Analiza economico-financiaraProfesor: Valentina Gortolomei

Tema1: Bazele teoretico-metodologice ale analizei economice

1. Obiectul si metoda analizei economice2. Notiune de indicatori, factori si rezerve in analiza economica3. Metoda balantiera (MB) si aplicarea ei in analiza economica4. Esenta metodei substitutiilor in lant(MSL)5. Metoda diferentelor absolute(MDA) si aplicarea ei in analiza economica

1. Obiectul si metoda analizei economicePrin analiza econimica se subintelege modul de studiere a proceselor si fenomenelor economice in intregime apoi le descompunem in parti component in timp si spatiu si evidentiem cauzele care au dus la schimbarile obtinuteObiectul analizei economice il constituie studierea multilaterala si complete a activitatii economic financiara a unitatii economice si subdiviziunilor ei reflectata printrun sistem de indicatori ai planului de afaceri, darilor de seama si a altor surse informationale.Prin metoda analizei economice se subintelege modul dialectic de studii a proceselor si fenomenelor economice in mersul formarii si dezvoltarii lor

2. Notiune de indicatori, factori si rezerve in analiza economicaElementele component e ale obiectului analizei economice sunt:

Indicatorii (cantitativi si calitativi);(simpli si compusi) Factorii (pozitivi si negativi);(cantitati si calitativi);(intensivi si extensivi);(simpli si compusi) Rezervele (interne si externe);(curente si de perspectiva);(deschise si inchise) Resursele

Ca termen economic indicatorii prezinta o caracteristica cantitativa generalizata fenomenelor si proceselor social economice in unitate cu determinarea calitativa. Indicatorii caracterizeaza existenta resurselor, gradul de utiizare si schimbare a lor.Factorii in analiza economica sunt priviti in 2 aspecte:

Conditie necesara pu infaptuirea proceselor Ca pricina, cauza care actioneaza asupra acestor procese

Factorii sunt fortele motrice care actioneaza pozitiv sau negativ asupra proceselor si rezultatelor activitatii economice in intreprindere.Rezervele sunt posibilitatile nefolosite a intreprinderii sau posibilitatile de crestere a productiei imbunatatirii calitatii ei sau reducerea costului din nou aparute pe baza aplicarii ajunsurilor progresului tehnico-stiintific,tehnologiilor noi s.a

3. Metoda balantiera (MB) si aplicarea ei in analiza economicaMetoda balantiera (MB) se bazeaza pe egalitatea a 2 parti si se aplica in cazul unei sume si diferente de elemente componente, exemplu poate servi urmatoarea relatie matematica:

A=a+b-c MBΔA=Δa+Δb-ΔcA=a*b*c MSL,MDA

A= MSL

Partile trebuie sa fie egale

Esenta metodei balantiere consta in aceea ca abaterea indicatorului analizat este egala cu suma abaterilor factorilor de influenta.In analiza economica MB este aplicata:

Pentru a verifica daca corect a fost exprimata egalitatea a 2 grupe de indicatori economici interdependent, exemplu poate servi formula balantei circulatiei marfurilor Si+I =VV+AE+Sf de unde VV=Si+I-AE-Sf

ΔVV=ΔSi+ΔI-ΔE-ΔSf

ProblemaExemplu de calcul a influentei factorului prin MBIndicatori Perioada precedenta Perioada raportata Abaterea absoluta

(3-2)Marimea influentei factorilor

Stoc initial 1824 1903 +79 +79Intrari 32720 36986 +4266 +4266Stoc final 1903 1401 -502 +502Volum vinzari 32641 37488 +4847 xBalanta de verificare a factorilor BVF: +4847=+79+4266+502+4847=+4847In analiza economica MB este aplicata:

Pentru a verifica daca a fost corect calculata actiunea factorilor asupra indicatorului analizat cu ajutorul altor metode.

Mereu suma marimilor influentei factorilor trebuie sa fie egala cu abatere indicatorului analizat, lipsa acestei efalitati insemna ca factorii nu au fost evidentiati complet sau a fost comisa o greseala in calcule, pentru acesta este necesar sa se alcatuiasca balanta de verificare a influentei factorilor Exemlu:VV=Ns-Ws

ΔVV=+502 m.lInfluenta ΔNs=3364m.lInfluenta ΔWs=+3866m.l

BVF+502=-3364+3866+502=+502 Pentru a determina marimea influentei factorilor necunoscuti in cazul cind se cunoaste abaterea

indicatorului analizatsi influenta unui factor (sau 2,3 factori)din dependenta factoriala. Marimea

influentei factorului necunoscut este egala cu diferenta dintre abaterea indicatorului analizat si marimea influentei factorilor cunoscuti.

A=a*b*c*dΔA=+38ΔA(a)=+13ΔA(b)=-4ΔA(c)=+24ΔA(d)=?ΔA(d)= ΔA-( ΔA(a)+ ΔA(b)+ ΔA(c))=(+38)-(+13+4+24)=+5

Concluzie:1.In perioada analizata sa inregistrat o crestere a vol de vinzari in marime de 4847 lei2.Cresterea mentionata a fost conditionata de majorarea intrarilor cu 4266 lei si prezenta la inceputul perioadei a unui stoc mai mare cu 79 lei fata de cel al perioadei precedente, cresterea volumului de vinzari a fost determinata si de reducerea marimii stocului final fata de marimea din perioada precedenta cu 502 lei. Aceste rezultate vorbesc depre faptul ca pentru perioada analizata a fost efectuat un studio incomplete al cererii populatiei la marfurile comercializate de intreprinderea data in urma carui fapt nu sa obtinut o concordanta suficieta intre volumul de livrari si volumul de vinzari.3.Rezultatul inregistrat permite a aprecia activitatea intreprinderii la compartimentul dat ca fiind satisfacatoare insa ea dispune de careva rezerve de majorare a vinzarilor fapt asupra caruia trebuie sa fie accentuate atentia managmentului intreprinderii in viitor.

Planul concluziei: Mentionarea marimi schimbarii indicatorului analizat Constatea influentei factorilor Relevarea rezervelor de crestere a indicatorilor analizati Mentionarea cauzelor schimbarilor evidentiate si a cailor de ameliorare a situatiei Aprecierea rezultatelor obtinute

Problema (Metoda Balantiera)Sa se calculeze marimea influentei factorilor asupra volumului de vinzari reesind din urmatoarea informatie initiala:Indicatori Perioada precedenta Perioada raportata Abaterea absoluta

3-2Marimea influentei factorilor

Stoc initial 2240 1600 -640 -640Intrari 13200 14140 +940 +940Alte iesiri 80 40 -40 +40Stoc final 1600 960 -640 +640Volumul vinzari 13760 14740 +980 x

VV=Si+I-AE-Sf

ΔVV=ΔSi+I-ΔAE-ΔSf

(+980)=(-640)+(+940)-(-40)-(-640)+980=-640+940+40+640+980=+980

Concluzie:Volumul de vinzari a crescut cu 980m.l ca rezultat al cresterii intrarilor, reducerii stocului final si a altor esiri. Intreprinderea dispune de reserve de majorare a volumului vinzarior pe viitor din contul cresterii stocului initial cu 640 mii lei. La intreprindere a fost repetata aceeasi greseala ca si in perioada precedenta(nu sa asigurat o concordanta suficienta intre vol de intrari si vol de vinzari) ceea ce constrituie directia principala asupra careia trebuie sa fie acordata atentia mnagerilor intreprinderii. La general situatia la compartimentul dat poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare.

Problema (Metoda Balantiera)Sa se calculeze influenta factorilor asupra cheltuielilor perioadei reesind din urmatoarea informative:

Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta Marimea influentei factorilor

Cheltuieli comerciale

2860 3010 +150 +150

Cheltuieli generale si administrative

3040 3940 +900 +900

Alte cheltuieli operationale

180 280 +100 +100

Total cheltuielile parioadei

6080 7230 +1150 x

Chper=Chcom+Chgen+Chop

ΔChper+ ΔChgen+ ΔChop

+1150=+150+900+100+1150=+1150Concluzie:Cheltuielile perioadei au crescut cu 1150 mii lei.Aceasta este o situatie nesatisfacatoare deoarece au crescut si cheltuielile comerciale ,cheltuielile generale si administrative deasemenia si alte cheltuieli operationale.

Problema (Metoda Balantiera)Sa se scrie formula dependentei factoriale a profitului operational fata de profitul brut, alte venituri operationale si ch. perioadei.Calculati influenta factorilor mentionati aplicind formula corespunzatoare.

Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta(3-2)

Marimea influentei factoriale

Profitul brut 10806 12064 +1285 +1258Alte venituri operationale

602 764 +162 +162

Cheltuielile perioadei

10680 10883 +203 -203

Profitul operational 728 1945 +1217 x

Pop=Pbr+AVO-Chper

BVF:

+1217=+1285+162-203+1217=+1217Concluzie:In perioada analizata se observa o crestere a profitului operational cu 1217 lei fapt ce se datoreaza cresterii profitului brut cu 1258 lei , deasemenia majorarii altor venituri operationale cu 162 lei. Situatia intreprinderii in domeniul analizat este satisfacatoare intrucit a crescut profitul operational, exceptie face doar cresterea cheltuielilor cu 203 lei.

Problema (MB)Sa se aprecieze exactitatea calcularii influentei factorilor la modificarea indicatorilor analizati “A” si “B” daca:

1) Modificare indicatorului “A” a aconstituit +50 m.lei, din care datorita influentei factorilor a=+320 m.leib=+105 m.leic=-407 m.leid=+32 m.lei

2) Modificarea indicatorului “B” a constituit +208 m.lei, din care datoita influentei factorilorc=+250 m.leif=+103 m.leig=-196 m.leiz=-57 m.lei

ΔA= Δa+Δb+Δc+ΔdBVF:(+50)=(+320)+(+105)+(-407)+(+32)+50=+320+105-407+32+50=+50 CORECTΔB= Δa+Δb+Δc+Δd+208=+520+103-196-57+208≠100 INCORECTConcluzie:In urma aprecierii exactitatii calcularii influentei factorilor se observa ca in primul caz sa efectuat corect calculul iar in cazul doi a fost comisa o gresela, in astfel de neclaritati este necesara balanta de verificare a factorilor.

Problema (Metoda Balantiera)Sa se calculeze marimea influentei factorului necunoscut “e” daca indicatorul analizat a crescut cu 20 m. lei si este cunoscuta=+130 m.leib=+140 m.leic=-110 m.leid=-90 m.leie=?

