T fie sciuth acsta, care la Mitropolie nu pte nici inteunt chiptsa se adevereze; amt clist maY sus numitului epitropil Gheorghe Pitarultisa primsca a se incarca i sa platsca datoria Mitropolitului, care a facut-orOposatult, cum i ori-ce alte datorii, cats vort fi dupa diata t6te i afar&din diata, g le platsca, i ca unult ce pots s aiba sciinta, care din da-toril sunt iconomicfise i earl sunt bune, pentru cei cu datoriile icono-mic6se caute insui prin judecata, i s rOmaie tta clironomia r'epo-satului intru a lui degverita stapanire, i mai intai nu primi ,a se in-arca cu plata acestorii datorii ale Mitropoliei clicndt ca nu perte sa iasaafar& din diata reposatuliff, iara la a doua i a treia adunare a n6stra aclist ca primesce a se incarca, ing, cats rOmant bune, afar& din celeacote s'at fosta incarcatil Prea Sfintia Parintele Mitropolitfi a le rspunde,prefacndt zapisele pe numele Prea Sfintiei S6 le, dar ceiu ing ca drepttacsta sa i sa deie hanult eel:CI not, ce este langa dumn-lui Banult Ghica,i deosebitti Mai i alte cate-va cereri de ajutoruri dela Maria Ta, pentru a fiingaduitti de catre datornici cu sorke i altele; iara chipt detecuratt rOspunst, in cea de pe urma, ca nu primesce nici decum a seincarca, fall de hanulti celt not i Mg de ajutorurile care cere. A caruiacerere ce face pentru hanfi nici cum nu 'Ate fi prirnita, de vreme cerOposatult hanult acesta-lii afierosesce la sfanta Mitropolie, en art caispravsct, i din venitult lui sa se implinesca trebuintele bolnavilort spi-talului Sfantului Panteleimont, cand, fersca Dumnegleil, se va intimpla,

shirt

si

c

intr'alth

www.digibuc.ro

DOMNIA LTA MORUZI - 1790-1793 13

MA de ciumA aicl in i acstA rnduialA a rposatu1u fiind pentrua sufletuluT s rnntuin i folosil de obste alt." pAmintuluT, nicT cum nuputemti a ingAdui a se stric un acesta felil de hairatti, WA de numaT, devreme ce diata dovedindu-se viclenitA si nu fuse. tinutA in smA la jude-catA, iarA acestti fiind-cA este lAsatil pentru sufletulti rposatulu i pentrufolosulti a ttA obstea, cu tote c6, de a se si svrsi, este trebuinth ea sAfacA multA cheltuialA sfnta Mitropolie.

cu tote cA Prea Sfintia Sa PArintele Mitropolitil nu fAcil cerere caiea Mitropolia, dupA hotArirea PArinteluT noT insA, lucru ce este fA-gAduitti pentru sufletti i folosil de obste nu gAsimti a fi cu dreptatecu cuviinth de a nu fl asA metahirisitA ; ci dar silimti sfnta Mitropolienu numai ca S. primscA hanulti i sA fach tote cheltuelile cele trebuin-cise pentru ca sA rmhe hairatil in vreme de ciumA, cum este intocmitil,ci inca gApimti cu cale, ca de vreme ce Pitarulg Gheorghe clironomul5remne a rspunde i alte datoriT, ce nu se cuprinda intr'acea diatA, pentrucare n'a apucatil sA schimbe zapisele Mitropolia, silimti pe Prea SfiMiaSa PArintele Mitropolitti rugAmq ca sA primscA a se incArci sfAnta Mi-tropolie IflG cu tal. 7.500 dintre celea zapise, ce remAnti a le r6spundeclironomii, i sA se descarce Pitarulti Gheorghe, CACI remArie hanulti, dupacum lAsatti, la sfnta Mitropolie ; primi PArintele Mitropolitil a se in-&Arca, cu tote acestea i dup cum s'atl gsit cu cale de obste; cAtre acstala aceste adunAr1 de cercetarea acestei pricini esi i iubitorulti de Dumnell.eilEpiscopti Rimnicti Chirti Nectarie i fAcU cerere, ca sA se incarce clironomilr6posatu1uT PArinteluT Filaretti si cu tal. 18.500, datoria sfinteT Episcopil

ce a lAsafo Chirti Fi1arett neplAtith, i aii re'masfi insA, cAtilChirti Nectarie, schimbAndti inca i zapise pentru acsth surnA, pricinuinda

Chira Filaretti ar fi luat Episcopia fArA de datorie, i cA inteatAtasumA de anT ce at stAtutti Episcopti, s'ar fi cuvenitfi sA nu o lase cu da-torie; Paint" intrebatil pe chronomil ce are sA rspunclA pentru acsta ? yiclise cA acstA datorie at fAcutti in clilele luT Mavroghene, &And s'ati gere-metisitg sfanta Episcopie, apucatil BA o plAtscA. Amt maY intrebatupe Ohir Nectarie: &And avea acstA dreptate, de ce ati primitti datoria cAnds'a fAcutil Episcopil si a schimbatii i zapise pe numele ski.? i ne rs-punse, cA silitti flinch', nu ati avutti ce face cleat BA schimbe zapisele, dupAcererea chiriarchuluT sti. DecT pentru ca O. nu rmEe de totU Banta Epis-copie pAgubith a RimniculuT cu acsth datorie, aflAndu-se insArcinathalte datoriT, i pentru- ca sA nu r6mAie incArcaci clironomiT cu multA sumA,fAcndt si la acsta unti felti de alegere, adicA dinteacOstA sumh de tal. 18.500

r6m'aie Episcopia incArcatA cu tal. cincT miT, iarA tal. 13.600 sa, respunclAPitarula Gheorghe. DupA alegerea nOstrA se mulOmi i PArintele Episcopt

Or,

Si

Vag

Rimnicti,

cit

sir.cu

sit

sf.ldFilareta,

si

ei.la

si n'ati

www.digibuc.ro

14 V. A. tRECIIII

Rimnicii Chirg Nectarie; Pitarulil Gheorghe aretAnd4 insa discolie de a seincarca cu acestg mijlocii. Dreptil aceea, fiind-ca noT mg Pacutti socotla,despre o parte, CA datoria sfinteT MitropoliT, cu care rmne incarcatti Pi-tarulg Gheorghe, cuprinde tal. 45.300, si datoria sfinteT Episcopil rernAng tal.13.500, si acareturile ce remAng a se clironomisi sunt analge de a se platiad:sta datorie, maT virtosa ca potil fi si condeie inteacsta surna, care sa fiecu iconomie date zapisele si nu pota fi sciute la altiT decal numaT la cli-ronomi; si cnd vor fi acestg felg de condeie si vorg ved aceT datornicTca sunt incarcatT clironomiT cu a plati datorirle, potg sa, arete si aceia adeve-rulg si se pota folosi clironomiT si cu scriderea aceloril datoriT; de aceea gasimgcu cale ca sa remAie incarcatil Pitarulil Gheorghe cu aceste datoriT, spre a lerespunde pe la datornicT, si sa, iea tote celea remase dupa diata reposatululChirg Filaretil (afara din hanulg de lane. dumne-luT Banulii Ghica) substaplinirea sa, pentru ca sa lipssca mezaturile 4i pentru ca sA nu se in-straineze lucrurile remase la mAnT straine, facndu-se si luT musaadele celeacuvrincise, pentru ca sa pta iconornisi cu inlesnire mijloculg acesteT cli-ronomiT; dupa tta dreptatea si izbranirea acestorg pricini, la alegerea nstralinteacestir chipii s'ag gasita a fi cu cale, iara hotarirea cea desversituremiine a -6(3 face de catre Inaltimea Ta. 1794, Augustil 1. (1)

In 5 Septembre 1794, Domnitorulg intaresce anaforaoa MitropolituluT si aboierilorg divanit1 si sa faca Pitarulg Gheorghe periusia zaptg (afara dehang), remAindg respum,letorg datoriilorg si stapling pe acele ate s'ag ivitilsi s'ail doveditg 'Ana acum a le reposataluT. (2)

Amu adusil In tomult1 V alti Istorief Romdnilorig (pag. 27-34)documente retive la hirotonia preotilorti si a diaconiloril. Repro-ducemil i aci aotele din 1794 relative la acsta", materie, acte inleghtur cu cele deja aduse.

lai Alexandru Constantinii Moruzi Vvd. i Gospodar Zemle Vlahscoe.

