Upload
veaceslav-gheorghe-vrabie
View
508
Download
29
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Analiza Companiei Moldcell
Citation preview
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI
Facultatea “Business si Administrarea afacerilor”
Specialitatea: “Turism si servicii hoteliere”
Portofoliu “ Managmentul riscurilor in afaceri”
“Analiza: Intreprinderii Moldcell ”
Pregatit de catre: Grupa T-294
Coordonator: Vornovitchi Diana
1
Chisinau 2011
Cuprins:
1.Descrierea activitatii intreprinderii si analiza
ramurei pe indicatori, dinamica indicatorilor.
2.Analiza SWOT a intreprienderii ”Moldcell”.
3. Identifica riscurile si electele acestora.
4. Descrierea metodelor de reducere a
riscurilor.
5.Analiza concurentilor.
6.Descrierea (elaborarea) sistemului de
gestiune a riscurilor la intreprindere.
2
1.Descrierea activitatii intreprinderii si analiza ramurei pe indicatori, dinamica indicatorilor.
Despre companie
Moldcell şi-a început activitatea în Moldova în aprilie 2000. Prin intermediul
companiei Moldcell, Fintur marchează una din reuşitele sale de pătrundere
pe piaţa Europei de Est. Acţionarii Moldcell sunt: MolFintur SRL cu 1% acţiuni
şi Fintur Holdings BV cu 99 % de acţiuni.
Moldcell – operator dinamic în domeniul telefoniei GSM, are drept scop
satisfacerea consumatorilor săi oferindu-le produse şi servicii de calitate
înaltă.
Infrastructura, tehnologiile avansate, precum şi înaltul profesionalism al
angajaţilor noştri ne permit să oferim produse şi servicii potrivite
necesităţilor fiecărui abonat.
Aria de acoperire a companiei Moldcell la 1 mai 2011 cuprinde 97,35 la sută
din teritoriul şi 96,81 la sută din populaţia Republicii Moldova.
Moldcell a fost primul operator în Moldova care a început să ofere servicii
precum mesaje scurte (SMS), Roaming pentru pachetele preplătite, taxarea
la secundă, WAP/Internet Access, GPRS şi EDGE, ceea ce presupune o
abordare inovativă în favoarea utilizatorilor GSM.
Infrastructura şi echipamentul high tech, personalul calificat, experienţa şi
suportul acţionarilor contribuie la aceea ca Moldcell să ofere servicii
calitative corespunzătoare fiecărui segment de piaţă.
Moldcell îşi deserveşte clienţii prin intermediul unor vaste puncte de vânzări
pe întreg teritoriul republicii.
3
Date statistice in evolutiili anuale ale pieţei serviciilor de comunicaţii :
Evoluţia cifrelor de afaceri, în mil. lei
Structura pieţei, în funcţie de cifra de afaceri
Evoluţia numărului de utilizatori, mii
Structura pieţei, în funcţie de numărul de utilizatori
Evoluţia ARPU, lei/lună
Evoluţia numărului de abonaţi şi a ratelor de penetrare, mii
Evoluţia numărului de utilizatori 3G pentru accesarea Internet
Fig. nr. 1. Evoluţia cifrelor de afaceri, în mil. lei
Fig. nr. 2. Structura pieţei, în funcţie de cifra de afaceri
4
Fig. nr. 3. Evoluţia numărului de utilizatori, mii
Fig. nr. 4. Structura pieţei, în funcţie de numărul de utilizatori
5
Fig. nr. 5. Evoluţia ARPU, lei/lună
Fig. nr. 6. Evoluţia numărului de abonaţi şi a ratelor de penetrare, mii
6
Fig. nr. 7. Evoluţia numărului de utilizatori 3G pentru accesarea Internet*
Principiile noastre
Viziunea Moldcell
Moldcell este o companie care oferă servicii de standard internaţional, lider în industria în care
activează.
Misiunea Moldcell
A oferi soluţii de comunicare simple, inteligente şi atractive prin standarde
înalte de deservire a clienţilor şi a consolida brandul, în scopul adăugării
valorii maxime tuturor parţilor cointeresate..
7
Codul de etică şi conduită
1. Noi tindem să avem BUNI angajaţi şi BUNI manageri având standarde
etice înalte.
