Analiza Calitatii Mierii de Albine

7/25/2019 Analiza Calitatii Mierii de Albine

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-calitatii-mierii-de-albine 1/25

Academia de Studii Economice

Facultatea de Comert

Evaluarea calitatii mierii

-Studiu de caz-

Coordonator: Magdalena Bobe

Bucuresti, 2010



Curins

!ag"#ntroducere

1"Caitol # Caracterizarea generala a rodusului

1"1 !rezentarea mierii si a gruei alimentare din care $ace arte"""""""%

1"2 Materiile rime utilizate &n ob inerea mierii"""""""""""""""""""""""""""""""""'ț

1"% !rocesul te(nologic de obtinere a mierii"""""""""""""""""""""""""""""""""""""")

1"* Caracteristicile de calitate ale rodusului +miere+"""""""""""""""""""""""

1"' Ambalare, transort , deozitare"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" 1%

1") Cerinte rivind etic(etarea si garantarea calitatii """""""""""""""""""""" 1*

1" #mortanta roduselor alimentatie""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1)

2"Caitol ## !iata rodusului

2"1 Sortimentul e.istent e iata """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1

2"2 /ate statistice rivind rodusul"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1

Concluzii"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""20

Bibliogra$ie"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""22

Ane.e

Ane.a # """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""2%

Ane.a ## """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""2*

Ane.a ### """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" 2'

2



Mierea

Introducere

Mierea de albine a $ost rima substan dulce $olosit de om, $iind reuit &nsecial de reoi &n cadrul diverselor ritualuri" E.ist su$iciente mrturii c &n

civilizaiile antice mierea era $olosit, rintre altele, la reararea unei buturi

alcoolice la care se aduga olen i levuri din $aguri, &ns, cele mai vec(i documente

re$eritoare la miere sunt dou $ragmente scrise &n limba sumerian" /e la egiteni au

rmas mrturii rivind modul de recoltare i $olosire a mierii" Babilonienii i di$eritele

civilizaii strvec(i din #ndia i C(ina, utilizau mierea at3t ca medicament c3t i la

ritualuri i ceremonii"

Mierea este un aliment cu rorietati medicamentoase recunoscute si trebuie

consumata regulat de batrani, coii, sortivi, oameni care lucreaza noatea"

!oate $i $olosita $ie ca aliment energizant, in cazurile de surmena4, oboseala,

neurastenie, boli de inima, a$ectiuni griale, (eatice , arsuri , $ie ca la.ativ sau

indulcitor natural etc" Celor care su$era de insomnii, li se recomanda ca seara sa

consume 2 linguri de miere intr-un a(ar de ceai cald de tei" /easemenea, in cazul

bolilor de $icat, mierea este recomandata intrucat mareste roortia de glicogen,

$orti$icand organismul imotriva in$ectiilor"

1.1 Prezentarea produsului si a grupei din care face parte

Mierea de albine este un rodus rimar de origine vegetala , natural comle.

rezultat al nectarului $loral al lantelor si al imbogatirii acestuia de catre albine 5Ais

melli$era 6 cu substante rorii, rin actiunea sucului secretat de glandele acestora"Albinele roduc $recvent si miere de mana, care rovine din diverse lic(ide dulci din

lanta, dar nu din $loare" Este o soluie aoas bogat &n substane za(aroase - 3n la

708 - rerezentate &ndeosebi de glucoz i $ructoz ce rovin din nectarul $loral,

e.tra$loral, man i alte surse, recoltate de albine i deozitate &n $aguri" Enzimele, e

care albinele le introduc &n nectar, au &nsuirea de a scinda za(aroza, maltoza,

melezitoza, ra$inoza, melibioza etc", acest roces dur3nd ani &ndelungai"

9rans$ormarea nectarului de ctre albine &n miere este &nsoit aoi de resc(imbarea i

%



&nlocuirea coninutului de acizi ne$olositori, odat cu eliberarea surlusului de a"

aloarea ;-ului dintr-o miere maturizat variaz de la %-'-',', du roveniena ei

$loristic"

Albinele deind in e.clusivitate de lumea vegetala entru alimentatia lor si, deaceea, in intreg sezonul activ , ele deun e$orturi sustinute entru asigurarea (ranei,

atat entru necesitatile imediate cat si entru crearea de rezerve"

#n mod obisnuit , albinele se alimenteaza cu nectar , miere, olen, si aa, iar entru

(rana larvelor si a matcilor utilizeaza in lus , latisor de matca"Cu e.cetia aei,

mierea si olenul sunt deozitate ca rezerve" #n mod arti$icial in (rana albinelor se

oate utiliza o gama larga de alimente : siro si serbet de za(ar, za(ar tos, za(ar

ulbere in amestec cu dro4diile de bere, late ra$, $aina de soia deliidata, olen de

orumb, $ainuri de di$erite cereale, medicamente, recum si adaosuri de lante

medicinale"

/in nectar, mana sau sucuri dulci, care se gasesc in di$eritele arti ale lantelor si

arborilor, in amestec cu unele substante care iau nastere in glandele salivare ale

albinelor, se obtine mierea, e care albinele o deun in celulele $agurelui" /enumirea

de miere nu se oate da nici unui rodus asemanator, la $abricarea caruia nu articia

in e.clusivitate albinele, sau care rezulta in urma (ranirii albinelor cu za(ar sau

sirouri dulci" 9ot asa, nu se oate da denumirea de miere roduselor care contin mai

mult de 228 aa si '8 za(aroza, sau alte categorii de miere arti$iciala obtinuta rin

di$erite metode c(imice"

/in unct de vedere comercial, rin notiunea de miere se intelege acel rodus

asa cum a $ost el e.tras, din $aguri, iar oricare alta $orma de rezentare va trebui sa

oarte denumirea coresunzatoare: $agure cu miere, miere cu olen, miere cu latisorde matca etc" !entru albine, nectarul si celelalte sucuri dulci asigura substratul

energetic, olenul asigura substratul lastic , iar aa si alte alimente comleteaza

necesarul de substante nutritive"