Amu veclutil Domnia Mea analoraoa d-lorg boerilorg, cu parerea ce factide talerT 25 si 37, 60, dreptg acelea ce cu imperatesa pravili sunt legiuite

(1) Cod. XXVII, pag. 79.(2) Cod. XXVII, scara 16, fila 15.

www.digibuc.ro

DOMNIA Lin MORDZI-1793-1796 15

a se da la chirotoniT, insA fiind-ca aceste eparchiile tereT, din catachrisisde maT inainte ag cAcluta in sarcina datoriilorg, de aceea orenduimil Dom-nia Mea cm deosebire adecA: talerT patru-cilecT dela o chirotonie, iar delacelii ce in putine 4ile se va face preotg dupa diaconie prin cercetare de vred-nicti, talerT cind-clecT pentru amindou chirotoniile, car! chirotonil IA se filchcu acestA orenduialA, adecA orT satu megiesescg, off mAnAstirescil, orT boerescilunde cu adeveratil va fi lipsA si trebnintA, dupA ce va da acleverintA in scrisgparcalabulil cu totT stenil cum a este slobodd fail de nicT o pricinA de daj-die si a ail cu adeveratg lipsA si trebuintA de preotg, cu acea adeverintil, isca-MA si de stApanulti mosieT, viindg insusT megiasiT, ceT din judetele Metropolie!la Prea Sfiintia Sa PArintele Metropolitg, iar eel din judetele Episcopiloril laPArintiT Episcopi, de se va gAsI vrednicil prin bisericsca cercetare, sA-lg arateDomnieT Me le Prea Sfintia Sa PArintele Metropolitg, sag PArintil Episcoplprin anafora, cu satulg, orasulti, mahalaua si biserica dimpreunA cu adeve-rinta satuluT, si buiurdisinclu-se cu pecetea DomnieT Me le anaforaua, se vachirotonisi de Archiereula loculuT WI; iar cAnd impotrivA, orT acelil par-cAlabg cu sAtenil dirnpreunA, sag mahalagiT si orAsaniT vorg cutezi a daneadevratA mArturie pentru vre-ung interesg, sag pentru vre-ung hatirgde rudenie si de prietesugii, MI% de a nu fi lips6 si trebuintA de preotil,si sA insale domnia si pe Archiereg, bine sA sole ca nu numaT aceia ceail datu acestti felti de adeverint si mArturie, ci si insusT acela ce s'ailchirotonisitg, lipsindu-se de darulg preotieT si rernhindg mire* se va punela dajdie cu Ora de obste; care acesta hotrAre, dupa ce o veT fi aretatg,dumne-ta Vel Logofete, Prea SfintieT Sale PArinteluT Metropolitil si PArin-Vora Episcopi, de a urma, in faptA acestA ornduiala, apoT BA facT si chriso-vulil DomnieT Me le, cu cele maT pe largii cuprimptre de intArirea acesteTintocmirT, care sA si grijescl a se trece in condicile DivanuluT, ale Metro-polieT, ale Episcopiilorg si in co ndicile dela tote judetele treT.-1794 Fe-vruarie 4. Vel Logoftii.

Prea hiqate Ddmne!

DupA luminatA porunca MArieT Tale, ce cu intarire la anaforaua Prea Sim-tieT Sale PArinteluT MetropolituluT ni se cla, urmAtorT fiindg, ne-amii adunatilcu tota la sf. Metropolie, unde fiindg fata si Sfiintia lord PArintil ArchicreLamii cetitil atAtil anaforaua Prea SfintieT Sale ParinteluT MetropolituluT, cumsi domnesculg chrisovg alii MarieT Sale rposatuluT ala treilea GrigorieGhica Vvd. ot let. 1769, si facendu chitzuire pentru ceea ce ar 11 cu calosi de mesurA a se orndui sa dea eel ce se chirotonisescit si se Leg preotTsi diaconT pentru slujitoril bisericel si pentru leturghia ArchiereuluT, a se

www.digibuc.ro

16 V. A. IIRECHIX

orndui dela chirotoniile acelea numaY cate si chtti si unde cu adeveratilva fi lips& si trebuinta de preotti, artamil MarieY Tale, cti cercetndil pentruacsta dare a aceloril ce se chirotonisescti, cum se urmA in vremea celortimaY dinainte reposatY MetropolitY, nu amti pututti afla orncluiala ce se vafi urmata la acsta in vremea celoril maY vechY MetropolitY, far/ numaY neadeverimii, ca in vremea Prea SlintieI Sale rposatuluI PrinteluI MetropolitilGrigorie se WA de o chirotonie talerY 25, ins& talerl 4 ArchiereuluI ce 15chirotonia, unulti si jumtate sinodiT SfintieY Sale, unula si jumblate ecli-siarchuluT MetropolieT, 2 pol cheltuiala bisericel, 5 pol poclonula camAre'tMetropolituluT, si talerl clece sinodia MetropolieT; care acst& ornduiala, ces'aa urmatti in vremea acestul numitil Archiered, chibzuind'o noT cu multaluare aminte, o gAsimil a fi cu cale si socotimti ca este cu dreptate a seurma si acum, de vreme ce macar ca sfintele caneme apostolesa bise-ricescY apESra a nu se lu banY la chirotoniI, dar dupa pravilele imprtitescIcare sunt arkate si in chrisovulli MArieI sale rposatuluY Grigorie VodaGhica, se arata ritosti poclonula ce este datorti sa dea in natura cela chi-rotonisitil catre Archiereti, adeca unti berbecti, dou bani0 de ore', sesevedre de vinti, obrOce de faina, tre-cleci de gainY si optti galbenT, careacelli poclonti in natur& si galbeni, de-lti vomti socoti in bani dupa pre-tulti ce se politicesce acum, facti maY multu decat talerl 25, ce artitamtimat sus, si de aceea clicemti: ca este cu sincatavasis aceea ce s'ati ur.matt' in vremea Metropolitului Grigorie; ins& acestI taleri 25 de o chirotoniegasimil cu cale sa se urmeze inteacesta chipti, adecA: child se va chiro-toni una diaconti si va fi a se chirotoni acelasl preoLa peste trei-lecT sailpatru-clecY de clile (cAcY pte sA se intimple dupa trebuinta la vre unit sattiunde este lips& de preotii a se chirotoni in grabti si diaconti si preotti, &andva fi vrednicii), atuncY s& nu dea acelil chirotonisita talerY cinc1-clecY deplintipentru amindou6 chirotoniile, ci sit dea numaY talerY tret-clecT si spte sijumetate, adeca talerY doY-spre-clece si jum6tate pentru o chirotonie si taled25 pentru cea-laltA, iar celti ce se va chirotoni acum diaconti si peste o ju-mtate de anti sail peste unti anti preotti, acela sa dea de chirotonie po ta-ler1 25 deplinti. Asemenea si pentru ornduiala celoril ce se chirotonisescitdiaconi si preotY, pentru ca s& lipssca catahrisisil ce so urm& cu inmultireapreotilortt Dal de trebuinta, gasimii cu cale ca de acum inainte sa se ur-meze inteacestasY chipti, adeca: atatti aici in Bucuresci, cum si pe afara insate, verY la ce locil va II trebuiMa de preotti, sa nu se maY urmeze orn-duiala ce ati fostil pana acum, adecA cu a lu adeverin0 dela protopoptisi dela ispravnicY celti ce va fi sa se fac& diaconti si preotti, cad estepeste putinta a nu se pagubi si a nu se cheltui arela cu dare la protopop4,la logofetii ispravnicilorli 0, la insuqi ispravnicu, ci pentru ca sa lipssca

www.digibuc.ro

tOMNIA LTA MORTJZI 1790 1793 17

de acum inainte acestit rea urmare, gasimil cu cale, ca la satulti unde vafi trebuintA de diacond, seil preotil, de va fi acelti satti pe movie mAnAs-tirscA, sti boerscA, sa, dea pArcAlabult" satuluT dimpreunA vi cu totT sAteniTadeverintA in scrisil la mana aceluT care va fi a se hirotoni preotti la bise-rica dintr'acelti satti, cum el este sloboda, fArA pricinA de dajdie vi cum cAeste trebuinciosti a se hirotoni preotti la biserica dinteacelti satil, care ade-verintA, prin cercetarea a insuvl egumenuluT, sti boeruluT aceluia ce va 11stApAnulti movieT, dupA ce va lu bunA incredintare dela pArcalabil vi delatotT sAteniT el aceld omti este filth pricinA de dajdie vi cu adevgratii estelips& de preotil la acea bisericA, sA o adevereze vi insuvl boerulti stArAnult"movieT, vi cu acea adeverintA sA, vie acelt1 alestl de tail satulti vi de stpanult" movieT dreptti aid, la Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolitulti, vi PreaSfintia Sa, dup ce-la va cercet bisericesce pentru invetatura vi vreclnicialuT, ilti va hirotoni diacond vi preotti, dupa a luT vrednicie, vi cu acestil mij-locfl lipsesce totti felulti de mAncAtoril vi jafurT de asupra celuT ce are aa se preoti, cad unit egumentl, set" und boerd stApAnti de movie nu numalnu are nici und interest' a fi treT sti patru preotT la biserica din satuldluT, ci maT virtosti are paguba, cad ii lasA a fi scutitT de tote cele drepteale acletuluT movid ; iar cAnd va fi biserica dintr'acelti satti, undo estetrebuint de preotti, movie megievscA, atuncT s vie aid treT, patru dinteacelsatenT, dimpreunA cu acelti grAmAticil ce va fi a se face preotil, vi iarAvT cuadeverintA in scrisil din partea parcillabuluT vi a tuturorti sittenilorti, earlinsuvl aceT megiavT, dupa ce vorti veni, dAndti jalbA Marie Tale vi orndu-indu-se la Prea Sfintia Sa PArintele Mitropolitulti, se va face urmarea cemaT sus artAmil.

Asemenea vi pentru bisericile de aid din BucureseT, iarAvT cu adeverintAin scrisd a boerilor, negutAtorilora vi a altorti mahalagiT i enoriavil aceTbiserici, se va face urmarea ce maT sus arkAmil.

Care acsta ornduialti a hirotoniilorti, de va fi primitA vi se va gAsi cucale vi de cAtre InAltimea Ta, de obvte ne rugamil a se intAri vi cu lumi-natt" chrisovulti MarieT Tale (1) pentru a se pazi vi a se urma de acum inaintenestrAmutatti; iar hotArirea cea desevrvitti rmne a se face de cAtre lad-timea Ta. -- 1794 Ghenarie 19. (2)

Dumitrache Banulti, Ianache Vel Si-Atari], Nicolae Vel Dvornicii, Vel Lo-goftti, Ianache Moruzi Vel Dvornicti, Costache Ghica Vel Logofeta.