2. Noi acţionăm cu bună credinţă în modalitatea de gestionare a afacerilor.
3. Noi suntem integri.
4. Noi avem încredere şi respect fată de noi înşine.
5. Noi acţionăm în perspectiva succesului de lungă durată.
6. Noi suntem conştienţi de responsabilitatea noastră faţă de societate.
Etica BUNĂ este pentru noi o cerinţă în procesul de gestionare a afacerii.
Aceasta este modalitatea prin care se decide dacă acţiunile se desfăşoară în
direcţia corectă sau greşită. Noi înţelegem că, comportamentul şi atitudinea
etică constituie valori fundamentale în dorinţa noastră spre o companie
BUNĂ. Standardele etice BUNE şi urmărirea continuă a comportamentului de
afaceri reprezintă calea spre stabilitate. Am creat acest Cod de Etică şi
Conduită a Fintur Holding drept un document care va servi acestui scop. Noi
avem încrederea că toţi îl vor citi, îl vor înţelege corect şi îl vor aplica în
viaţă.
Companiile BUNE sunt construite graţie angajaţilor BUNI. Noi avem drept
scop să fim BUNI în toate acţiunile noastre. Conducerea Fintur speră că noi
vom conduce grupul de companii Fintur să ajungă la poziţia de furnizor de
vârf în domeniul serviciilor de telecomunicaţii pe pieţele existente din
Eurasia prin intermediul principiilor BUNE, Valorilor şi Standardelor etice,
considerându-le cele mai importante priorităţi ale noastre.
Priorităţi cheie Moldcell 1. Orientare către clientul intern şi extern;2. Activitate, eficienţă şi fezabilitate;3. Prezenţă absolută, calitate şi servicii;4. Simplitate, comunicare eficientă;5. Companie cu o bună reputaţie.
8
Responsabilitate Socială
Moldcell a intrat pe piaţa din Moldova în 2000, devenind unul din jucătorii ei
de frunte, influenţând pozitiv dezvoltarea infrastructurii informaţionale a
ţării, impulsionând lansarea unor domenii de afaceri conexe
telecomunicaţiilor, aducând contribuţii substanţiale la bugetul de stat,
abordând cu responsabilitate fenomenele sociale cu care se confruntă
populaţia ţării, susţinând patrimoniul şi valorile noastre culturale....
“A FI ÎN FRUNTE” înseamnă pentru noi RESPONSABILITATE în faţa clienţilor,
acţionarilor, partenerilor şi comunităţii în care activăm.
Telecomunicaţiile joacă un rol determinant în evoluţia economiei unei ţări
prin facilitarea accesului populaţiei la informaţie, reducerea costurilor,
sporirea eficienţei comunicării. Iar evoluţia economiei aduce progresul
întregii societăţi.
Credem în valorile dezvoltării durabile a afacerii, bazate pe etică şi
transparenţă, credem că putem contribui la crearea unei lumi cu oportunităţi
mai bune. De aceea, am integrat valorile RSC (de Responsabilitate Socială
Corporativă) în strategia noastră de dezvoltare şi activitate. Credem că doar
respectarea şi promovarea unei afaceri corecte va duce la prosperarea
sectorului şi ţării în care activăm.
Utilizăm tehnologiile în serviciul comunităţii, iniţiem parteneriate sociale în
domenii-cheie (educaţie şi sănătate), susţinem cultura şi arta locală, avem o
clară poziţie pro-ecologică.
Din anul 2006, facem parte din Reţeaua Pactului Global în Moldova, cea mai
largă iniţiativă de responsabilitate socială corporativă din lume lansată şi
promovată sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Astăzi, dorim să comunicăm rezultatele pe care le-am obţinut şi să
convingem cât mai mulţi membri ai comunităţii de afaceri din Moldova să ni
se alăture.
9
2.Analiza SWOT a intreprienderii ”Moldcell”.
Puncte tari Puncte slabe
1.Asigurarea cunostintelor si abilitatilor profesionale, de care intreprinderea are nevoie pentru desfasurarea activitatii. 2.Asigurarea unor competenţeprofesionale inalte tuturor angajatilorin vederea realizarii sarcinilor siresponsabilitatilor aferente posturilor de munca pe care le ocupa.3.Resursele umane sunt unice in ceea ce priveste potentialul de crestere si dezvoltare.4.Amplasarea excelenta a intreprinderii.5.Un manager performant.6.Capacitatea oferirii de servicii inalte.7.Publicitate efectiva.8.Existenta unei lupte concurentiale.9.Avantaje la ofertele propuse.