*



1.2 Materiile prime utilizate în ob inerea mieriiț

!entru a ob ine mierea , albinele au dou surse de materii rime : o surs vegetal,ț

rerezentat &n cea mai mare arte de nectarul $lorilor , i o surs animal, rerezentatș

de substan ele dulci, bogate &n za(aruri, eliminate de unii arazi i ai lantelor, numitț ț

man"

Nectarul constituie sursa cea mai imortanta cantitativ si cea mai valoroasa

calitativ" El este un rodus comle. de secretie al glandelor nectari$ere $lorale si

e.tra$lorale, sub $orma unei solutii glucidice de concentratii di$erite " <landele

nectari$ere e.tra$lorale , ot sa $ie localizate e $runze, e e ioluri , e stiele, eț

bractee sau e eduncul"Cele $lorale sunt situate la baza $lorii , dar ot $i si e etale ,

e seale sau e carele" =a glandele nectari$ere $lorale secretia nectarului incee de

obicei odata cu desc(iderea $lorilor si se termina dua olenizarea lor, cand rezervele

situate in vecinatatea ovarului sunt mobilizate entru $ormarea semintei si a $ructului"

>n $unctie de secia si varsta lantei , de umiditatea atmos$erica , de intensitatea

luminii si a vantului, de reciitatii si de temeratura, concentratia lui oate scadea sub

'8 sau oate creste la este 08" Albinele re$era nectarul cu concentratii in za(aruri

situate in 4urul valorii de *0-'08"

!ricialele comonente ale nectarului sunt za(aroza, glucoza si $ructoza, care se

gasesc in cantitati mari, iar al$a-metil glucozidele,maltoza, melibioza, tre(aloza,

amibioza, ra$inoza, melizitoza, in cantitati reduse">n a$ara de za(aruri in comozitia

c(imica a nectarului intra si alte substante in cantitati mai mici, uneori in$ime, cum ar

$i acizi grasi, r ini, de.trine, di$eriti comusi cu $os$or si azot, saruri minerale ,ș

roteine, vitamine, enzime, dro4dii, substante biologic active, substante aromate" <reutatea seci$ica a nectarului variaza in limite curinse intre 1,02 si 1,%', iar

reactia lui oate $i acida , bazica sau neutra, in general avand un ; acid"

Mana este acea substanta dulce, limede si v3scoasa, uneori solidi$icata, ce se a$la

in anumite erioade ale anului e $runzele, ramurile sau tulinile lantelor" Ea oate $i

de origine vegetala, cand este secretata direct de $runzele, mugurii sau alte arti din

lanta, sau de origine animala , cand este rodsa rin intermediul anumitor insecte"

'



Mana de origine vegetala rezinta imortan mai redusa" Aceasta aare rimavaraț

e ramurile de ar ar, mesteacan, arin, tei salcie, odata cu trecerea lantelor din stareaț

de reaus in cea de activitate, atunci cand e.cesul de seva se elimina sub $orma de

icaturi rin niste celule numite stomate acvi$ere"Acest $enomen oarta numele deguta ie"ț

Mana de origine animala este rodusul de e.cretie a unor insecte care consuma

seva lantelor"Acestea utilizeaza roteinele si aa sevei si elimina artea nedigerata,

bogata in za(aruri"!e langa za(arurile de baza 5 za(aroza, glucoza, $ructoza6 in man

aar $orme noi de za(aruri, ne&nt3lnite in sucul celular"Aceste za(aruri sunt rezultatul

actiunii $ermentilor si secretiilor roduse de insecte care articia nu numai la

descomunerea za(arurilor din seva ci si la $ormarea de za(aruri suerioare

5oligoza(aride6 , unul dintre acestea $iind melezitoza"9ot sub in$luenta acestor $ermenti

se ot $orma unele substante za(aroase ce sunt ingerate de albine si de alte insecte

consumatoare de mana"

Mana mai contine entozani, gume, mucilagii si alte substante (idrocarbonate

comle.e de tiul substantelor ectice, recum si o cantitate mare de saruri minerale

5ana la *-' 8 din substanta uscata6" Fiind un rodus de dezasimilatie al insectelor,

sre deosebire de nectar, contine o cantitate mai mare de substante azotoase si este

sarac in substante aromate seci$ice nectarului $lorilor" !rezenta in mana a

aminoacizilor noi cum este acidul gamma aminobutiric, se resuune ca este rezultatul

metabolismului insectei sau constituie un rodus al activitatii simbiontilor ce traiesc in

(emolim$a insectei gazda, caabili sa $i.eze si sa trans$orme azotul din aer" /eoarece

in mana mai e.ista unele substante neintalnite in seva lantei gazda, se deduce ca

simbiontii 4oaca un rol imortant in sinteza vitaminelor, indeosebi a celor din grua B,care sunt mai rare sau lisesc comlet din sucul celular"

1.3 Procesul tehnologic de obtinere a produsului miere

!roducerea mierii este un roces comle. ce incee odata cu recoltarea sucurilor

dulci de catre albinele culegatoare si se inc(eie in momentul caacirii celulelor in care

a $ost deozitata"

)



Aaratul bucal al albinei este adatat entru sut si lins, el $iind $ormat din

mandibule , ma.ile si labium , ultimele doua segmente $ormand troma"Mandibulele

sunt doua iese articulate mobil e obraz, actionate de musc(i uternici si servesc la

ingerarea granulelor de olen, la roaderea caacelelor , la modelarea solzilor de ceara,la cladirea $agurilor, curatirea stuului si la sustinerea tromei, atat in timul

reausului cat si al activitatii" =a baza mandibulelor se desc(id doua glande

mandibulare ce sunt $oarte mici la trantor, bine dezvoltate la albina lucratoare si $oarte

mari la matca" Secretia acestei glande, imreuna cu cea aglandelor $aringiene, $oreaza

saliva"

#n momentul asiratiei solutiilor za(aroase, troma este indretata inainte, cu

baza ridicata in sus" Materia rima absorbita de troma , atrunde in eso$ag si este

deozitata in gusa albinei" <usa rerezinta o dilatatie a eso$agului , volumul ei utand

a4unge ana la ' mg, in medie ea transortand %'-*' mg"