(1) Vedl Chrisovula In vol. V lila Istoriei Romanilorit. pag. 29.(2) Cod. No. XXVII, fila 1.Analele A R. Tom. XV. alcmoriile Seq. Imorice.

www.digibuc.ro

18 V. A. VBECIIII

In privinta preoilor, ca si Mavrogheni, Domnitorula A. Moruzi afosta forte severii, cerndu-le faca,' datoria deplinit

Iact o carte adresatA, in 13 Ianuarre. 1795, &Afro Mitropolitil Inprivinta acsta, attil si mai multe acte de pedps de popi:

Iu Alexandru Constantinti Moruzi Vud.

Prea Sfmte PArinte Mitropolite ala Ungora-Vlachiel, fiind-ca a venita laauclula Domniel Me le, cum-a unil din preotT nu implinesca datoria cea preo-tscA a lora cAtre orArniT cretinT, ce li se intimpla on bl, sa mOrte curata,carl a trebuintA de preota dui:4 ornduiala creOinescA, a le ceti bisericescelerugAciunl, orl a-T pricistui sal a-T ingrop, ci pe lnga necazurT i jalea ceaa a mortil, sg a blelora i pe lnga perderea copiilora, sea a nmulullora, aril fi patiminda i cu preotil deosebitA mahnire i necaza, ca-T chiainA,nelAsanda pe creOinT la proeresisa aid lora i la putinta ce aa de a facede sinel preotulul aceluia multamita cu ceea ce-I va da mana, i pentruciitigurl i pen tru folosurl de dobilndA, se areta cAtre aeela pAtima0 cuchipurl i mijlce urite, zAbovindu-T i cerndu-le intAT plata pentru in-gropare, pentru slujba i pentru cetania ce are a face, i-T trimita dela obisericA la alta; care acestea, macar cA nu le-ama creclutti Domnia Mea aIi adevrate, sciinda purtarea de grijA cea pAstorscA i diadesist ala PreaSfintiel Tale, ca nu vel trece cu vederea unele ca acestea, care este unitpgcatil i una mare catahrisisa a pAtimi eretinil Inteo politie ca acsta plinAde preotT i indestulatA de bisericl i de mAnAstirl, lngA scaunula dom-nesca i lngrt Archiereil loculul, mai virtosa sciinda Prea Sfintia Ta chtasunt Domniel Me le nesuferite i unite unele ca acestea a le aqi i &Atturburare ne dA; dar pentru ca nu care cum-va sa se intimple fArA descirea Prea SfintieT Tale dela vre-unil din preotl a se face, sA nu lipsescla da invetatura i poruncl strarice la tog preotil i protopopil, ea sa seferesca de unele ca acestea i sA aibA fiql-carele la locula sea i la enoriasa implini datoria preotsca cAtre totT cretinil eel cu bole i mrtecuratA, earl aa trebuinta de precistanie, de ingropare i de slujbele i ru-gAciunile bisericescl intru necazurile i patimile lora, ca cu bunA voie icu protimie sa mrgA i sA prim sca athtil pe cel chivernisitl, cata i pe eelsarael, las'anda pe creOinl la proeresisa alit' lora, care ca la una lucru ceeste pentru sufleta i pentru pomenirea lora, insul de sine are fiel-care

a-sT

sl-di

www.digibuc.ro

DOMNIA LII! MORUZI - 1790--1793 19

cela ce pte proerisisii i evlavie, i precum pe celil chivernisitti asla si precelil sracil i fr nicl o putere i stainto sA nu-lil prssca, nicTisgonsa, dandu hotarit 5. poruncl ca s scie c celil ce se vadovedi intr'o fapt ca acsta, acela va fi osindita si pedepsita de bisericA.

1795 Ianuarie 13. (1)

Anaforaoa Mitropolitului Dositeiii, din 12 Oct., 1795.

Insciintez6, c. unil popa, lordache din Bucuresci, in multe rndurT ureanthlnetrebnice fapte i de tag necuvise in potriva cinstel darulul preotieT, attIttiin vremea ce1or maT dinaintea mistrb. rposatT Mitropolicl, de atre earl

f&cutil bisericsc cercetare cu oprirea daruluT, cum si acum de cndnoT Pautil Mitropolitil, in multe rndurl statuindu-15 i asemeneade darti oprindu-15, vedemil cl nici inteunil chipil nu face pArbire, ci malvirtosti pe r6i1 merge, phnl inteatatil c acum a catandisitil a cAdin mnele celorti politicesci cu netrebnica sa fapt6.. Mitropolitulil cerefie trimisil spre pocAintA la mnAstirea SnagovuluT.

Asemenea cere Mitropolitula, ca un aitti popa,, Dionisie, dela bisericaDmneT, 0, fie surghiunitil la Cernica pentru identice fapte. Domnitorulil,in 13 Oct. 1795, aproM, dar adaoga c ambil popT s fie biigatT in flare siasTa s fie dusT la loculil de surghiunu. (2)

Este forte curiosik urmtorula act, constat'andil cum unii gra':xnaticu, Vasile Nusu, se face diaconii, ba si popA, Med chirotonie.Domnitorulti pune saga bath% chiar la usile bisericilor unde a ofi-ciatil cu nedreptuhl.

Ioi Alexandru Constanting Moruzi Woevodii i Gospodara:'

Poruncimil Domnia Mea d-tale Vel Spatarti, pe acestil Vasile, rdicn-du-lil dela Mitropolie, acolo la acea biserica unde ati indrznitu de ailslujit sfanta leturghie fAra.' de a fi puie inaintea bisericiTin falanga, sit se bat cu o suta, de toiege la tlpT, i apoT trimitT sur-gunil 1A. mngstirea CaldrusanT, unde poruncimii, epistatule dela CAld.rusani, aibT la osind acolea, de unde s nu se slobdA Mr& de porunca nOstra. 1795 Martie 23. (3)

(1) Cod. XXIX, lila 10.(2) Cod. XXVIII, scara 7, Ilia 48, verso.(3) Cod. No. XXVIII, lila 24.

Vel Logofku.

si

saga

sh.14preofilord

s'an ine-armi

sh

birotonisitil, nh.lfi

nh-15

www.digibuc.ro

6 V. lk. tmEcinX

Prea Ind lfate Dthnne,

Cu smerita anafora insciintamil MariiI Tale, ea in trecutele glile viindilla Mitropolie spre a se hirotoni diacon unil grmticil anume Vasile sinNusulil, de, aici din BucurescT, dup a. cercetarea ce i s'atl facutil s'ail gasitilvrednicii, si mai virtosu pentru lipsa si trebuinta ce este de diaconilla biserica Curti! Gospod cea veche, facndu-se cerere si de insusI cli-rosul5 bisericiT de acolo, pentru carele era a se face si insciintare prinanafora catre Maria Ta, dap& coprinderea luminatuluT chrisovil; insit maisus numitulil nefacndil adastare pan& a se ar6ta MarieT Tale, din indem-narea vrajmasuluT diavolil, ad indrasnitii 'Ana a nu se hirotoni si ailslujitil leturghie diaconesce in dou6 treT rendurT, artandil cum-ca s'ail hi-rotonitil, Para de a fl hirotonitil; de care insciintndu-ne unde eramii, soco-tindu-ne a-T orndui canonti spre a-sT plange p6catu1il pentru nelegiuitafapta ce au facutti; nu s'ai1 multamitil numaT cu acsta ce ail facutil, ciinca, mestesugindil, aii facutu o carte mincinsa despre partea nstra, cupecete straina, coprin4etre cum-ca este preotti si duhovnicil si ca estetrimisa de nol afara in eparchie, ca sa, ispoveduiasca si sa povtuiasca no-rodulil spre mantuire, schimbandull si numele, cu care esinda prin satelede afara din judetulil IlfovuluT, ail si inceputa a face cercetare pe la bise-ricT cum si in ce chipil se Oa cele sfinte, puindil epatrahiril de &II, se-vrsindil si unele din cele preotescI ornduelT. De care insciintandu-ne amilsi trirnisti omil inteadinsil, si prinpndu-111 l'ail adusil aici la Mitropolie,caruia dupa cercetarea ce i s'ail facutil, aflandil intocmaT dupa cum ne-arnilinsciintatil si fiind-ca elti se afla cu plete si barba, pentru ca sa intre inornduiala bisericsca, cu carele ail si inselatii spre a-lii crede norodulilmaT indiT de diaconil, si acum maT pe urma de preotil, ca unil lucru pe-ritoril la dinsula de acum inainte, amil pusu de Pau rasil, ca nu care cum-va scapandfi iarasl de aicT cu vre-o deosebita mestesugire, sa maT insalepe crestinT. Dar pentru ea nu si de acum inainte sa maT indrasnesca sialtulil ca dinsulil a face si a-sT ride de lege si de cele sfinte, rugamilpe Maria Ta, ca, de se va gasi cu cale si de catre Maria Ta, sa i se facao cuviincisa certare politicsca intru vederea tuturorti, spre pilda si al-tora, iar aniT MarieI Tale rugamil dela Domnulg Dumne4eil sa fie multl sifericitT. 1795 Martie 23.