A(e)=ΔA(e)-(ΔA(a)- ΔA(b)- ΔA(c))20 m.lei=20 m.lei-(+130)-(+140)-(-110)-(-90))=-50

4. Esenta metodei substitutiilor in lant (MSL)Esenta metodei substitutiilor in lant se reduce la inlocuirea succesiva a marimii de plan(perioadei de baza) a unui factor cu marimea lui efectiva intr-o anumita relatie presupunindu-se ca toti ceilalti factori in momentul respectiv sunt factori cu actiune permanenta o astfel de inlocuire poarta denumirea de substitutie, aplicarea corecta a MSL necesita respectarea urmatoarelor cerinte:

Sa se alcatuiasca formula dependentei factoriale In fomula factorii sa se aranjeze in functie de criteriu conditionarilor economice (cantitativ, structural

si calitativ) Substitutiile se efectueaza in ordinea in care sunt aranjati factorii in formula Factorul substituit ramine neschimbat pina la sfirsitul calculelor

Marimea si sensul influentei factorilor asupra indicatorului rezultativ se obtin pe baza comparatiei calculului 2 cu primul 3 cu 2 s.a. Pentru calculi se aplica urmatorul tabel analitic:

Nr. calcul Nr. substitutiei

Factori de influenta Indicator analizat

Met. calc Influenta factorialaa b c

1 0 a0 b0 c0 A0 x x2 1 a1 b0 c0 Ac1 Ac1- A0 ΔA(a)3 2 a1 b1 c0 Ac2 Ac2- Ac1 ΔA(b)4 3 a1 b1 c1 A1 A1- Ac2 ΔA(c)

Problema Exemplu de calcul a marimii influentei factorilor prin MSLIndicator Per. precedent Per. raportata1.VVmii lei 2299 2384,82.Nr mediu salariati 64 673.Nr mediu zile lucratoare 1salar/an

286 288

4.Productivitatea zilnica lei 125,6 123,59

VV=Ns*Nz*WzNr. calc Nr.subst Factor de influenta Indicator

analizatMet. calcul Infl. factoriala

Ns Nz Wz

1 0 64 286 125,6 2299 x x2 1 67 286 125,6 2406,7 2406,7-2299 +107,7→infl ΔNs

3 2 67 288 125,6 2423,6 2423,6-2406,7 +16,9→infl ΔNz4 3 67 288 123,59 2384,8 2384,8-2423,6 -38,8→infl ΔWz

BVF:2384,8-2299=107,7+16,9-38,8+85,8=+85,8

Problema (Metoda substitutiilor in lant)Sa se calculeze marimea influentei schimbarii numarului mediu de salariati si a productivitatii lor asupra volumului productiei fabricate reesind din urmatoarea informatie.Indicatori Perioada precedenta Perioada raportataVolumul productiei fabricate(mii lei) NS

1118,2 1155,8

Nr mediu de salariati 66 68Productivitatea medie a unui salariat (lei) WS

16942 16997

VPF=NS*WS

Nr. calc.

Nr. subst. Factorii de influenta Ind. analizat Met. calcul Influenta factorialaNS WS

1 0 66 16942 1118,2 x x2 1 68 16942 1152,0 1152-1118,2 +33,83 2 68 16997 1155,8 1155,8-1152 +3,8

BVF:1155,8-1118,2=+33,8+3,837,6=37,6Concluzie:In urma analizei efectuate se observa o crestere a volumului productiei fabricate cu 37,6 mii lei, aceasta schimbare se datoreaza cresterii nr de salariati +33,8, deasemenia majorarii productivitatii medii a unui salariat +3,8. Situatia intreprinderii la compartimentul dat este satisfacatoare intrucit volumul productiei fabricate sa marit.

5. Metoda diferentelor absolute (MDA) si aplicarea ei in anliza economicaMetoda diferentelor absolute conform esentei acestei metode marimea si sensul de actiune a oricarui factor se calc prin inmultirea abaterii factorului influenta caruia o calculam la marimea efectiva a factorilor ce sunt situari in formula de calcul pina la el si marimea perioadei de baza (planificata) a factorilor situati in formula dupa el.Matematic aceasta se scrie in felul urmator: ΔA(a)= Δa*b0*c0

ΔA(b)=a1* Δb*cΔA(c)=a1*b1* ΔcLa aplicarea acestei formule se respecta acelesi cerinte ca si la metoda substitutiilor in lant(MSL).

Problema Exemplu: Metoda Diferentelor AbsoluteIndicator Per. precedenta Per. raportata Abaterea absoluta1.VV,mii lei 2300 2350,4 +50,42.Nr mediu salariati 175 178 +3

3.Nr mediu zile lucratoare, 1salar/an

358 355 -3

4.Productivitatea zilnica, lei 36,712 37,196 +0,484

VV=Ns*Nz*Wz

1) Influenta modificarii NS

ΔNS*NZO*WZO=(+3)*358*36,712=+39,4 m.lei2) Influenta nr. mediu de zile lucratoare /1sal

NS1* ΔNZ*WZO=178*(-3)*36,712=-19,6 m.lei3) Influenta modificarii WZ

NS1*NZ1* ΔWZ=178*355*(+0,484)=+30,6 m.lei

BVF:+50,4=39,4-19,6+30,6+50,4=+50,4

Problema (MSL si MDA)Sa se scrie formula dependentei factoriale a volumului productiei fabricate din nr mediu de salariati, nr mediu de zile lucrate de un salariat pe an si productvitatea medie pe zi a unui salariat.Sa se calculeze marimea influentei factorilor mentionati prin MSL si MDA.

Calculare prin MSL

Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta (pentru MDA)(3-2)

Volumul productiei fabricate,mii lei

59276,71 60874,86 +1598,15

Nr mediu de salariati (NS)

155 150 -5

Nr mediu de zile lucrate de un salariat pe an (NZ)

264 268 +4

Productivitatea medie pe zi a unui salariat (WZ)

1448,6 1514,3 +65,7

Nr. calcul

Nr. substitutiei

Fatori de influenta Indicator analizat

Met. calcul Influenta factorialaNS NZ WZ

1 0 155 264 1448,6 59276,71 X X

2 1 150 264 1448,6 57364,56 57364,56-59276,71 -1912,153 2 150 268 1448,6 58233,72 58233,72-57364,56 +869,164 3 150 268 1514,3 60874,86 60874,86-58233,72 +2641,14VPF=NS* NZ* WZ

BVF:60874,86-59276,71=-1912,15+869,16+2641,14

+1598,15=+1598,15

Calculare prin MDA

1) Influenta ΔNS

ΔNS*NZ0*WZ0==(-5)*264*1448,6=-1912,15

2) Influenta ΔNZ

NSi* ΔNZ*WZ0==150*(+4)*1448,6=+869,16

3) Influenta ΔWZ

NSi*NZi*ΔWZ==150*268*(+65,7)=+2641,14Concluzie:In urma analizarii se observa o crestere a volumului productiei fabricate cu +1598,15 mii lei. Aceasta se datoreaza cresterii numarului mediu de zile lucrate de un salariat pe an cu +869,16 si cresterii productivitatii medii pe zi a unui salariat +2641,14, insa din motiv ca numarul mediu de salariati a scazut cu -5 influenta factoriala la acest capitol este -1912,15. Totusi situatia intreprinderii este satisfacatoare.

Problema (MSL si MDA)Sa se scrie formula dependentei factoriale a salariului mediu anual a unui muncitor fata de nr mediu de zile lucrate de un muncitor pe an, durata medie a zilei de lucru si salariul mediu pe ora.Aplicind metoda diferentelor absolute(MDA) si metoda substitutiilor in lant(MSL) sa se calculeze marimea influentei factorilor.

Calculare prin MSL

Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta(pentru MDA)(3-2)

Salariul mediu anual a unui salariat, lei

46444,8 77376,0 +30931,2

Numarul mediu de zile lecrate de un anumit salariat pe an (NZ)

246 248 +2

Durata medie a zilei de lucru (D)

8,0 7,8 -0,2

Salariul mediu pe ora a unui salariat, mii lei (Sh)

23,6 40,0 +16,4

Nr. calcul

Nr. substitutiei

Fatori de influenta Indicator analizat

Met. calcul Influenta factorialaNZ D Sh

1 0 246 8,0 23,6 46444,8 x x

2 1 248 8,0 23,6 46822,4 46822,4-46444,8 +377,63 2 248 7,8 23,6 45651,8 45651,8-46822,4 -1170,64 3 248 7,8 40,0 77376 77376-45651,8 +31724,2

Sn=NZ*D*Sh

BVF:77376-46444,8=+377,6+(-1170,6) +31724,2+30931,2=+30931,2

Calculare prin MDA

1) Influenta NZ

ΔNZ*D0*Sh0==(+2)*8,0*23,6=377,6

2) Influenta DNZi* ΔD*Sh0==248*(-0,2)*23,6=1170,6

3) Influenta Sh

NZi*Di* ΔSh==248*7,8*(+16,4)=31724,2Concluzie:In urma analizei salariul mediu annual a unui salariat a crescut atingind cifra +30931,2 aceasta se datoreaza nr mediu de zile de un anumit salariat pe an care a influentat ajungind la +377,6 si salariului mediu pe ora a unui salariat cu +31724,2. Durata medie a zilei de lucru a scazut cu -0,2 ceea ce a facut ca la acest capitol influenta factoriala sa fie de -1170,6. La general situatia intreprinderii este satisfacatoare.

Problema (MSL si MDA)Sa se scrie formula dependentei factoriale a productivitatii medii anuale a unui salariat fata de numarul mediu de zile lucrate de un muncitor pe an, durata medie a zilei de lucru si productivitatea medie pe ora a unui muncitor.Sa se calculeze influenta factorilor mentionati prin MSL si MDA.

Calculare prin MSL

Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta(pentru MDA)(3-2)

Productivitatea medie pe an a unui muncitor, mii lei (WS)

219996 216662 -3334

Numarul mediu de zile lucrate de un salariat pe an (NZ)

280 281 +1

Durata medie a zilei de lucru (ore) (D)

8,1 7,9 -0,2

Productivitatea medie pe ora a unui muncitor (Wh)

97,0 97,6 +0,6

Nr. calcul

Nr. substitutiei

Factori de influenta Indicator analizat

Metoda de calcul Influenta factorialaNZ D Wh

1 0 280 8,1 97,0 219996 x x2 1 281 8,1 97,0 220781,7 220781,7-219996 +785,73 2 281 7,9 97,0 215330,3 215330,3-220781,7 -5451,44 3 281 7,9 97,6 216662,2 216662,2-215330,3 +1331,9

BVF:216662,2-219996=+785,7+(-5451,4) +1331,9-3333,8=-3333,8

Calculare prin MDA

1) Influenta NZ

ΔNZ*D0*Wh0==(+1)*8,1*97,0=785,7

2) Influenta DNzi*ΔD*Wh0=281*(-0,2)*97,0=-5451,4

3) Influenta Wh

NZi*Di*ΔWh

=281*7,9*(+0,6)=1331,9Concluzie:In perioada analizata productivitatea medie pe an a unui muncitor a scazut atingind cifra -3333,8. La aceasta a influentat durata medie a zilei de lucru -5451,4. Nr mediu de zile lucrate de un salariat pe an este +785,7 iar productivitatea medie pe ora a unui muncitor este +1331,9. Situatia intreprinderii la compartimentul analizat este nesatisfacatoare WS=-3333,8