Albinele culegatoare , dua ce isi umlu gusa cu materia rima , se intorc in stu ,

unde sunt intaminate de albinele tinere care nu ies din stui ci e.ecuta doar muncile

din interior" ?data cu intrarea in stu, albina culegatoare desc(ide larg ma.ilarul

suerior si scoate icatura de nectar e artea anterioara a tromei, de unde albina

rimitoare o ia cu troma ei" Aceasta oeratiune dureaza ana la atru minute , dua

care albina culegatoare zboara din nou la cules"

9rans$ormarea nectarului si a manei in miere are la baza un roces $izic si unul

bioc(imic, la care articia toata $amilia"

Eliminarea surlusului de aa din materia rima ana la limita de 1-17 8 se

realizeaza rin evaorare e doua cai : rin maturarea acesteia de catre albine sau rin

distribuirea ei in cat mai multe celule ale $agurilor" Maturarea mierii de catre albine consta in regurgitarea reetata a unei icaturi de

nectar din gusa la e.tremitatea cavitatii bucale sub indoitura tromei si ing(itirea

reetata a icaturii" Eliminarea icaturii de nectar si ing(itirea insotita de o miscare

ritmica a tromei, se des$asoara in rerize de 10-1' secunde , tim de aro.imativ 20

minute, aoi albina deoziteaza mierea in celule" /ua un asemenea ciclu de maturare

urmeaza altele, desavarsind rocesul de trans$ormare a nectarului sau manei in miere"





este 20 8 , iar trans$ormarea za(arozei in glucoza si $ructoza este in lin roces de

des$asurare"

? $amilie de albine oate sa stranga intr-un sezon meli$er, racticand stuaritul

astoral , ana la 1'0 g de miere" !entru a aduna un g de miere, o albina trebuie sae$ectueze 120 000- 1'0 000 de zboruri de cules, iar entru a roduce aceasta cantitate

de miere, albinele unei $amilii arcurg aro.imativ 2* 000 m"

1.4 Caracteristicile de calitate ale produsului ”miere”

Caracteristici organoleptice

#ndi$erent de rovenienta ei, mierea de albine are anumite rorietati $izice si o

anumita structura c(imica, care constituie caracteristicile acestui rodus"

Caracteristicile organoletice curind culoarea , mirosul , gustul , consistenta si

uritatea mierii"

Culoarea mierii di$era de la incolor ana la neagra" =a mierea de nectar

redomina culoarea galbena, rar se intalneste nuanta maro ana la verde" Mierea

stransa la inceutul rimaverii are o culoare de un galben viu, ana la ortocaliu"

Mierea stransa din nectarul de la e.teriorul $lorilor este aroae incolora sau are o

nuanta verzuie" Mierea de culoare galbena desc(is este seci$ica celei de salcam, iar

cea de culoare inc(isa mierii de munte sau de balta" Cu timul , mierea isi ierde

culoarea initiala, de obicei se inc(ide la culoare , iar timul cristalizarii se desc(ide"

#ntensitatea culorii in timul astrarii se datoreaza combinatiilor tanatilor si a altor

oli$enoli, cu $ierul din vasele de astrare si din instalatiile de relucrare, concomitent

cu intrarea in reactie a za(arurilor reducatoare cu substantele ce contin azot aminic

5aminoacizi, olietide, roteine6" !astrata in vase de curu , mierea caata culoaregri-verzuie, iar in vase de $ier, culoare rosie inc(is"

Du intotdeauna mierea de culoare desc(isa este suerioara celei de culoare

inc(isa, motiv entru care in cele mai multe +Standarde entru miere+ sunt curinse la

calitatea # sorturile de miere de la cele mai desc(ise culori ana la cele mai inc(ise"

Arecierea culorii e ioata mondiala se $ace cu aaratul !(und de determinat

culoarea mierii , sau cu comaratoare de culoare" Scara aaratului !(und are 1*0 de



diviziuni e.rimate in milimetri, coresunzatoare nuantelor stabilite entru miere"

59abel 16

Sorturile noastre, sub raortul culorii, se incadreaza e baza scarii !(und, ast$el :

mierea de salcam, aroae incolora,7-10 salcam calitatea #, cel mult 1*, calitateaa-##-a, cel mult 17 mierea din $loarea-soarelui, %' mierea de tei, %'-*0 de zmeur,)0

mierea oli$lora calitatea # ana la *0 mierea oli$lora calitatea a-##-a, *'-)0"

Tabel 1

Coresondenta culorilor e scara !(und

Culoarea !(und 5mm6#ncolora

Foarte claraClara

Alba

<alben al

<alben-crud

<alben-ai

<alben auriu

<alben-c(i(limbariu

<alben-ortocaliu

@oscata

Maro $oarte clar

Maro clar

Maro

Maro inc(isMaro $oarte inc(is

Degru

11

172

%'

*1

*)

'1

''

)2

1

7%

2

110

111%0

1*0

Aroma mierii este determinata de continutul in uleiuri eterice si deinde de

seciile de la care rovine nectarul" Gleiurile volatile sunt secretate de celulele

glandulare seciale, intercalate sau asezate in rea4ma tesutului nectari$er din $loare, sicunosc o seci$icacitate ronuntata e baHa careia se oate arecia cu multa e.actitate

10



rovenienta mierii "Gnele uleiuri se ierd in timul incalzirii sau a astrarii

indelungate, mierea vec(e dobandeste in cele din urma acelasi miros , usor ranced,

rovenind de la reactiile enzimatice si din $ermentarile care continua sa se roduca"

#n cazul $ermentarii mierii din cauza microorganismelor care o invadeaza, aromaseci$ica este inlocuita rin mirosuri nelacute" Mierea imrumuta usor mirosuri

straine, ast$el ca ambalarea in vase care nu au $ost bine salate sau deozitate in

incaeri neaerisite , la un loc cu alte roduse care emana miroauri uternice duce la

degradarea mierii"

Mierea rovenita de la albinele (ranite cu siro de za(ar sau cea direct $alsi$icata,

