1

ANALIZA

IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI

GUVERNULUI NR.1221/2011

GUVERNUL ROMÂNIEI

Agenţia Naţională pentru Romi

2

Lista tabelelor

Tabel nr. 1. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MEN Tabel nr. 2. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MEN Tabel nr. 3. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MS Tabel nr. 4. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MDRAP Tabel nr. 5. Indicatori generali MAI Tabel nr. 6. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MCPN Tabel nr. 7. Indicatori generali protecția copilului Tabel nr. 8. Numărul beneficiarilor romi a măsurilor active implementate de ANOFM Tabel nr. 9. Tipuri de campanii desfășurate în 2013 de direcțiile de sănătate publică județene prin compartimentele de promovare a sănătății. Tabel nr.10. Proiecte derulate în 2013 de MS în parteneriat cu autorități locale, instituții și/sau ONG-uri Tabel nr. 11. Locuințe sociale și centre comunitare construite/reabilitate de MDRAP Tabel . nr. 12. Proiecte finanțate de ANR în anul 2013.

Lista graficelor

Grafic nr. 1. Procent experți locali pentru problemele romilor angajați în primarii. Grafic nr. 2. Numărul GIL, GLL, PLA şi experţi locali pentru problemele romilor

Abrevieri

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV). Ministerul Educației Național (MEN) Ministerul Sănătății (MS) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) . Ministerul Culturii și Patrimoniului Național (MCPN) Secretariatul general al Guvernului (SGG) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) Direcția de Protecție a Copilului (DPC) Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASP) Direcția Generală pentru Învăţământul în Limbile Minorităţilor (DGÎLMPPS) Biroul Regional al ANR (BR/ANR) Biroul Județean pentru Romi ( BJR) Grup de Inițiativă Locală (GIL) Grup de Lucru Local (GLL) Plan Local de Acțiune ( PLA) Grup de Lucru Mixt (GLM) Fondul Social European Programul Operațional Domeniul Resurse Umane (FSE/POS/DRU Boli cu Transmitere Sexuală (BTS) Tuberculoză - boală infecțioasă provocată de microbacterii (TBC) Sindromul Imunodeficienței Dobândite - afecțiune a sistemului imunitar caracterizată prin infecții oportuniste ( HIV/SIDA)

3

Cuprins

Pagina

Scurt rezumat al procesului de elaborare și implementare a Strategiei

guvernamentale pentru romi adoptată prin HG nr. 1221 /2011

CAPITOLUL I.. Analiza stadiului implementării strategiei guvernamentale

pentru romi adoptată prin HG nr. 1221 /2011

4

10

CAPITOLUL II. Monitorizarea Strategiei la nivel central 18

CAPITOLUL III. Monitorizarea strategiei la nivel local 31

CAPITOLUL IV. Monitorizarea structurilor de implementare a Strategiei 40

CAPITOLUL V. Probleme identificate/soluții 45

Anexa 1. Model de raportare conform procedurii operaționale a ANR 48

Anexa 2. Proiecte implementate de ANR în anul 2013. 49

Documentele transmise de instituțiile monitorizate 53

4

SCURT REZUMAT AL PROCESULUI DE ELABORARE ȘI

IMPLEMENTARE A STRATEGIEI GUVERNAMENTALE PENTRU ROMI

ADOPTATĂ PRIN H.G. NR. 1221 /2011

Dan Oprescu Zenda, Consilier Compartimentul politici publice

Elaborarea, în cursul anului 2011, a noii Strategii guvernamentale pentru romi (i.e.:

HG nr. 1221 din 14 Decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, partea

I, nr. 6bis din 4 Ianuarie 2012), a fost un proces dificil pentru reprezentanţii ANR; dacă

la începutul anului 2011, în procesul elaborării noii Strategii pentru romi au fost

implicate doar două persoane (Mariea Ionescu şi Alina Ene – MI şi AE), în afara

Preşedintelui Ilie Dincă (ID), după apariţia anumitor tensiuni în interiorul grupului

restrâns ce lucra la noua Strategie a avut loc, pe de o parte, retragerea formală a MI

din acest grup, precum şi introducerea, tot formală, a mai multor salariaţi ANR (Plebis

Ivan, Mariana Buceanu, Mariana Rovenţa şi Dan Oprescu Zenda – PI, MB, MR şi

DOZ). În toamna anului 2011 ciorna Strategiei a fost integral preluată de către

reprezentanta SGG (Mihaela Teoader) şi de consiliera Vice-prim ministrului Marko

Bela. Din anumite motive, ce nu îşi au locul aici pentru a fi dezvoltate, Primul ministru

Emil Boc a însărcinat, după 2010, pe Secretarul de Stat Valentin Mocanu din cadrul

Ministerului Muncii1 cu responsabilitatea asumării guvernamentale a problematicii

romilor din ţara noastră, la început doar cu privire la situaţia romilor din afara graniţelor

României (în urma cazului Mailat), iar mai apoi în ceea ce priveşte toate chestiunile

referitoare la romi, inclusiv reprezentarea guvernamentală la manifestările organizate

la Bruxelles sau Strasbourg.

Aşadar, Strategia pentru romi cunoscută astăzi sub forma HG nr. 1221 din 14

Decembrie 2011 este produsul muncii (1) Mariei Ionescu (până la un moment dat) şi a

(2) colectivului SGG coordonat de Mihaela Teoader (ceea ce nu presupune însă şi o

egală împărţire a erorilor ce par să abunde în respectivul text). În acest sens, mi se

1 Desigur, acest minister a purtat alte nume de-a lungul perioadei despre care este vorba aici; pentru

simplificare, şi numai din acest motiv, voi folosi denumirea prescurtată de Ministerul Muncii.

5

pare pe deplin semnificativ faptul că fostul Preşedinte al ANR ID nici nu a semnat

Hotărârea de Guvern prin care a fost aprobată Strategia, ci a însărcinat pentru

aceasta pe consiliera sa personală, AE; deoarece nu există, pe site-ul

www.anr.gov.ro, vreun raport al activităţii ANR pentru anul 2011, nu cunosc ce

activităţi importante îl vor fi făcut pe Preşedintele agenţiei să nu semneze personal

acest document ce reprezintă, totuşi, politica Guvernului României faţă de romi pentru

perioada dintre 2012-2020.

Capitolul XI din strategie (cf. MOf nr. 6bis din 4 Ianuarie 2012, pp. 27-29)

prevede ca rapoartele anuale de monitorizare şi evaluare a Strategiei să fie elaborate

de un Compartiment Central de Monitorizare şi Evaluare (CCME), condus de un

Consilier de Stat din aparatul de lucru al Guvernului; nu e lipsit de interes să

menţionez aici faptul că CCME nu a fost înfiinţat încă, că nu a fost elaborat nici un

raport de monitorizare şi evaluare2 complet, că pentru anul 2014 nu există planuri

sectoriale de activităţi pentru Strategie (deci, pentru 2014 nici nu se poate face vreun

raport) etc. Poate că o discuţie aparte ar merita situaţia – foarte interesanta în sine – a

aşa-zisului Punct de Contact pentru strategia pentru Romi .

Ministerul Muncii a transmis ANR o primă raportare cu privire la implementarea

Strategiei pentru romi pentru perioada 1 ianuarie – 1 octombrie 2012, un raport de 81

de pagini.

În cursul anului 2014, prin dispoziţii scrise (ordine) ale Preşedintelui ANR,

Daniel Vasile (DV), a început procedura de elaborare, in house, a unui raport de

monitorizare a Strategiei pentru anii 2012-2013, urmând ca tot ANR să contracteze

prin toamna anului 2014, o firmă pentru elaborarea altui raport, de astă dată de

evaluare a Strategiei ... Să vedem. Personal, consider că aceste texte – numite, poate

impropriu, rapoarte de monitorizare – nu reprezintă îndeplinirea prevederilor din HG

nr. 1221/2011, ci respectarea unor ordine scrise ale preşedintelui ANR. MI a elaborat,

în vara anului 2014, atât metodologia raportării, cât şi textul unui asemenea raport3;

DV nu a fost de acord cu (cel puţin) o parte in textul raportului, astfel că, la data de 15

2 Cu excepţia celui elaborat de Ministerul Muncii pentru perioada ianuarie-octombrie 2012, cf. Anexa 1

la aceste pagini. 3 Titlul integral (şi, evident, incorect) este cel de Raport de monitorizare a Strategiei Guvernului nr. 1221

din 2011... Materialul mi-a parvenit in format PDF şi este criptat, astfel că nu se poate lucra pe text. Cf. Anexa 3.

6

Septembrie 2014, a dat dispoziţie orală ca, în termen de 10 zile, un grup restrâns de

salariaţi ANR (PI, MB, MR, DOZ, poate şi AE) să elaboreze un alt raport de

monitorizare a Strategiei pentru romi, deoarece cel încriptat de MI ar fi, mai degrabă,

unul de ... evaluare. În esenţă, ceea ce ni s-a cerut a fost o punere laolaltă a unei

automonitorizări a feluritelor ministere – dar nici măcar a tuturor instituţiilor

responsabile de implementarea prevederilor HG nr. 1221/2011, urmând ca mai apoi,

după contractarea elaborării unui raport de evaluare (propriu-zisă?) a impactului

Strategiei, noii evaluatori să înceapă să analizeze aşa-numitele rapoarte de

monitorizare. Interesant. Evident, ceva important pare că îmi scapă. S-ar putea să fie

şi vârsta.

Evident, în momentul de faţă există mai multe raportări cu privire la

implementarea Strategiei pentru romi, unele dintre ele chiar foarte critice la adresa

autorităţilor centrale şi locale4, inclusiv o raportare către Comisia Europeană –

raportare transmisă de pe serverul ANR, dar care ar avea până şi binecuvântarea

Punctului de Contact5 ... Mai mult încă, colegii ANR din compartimentele regionale au

elaborat câteva sinteze tematice cu privire la implementarea Strategiei în plan local și

regional. De asemenea, mai multe ministere au trimis la ANR, în primăvara anului

2014, mai multe raportări referitoare la implementarea Strategiei pentru romi în anul

2013.

Ar mai merita să fie pomenit şi faptul că, în 2014, se pare că a fost finalizat şi

un raport al ICCV (cu o finanţare de la Banca Mondială) care, sub semnătura acad.

prof. dr. Cătălin Zamfir, ar fi menţionat negru pe alb că ANR nu are, în prezent, o

seamă de capacităţi ce ar fi necesare pentru ca agenţia să-şi îndeplinească rolul

pentru care a fost înfiinţată, acum aproape un deceniu6. În definitiv, din 2010 încoace,

4 De pildă, Florin Moisa, Comments on the status of implementation of the Romanian NRIS, May 2013,

prepared for the Decade Of Roma Inclusion Secretariat – cf. şi Anexa 4. De asemenea, cf. Damian Draghici, On the status of NRIS monitoring and evaluation, la adresa: http://www.rndr.ro/INTRANET/Documentos/4%20Prezentare%20Damian%20Draghici_329.pdf . 5 Cf. Anexa 5.

6 Cam la concluzii similare ajunsese şi o altă evaluare a capabilităţilor ANR, în 2005 (este vorba despre

raportul FOCUS – cf. Anexa 7. Raportul din 2005 a avut drept urmare imediată schimbarea Preşedintelui de atunci al ANR, dar şi o anumită reformă instituţională, preponderent cosmetică; de pildă, în loc de funcţionari publici, regionalii au devenit contractuali, nu s-au acceptat funcţii de middle-management (directori, directori generali, şefi de servicii, de birouri etc.), probabil spre a nu diminua atotputernicia Preşedintelui ANR (numit politic) etc. De-a lungul istoriei agenţiei, această nereformare

7

atribuţiunile şi capacităţile ANR au fost drastic reduse, în vreme ce alte instituţii (de la

Ministerul Muncii la FRDS şi de la MAI la DRI) au preluat o mare parte din

problematica îmbunătăţirii situaţiei romilor din România; rar se mai întâmplă ca

salariaţii ANR să mai fie invitaţi la conferinţe, seminarii sau mese-rotunde unde se

discută probleme legate de romi (de exemplu, după cunoştinţa mea – dar şi potrivit a

ceea ce stă scris pe site-ul www.anr.gov.ro – sânt ani buni de când nu am mai

colaborat cu ISPMN sau chiar cu DRI şi altfel decât să participăm laolaltă la niscaiva

ceremonii). Astfel ANR a devenit aproape doar o vitrină pentru a se demonstra unor

vizitatori grăbiţi că Guvernul îşi dă toată silinţa pentru a rezolva o chestiune spinoasă,

privind o minoritate etnică nepopulară; desigur, dacă e vorba de vreo reuniune la

Bruxelles dedicată situaţiei romilor din Uniunea Europeană, e foarte posibil ca nici

măcar Preşedintele ANR să nu fie invitat să participe, necum să şi vorbească în plen.