Tema 2: Analiza volumului de vinzari

1. Analiza indeplinirii planului si a schimbarilor in dinamica volumului de vinzari2. Analiza vinzarilor pe grupe de marfuri si in structura3. Analiza factoriala a volumului de vinzari. Analiza factorilor legati de factorii fondurilor de marfuri4. Analiza cauzala dintre factorii fortei de munca si volumul de vinzari

5. Analiza cauzala dintre factorii legati de starea, dezvoltarea si eficienta utilizarii bazei tehnico materiala a comertului si volumul de vinzari

1. Analiza indeplinirii planului si a schimbarilor in dinamica volumului de vinzariPentru a aprecia schimbarea in dinamica volumului de vinzari pe totalult intreprinderii se calculeaza abaterea absoluta si ritmul de crestere in baza urmatorului tabel

Tabelul 1: Analiza volumului de vinzari in dinamicaIndicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta

(3-2)Ritmul de crestere(3/2*100)

VV,mii lei 3895 4750 +855 121,95

Concluzie:Pe baza rezultatelor obtinute se constata ca la nivel de intreprindere volumul de vinzari a crescut cu 21,95% fata de anul precendent sau cu 855 m.lei aceasta permite a aprecia activitatea intreprinderii la compartimentul dat ca fiind satisfacatoare. Analiza dinamicii volumului de vinzari se complecteaza prin studierea lui mai detaliata pe trimestre sau pe luni aceasta permite efectuarea unui studiu mai profund al vinzarilor evidentierea sezonierii vinzarilor cit si a nivelului de regularitate a satisfacerii cererii populatiei in diverse perioade ale anului, in acest ca se aplica tabelul

Tabelul 2: Analiza dinamicii volumului de vinzari pe trimestrele anuluiIndicatori Per.precedenta Per.raporata Abaterea absoluta

Mii lei(3-2)

Ritmul de crestere(3/2*100)

1 880,3 1044,7 +164,4 118,72 948,7 1159,3 +210,6 122,3Total prima jumatate de an

1829 2204 +375 120,5

3 1046 1276 +230 121,94 1020 1264 +244 123,9Total a 2 jumatate de an

2066 2540 +474 122,9

Total pe an 3895 4750 +855 121,95

Concluzie: Cresterea mentionata a volumului de vinzari este rezultatul ritmurilor inalte de vinzari in fiecare trimestru ceea c confirma faptul ca cerintele populatiei au fost satisfacute.

La urmatoarea etapa se urmareste dinamica volumului de vinzari pe sectoare de activitate, forme de vinzari s.a.Volumul de vinzari a intreprinderii comerciale este rezultatul activitatii unui numar de activitati operative deaceea metodologia analizei volumului de vinzari prevede recautarea schimbarii lui pe sectoare de activitate, acesta directive de analiza se efecteaza cu scopul de a stabili aportul fiecarei subdiviziuni in rezultatul final si posibilitatea evidentei calitatii activitatii fiecarei subdiviziuni. In acest caz se aplica tabelul

Tabelul 3: Analiza evolutiei sau dinamicii desfacerii intrprinderii pe sectoare de activitateSectoare de activitate

Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta(3-2)

Ritmul de crestere %(3/2*100)

Total vinzarii, mii lei inclusiv:

3895 4750 +855 121,95

Sectorul “A” 2615 3160 +545 120,84Sectorul “B” 1280 1590 +310 124,22 Concluzie:In perioada analizata se constata un ritm mai accentuat de crestere a volumului de vinzari pe sectorul B fata de cele inregistrate pe sectorul A si pe totalul intreprinderii. Ritmurile diferentiate pe sectoare de activitate pot fi explicate pe de o parte prin orientarea cererii populatiei spre anumite grupuri sau sortimente care sunt diferentiate pe sectoarele analizate sau prin locul plasarii sectorului B in localitatea data.

2. Analiza vinzarilor pe grupe de marfuri si in structuraAnaliza pe grupuri de marfuri se efectueaza pentru a evidentia situatia in directia aprovizionarii populatieicu unele sortimente de marfuri alimentare sau nealimentare, pentru aceasta se calculeaza abaterea volumului de vinzari fata de perioada de baza pe grupe de marfuri iar in cadrul fiecarei grupe pe sortimente, aceasta etapa a analizei este necesara in primul rind pentru a cunoaste tendintele cererii pentru unul sau alt tip de marfuri.In acest scop se intocmeste tabelul de tipul

Tabelul 4: Analiza dinamicii volumului de vinzari pe grupe de marfuriIndicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta Ritmul de

crestere∑ mii lei Ponderea%

∑ mii lei Ponderea %

∑ mii lei Ponderea%

1.produse alimentare

1994 51,2 2513 52,9 +519 +1,7 110,0

2.produse nealimentare

1901 48,8 2237 47,1 +336 -1,7 102,8

3.total vinzari

3895 100 4750 100 +855 - 121,95

3895…100%1994…xX=1994*100 /3895Concluzie:Cresterea volumului de vinzari la nivelul intreprinderii a fost conditionata de majorarea vinzarilor atit la produsele alimentare cit si nealimentare, insa putem mentiona faptul ca la prousele alimentare sa inregistrat un ritm mai inalt (110%) decit la cele nealimentare(102,8%), prin urmare putem face concluzie ca aceste ritmuri sunt rezultatul cererii pe piata la grupele corespunzatoare de marfuri. La general situatia la copartimentul dat poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare.Concluzie finala:

Pentru un studiu mai profund al cererii in continuare se analizeaza schimbarea volumului de vinzari pe sortimente de marfuri, rezultatele acestei directii de analiza servesc ca informatie initiala pentru elaborarea unui sortiment nou de marfuri pentru perioada viitoare.

3. Analiza factoriala a volumului de vinzari. Analiza factorilor legati de factorii fondurilor de marfuriFactorii ce influenteza asupra modificarii volumului de vinzari din interiorul intreprinderii sunt impartiti in 3 grupe

Fatori legati de fondurile de marfuri Factori legati de forta de munca si eficienta utilizarii ei Factori legati de starea, dezvoltarea si eficienta utilizarii batezi tehnico materiale a comertului

In prima grupa de factori se precauta sensul si marimea influentei urmatorilor factori Modificarea stocului initial si final Modificarea altori esiri din marfuri Modificarea intrarilor de marfuri Dependent dintre acesti facori si volumul de vinzari se exprima prin formula

VV=Si+I-AE-Sf

ΔVV=ΔSi+ΔI-ΔAE-ΔSf

Problema Exemplu: Calculul influentei factorilor fondurilor de marfuri supra VVIndicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta Influenta factorialaSi 11870 12200 +330 +330I 62920 63580 +660 +660AE 310 250 -60 +60Sf 12200 12300 +100 -100VV 62280 63230 +950 x

VV=Si+I-AE-Sf

BVF: +950=+330+660+60-100+950=+950Concluzie:In perioada analizata sa obtinut o majorare a volumului de vinzari(VV) cu 950 lei. Aceasta sa datorat majorrii stocului initial si a intrarilor (I) cit si a reducerilor altor esiri (AE). Totodata sa inregistrat o majorare a stocului final ce a dus la diminuarea vinzarilor cu 100 lei. Putem mentiona ca aceasta marime constituie o rezerva interna de majorare a vinzarilor in viitor, in cazul daca va fi asigurata o concordanta mai precisa intre I si VV. La general situatia la compartimentul dat poate fi apreciata ca satisfacatoare.

In cazurile cind: Concluzii:

VVef > VVplan

Si1 = Si0I1 > I0

Sf1 < Sf0

la acoperirea volumului de vinzari au contribuit intrarile de marfuri, insa acestea nau fost suficiente pentru satisfacerea cererii in crestere ceea ce a facut ca intreprinderea sa consume o parte din fondul de marfe prevazut a ramine in stoc la finele perioadei, evolutia scopului final semnifica tendinta de crestere a vinzarilor pentru perioada viitoare deaceea este necesara o aprovizionare suplimentara in si concordanta cu volumul si structura cererii.

VV1 > VV0

Si1 > Si0I1 > I0

Sf1 < Sf0

in cazul dat la acoperirea planului vinzarilor au contribuit toate cele 3 elemente si in acest caz se manifesta tendinta de crestere a cererii care ridica aceleasi problem prinvind asigurarea fondului de marfa pentru perioada urmatoare.

VV1 < VV0

Si1 < Si0I1 < I0

Sf1 > Sf0

cauza diminuarii vinzarilor (neindeplinirii planului) o constituie neindeplinirea intrarilor de marfuri,situatia negativa la vinzari se explica ca intreprinderea sa inceput activitatea cu un scop initial mai mic decit cel planificat(perioada de baza) avind in vedere insuficienta fondului de marfa sar fi impus participarea stocului final la acoperirea vinzarilor ceea ce nu urmarim in cazul dat. Majorarea stocului final fata de planul de baza poate fi rezultatul neritmicitatii intrarilor sau al aprovzionarii cu marfuri care nu corespund cererii din punct de vedere calitativ si sortimental, in acest caz activitatea intreprinderii este nesatisfacatoare si trebuie de luat masuri pe linia fundamentarii planului circulatiei marfurilor si al regularitatii intrarii.

4. Analiza cauzala dintre factorii fortei de munca si volumul de vinzariPrincipalii factori ai fortei de munca de care depinde cresterea volumului de vinzari fata de perioada de baza sau indeplinirea planului la volumul de vinzari sunt:

Asigurarea cu forta de munca necesara Stabilirea unui orar de lucru efectiv Folosirea efectiva a timpului de munca pe parcursul zilei Sporirea efcintei utilizarii fortei de munca

VV=NS*WS

Problema Exemplu de calcul a influentei factorilor generali ai fortei de munca asupra volumului de vinzari:Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absolutaVV,mii lei 62280 63360 +1080

Nr salariati 640 634 -6WS, lei 97313 99937 +2624

1) Influenta ΔNS

(-6)*97313=-584 mii lei

2) Influenta ΔWS

634*(+2624)=+1664 mii lei

BVF:+1080=-584+1664+1080=+1080Concluzie:In perioada analizata a avut loc o crestere a vinzarilor cu 1080 mii lei in fond din contul cresterii productivitatii muncii influenta careia a constituit o crestere a vinzarilor cu 1664 mii lei, totodata necomplectarea personalului cu 6 persoane a dus la diminuarea vinzarilor cu 584 mii lei, pozitiv e faptul ca aceasta dimunuare a fost compensata de sporirea vinzarilor pe baza productivitatii muncii. situatia data poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare.In continuare analiza actiunii factorilor fortei de munca poate fi adincita prin precautarea influentei factorilor detaliati ai fortei de munca cum ar fi: nr mediu de zile lucrate de un salariat pe an, durata medie a zilei de munca, productivitatea medie pe ora a unui salariat.