$iind lisita de substante organice volatile, nu va avea aroma intalnita la mierea

naturala"

#n general, aroma tuturor sortimentelor de miere este lacuta , cea mai accentuata

aroma $iind la mierea din $aguri sau mierea roasat e.trasa" /intre sorturile noastre

de miere, cea mai ronuntata aroma o are mierea de otetar, tei si $aneata de deal, iar

cea mai discreta aroma o are cea de salie, castan , raita"

Gustul este dulce, lacut, uneori cu nuante mai mult sau mai utin ronuntate in

$unctie de rovenienta si comozitia ei, iar cand $ermenteaza rimeste un gust acrisor"

Aceasta nuanta discret acrisoara , racoritoare , sesizabila in secial la mierea rovenita

de la omii $ructi$eri si de la salcam se datoreaza imbinarii aromei acesteia cu dulceata

za(arurilor din comozitia ei si cu aciditatea data de acizii organici" =a sorturile de

miere de salcie, salcam, castan, iarba neagra , e langa gustul dulce , se ercee si o

nuanta amaruie destul de ronuntata" <ustul mierii se datoreaza za(arurilor , acidului

gluconic, rolinei si taninurilor"

<ustul cel mai dulce il are mierea in care redomina $ructoza" Mierea rovenita dela albinele (ranite cu siro de za(ar , sau za(ar invertit, mierea $alsi$icata cu glucoza

industriala, gelatina , amidon , este mai utin dulce decat mierea din nectar" =a

$alsi$icarea cu amestecuri de za(arina si glicerina, mierea oate sa $ie dulce, insa are

reactie alcalina"

Consistenta se areciaza dua modul de scurgere a mierii de e o loatica de lemn"

Ea oate $i uni$orma, $luida ,vascoasa , cu di$erite asecte de cristalizare" =a mierea

11



cristalizata se indica si articularitatile structurale inainte de $luidizare ca : untoasa ,

cristalizata $in , cristalizata nisios, cristalizata grosolan"

Puritatea se areciaza rin e.aminarea robei de miere care a servit la stabilirea

culorii , la lumina directa a zilei si se indenti$ica anumite imuritati : cadavre dealbine, de ceruri etc"

Mierea osed o serie de caracteristici senzoriale seci$ice: asect $r sum, $rcoruri strine vizibile, culoare de la slab incolor 3n la galben desc(is, galben-auriu ,galben-ortocaliu, galben-&nc(is, rubiniu, galben -brun, brun-&nc(is, miros i gustseci$ice mierii, cu arom mai uin sau mai mult ronunat, gust dulce, consistenaomogen, $luid, v3scoas, cristalizat"

Tabel 2

Caracteristici fizico- chimice

#ndicatorul$izico-c(imic

MiereMono$lora !oli$lora /e adure

Continutul deaa 8

20 20 20

/ensitate la200C, min

1"*1 1"*1 1"*1

Cenusa 8, min 0"' 0"' 1"0

Aciditate, gradema. *"0 *"0 '"0

Ia(ar directreducator 8

0-7 0-7 )0-0

Ia(aroza8 '-) '-) )Substante

neza(aroase81"'-* 1"'-' *-12

#ndice diastozic,min

)"' 10" 10"

<ranule de olen

rezente da da -

12



Tabel 3

Indicatorii microbiologici ai mierii de albine

pecif icare !"M#g!um$r

dro%dii#gMucegaiuri

Microflor$patogen$

Miere normal J %00 2-% Absente AbsentMiere cu

conservabilitatelimitat

J %00 10 - 10 % Absente Absent

Miere care sescoate

din consumK %00 10 * !rezente !rezent

LD9M numarul total de microorganisme

Sursa 9abel 2 , 9abel % : Marg(itas , =" : Albinele si produsele lor, Editura Ceres, 200'

1.& 'mbalare( transport ( depozitare

Ambalarea mierii se $ace imediat dua terminarea roceselor te(nologice : $iltrare,

des(idratare, lic(e$iere , asteurizare " Alegerea ambala4ului entru miere deinde de

doua categorii de motivatii : una se re$era la motivatii de ordin te(nic, cealalta la

motivatii de ordin estetic" Ast$el, deoarece mierea ataca ma4oritatea metalelor, vasele

entru miere nu vor $i con$ectionate din $ier sau alte metale decat cositorite sau

emailate" asele ideale entru ambalarea mierii sunt cele con$ectionate din aluminiu,sticla sau alte materiale transarente" asele oace , sre deosebire de cele

transarente, ascund uneori de$ectele de rezentare e care o te(nica mai atenta le-ar $i

utut evita" !e langa ambala4ele mentionate mai inainte , mai utem seci$ica si

ambala4ele de unica $olosinta de doar 20g, ce se servesc la micul-de4un,si mai nou ,

elevilor din clasele #-# "

asele entru ambalat mierea trebuie sa $ie er$ect etanse, entru a se evita &n

secial ierderea aromelor naturale, trunderea mirosurilor i umiditatea ambiant,ș

$actori care ar utea altera rodusul"

epozitarea borcanelor cu miere nu se va $ace la un loc cu reciientele ce conin

substane ce eman mirosuri nelcute 5vosele, carburani, esene, etc"6 deoarece

mierea rinde uor miros" /e asemenea vasul cu miere nu se une descoerit &n

aroierea unor substane (igroscoice care $avorizeaz meninerea umiditii &n aer

5sarea6 aceasta contribuind la o $ermentaie accelerat a mierii" Mierea ambalat &n borcane de sticl va $i $erit de lumin, care-i dereciaz calitile"

1%



Mierea care a cristalizat entru a $i $luidizat se va trece &ntr-un vas care se va une

&ntr-o baie de a $ierbinte, &n nici un caz e $oc" Du trebuie &nclzit dec3t acea

cantitate care se va $olosi o singur dat deoarece mierea &nclzit $ermenteaz mai

uor, dereciindu-se" Mierea sura&nclzit conduce imediat la creterea rocentului de

(idro.imetil$ur$urol care, de asemenea duce la derecierea calitilor mierii" Mierea se

astreaza in incaeri curate, uscate, $ara mirosuri straine, la temeratura de 1* NC"