Alil MarieT Tale care Dumne4eil fierbinterugatorii si smeritil parinte sufletescil:

Dositheig ala Ungro-Vlachiel.

www.digibuc.ro

DOMNIA MORUZI - 1790-1793 21

Respopiri erail pu0 la bir, cum dovedesce actulti urrrator :

Pitacti calm Episcopulit

Pentru cAtT respopi sti resdiaconi se afl a. in eparchia Sf. Tale, earl oilinsuratil doilea rnd, 1ep6dnclu-se de darulfi preotieT, seu pentru

alte vini preotieT, poruncimil Domnia Mea, ca pe totiaceia s-T aretl la IspravniciT judetulul, fiind-ca s'ati datti poruncile Dom-nieT Me le de a intra la dajdie cu locuitoriT sateloril unde locuescil, facn-du-T cunoscutl, de a nu inselit norodulii. 1794. Octombre 13. (1)

Cu aceasi data Moruzi ordon5. aceluiasT Episcopfi de Rtmnic, ca toppopiT sea diaconiT, hirotonisitl la alte eparchiT strine, bun-r a VidinuluT,sa nu-T cunoscl de preoti se diaconi, nicT s-1 ingacluesci a s6vrsi slujbebisericesd, ci sa-T aretT la Ispravnicil judetuluT, catre earl s'ail clan porun-cile DomnieT Mle, ca s intre la dajdie cu stenil sateloril unde locuescti.1794 Octombrie 13. (2)

Mai deun'acli se agit cestiunea: protopopfl se cade a fi rnduitlde guvernulti 1aicu, orl de Episcopi? Noi arnti vOutti c numirea lortlo fcea Episcopulti, dar Domnitorulii il recornand ispravnicilordi-I dAdea volnicie de a-0 implini misiunea.

Cnd ins'a unti protopopti se purta, r66, Domnitorulti cerea Epis-copulu'i destituirea luT :

Iubitorule de Dumnecleti, Sfintia Ta Printe Episcpe al SfinteT Epis-copil Rmnicti, fiind-ca avernii Domnia Mea insciintare pentru un pop5.Marini], ce este ornduitil protopopil la sud Gorjii, cum A. nu se prta cuornduela ce i se cade dupa datoria luT, atatil spre cele bisericesci, &Mu sispre norodulil locuitorilorti de obste la cele sufletesci, poruncimil Dorn-nia Mea ca indat dup6 primirea domnescului nostru Pitacti, lipsescldin slujba i s5, ornduesci altulg, caruia sa-T daT povetuirile cele cuviin-cise. 1794 Octombre 13. (3)

(1) dd. XXIII, fila 285.(2) Cod. XXIII, fila 285.(3) Cod. XXIII, fila 283, verso.

s'aa alii s'aa luata darula

1

sa-la

rut

www.digibuc.ro

22 V. A. UREMIA

SA nu se crdA ca, Episcopatulii se bucura, de marl libertAp Insecolulti XVIII. Domnitorula poruncia Mitropolitului si Episcopiloril.Ba nicT visitA In eparchie nu putea face Episcopula, fAra, de preala-bila Invoire a Domnitorului si vestirea din partea acestuia cAtreispravnicii respectivi :

Carte legatA din 22 Maig 1793, prin care Al. Moruzi eerie luI Cost. Ca-ragea Hatmanulg, Caimacamula Craiovei: IV facemil Domnia Mea in scire,

V c5, S. Sa iubitorula de Dumne4eil Episcopii alg EpiscopieI RimniculuT, ChilliNectarie, ag luat voie dela Domnia Mea a veni aicea la Craiova in epar-chia PAstoriel Sale, i i s'ag data de cAtre Domnia Mea sloboOnie; ci dard-vostre, dupA sosirea Sf. Sete acolo, sA avetT a ye aret dupA ornduiala iobiceig ce va fi statutil i. maY inainte.D (1)

Forte curiosg este alta pitaca alg luI Ith Alexandru Const. Moruzi Vvd., din12 Martie 1795, atre Caimacamulg Craiovei Alexandru Calfoglu i catretot1 boeril de acolo, prin care le vestesce visita pastoralA a EpiscopuluI, deeparchia cAruia se tine Craiova. Acestil pitacg neobicinuitil adaoge a aretito specie de inferioritate a prelatilorg bisericeI fatA cu Domnia, care IV arogAdreptulg de a controlk permite i 'Ate chiar opri Episcopi dela visitelepastorale prin eparchil.

pice Domnitorula Moruzi: Fiind-cA se apropie sfintele i luminateleclile ale InviereI Domnuluf Dumnecleg i MntuitoruluI nostru Isusil Chris-tosg, ctind se cuvine a se afla, fieT-care Archiereg la eparchia sa, de a cinstii a prznui sfintele serb&torI dimpreunA cu eparchiotii s'OT ; iath i SfintiaSa iubitorula de Dumnecleg Farintele Episcopg alg RimniculuT, Chirg Nec-tarie, cu totil zaifliculg ce ail avutil i cu toM greutatea drumuluT careeste inteacstA vreme, s'aa sirguitil de sineI la acsta, ca un pstorg bi-sericescil alg acesteT eparchil, a veni in partea locului, ca sl-I blagoslo-vescA turma 0 sA petrc sfintele srbAtorI cu fiii sl ceI bisericesci ImpreunA.Deci nu lipsimg a ye scrie Domnia Mea, ca sA fitI insciintatI de aceasta,cii fieI-care dup datoria cretinesa sA se arte atre Sfintia Sa cu cinstei au evlavia ce se cade, ca cAtre unil Archiereil i Pastorg bisericescg DR'eparchier, i fig sAnAtoI. (2)

Pitacii etigre Mitropolitulii, din, 29 Novembre 1795.

Sunt atatea clile trecute, de cand s'ag (lath porunca DomnieI IVIele de(1) Cod. XXIII, fila 64.(2) Cod. XXIX, fila 36, verso.

www.digibuc.ro

DOMNIA LTA MORUZI - 1790-1793 23

volnicie, prin dumn-luT Vel Armasti, pe anaforaoa judecAtorilorti de cri-minalionti, ca s se aclucA unit hint protopopulii de Ilfovil inaintea P. S.Tale, unde fiindti fa i uniia din judecAtoriT departamentuluT de crimina-Hong, s. i-se fad, cercetare i intrebare pentru casna i uciderea aceiasTfete, care din judecata departamentuluT s'ati orenduite prin scirea si aP. S. Tale, cu porunca DomnieT Mele, dupe' priminta i invoiala arnendouepArtile ce cununatti cu ciobanulti, ce insusT ad mArturisitti fapta deadeveratA inaintea judecAteT, i pentru strafula de talerT 45, ce ati luattl nu-mitulit i dupA cercetare su ni se facA anafora, care nicT ptinAacum nu ni s'ati arkatti ; deci ceremil Domnia Mea la acsta respunstiin scristi, prin anaforaoa P. S. Tale, de urmarea ce s'a fAcutti. (1)

In interesele multiple, cu earl erail in contactil potropopii dejudete, Al. Moruzi avea ochii asupra lora. Daca potropopii se bu-curaii de scutiri i privilegii, ei aveait i indatoriri, car! sunt maipe largti artate in urmtorul nizamit:

Carte cdtre Mitropolituli Dositheia, dirt 5 Decembre 1795.

Amit veclute Domnia Mea anaforaua ce ne facl, cu aretare de ctite-vaponturl pentru indreptarea protopopiloril si a preotilorti de obste, prin carecerl P. S. Ta s Ii sA dea nizam pre a lipsi urmArile lorti cele releimpotrivA si a se pAzi o bunk renduiale., la care respundemil P. S. Tale,ca, temeiula celti d'intAT de a se pazi, adicA buna orenduialA intre cele bi-sericescT, a se intAri credinta si a se inmulti i evlavia crestinilor eAtrecele sfinte, este de a fi preotiT carT ati daruhl preotieT, iar maT virtosu pro-tropopiT, carT se numescil i horoepiscopi, alei, burbatT vrednicT de cuviintAsi cu sciintA de invetatura, atAtti ceT ce se renduesca de P. S. Ta in eparchilMitropolieT, cttt i ceT ce se ornduescil de ParintiT EpiscopT in eparchiileepiscopesci, earl acestia, ciind vorti fi precum qicemti si nu vorti avea pri-cina aceea care pte sA-T silescA i sA-T indemne la urmArl netrebnice delAcomie, adicA a pricinui c ati data avaetulti peste msur i s'ati cheltuittiIa protopopie, silinclu-se scte cheltuiala, i II va fi cumpenitil avaetuledupA mesura venitului luT celti dreptil i obicinuith, atu.ncl se va putpAzi i buna orenduialA intru tote cele ce ne aretT P. S. Ta i va lipsi celenecuviincise urmArT, pentru ca OmeniT facti buna orenduialA i iarAsiOmeniT o strica, iar nu se lucrzA de sinesi; iar and acsta, care este te-

(1) Cod. XXIX, fila 128, verso.