Cel mai adesea, succesivii conducători ai ANR au crezut că, dacă vor slăbi

capacitatea agenţiei (de pildă, reducând constant numărul angajaţilor, menținând

absenţa middle-management-ului, numind drept persoane cu oarecari puteri persoane

din cadrul cabinetului demnitarului etc., îşi vor întări ei puterea, ceea ce este o eroare

ce a costat agenţia şi pe angajaţii acesteia foarte mult. De pildă, acum un an şi

jumătate, marea problemă a ANR părea să fie absenţa unui ... vicepreşedinte

(memorandumul respectiv se zvoneşte că nu ar fi fost aprobat). În prezent, marea

problemă pare să fi devenit digerarea CNCR (cu care ne-am împreunat, în condiţii

ciudate, adică prin renunţarea la un anumit număr de posturi în agenţia propriu-zisă,

în 20137), inclusiv prin mutarea la un nou sediu, aflat încă în construcţie, tocmai în

frumosul şi faimosul cartier Ferentari.

reală a avut numeroase momente tragi-comice (de pildă, în 2009, agenţia a avut trei Preşedinţi succesivi, de la, pe rînd, PNL, PSD şi Partida Romilor, fiecare cu ideile sale de funcţionare instituţională, cu priorităţi diferite în ceea ce priveşte cele şase mega-proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, cu omeneşti preferinţe diferite cu privire la salariaţi etc.). Revenind însă la raportul ICCV din 2014, el este actualmente inaccesibil muritorilor de rînd, nefiind postat pe site-ul agenţiei, nefiind discutat cu autorii, cu societatea civilă, sau doar cu salariaţii ANR. 7 Din păcate, pe noii noştri colegi nu îi cunoaştem, la mai bine de un an de zile de la absorbţie încă nu

am avut nici o acţiune comună (din cîte cunosc eu), nu i-am vizitat niciodată la sediul lor (dacă mai au vreunul), nu ştim cu ce se ocupă, site-ul nu le mai funcţionează etc. Ce-i drept, nici pe site-ul nostru nu s-a anunţat încă unirea ANR cu CNCR, iar legea din vara anului 2013 consfințind această unire nu poate fi găsită, deocamdată, nici măcar pe www.anr.gov.ro.

8

Se va spune, poate, că toate acestea reprezintă doar un fel de boli ale

copilăriei instituţiei, că managerii de tot soiul trebuie şi ei să înveţe pe pielea cuiva, că

numai cine nu munceşte nu greşeşte – precum şi alte asemenea platitudini; problema

este însă aceea că preşedinţii agenţiei se tot schimbă, şi nimic nu poate fi mai

demoralizant pentru angajaţi decât să audă, în discursul inaugural al fiecărui nou şef

ANR că, de acum înainte, el/ea nu vrea să ştie ce a fost până atunci, că de acum

înainte lucrurile vor sta altfel, că acum el/ea beneficiază de sprijin politic (spre

deosebire de nenorociţii de dinainte, desigur, care şi-au văzut doar de interesul

personal şi, ca atare, au fost ostracizați în interiorul clasei politice), că va reforma în

mod substanţial agenţia şi că toată lumea o va duce foarte bine.

Revenind la Ministerul Muncii: acesta a fost şi este în continuare un foarte

important element al administraţiei publice centrale (alături de Ministerul Educaţiei şi

de FRDS), ce contribuie decisiv la eventuala îmbunătăţire a situaţiei categoriilor

defavorizate din ţara noastră. Şi un lucru ce merită să fie subliniat, chiar apăsat: în

primăvara anului 2013, în pregătirea Acordului de Parteneriat dintre Comisia

Europeană şi Guvernul României pentru perioada 2014-2020, Ministerul Muncii,

împreună cu ANR, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, a produs un aşa-numit

„document integrat” care a fost lăudat public de către reprezentanţii Comisiei

Europene. După cunoștința mea, este singurul „document integrat” prezentat, în

cadrul definitivării Acordului de Parteneriat, de către Guvern; textul documentului a

fost elaborat efectiv de trei directori din Ministerul Muncii, de o directoare generala din

Ministerul Educaţiei şi de o directoare din Ministerul Sănătăţii, plus subsemnatul.

Memoria instituţională a administraţiei publice centrale nu este asigurată de către

demnitarii numiţi politic, şi nici de către consilierii lor personali, ci de către elementele

de middle-management din fiecare instituţie; evident, deoarece în interiorul ANR nu

există decât funcţii de execuţie, cu excepţia Preşedintelui numit politic, şi această

memorie instituţională este, de cele mai multe ori, doar o iluzie (cf. cazul conducerilor

din 2009).

În prezent, Ministerul Muncii elaborează, cu ajutor din partea experţilor Băncii

Mondiale, strategii naţionale pentru combaterea sărăciei, pentru incluziunea socială a

categoriilor defavorizate (inclusiv romii), a tinerilor şi persoanelor vârstnice etc. Aceste

9

strategii vor fi gata în anul 2015. Pe de altă parte, chiar dacă AM POSDRU nu mai

este la Ministerul Muncii, ci, din 2013, la Ministerul Fondurilor Europene, OIR-urile au

rămas la Ministerul Muncii, ceea ce garantează, cel puţin deocamdată, faptul că acest

minister va rămâne de maximă însemnătate şi pentru abordarea problematicii romilor

din România, inclusiv prin intermediul proiectelor finanţate din fondurile

nerambursabile ale Uniunii Europene. De asemenea, Ministerul Muncii a coordonat

elaborarea – inclusiv de către experţii din ANR – a analizei ASIS, care stă la baza

Acordului de Parteneriat pentru exerciţiul bugetar comunitar 2014-2020

Din cauza dimensiunilor, anexele la acest text vor fi prezentate Secretariatului

ANR doar în format electronic.

Vineri, 26 IX 2014

10

Analiza stadiului implementării strategiei guvernamentale pentru

romi adoptată prin HG nr. 1221 /2011

Mariea Ionescu, Consilier Compartimentul relații publice interne și internaționale.

Introducere Urmare a discuțiilor oficialilor Guvernului Român în plan extern, referitoare la

elaborarea Strategiei 2020 a fost întocmit și prezentat Prim Ministrului Emil Boc, un

Memorandum cu tema: „Stadiul discuțiilor, la nivel european, privind problematica

romilor și implicații pentru România”.

În ședința de Guvern din data de 23 februarie 2011, Primul Ministru a solicitat

executivului, adoptarea, (în proxima ședință a executivului) a strategiei naționale

pentru incluziunea romilor. Instituția coordonatoare pentru punerea în aplicare a

solicitării Primului Ministru a fost Ministerul Afacerilor Externe (MAE) care, împreună

cu alte șase ministere8 și Secretariatul General al Guvernului (SGG), au întocmit un

document denumit ”Programul-cadru destinat incluziunii sociale a persoanelor

vulnerabile aparținând minorității romilor pentru perioada 2011-2020”.

Ulterior, în procesul de consultare a fost inclusă și Agenția Națională pentru Romi,

Ministerul Finanțelor Publice și Departamentul pentru Afaceri Europene, ( actualul

Minister al Fondurilor Europene) MAE preluând rolul de instituție integratoare a

sugestiilor, propunerilor, observațiilor instituțiilor consultate.

În ședința de Guvern din data de 02.03.2011, MAE a prezentat și discutat, în primă

lectură Programul-cadru. În data de 04.03.2011 a fost organizată o reuniune de

8 Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), Ministerul Culturii și Patrimoniului Național

(MCPN), Ministerul Sănătății (MS), Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS), Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS), Ministerul Administrației și Internelor (MAI).

11

consultare cu instituțiile consultate, denumite în primă fază - grup de lucru la nivel

tehnic. La această reuniune, pe lângă modificarea și completarea documentului

”Programul-cadru” s-a decis ca documentul consolidat să poarte denumirea de “Linii

directoare pentru incluziunea romilor pentru perioada 2011-2020”. O altă decizie a

Grupului de lucru a fost ca liniile directoare să rămână în corpul strategiei ce urma a fi

elaborată și însoțită de planuri de măsuri sectoriale. Ulterior, a fost stabilită

componența nominală a grupului de lucru, obiect al Deciziei Primului Ministru nr.

36 din 24 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României nr.210 din data de

25 martie 2011.

Scopul constituirii - grupului de lucru a fost definitivarea documentului discutat în

primă lectură și pregătirea adoptării lui, propusă pentru data de 09.03.2011, ca

document consolidat.

Pentru adoptarea Liniilor directoare, instrumentul juridic și administrativ utilizat de

executiv este Memorandumul semnat de Primul Ministru nr.5/1805/18.03.2011,

avizat de Vice-premierul Marko Bela, ministrul justiției, ministrul finanțelor publice și

șeful departamentului pentru Afaceri Europene, transmis de partenerii: MAE, SGG,

ANR, MAI, MMFPS, MDRT, MCPN, MS și Med.CT.9

În ultimul paragraf al memorandum-ului nr. 5/1805/18.03.2011, semnat de Primul

Ministru, se menționează că, în termen de 30 de zile de la data aprobării lui, ANR prin

SGG, va elabora, cu consultarea tuturor instituțiilor publice cu atribuții în aplicare și a

organizațiilor neguvernamentale,Strategia Națională pentru Incluziunea socială a

Romilor, însoțită de planurile de măsuri sectoriale10 în domeniile:

- Continuarea măsurilor de bună practică în domeniul educației, adoptate până în

prezent. Integrator MECTS

- Protecția copilului. Integrator: MMFPS prin DGPC

- Administrație și dezvoltare comunitară. Integrator MAI

9 Denumirile corespund anului 2011. În 2014 , conform reorganizării instituționale numele instituțiilor s-a

modificat. 10

Memorandum nr.5/1805/18.03.2011, pg.2

12

- Incluziunea romilor pe piața muncii. Integrator: MMFPS

- Infrastructura socială și locuire. Integrator: MDRT

- Continuarea măsurilor de bună practică în domeniul sănătății, adoptate până în

prezent. Integrator: MS

- Justiție și ordine publică. Integrator: MAI

- Cultură. Integrator: MCPN

Valoarea adăugată a documentului inițiat de MAE și aprobat de Primul Ministru

este metoda de lucru, respectiv, introducerea explicita a instituțiilor integratoare

pe fiecare domeniu de activitate al liniilor directoare și implicit al Strategiei

adoptată de Guvern în 2011, metodă ce ar trebui aplicată în procesul de

revizuire al Strategiei Guvernului din 2011.

În conținutul documentului Linii directoare sunt cuprinse următoarele capitole: o

introducere ce face apel la drepturile fundamentale, respectarea principiului

nediscriminării și politicile UE, inclusiv Strategia 2020 - capitolul 1, principii generale -

capitolul II, scop și obiective - capitolul III, grupuri ținta - capitolul IV, durata - capitolul

V, direcții de acțiune - capitolul VI, structura instituțională - capitolul VII, și planurile de

măsuri sectoriale - capitolul VIII, acesta din urmă urmând a fi completat în termen de

30 de zile prin “Strategia Națională pentru Incluziunea Socială a Romilor”.

După adoptarea Memorandumului nr. 5/1805/18.03.2011 semnat de Primul Ministru

(Liniile directoare) Agenția Națională pentru Romi a început un lung proces de

consultare cu grupul de lucru stabilit prin Decizia Primului Ministru nr. 36 din 24

martie 2011. Procesul de consultare a inclus și organizațiile neguvernamentale, în

special cele aparținând minorității romilor. În data de 14 decembrie 2011, executivul a

adoptat Hotărârea Guvernului nr.1221/2011 pentru aprobarea Strategiei Guvernului

României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru

perioada 2012-2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 0006 din 04 ianuarie 2012

13

În concluzie.