!astrarea mierii la temeraturi mai mari, curinse intre 20 NC si 2' NC determina

ierderea aromei si inc(iderea la culoare"

Transportul mierii se des$ oar &n condi ii de igien, $olosindu-se reciienteleș ț

destinate utilizrii &n alimenta ie, care garanteaz calitatea rodusului i care au $ostț ș

autorizate de manualul de calitate i de legisla ia &n vigoare" Con inutul reciientelorș ț ț

destinate consumului direct de miere variaz &ntre '00 i 1000 de grame" 9ransortulș

acestor ambala4e se $ace in altele mult mai mari si oace, care nu ermit atrunderea

luminii, astrandu- si ast$el catracteristicile de calitate"

1.) Cerinte pri*ind etichetarea si garantarea calitatii

!otrivit ?@/#D nr"'22O7O%1 din 200% al ministrului agriculturii, durilor,

aelor i mediului, ministrului sntii i reedintelui Autoritii Daionale entru

!rotecia Consumatorilor entru arobarea Dormelor rivind denumirea, descrierea,

de$inirea, caracteristicile i comoziia mierii mentionam :

Cerinele rivind etic(etarea vor $i &n concordan cu legislaia &n vigoare, av3ndurmtoarele meniuni seci$ice:

1" Singura in$ormaie obligatorie de e ambala4ele, reciientele sau etic(etele mieriitrebuie s $ie vizibil, uor lizibil, s nu ermit tergerea i s conin urmtoarele:

a6 termenul +miere+

b6 greutatea net, care este e.rimat &n grame sau ilograme

c6denumirea sau denumirea comercial i adresa sau sediul &nregistrat al roductorului, al ambalatorului sau al v3nztorului.

2" 9ermenul PmiereP are otional :

1*



a6 o trimitere re$eritoare la originea ei, $ie c este vorba de $lori sau de lante, cumeniunea c rodusul rovine, &n rincial, din sursa indicat i are caracteristicileorganoletice, $izico-c(imice i microscoice coresunztoare

b6 o denumire regional, teritorial sau toogra$ic, cu meniunea c rodusul rovine

&n totalitate din zona indicat

%" C3nd mierea se gsete &n ambala4e sau reciiente cu o greutate net egal sau caredeete 10 g i nu este o$erit sre v3nzare cu amnuntul, in$ormaia menionat la

ct" 1 lit" b6 i c6 aare numai e documentele de &nsoire"

*" Se menioneaz ara de origine &n cazul roduselor imortate"

Mierea de calitate nu trebuie s conin coruri organice sau neorganice strine de

comoziia sa, cum ar $i: mucegaiul, insectele, $ragmentele de insecte, uiei sauimuriti, c3nd mierea este comercializat ca atare sau utilizat &n alt rodus entruconsumul uman

Mierea nu trebuie s conin substane este limitele revzute de legislaia &nvigoare, entru a nu ericlita sntatea uman"

Coninutul aarent de za(r calculat ca za(r invertit este: la mierea de $lori -

minimum )'8 iar la mierea de man i la amestecurile din miere de $lori i miere deman - minimum )08"

Gmiditatea: &n general - ma.imum 218

Coninutul aarent de za(aroz este: &n general - ma.imum '8 iar la mierea de

man i la amestecurile din miere de man i miere de $lori, miere de salc3m, delevnic i de Bansia menziesii - ma.imum 108"

Coninutul de substane insolubile &n a este: &n general - ma.imum 0,18 si lamierea resat - ma.imum 0,'8"

Coninutul de minerale 5cenu6 este: &n general - ma.imum 0,)8 iar la mierea de

man i amestecurile din miere de man i miere de $lori - ma.imum 18"

Aciditatea - ma.imum *0 - miliec(ivaleni - acid er 1"000 g"

Activitatea diastazic i coninutul de (idro.imetil$ur$urol 5;MF6 determinat du rocesare i amestecare sunt:

activitatea diastazic 5Scara Sc(ade6 este &n general de minimum 7 i de

minimum % la mierea cu coninut sczut de enzime naturale, de e.emlu de c(itru,i cu coninut de ;MF ce nu deete 1' mgOg

coninutul de ;MF - ma.imum - *0 mgOg"

1'



!rivind garantia , utem sune ca mierea naturala nu are termen de valabilitate "Singura + roblema + a mierii, daca este astrata tim indelungat este za(arisirea, dar

acesta este semn ca mierea este naturala " Se oate obtine mierea lic(ida rinintroducerea vasului in aa $ierbinte" 9otusi este recomandat ca dua za(arisire, mierea

sa se consume in starea in care este, entru a nu-si ierde din rorietati"1.+ Importanta produsului in alimentatie

!entru o alimentatie sanatoasa, mierea contine toate vitaminele e care mediciinutritionisti le recomanda sre consum 5 curu, mangan, calciu, otasiu, sodiu,magneziu, $ier, $os$or, siliciu6" Dutritionistii recomanda mierea de albine ca aliment indieta, cat si in vindecarea obezitatii, deoarece aceasta este: un indulcitor natural,satis$ace reede cererea de energie a organismului, a4uta la inlaturarea oboselii, are$unctie de calmant, combate insomnia, are e$ect (iotensiv, are rorietati bactericidesi bacteriostatice, are actiune usor la.ativa si antisetica, inlatura starile de voma lasugari, este un bun e.ectorant, a4uta in a$ectiunile $icatului, a$ectiunile digestive,a$ectiunile ranale sau ale sangelui, are e$ecte bene$ice in artrite, artroze, arteerite,combate sterilitarea"

E$ectele teraeutice ale mierii de albine, enumerate mai sus, sunt doar catevadintre e$ectele e care aceasta substanta le are asura organismului" /in acest motiveste imortant ca acest aliment sa $ie inclus in (rana noastra de zi cu zi" /e asemeneamierea este $olosita si in roduse cosmetice si este indicat sa $olosim cosmeticenaturale, care astreaza toate vitaminele din starea naturala a mierii" #n cazul mierii atat vitaminele cat si mineralele variaza in $unctie de nectarul