s'ail

protopop5,

E,;

si

all

www.digibuc.ro

24 V. A. IIRECIIIA

meiult, nu se va urine, in faptA, intru zadar sunt orncluelile i poruncilei nicl o bunA ornduiall nu se va put indrept, ci va fi iart1 precumcurge, pentru care insu1 P. S. Ta aT a da smA inaintea luT Dumnecledla infricoatult judett, cum asemenea i PArintiT EpiscopT pentru eparchiilesale, i impreunt cu Sfintiile lora aT a da smA i P. S. Ta i pentru acele.Dreptii aceea, de vrerne ce vedemt la P. S. Ta bunA rivnA spre indreptareaacestora, scriinclu-ne cu durere de a se da nizamt pentru faptele cele fartde orncluialA qi impotrivA ale protopopilort, trebue ca atAtil P. S. Ta in epar-chia P. S. Tale, cAtil i PArintiT EpiscopT in eparchiile Sfintiilort lord, intATacsta st o facetT, adecA : alegerea protopopilort de a fi eimenT vrednicT,de cuviinIA cu sciintA de invpturA, cu viatA fart de prihanA, pentruea nu sunt atAta la numert mulg, nici este d6r tera acesta dela Duntneded laatdta stare, de a nu se put gdsl atdtea ipodthnene cu carte, cdti trebuescd pentruprotopopie, ci trebue sei se ajle cu inlesnire de a se orendui acestd feld de &lent,etirora sl li se cumgnscd avaetuld dupd mesura i dupd starea venitului celddreptd care pte avea, dupa vechiult obiceit, ca sit nu aibA pricina acstade a se irwla, la lAcomie i la urmAri rele, iar sl nu se ornduiascA pro-topopiT fie-cum, pentru regle, pentru hatArurl, orY pentru dare de malmultt avaett, sti prin ajutre de prietenie i rudenie, s pentru interesti c4tigt al celort ce se OA pe langA ArchiereT in slujba MitropolieT ila EpiscopiT, cA acsta este slujbA cu deosebire, unde acum fiind-ca sesfiresce i anult, potT i Sf. Ta i PArintil EpiscopT a face alegerea acsta0 a orndui bArbaci ca aceia vrednici, cArora le veT da Sf Ta inv6IAturi1ecele indestulate bisericesci pe largt de a le urmA, earl i cAnd vort slujibine pAzindt buna ornduialA i nu va invinov4 intru nimict, nu trebuest se scot& din protopopie unult ca acela vrednict, ci respunclndu-O ava-etult, ce-T va fi cumpnitt dupA starea qi msura venitului pe fie-care ant,trebue sa rmAnA nelipsitT din protopopie i 4 si 5 anT, st i pant insfirsitult lord; iar child va invinovati protopopiT, atunci trebue sa se aductin judecata de fath st se cerceteze vina lord i a11 cu vinit doveditA i cuhotarire de judecatA bisericsca in scrist, nu numal se va scerte din pro-topopie, ci Inca sit i se fact i pedpsa ce i se cade, artndu-se i Dom-nieT Mele cu anafora pe nnult ca acela, ca alta-data sh nu maT fie ornduittin protopopie; earl ace0I protopopi nu at volnicie maT multA in pricinilemirenilort parte barbAtsch st muerscA a se amesteca i a se intindeintr'altit chipt, de a tramite adicA de sinel sit tragA, sA ridice i sA aduclorl bArbatt, oH holteit, orT muTere vcluvA set fata, numaT caci at auclittii i-ati spust vr-unt felt de pint, sa bath, st pue in biar i saglobsca, flirt de numaT unt bArbatt cAnd va merge de sine0 la proto-popt, ca sit cent indreptarea soOeT lul, ori unt pArinte, tatA set muma, pentru

cine-v4

si

www.digibuc.ro

DOMMA LIIT MORUZI -- 1790-1793 25

fata lor, s rudenia cea de aprpe, pentru ruda luT, seti cAnd IspravniciTjudetuluT vort orndui la protopopti pricinA ca acsta, atuncT are a cercetA,a intelepti si a face indreptare, cu cuvintulA i cu invAttura bisericsch

duhovnicscA, i numaT de a inchide parte muTerscA pentru inteleptire,cu invoirea i cererea rudelorti iar

sA nu ail* de a bate, nicT de a globi, pentru c biciul preo-tuluT este cuvintulA luT Dumnecleg in gura luT, cu care trebue sA inveces indrepteze pe norodA, cA Christosil nu a avutA nicT bicia, nicT toiagain mAnele sale, carele de ar fi vruttt indrepth, norodula s cu acesta mijloctisi a face rsplAtire cu pedepsA, avea putere de miT de leghine de ingerT.DecT dupA cum Chrisosil cu invAtAturT dumne(jeescl at Amblatti, asemene

protopopiT i preotil cu invtAturT bisericesci trebue sh fie urmAtorT, iarAnu cu WAY si cu hiar i cu jafuri de glba, cA acestea forte ne tur`burltsi nu le vomil put maT mult suferi; de care sa, soil cA pentru acesta avemtia trAmite poruncile nstre inteadinsg, si Prea Sf. Ta trebue sA proftacsesemaT nainte a le face cunoscute la totT, i asTa dela pricini ca acestea, carese sAvrsescii si se izbrAnescti prin protopopi, nu oprimg Domnia Mea de alua dela partea cea vinovatA aceT 300 de banT obicTnuitT ce ne scril P. S. Ta,care se numesce dicheoma, iar nu glbA, cum si dela cununia acea ce nearetT c ati fostil obicInuitA, adicA dela nunta d'intAT de june cu fatA, talerTunulti vechid, dela a doua nuntA doT zlotT vechT, dela a treia nuntA taleri2 vechT, i orT pentru havaeturile aceste ce va luA, satt pentru verT-ce im-plinire va face protopopiT dela preotT, sA aibA a da adeverinta lul iscAlitAla mama aceluia, ca sa. po0 10. P. S. Ta pliroforie, cAnd veT cercet de ur-mArile protopopuluT; iar child protopopiT n'au pututil prin mijloctt care po-runcimti a izbrAni o pricinA ca aceea, nu are a face maT multti herechettidecht a da in scirea Ispravnicilor, ca IspravniciT s trimitA partea bArbil-tscl cu acea femee ski fat& aid la Sf. Ta, sg la PArintiT Episcopi, ca sAse facA judecat i hotArire bisericscA dela Archiereulti loculul. Aceste carele poruncima Domnia Mea, sA se pue in faptA, atAtti de cAtre P. Sf. Ta, chttisi de cAtre PArintiT Episcopi, dupA pitaculti DomnieT Mele, dupA care ase-mene copie sA tramiV P. S. Ta i la pArintiT Episcopi eke trel, de a leurrnA negresitA. 1795 Decembre 5.

Proc. Vel Logoftil.

17 carp catre ispravnici pentru, nizannulii protopopilorit.

facemti Domnia Mea in scire ca, din jAlbile ce-ail venial DomnielMele de pe afara si de aici din Bucuresci, insciintAndu-ne de unele urmArTnecuviinciOse ce facti protopopiT judetelorfi, impotrivitre bunel ornduelT

parintilora, sea lora sloboclimti;Weill, bath

si

si

0

VI

www.digibuc.ro

26 V. A. URECtili

i de multir catahrisisti, anag fAcutti de acesta intrebare P. S. S. PArinteluTMitropolith Ungro-VlachieT, i ne-ati aretatil P. S. S. ponturile earl le ailprotopopil de obte, ouprinOtre i povetuitre pre largii de pricinelepreotescT i bisericescT, ce a datoria a le urmo, protopopiI i a le pAzi, earl

vMutt Domnia Mea c5, sunt prea bune i. cu cale, i child proto-popiT vor5 ei din renduiala acelorg ponturT i voril face vre-o impotrivAurmare sunt vinovatT de a se pedepsi; pentru aceea dar, fiind-c5, de is-nelv5, trimete P. S. Sa acum atm protopopi povtuirile acelea spre indrep-tarea urrnArilor5 lora, iatA i. cAtre d-vstre Ispravniciloril da,m5 DomniaMea aceste domnescile nstre porund, earl prin P. S. S. PArintele Mitro-politula vi le trimitem5 d-vstre i v poruncim, ca s5, chiAmatl inaintead-vstre pe protopopiT judetule, cArora dAndu-le archiersca carte ce li setrirriite, sA-le cititT apoT acest5, a nestrA porunca, cu intelegere a li se facebine sciuta, i cunoscutA, c pentru pricinile preotescI i bisericesd aleorenduele sf. slujbe ale lege, a5 sA fie urmatorT dura archierescile pou-turY i invetaturT, iar la pricinile mirenesd, earl trebue a se data prinobraze bisericescl, forte sA pAzescA buna orenduialA, dup5, nizamulfi ce li sedA, cum se cuprinde maT jos, adicA: hiar, bioiI, butucti, bAtaie, injurA-turT i jafurl de globe sA nu auclim5 Domnia Mea maT mult5 cA le facilprotopopiT, nicT s intinclA a trimite adic5, de sinee sa. ridice i sa, trag5,verY muTere veduva., verY fata., verY cAsAtoritA, numaT dupl vorba s piracdf-va i c5, a auclit5 iatA ce, fr numaI cAnd IspravniciT judetuluT vor tri-mite parte muierescA la protopopil pentru cercetare, su pentru vre-o inchi-dere spre inteleptire, insA cu adeverinta Ispravnicilor5 in scris5set' cnd un bArbat5 va merge de sineT la protopopfi, ca s5, crA indrep-tarea sotieT luT prin dojan5, de cuvint5 bisericescu i duhovnicescir, orl unitpArinte, tatA sea mumA (mai departe precum fn actulit de me. sus)atuncea are a cerceta,, i pe lAng dojana cuvintuluT, cnd nu se va intelepti,sloboclimil la cele neintelegtre, prin invoirea cerereT aceluY bArbatil, orTparinte, sea a rudenieT do aprpe, a inchide partea muTerescl pentru in-dreptarea i infrAngerea eT, iar nu pentru folosulti cAtiguluT s, nici a bates5, nu indrsnescA; su cnd unti pArinte va fi in pricinA cu cine-va l cufata luT, sg fat5, srman5, de pArintT, cl va fi fost5 in vorba. i in pricinAcu untl holtei5, seu veduvA pentru insotirea cea dui:A lege, sea acel5 hol-tei5, seti veduvA se va leped i va vrea acea fatA, seri pArintele, se5dole a merge de sine0 la protopopulti judetuluY, pentru ca sa, cr vre-untimijlocu tainicti indemnAre i al5 sfAtuireT duhovnicesd, atuncY protopopuhl,ca unit obraz5 bisericesc5, 'Ate sA intre mijlocitord i osirduitor5, insA nu-maT cu cuvintul5 i prin indemnare bisericescA de a indupleca i a in-demna prin invoire la cAsnicie pe amendoa pri1e, iar maT mult5 ur-

le-ama

iscAlit....

