Analiza surselor de

finanțare ale

întreprinderii

TITAN S.A.

Alixandrescu Lidia

Capitolul I. Prezentarea generală a întreprinderii TITAN S.A.

Istoric TITAN S.A.

Societatea s-a înfiinţat la data de 05.03.1991 sub numele de MOPAN MURES S.A. Din MOPAN MURES S.A. societatea și-a schimbat denumirea in LOULIS, iar începând cu 06.07.2007 noua denumire este TITAN SA.

S.C. TITAN S.A are ca activitate principală „Fabricarea produselor de morărit”. Producţia societăţii constă în următoarele activităţi de bază: morărit în vederea obţinerii făinurilor de grâu şi porumb, panificaţie, producţie de pesmet şi producţie de aluaturi.

În anul 2010 societatea a extins rețeaua sa de magazine prin achiziția a două centre noi (magazine), cu o valoare totala de 997.052 RON; a achiziționat mijloace de transport în valoare de 2.252.576 RON; a achiziționat sau a finalizat investiții în curs aferente echipamentelor.

Activitatea de producție a societății este structurată astfel: - morărit în vederea obținerii făinurilor de grâu și porumb; - panificație; - producție pesmet;- producție de aluaturi congelate. Titan SA are în portofoliul său o gamă largă de produse profesionale destinate

producătorilor din industria de panificație, precum și diverse categorii de produse de larg consum – retail, comercializate în prezent sub marca Titan.

Produse promovate sub brandul TITAN Pe segmentul de produse profesionale (făinuri de panificație, făinuri speciale, mălai)

Titan comercializează o gama variată de făinuri. Făinurile profesionale sunt comercializate in ambalaj de hârtie personalizat, la 50 kg (saci cu valva), dar pot fi distribuite și în varianta vrac (cisternă), la cererea clientului. În prezent Titan SA deține, conform estimărilor companiei, o cotă de piață de peste 50% în București și 15% la nivel național pentru această categorie de produse.

Printre principalii clienți ai companiei se numără producători importanți pe piața românească precum Chipita, Nestle, Standard Nutricia, Brau Union, United Romanian Breweries Bereprod, Cream Line, Best Foods, Tip Top, Royal Brinkers, Primo Prod, Dr. Oetker, Alka, Ulker.

Făinurile speciale reprezintă o categorie aparte de produse. Acestea au un rol esențial în procesul de fabricare al specialităților de panificație: croissant, napolitane, foi de plăcintă, baghete, cozonaci, pateuri, chifle. În vederea respectării specificațiilor tehnice și parametrilor de calitate necesari pentru obținerea acestor făinuri, specialiștii Titan acordă o atenție deosebită fiecarei etape a procesului tehnologic, din momentul recepționării materiei prime și până la obținerea produsului final: selectarea grâului de cea mai bună calitate se face cu strictețe, procesul de măcinare este supravegheat în permanență și se realizează teste ale produsului în diferite stadii ale procesului de producție.

Din punct de vedere al poziționării pe piață, produsul făina se caracterizeaza prin: - ocuparea poziției de lider în București cu o cotă de piață de 28%;- ocuparea locului patru pe piață cu o cota de 7% la nivel național; - produse de calitate;

- distribuție la nivelul întregii țări;- poziționarea în funcție de preț este foarte apropiată de cea a competitorilor Dobrogea,

Băneasa, Pambac. Obiectivele Titan în ceea ce privește produsele profesionale sunt: - menținerea poziției de lider și a reputației companiei; - creșterea cotei de piață; - îndeplinirea volumului de vânzări previzionat; - asigurarea profitabilității;- penetrarea de noi canale; - asigurarea calității produselor; - asigurarea expansiunii geografice; - optimizarea din punct de vedere al zonelor de acoperire în piață; - dezvoltarea bazei de clienți. Din luna decembrie 2006 toate produsele din gama spaghete/paste sunt comercializate

sub brand-ul TITAN. Producția pentru această categorie de produse a fost externalizată începând cu august 2008, realizându-se în colaborare cu producătorul Băneasa.