1.Lipsa bazei tehnico-materiala pentru instruirea si dezvoltarea profesionala a personalului in cadrul intreprinderii.2.Intirzierea efectuarii unor cercetari pe piata3.Lipsa unor planuri de dezvoltare manageriala a angajatilor care ocupa posturile-cheie in cadrul intreprinderii.4.Strategii slabe.5.Cheltuieli inalte la producerea unor noi produse pe piata.
Opurtunitati Pericole/Amenintari
1.Cresterea nivelului de pregatire profesionala.2.Asigurarea competitivitatii intreprinderii in raport cu intreprinderile concurente.3.Sporirea valorii capitalului uman si a celui intelectual al intreprinderii.4.Facilitati fiscale.5.Cucerirea unei noi pieti de desfacere.6.Atragerea celor mai buni angajati c rezultat al oferirii posibilitatii de crestere profesionala si de imbogatire a cunostintelor profisionale.7.Implementarea mai rapida a tehnologiilor noi care apar in procesele de productie ale intreprinderi.8.Posibilitatea realizarii obligatiunilor organizationale fata de clienti.9.Diversificarea gamei de produse si servicii.
1.Dificultati in elaborarea si implementarea strategiilor si politicilor de instruire si dezvoltare profesionala a personalului.2.Stagnare economica.3.Nedorinta angajatilor de a participa la diferite programe de instruire si dezvoltare profesionala.4.Rezistenta la mobilitatea mediului.5.Cresterea pretului la servicii.6.Puterea de cumparare a consumatorului este scazuta.7.Patrunderea pe piata a unui concurent puternic.
10
3. Identifica riscurile si electele acestora.
Identificarea riscurilor Efectele acestora
1.Imbolnavirea personalului(a unei functii de baza).
2.Disfunctie in baza tehnico-materiala.
3.Promovarea de catre concurenti a tehnicii mai performante.
4.Marketingul slab a firmei.
5.Lispa de resurse financiare pentru inovatii noi.
6.Cresterea preturilor.
7.Aparitia pe piata a unor concurenti
1.Scade eficienta si capacitatea oferirii servicilor.
2.Reduce capacitatea serviciilor sau informatiilor care trebuie oferite in permanenta clientilor.
3.Pierderea potentialilor clienti.
4.Pierdera imaginii companiei, scaderea vinzarilor.
5.Dificultati in elaborarea sau implementarea unor tehnologii sau servicii.
6.Scade vinzarea unor servicii.
7.Scade profitul intreprinderii,si apare nevoia de a crea un produs nou.
11
4. Descrierea metodelor de reducere a riscurilor.
Oportunitatea adoptării oricărei oricărei decizii manageriale, în natura
căreia iniţial persistă un anumit grad de risc, poate fi argumentată numai
prin analiza si evaluarea ei. Pentru a conduce eficient cu firma nu este
suficient de a şti tipul de risc care poate influenţa activitatea antreprenorială,
este necesar de asemenea de a calcula mărimea lui, adică de a evalua
consecinţele care pot apărea în rezultatul influenţei acestuia.
Sunt 2 metode de avaluare a riscurilor:
1.Metoda calitativa
2.Metoda cantitativa
1. Metoda analizei calitative a riscului.
Acesta metoda presupune evidentierea surselor de formare a riscului,
etapelor si lucrarilor la indeplinirea carora apare riscul.
Această metodă de analiză are loc prin intermediul următoarelor etape:
În prima etapă are loc compararea rezultatelor pozitive aşteptate ca catre
companie în urma alegerii direcţiei de activitate antreprenorială cu
consecinţele posibile rezultate din această alegere. Ele pot fi împărţite după
analogia pierderilor (financiare, materiale, de timp, sociale).
(exemplu: in cazul in care compania propune un nou produs pe piata este
un avantaj ce va creste nivelul financiar, insa poate sa aiba pierderi in cazul
cind produsul nu a facut fata asteptarilor)
A doua etapă constă în determinarea influenţei deciziilor, care sunt primite la
etapa elaborării strategiei, asupra intereselor companiei.Cu alte cuvinte e
necesar de efectuat o analiză complexă a influenţei deciziilor primite de
companie asupra comportamentului altor firme. În procesul realizării acestei
etape se evidenţiază acele firme, cărora realizarea unui tip de risc îi va fi
spre binele ei.