- Ca și strategia Guvernului pentru romi din 2001, și strategia din 2011 a fost

adoptată de executiv urmare a discuțiilor oficialilor Guvernului Român în plan

extern. Deosebirea între inițiatorii celor două strategii este că inițiatorul politicii

publice din 2011 a fost Ministerul Afacerilor Externe, prezent, mai mult decât

alte instituții din executiv la reuniunile strategice desfășurate în plan intern și

internațional.

- Dacă Strategia Guvernului din 2001 a avut ca factor exogen intrarea României

în NATO și U.E precum și prevenirea migrației unei părți a acestei minorități în

țările membre UE, prin Strategia Guvernului din 2011, prin conceptul de

incluziune socială, țările membre UE cer un răspuns ( includerea cu prioritate

pe agenda de lucru a Guvernului și a autorităților locale) țărilor și în special,

localităților generatoare de migrați pentru stoparea acestui fenomen.

- Dat fiind faptul că documentul “liniile directoare” a fost aprobat prin Decizia

Primului Ministru nr.5/1805/18.03.2011, și respectând decizia Grupului de lucru

ca liniile directoare să rămână în corpul Strategiei Guvernului din 2011 ar trebui

ca inclusiv ceastă instituție (MAE) să monitorizeze îndeplinirea măsurilor

cuprinse în documentul inițiat (linii directoare) aprobat de Primul Ministru.

- În procesul de revizuire a Strategiei Guvernului din 2011, funcționarii

instituțiilor semnatare a Strategiei, trebuiesc delegați de către superiorii

lor pentru acest lucru ca și pentru procesul de monitorizare a strategiei.

Acești funcționari ar trebui să țină cont în procesul de revizuire atât de

sugestiile CE cât și de deciziile anterioare ale grupului de lucru

14

MONITORIZAREA PROCESULUI Monitorizarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români

aparținând minorității romilor pentru perioada 2012-202011 ( în cele ce urmează

Strategia Guvernului din 2011) este prevăzută în capitolul F3, administrație publică

și dezvoltare comunitară, punctul 3.8. capitol inclus în corpul Strategiei Guvernului

din 2011 ca parte a liniilor directoare, aprobate prin memorandumul

nr.5/1805/18.03.2011, semnat de Primul Ministru Emil Boc.

Conform prevederilor Strategiei Guvernului din 2011, rapoartele de monitorizare vor fi

prezentate în reuniunile Comitetului Central de monitorizare a strategiei şi în ședință

de guvern cu scopul de a influența dinamica implementării strategiei de incluziune a

romilor.

Tot odată, rapoartele de monitorizare sunt unul din elementele care vor avea un rol

esențial în influențarea îmbunătățirii programelor de finanțare și a politicilor naționale

pentru incluziunea socială a romilor în perioada următoare. Accentul se va afla pe

identificarea lecțiile învățate din perioada monitorizată și formularea de recomandări

pentru a fi integrate în strategia revizuită.

În conformitate cu prevederile Strategiei Guvernului din 2011 şi atribuțiile Agenţiei

Naţională pentru Romi (ANR), în cursul anului 2012, ANR a început procesul de

colectare de date de la nivel central și local, prin ANR și Birourile Regionale ale ANR,

cu privire la stadiul implementării măsurilor cuprinse în Strategia Guvernului din 2011.

Procesul de colectare a datelor a continuat și în anul 2013. În baza experienței din

2012 și a prelucrării datelor transmise de instituțiile semnatare le Strategiei Guvernului

din 2011 din 2013 a rezultat prezentul raport de monitorizare.

11

Hotărârea Guvernului nr.1.221/2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr.6/bis din 4 ianuarie 2012.

15

Metodologie

Analiză documentelor:

- Colectarea datelor de la instituțiile centrale în baza adreselor ANR

- Analiză secundară a documentelor transmise de instituțiile centrale în baza

adreselor ANR

- Analiza (sinteză) efectuate de birourile regionale ale ANR pe baza raportărilor

experţilor din primarii.

- Rapoarte întocmite de alţi actori sociali

Indicatori

Indicatorii utilizați în monitorizarea Strategiei Guvernului din 2011 sunt:

1. Indicatorii stabiliți în Strategie și în planul de măsuri al strategiei adoptată de

Guvern prin H.G. nr. 1221/2011 .

2. Cooperare şi sprijin pe orizontala . Nivel instituțional . Parteneriat cu alți

parteneri/actori sociali

3. Stadiul de implementare, instrumente, grupuri țintă, abordare, fonduri

planificate/ fonduri alocate/naționale/UE

Domeniile monitorizate:

A. Educație

B. Ocupare

C. Sănătate

D. Locuire

E. Infrastructura sociala

F. Combaterea discriminării/ promovarea egalității de gen

G. Protecția copilului

4. Lecții învățate care conduc către continuarea/revizuirea politicii

16

Obiectivele analizei

Obiectiv 1. Măsurarea succesele și eșecurile acțiunilor cuprinse în planurile de măsuri

sectoriale ale strategiei de incluziune a romilor pentru perioada 2011/2014.

Obiectiv 2. Analiza politicilor de finanțare pentru acțiunile cuprinse în planurile de

masuri sectoriale ale strategiei de incluziune a romilor pentru perioada 2011/2013 , la

nivel central ( ministere) si local ( regional si local),

Obiectiv 3. Identificarea (analiza) punctelor tari și punctele slabe ale cadrelor de

implementare sectorială a politicilor publice şi de finanțare (planificate alocate),

precum și formularea de recomandări pentru părțile interesate la nivel național în ceea

ce privește îmbunătățirea strategiilor sectoriale şi a programelor de finanțare a

acestora.

Rezultatele analizei: Colectarea sistematică şi analiza informaţiilor care contribuie la

evaluarea progreselor în implementarea planurilor/programelor sau proiectelor

stabilite în cadrul Strategiei Guvernului nr. 1221/2011.

Structura raportului

1. Raportul este structurat conform anexei la procedura operațională elaborată de

Agenția Națională pentru Romi și cuprinde 4 capitole. Capitolul I cuprinde o analiza

cantitativă a documentelor (rapoartelor) transmise de instituțiile centrale în baza cererii

ANR pe anul 2013. Capitolul II cuprinde o analiza secundară, cantitativă a

documentelor (rapoartelor) transmise de instituțiile centrale în baza cererii ANR pe

anul 2013. Atât la capitolul I cât și la capitolul II s-a inventariat (cantitativ) dacă şi ce s-

a făcut sau nu şi în ce măsură ceea ce era prevăzut iniţial s-a și realizat. Capitolul III

cuprinde o analiza (sinteză) a structurilor de implementare a Strategiei Guvernului din

2011, întocmită în baza colectării de date de către Birourile regionale ale ANR pe anul

2013. Capitolul IV cuprinde o analiză a principalelor probleme și, posibilelor soluții.

17

Limitele cercetării

Din experiența de colectare a datelor pe anul 2012 cât și pe anul 2013 rezultă că:

- rapoartele întocmite și transmise de funcționarii instituțiilor semnatare ale Strategiei

Guvernului din 2011 sunt neuniforme.

- Conținutul rapoartelor reflectă alte informații decât cele specifice planului de măsuri

al strategiei Guvernului din 2011, sau, au fost transmise informații specifice doar unor

atribuțiile ale unor departamente din cadrul ministerelor.

- Lipsesc rezultatele și indicatorii din rapoartele transmise, iar acolo unde există, nu

reflectă activitățile/măsurile cuprinse în documentul aprobat de Guvernul României.

- Cu o singură excepție, lipsa estimării costurilor pentru măsurile implementate pe anul

2003, este motivată de “accesul nediscriminatoriu la măsurile active al tuturor

persoanelor interesate”, sau pe faptul că “nu se colectează date pe criterii

etnice” sau pur și simplu, „nu sunt necesare fonduri suplimentare.”

În concluzie, dificultatea monitorizării Strategiei Guvernului pe anul 2013 este

generată de factori obiectivi ce pot depășiți prin (1) delegarea prin ordine ale

conducătorilor instituțiilor semnatare ale Strategiei Guvernului a persoanelor care sa

efectueze monitorizarea permanentă a măsurilor specifice instituției sale, inclusă în

fișa postului, urmată de (2) pregătirea acestora în domeniul monitorizării și evaluării

politicilor publice.

18

CAPITOLUL II. MONITORIZAREA STRATEGIEI LA NIVEL LA

CENTRAL

În februarie 2014, prin adresa semnată de coordonatorul ANR nr. 348/17 /02/2014, s-

a solicitat ministerelor de resort, semnatare ale strategiei Guvernului din 2011,

rapoarte sectoriale privind stadiul implementării măsurilor cuprinse în aria lor de

activitate pentru anul 2013.

În urma cercetării rapoartelor transmise de instituțiile semnatare a Strategiei

Guvernului din 2011, se desprind doua mari probleme. Prima se refera la lipsa unui

instrument uniform pentru monitorizarea progreselor în implementarea planului de

masuri al Strategiei Guvernului din 2011, problemă remediată de Agenția Națională

pentru Romi. A doua problemă se referă la lipsa estimării costurilor pentru măsurile

implementate în anul 2003 de către instituțiile monitorizate, problemă ce nu poate fi

remediată de Agenția Națională pentru Romi.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice

(MMFPSPV).

Includerea romilor pe piaţa muncii a devenit una dintre preocupările pentru instituțiilor

și organizațiile neguvernamentale românești și mai nou, a strategiei europene 2020.

Începând cu anul 2003, la propunerea organizațiilor neguvernamentale ale romilor,

ANOFM a dezvoltat la nivel național, în parteneriat cu organizațiile romilor două

inițiative, respectiv "bursa locurilor de muncă pentru romi" şi "caravana ocupării forţei

de muncă pentru romi". Referitor la impactul celor două inițiative acestea sunt

discutabile mai ales datorită lipsei de informare a posibililor beneficiari, interesul redus

al angajatorilor şi lipsa educației romilor pentru a face faţă procesului de recrutare,

selecţie, angajare etc. ANOFM motivează slabele rezultate pentru insuccesul

acelorași măsuri pe dezinteresul romilor, blamarea grupurilor vulnerabile de către

19

instituțiile care au ca obiectiv incluziunea acestora fiind una istorică și numai în

România.

Răspunsul MMFPSPV la solicitarea informațiilor cerute de ANR a fost transmis în 60

de zile. Prin adresa nr. 354/CS/4/03/2014 semnată de Secretarul de Stat, Dl. Codrin

Scutaru , MMFPSPV a răspuns adresei ANR din februarie, cu un raport aferent

perioadei 1 Ianuarie – 1 Octombrie 2002, prezentat sub forma unui tabel de 81 de

pagini și care reprezintă o monitorizare pe toate domeniile sectoriale ale Strategiei

Guvernului din 2011, transmis cel mai probabil unor instituții interesate de activitatea

departamentului de incluziune din cadrul ministerului.

După consultări cu consiliera Secretarului de Stat responsabilă pentru Politicile de

familie şi de asistenţă socială a rezultat că la MMFPSPV nu se (mai) găseşte

solicitarea ANR pentru anul 2013, și, prin urmare, ANR a transmis o nouă solicitare,

adresa cu nr. 862/24/04 2014.

Deși are în sarcină implementare a 22 de activități, prin adresa MMFPSPV nr.

705/CS/ din 05.05.2014 ministerul a transmis la ANR un material axat în principal pe

rezultatele măsurilor active prevăzute în Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor

pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările

ulterioare și a Legii nr.116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizării

sociale puse în practică de ANOFM și, un raport descriptiv privind stadiul

implementării măsurilor din domeniul protecției copilului.

Rezultatele și indicatorii acțiunilor MMFPSPV

Rezultatele și indicatorii acțiunilor MMFPSPV propuși în capitolul VIII al Strategiei

Guvernului din 2011, chiar dacă sunt minimal elaborați, raportul pe anul 2013, nu

reflectă îndeplinirea lor prin acțiunile întreprinse de ANOFM și DPC.