Formulele dependentei factoriale sunt urmatoarele:VV=NS*NZ*WZ

VV=NS*NZ*D*Wh

Problema Exemplu de calcul a marimii influentei factorilor detaliati asupra volumului de vinzariIndicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absolutaNr mediu de salariati NZ 640 734 +94Nr mediu de zile lucrate de un salariat pe an

279 271 -8

Productivitatea medie pe zi a unui salariat WZ, lei

348,79 368,8 +20,01

Volumul de vinzari, mii lei

62280 63360 +1080

VV=NS*NZ*WZ 1) Influenta nr de salariati ΔNS

(-6)*279*348,79=-583,8

2) Influenta ΔNZ

634*(-8)*348,79=-1769,06

3) Influenta ΔWZ

634*271*20,01=+3437,9

BVF:+1080=-583,8-1769,1+3437,9 ?????????????Concluzie:Cresterea mentionata a volumului de vinzari in fond a fost conditionata de sporirea productivitatii medii pe zi ceea ce constituie un moment pozitiv in organizarea procesului de utilizare a resurselor umane la intreprindere, in acelasi timp trebuie mentionat ca a avut loc nr mediu de zile lucrate de un salariat pe an ceea ce a dus la diminuarea volumului de vinzari cu 1769,06 mii lei, aceasta constituie o rezerva inerna de majorare a vinzarilor in viitor, la general situatia la compartimentul dat poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare

ProblemaSa se aprecieze schimbarile in dinamica volumului de vinzari pe sectoare de activitate.

Sectoare de activitate

Volumul de vinzari Abaterea absoluta(3-2)

Ritmul de crestere %(3/2*100)

Perioada precedenta

Perioada raportata

A 36820 37064 +244 100,66B 21904 20197 -1707 92,20C 26882 27983 +1101 104,09Total 85606 85244 -362 99,57

Concluzie:Pe baza rezultatelor obtinute se constata ca sectorul de activitate A fata de perioada precedent a crescut 100,66% , aceeasi situatie este si la sectorul C 104,09%. La nivelul sectorului B observam o neindeplinire a planului 92,20% ceea ce a influentat asupra totalului tuturor sectoarelor 99,57%. Situatia intreprinderii este nesatisfacatoare.

Problema Sa se aprecieze cit de regulat au fost satisfacute cerintele populatiei la marfurile vindute pe parcursul trimestrelor din perioada analizata.

Trimestre Anul precedent Anul raportat Abaterea absoluta(3-2)

Ritmul de crestere(3/2*100)

1 18860 17294 -1566 91,692 17684 17660 -24 99,863 17680 17324 -356 97,984 18007 18625 +618 103,43Total 72231 70903 -1328 98,16

Concluzie:Analizind rezultatele obtinute utem observa ca in trimestrul 1 nu au fost satisfacute cerintele populatiei decit doar 91,69%, trimestrul 2 99,86%, trimestrul 3 97,98%, ceea ce nu putem spune de semestrul 4 in care au fost satisfacute cerintele populatiei la marfuri 103,43%.

In general situatia intrepinderii este nesatisfacatoare 98,16% asupra acestui rezultat a influentat sectoarele 1, 2 si 3 ceea ce nu putem spune de sectorul 4.

5. Analiza cauzala dintre factorii legati de starea, dezvoltarea si eficienta utilizarii bazei tehnico materiala a comertului si volumul de vinzari

In cadrul acestei grupe de factori se precauta in ce masura intreprinderea comerciala este asigurata cu mijloace fixe si cit de efectiv sunt ele utilizate. Tinind cont de faptul ca in unitatile comerciale exista o particularitate a componentei mijloacelor fixe si anume aici predomina parte pasiva a lor care se exprima prin suprafetele comerciale, in aceasta grupa de factori se aplica urmatoarele formule:

VV=S*VV/1m2

VV=S*NZ* VV/1m2*zi

VV=S*NZ*D* VV/1m2*h

Insa aceste dependente se aplica pentru unitatile care aplica metoda de autoservire

Pentru unitatile care aplica metoda clasica de vinzare folisim formulele:VV=Ne*VV/1l

VV=Ne*NZ*VV/1l

VV=Ne*NZ*DVV/1l-h

In ambele cazuri pentru calculele marimii influentei factorilor poate fi aplicata MSL sau MDA.

Tema 3: Analiza stocurilor de marfuri in unitatile comerciale

1. Analiza starii stocurilor de marfuri si a schimbarilor in dinamica

2. Analiza factoriala a stocurilor de marfuri medii3. Analiza vitezei de circulatie a marfurilor

1. Analiza starii stocurilor de marfuri si a schimbarilor in dinamicaNecesitatea satisfacerii neintrerupte a cerintelor cumparatorilor cere mentinerea in reteaua comerciala a unor stocuri a caror marime si structura sa asigure continuitatea vinzarilor de marfuri.Marimea stocurilor de marfuri din motivul ca trebuie constant sa corespunda marimii vinzarilor se normeaza,normativele stocurilor de marfuri se elaboreaza pe trimestru cit pe intregime in intreprindere atit si pe grupe de marfuri, principalul indicator care caracterizeaza starea stocurilor de marfuri este gradul de corespundere marimii normate exprimata in zile si in valoare:

SMzile=

SMvaloare=

Deoarece normativul se stabileste pe trimestru si analiza in primul rind se efctueaza pe trimestru.Scopul acestei directii de analiza il constituie stabilirea cauzelor cresterii respective scaderii fata de normativ a stocurilor in scopul fundamentarii planului de vinzare a marfurilor in concordanta cu cerinta cererii.Prin stabilirea normativelor stocurilor de marfuri se urmarste determinarea unei astfel de marimi iar in cadrul acesteia o astfel de structura incit vinzarile sa fie asigurate in mod continuu si cu cheltuieli rationale.Pentru analiza respectarii normativelor se aplica urmatorul tabel:

Tabel 1: Analiza respectarii normativileor la stocurile de marfuriTrimestre Normat SM SM Efective Abaterea

Incep perioadei Sf perioadei Initiala Finala∑ zile ∑ zile ∑ zile ∑ zile ∑ zile

1 5620 56,8 6325 60,3 6200 59,1 +705 +3,5 +580 +2,32 5835 60,2 6200 62,2 5900 59,2 +365 +2,0 +65 -13 5865 57,1 5900 55,1 5860 54,7 +35 -2 -5 -2,44 5940 53,2 5860 50,1 5965 51,0 -80 -3,1 +25 -2,2

Concluzie:Rezultatele obtinute arata ca in trimestrul 1 la intreprindere era un surplus de stocuri corespunzator de 705 mii lei si 580 mii lei, aceasta vorbeste despre faptul ca la intreprindere la acest trimestru au fost imobilizate in mod national mijloacele material si banesti, posibil in urma a careva masuri intreprinse de managementul intreprinderii stocurile sau redus intrimestrul 2 insa la inceputul trimestrului 3daca situatia era cit de cit normala a finele trimestrului a fost admisa o lipsa de stocuri fata de marimea normata ceea ce a dus la modificari negative in trimestrul 4, prin urmare putem spune ca starea stocurilor de marfuri la intreprindere este nesatisfacatoare. Analiza continue cu precautarea starii stocurilor de marfuri pe grupe sau tipuri de marfuri in parte, aceasta permite o studiere mai profunda a starii stocurilor de marfuri.

Tebel 2: Aprecierea starii stocurilor de marfuri pe structura

Grupe de marfuri

La inceputul perioadei La finele perioadeinorativ efectiv abaterea normativ efectiv abaterea

∑ zile ∑ zile ∑ zile ∑ zile ∑ zile ∑ zileA 634 63,0 648 64,9 +14 +1,9 721 71,7 725 72,6 +4 +0,9B 2150 93,8 2265 97,5 +115 +3,8 2880 99,5 2 99,4 +25 -0,1C 650 47,8 723 52,6 +73 +4,7 630 46,4 610 44,3 +20 -2,1D 660 42,4 850 54,7 +190 +12,3 710 45,6 700 45,0 -10 -0,6E 380 127,3 360 118,2 -20 -8,1 380 127,3 370 121,5 -10 -5,8Total 4993 50,5 +427 +1,6 5243 47,2 5224 45,0 -19 -2,2

Concluzie:Rezultatele obtinute arata ca pe total unitatea economica la inceputul perioadei s-a inregistrat un surplus de stocuri, la finele perioadei situatia a trecut intr-o lipsa atit in expresie valorica cit si in zile. La formarea unui surplus la inceputul perioadei a dus surplusul inregitrat la produsele B si D. La aceste produse s-au redus essential stocurile la finele perioadei corespunzator de la 115 mii lei la 25 mii lei si de la 190 la -10 mii lei. Astfel putem spune ca aproape nu sa redresat situatia si la stocurile de marfuri la produsele E. Rezultatele mentionate in ansamblu servesc ca baza pentru elaborarea deciziilor de gestiune a stocurilor pe viitor.

Smedii=

Deoarece marimile stocurilor la date anumite ne dau o caracteristica incompleta pe perioada analizata in mersul analizei este necesar de studiat stocurile medii de marfuri care se calculeaza ca o medie cronologica:

SM= pentru cazul cind avem informatie pentru starea si marimea stocurilor la date

anumite.

In mod general Smedii se determina dupa formula: SM=

2. Analiza factoriala a stocurilor de marfuri mediiFactorii principali ce influenteaza modificarea modificarea stocurilor de marfuri medii sunt:1) Modificarea V din vinzari2) Modificarea structurii vinzarilor3) Modificarea vitezei de circulatie a marfurilor4) Modificarea calitatii marfurilor5) Modificarea dintre cerere si oferta6) Modificarea distantei de la furnizor

Modificarae VV:

Cu cit se realizeaza mai multe marfuri cu atit ma mare trebuie sa fie stocuriloe de marfuri, insa aceasta dependenta nu este direct proportionala deoarece R de sporire a stocurilor de marfuri este mai mic decit R(ritmul) de sporire a VV, aceasta dependenta poate fi prezentata astfel:

Rsporire(stocurilor de marfuri)=

Astfel la o majorare a VV in dinamica cu 14% stocurile de marfuri trebuie sa creasca doar cu 3,75%

3,75%=

Pentru a determina marimea si sensul influentei modificarii VV se aplica dependenta factoriala:

SM=

Influenta acestor factori se calculeaza doar prin metoda MSLExemplu de calcul a influentei factorilor asupra stocurilor medii:Tabel 3:Indicatori Perioada precedenta Perioada raportataVV,mii lei 4321 4501SM, mii lei 1284 1300Viteza, zile 107 104

Calculul influentei factorilor asupra stocurilor mediiNr.calcul Nr.substitutiei Factori de influenta Indicatorul

analizatMetoda de calcul Influenta

factorialaVV V1 0 4321 107 1284 X X 2 1 4501 107 1338 1338-1284 +543 2 4501 104 1300 1300-1338 -38

SM= =1338 mii lei

BVF: 1300-1284=54-38+16=+16

Concluzie:Deci cresterea marimii stocurilor medii cu 16 mii lei a fost conditionata de sporirea vinzarilor, influenta acestui factor a dus la majorarea stocurilor medii cu 54 mii lei, in acelasi timp s-a inregistrat o accelerare a vitezei de rotatie a marfurilor cu 3 zile ceea ce a redus stocurile de marfuri cu 38 mii lei. La general situatia poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare.