$olosit de albine si de resursele e care solul le o$era lantelor resective" /aca miereas-a za(arisit, inseamna ca este miere naturala si este de re$erat a se consumaza(arisita, deoarece daca se $ierbe isi ierde substantele nutritive si rerezinta unsimlu indulcitor" Mierea se oate consuma simla sau in ceaiuri, late, dar nu la temeratura maimare de *0 C, dar se $oloseste si entru uz e.tern simla sau sub $orma de comrese"

Consumul de miere este contraindicat entru toti bolnavii la care este necesaralimitarea (idrocarbonatilor sau care au o (iersensibilitate $ata de miere" Du serecomanda bolnavilor cu tulburari glicoregulatorii sau cu diabet za(arat , recum si

celor cu insu$icienta ancreatica e.ocrina" 9ratamentul cu aerosoli de miere estecontraindicat bolnavilor de astm bronsic , insu$icienta cardiaca , cord ulmonar,dereglari ale miocardului , stari $ebrile , scleroza ulmonara , astm al cordului,(emoragii reetate ale cailor resiratorii etc"

1)



Mierea are o comozitie c(imica comle.a care-i determina in mod di$erit at3tvaloarea nutritiva c3t e cea medicamentoasa" Ast$el, ea contine za(aruri5glucoza si levuloza sau $ructoza6 care sunt energizante 100 g" miereec(ivaleaza cu circa %27 calorii, aceasta cantitate constituind o ratie alimentara

er$ect ec(ilibrata" #n miere se mai gasesc (ormoni, vitamine 5B1, B2, B), !!,acid $olic etc"6, enzime, aminoacizi, uleiuri esentiale, substante bactericide si

bacteriostatice" Mierea se $oloseste ca indulcitor in regimuri 5c3nd oate $iasociata cu olen6, ca nutritiv, energizant 5entru sustinerea e$ortului $izic siintelectual6, ca nutritiv in erioada de crestere si la v3rsta a treia" Combinatiamiere, latisor de matca si roolis are calitati antivirotice"

Capitolul II Piata produsului

2.1 ortimentul e,istent pe piata

Dumarul sortimentelor de miere il deaseste c(iar si e acela al sortimentelor de$lori meli$ere, dar in general, se admit trei mari categorii de miere de albine:- miere de nectar 5$loral sau e.tra$loral6- miere de mana- miere de za(ar industrial 5nu este admisa ca miere naturala6"

Sortimentele de miere de nectar variaza cel mai mult in $unctie de loc"

/ua anul in care a $ost recoltata, mierea se imarte in trei categorii:

- miere de nectar oli$lora obisnuita- miere de nectar oli$lora regionala 5de munte, de $aneata, de delta6- miere de nectar mono$lorala 5de tei, de salcam, de izma, de $loarea-soarelui, etc"6"

Sortimentele de miere di$era $oarte mult intre ele" Se ot di$erentia $ie rininsusirile lor organoletice 5culoare, aroma si gust6, $ie dua analize e$ectuate inlaboratoare seciale" /e aici usurinta cu care o miere $alsi$icata oate $i consideratanaturala"

#n @omania, cel mai des sunt intalnite urmatoarele sortimente: mierea de salcam,de salcie, de tri$oi si lucerna, mierea de tei, de zmeura, de (risca, de sul$ina, de brad,artar si ste4ar"

/ua calitatea ei comerciala si indicii organoletici 5de gust6 mierea este imartita indoua categorii:- miere de calitate suerioara A 5de salcam, de tei, etc"6- miere de calitate in$erioara B 5de (risca, de iarba neagra, etc"6"

1



Alte sortimente si calitatile lor :

- Miere de Coriandru : de culoare desc(is, asemntoare cu cea de salcie, &n rimele 2 satm3ni de la e.tracie are un gust nelcut, dar lasat &nmaturator descoerit, &i ierde acest gust a4ung3nd o miere suav

e.celent"- Miere de Crusin : are e$ect la.ativ"- Mierea de $loarea soarelui : >n sedimentul ei granulele de olen a4ung uneori

3n la 100 8" /atorit coninutului mare de glucoz, cristalizarea sedeclaneaz mult mai reede $a de celelalte sorturi de miere, uneoric(iar &n $aguri, e.tracia ei trebuind s se $ac reede"

- Mierea de izm : este recomandat entru a$eciunile de stomac i intestine"- Mierea de iarba neagr: este bun entru anemici, clorotici i &n a$eciunile

sistemului nervos"- Mierea de levanic : este recomandat celor euizai $izic i nervos"- Mierea de ment : Are aroma mentei i gust dulce, consisten uni$orm,

v3scoas, cristalizeaz &n granule mrunte, incomlete" Are culoareverzui-brun rocat i se recolteaz &n cantiti mari &n /elta /unrii izonele de inundaie ale acesteia" Conine o cantitate mare de vitamina Ci datorit calitilor nutritive i teraeutice, se caut entru consum"

- Mierea de ducel : Este $oarte bun entru bolnavii de inim- Mierea de in : Mierea de man a inului este desc(is la culoare i consistent,

rm3n3nd transarent i $luid"- Mierea de rai : Este de culoare galben-desc(is, $oarte dulce, are un gust i

miros lacut, cu o consisten dens, dizolv3ndu-se greu &n a" Secristalizeaz la 10-12 zile de la e.tracie, c(iar &n $aguri, lu3nd o culoarealbicioas i usor glbuie" /e aceea recoltarea trebuie $acut raid, laterminarea &n$loririi"

- Mierea de rozet : Face arte din rima categorie, $iind de o calitatee.cetional - du gust i arom"

- Mierea de salcie : Este de culoare galben desc(is aurie i are uneori un gust uin amrui, av3nd o savoare deosebit, $iind $oarte bogat &n vitamine5&n secial B) si C6" Ia(arisirea se $ace cu cristale mrunte"