Tabel nr. 1. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MEN

20

Rezultate Indicatori

1. Creşterea cu 60.000 a numărului persoanelor ocupate aparţinând minorităţii rome.

Grad de ocupare a persoanelor active din rândul minorităţii rome

2. Creşterea cu 25.000 a numărului femeilor ocupate aparţinând minorităţii rome.

Grad de ocupare a femeilor din rândul minorităţii rome

Sursă: H.G. nr. 1221/2011 Raportul ANOFM specifică faptul că „rezultatele sunt departe de cele scontate,

motivate însă pe dezinteresul romilor. ”Nu puține sunt motivele pentru care romii

renunță la măsurile active puse la dispoziția lor de către agențiile județene de

ocupare a forței de muncă”. În continuare sunt exemplificare cauzele pentru care

romii renunță la măsurile active: . nivelul studiilor și implicit dificultatea completării de

către romi a formularelor de luare în evidență la ANOFM ca persoane în căutarea unui

loc de muncă, lipsa actelor de identitate, ceea ce îi împiedică să participe la cursurile

de formare, concomitent cu lipsa veniturilor pentru plata transportului către locațiile

formării, preferința de a participare la muncile agricole de sezon sau alte munci

pentru care sunt plătiți, temerea de pierderea VMG (probabil prin angajarea temporară

sau pe termen lung).

Ministerului Educației Naționale (MEN)

Ministerul Educației Naționale, are în planul de măsuri al Strategiei Guvernului 11

seturi de activități executabile prin alte 48 de subactivități și care ar trebui să

contribuie la îndeplinirea obiectivelor privind creşterea calităţii educaţiei, revizuirea

programelor şcolare pentru promovarea unui mediu şcolar incluziv, prevenire și

combaterea segregării pe criterii etnice în învăţământ, participarea şcoală,

promovarea sistemului de măsuri afirmative, mediere şcoală, atragerea părinţilor romi

în activităţile educaţionale extra-curriculare, oferirea de oportunităţi în învăţământul

secundar şi terţiar pentru elevii romi etc.

Raportul transmis de MEN la ANR prin adresa nr.119/27/02/2014 semnată de

secretarul se Stat, Dl. Kiraly Andras Gyorgy este un “inventar actualizat anual” al unor

măsuri istoric abordate și editate în diferite publicații de Direcția Generală pentru

21

Învăţământul în Limbile Minorităţilor din MEN. Raportarea face referire și la Liniile

directoare, incluse în corpul Strategiei Guvernului din 2011, însă cu toate că

DGILMRPPS a organizat multiple acțiuni ce au legătură cu obiectivele propuse de

MEN în Strategia Guvernului din 2011, indicatorii de rezultat ai fiecărei acțiuni

raportate nu satisfac rezultatele și indicatorii acțiunilor MEN din H.G. 1221/2011 și nici

a indicatorilor stipulați de MEN în chiar documentul transmis și care face referire la

liniile directoare.

Rezultatele și indicatorii acțiunilor MEN

Conform raportul Direcției Generale pentru Învăţământul în Limbile Minorităţilor din

MEN, Departamentul desfășoară multiple acțiuni de pregătire a personalului și

elevilor din structura sa. Cu toate acestea, deși sunt raportate multiple acțiuni,

necuprinderea lor în structura planului de măsuri al Strategiei Guvernului din 2011 sau

a formei de raportare transmisă de ANR creează dificultăți atât în procesul de

monitorizare cât și în identificarea implementării seturilor de activități prin

subactivitățile subsecvente acestora. Conform raportului transmis la ANR, o parte a

rezultatelor raportate pe anul 2013, ating rezultatele și indicatorii stipulați în capitolul

VIII al Strategiei Guvernului din 2011.

Tabel nr. 2. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MEN

Rezultate Indicatori Indicatori de rezultat raportați

1. Număr cadre didactice formare în tematica specifică şcolii incluzive

Numărul programelor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice în domeniul educaţiei incluzive crescut cu 30%

Informații complementare

2. Număr de copii/tineri romi care beneficiază de programe de sprijin în scopul stimulării participării şcolare, reducerii absenteismului şi obţinerii succesului şcolar.

Numărul copiilor aparţinând minorităţii rome care participă la programe de sprijin, în vederea absolvirii învăţământului obligatoriu crescut cu 30 puncte procentuale

Informații diverse

3. Număr de elevi/studenţi romi înscrişi pe locuri speciale la

Creşterea cu 30% a numărului de locuri speciale pentru romi acordate la

Pentru anul universitar 2012/2013 au fost alocate

22

liceu/universitate admiterea la liceu/universitate. 3.200 locuri distincte la clasa a IX-a și la facultăți

4. Sistem de monitorizare a segregării şcolare elaborat şi aplicat periodic.

Număr de planuri de desegregare elaborate şi monitorizate

Număr de şcoli/clase desegregate

Monitorizarea sistematică şi reducerea cazurilor de segregare şcolară

Monitorizarea și bazele anuale de date pentru copii și elevii romi realizată de DGILMRPPS din cadrul MEN nu constituie sistemul de monitorizare a segregării şcolare, nu sunt comunicate date referitoare la reducerea cazurilor de segregare școlară, la numărul școlilor/claselor desegregate, la numărul planurilor de desegregare elaborate şi monitorizate

Sursă: H.G. nr. 1221/2011

Ministerul Sănătății (MS)

În cazul Ministerului Sănătății, au fost transmise doua rapoarte. Unul semnat de

secretarul de stat, Dr. Adrian Pană în ianuarie 2014, descriptiv și un altul întocmit de

Direcția de strategii și politici în sănătate, transmis la ANR cu nr. 20220/10/04.2014,

semnat de Dr. Amalia Șerban. Conform H.G.1221/2011, ministerul are de implementat

9 activități, toate sub forma campaniilor, desfășurate la nivel național sau chiar în

comunitățile de romi.

Măsura cea mai reprezentativă în plan intern și internațional în domeniul sanitar este

promovarea de ocupaţiei de mediator sanitar, inițiativă începută în 1993 de o

organizație neguvernamentală a romilor și dezvoltată pe parcursul anilor următori prin

programele de preaderare PHARE implementate de ANR și programele post aderare

implementate de alte organizații ale romilor. Meseria este inclusă în Clasificarea

Ocupaţiilor din România, Grupa de bază 5139, cod 513902 și este considerată o

practică reușită ce trebuie continuată atât prin creșterea numerică a mediatoarelor cât

și prin creșterea calității serviciilor oferite de acestea, prin formarea lor, continuă.

23

În contextul descentralizării serviciilor administraţiei publice centrale, conform

Ordonanței de Urgență nr.162 din noiembrie 2008 privind transferul ansamblului de

atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile

administrației publice locale, mediatoarele sanitare au fost transferate de la Ministerul

Sănătății la administrațiile publice locale, ocazie cu care numărul acestora a scăzut

considerabil.

Preocuparea pentru formarea mediatoarelor, atâtea câte au mai rămas este

preponderent a organizațiilor neguvernamentale, care, în baza încheierii unor

parteneriate cu MS, desfășoară proiecte și acțiuni comune cu MS, la nivel național și

local.

În același raport se precizează preocupările și contribuția MS pentru revizuirea

strategiei Guvernului din 2011, proces început de ANR, strategie ce se va armoniza

cu Strategia Națională de Sănătate 2014 – 2020 a ministerului, denumită „Sănătate

pentru prosperitate” conform căreia se vor acorda servicii de asistență medicală de

bază grupurilor vulnerabile, inclusiv romilor, în special celor din mediul rural.

Rezultatele și indicatorii acțiunilor MS

Raportul descriptiv al MS conține la punctul 2 – impactul activității de mediere sanitară

– date apreciative dar nemăsurate pentru aprecierea realității și fidelității datelor, dar

mai ales pentru raportarea la rezultatele așteptate conform strategiei Guvernului din

2013.

În raport mai sunt descrise două campanii: una națională, obligatorie, de

vaccinare și pentru care, conform raportului există reticențe din partea membrilor

comunității de romi și una (complexă) de educație sanitară privind TBC, HIV/SIDA,

igienă primară, alimentație sănătoasă, sau acțiuni desfășurate la nivel județean de

serviciile descentralizate ale MS în parteneriat cu alte instituții și organizații

neguvernamentale, unele dintre ele finanțate chiar de ANR.

24

Lipsa referințelor din raportul de monitorizare al MS la planul de măsuri al

Strategiei Guvernului din 2011, capitolul sănătate, lipsa indicilor privind campaniile

desfășurate și necesitatea lor precum și neindicarea rezultatelor și indicatorilor atât a

campaniilor cât și cele referitoare la capitolului VIII al Strategiei Guvernului din 2011,

reflectă o anumită tendință de cosmetizare a acțiunilor MS și slaba preocupare pentru

atingerea obiectivului de creștere a speranței de viață a romilor, obiectiv propus în

Strategia Guvernului din 2013. Nu au fost transmise informații referitoare la înființarea

unității AT și nici dacă numărul mediatorilor sanitară a crescut sau s-a diminuat.

Tabel nr. 3. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MS

Rezultate Indicatori

1. Înfiinţarea unei unităţi în cadrul Ministerului Sănătăţii denumită Unitate de Asistenţă Tehnică pentru Coordonarea, Monitorizarea şi Evaluarea activităţii mediatorilor sanitari

O unitate AT

2. Creşterea numărului mediatorilor sanitari cu 25% faţă de 450 în anul 2011.

Număr mediatori sanitari

Sursă: H.G. nr. 1221/2011 . Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) .

MDRAP a transmis la ANR un raport întocmit pe baza ”Cap. IX Mecanismul de

monitorizare și evaluare al strategiei Guvernului”, la care este anexat și un tabel

ce cuprinde acțiuni întreprinse de minister pe anul 2013. În planul de măsuri al

Strategiei Guvernului 1221/2011, MDRAP are un set de 4 activități, fiecare activitate

având alte 18 subactivități, iar activitatea 3 din planul de măsuri al strategiei cuprinde

și estimări financiare. Cu toate acestea, raportul de monitorizare evidențiază doar

proiectele dezvoltate la nivel național prin POR/REGIO și un studiu desfășurat la nivel

național de MDRAP din care au rezultat harți ale sărăciei la nivel național/urban

precum și strategii integrate pentru fiecare zonă marginalizată/defavorizată. Valoarea

adăugată a raportului MDRAP este estimarea costurilor acestor proiecte

(preponderent externe de la CE la care se adaugă contribuția națională a ministerului)

alocate din POR/REGIO.

25

Rezultatele și indicatorii acțiunilor MDRAP

Raportul MDRT pe anul 2013 face referire la două mari obiective incluse în strategia

Guvernului din 2011, capitolul locuire și mică infrastructură, respectiv (O. 1)

construcția/reabilitarea unor clădiri cu destinație locuințe sociale și (O. 2)

construcția/extinderea sau reabilitarea unor clădiri cu destinație centre sociale,

integrate, multifuncționale, furnizarea de servicii sociale.

Cele două obiective au fost operaționalizate prin 8 proiecte, dintre care, 3 proiecte de

construcția/reabilitarea unor clădiri cu destinație locuințe sociale și 5 proiecte pentru

construcția/extinderea sau reabilitarea unor clădiri cu destinație centre sociale,

integrate, multifuncționale, furnizarea de servicii sociale.

Tabel nr. 4. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MDRAP

Rezultate Indicatori

1. 5000 de locuinţe construite pentru beneficiari persoane aparţinând cetăţenilor romani aparţinând minorităţii rome

Număr locuinţe nou construite de care beneficiază persoane aparţinând minorităţii rome

2. 5000 de locuinţe reabilitate - beneficiari persoane aparţinând cetăţenilor romani aparţinând minorităţii rome

Număr locuinţe reabilitate de care beneficiază persoane aparţinând minorităţii rome

Sursă: H.G. nr. 1221/2011 Ministerul Administrației și Internelor.

După reorganizarea din 2013 activităţile în domeniul administraţiei publice, a

structurilor şi a instituţiilor specializate în acest domeniu ale Ministerul Administraţiei şi

Internelor au fost preluate de noul minister MDRAP. Prin urmare, măsurile din planul

de măsuri al strategiei este raportata de MDRAP. Dintre cele 5 măsuri cuprinse în

capitolul F. Infrastructură socială. Punctul F3 - Administrație și dezvoltare

comunitară al Strategiei Guvernului, MAI are două activități ca instituție inițiatoare și

alte 4 ca și partener. Raportul de monitorizare evidențiază o măsură din acest capitol,

cea referitoare la identificarea persoanelor fără acte de stare civilă și de identitate în

26

vederea emiterii acestora. Alte două măsuri ale MAI sunt cuprinde la punctul F2.