Analiza factoriala a SM poate fi efectuta pe urmatoarele trepte:1) Pe sectoare de activitate

2) La nivelul grupelor de marfuri3) La nivelul sortimentelor de marfuri comercializate

Se efectueaza in toate aceste cazuri analiza factoriala SM pe baza aceeasi dependente factoriale, numai ca in aceste cazuri se aplica metoda indicatorilor recalculati.

Tabel 4: Calculul influentei factorului asupra stocurilor marfurilor medii pe sortimente de marfuriGrupe de marfuri

SM, mii lei Abaterea absoluta

Inclusiv in urmaNormativ Recalculat Efectiv ΔVV ΔV

A 1 2 3 4=3-1 5=2-1 6=3-2A 290 295 310 +20 +5 +15B 400 471 420 +20 +71 -51...

Total 1284 1338 1300 +16 +54 -38

SM= ΔMrec= SM1=

SM0=290SM1=310VV0=840 grupa AVV1=856V0=124V1=130

SMrec=

Grupe de marfuri

Structura VV% Stoc de marfuri normativ

Numere procentuale

Influenta Δstructura VVNormativ Efectiv Abaterea

A 1 2 3=2-1 4 5=3*4 6=total 5/1001. alimentare 60 63 +3 514 +1542 X2.nealimentare 40 37 -3 770 -2310 X Total 100 100 - 1284 -768 -768/100=7,68

mii lei

Concluzie:In cazul examinat stocurile medii pe unitatea comerciala sau redus aproximativ cu 7,7 mii lei, ca urmare a faptului ca in structura vinzarilor sa majorat ponderea produselor alimentare pentru care termenul de pastrare este mult mai redus si prin urmare si marimea lor in stoc este mai mica.Acest rezultat poate fi apreciat negativ daca modificarea structurii vinzarilor a fost generata de existenta unor neajunsuri pe linia aprovizionarii si comercializarii marfurilor, iar daca modificarile au avut loc ca urmare la cerintele pietei situatia poate fi apreciata la un nivel suficient.

Pentru a determina marimea si sensul influentei schimbarii vitezei de circulatie a marfurilor asupra …………

se aplica aceeasi dependent factoriala SM= . La majorarea duratei de rotatie a marfurilor(viteza de

circulatie) are loc o incetinire a rotatiei iar la reducerea duratei o accelerare.Viteza de rotatie influenteaza in sensul micsorarii stocului atunci cind are loc o accelerare a ei, adica cu cit viteza va fi mai accelerata cu atit stocul va fi mai mic deci inseamna ca marimea stocului este in raport invers proportional cu viteza de circulatie a marfurilor.Pentru a calcula marimea influentei acestor factori se foloseste MSL(pentru cazul-total pe intreprindere) I metoda indicatorilor recalculati(pentru cazul calcularii pe grupuri si sortimente de marfuri).Vezi exemplul tabelul 3 si 4 la MSL.

3. Analiza vitezei de circulatie a marfurilor

Nr.rotatii= “+”

Dur.1 rotatii= (zile) “-“

1) Constatam marimea indicatorului2) Calculam Δ(abaterea)3) Calculam influenta factoriala

In mersul analizei se calculeaza marimea acestui indicator dupa formulele sus prezentate apoi se apreciaza schimbarile in dinamica calculind abaterea absoluta pe total unitatea comeciala cit si pe grupe de marfuri, este bine sa se urmareasca schimbarea vitezei de circulatie a marfurilor parallel cu schimbarea volumului de vinzari si a stocurilor medii, aceasta permite a urmari cum se pastreaza tendinta modificarii acestor indicatori, tabelul aplicat:

Tabel 5: Analiza dinamicii vitezei de circulatie a marfurilor, stocurilor si vinzarilorGrupe

de marfuri

VV, mii lei SM, mii lei V, zile

plan efectiv %indeplinirea planului

normativ efectiv acoperirea normativului

plan efectiv Δ

A 840 856 101,9 290 310 106,9 124 130 +6

B 900 1060 117,8 400 420 105 160 143 -17Total 4020 3980 99,0 1284 13338 104,2 115 121 +6

O reducere a volumului de vinzari si cresterea stocului au conditionat incetinirea vitezei de circulatie a marfurilor. In urma incetinirii vitezei de circulatie a marfurilor intreprinderea a fost nevoita sa efectueze

investitii de mijloace banesti suplimentare in suma de (+6)* =+66 mii lei.

Viteza de circulatie se modifica sub influenta directa a volumului de vinzari, structurii vinzarilor si a stocului mediu.Influenta modificarii volumului de vinzari si a stocului mediu se determina prin MSL la nivel de intreprindere, iar pe grupe si sortimente de marfuri si subdiviziuni-metoda indicatorilor recalculati.

Tabel 6: Exemplu de calcul a influentei factorilor asupra vitezei de circulatie a marfurilor prin medoda indicatorilor recalculati:

Grupe de marfuri

V, zile Abaterea absoluta

Inclusiv in urmaplan recalculat efectiv ΔSM ΔVV

A 124 132,8 130 +6 +8,8 -2,8B 160 168 143 -17 +8 -25Total 1115 1119,8 1121 +6 +4,8 +1,2Concluzie:Incetinirea vitzei de rotatie cu 6 zile a fost conditionata atit de modificarea stocurilor medii cit si a volumului de vinzari corespunzator cu 4,8 si 1,2 zile. Rezultatul obtinut vorbeste despre necesitatea efectuarii unei analiza mai profunde pentru a argumenta si motiva rezultatul.

Deoarece unitatile economice comercializeaza de regula o gama variata de marfuri fiecare avind o durata a unei rotatii specifice aceasta se extinde asupra vitezei medii pe total intreprindere, marimea influentei modificarii structurii vinzarilor se determina prin: Tabel 7: Metoda numerelor procentuale tabel calculul influentei modificarii structurii procentuale

Grupe de marfuri

VV,% V, zile plan Nr procentual

Infl. Δstr.plan efectiv Δ

Alimentare 60 63 +3 20,4 +61,2 X Nealimentare 40 37 -3 38,2 -114,6 X Total 100 100 - - -53,4 53,4/100=0,5

zile

Concluzie:In perioada analizata viteza medie pe unitate comerciala s-a accelerat cu 0,5 zile ca urmare a modificarii structurii vinzarilorin directia cresterii ponderii produselor alimentare pentru care este caracteristica o viteza de circulatie mai accelerata. Daca admitem ca modificarea structurii a fost un raspuns la schimbarea cererii pe piata atunci acest fapt putem aprecia poziv, iar daca modificarilementionate au avut lloc din motivul unor neajunsuri pe linii a aprovizionarii si vinzarii marfurilor acest rezultat este nesatisfacator. Deci in acest caz modificarile inregistrate in structura vinzarile trebuie sa constituie obiectul de studio pentru managementul intreprinderii in viitor.

Tema 4: Analiza cheltuielilor peripadei in unitatile comerciale

1. Aprecierea schimbarilor in dinamica si structura cheltuielilor perioadei2. Analiza factoriala a cheltuielilor comerciale

1. Aprecierea schimbarilor in dinamica si structura cheltuielilor perioadeiSursa principala de informatie este forma 2. Raportul de profit si pierderi si anexele la el.Consumurile de resurse in sfera circulatiei marfurilor este reflectat prin suma cheltuielilor care si constituie obiectul analizei. In practica analitica ca indicatori de baza se folosesc:1) Cheltuieli exprimate in valoare(sau suma cheltuielilor)2) Rata cheltuielilor

Rch=

Analiza incepe cu aprecirea generala lasuma si rata chetuielilor perioadei in dinamica Tabelul 1: Analiza cheltuielilor perioadei in dinamicaIndicatori Perioada precedenta Perioada raportata Abaterea VV, mii lei 3665 3724 +59Cheltuielile perioadei totale, mii lei

2218 2137,5 -80,5

Rata cheltuielilor *(%) (p2/p1**100)

60,5 57,4 -3,1

La intreprindere in perioada analizata a avut loc o reducere a cheltuielilor perioadei in marime de 80,5 mii lei care a avut loc in conditiile cresterii VV. Moment pozitiv il constituie si faptul ca sa inregistrat o reducere a ratei cheltuielilor cu 3,1%. Rezultatele obtinute constata un moment pozitiv in directia data la intreprindere.

Analiza continue cu aprecierea schimbarilor ce au avut loc in structura cheltuielilor perioadei.

Tabelul 2: Analiza structurii cheltuielilor perioadei in dinamicaTipuri de chetuieli Perioada precedenta Perioada raportata Abaterea

∑, mii lei Ponderea% ∑, mii lei Ponderea% ∑, mii lei Ponderea%Cheltuieli comerciale 1642 74,0 1581,7 73,9 -60,3 -0,1Cheltuieli generale si ad. 386 17,4 354,5 16,6 -31,5 -0,8Alte chetuieli operationale

190 8,6 201,3 9,5 +11,3 +0,9

Cheltuielile perioadei totale

2218 100% 2137,5 100% -80,5 0

Concluzie:Reducerea cheltuielilor perioadei in dinamica a avut loc in cea mai mare parte din contul reducerii cheltuielilor comerciale cu 60,3 mii lei. Aceasta tendinta se apreciaza pozitiv deoarece anume in ∑ cheltuielilor comerciale in mare parte se exprima efortul colectivului intreprinderii. Daca la cheltuielile generale si administrative se urmareste deasemenia o tendinta pozitiva apoi la alte cheltuieli operationale sau inregistrat supra cheltuieli care pe viitor constituie o rezerva interna de reducere a cheltuielilor perioadei.Cheltuielile comerciale variabile care cresc proportional cu VV – cheltuieli constant Impartirea cheltuielilor comerciale in variabile si constante permite a calcula pe linga abaterea absoluta si abaterea relativa.Δabsoluta=ch1-ch0Δrelativa=ch1-chrecalculate

Chrecalculate=

Tabelul 3: Exemplu de calcul a abaterii relative

Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea Cheltuieli comerciale totale

1642 1581,7 -60,3

Din care: Cheltuieli variabile

987,8 943,9 -43,9

Chletuieli constante 654,2 637,8 -16,4

Ritmul de crestere VV este:3724/3665*100=101,6%

Calculam suma cheltuielilor comerciale variabile pentru nivelul efectiv al vinzarilor.

Ch.comerciale recal.=

Cheltuieli comerciale totale recalculate=1003,6+654,2=1657,8 mii leiAbaterea relative ch.comerciale=1581,7-1657,8=-76,1 mii lei Luarea in considerare a impartirii cheltuielilor comerciale in variabile si constante permite aprecierea mai obiectiva a modificarilor ce au avut loc in marimea acestui indicator.