- Mierea de tri$oi :m Este considerat cea mai bun ca savoare i rezentare" Este bogat &n vitamine 5B1, B2, C6 culoarea variind &n $uncie de secia de lacare rovine 5alb la tri$oiul alb itic, galben-roietic la celelaltevarieti6"

- Etc"

17



2.2 -ate statistice pri*ind produsul

2.2.1 *olutia consumului de miere in /omania

9rendul ascendent al roduciei auto(tone de miere din anul 2000 ,au dat mari

serane cultivatorilor, ana in 200'-200),cand s-au rodus circa 17"000 de tone">ns, &n 200-2007, ara noastr a obinut cele mai slabe roducii de miere din ultimii

cinci ani, de ma.im 1'"000 de tone" >n lus, rom3nii consum de zece ori mai uin

miere dec3t restul euroenilor . >n ultimii doi ani, s-a constatat ca, consumul aroae

s-a dublat e $ondul roli$errii roduselor naturiste e baz de miere, crescand de la

100 grameO ca de locuitor in 200 la 200 grame in 2007" !entru anul 200 , s-a

estimat o roductie de 2%"'00 de tone, inregistrand o crestere cu aro.imativ 2* 8 $ata

de anul recedent , din care este '0 8 din cantitate urma sa $ie e.ortata otrivit

Asociatiei Crescatorilor de Albine din @omania 5ACA@6 "

>n ara noastr e.ist in rezent ,circa %' de mii de aicultori, numrul $amiliilor de

albine $iind de aro.imativ un milion" !otrivit datelor statistice, circa 0 la sut din

roducia anual de miere a @om3niei este e.ortat, dar i e.ortul este &n scdere"

Cele mai cutate destinaii sunt, &n rimul r3nd, <ermania, aoi #talia, ?landa, !olonia,

Frana, Gngaria, Austria, dar i SGA, Canada, Qaonia sau C(ina" /ei mierea

rom3neasc este $oarte areciat e ieele e.terne, ea este valori$icat la re mic, de

circa 2 euroO ilogramul de miere "

Comarativ cu tara noastra , in #talia sunt cu aro.imativ *' mii de aicultori mai

multi, iar cantitatea consumata e ca de locuitor este de dubla, adica *00 grame"

Tabel !

!roductia de miere din @omania in erioada 200%-200)

Miere extrasa - tone Anul Total Din care proprietate majoritar privata

2003 17409 17343

2004 19150 19112

2005 17704 1737

200 1!195 1!1!4

Sursa : RRR"insse"ro

1



Produc0ia de miere în /omnia

/egiuni de dez*oltare"one de miere e,tras$ în

2)

Dord-Est 5Bacu, Botoani, #ai, Deam, Suceava, aslui6 27'

Sud-Est 5Brila, Buzu, Constana, <alai, 9ulcea, rancea6 221*

Sud-Muntenia 5Arge, Clrai, /3mbovia, <iurgiu, #alomia, !ra(ova,9eleorman6

272

Sud-est ?ltenia 5/ol4, <or4, Me(edini, ?lt, 3lcea6 2%7

est 5Arad, Cara-Severin, ;unedoara, 9imi6 27

Dord-est 5Bi(or, Bistria-Dsud, Clu4, Maramure, Satu Mare, Sla46 1)%

Centru 5Alba, Braov, Covasna, ;arg(ita, Mure, Sibiu6 27

Bucureti-#l$ov 5Municiiul Bucureti, #l$ov6 27)

9otal 171'

Sursa : RRR"insse"ro

Concluzii

Mierea este un aliment cu gust dulce si ar$umat, cu asect semi$luid, vascos saucristalizat si culoare seci$ica, avand un continut mare de za(aruri si substanteminerale, vitamine, enzime, acizi organici" Culoarea mierii di$era de la incolora anala neagra" Mierea de la inceutul rimaverii are o culoare galbuie, ana la ortocaliu,iar cu timul aceasta se inc(ide la culoare" #n timul cristalizarii se desc(ide la culoare"

aloarea alimentara a mierii consta in bogatia ei in za(aruri, ceea ce o $ace un alimentenergetic" <lucoza si $ructoza din acest aliment sunt za(aruri simle care numainecesita relucrare rin digestie, acestea $iind direct asimilate si arse"

/i$erenta dintre miere si za(ar este continutul de substante neza(aroase care auun e$ect ozitiv in reglarea unor $unctii ale organismului" !ar$umul seci$ic al mieriieste identic cu ar$umul $lorilor din care rovine"

Mierea de albine a intrat &n alimentaia omului din timuri strvec(i, av3nd o

valoare nutritiv suerioar" Coninutul su mare &n za(aruri invertite 5$ructoz i

glucoz6 uor asimilabile de organism, $ace s $ie $oarte areciat &n (rana zilnic a

coiilor, v3rstnicilor i a sortivilor" >n acelai tim mierea osed o mare valoare

caloric ,1 g de miere roducand aro.imativ %200 calorii " /atorit comoziiei sale

c(imice, mierea natural conine o serie de substane antibiotice, $ermeni i vitamine"

Aceste comonente &i con$er o mare valoare teraeutic ceea ce contribuie la

vindecarea rnilor, arsurilor , la inlaturarea oboselii, are $unctie de calmant, combate

insomnia, are e$ect (iotensiv s"a"m"d"

20



!entru obinerea mierii de calitate un rol imortant &l 4oac maturarea natural &n$aguri, maturarea &n a$ara lor $iind lisit de aroma seci$ic e care o ct duccire" Gn alt $actor deosebit de imortant este asigurarea $amiliilor &n erioadele decules cu $aguri cldii de calitate, cu recdere din cei &n care nu s-a crescut uiet, &nacest $el evit3ndu-se derecierea culorii mierii" Du este ermis (rnirea $amiliilor dealbine cu cantiti mari de siro de za(r &n a4unul culesurilor, &n scoul blocriicuiburilor, scont3nd e $atul c nectarul adus ulterior va $i deozitat &n $agurii entrurecolt" Acest $at nu $ace dec3t s derecieze mierea rin amestecul cu siro de za(r,&ntruc3t albinele &l vor muta &n timul culesului, din cuib, &n magazine" Ia(arul trebuie$olosit doar &n erioada de toamn entru comletarea rezervelor de (ran" Du serecomand livrarea mierii direct de la centri$ug, $r o condiionare atent" /easemenea, e.tragerea mierii trebuie $cut du $iecare cules entru a se obine mierea

e sorturi de $lor care s satis$ac re$erinele i cerinele consumatorilor"

ibliografie

21



1. Banu, C" : Calitatea "i controlul calit#$ii produselor alimentare,Editura A<#@, Bucureti, 2002

2" Baru , M" !atruica, S" Bura "A": Tehnologie apicola, Editura Solness, 200'