Justiție și ordine publică. Raportul cuprinde informații despre numărul locurilor

distincte pentru admiterea romilor în instituțiile de formare profesională ale MAI pentru

anul 2013, respectiv la Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza și școlile de agenți

de poliție (învățământ post liceal). Ambele măsuri, conform raportului MAI sunt

finanțate de la bugetul de stat, fără a fi evaluate costurile efective.

Indicatori generali MAI În anexa 2 a Strategiei Guvernului din 2011 sunt prezentați indicatori generali de

performanță aplicabili capitolului F. Infrastructură socială, punctul F1. protecția

copilului, F2.Justiție și ordine publică, F3.administrație și dezvoltare comunitară.

Tabel nr. 5. Indicatori generali MAI

Nr. Indicatorul pentru punctul F2.și F3. Rezultate MAI Buget Surse financiare

1 Număr de locuri distincte pentru cetățeni romani aparținând minorității romilor în instituțiile de formare profesionala ale Ministerului Administrației și Internelor

9 Buget: NS Surse: Bugetul de stat

2 Număr cetățeni romani aparținând minorității romilor

recrutați în structurile Politiei și Jandarmeriei Romane

16 Buget: NS Surse: Bugetul de stat

3 Număr persoane identificate fără acte de stare civila și de identitate

32.609 Buget: NS Surse: Bugetul de stat

4 Număr persoane ce obțin documentele necesare 27.998 acte de stare civilă 4.611 acte de identitate

Buget: NS Surse: Bugetul de stat

Sursă: Compilație ANR, 2014, conform H.G. nr 1221/2011, Anexa 2 și raportului MAI. Conform raportului MAI, în anul 2013 a continuat procesul de identificare a

persoanelor fără acte de stare civilă și de identitate, aproximat la 32.609 persoane.

Eliberarea acestora este o activitate cu caracter permanent. Au fost eliberate un

număr de 27.998 acte de stare civilă, 4.611 acte de identitate. În plus sunt raportate

un număr de 174 de acțiuni comune ai lucrătorilor Serviciului Public Comunitar și ai

27

lucrătorilor de ordine publică. Au fost alocate 9 locuri la Academia de Poliție “

Alexandru Ioan Cuza și alte 16 locuri la Școlile de Agenți de Poliție (învățământ

postliceal)

Ministerul Culturii și Patrimoniului Național Nu a transmis un raport de monitorizare. Tabel nr. 6. Rezultatele și indicatorii acțiunilor MCPN

Rezultate Indicatori

Înfiinţarea „Muzeului Culturii şi Civilizaţiei Rome”

Un muzeu înfiinţat

Înfiinţarea „Teatrului Rom de Stat” Un teatru înfiinţat

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

În planul de măsuri al Strategiei Guvernului, CNCD are, în calitate de inițiator, patru

măsuri cuprinse în capitolul F. Infrastructură socială, punctul F2 și alte două

măsuri, în calitate de partener, cuprinde în punctul F1. Protecția copilului.

Raportul de monitorizare transmis la ANR nr.1216/28.02.2014, este întocmit de

Biroul de Comunicare și Relații cu Publicul din cadrul CNCD,semnat de Președintele

Csaba Ferenc Asztalos și cuprinde o statistică a CNCD privind petițiile adresate

instituției pe motiv de discriminare etnică , prezentarea a două programe în care

CNCD este partener, destinate combaterii discriminării femeilor rome, raportul de

monitorizare aferent anului 2012 și 2013. Valoarea adăugată a Raportului CNCD pe

anul 2013 este data de identificarea costurilor pentru fiecare măsură pusă în practică

în calitate de inițiator.

Protecția Copilului . DPC

Măsurile privind protecția copilului, prevăzute în planul general de măsuri al Strategiei

Guvernului sunt cuprinse în capitolul F. Infrastructură socială, punctul F2. Raportul

de monitorizare pentru cele patru măsuri din aria de activitate specifică este întocmit

de Direcția Protecția Copilului din cadrul MMFPSPV și a fost transmis la ANR prin

28

adresa MMFPSPV nr. 705/CS/ din 05.05.2014. Întreg raportul DPC este unul

descriptiv chiar dacă strategia prevede prin chiar forma de organizare a informațiilor ,

respectiv planul de măsuri un model de raportare.

În ceea ce privește măsura 1.1. inițierea unor programe de prevenire și

combatere a discriminării copiilor romi, raportul menționează două proiecte ale

Fundației Gedeon în care instituția a fost partener. Finanțate din fonduri europene

nerambursabile, FSE/POS/DRU – 2007 – 2013, proiectele “ Educația șansa noastră și

“Educația șansa noastră pentru un viitor mai bun”, au vizat, conform raportului DPC,

prevenirea și corectarea fenomenului de părăsire timpurie a școlii, menținerea și

reintegrarea copiilor romi în școală prin adoptarea unor strategii, planuri de acțiune și

programe în domeniul educației, crearea și dezvoltarea unor parteneriate între școli,

instituții locale, servicii de ocupare, de sănătate și sociale. În continuarea raportului

sunt prezentate rezultatele celor două proiecte implementate de Fundația Gedeon dar

care, nu fac obiectul măsurii 1.1. decât în sensul inițierii unor parteneriate în domeniul

protecției și promovării drepturilor copilului.

Conform raportului, din informațiile transmise de cele 22 de D.G.A.S.P-uri,

referitoare la organizarea la nivelul județelor, a unor campanii de prevenire și

combatere a discriminării copiilor romi, la aceste campanii au participat 4217

beneficiari romi. Campaniile s-au desfășurate în parteneriat cu 65 de ONG-uri și 92 de

instituții publice locale.

Pentru măsura 1.2. campanii pentru prevenirea abuzului și neglijării copilului, raportul

menționează insuccesul unei organizații neguvernamentale cu un proiect respins la

FSE/POS/DRU – 2007 -2013 și care ar fi răspuns îndeplinirii DPC a acestei măsuri,

cuprinsă în Strategia Guvernului din 2011. În continuarea raportului sunt totuși

menționate desfășurarea la nivelul a 25 de DGASP-uri a 70 de campanii în scopul

prevenirii abuzului și neglijării copilului, la care au participat 3.635 de părinți și copii

din care 623 romi. Lipsa informațiilor concrete referitoare la locațiile celor 70 de

campanii, a rezultatelor concrete și a indicatorilor constituie o problemă nu numai de

raportare ci și în ceea ce privește fidelitatea datelor raportului DPC.

29

Pentru măsura 1.3. […] proiecte naționale de intervenție socială pentru prevenirea și

combaterea fenomenului “ Copii străzii”, raportul menționează faptul că din rapoartele

transmise de 30 de DGASP-uri, la nivel local sunt 30 de adăposturi de zi și de noapte

și alte 15 centre de primire în regim de urgență pentru copii străzii. Prin urmare,

raportul evidențiază existența infrastructurii care nu este o măsură de prevenire a

fenomenului.

O altă informație transmisă de DPC se referă la numărul reintegrărilor în familie,

precum și la numărul intrărilor în sistemul de protecție pe anul 2013 a copiilor în

general, a copiilor romi în special. Conform raportului DPC, din cei 1.342 de copiii

reintegrați în familii, 187 aparțin familiilor de romi. De asemenea, raportul mai

menționează că în anul 2013 s-a instituit o măsură de protecție specială pentru un

număr de 2.271 copii, din care 296 aparțin minorității romilor. Inițiativa este salutară

însă nu sunt furnizate informații referitoare la conținutul ei.

În sfârșit, măsura 1.4. Sensibilizarea opiniei publice cu privire la drepturile și

problemele copilului și a familiei aflată în situație de risc sau dificultate a avut ca

obiectiv, conform raportului DPC, organizarea unor campanii care au vizat rolul

familiei și importanța ei in viața copilului. La nivelul a 25 de DGASP-uri au fost

organizate 171 de campanii, cu implicarea a 278 de autorități locale și alte instituții

publice, de care au beneficiat 1.642 de romi adulți și 1.422 de copii aparținând

acestora. Pentru desfășurarea campaniilor au fost încheiate 55 de parteneriate cu

ONG-uri, locale și naționale.

Alte activități, referitoare la prevenirea sarcinilor la minore, prevenirea consumului de

droguri, prevenirea căsătoriilor între minori, precum și oferirea de servicii educaționale

pentru prevenirea abandonului școlar – „A doua șansă” au fost oferite prin Centrele

zonale de consiliere și Centrele de zi din Iași, Dâmbovița și Galați.

30

Indicatori generali protecția copilului

În anexa 2 a Strategiei Guvernului din 2011 sunt prezentați indicatori generali de

performanță aplicabili capitolului F. Infrastructură socială, punctul F2. protecția

copilului.

Tabel nr. 7. Indicatori generali protecția copilului

Nr. Indicatorul pentru punctul F2. Rezultate PC Buget Surse financiare

1 Număr copii care părăsesc sistemul instituționalizat de protecție

Lipsă informații

Lipsă informații

2 Număr de foster-parents Lipsă informații

Lipsă informații

3 Număr tineri care, paradind sistemul instituționalizat, si-au găsit un loc de munca stabil

Lipsă informații

Lipsă informații

4 Număr tineri care, paradind sistemul instituționalizat, au intrat in învățământul superior

Lipsă informații

Lipsă informații

Sursă: Compilație ANR, 2014, conform H.G 1221/2011, Anexa 2 și raportului DPC

31

CAPITOLUL III. MONITORIZAREA STRATEGIEI LA NIVEL LOCAL Ca urmare a solicitărilor transmise de către ANR la cele 42 de Instituţii ale Prefectului

(41 judeţe şi mun. Bucureşti), au răspuns 38 de instituții ( în cele ce urmează

prefecturi). Pe baza rapoartele judeţene de progres, transmise de la nivelul judeţelor,

au fost centralizate și sintetizate informaţiile aferente anul 2013.

Domeniul ocupare - MMFPSPV/ANOFM

În preambulul raportului MMFPSPV/ANOFM sunt inventariate serviciile oferite

grupurilor vulnerabile inclusiv romilor, conform Legii nr.76/2002 privind sistemul

asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și

completările ulterioare și a Legii nr.116/2002 privind prevenirea si combaterea

marginalizării sociale.

Din categoria persoanelor vulnerabile, beneficiarii romi se prezintă conform tabelului

de mai jos:

Tabel nr. 8. Numărul beneficiarilor romi a măsurilor active implementate de ANOFM

Nr. Servicii oferite Activități raportate

Nr. beneficiari

Buget/surse financiare

1 Mediere Pentru anul 2013 numărul romilor care au accesat măsurile active a fost de 72.222 dintre care 4655 au fost ocupate.

4168 Lipsa informații

2 Informare și consiliere 478 Lipsa informații

3 Cursuri de formare profesională 107 Lipsa informații

4 Alocații pentru șomerii care se încadrează înainte de expirarea șomajului

31 Lipsa informații

5 Acordarea de subvenții angajatorilor care angajează șomeri pentru 45 de ani sau șomeri unici susținători ai familiilor monoparentale

46 Lipsa informații

Acordarea de subvenții angajatorilor de inserție, pe baza contractelor de solidaritate(Legea 116/2002)

16 Lipsa informații

6 Stimularea mobilității forței de muncă 2 Lipsa informații

7 Alte măsuri active 68 Lipsa informații

Sursă:Compilație ANR, 2014 după raportul MMFPSPV/ANOFM În ceea ce privește bursa locurilor de muncă, raportul specifică organizarea acesteia

în anul 2013 în două județe, respectiv Dâmbovița și Prahova iar ca rezultat se

32

menționează un număr de 33 de persoane selectate în vederea ocupării, probabil din

cele două județe. În raport se mai menționează și propunerea “Programul 140 /

special pentru comunități cu număr mare de etnici romi” care ar urma să eficientizeze

bursa locurilor de muncă prin dezvoltarea colaborării cu organizațiile romilor.