d

ru-

www.digibuc.ro

DOMNIA IX! MORUZI - 1790-1793 27

mare afar& din cuvintulii bisericesc, orT a sili sg a cheltui cu banT pevreo parte din amAndoufi, seri a face herechetil dela sines! malsett a bate, s.5. nu aiba, voie, ci rfimaindil pricina la puterea judecAtiT i za-bitlaI de dregAtorT, arete la IspravniciT judetuluT. Si cand nicT prin Is-pravnicI nu-I vort invoi seta izbrani, s se trimitil de catre IspravnicT laArchiereulil loculuT, de a se face orl impreunare cu cununie, de se va cAd,orI indreptarea celuT nevinovatti, Ar i. de a cheltui, orI osinda de plata,se pedeps 5. celuT de via,. i asTa dela pricinT de acestea, ce se cauta, prinobraze bisericesci, carT cu mijloculii ce poruncimil se voril izbrni prinprotopopT i vorti Tub, sfirsit, nu oprimil Domnia Mea a Wit protopopulfiaceea ce aretatil P. S. S. Mitropolitula ca este orinduitu din vechime,adica 300 de banT dela partea cea vinovata care se numesce dicheoma, iarnu cu nume de glbA, precum i avaetulu dela cununiT, pe cat(' ne-auaretatu P. S. S. Parintele Mitropolituirt cA este obielnuitil din vechime,iarAsT s. i.1ll aib protopopii, adich dela cununia d'intAT, june cu fat, ta-lent unulti vechill, dela cununia ahl doilea douT zlocT vechT, dela cununiaa treia dol leT vechT, iar maT multi"' nu. Dreptu aceea, pentru ca s alba pro-topopiI acesth povat5, pururea inaintea lorll spre a nu gresi, sa punetIdumn-vstre, ca insesT protopopuhl sll sccita copie intocmal i aseme-nea dup cuprinderea acesteT domnesceT ncistre cArtT, pre largii, care co-pie insusT protopopula iscalindu-o, sll o datI in mnele luT, care acstasa o trecetf apoT in condica judeOlul. Pentru cad de se va afl de aidinainte dll vre-uniT din protopopT n'au plizitu aceste ponturT i impotrivaall urmatu, nu numal bisericesce are a se judecA si a se canonisi, cipoliticesce are a se pedepsi Mil; de care ye i poruncimq sa ficT in urmadurnn-vstre cu luare aminte, i cand vet! ved iarsT urmArT inpotrivade acum inainte, sll fitT datorI a insciint DomnieT Mele negresitu, insa lu-crurT adeverate, nu din auclire, gresite, nicT din cele trecute lucrurT, ci celeadevrate sa aretatT DomnieT Mele, pentru ca sll nu pecatuicT, dar nicT strecetT cu vederea, spre a nu se urm maT multll vre-unil catahrisisil,sanatosT. 1795 Decembre 9.

NB. Asemenea fcutil i cAtre Episcopula ArgesuluT, i atre Epis-copulti RimniculuT, i cAtre Episcopulfi BuziSuluT, i una la Caimacamulil, carecArtI s'ari trimisfi. prin P. S. S. Parintele Mitropolitubl. (1)

Moruzi rta numai pedepsid preoii re7, ci, niiui i pre eel buni :

Zem. Vlahscoe : PreotuluT, popiT Dumitrache Sachelarifi, care, fiind-ca a

(1) Cod. XXIX, fila 133, verso.

multi\

sA-T

ne-a5

si

si fiV

s'a5

www.digibuc.ro

28 V. A. IIRECHIA

avuta milk prin carp domnesd, ca drepte bucatele sale de dijmarita i vi-nricia 0, fie scutite, asemenea sa fie aici in orasula Domniet Me le Bucu-resa o pivnit drepta, a sa, saga& de fumarita, de caminarita, de vama, devina domnesca si de ortula vatsesca, i de alto angariT ce daa alte pivnite,dupa cum ama veclutil Domnia Mea si cartile DomnieT Sale frateluT MihaiaVoc la, Sulu la, una din domnia d'intaT cu let. 1784 Februarie 29, si altadin domnia de pe urma cu let. 1792 Octombre 15. Asupra caruia ne-amamilostivita si Domnia Mea, de i-ama innoita aceste mill, ce se cuprinda maTsus, ca sa se pazsca intocmaT nestramutata; drepta acea poruncima Dom-nia Mea la totT catI se cuvine, nimenea intru nirnica suparare peste carteaDomnieT Me le sa, nu fad, ii saam receh. gd. 1793 Augusta 24. (1)

Nu numal pe protopopT, preoti i diaconT IT pedepsia Al. Mo-ruzi, ci si pe calugArT, dela Archimandritti si EgumenT la .simplimonahT.

Iata ate-va casurT :

16 Alexandra Constantimi Moruzi Vbevodit i Gospodaril Z. Vlah.

Llama volnicie Domnia Mea sa, mere, la Cernica, de unde radicanda inpaza pe numitula proin Balamuceanula, sa-la dud, la manhstirea Cala.-rusanT, uncle poruncima Domnia Mea, epistatule ala manastireT Caldaru-sanT, sa-la puT in intrula manastiriT pe paza, ca sa-sT planga, pacatele, dupahotarirea ce este facuta. 1795 Februarie 27. Vel Logofeta.

Prea Ineilfate Dontne,

Cu smerit anafora insciintama MariiT Tale ca, Archimandritula GheorgheBalamuceanu, ce cu luminata porunca Maria Tale se MIA acolo pusti la po-prla, cum-c nu este acela schita destoinica a-la aye intru paza cea cu-viinciosa, neavenda nici vre-unti gradisti imprejura, cu tarie de zida, ci dose va gsi cu cale de catre Maria Ta sa se mute la manstirea Caldaru-sanT, unde e manastirea cu ingradisa tare de zida si pete fi maY cu bunapaza, si deosebita se pete cauth iarasT cu celea trebuinciese ale mfincarei ;si aniT MariiT Tale rugama dela Domnula Dumneclea sa fie mulp si fericitT.

Ala Mariil Tale catre Dumneclea ferbinte rugatora si smerita parinte su-fletesca (2)

(1) Cod. XXVI, pag. 118.(2) Cod. XXVIII, pag. 18. III-a.

Dositheiii alii Ungro-Vlochiel.

www.digibuc.ro

tiOMNIA LI:11 MORUZI -- 1790-1798 29

Pitacii la Mitropolitulii din Bucuresel, 12 laxuarie 1795.

Vestindu-T ca ail stramutatti pe Neofitg, ce ail fosta egumeng la Bala-mud'', la Cernica, fiind-ca Domnia Mea voimg spasenia sufletuluT luY,WS, poruncimg sa trimitT scire i porunca starituluT dela Cernica, ca saalba OM strejuirea i. paza asupra luT, spre a nu fi slobodt a petrece invoile lul sag a umbla incce i incolea, i a ei oath de puting din laun-trult1 schituluT afara, pentru ca de se va intimpla impotriva, va fi .calutgin osinda in loculil luT. (1)

Carte de volnicie din 26 Augusta, 1793.

Zemble Vlahscoe. Darnii volnicie sluga DomnieT Mele, logofeteluluT deDivang, sa mrga cu acst porunca a DomnieT Mele, s iea pe Chirilii, Egu-menuld Razvneanulg, de uncle se va afla, sa-lii aduca aicT la DomniaMea, fiindil trebuinciosg. Totil cu aceea0 data s'ag facutg porunca le-gata i catre Par. Episcopg alg RimniculuT, fiindg langa Sf. Sa, sa-lti deain mana ornduitulul mumb*rg. (2)

Dar iat chiar alugarI batuti :

Asupra anaforaleT in 1. grca, din 18 Novemb. 1794, a luT N. Hangerliubiv. Vel Hatmang, Caimacamulg Craiovel, A. Moruzi ordona, la 19 Novembre,1794, ca calugaril Isaia i Neofitg, doveditT in fapta piritorT, mincino.5T,zavistnicT i tulburatorT, prin epitropulg Sf. Sale ArchiereuluT eparchieT, sase pedepsesca i bisericesce i politicesce, cu certare de bdtaie. (3)

UrmzA de aci c'a Al. Moruzi nu cinstea .,i nu credea in Biseric?NurnerOse dovedi avemil pentru a proba,, din contra, piositatea

lui. AO sunt apelurile ce face la Biserica, sa se rge s5, deaDumnedeil plie, incetare de bole in Omeni, ba i in vite.

Ala, avernti documente relative la preArnblarea capului St. Visa-rion prin tr, asemenea i a altorti mI5te.