(exemplu: tinind cont de faptul ca compania se ocupa cu reteaua de
comunicare,si se considera ca este o retea ce are unde nocive ce se reflecta
asupra oragismului uman.Ia poate ridica profiturile companiilor postale,in asa
12
mod ajutind oamenii sa se indeparteze de laturile negative pe care le
desfasoara compania noastra).
2. Metoda analizei cantitative a riscului.
Reprezintă una din componentele de bază ale procesului de gestiune
eficientă a companiei. Evaluarea cantitativă a riscului contribuie la mărirea
posibilităţilor de alegere a direcţiei concrete de activitate reieşind din
priorităţile proprii ale firmei. Acesta analiza determina probabilitatea
matematica a aparitiei riscurilor identificate, suma pierderilor…
In mod general, metodele cantitative de evaluare a riscurilor pot fi
prezentate astfel:
Metoda statistica
Metoda oportuntatii cheltuielilor
Metode expert de evaluare
Metoda analitica
Metoda valorii asteptate
Metoda de evaluare a riscurilor utilizate in practica de antreprenoriala
1. Metoda statistică de evaluare a riscului
Această metodă se utilizează în cazurile când firma dispune de un volum suficient
de informaţie statistico-analitică pe elementele analizate necesare pentru n
perioade de timp. Conform teoriei lui Puason al repartizării probabilităţilor la o
analiză mai mare a unor evenimente întâmplătoare se evidenţiază o repetare a lor
cu o anumită frecvenţă. Această proprietate a mărimilor întâmplătoare este foarte
importantă pentru teoria riscului din punct de vedere al posibilităţilor de prognozare
a probabilităţilor de realizare a anumitor tipuri de risc, de a le da o evaluare
cantitativă.
2. Metoda oportunităţii cheltuielilor
Această metodă este orientată spre evidenţierea principalelor zone potenţiale de
risc din punct de vedere al cheltuielilor realizate de firmă pentru desfăşurarea
activităâii, găsindu-se astfel aşa numitele „locuri înguste” în activitate firmei cu
referire la riscul pe care le pot genera aceste cheltuieli , pentru a le înlătura.
13
3. Metoda expert de evaluare a riscului
Aceasta metoda poartă mai mult un caracter subiectiv în comparaţie cu celelalte
metode, deoarece experţii care se ocupă de evaluarea riscului îşi expun opiniile şi
viziunile sale pur subiective atât asupra situaţiei anterioare (trecute) cât şi asupra
perspectivei de dezvoltare a ei.
Cel mai des această metodă se foloseşte când pentru aplicarea altor metode nu
există o bază informaţională completă sau în situaţii excepţionale care nu au
analogii, neavându-se posibilităţi de analiză a indicatorilor anteriori.
4. Metoda analitică de evaluare a riscului
Se efectuează prin realizarea următoarelor etape:
I. Pregătirea pentru prelucrarea analitică a informaţiei care poate fi efectuată prin
următorii paşi:
1) determinarea parametrului cheie faţă de care se efectuează analiza timpului
concret de activitate antreprenorială (ex., volumul vânzărilor, volumul
profitului, rentabilitatea etc.);
2) selectarea factorilor care influenţează asupra activităţii firmei şi asupra
parametrului cheie (ex., nivelul inflaţiei, stabilitatea politică, gradul de
respectare a obligaţiilor contractului de furnizorii firmei etc.);
3) calculul valorilor parametrilor cheie la toate etapele procesului de producţie
(cercetare, implementare în producere, producerea, declin).
Formulând în aşa mod consecutivitatea cheltuielilor şi profiturilor se poate de
determinat nu numai eficienţa totală a domeniului cercetat de activitate a
firmei ci şi de a evidenţia importanţa parametrului la fiecare dintre etapele de
cercetare.
II. Se construiesc diagramele dependenţei indicatorilor rezultativi aleşi de mărimile
datelor iniţiale. Comparând între ele diagramele primite, permit evidenţierea
indicatorilor de bază care cel mai tare influenţează asupra activităţii
antreprenoriale desfăşurate de întreprindere.
III. Se determină valorilor critice ale parametrilor de bază. Cel mai uşor în acest caz
poate fi calculat punctul critic al producerii sau zona fără pierderi care ne indică
volumul minim al vânzărilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor firmei.
IV. Se analizează căile posibile de ridicare a eficienţei şi stabilităţii activităţii firmei
şi respectiv căile de reducere a riscului. Acest lucru se face în baza analizei ci
comparării rezultatelor obţinute ale parametrilor de bază.