Domeniul educație – Ministerul Educației Naționale (MEN)

Deși interesant și generos în informații, raportul transmis de DGILMRPPS nu oferă

date despre implementarea Strategiei Guvernului în plan local. Sunt menționate 52 de

școli în care s-a desfășurat programul “Școală după școală” la măsura 2.2. și sursa

finanțării, respectiv FSE/POS/DRU 2007 - 2013 dar nu sunt menționate locațiile,

numărul beneficiarilor romi etc. Se monitorizează setul de programe de sprijin,

conform activității 2.5, clase pregătitoare 7 și 12 clase de grădiniță, ambele în limba

romani, dar nu se specifică locațiile. Puține sunt informațiile concrete. Locuri speciale

acordate elevilor și studenților romi pentru anul școlar 2012 -2013, respectiv: 3.200

locuri distincte la clasa a IX-a și 511 la facultăți, punctul 2.7., formarea a 42 de

persoane de la nivelul ISJ-urilor, punctul 3.5, acreditarea modulului educației incluzivă

de 30 de ISJ-uri și acreditarea modului rom de către 15 ISJ-uri, iar ISJ Bihor a

acreditat și modulul de limbă romani, punctul 6.1. etc. etc.

Domeniul Sănătate - Ministerul Sănătății (MS)

Conform celui de-al doilea raport al MS, dintre cele două campanii descrise, cea

referitoare la campaniile de vaccinare s-a desfășurat “în toate județele”, iar “mediatorii

sanitari au participat împreună cu medicii de familie și persoanele specializate din

direcțiile de sănătate publică la acțiunile derulate în campania de informare cu privire

la imunizările prevăzute în calendarul național de vaccinări”. Nu sunt specificate

rezultate pe fiecare județ și nici indicatori conform tabelului transmis de ANR ci, este

prezentată o suma de beneficiari, respectiv 201.791 “ beneficiari deserviți de către

mediatorii sanitari și asistenții medicali comunitari”.

33

Ca și în cazul altor instituții, ex. ANOFM, beneficiarii sunt cei care diminuează

insuccesul politicilor și /sau influențează rezultatele, în cazul MS, nivelul scăzut de

educație, reticență în comunicare a unor membri din comunitate, îndeplinirea cu

dificultate de către mediatoarele sanitare a responsabilităților și chiar divergențe în

plan local, la nivelul APL referitoare la rolul mediatoarelor sanitare.

Cea de a doua măsura, campaniile de educație, sanitară privind TBC, HIV/SIDA,

BTS, igienă primară, alimentație sănătoasă se bazează probabil pe informațiile

transmise de Direcțiile pentru Sănătate Publică. Conform raportului MS, în anul 2013,

“ toate direcțiile de sănătate publică județene prin compartimentele de promovare a

sănătății” au desfășurat 2.700 de campanii la nivelul județelor. În raport sunt incluse

tipuri de campanii desfășurate în 14 județe precum și 17 proiecte desfășurate de

diverși actori sociali în parteneriat cu MS.

Tabel nr. 9. Tipuri de campanii desfășurate în 2013 de direcțiile de sănătate publică județene prin compartimentele de promovare a sănătății. Nr Județ Campania - Localitate/

- Rezultate - Nr. beneficiari/ - buget/surse de finanțare

1 Alba - Campania de depistare a cancerul de col uterin - Ziua națională fără tutun

Lipsă informații

2 Arad - Sănătatea reproducerii și cancerul de col uterin - Drepturile omului, prevenirea discriminării, dreptul la educație, segregarea, dreptul demnității personale

Lipsă informații

3 Argeș - Campanie pentru screeningul de cancer de col uterin - Campanie pentru prevenirea infecției HIV/SIDA - Promovarea sănătății reproducerii - Campanie pentru promovarea unui stil de viață sănătos

Lipsă informații

4 Bistrița Năsăud

- Activități de promovare a sănătății orodentare a copiilor și tinerilor din comunitățile de romi

Lipsă informații

5 Botoșani - Prevenirea bolilor cu transmitere sexuală - Avantajele planificării familiale

Lipsă informații

6 București - Campanie de testare și depistare a cancerului de col uterin - Campanie pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuală: HIV/SIDA, hepatita B și C

Lipsă informații

34

7 Cluj - Campania de educație sanitară a romilor privind TBC - Campania de educație sanitară a romilor privind alimentația sănătoasă.

Lipsă informații

8 Giurgiu - Prevenirea toxiinfecției alimentare Lipsă informații

9 Hunedoara - Campanie de informare cu privire la beneficiile planificării familiale

Lipsă informații

10 Ilfov - Campanie de educație sanitară a romilor privind HIV/SIDA - Campania de educație sanitară a romilor privind alimentația sănătoasă - Campanie cu ocazia Zilei Internaționale împotriva traficului ilicit și consumului de droguri

Lipsă informații

11 Suceava - Screeningul anginei pectorale Lipsă informații

12 Timiș - Campania noțiuni elementare de igienă personală și igiena dinților

Lipsă informații

13 Sibiu - Campania de educație sanitară a romilor privind alimentația sănătoasă - Campania de educație sanitară a romilor privind igiena primară în cadrul comunităților de cetățeni romi - Campania de educație sanitară a romilor privind principiile generale de educație sanitară - Campania de educație sanitară a romilor privind BTS - Campania de educație sanitară a romilor privind HIV/SIDA - Campania de educație sanitară a romilor privind TBC - Campanie de evaluare a stării de sănătate a romilor

Lipsă informații

14 Vâlcea - Campania de depistare și tratare a cancerul de col uterin - Campania de informare privind metodele contraceptive - Campania de informare a populației cu privire la BTS - Campania de informare a populației cu privire la TBC - Campania de informare a populației cu privire la bolile sezonului rece - Campania de informare a populației cu privire la măsurile luate împotriva caniculei Campania de educație sanitară privind normele de igienă

Lipsă informații

Sursă: Compilație ANR, 2014 după raportul MS În raportul MS se specifica, faptul că numărul beneficiarilor romi deserviți de mediatorii

sanitari și asistenții comunitari este de 201.791, și de asemenea că, numărul

campaniilor desfășurate în comunitățile locuite preponderent de romi este 2.700, în

timp ce la capitolul buget se menționează că nu se colectează date pe criterii

etnice. În cazul județelor Bistrița Năsăud, Cluj, Ilfov și mai ales Sibiu raportul MS

35

precizează desfășurarea campaniilor ca fiind destinate romilor și/sau comunităților în

care aceștia trăiesc.

În ceea ce privește necesitatea acestor campanii și destinatarii lor,

preponderent romi, este utilă cercetarea stării de sănătate a romilor în funcție de care

se poate aprecia, după caz, necesitatea continuării acestora doar în comunitățile

locuite preponderent de romi. În lipsa unei asemenea cercetări, atât din documentul

de raportare al MS cât și din măsurile propuse in Strategia Guvernului din 2015 se

poate deduce că în cazul romilor, mai mult decât în cazul celorlalți cetățeni români,

incidența BTS, HIV/SIDA, TBC este mai mare, ceea ce poate crește discriminarea lor

de către majoritari. Sănătatea reproducerii și igiena primară este în continuare o

preocupare serioasă pentru MS în timp ce campaniile pentru o alimentația sănătoasă

par a contrazice statisticile privind alimentația deficitară a categoriilor defavorizate, în

special a copiilor.

Tipuri de proiecte derulate de MS în parteneriat cu autorități locale și/sau ONG-uri Tabel nr. 10. Proiecte derulate în 2013 de MS în parteneriat cu autorități locale, instituții și/sau ONG-uri Nr.

Județul Proiectul - Localitate/rezultate - nr beneficiari/buget/ - surse de finanțare

1 Alba - Aiud

- Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR

Lipsă informații

2 Bacău - Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR - Proiectul „ Prima prioritate nici un copil invizibil”, parteneriat cu UNICEF, CPSS, DGASPC, DSP-UAT

Lipsă informații

3 Botoșani - Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR - Proiectul „ Prima prioritate nici un copil invizibil”, parteneriat cu UNICEF, CPSS, DGASPC, DSP-UAT

Lipsă informații

4 București - Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR

Lipsă informații

5 Buzău - Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR - Proiectul „ Prima prioritate nici un copil invizibil”, parteneriat cu UNICEF, CPSS, DGASPC, DSP-UAT

Lipsă informații

6 Călărași Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR

Lipsă informații

36

7 Constanța Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR

Lipsă informații

8 Dolj - Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR - Proiectul “ E important să fiu interesat de sănătatea mea”, parteneriat cu Asociația ESOS. - Proiectul “Dreptul la sănătate. Să ne păstram sănătatea”, parteneriat cu OADR filiala Dolj/Olt

Lipsă informații

9 Gorj - Proiectul ZEFIR „Împreun[ pentru puterea de acțiune” - Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR

Lipsă informații

10 Iași - Proiectul „ Prima prioritate nici un copil invizibil”, parteneriat cu UNICEF, CPSS, DGASPC, DSP-UAT

Lipsă informații

11 Mureș - Proiectul „Prevenirea instituționalizării copiilor părăsiți în unitățile medicale”, parteneriat cu DGASP – Mureș - Proiectul „Promovarea incluziunii sociale a tinerilor din comunitățile rurale și marginalizate, parteneriat cu Liga Pro Europa și organizații similare din Bulgaria și Macedonia. - Proiectul ” Promovarea activităților participative la nivel local în comunitățile tradiționale și prevenirea căsătoriilor timpurii, parteneriat cu Liga ProEuropa

Lipsă informații

12 Neamț - Proiectul „ Prima prioritate nici un copil invizibil”, parteneriat cu UNICEF, CPSS, DGASPC, DSP-UAT

Lipsă informații

13 Sălaj - Proiectul “ Promovarea unei vieți sănătoase”, parteneriat cu Partida Romilor Pro Europa, finanțat de ANR.

Lipsă informații

14 Suceava - Proiectul „ Prima prioritate nici un copil invizibil”, parteneriat cu UNICEF, CPSS, DGASPC, DSP-UAT - Proiectul “ Sănătate prin prevenire și informare, parteneriat cu Primăria comunei Ciprian Porumbescu, finanțat de ANR

Lipsă informații

15 Timișoara - Proiectul ROMED2 și ROMACT, în parteneriat cu ANR

Lipsă informații

16 Vaslui - Proiectul „ Prima prioritate nici un copil invizibil”, parteneriat cu UNICEF, CPSS, DGASPC, DSP-UAT

Lipsă informații

17 Vrancea - Proiectul „ Prima prioritate nici un copil invizibil”, parteneriat cu UNICEF, CPSS, DGASPC, DSP-UAT

Lipsă informații

Sursă: Compilație ANR, 2014 după raportul MS

Proiectele societății civile în care MS este partener vorbesc despre o societate

incluzivă, concept de bază pentru incluziunii grupurilor vulnerabile, inclusiv a romilor și

contrazic abordarea MS în ceea ce privește măsurile destinate minorității romilor.

37

Locuire - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) .

Raportul MDRAP face referire la două mari obiective incluse în strategia Guvernului

din 2011, respectiv (1) construcția/reabilitarea unor clădiri cu destinație locuințe

sociale și (2) construcția/extinderea sau reabilitarea unor clădiri cu destinație centre

sociale, integrate, multifuncționale, furnizarea de servicii sociale. Cele două obiective

au fost operaționalizate prin 8 proiecte, dintre care, 3 proiecte de

construcția/reabilitarea unor clădiri cu destinație locuințe sociale și 5 proiecte pentru

construcția/extinderea sau reabilitarea unor clădiri cu destinație centre sociale,

integrate, multifuncționale, furnizarea de servicii sociale.

În județul Maramureș, localitatea Baia Mare, printr-un proiect al Serviciului de

Asistență Socială a fost reabilitată, modernizată și echipată o clădire în care va

funcționează Centrul social comunitar – Romani. Centrul rezidențial va furniza

servicii sociale romilor din Baia Mare. Pentru reabilitarea centrului s-au alocat sume

de la bugetul MDRAP și fonduri europene, nerambursabile prin POR 2007-2013, Axa

prioritară 3 „ Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, Domeniul de intervenție 3.2 „

Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”.

În județul Cluj Napoca raportul MDRAP menționează Centrul comunitar social

integrat pentru incluziunea comunităților defavorizate din Zona Metropolitană– Cluj

Napoca. Centrul ar trebui să furnizeze servicii pentru incluziunea grupurilor

defavorizate pe piața muncii din zona Pata Rât, desegregarea și incluziunea socială a

familiilor dezavantajate din Zona Metropolitană Cluj, inclusiv a celor provenind din

comunitățile segregate și izolate din Pata Rât. Fondurile alocate sunt de la bugetul

MDRAP și europene, nerambursabile prin POR 2007-2013, Axa prioritară 3 „

Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, Domeniul de intervenție 3.2 „

Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”.