Tata acte relative la plie i bOle:Pitacii la Mitropolitulli, din 13 Martie 1794, indemnandu-15 sa, poruncscA

(1) Cod. XXIX, lila 11.(2) Cod. XXIII, fila 126, verso.(3) Cod. XXVII, fila 6, scara 17.

www.digibuc.ro

80 V. A. MECIIII

a se face rugAciunT i sfetaniT spre a da indestulare parnintuluT de ploTi a blagoslovi roclurile sem6nAturi1ora, cad dupA indemnArile i bunelepov6tuirT ce locuitoriT ati cacluta cu totil la arAturT, silindu-secu tutiT la seranatula bucatelora cu inclestulare. (1)

Pitacil din 30 Sept. 1794 cAtre MitropolitulXi, Episcopa de Rimnicti iArgeia, ca sA se faca rugaciunT i litaniT, ca sA se milostivscA DumnecleaBA ploua, caci VodA a afiata din judete ca din pricina secetel, semenA-turile, la earl s'aa silita cretiniT de ail pusa in pAminta i la care se si-lesca, forte tinjesca. VodA scrie prelatilora BisericeT, sA orinduscA intr'adinsaprotopopil, ca sh iasa afarA in tote judetele eparchieT, sA amble cu preutiTprin sate, prin orae, spre a face pretutindenea osfetanie i litana, cumi la biserici, dupA S-ta leturghie, sa cetesca molitva de rugaciune, indem-panda spre acsta pe toV de a se ruge. luT Dumnecleil celti milostiva cuferbintla, spre a da pamintuluT ploT i a blagoslovi rodurile pAmintuluTi a le feri de orT-ce stri cAciune. (2)

Prin alta pitaca, din 2 Oct. 1794, Moruzi vestesce Ispravniciloril de Ilfovai aceea, ca Archiereula Thebaidos Meletie a fosta ornduita de aici, de vineintr'unele judete sA fad. litanil i osfitaniT pentru seceta acsta. MoruziordonA sa alba dela IspravnicT ajutoruhri cuviinciosa, cu niscaT-va OmenT depaza la druma i cal de cAltorie, ca sa ptA inconjurit oraele i satelecu inlesnire.

Alta Pitacti:

.16 Alexanthw Cons& Moruzi Vvd.

Prea Sfincia Ta PArinte Mitropolite ala Ungro-Viachiel, macar cA nu sun-tema Domnia Mea la indoiall cA Prea Sfiatia Ta, vclenda seceta vremeT, nuveT fi lipsita a trimite archierescile poruncT pe afara cAtre Vita cta bise-ricsca, de a face osfetanie i rugAciunT catre milostivulti Dumnecleti, pentrua adaph pamintula cu plie i a blagoslovi rodula bucatelora, dar cu toteacestea poruncima Domnia Mea sa intArescI de isnva poruncile Prea Sfin-OeT Tale cAtre ttti ceta bisericscA, la EgumenT de pe la sfintele manAstirT,la protopopl i la preotT, ca sa facA fait pregetare i cu terbintela ofeq.tanie i litie, ruganda pe milostivula Dumneclea dimpreuna cu norodulapoliticesca, pentru a face mil:I de a aclapa pAmintula cu plciie, a blagoslovirodula pamintuluT, ca sa se folosesca cretiniT din ostenla lora i a feri

(1) Cod. XXIII, filo. 220, verso.(2) Cod. XXIII, fila 278, ver so.

ii s'ati datai

www.digibuc.ro

bontivA LuT mot= -- 1790-1798 81

pe norodulil sui de naprasnica Ma a ciumiT; cacT aceste sunt cuviineise,dup datoria crestinsca, in tta vremea a le s6vrsi si a face catre milos-tivulti Dumnecleil rugaciunT neincetat; cu cAtti mai virtosti inteacstavreme trebue, de obste, fara pregetare si cu ferbintela, sa se cra prin ru-gaciune ferbinte mila si ajutoruhl luT Dumnegleti. Dreptil aceea, si catreSfintia lorti ParinpY Episcopi sa scril Sfinpa Ta carp, ca nu numaT insisTSfinpa lorti, pe unde se aft, dimpreuna cu boieril si norodulti, de obste, sle seversesca aceste, ci si in tta eparchia Sfinpel lora sa indatorsca peVita cta bisericsca, pentru a le urrni si a face rugaciuni de obste cu fer-bintla si litanie catre milostivulti Dumnecled, pentru a blagoslovi rodurilepamintuluT, prin adaparea de ploT ,si pentru contenirea naprasniceT bOle, cepre alocurea s'aii insemnatil. 1795 Aprilie 16. Contrasemnatig Vel Logaflii. (1)

MO, E:i acte relative la nu50e:Alexandru Moruzi Vvd. da pitacil la Ispravniefile din Teleormanti si din

Vlasca, vestindu-le ca prin acestu judet5, pe la Zimnicea, este sa vie lacraSfintulul Visarionti; v6 poruncimil Domnia Mea ca sa dacT unti r6dvanti dealit dumn-vstre, cu caT, sa ornduip si 4 slujitorl, Omen! vrednicT, de pazala drum'', undo acolea in Zimnicva indata ce va sosi, sa punep pe parintilcalugarT ce villa cu sfAnta lam* sa, fad. osfestanie, apoT pe unde va fi tre-atrea, la drumil, A. faca iaras1 osfestanie, ins& cu acsta sa nu socotOscaa se zabovi din ca16torie, ci numaT facndii osfestanie, sa urmeze calgtoriadrumuluT, a veni fara zabava; de care asemenea s'aii scrisil si IspravnicilorilVlasciT, ca dupa ce cu acesta orOnduiala se voril petrece prin judetulu acla,sa urmeze apoT si la judetulil VlasciT asemenea, pAna va sosi aid la Bu-curescT, unde o adastamil Domnia Mea in graba. Pentru cele trebuincisela drurnii sa li se porte grija negresitil de cAtre dumne-vstre, si dumne.lorti cu acsta orenduela sa o aduca 'Ana aicea in Bucuresci, si fip O.-natosl. 1795 Maiti 21.

NB. E vorba de capula SfAntulul Visarionii. (2)Pitacil din 14 Octobre 1794 catre Vel IspravniciT de Curte, ca pe viitora

parinplorA ce au adusii Capulii Sf. Visariontt si carora li se da dela Curteadomnesca tainaturT in natura, de acum inainte sa, li se dea banT in locilde natura, si anume tal. 100 pe luna. (3)

Volnicie data lul Iacovache Logoftulil ca sa ridice pe unil calugarii(1) Cod. XXIX, fila 41, verso.(2) Cod. XXIX, fila 61.(3) Cod. XXIX, fila 150, verso.

www.digibuc.ro

32 V. A. TIRECHIA

preotil dela mAnAstirea Sf. Iond din FocsanT, ce ail venitti dela DubasarTcu nisce sfinte mOste, sh-lti duel la Episcopuld de Buz ca sA-ld cerceteze.

Episcopuld de Buzii Constandie artb. MitropolituluT, iar MitropolituldraportzA DomnitoruluT, cA unti cAlugArd venitd dela DubasarT, cu mste,a fostd primitd de Egumenuld mAnAstireT Sf. Lind din FocsanT ca preotd,MI% sA-sT fi fAcutti datoria de a merge la Archiereuld eparchieT spre cer-cetare, ci mal virtosti s'ati impotrivitil Egumenuld a nu ld da.N Moruzivolnicesce pe Logofkuld Iacovache sit mrgA sA ridice pe aceld cAlugArti,preotti dela Sf. IOnd din FocsanT, si sA-lti duel la Episcopulti de Buzed,ca sA-16 cerceteze bisericesce, iar Egumenulul i se va face de cAtre PreaSfintia Sa Mitropolitulti dojanA, canonindu-ld bisericesce, dupA invinov4ireasa de nesupunere ce ad aretatti cAtre Archiereuld eparchia-1795 Maid 25. (1).

Ith Alexandra Const. Moruzi Vvd. i gospod. Zeinle Vlahscoe.

Cinstitil si credinciosti boeruld DomnieT Me le, Hatmane Nicolache, Cai-macamuld CraioveT, pe aceld Andreiti Brutaruld, cu acea mnA numita desiinte mste, sti-lil trimi0 aicl cu insciintarea d-luT, si cu slujitorl, intredinsiT. 1794 Martie 15.

Vel Logofe'll

Prea Indl(ate Donine,Cu smerith anafora insciintezil MArief Tale ca,' in vremea trecutuluT rAs-

boiti, cand ostile prea puterniceT nostre Imp6rAti1 ail trecutti peste muntein Tera NemtescA, cAlcndii -cinutuld HateguluT si intorcndu-se cu isbAndti,intre alte lafire (?) ce s'ati luatti de acolo, s'ail adusil si o mnA numitA desfinte moste, care s'a luatti de und Andreid Brutaruld din Craiova, caresde in valea VlAiceT, flinda eld atuncT cApitand pe Yana Asechi Cara-Mustafa, si esinda vorbA cum cA acea mnA numita de sfinte mste ar fidela mAnAstirea ArgesuluT, aflandu-m ed atunci protosingheld alti Epis-copieT Rimnicd, seOtoriti in Craiova, am fAcuttt cerere numituluT brutaridca A aducA acea manA sA o vclii si stt se pue la o pAstrare, pAnA cndse va face pace si se va dovecli de unde este, si nu ad vrutd nicT EA oarke macar; acum cercetandd ed pentru mstele sfinteT FiloteT, ce se aildla biserica domnscA din orasulti Argesti, m'am insciinOtti cum cA. lip-sesce mana cea drptA, si aducndu-mI aminte de acea manti dela Craiova,aunt' cu socotla dum p6te sS fie aceea ce lipsesce dela Argesd, fiind-cA

(1) Cod. XXIX, fila 62.

www.digibuc.ro

DOMNIA Lut MORUZI 1790-1798 88

tail in vremea resmirrtteT s'au luata i aceea de catre ostasT, gasinducu sfintele mste ascunsti intr'ung zidO; decT me met InAltimeT Tale

ca sPi se fad', luminata poruncA care dumn-lul Caimacamulg CraioveT, sicerceteze pe numitula brutaril, si de va fi mAna cea drepta, sO, o trimitrtaici, de uncle luAnd-o cu WI, de se va potrivi la mrime cu cea-lalth mitnia sfinteT, si se va curvisce CL cu adeverath sunt sfinte rnste, va remAnela locult1 eT, ca s. nu se instaineze, i ceea co va aret numitul brutartiinteadeverti c ati datil pentru rescumperarea dela ostast i se va inde-plini dela nurnita hisericsa: de acsta me rogri, iar aniT Mriii Tale fie delaDumnecleti inmu1tit1 si cu fericire. 1794 Martie 14. (1)

Alu MilrieT TaleSmeritti ruglitoril dare Dumnetjeil si plecatrt slugA

Ioeffit Jipiscopi Argefd.