14
5. Metoda valorii asteptate
Este metoda de evaluare cantitativa a expunerii la risc frecvent,se utilizeaza in
cazul managementului pe programe si proiecte.Ia poate fi definita ca drept
modalitate de combinare a probabilitatii si impactului operatiunea de
multiplicare.Aceasta este o metoda neutra,fiindca acorda aceiasi importanta atat
probabilitatii,cit si impactului la evaluarea expunerii la risc.
6. Metoda de evaluare a riscurilor utilizate in practica de antreprenoriala
sunt:
1. In anumite situatii, marimea riscului este determinate drept raportul dintre
probabilitatea succesului si nivelul consecintelor nefavorabile, care pot
aparea in realizarea unui anumite activitati, a unui proiect sau a unei actiuni.
2. Uneori antreprenorii determina nivelul riscului cs produs dintre marimea
pierderii asteptate si probabilitatea ei de realizare.
3. Determinarea riscului economic, din punct de vedere al succesului economic
si ethnic, se realizeaza prin metoda Americana de evaluare a inovatiilor
tehnice.Partea cea mai importanta a acestei metode consta in tendinta de a
nclude in evaluare caracterul probabilistic al rezultatului in conditii de
incertitudine,toate cheltuielile si veniturile asteptate.
Insa putem define deasemenea si metode de reducere a riscurilor
are pot aparea la o intreprindere:
1.Diversificarea- costa in raportarea eforturilor si a investitiilor capitale intre
diferite tipuri de activitate legate reciproc.Poate avea 2 forme:
Diversificarea de concentrare- completarea sortimentului productiei cu
produse omogene celor deja delor fabricate.
Diversificare pe orizontala- completarea sortimentului cu produse
neomogene celor fabricate,dar care au cerere pe piata.
2.Transmiterea riscurilor- este metoda de redecere a riscului ,la care
antreprenorul poate recurge in urmatoarele cazuri:
Cind pentru parte ace transmite pierderile sunt abusive decit pentru
parte ace-l primeste
Cind partea ce primeste riscul dispune de metode mi eficiente de
evaluare si gestiune.
15
Transmiterea riscului se efctueaza prin intermediul contractului,astfel
deosebim urmatoarele tipuri de contracte infunctie de risc:
Contracte de pastrarea si transportare a incarcaturilor
Contracte de vinxare ,deservire si furnizare
Contract de chezasie
Accord factoring
5.Analiza concurentilor.Potrivit rapoartelor statistice prezentate de operatorii de telefonie mobile:
trendul de creştere al pieţei a fost determinat de majorarea vânzărilor
înregistrate de companiile ORANGE Moldova şi MOLDCELL. Vânzările
ORANGE Moldova au crescut cu 19,19% şi au ajuns la 1 mld. 190,4 mil., iar
ale MOLDCELL – cu 21,26% şi au însumat 387,5 mil. lei. Totodată, vânzările
serviciilor de telefonie mobilă efectuate de compania MOLDTELECOM s-au
redus cu 12,9% şi au alcătuit 46,6 mil. lei. Urmare a acestor evoluţii, venitul
mediu lunar per utilizator al ORANGE Moldova s-a majorat cu 4,3% şi a
constituit 109,47 lei, cel al MOLDCELL – cu 4,9% şi a alcătuit 76,76 lei, iar
venitul MOLDTELECOM s-a micşorat cu 23% şi a însumat 78,11 lei.
În perioada de raport, numărul total al utilizatorilor de telefonie mobilă a
crescut cu 6,8% şi a ajuns la 2 mil. 855,3 mii, iar rata de penetrare a acestor
servicii, raportată la o sută de locuitori ai republicii, s-a majorat cu 2 puncte
procentuale şi a atins pragul de 80,1%. ORANGE Moldova a conectat la
reţeaua sa 32,4 mii de utilizatori noi, iar MOLDCELL – 52,6 mii. Numărul
clienţilor MOLDTELECOM s-a redus cu 2,7 mii şi a ajuns la 1 iulie 2010 la 98,3
mii. La această dată ORANGE Moldova avea 1 mil. 858,4 mii de utilizatori, iar
MOLDCELL – 898,6 mii.