În județul Brăila, au fost renovate doua imobile. Unul situat în Strada Ancorei, nr.12,

cu destinație locuințe sociale și un altul în Strada Râmnicul Sărat nr, 115, cu destinație

38

locuințe sociale de calitate. Tot în Brăila a fost extins un centru social

multifuncțional - Lacul Dulce și a fost reabilitat un centru comunitar “ Bunici și

nepoți” din Strada Anghel Saligny nr.17. Fondurile alocate sunt de la bugetul MDRAP

și europene, nerambursabile prin POR 2007-2013, Axa prioritară 3 „ Îmbunătăţirea

infrastructurii sociale”, Domeniul de intervenție 3.2 „

Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”.

În municipiul Galați a fost reabilitat un bloc din strada Laminoriștilor nr. 4, bloc G4,

Micro 19, cu destinație locuințe sociale și un centru comunitar de furnizare a

serviciilor sociale. Fondurile alocate sunt de la bugetul MDRAP și europene,

nerambursabile prin POR 2007-2013, Axa prioritară 3 „ Îmbunătăţirea infrastructurii

sociale”, Domeniul de intervenție 3.2 „ Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi

echiparea infrastructurii serviciilor sociale”.

Tabel nr. 11. Locuințe sociale și centre comunitare construite/reabilitate de MDRAP Nr Județ Activitatea/rezultate - buget/surse de

finanțare

1 Maramureș Baia Mare

Un centrul rezidențial pentru romi din Baia Mare Plăți efectuate în valoare de 2.751.728,94 lei, surse financiare de la CE și bugetul MDRAP.

2 Cluj Un centrul comunitar social integrat pentru incluziunea comunităților defavorizate din Zona Metropolitană– Cluj Napoca

13.670.402,5 lei, surse financiare de la CE și bugetul MDRAP.

3 Brăila 1. Locuințe sociale - Renovarea unui imobilul situat în Strada Ancorei, nr.12, cu destinație locuințe sociale. -------------------------------------------------------------------------- - Renovarea unui imobilul situat în Strada Râmnicul Sărat nr, 115, cu destinație locuințe sociale de calitate. ______________________________________________ 2. Centre sociale - Extinderea unui centrului social multifuncțional

3.274.223 lei, surse financiare de la CE și bugetul MDRAP. ______________ 3.652.557 lei, surse financiare de la CE și bugetul MDRAP. _____________ 612.941 lei surse financiare de la CE și bugetul MDRAP

39

- Reabilitarea unui centrului comunitar “ Bunici și nepoți” din Strada Anghel Saligny nr.17.

4.981.880 lei surse financiare de la CE și bugetul MDRAP

4 Galați 1. Locuințe sociale - Reabilitarea unui bloc din strada Laminoriștilor nr. 4, bloc G4, Micro 19, cu destinație locuințe sociale ______________________________________________

2. Centre sociale - Reabilitarea unui centrului comunitar de furnizare a serviciilor sociale.

15.170.400 lei surse financiare de la CE și bugetul MDRAP ______________ 8.009.971 lei surse financiare de la CE și bugetul MDRAP

Sursă: Compilație ANR, 2014, după raportul MDRAP

40

CAPITOLUL IV. MONITORIZAREA STRUCTURILOR DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI

1.Birourile Judeţene pentru Romi (BJR) din cadrul Instituţiilor Prefectului şi situaţia

angajării experţilor din partea minorităţii romilor în prefecturi. Birourile Judeţene

pentru Romi (BJR) sunt structuri constituite în cadrul Instituţiilor Prefectului, prin ordin

al prefectului, şi au în componenţă personal angajat din aparatul executiv al instituţiei,

din cancelaria prefectului sau, în câteva cazuri, personal din afara instituţiei.

Numărul experţilor din partea minorităţii romilor angajaţi în structura BJR/prefectură:

21 experţi BJR în 21 Instituţii ale Prefectului din 41 judeţe, plus municipiul Bucureşti

Într-un număr semnificativ de judeţe lipseşte "expertul aparţinând minorităţii romilor",

nefiind angajat în Prefecturi.

2. Grupurile de Lucru Mixte (GLM):

Grupurile de Lucru Mixte (GLM) judeţene sunt constituite în toate cele 21 de instituţii

ale Prefectului, prin ordin al prefectului. Întâlnirile de "lucru" ale acestei structuri sunt

formale şi se organizează de către BJR/Prefecturi, ocazional.

3. Situaţia cuprinderii şi introducerii Planurilor Județene de Măsuri (PJM) în

Strategiile de Dezvoltare a judeţelor: Planul Judeţean de Măsuri a fost transmis într-un

un singur judeţ (Tulcea), la Consiliul Judeţean, pentru a fi cuprins şi introdus în

Strategia de Dezvoltare a judeţului.

4. Experţi Locali pentru Romi:

Numărul experţilor locali pentru romi, angajaţi în primării, la nivel naţional este de:

240 persoane.

5. Situaţia constituirii la nivel local a Grupurilor de iniţiativă locală (GIL) şi a

Grupurilor de lucru locale (GLL), prin HCL:

Numărul GIL la nivel naţional: 189 grupuri de iniţiativă locală

Numărul GLL, la nivel naţional: 295 grupuri locale de lucru

41

6. Situaţia elaborării Planurilor locale de acţiune (PLA), prin HCL:

Numărul PLA, la nivel naţional: 386 planuri locale de acţiune

Concluzii şi recomandări:

1. În Hotărârea Guvernului nr. 1.221/2011 pentru aprobarea Strategiei Guvernului

României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru

perioada 2012-2020, la secţiunea Măsuri organizatorice, se precizează că “Birourile

Judeţene pentru romi sunt structuri funcţionale organizate la nivel judeţean în cadrul

instituţiilor prefectului. Din componenţa acestora fac parte 3 - 4 experţi angajaţi

conform prevederilor Codului muncii şi ale Legii nr. 118/1999 privind statutul

funcţionarilor publici, unul dintre experţi aparţinând minorităţii rome”.

În ciuda acestei precizări explicite, din cele 42 BJR-uri (41 judeţe şi municipiul

Bucureşti), doar 21 au în componenţă un expert aparţinând minorităţii rome, respectiv

această cerinţă fiind respectată în proporţie de numai 50%. Ca urmare, se recomandă

ca Instituţiile Prefectului din cele 20 de judeţe care nu respectă această prevedere

expresă, să angajeze şi nominalizeze în componenţa BJR un expert aparţinând

minorităţii rome, până la sfârşitul trimestrului III al anului 2014.

2. Experţii locali pentru romi funcţionează la nivelul primăriilor şi se consideră că

reprezintă principala interfaţă dintre autorităţile publice şi comunităţile de romi. De

asemenea, în Strategia Guvernului se precizează că la nivelul comunelor funcţia de

expert local pentru problemele romilor este exercitată de către un expert aparţinând

minorităţii rome. Potrivit informaţiilor primite şi centralizate de la nivelul judeţean,

numărul experţilor locali pentru romi, angajaţi în primării, la nivel naţional este de 240.

Acest număr este foarte scăzut în raport cu numărul primăriilor din mediul rural (2861,

conform Institutului Naţional de Statistică) şi având în vedere proiectul recent finalizat

al ANR, finanţat prin FSE, POSDRU prin care au fost formaţi 210 experţi locali romi şi

angajaţi aprox. 30% dintre aceştia. Numărul experţilor locali romi (240), raportat la

numărul comunelor din România (2861 comune) indică faptul că mai puţin de 10% din

primăriile din mediul rural respectă această cerinţă a strategiei pentru incluziunea

romilor, mai ales că multe primării din mediul rural solicită sprijin şi au nevoie de

creşterea capacităţii instituţionale pentru incluziunea romilor. Ca urmare, primăriile din

42

mediul rural care nu au expert local rom, deşi au un număr semnificativ de romi şi/sau

comunităţile de romi sunt sărace şi marginalizate, se recomandă să angajeze cu

celeritate un expert local pentru romi, până la sfârşitul trimestrului II al anului 2014.

Grafic nr. 1. Procent experți locali pentru problemele romilor angajați în primarii.

Sursă: BR/ANR 2014.

3. Primăriile din localităţile beneficiare în proiectul ANR, "Reţeaua naţională a

experţilor locali romi, mecanism de sprijin în implementarea măsurilor de incluziune

socială a romilor, grup vulnerabil supus excluziunii sociale", proiect cofinanţat din

Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007 – 2013, format şi plătit pe durata proiectului din bugetul

proiectului, biroul pentru acesta fiind dotat cu echipament şi mobilier din proiect, au

asumat prin semnarea contractului de finanţarea asigurarea sustenabilităţii proiectului,

inclusiv angajarea expertului local pentru romi.

4. Numărul GIL, GLL, PLA şi experţi locali pentru romi nu sunt corelate.

Numărul planurilor locale de acţiune, mai mare decât numărul experţilor locali pentru

romi, se explică prin contribuţiile unor proiecte de dezvoltare comunitară. De

asemenea, existenţa GIL şi GLL în localităţi rurale în care nu este angajat expertul

local rom, este explicată prin iniţiative şi proiecte ale unor ONG-uri pentru dezvoltare

comunitară. Pe de altă parte, există situaţii în care primăriile au angajat experţi locali

romi, dar nu sunt constituite structurile locale de implementare şi nici nu sunt

elaborate Planurile locale de acţiune, asumate prin HCL.

Nr primării rurale, 2861,

92%

Nr experţi locali romi,

240, 8%

Nr primării rurale

43

Aceste necorelări între structuri şi mecanisme, lipsa de consecvenţă şi incoerenţă la

nivel local, au repercusiuni şi impact negativ la nivel judeţean şi naţional asupra

procesului de incluziune socială a romilor

Grafic nr. 2. Numărul GIL, GLL, PLA şi experţi locali pentru problemele romilor

Sursă: BR/ANR 2014.

5. Lipsa de comunicare şi colaborare între nivelul local şi judeţean, ruptura, clivajul

semnificativ între cele două nivele, judeţean şi local, lipsa coordonării implementării la

nivelul primăriilor (planificare, organizare, monitorizare şi evaluare), are consecinţe şi

impact negativ asupra procesului de incluziune la nivel naţional. A se evalua cu

prioritate principalele mecanisme eficace şi eficiente pentru o coordonare corectă şi

productivă, fie de către Birourile Judeţene pentru Romi, fie de către alte structuri

relevante ale Ministerelor de resort.

6. Sistemul de monitorizare şi evaluare a implementării strategiei se realizează formal

şi neunitar, astfel încât datele sunt greu de prelucrat, iar analiza şi interpretarea sunt

extrem de dificile. Ca urmare, ar fi util ca Compartimentul Central de Monitorizare şi

Evaluare să propună o metodologie în acest sens, cu instrumente şi mecanisme de

monitorizare/colectare date şi evaluare, astfel încât să fie evitate furnizarea de date

exhaustive. De asemenea, metodologia să prevadă structuri, roluri şi responsabilităţi

specifice la fiecare nivel (local, judeţean, regional şi naţional) şi să prevadă indicatori

cantitativi şi calitativi relevanţi.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Nr. GIL

Nr. GLL

Nr. PLA

Nr. Experti locali romi

Nr. Primării rurale

44

7. Modalităţile diferite şi diverse de interpretare şi (ne)respectare a prevederilor unei

Hotărâri de Guvern, respectiv H.G nr.1221/2011, cu privire la incluziunea cetăţenilor

români aparţinând minorităţii romilor, din varii motive invocate şi justificări ale

instituţiilor publice implicate, la toate nivelele, rămân nesancţionate şi prelungesc,

tergiversează incluziunea unei comunităţi importante, cu consecinţe grave asupra

societăţii româneşti.

45

CAPITOLUL V. PROBLEME IDENTIFICATE/SOLUȚII

Problema nr.1. Rapoarte neuniforme

Chiar dacă termenul de răspuns, conform Legii nr.544/2001 privind accesul la

informaţiile de interes public este de 30 de zile, răspunsul ministerelor a fost transmis

cu întârziere, sau, chiar dacă au răspuns cererii de informații au fost transmise date

raportate în anii anteriori, sau, a fost transmis un răspuns dar conținutul rapoartelor

reflectă alte informații decât cele conforme cu planul de măsuri al strategiei

Guvernului, sau, au fost transmise informații referitoare doar la activitățile sau/și

atribuțiile unor departamente din cadrul ministerelor.