Produse promovate sub brandul FORTZA

Fulgii de porumb Fortza, produse și comercializate în pachete de 150g, sunt cele mai cunoscute de pe piața românească din clasa de produse din care fac parte. Brandul Titan rămâne pentru această gamă de produse ca brand de fabrică.

Cerealele pentru micul dejun în pachete de 250g sunt și ele incluse în categoria produselor Titan. Pe lângă produsele deja existente (Cereale cu miere, Cereale cu ciocolată și Corn Flakes Clasic) Portofoliul Titan la categoria cereale s-a îmbogățit cu două noi produse: Musli și Cerelale pentru dietă.

Gamele de produse Toast 650g, Dieta 400g, Cozonaci 500g si 900g comercializate până în august 2007 sub brandul Belforno, au suportat modificări în structura ambalajului, designului, iar marca sub care se regăsesc acum este Titan.

Introducerea pe piata în cursul anului 2008 a unui produs nou de brutărie fresh, sub denumirea de Pâine PAVE 500g , obținută cu ajutorul unor echipamente noi achiziționate în cursul anului 2008, care confera mai multă prospețime și un gust aparte . Fiind un produs nou, acesta a înregistrat o creștere rapidă a vânzărilor și a crescut cota de piață pentru gama produselor de brutărie proaspete , ceea ce a condus la decizia unei noi investiții , cu o capacitate mai mare pentru producerea de pâine pe cuptoare pe vatră. Această investiție a fost de aproximativ 1.200.000 EUR și s-a finalizat în anul 2010, cu o capacitate de 20 tone/24 ore.

Noua fabrica de chifle și pâine toast a fost dată în folosință în luna septembrie 2010, are o capacitate de 36.000 chifle/oră. Investiția a fost de 60.337.684 RON, din care clădirea 21.849.837 RON și echipamente 38.487.847RON. Prin noua capacitate de producție, Titan va extinde cota sa de piață, atât în țară cât și în afara țării, prin livrări în Bulgaria, Macedonia și Grecia, precum și alte țări din Uniunea Europeană.

Introducerea pe piață a unui nou sortiment de pâine toast, sub brandul HapiHap, ce vizează creșterea cotei de piață de profil.

Obiectivele producătorului Titan pentru produsele proaspete se prezintă astfel: - menținerea poziției de lider și a reputației companiei;- creșterea cotei de piață;

- îndeplinirea indicatorilor de vânzări; - asigurarea profitabilității;- asigurarea standardelor de calitate pentru produsele comercializate; - optimizarea ariei de desfacere. Titan comercializează pe piață și anumite sub-produse (ex: tărâțe, mălai furajer, făina de

porumb). Aceste produse, rezultate din procesul de măcinare al cerealelor, servesc ca materie de bază în diferite industrii: în zootehnie, în fabricarea nutrețurilor combinate, în industria de alcool.

Distributia produselor a) In cazul produselor de panificație sunt utilizate, preponderent, canale de distribuție

directe. Distribuția directă presupune transportul mărfurilor de la punctul de producție la punctul de desfacere, pe o lungime a canalului de distributie cât mai scurtă.

Astfel, în cazul produselor de panificație proaspete: - 65 % din produse sunt distribuite direct, prin propria rețea de magazine; - 35% din produsele proaspete sunt distribuite cu intermediari (magazine). Procentul produselor distribuite direct este destul de mare din cauza existenței micilor

brutării și patiserii care au ca punct de desfacere chiar locul de producție.