Ch.com.variabile=

2. Analiza factoriala a cheltuielilor comercialeIn continuare se precauta marimea influentei factorilor asupra ∑ ch.com.var., deci formula dependentei factoriale este:

∑ch.com.var.=

Δ∑ch.com.var.=

Exemplu:Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea VV, mii lei 3665 3724Ch.com.var.,mii lei 987,8 943,9 -43,9Rata ch.com (p2/p1*100) 26,952 25,346 -1,608

1) Influenta ΔVV

Δ∑ch.com.var(VV)=

2) Influenta ΔRch.com.v

Δ∑ch.com.v(Rch)=

BVF:-43,9=+16-59,843,9=43,9

Concluzie:Reducerea ch.com.var cu 43.9 mii lei este rezultatul reducerii ch.com.var influenta carora a constituit 59.80 mii lei. Totodata a avut loc o crestere VV sub influenta caruia ∑ cheltuielilor sa majorat cu 15,9 mii lei (≈16). Influenta acestui factor este adevarata deaceea rezultatele obtinute la acest compartiment pot fi apreciate ca fiind satisfacatoare.

Exemple d calcul a Ratei medii de ch.com.variabile pe unitatea comerciala reesind din urmatoarea informatie:Grupe de marfuri VV, mii lei Rch.com.variabile

plan efectiv plan efectivA 1200 1306 12,4 12,8B 860 924 30,0 32,2Total 2060 2230 19,75% 20,84%

1) Calculam suma ch.com planificat:

2) Calculam ∑ ch.com.efectiv

3) Calculam ch.com.v.planificat

*100=19,75%

4) Calculam Rch.com.efectiv

Cazul 2:Cind dispunem de urmatoarea informatie:Grupe de marfuri Structura VV, % R ch.%

plan efectiv plan efectivA 60 66 12,2 11,4B 40 34 30,0 33,4Total 100 100 19,32 18,9%

Media ponderata(Rch0)=

Rch1=

Rata medie a ch.com.var se modifica sub influenta modificarii structurii vinzarilor si in acest caz se aplica metoda numerelor procentuale.

Exemplu: Informatie initialaGrupe de marfuri VV, mii lei Rch, %

plan efectiv planA 1860 1400 30,4B 2400 2460 22,4

B 1900 1940 34,4Total 6160 5800 ?

Metoda numerelor procentualeGrupe de marfuri

Structura VV, % Rch % Nr % Influenta Δstruct.plan efectiv Δ plan

A 30,2 24,1 -6,1 * 30,4 -1,85 XB 39,0 42,4 +3,4 22,4 +77,17 XC 30,8 33,5 +2,7 34,4 +

+92,88X

Total 100 100 - - ∑-16,4 -16,4/100=-0,164%

Δ* RataConcluzie:Rata medie a ch.com.var. sa redus in perioada analizata cu 0,16%, in urma schimbarii structurii vinzarilor in directia reducerii preponderenta a grupei A de marfuri care are o rata individuala mai inalta.

Tema 5. Analiza rezultatelor financiare a intreprinderii

1. Analiza profitului pina la impozitare in dinamica si structura.2. Analiza factoriala a profitului operational.

3. Analiza marjei comerciale.4. Analiza profitului brut.5. Analiza rentabilitatii vinzarilor si a activelor.6. Analiza capitalului propriu.

1. Analiza profitului pina la impozitare in dinamica si structura.In dinamica calculul profitului se efectuiaza cu ajutorul :

Abaterea absoluta Ritmul de crestere

Pentru a caracteriza structura Ponderea

-CV=Pbr

-Ch com-Ch gen-Alte Ch operationale- Rezultatele activiatii operationale- Rezultatele activitatii investitiilor- Rezulatatele activitatii financiare-Rezultatele exceptionale

Profit pina la impozit- Imp- Profit net

Indicatorul generalizator care caracterizeaza rezultatul financiar al unei unitati economiceeste reflectat in forma Nr2 , Raportul de profit si pierderi . Acest indicator mai poate fi intilnit si sub denumirea de profit contabil si se determina prin suma rezultatelor activitatilor desfasurate .

Aceasta poate fi exprimata prin formula:Pimp= Rop±Rinv±Rfin±Rex

Cea mai obisnuita definitie a profitului se exprima prin:Venitul total –Costul total

Analiza incepe cu precautarea marimii dinamicii si structurii profitului perioadei de gestiune pina la impozitare. Pentru aceasta se aplica tabelul.

Tabelul 1. Analiza profitului pina la impozitare in dinamica si structura.Indicatori Perioada precedenta Perioada raportata Abaterea

∑, lei Ponderea %

∑, lei Ponderea ∑, lei Ponderea %

Rezult. activ. op. 182695 98,26% 261627 98,62

Rezult. activ. Individuale

2300 1,24% 2682

Rezult. activ.financiare

920 0,50% 986

Rezult. Exceptie - - -P. imp.(p.1±p.2±p.3±p.4)

185915 100 265295 100

Concluzie: Intreprinderea si-a finisat activitatea in perioada analizata cu o crestere a profitului pina la impozitare cu 29380 lei. Cresterea mentionata a fost caracteristica pentru toate tipurile de activitati desfasurate de intreprinderea analizata. O crestere preponderata s-a insemnat la rezultatul de activitatea operational cu 78932 lei.Aceasta si constituie un moment pozitiv in activitatea intreprinderii, deoarece oricare intreprindere profitul essential trebuie sa-l obtina din activitatea de baza.Din punct de vedere structural trebuie mentionat faptul ca ponderea esentiala atit in perioada precedenta cit si in cea raportata a revenit rezultatului activitatii operationale, care a crescut in dinamica cu 0,3%. In concluzie mentionam ca majorarea profitului pina la impozitare merita o preciere pozitiva deoarece prin aceasta se asigura un inventor de siguranta sufficient pentru a suporta unele influente nefavorabile externe, cum ar fi spre exemplu:

- Sporirea pretului la material prima si materialele confectionate, la combustibil si surseenergetice, la tarifele de transport etc.

2. Analiza factoriala a profitului operational.Analiza profitului operational prevede urmatoarele sarcini:

Aprecierea schimbarilor in dinamica a indicatorului dat. Determinarea marimii influentei factorilor asupra acestui indicator .

Reesind din continutul Raportului de profit si pierderi, profitul operational se determina dupa formula:Pop= Pbr +AVO-Chper (MB)

In cazul dat, formula de calcul a profitului operational corespunde cu formula dependentei factoriale, prin urmare Pop se modifica sub influenta urmatorilor factori:

1. Modificarea Pbrut2. Modificarea AVO3. Modificarea Chper

Pentru calul se aplica Metoda Balatiera.

Tabelul 2. Calcul influentei factorilor asupra profitului operational (Pop)Indicatori Perioada

precedentaPerioada raportata

Abaterea absoluta

Influenta factor.

Pbr 378743 479076 +100333 +100333AVO - - - -

Chper 19648 217449 +21401 -21401Poperational 182695 261627 +78932 X

∆P oper =∆Pbr+∆AVO- Ch perBVF=+78932=+100333-21401 +78932=+78932

Concluzie :In rezultatul activitatii operationale intreprinderea a obtinut o crestere a Pop in suma de 78932 lei, ceea ce constituie un moment pozitiv in activitatea intreprinderii date si vorbeste despre faptul ca la intreprindere a fost efectuat un studiu calitativ al pietei de desfacere si ca urmare intreprinderea a efectuat vinzari efective. Despre aceasta vorbesc marimile Pbrut care au inregistrat o crestere in dinamica de 100333 lei. Concomitent au fost admise cresteri la cheltuielile perioadei, ceea ce a redus nivelul mentionat cu 21401 lei. Aceasta vorbeste despre prezenta unor moment negative in activitatea intreprinderii si serveste ca o rezerva interna de crestere a Poper. in viitor . Pbrut = VV-Cv

3. Analiza marjei comerciale

Rmc=

MC=

Profitul brut pentru unitatile comerciale reesind din esenta acestui indicator in ramura data poate fi numit mai corect Marja Comerciala care se calculeaza:MC=VV la pretul cu amanuntul- VV la pretul achiz.Deoarece unitatile comerciale in raportul de profit si pierderi pe rindul 010 numit ”venitul din vinzari” reflecta VV la pretul cu amanuntul iar pe rindul 020 “costul vinzarilor” acelasi VV la pretul de achizitie atunci marja comerciala se calculeaza dupa formula:MC=VV-Cv

Marja comerciala este un element al pretului de vinzare a marfurilor cu amanuntul care revine comertului si conditioneaza activitate unitatilor comerciale din punct de vedere financiar. Marja comerciala este destinata acoperirii cheltuielilor operationale si constituirii profitului din vinzarea marfurilor in intrep.comerciale. Acest indicator poate fi calculate si analizat in marimi absolute si relative.

MC=

Analiza incepe cu precautare schimbarii acestor indicatori in dinamica sau fata de plan.

Tabelul 3 : Analiza dinamicii marjei comerciale Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea

Venitul din vinzari ,lei 180420 190380 +9960Costul vinzarilor, lei 132863 138770 +5907Suma marjei comerciale 2-1

47557 51610 +4053

Rata marjei comercilale 3/1*100 (%)

26,359 27,109 +0,75

Concluzie:In perioada analizata MC atit in marimea absoluta cit si relative a inregistrat crestere, fata de per.precedenta MC sa majorat pe fundalul cresterii VV ceea ce evidentiaza o orientare corecta a intreprinderii.Analiza continue cu determinare marimii influntei factorilor asupra MC aplicind formula dependentei factoriale

∑MC=

Aplicind metoda diferentelor absolute obtinem:

Δ∑MC(vv)=

Δ∑MC(R)= =+1428 lei

BVF:+4053=2625+1428+4053=+4053

Cresterea mentionata a MC a avut loc atit in rezultatul majorarii vinzarilor cit I a ratei medii a MC, insa totusi putem mentiona faptul ca cresterea esentiala a fost obtinuta din contul majorarii VV ceea ce contituie un moment pozitiv in activitatea intreprinderii deoarece corespunde cerintei de baza in procesul dezvoltarii unitatilor comerciale.Rata medie a MC se modifica sub influenta structurii vinzarilor, influenta acestui factor se determina prim metoda numerelor procentuale.

Tabelul 4:Calculul influentei structurii vinzarilor asupra ratei medii a marjei comrcialeGrupe de marfuri

Structura VV,% Rmc, % Nr % InfluentaΔ struct.vinzarilor

plan efectiv Δ plan

Alimentare 38% 39,6 +1,6 18,6 +29,76 XNealimentare 62% 60,4 -1,6 36,0 -57,6 XTotal 100 100 - 29,4 -27,84 -27,84/100=-

0,28%

Concluzie:

In perioada analizata Rmedie a MC sa redus cu 0,28% fata de marimea planificata ca urmare a modificarii structure vinzarilor si anume a avut loc o reducere a ponderii produselor nealimentare cu 1,6% pentru care este caracteristica o rata individuala mai ridicata. Acest rzultat poate fi apreciat pozitiv numai daca admitem ca modificarile in structura nau afectat obligatiunile contractuale.