În primul semestru al anului 2010 , pe piaţa de telefonie mobilă au activat
trei operatori: SA „Orange – Moldova”, SA „Moldcell” şi SA „Moldtelecom”,
sub marca comercială „UNITE”. Cea mai mare cotă de piaţă – de 72,5% -
este deţinută de compania ORANGE Moldova. Companiile MOLDCELL şi
MOLDTELECOM deţin cote de piaţă estimate la 24,8% şi , respectiv, 2,7%.
Cel de-al patrulea operator de telefonie mobilă - „Eventis Mobile” SRL – nu
16
activează de la începutul anului curent pe motiv că a intrat în proces de
insolvabilitate.
Concurentii
Criteriu de clasificare a companiilor
Dupa
personal
Dupa
volumul
vinzarilor
Dupa aria
de
cuprinder
e
Dupa
pozitia
pe
piata
Dupa
imaginea
intreprinder
ii
1.Moldcell 4 4 5 4 5
2.Orange 5 5 5 5 5
3.Moldteleco
m
3 3 4 2 4
Total: Moldcell a acumulat 22 de puncte
Orange-25 puncte
Moldtelecom-16 puncte
Concluzie: Dupa efectuaria tabelului,putem observa ca fiecare
dintre companii are plusurile si minusurile lor pe piata, insa liderul
este Compania Orange fiind si prima intreprindere care a iesit pe
piata,deoarece are diverse oferte si produse.Insa celelalte
companii au alte oferte,personal mai redus si o cota pe piata mai
mica si din cauza aceasta eficacitatea companiei este mai
scazuta.
17
6.Descrierea (elaborarea) sistemului de gestiune a riscurilor la intreprindere.
Gestionarea riscurilor înseamnă identificarea şi evaluarea riscurilor, precum
şi stabilirea modului de a reacţiona în faţa riscurilor, adică de a pune în operă
mijloace de control intern care să le atenueze posibilitatea de aparitie sau
consecinţele pe care le-ar produce în cazul în care s-ar materializa.
Insa in Compania Moldcell, resursele de gestionarea riscurilor sunt limitate,
iar numărul riscurilor creşte odată cu complexitatea organizaţiei şi a
activităţilor desfăşurate pentru atingerea obiectivelor. Ca prin urmare, este
necesar ca compania să urmărească un răspuns optim la risc, într-o anumită
ordine de priorităţi (profilul riscurilor) care rezultă din evaluarea riscurilor.
Deasemenea trebuie să se ia măsurile necesare (să se operaţionalizeze un
sistem de control intern) gestionării riscurilor până la un nivel considerat
acceptabil. Acest nivel este numit toleranţă la risc.
În plan general, răspunsul la risc poate fi de următorul tip:
acceptarea riscului;
monitorizarea riscului;
evitarea riscului;
transferarea (externalizarea) riscului;
atenuarea riscului.
Compania Moldcell îşi desfăşoară activitatea într-un mediu care influenţează
riscurile, dar care creează, în acelaşi timp, un context ce fixează limitele în
cadrul cărora riscurile trebuie gestionate. Mai mult decât atât, fiecare
organizaţie are parteneri pe care mizează în demersul de atingere a
obiectivelor. Din această cauză, un proces eficace de gestiune a riscurilor
trebuie să ia în considerare priorităţile stabilite de parteneri în gestionarea
riscurilor. Prin urmare, mediul în care subzistă organizaţia nu este neutru. În
teoria şi practica consacrata riscurilor se vorbeşte chiar de organizaţia
extinsă (la nivelul mediului cu care interacţionează).
18
Gestionarea riscurilor trebuie subordonată obiectivelor care formează un
sistem integrat, coerent şi convergent către obiectivele generale, astfel încât
nivelele de activitate să se susţină reciproc.
Această abordare permite organizaţiei să definească şi să implementeze o
strategie de gestionare a riscurilor care porneşte de la vârf şi este integrată
în activităţile şi operaţiile de rutină ale organizaţiei. Punerea în practică a
strategiei trebuie integrată sistemelor de activitate ale organizaţiei, pentru a
se asigura că gestionarea riscurilor este o parte integrantă a modului în care
este condusă organizaţia. Personalul de conducere, indiferent de nivelul
ierarhic pe care se află, trebuie să-şi formeze abilităţile necesare gestionării
pe principii de eficienţă a riscurilor. Mai mult decât atât, personalul, în
ansamblul său, trebuie să conştientizeze importanţa pe care gestionarea
riscurilor o are în atingerea propriilor obiective.
19