Descrierea situaţiei concurenţiale în domeniul de activitate al societăţii comerciale, a ponderii pe piaţă a produselor sau serviciilor societăţii comerciale şi a principalilor competitori:

Principali competitori: Făinuri: Dobrogea Group; Baneasa-Overseas; Pambac; UnicomPack; Vel Pitar;

Boromir; Paste făinoase: Baneasa – Overseas; Pambac; Arnos; Pangram; Pangroup; Vel Pitar; Pâine feliată ambalată termen lung: Vel Pitar; Snack Attack; Lujerul; Spicul;

Dobrogea; Grewe; Fundatia Casa Copilului. Cereale pentru mic dejun: Nestle; Dr Oetker; Emco; Tillos; Trompi (EuropeanFood);

Sano Vita; Indirect competitor: EuropeanFood: Viva; Olla; Rollo. Titan SA este membra a grupului austriac GoodMills, cel mai mare jucator pe piata de

morarit la nivel mondial. Titan comercializeaza de la produse de baza – faina, malai, gris, pesmet – pana la produse finite, de tipul cerealelor, painii si produselor de patiserie. In prezent, Titan are circa 850 de angajati.

Capitolul II. Structura surselor de finanţare

Sursele de finanțare se găsesc în pasivul bilanțier și sunt formate din datorii și capitalurile proprii ale firmei. Ele constituie proveniența elementelor patrimoniale de activ, a mijloacelor (resurselor) economice ale întreprinderii, pe care aceasta le are la dispoziție pentru eficienta utilizare și buna desfășurare a activității sale.

Exemple: Capitalul social subscris și nevărsat din pasiv are drept corespondent (echivalent, în

contrapartidă) în activul bilanțier creanțele asupra asociaților care le-au subscris (promis), dar nu le-au vărsat încă, iar capitalul social subscris și vărsat are drept corespondent în activ aporturile

(vărsămintele) făcute: lei, valută, terenuri, clădiri, utilaje, mijloace de transport, stocuri de materii prime / mărfuri, brevete, licențe, mărci, programe de calculator, după caz.

Capitalul social majorat prin subscrierea publică (emiterea de acțiuni) pe piața de capital din pasiv, are drept echivalent în activ banii încasați din vânzarea acțiunilor.

Alte capitaluri proprii: profiturile nerepartizate din pasiv au drept echivalent în activ numerarul (dacă veniturile facturate au fost încasate) sau creanțe asupra clienților (dacă nu au fost încasate încă), primele legate de capital din pasiv au drept echivalent în activ numerarul încasat peste valoarea nominală a acțiunilor emise, etc.

Amortizarea, ca element de pasiv fără ieșire de numerar, substractiv de activ, are drept corespondent de activ cheltuielile cu amortizarea, introduse în substanța economică a produselor prin mecanismul costurilor (care trebuie recuperate prinvânzare), și ulterior numerarul echivalent încasat urmare vânzării acestora.

Datoriile (creditele) bancare din pasiv au drept echivalent în activ banii primiți de la bancă.

Donațiile (primite de la persoanele fizice), sponsorizările (de la alte organizații) subvențiile (de la stat) din pasiv au drept echivalent în activ banii sau bunurile primite de la aceștia cu acest titlu.

Datoriile către companiile de leasing financiar din pasiv au drept echivalent în activ, bunurile primite în leasing; bunurile luate în leasing operațional (care este mai curând o operațiune de închiriere) sunt evidențiate în clasa a VIII-a de conturi (în afara bilanțului).

Datoriile către furnizori din pasiv au drept echivalent în activ stocurile de produse primite de la aceștia.

Datoriile din pasiv către salariați pentru munca prestată de aceștia au drept echivalent în activ fie stocurile de produse create de salariați (dacă acestea nu au fost vândute și/sau încasate încă), fie sumele de bani rezultate din vânzarea acestora.

Datoriile din pasiv urmare avansurilor primite de la clienți au drept echivalent în activ sumele de bani încasate, etc.

Clasificarea surselor de finanțare 1. după mediul de proveniență:

interne (din interiorul firmei): amortizarea, capitalul social subscris și vărsat, profiturile nerepartizate, primele legate de capital, sumele rezultate din valorificarea imobilizărilor redundante, etc.

externe (din afara firmei, inclusiv de pe piața externă): credite bancare, credite obligatare, credite furnizor, leasing, subvenții, finanțări nerambursabile, etc.