4. Analiza profitului brutPentru unitatile de productie si unele unitati de prestare a serviciilor se calcula si se analizeaza Pbrut obtinut in urma vinzarii productiei finite. In mersul analizei se apreciaza schimbarea acestui indicator in dinamica apoi se determina influenta urmatorilor factori:

Modificarea VV Modificarea structurii si sortimentului vinzarilor Modificarea costului vinzarilor Modificarea pretului la productia vinduta

Pentru a calcula marimea influentei acestor factori este necesar prealabil sa se recalculeze costul vinzarilor si venitul din vinzari la conditiile per.precedente

Tabel 5: Date initiale pentru analiza profitului brutIndicatori Per.precendenta Recalculat Per.raportataVenitul din vinzari 814500 826310cotul 435757 442076 508184Profitul brut 378743 384234 479076

Pentru cazul dat calculam ritmul de crestere a VV inbaza costului vinzarilor dupa formula:

Rcr(VV)= *100=101,45%

Tabel 6: Metoda de calcul a influentei factorilorFactori Formula de calcul Calculul Influenta factorialaΔVV +5492

Δstruct, sort Pbrrecalc-Pbr0-Infl.fact 384234-378743-3492 -1Δcost.vinzarilor -(Cv-Cvrecalc) -(508184-442076) -66108Δpret VV1-VVrecalc 987260-826310 +160950

BVF:479076-378743=5492-1-66108+160950+100333=+100333

In scrierea concluziilor este necesar de memorizat ca:1) Orice abatere sub influenta primului factor este justificata deoarece nemijlocit este legata de

modificarea VV.2) Influenta factorului al doilea cu semnul “-“” se apreciaza negativ iar cu semnul “+” pozitiv , insa

numai in conditiile indeplinirii contractuale.3) Factorul a treilea este un factor indirect.

4) Orice abatere sub influenta factorului patru poate fi neglijata daca privim acest factor ca un factor obiectiv care nu exprima eforturile colectivului intreprinderii

Concluzie:In perioada analizata intreprindrea o ainregistrat o crestere a profitului brut in marime de 100333 lei. Rezultatul obtinut arata ca majorarea profitului brut a fost conditionata de sporirea volumului de vinzari cu 1,45%, si a pretului de vinzare. In ansamblu, actiunea pozitiva a acestor 2 factori a contribuit la la cresterea profitului brut cu 166442 lei. In acelasi timp la intreprindere sa inregistrat o crestere a costului vinzarii care a redus Pbr cu 66108 lei, aceasta constituie o rezerva interna de crestere a indicatorului analizat in viitor. Cu toate acestea rezultatul financiar obtinut este pozitiv si permite a aprecia activitatea intreprinderii la compartimentul dat ca fiind satisfacatoare.

5. Analiza rentabilitatii vinzarilor si a activelor.Rentabilitatea vinzarilor se calculeaza dupa urmatoare formula:

Rv=

Rv= *100 (pentru unitatile comerciale)

Rv=

Unul din indicatorii ce reflecta capacitatea intreprinderii de a obtine profit in urma vinzarii produselor finite, marfurilor, serviciilor este Rentabilitatea vinzarilor (Rv). Rv caracterizeaza eficienta politicii comerciale, indeosebi a politicii de preturi practicate de intreprinderi.La intreprinderile de productie in cele mai dese cazuri se calculeaza si se analizeaza Rv in baza Pbr deoarece el reflecta cit de efectiv intreprinderea gestioneaza vinzarile, costurile, si preturile de vinzare. Analiza rentabilitatii vinzarilor (Rv) are rolul de a aprecia eficienta folosirii resurselor ocupate si consumate ale intreprinderii si de a stabili principalele reserve de crestere ale acestora. Deci cresterea Rv in dinamica vorbeste despre o activitate efectiva, iar scaderea despre o crestre a concurentei in sfera unde intreprinderea isi desfasoara activitatea si dspre o reducere a cererii la productia vinduta.Rv serveste totodata ca orientare in aprecierea competitivitatii marfii deoarece acest indicator caracterizeaza si eficienta politicii de preturi practicata de intreprindere.In mersul analizei se calculeaza marimile acestui indicator dupa fomulele prezentate mai sus, se apreciaza schimbarea lui in dinamica si fata de marimile pe ramura. Dinamica Rv vobeste despre necesitata de a revedea preturile sau de a inaspri controlul asupra costului.Nivelul mai mic a Rv fata de marimile medii pe ramura vorbeste despre cheltuieli mari la intreprinderea data.

In unitatile de productie Rv se modifica sub influenta urmatorilor factori:a. Modificarea structurii vinzarilor

b. Modificarea costului mediu pe unitatile de produsc. Δ pretului mediu de vinzari pe unitatile de produs

Se calculeaza influenta acestor factori prin MIR (metoda indicatorilor recalculati)In cazul unitatilor comerciale unde sursele de venit o constituie MC, analiza se efectueaza dupa formula:

Rv=

Rentabilitatea activelor caracterizeaza eficienta utilizarii activelor intreprinderii indifferent din ce surse ele au fost procurate. In mersul analizei calculam marimea acestui indicator dupa urmatoarea formula:

Ractiv=

Activ=

apoi se apreciaza schimbarea in dinamica si marimea de influenta a factorilor. Se modifica Ractiv sub influenta a 2 factori:

a. Schimbarea Rvinz

b. Schimbarea nr rotatiilor a activelor

Formula dependentei factoriale: Ractiv=Rv * Nr rotatii active.sau

Formula scrisa sub forma de fractie nu arata ce informatie trebuie sa culegem din raportul financiar.

Tabel 7: Exemplu de calculul a influentei factorilor asupra Rentabilitatii activelorIndicatori, mii lei Perioada precedenta Perioada raportata Abaterea absolutaVV 9319Pimp 104,6 89,4 +15,2Valoarea medie a activelor

1860 1790 +70

Ractiv (2/3*100) 5,6 5,0 -0,6Rvinz (2/1*100) 1,2 0,96 -0,24Nr rotat active (1/3) 4,67 5,21 +0,54

(dupa MDA sau MSL)

1) Influenta Δ Rv(-0,24)*4,67=-1,12%

2) Influenta Δ nr rotat active

0,96*(+0,54)=+0,52%

BVF:-0,6=-1,12+0,52-0,6=-0,6

Concluzie:In perioada analizata sa redus nivelul nivelul Rentabilitatii activ cu 0,6%. In fond aceasta reducere a fost conditionata de micsorarea Rv cu 0,24% ce a contribuit la reducerea Ractiv cu 1,12%. Necatind la faptul ca sa accelerat viteza de rotatie a activelor cu 0,54 rotatii aceasta nu a redresat situatia. Rezultatele obtinute nu sunt favorabile si arata ca pe viitor trebuie de acordat atentie acestui compartiment.

6. Analiza capitalului propriu.

Rcp=

Formula dependentei factoriale:Rcp=RPF(rata pirghiei financiare) * Ractiv

*

RCP=corap. Profiturilor * RPF * Ractiv

capit propriu

Tabel 8: Exemplu de calcul a influentei factorilor asupra rentabilitatii pentru cazul determinarii ei pe baza profitului netIndicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea 1. Profitul pina la impozitare, mii lei

2139 5885

2. Profitul net 1115 41053.Valoarea medie a activelor

96776 102048

4.Valoarea medie a capitalului propriu

700035 75531

5.Rcp,% ( p2/p1)*100 1,59 5,43 +3,846. Rcor.pr (p2/p1) 0,512 0,6975 +0,17637.RPF (p3/p4) 1,382 1,351 -0,031

8.Ract,% (p1/p3)*100 2,21 5,77 +3,56

1) Influenta ΔRatacor.prof

(+0,1763)*1,382*2,21=+0,54%

2) Influenta Δ RPF0,6975*(-0,031)*2,21=-0,05%

3) Influenta ΔRactive

0,6975*1,351*(+3,56)=+3,35%

BVF:+3,84=0,54-0,05+3,35+3,84=+3,84

Concluzie:In perioada analizata sa obtinut o sporire a rentabilitatii capitalului propriu u 3,84% aceasta crestere a fost rezultatul influentei pozitive a modificarii Rcor.prof si Rentabilitatii activelor care in ansamblu au sporit rentabilitatea capitalului propriu cu 3,89% adica am sumat factorii cu influenta pozitiva. In acelsi timp sa inregistrat o reducere neinsemnata a acestui nivel in urma modificarii ratei Pirghiei Financiare cu 0,05%, necatind la aceasta rezultatul obtinut este pozitiv si permite a aprecia activitatea intreprinderii la compartimentul dat ca fiind satisfacatoare

Tema 6: Analiza starii financiare a intreprinderii

1. Analiza dinamicii si structurii activelor (patrimoniului) intreprinderii2. Analiza eficientei utilizarii activelor intreprinderii3. Analiza surselor de formare a activelor4. Analiza lichiditatii bilantului contabil si aprecierea caacitatii de plata a intreprinderii

1. Analiza dinamicii si structurii activelor (patrimoniului) intreprinderiiPentru aprecierea starii financiare a intreprinderii se foloseste un sistem de indicatori ce caracterizeaza schimbarea structurii activelor si a surselor de finantare a lor, eficienta folosirii activelor, capacitatea de plata a intreprinderii s.a. Sursa principala de informatie pentru analiza starii financiare a intreprinderii serveste bilantul contabil. In mersul analizei activelor intreprinderii se precauta dinamica si structural or, anliza structurii activelor permite in primul rind a determina nivelul mobilitatii patrimoniului intreprinderii, cit si din contul caror elemente aceasta mobilitate este asigurata, structura pasivului arata cu raportul dintre sursele de finantare proprii si imprumutate, de structura activelor si pasivelor in mod direct depind asa indicatori ca: capacitatea de plata si stabilitatea financiara a intreprinderii. Pentru a aprecia situatia patrimoniala se examineaza dinamica activelor in comparatie cu dinamica venitului din vinzari, aceasta ne permite sa apreciem eficienta folosirii patrimoniului existent.

In dependenta de structura depinde starea financiara a intreprinderii

Pentru cazul cind: Rcr(vv)>Rcr(act)vorbeste despre faptul ca managementul intreprinderii gestioneaza reusit patrimonial SI INVERS denota un grad mai redus al eficientei utilizarii patrimoniului intreprinderii.In practica analitica patrimonial poate fi studiat atit la valoarea reala cit si valoarea net. Valoarea reala a patrimoniului include bunurile economice create din mijloace proprii si imprumutate, valoarea reala exprima patrimoniul intreprinderii dupa datele bilantului contabil exprimate pe rindul 470 total activ.