SOLUȚII LA PROBLEMA 1

Din experiența rezultată în urma cererii adresată de ANR ministerelor de resort, în

vederea monitorizării Strategiei Guvernului din 2011 s-a ajuns la concluzia că este

nevoie de un instrument unitar de monitorizarea a strategiei Guvernului 1221/2011.

În acest sens, Agenția Națională pentru Romi a întocmit o procedură operațională

privind metodologia de monitorizare a implementării strategiei de incluziune a

cetățenilor români aparținând minorității romilor, aprobată prin H.G. nr.1221/2011

pentru perioada 2011/2020.

Procedura a fost discutată cu funcționarii ANR și aprobată prin ordinul conducătorului

instituției nr. 36/1 din 4 aprilie 2014.

Procedura cuprinde în anexa 1 un ghid referitor la conținutul unui raport de

monitorizare a strategiei, instrument de lucru ce a fost transmis ulterior de către

funcționarii ANR ministerelor de resort, însoțit de cererea de a completa ghidul cu

informații privind progresele în implementarea strategiei pe anul 2013.

46

Problema 2. Lipsa estimării costurilor pentru măsurile implementate pe anul 2003.

În strategia Guvernului, capitolul implicații bugetare se stipulează că, “cheltuielile

determinate de implementarea prezentului act normativ pentru anul 2013, este de

55.992 mii lei”.

O caracteristică a raportărilor transmise de ministerele de resort este lipsa estimărilor

financiare alocate măsurilor din sarcina ministerului cuprinse în planul de măsuri al

strategiei. Ex. Ministerul Educației Naționale, dintre cele 11 seturi de activități

executabile prin alte 48 de subactivități, cu excepția estimării unor costuri destinate

formării (anuale) a rețelei de învățământ, coordonata de Direcția Generală pentru

Învăţământul în Limbile Minorităţilor, nu stipulează în raport stadiul implementării altor

activități iar la capitolul buget alocat stipulează că (măsura) „nu necesită alocări

suplimentare din partea MEN”.

În cazul raportului MMFPSPV, cu excepția indicării posibilelor surse financiare

(bugetul asigurărilor pentru șomaj), nu sunt indicate costurile aferente măsurilor din

sarcina ministerului cuprinse în strategie. Deși are în sarcină implementare a 22 de

activități, raportul descrie, pe lângă rezultatele aplicării Legii nr.76/2002 privind

sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, alte 9

activități din cele 22. În cazul raportului MMFPSPV - ANOFM stipulează că, “pentru

finanțarea măsurilor active pentru persoanele de etnie romă, ANOFM nu are o

alocare bugetară doar pentru etnicii romi, ci pentru toți beneficiarii, asigurând în

acest fel, accesul nediscriminatoriu la măsurile active al tuturor persoanelor

interesate”.

Noutatea politicii MMFPSPV privind înființarea „programului 140, special pentru

comunități cu număr mare de etnici romi” și care are ca obiective: (1) organizarea și

desfășurarea bursei locurilor de muncă pentru romi și (2) dezvoltarea colaborării cu

reprezentanții romilor este dată de denumirea programului, cele două activități fiind

desfășurate și în anii trecuți.

47

Ministerului Sănătății, la rubrica buget și surse financiare alocate măsurilor cuprinse

în strategie, se arată că: “ întrucât nu se colectează date pe criterii etnice nu

putem cuantifica ce costuri au fost necesare pentru vaccinarea copiilor de etnie

roma în cadrul campaniilor de vaccinare și nici pentru desfășurarea acțiunilor”.

SOLUȚII LA PROBLEMA 2

Până la numirea unui Vicepremier și reorganizarea Compartimentului central de

monitorizare și evaluare a strategiei Guvernului din 2011,, prevăzut la capitolul XI.

Mecanismul de monitorizare și evaluare a strategiei Guvernului, remedierea lipsei

estimării costurilor destinate implementării măsurilor cuprinse în aria de activitate a

instituțiilor monitorizate poate face obiectul reuniunilor de lucru ale Grupului de lucru

interministerial, prevăzut la capitolul XII. Măsuri organizatorice, a cărui conducere

este asigurată de președintele ANR, în colaborare cu doi secretari de stat din cadrul

MMFPSPV și MDRAP.

Pentru remedierea ambelor probleme, potrivit aceluiași capitol, capitolul XII. Măsuri

organizatorice, președintele Grupului de lucru interministerial va prezenta semestrial,

în ședința de guvern, rezultatele înregistrate privind punerea în aplicare a strategiei

Guvernului din 2011.

48

ANEXA 1. Model de raportare / MONITORIZAREA STRATEGIEI 1221/2011 PE ANUL 2013.

Activităţi propuse în planul de măsuri

Activităţi realizate

Obstacolele întâmpinate în realizarea activităților/ programelor/ proiectelor,

Numărul de beneficiari /categorii de vârstă

Responsabil pentru implementarea activităţilor şi planurilor,

Alţi stakeholderi implicaţi

Perioadă de timp prevăzută pentru implementarea activităților

Buget Sursa fondurilor

1 2 3 4 5 6 7 8 9

49

ANEXA 2. Proiecte finanțate în anul 2013 de Agenția Națională pentru Romi

Pentru anul 2013. prin Legea nr 5/2013 legea bugetului de stat a fost prevăzută

distinct, în bugetul anual propriu al ANR, la capitolul transferuri interne, suma de

1,900.000 lei. Suma a fost alocată programului denumit „Anul european al

cetăţenilor” și a avut 10.000 de beneficiari. În baza metodologiei elaborată de ANR,

suma a fost cheltuită pe următoarele domenii de activitate:

Tabel . nr. 12. Proiecte finanțate de ANR în anul 2013.

Nr. crt.

Numele beneficiarului Total buget Total plati

SANATATE

1 Fundaţia Ciore roma 40,700.00 37,907.06

2 Asociația Speranța Romilor Călărași 47,880.00 47,880.00

3 Fundaţia Ciobanca SOS Zalău 45,000.00 45,000.00

4 Asociaţia ,,Cine suntem” 41,600.00 41,600.00

5 Primăria Oraș Cernavoda Constanta 37,224.00 36,864.00

6 Fundația Buckner 32,193.00 32,193.00

7 Asociaţia Romilor Hunedoreni 34,593.00 34,593.00

8 Asociația Împreună Pro Educaţie, Sănătate, Oameni şi Economie Socială Craiova

42,885.00 42,842.02

9 Primăria Orașului Ştefăneşti, Jud Argeş 50,000.00 49,907.00

10 Fundaţia Culturală International RomaniStar 39,080.00 39,030.00

11 Asociaţia pentru Dezvoltarea Economiei Sociale Fortunatis 42,300.00 42,300.00

12 Asociaţia „ Dreptate şi Frăţie” Ialomiţa 31,000.00 31,000.00

13 Centru de Resurse pentru Regenerare Urbană Timiş 43,600.00 43,600.00

14 Asociaţia Rom Sebeş Alba 30,784.00 30,784.00

15 Asociaţia Creştin Umanistă a Țiganilor din Județul Caraş Severin 45,000.00 45,000.00

16 Grupul Judeţean de Sprijin pentru Economie Socială Covasna 32,432.00 32,175.80

17 Asociaţia Comunitatea Romilor pentru Europa 44,880.00 44,817.41

50

18 IPP/Asociația Institutul pentru Politici Publice 37,984.00 29,991.91

19 Asociaţia Şukar Rromano Suceava 36,560.00 36,560.00

20 Credo Rom Star Bacău 32,017.00 32,017.00

21 Asociaţia Lucrătorilor Sociali pentru Grupurile Vulnerabile Neamţ 27,000.00 26,900.00

22 Asociaţia Medicina Modernă 30,670.00 30,415.90

23 Asociaţia pentru Dezvoltarea Economiei Sociale Olt Slatina 34,650.00 34,650.00

24 Asociația Romilor din Făgăraș 44,505.00 44,500.46

25 Grupul Județean de Sprijin pentru Economia Sociala Mehedinți 44,871.00 44,871.00

26 Asociația Culturala Cultus Humani 45,000.00 45,000.00

27 Asociația Tineri Europeni in Societate 31,140.00 31,140.00

28 Asociația pentru incluziune si progres social 44,685.00 44,685.00

29 Asociația pentru Dezvoltarea Economiei Sociale Europan 26,622.00 26,621.80

30 Asociația ,,Viitorul romilor” Constanta 40,494.00 40,494.00

31 Primăria Comunei Atintis județul Mureș 27,990.00 27,990.00

32 Asociația pentru dezvoltarea economiei sociale RECYCLE 47,000.00 45,917.49

33 Primăria Botoșani 33,093.97 33,093.90

Total sanatate 1,252,341.75

EDUCAŢIE 0.00

34 Asociaţia pentru o societate mai bună 47,520.00 47,260.40

35 Asociația europeana Pentru Progres 31,224.00 30,344.40

36 Asociația ACSA – Asociația pentru Sociala 30,393.00 30,393.00

37 Asociaţia de Dezvoltare Comunitara Împreună 27,000.00 24,877.72

38 Asociația tinerilor care acorda o sansa 29,070.00 29,070.00

39 Asociaţia OvidiuRo 42,500.00 42,491.68

40 Asociația Sprijin pentru Viata 41,600.00 40,807.85

41 Asociația de părinți „Copiii nostri” 46,440.00 46,176.60

42 Asociaţia Romilor Ursari din Dăgîţa 32,580.00 31,246.04

Total educatie 322,667.69

CULTURA 0.00

43 Centrul Romilor Amare Romentza 34,455.00 34,452.35

44 Universitatea de Arte George Enescu Iaşi 30,280.00 30,106.00

45 Asociaţia Romano Butiq 37,605.00 37,605.00

51

46 Uniunea Națională a Comunităților de Rromi 25,162.00 25,147.46

47 Fundaţia Ruhama Bihor 33,000.00 32,103.09

Total cultura 159,413.90

DEZVOLTARE COMUNITARA 0.00

48 Asociaţia pentru Incluziune şi Progres Social 39,445.00 39,445.00

49 Asociaţia AEPADO 38,468.00 38,468.00

Total dezvoltare comunitara 77,913.00

T O T A L 1,832,174.97 1,812,336.34

Sursă: ANR 2013.

Proiecte finanțate în anul 2013 de ANR în domeniul sănătate

Raportul Ministerului Sănătății nu face referire la stadiul de implementare a măsurii nr.

2 “ Campanii de evaluare a stării de sănătate a cetățenilor români aparținând

minorității romilor“. Agenția Națională pentru Romi a finanțat în anul 2013, prin bugetul

de stat, capitolul transferuri, cu suma de 1.252.341,75 lei, 33 de proiecte în localitățile:

București, Zalău, Ialomița, Mureș, Bihor,Timiș, Mehedinți, Argeș, Alba, Făgăraș,

Botoșani, Craiova, Caraș - Severin, Hunedoara, Slatina, Constanța, Buzău, Bacău.

Proiectele au constat în efectuarea unui set de analizele medicale și consiliere de

specialitate de care au beneficiat aproximativ 3.300 de persoane, romi și neromi,

copii, femei, bărbați, persoane vârstnice.

Proiecte finanțate în anul 2013 de ANR în domeniul educație

Ca și în cazul MS nici raportul MEN nu face referire la proiectele finanțate în domeniul

educație. Agenția Națională pentru Romi a finanțat în anul 2013, prin bugetul de stat,

capitolul transferuri, cu suma de 322.667,69 lei, 9 proiecte de care au beneficiat

aproximativ 4000 de copii, romi și neromi.

52

Proiecte finanțate în anul 2013 de ANR în domeniul cultură

Agenția Națională pentru Romi a finanțat în anul 2013, prin bugetul de stat, capitolul

transferuri, cu suma de 159.413.90 lei, 5 proiecte în domeniul cultură de care au

beneficiat aproximativ 2000 de persoane, romi și neromi.

Proiecte finanțate în anul 2013 de ANR în domeniul dezvoltare comunitară

Agenția Națională pentru Romi a finanțat în anul 2013, prin bugetul de stat, capitolul

transferuri, cu suma de 77.913 lei, 2 proiecte în domeniul dezvoltare comunitară de

care au beneficiat aproximativ 700 de persoane, romi și neromi.