3" Bologa, D ": Merceologia Alimentara, Editura ?scar !rint, 2001

4" Marg(itas , =" " : Albinele si produsele lor, Editura Ceres, 200'

&" ornicu,C" =azar, S": Apicultura , Editura Al$a , 200

)" LLL RRR"miere-de-albine"ro

+" LLL RRR"miereanoastra"ro

" LLL (tt:OOro"Riiedia"orgORiiOMiere

5" LLL RRR"interlic"md

1" LLL RRR"gov"ro

Ane.a #

22

http://www.miere-de-albine.ro/

http://www.miereanoastra.ro/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Miere

http://www.interlic.md/

http://www.gov.ro/

http://www.miere-de-albine.ro/

http://www.miereanoastra.ro/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Miere

http://www.interlic.md/

http://www.gov.ro/



Elementele minerale din miere 5 mg O g6

Elementul Miere de culoare $oarte desc(isa Miere de culoare ronuntataMedia Minim Ma.im Media Minim Ma.im

20' 100 '77 1)) 11' *%%Cl '2 2% ' 11% *7 201S '7 %) 107 100 ') 12)

Ca * 2% )7 '1 ' 2)) Da 17 ) %' ) *00

! %' 2% '0 * 2 '7Mg 1 11 ') %' 12)

Si?2 22 1* %) %) 1% 2Si 7, ,2 11, 1* ',* 27,%Fe 2,* 1,2 *,7 ,* 0, %','Mn 0,% 0,1 0,** *,0 0,'2 ,'%Cu 0,2 0,1* 0,0 0,') 0,%' 1,0*

Ane.a ##

Continutul mierii in vitamine si rolul lor asura organismului

itamina Continut la un g miere Actiune

9iamina 5B 16 0,1 mg Asura sistemului nervos ,intretine tonusul digestiv ,

2%



regleaza metabolismul

(idrocarbonatilor, elimina acidul

uric, mentine dantura sanatoasa,

are actiune antidureroasa

@ibo$lavina 5B26 1,' mgFavorizeaza metabolismul

(idrocarbonatilor, grasimilor si

$ierului

Acidul antotenic 5B%6 2,0 mg!articia la constitutia si $unctia

ielii, arului si mucoaselor

Acidul nicotinic 5B'6 0,%-1,0 mg

!articia la roceselor celulare

legate de metabolismul

(idrocarbonatilor, regleaza

$unctia ielii , a sistemului

nervos , imbunatateste circulatia

sanguina eri$erica si stimuleaza

arenc(imul $icatului

!irido.ina 5B)6 2-' mg

Are e$ect tonic asura

sistemului nervos , a ielii si a

aaratului digestiv

Acidul $olic 0,1 mgStimuleaza maturarea (ematiilor

din maduva osoasa

Acidul ascorbic %0-'0 mg

Actioneaza in metabolismultesuturilor din organism,

activeaza $ormarea

rotrombinei, mentine structura

oaselor, a musc(ilor, dintilor"

itamina urmeA4uta la coagularea sangelui,

articia la sinteza rotrombinei

Ane.a ###

Stiati ca...?

Albinele care se hranesc cu nectarul florilor traiesc mult mai putin decât cele care

se hranesc numai cu miere;acestea din urma pot atinge vârsta de 6-7

luni(supravietuiesc iernii) pe când celelalte nu traiesc mai mult de 40-45 ile!

Albinele percep substante mirositoare si "n dilutie de #0-6 $ chiar daca acestea

sunt "n amestec cu alte substante!%i$totusi$din &4 de aharuri e'perimentate$doar

au preentat interes pentru albina lucratoare;aharina nu provoaca albinelorsenatia de dulce$iar chinina cea de amar!

2*



ristaliarea(aharisirea) mierii este un proces natural care depinde de raportul

glucoa*aharoa din compoitia mierii si este favoriata de preenta polenului;

cristaliarea se produce la o temperatura cuprinsa "ntre #4-+# grade !,n mierea

cristaliata se conserva toate proprietatile nutritive$dietetice si terapeutice ale

acesteia!

rântorii$feciorii stupului$pentru a se putea ridica "n aer$ trebuie sa bata din aripi

cu o cadenta pe care analiele aerodinamice si anatomice efectuate asupra

corpului lor o dau ca imposibila! %i$totusi$ei se pot deplasa cu vitee si la distante

incredibile$iar "n timpul borului de "mperechere concureaa agilitatea pestilor "n

apa!.ar$nefericitii$pentru ca se hranesc numai cu miere$"n luna august sunt

alungati din stup$din spirit de economie pentru iarna!

/arna$ albinele se strâng "n ghem pentru a pastra cât mai multa caldura! %i$totusi$

"n stup sunt cu doar 5 grade mai mult decât "n afara lui$dar$ "n interiorul

ghemului si mai ales atunci când matca "si reia ouatul$ se asigura o temperatura

de &5-&7o necesara devoltarii puietului$indiferent de temperatura de afara$ fie

i$ fie noapte!oata aceasta energie este obtinuta prin consumarea mierii

e'istente "n stup("n faguri)!

chiul albinelor percepe un numar mult mai mare de imagini pe secunda decât

omul( cam de #5 ori)!impul are o alta dimensiune pentru albine$ iar obiectele "nmiscare pentru noi$ pentru ele sunt tinte fi'e$ usor de nimerit!

Documents

Analiza Calitatii Mierii de Albine