Valoarea neta exprima numai bunurile economice care provin din surse proprii, formula generala de calcul este: Patr.net=valoar reala a activelor(r.470)- valoar obligat totale(r.470+r.970)Analiza patrimoniului include studiul dinamicii activelor si a raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale, pentru aceasta se calcula abaterile si ponderile. Analiza dinamicii si structurii

activelor(patrimoniului) se efectueaza atit prin metoda orizontala si verticala cit si prin metoda coeficientilor. In cazul metodei orizontale si vertical se aplica urmatorul tabel:

Tabel 1: Analiza dinamicii si structurii a activelor intreprinderiiIndicatori La inceputul perioadei La finele perioadei Abaterea

∑, lei Ponderea,% ∑, lei Ponderea,% ∑, lei Ponderea,%I. ATL-total1.1

37426 77,7 29764 69,5 -7762 -8,2

1.2 active material pe term lung 37321 99,7 29618 99,5 -7703 -0,2

1.31.4II. AC-total 10751 22,3 13068 30,5 +2317 +8,2

2.1 SMM 9434 87,7 5973 45,7 -3461 -422.2 creante 1020 9,5 5972 45,7 +4952 +36,22.3 - -2.4 mijloace banesti 283 2,6 1114 8,5 +831 +5,9

2.5

Total activ 48177 100 42832 100 -5345

Concluzie:In perioada analizata se constata o reducere a activelor intreprinderii in marime de 5345 lei care a avut loc in rezultatul reducerii activelor pe termen lung cu 7662 lei, situatia data a fost conditionata posibil de lipsa mijloacelor banesti la intreprindere pentru procurarea utiljelor noi in timp ce cel existent sa uzat, a esit din functiune si a fost lichidat.Reducerea ponderii activelor pe termen lung poate fi si rezultatul unor masuri intreprinse de managementul intreprinderii pentru a redresa structura activelor deoarece la inceputul perioadei ponderea activelor pe termen lung era mult mai mare ca nivelul theoretic recomandat (66-67%), in acelasi timp sa urmarit o crestere a activelor curente atit in marimea absoluta cit si dupa pondere (22,3-30,5%) aceasta vorbeste despre o tendinta de accelerare a rotatiei patrimoniului intreprinderii care contribuie la eliberarea mijloacelor banesti.In continuare se supune unei analize mai concrete aparte activele pe termen lung si aparte activele curente.

2. Analiza eficientei utiizarii activelor intreprinderii1. Calculam marimea idicatorilor de eficienta dupa formule de calcul

Numarul de rotatie a activelor (rot ) ↑ “+”

Durata 1 rotatiei a activelor = = (zile)↑”-“

2. Analizam dinamica acestor indicatori .

Tabel 2: Analiza ratelor de rotatie a activelor in dinamica.Indicatori Perioada prec Perioada rap Abaterea

Venitul din vinzari , lei

69361.6 86437,2

Valoarea medie active, lei

82221 88548

Nr rot, roatie (p1/p2) 0,844 0,980 +0,136Durata 1 rot , zile

(360*p2/p1)426,7 368,8 -57,9

In urma rezultatului accelerarii (incetinirii ) rotatii activelor la intreprindere are loc o elebirare (sau introducere suplimentara ) de mijloace banesti din circuit. Suma mijloacelor banesti elebirate sau incluse in suplimentar

circuit poate fi calculata dupa formula: (∆dura 1 rot. active)* VV efectiv zilnic = (-57,9)* = -13902 lei

Concluzie:In perioada analizata a avut loc o utilizare mai efectiva a activelor care sa exprimat printr-o crestere ne esentiala a nr. de rot activelor (0,14) si concomitant prin reducerea duratei de rotatie a activelor cu 57,9 zile .In rezultatul accelerarii activelor a avut loc o elebirare relative din circuit a mijloacelor in marime de 13 902 lei , ceea ce constituie un moment pozitiv in activitatea intreprinderii .

Analiza continuie cu precautarea factorilor de influenta pentru aceasta se aplica urmatoarele dependente factoriale:Nr rot. Active totale= ponderea ACurente b in active totale* Nr rot AC (MDA,MSL)

Durat 1 rot. Active totale = (Metoda substitutiilor in lant )

Durata 1 rot activelor se modifica sub influenta: Schimbarii ponderii activelor curente in totatl active (factor cu influenta inversa) Schimbarea duratei unei rotatiei a active curente (factor cu infl directa)

Ex: De acalcul a influentei factorilr asupra duratei unei rotatii a activelor totaleTabel 3:Iinformatii initialaIndicatori Perioada prec Perioada raportVenitul din vinzari, lei 69361.6 86437,2Valoarea medie activelor totale

82221 88548

Valoarea medie a activelor curente

37139,4 36978,9

Durata 1 rot , zile (360*p2/p1)

426,7 368,8

Ponderea AC in tot active(p3/p2)

0,4517 0,4176

Durata 1 rot a active curenet (360* p3 /p1)

192,8 154,0

Calculam influenta factorilor prin metoda substitutiilor in lant .

Durat 1 rot. Active totale =

Nr calc Nr sub Factor de infl Indici anal Metoda calc

Influenta factPonderea

ACDurata 1

rot1 0 0,4517 192,8 426,7 x X2 1 0,4176 192,8 461,7 461,7-

426,7+35

3 2 0,4176 154,0 368,8 368,8-461,7

-92,9

BVF:-57,9=35-92,9-57,9=-57,9 (zile)Concluzie:Pe parcursul perioadei analizate a avut loc o accelerare a rotatiei activelor totale = -57,9 zile care in fond sa datorat accelerarii rotatiei activelor curente. In acelasi timp a fost admisa o reducere a ponderei activelor curente in total active in urma carui fact indicatorul analizat a crescut cu 35 zile (sau a avut loc incetinire a rotatiei totale cu 35 zile) aceasta poate servi ca o rezerva interna de accelerare a rotatie a activelor totale in viitor. Ne catind la cele mentionate rezultatul obtinut este satisfacator .

3. Analiza surselor de formare a activelor Starea financiara a intreprinderii depinde de ce tipuri de mijloace dispune ea, prezenta Capitalului propriu prezinta baza independentei intreprinderii insa finantarea intreprinderii numai din contul capitalului propriu nu intotdeauna este efectiva pentru ea, daca % pentru sursele imprumutate nu sunt mari si intreprinderea este in stare sa-si asigure o rentabilitate a activelor mare atunci folosind sursele imprumutate ea poate sa-si mareasca rentabilitatea capitalului propriu, pe de alta parte daca mijloacele intreprinderii constau in cea mai mare parte din

imprumuturi starea financiara a intreprinderii va fi nestabila, prin urmare in dependenta de corelatie optima dintre capitalul propriu si el imprumutat se determina starea financiara a intreprinderii.Modificarile din structura si dinamica surselor de finantare a activelor pot fi analizate cu ajutorul urmatorului tabel:Indicatori Perioada precedenta Perioada raport Abaterea

∑ Ponderea ∑ Ponderea ∑ Ponderea CP 1620 61.7 1960 63.8 +340 +2.1CImprumutat 1004 38.3 1110 36.2 +106 -2.1Inclusiv3.1 pe termen lung

- - - -

3.2 pe termen scurt

1004 - 1110 +106 -

Total 2624 100 3070 100 +446 -Concluzie:La perioada analizata la intreprindere a avut loc o crestere a surselor de finantare a activelor cu 446 lei. Care a avut loc preponderant in urma majorarii CP cu 340 lei. Aceasta constituie un moment pozitiv in activitatea intreprinderii, insa pentru a aprecia starea ei financiara este necesar a da apreciere ponderii CP. In acest aspect putem mentiona ca ponderea CP a fost la un nivel supra celui theoretic recomandat (50%) si prin urmare putem aprecia starea financiara a intreprinderii ca fiind satisfacatoare. Mai mult ca atit pentru CP este caracteristica o crestere a ponderii lui cu 21% ceea ce confirma stabilirea unei stari financiare mai bune.

4. Analiza lichiditatii bilantului contabil si aprecierea capacitatii de plata a intreprinderii.Lichidarea B.С.-capacitatea de a acoperi DTS din contul AC.ACN=AC-DTS≥0 - putem spune ca intreprinderea are o capacitate de plata satisfacatoare.

1. K lechiditatii absolute=

t=0,2÷0,25 SMMAC Creante Invest M.B. AAC

2. Kintermediar lichid=

t=0.7÷=0.8Rcp=Ract±EL -In baza acestui coeficient banca face preveziuni in ce masura

EL= (Ract-%ct)* intreprinderea va putea rambursa creditul.

3. K gener(acoper)= -Se calculeaza pentru inc si fint perioadei, ∆compara cu

t=2÷2.5 schimbarile in dinamica si marimea teoretica recomandata. ≥1÷2.5

Lichiditatea activelor caracterizeaza capacitatea lor de a se transforma din orice forma in mijloace banesti, fara pierderi in valoare. La nivel general intreprinderea dispune de o capacitate de plata satisfacatoare, daca AC sunt mai mari decit DTS daca ea poate achita DC din contul AC. Insa diferenta dintre AC si DTS o constituie capacitate de plata ACN si at o intreprindere dispune de o capacitate de plata satisfacatoare, cind ACN=AC-DTS≥0

Insa in conditiile unei economii de piata pot aparea diverse situatii in cadrul carora intreprinderea trebuie sa faca fata datoriilor, pentru a caracteriza capacitatea de plata a intreprinderii in diverse situatii se aplica in practica analitica un sir de coeficienti ai lichiditatii cum sunt. Coeficientul lichiditatii absolute

K lichiditatea abs.=

t=0.2÷0.25 (intervalul teoretic recomandat)

Acest coeficient se calculeaza pentru inc. si sfirsitul perioadei de gestiune, se aprecieza pozitiv cresterea lui in dinamica. El prezinta interes pentru furnizori in momentul incheierii contractelor de livrare/ cumparare. Daca la MB se adauga creantele si investitiile pe TS in baza lor se calculeaza Coeficientul Intermediar de lichiditate

K intermediar lichid=

t=0.7÷0.8El de asemenea se analizeaza in dinamica si se compra cu nivelul teoretic recomondat prezinta interes pentru creditori, in cazul primirii deciziei de eliberare a unui credit.La general capacitatea de plata a intreprinderii se caracterizeaza cu ajutorul Kgeneral de lichiditate sau de acoperire

Kgener(acoper)=

t= 2÷2.5≥1÷2.5 – informatii despre viteza de circuit a activelor

Intreprinderea dispune de o capacitate de plata in perioada analizata? In baza la ce am facut aceasta concluzie? Daca e sub nivelul recomandat atunci spunem ca posibil ca la o intreprindere ar fi lua un credit

Coeficient La inc per La finele per Abaterea Nivelul teoreticKechil abs. 0.139 0.147 +0.008 0.2÷0.25K interm lichid 0.604 0.714 +0.11 0.7÷0.8K gener. lichid 1.904 2.007 +0.103 2÷2.5ConcluzieLa sfirsitul perioadei analizate intreprinderea dispunea de o capacitate de plata satisfacatoare despre care confirma K gener lichid (2.007) care corespunde nivelului teoretic recomandat. Insa trebuie mentionat faptul ca pe parcursul perioadei analizate intreprinderea a avut careva dificultati in relatiile cu furnizorii, deoarece ea nu dispune de o capacitate sufrienta de achitare a livrarilor. Despre aceasta vorbesc marimile K lichid abs. care cu toate ca au o dinamica pozitiva, nu se incadreaza in nivelul teoretic recomandat. In ceea ce priveste relatiile cu

creitorii, posibil in cazul solicitarii unui credit intreprinderea l-ar fi obtinut deoarece K interm lichiditate se incadreaza in intervalul teoretic recomondat.