La pagina 48 a tornultil alit Istoriei nOstre, anii datil o peti-tiune a biv LogofsetuluI Golescu si resolutiunea domnse5, relativAla inchinarea mrtnstirel Vierowla la Sf. Munte.

In fruntea acestei mare sera de documente s5, punemil actele din1794, din cari se constata, c cniT duprt sobornicescile canOne, nic1clup obiceiulti pArnintulta, nu era permisil a se inchin o mnAstireslobodrt la alfa. manstire. Domnitorulil Alexandru Moruzi oprescedecI pe biv Logofkula Golescu de a inchinit manrtstirea Vierasultila mAnAstirea Sfetagora.

ICo Alexandra Cost. Mortal Vvd. i Gospodarti Ze,nli Vlahscoe.

Dupa anaforaua Prea SfintieT Sale Parintelut Mitropolitil alti Ugro-VlachieTa d-lorti cinstitilorti i credinciosT boeriloril Domniel Me le Janache Mo-

ruzi Vel Vornicii si Scar lath Ghica Vel Logofetil, de vreme ce d-luT biv VelLogofetil Golescu nu pte, lad dupd sabornicesclle canke, niel dupd obiceiuld pd-nantalul a trichina acstd mandstire fi a o fare din stobodd legatd, n potrivari.ezdriantalui reposafilord ctitort car' ad zidit-o, intdriind dar Domnia Mea ana-foraua Prea SfintieT Sale MitropolituluT si a d-loril hoerilorti, si poruncimaca sa fie numita manastire slohodit, a teriT, precum ati fostO si pang acum;chreia ii dmti acestti domnesculti nostru sineth pentru slobodenia et 1794Februarie 22. (2)

Vel Logofetil.(1) Cod. XXVIII, pag. 19 III.(2) Cod. XXVII, seria I, fila 43.Analcie A. It. Tom. V. Alemorille &cf. Istorice. 3

si-

V

www.digibuc.ro

84 t. A. nitEcia

Prea Inetl(ate Dirtne,D-10 biv Vel Logoffitit Radu Golescu prin anafora aa Initlirnii Tale

pentru Manta mfinlistire Vierou ot sud Muscelfi, cit flindU zidita i inzestratade mo0 i stremqa d-luT ca o sloboda i nelegatit nicitirl, cere, cu cuvinthde ctitorie, a avea vein dela Maria Ta sfi, o inchine la sfet Agora, undetotil prin arzarnintulti d-luT sa o lege cu embatichi catil stt dea pe anA; dupacare ni se poruncesce de catre Infiltimea Ta sa, facemti theorie: de este opritAdupit pravilA, i clupfi, obiceiult1 pamintuluT acsta ce provalisesce d-luT ? i sfi.arfititmu MArieT Tale in scrisii. Urmatort flindit luminateT poruncT, ne-amUadunatd la unil locU, uncle fata flindit i d-luT biv Vel Logoffittl RaduGolescu, arnit luata sma cerereT cl-luT, i precum amn cloveditti din pisaniace este deasupra ueT bisericeT i din chrisvele se se afla, la mAnastire, sevede ca, acsta, manastire din inceputil este zidita : de rposatu VorniculaIvacu Golescu, de sunt acum anT 291, care boerti aft avutti unti feciortianume Tudorana Slugeru, iar clup5, 72 anT trecutT dela zidireain 4ilele rposatuluT Mateiu Voda Basaraba, la leatu 7153, aflndu-se mit-nftstirea veche i stricatil prin multe locurT, racutit alfi doilea titort. untiboerfi anume Stroie Vistieru Leurdeanulil, care au facuta tinda de afark zu-grAvindil i tt5, biserica, i aft (lath i alte lucrurT pentru pomenirea sa,i dintr'acestfi Vistierti Stroe Leurdeanu s'aU nascutti Comisulti Matei5, idin Comisulu Mateiti Radu Sphtarulfi, care se vede numitit Golescu, i dintein-sulu s'ati ntiscutit Anita, sotia rfiposatului Vorniculul Niculae *tirheid, careacetia sunt phrintiT d-luT biv Vel Logoretulul Radu Golescu. DecT la provlimaen face d-luT, mAcarti ca se trage dupfi, muma dintru alit doilea ctitoru i dupaclironomie stAptmesce ale Golesciloru i Leurdenilortl, dar de vreme ce in-leatilta suma de anT, nici eel ce aft fostti maT aprpe cu spita, atatti catrectitorula dal i catre celil de ala doilea, nu se vede cit sit se Iiispitit6 a provalisi acestil felt de cererl, ca sit inchine acsta mAnastire laalte WV, nu are d-luT maT multit voie a face una ca acsta, far& numaTacela care zidesce este insusl volnicti ca sfi, o inchine unde va vr, iar nu ialtiT earl se traga din nrnulti luT, mAcar cit ar fi insu,$1 fecioruhl ctitoruluT,si spre incredintare WA, punemit inainte i din sobornicescile canne: . .

DecT, chnd pentru daniile carl se fact' la bisericT hotarsce ch nici insu1acela ce aft (lath nu pte O. le iea inapoT, cu catti mai virtosu sit pita cine-vadin rudeniT sfi, inchine manastire sloboda,, fiinclA acsta i in potriva chris&velorti r6posati1ortt DomnT al t6riT i aT sobornicescilorq chrtT patriarchicese?

aretata

mitnastirel,

s'at

www.digibuc.ro

DONtrtiA Le m0RU2I 1190 --179g 35

pentru cA se aflA la sfanta Mitropolie unil chrisovil alit r6posatuluT Const.VodA etbanii, ot let. 7165, de sunt acum anT 136, care s'ail fAcutil atunceacu sfatubl de obte, i adeverzA i Inth'resce chrisovulti prohatoculuT sea MateiuBasarabil VodA, cAruia urmAtre este i sobornicsca carte cu mare blAs-temil, a rCposatuluT intru fericire pArinteluT Chiril Parthenie Patriarchulu Ta-rigraduluT, intru care se cuprinde inteacestii chipil: ca tote mAnAstirile ces'au ziditil dupe vreml, orI de Domni, orT de Mitropolitl, orl de boerT, earl.ace! ctitorT nu le-ail inchinatu nicAirT, iar uniT DomnT i Mitropoligi, ceail stAtutil dupA vremT, carT n'atl fostit pAmintenI i doritori de frel, le-aiiinchinat4 prin ferl straine, acea inchinaciune a lora scl nu se fie in awl, ci stifie iarql preoum le-azi apzatil clitoril, slobode, pe serna Wil, PIM numal mein&stirile, carT s'ail inchinatil de insiT aceI ctitorT ce le-au ziditii, acelea sA fiebune mete pe la locurile unde ctitoril au vrutti de le-au inchinatri prin cti-toricescile lora cArtl; asemenea cuprindere are i chrisovulti rposatuluI Leonti*tefanb. VodA, ot lt. 7139. Dec! dupA tOtA cercetarea ce amil fAcutu, urmndllsobornicesculuI canonfi ce este aretatii maT sus i chrisOvelorti domnescTi.cArtilorii patriarOscI, cuin i obiceiulta pAmintuluT, gAsimu cu. cale camAnAstirea acsta a VierouluI, dupA cum inteaatia anT a stAtutu mAnA-stire a ireT, neinchinatA, asemenea sA rmfie i de acum inainte, dupA cumsunt i alte mAnAstirT domnesci neinchinate nicairT; iar hotArirea rCmnea se face de cAtre InAlOmea Ta. 1794 Fevruarie 8.

Dosithea al Ungro-VlachieT, Ianache Moruzi Vel Vornicti, Vel LogofetiiScarlatt. (1)

0 disposiVune generala, relativA la vinAriciulii mAnAstirilorii, sprea curma, unele abusuri:

In 2 Iunie 1795, Alexandru Moruzi scrie marelul Logofta de Tera-de-sus Scarlatil Ghica, ca sA adune pe tota clirosulii bisericilorti clomnesaecclesiarchT, proestol, cntAretiT i ceT-Ialtl, cArora sh le fad sciutA poruncaDomnieT Mele, ca de acum inainte sa nu mai fie volnicl a vinde el de sineflmila vindriciulul, cum qi, de a stringe cele-lalte deosebite mill, carele cu catahrisis5,ce se face de cAtre diniT, adicA de a li tAinuitA cAtil ar putO prinde milavinAriciuluT, i de a se hrapi de uniT maT multi.' i de alOT ma! putinii,de care pricinA apurure unil pe alp se ph-Ascii prin jA1bI la Domnia Mea;ci dar &tit pentru mila vinAriciuluT spre a fi sciutA i cunoscutA, atiltilla Vel Logoftti de Tera-de-sus, 'ce va fi dupA vremT, (Atli i lorit tu-turorti, sA se facA cochil vechi, fatA fiindil i eT, inaintea dumi-tale ; iar

(1) Cod. XXVII, pag. 43 qi 41, I.

www.digibuc.ro

V. A. Ulit00.

eitta pentru deosebite mill, alegnda ei cu sfatil de obste cloY dintreOrnenT de isprava si de crec1it4, sit se arOnduiasca de catre dui/hne-ta ase stringe dupa obiceiulit ce Purge, si apoT tote aceste mill stringendii-sela unit Ioc, cu analoghie, sa fad foe de impartla de a fieST-caruia parte,urmatora flInclti Mel ce este pecetluit a. de catre Domnia Mea, i acesta ftspe tofa anu