2. după natura lor: datorii: credite bancare, credite obligatare, leasing, datorii comerciale (furnizori,

avansuri clienți), datorii salariale, datorii fiscale (pentru taxe, impozite și contribuții), etc. capitaluri proprii și asimilate: capital social, profituri, prime legate de capital,

rezerve, subvenții, finanțări nerambursabile, etc. 3. după natura aranjamentului din care provin:

financiare: capital social, leasing, credite bancare, credite obligatare, finanțări nerambursabile, etc.

nefinanciare: pasive stabile (surse atrase sau datorii de exploatare: față de furnizori, clienți-creditori, salariați, organele fiscale), amortizare, donații, sponsorizări, subvenții.

4. după termenul (perioada) de acordare (disponibilitate pentru utilizare):

pe termen scurt: sub 1 an (credite bancare, credite furnizor, datorii salariale, datorii fiscale, etc.).

pe termen mediu: între 1-3 ani (credite bancare, credite obligatare, etc.). pe termen lung: peste 3 ani (capital social, credite bancare, leasing, amortizare,

subvenții). 5. după scopul (ciclul financiar) în care sunt utilizate:

pentru investiții-amortizare. pentru exploatare (producție). pentru operațiuni financiare.

6. după nivelul costurilor: fără costuri: surse atrase (pasive stabile, datorii de exploatare), subvenții, finanțări

nerambursabile, etc. cu costuri (dobânzi, comisioane, onorarii, dividende, etc.): credite bancare, credite

obligatare, capital social, leasing, etc. (majoritatea surselor).7. după gradul de rambursabilitate:

rambursabile (credite, datorii comerciale, datorii salariale, datorii fiscale, etc.). nerambursabile (donațiile, sponsorizările, subvențiile, amortizarea, finanțările

europene; capitalul social se rambursează la retragerea asociaților sau la lichidarea societății). 8. după etapa din ciclul de viață al întreprinderii sau afacerii în care se folosesc sursele

de finanțare: surse de finanțare la începutul afacerii: capitalul social, creditarea din partea

asociaților. surse de finanțare în perioada de maturitate a afacerii: majoritatea surselor de

finanțare se pot utiliza în această etapă din viața firmei (afacerii), inclusiv noi aporturi la capitalul social.

surse de finanțare la lichidarea afacerii: vânzarea afacerii și finanțarea unei noi afaceri.

Precizare importantă: În baza principiului prevalenței economicului asupra juridicului (Substance over Form,

realitatea economică este mai importantă decât formalismul juridic), datoriile pe termen mediu și lung sunt considerate capitaluri ale întreprinderii, formând împreună cu capitalurile proprii (Cp), capitalurile permanente (Kp). Se mai numesc și capitaluri avansate în afacere. În mod corespunzător, în baza aceluiași principiu, bunurile luate în leasing financiar sunt incluse în activele întreprinderii.

Capitolul III. Analiza mutaţiilor în structura capitalului propriu şi a factorilor de influenţă

Capitalurile proprii reprezintă surse de finanșare stabile la dispoziția companiei, acestea se constituie prin aportul proprietarilor, prin autofinanțare si alte surse financiare nerambursabile. În structura capitalurilor proprii sunt incluse:

aporturi de capital prime de capital rezerve rezerve din reevaluare

rezultatul reportat. rezultatul exercitiului financiar

Pentru întreprinderea TITAN S.A. în tabelul de mai jos se găsesc modificările capitalurilor proprii pentru cei 3 ani analizați:

Denumirea elementului   2009 2010 2011Capital subscris   40,848,302 40,848,302 40,848,302Patrimoniul regiei        Prime de capital   10,513,865 10,513,865 10,513,865Rezerve legale   1,731,310 2,309,881 2,770,118Rezerve din reevaluare   90,189,700 69,172,527 68,488,733Reserve representând surplusul realizat din reserve din reevaluare

 719,098 1,556,308 2,239,692

Alte rezerve   8,492,695 10,483,436 5,233,047Rezultatul raportului reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită

Sold C  2,054,178  

Sold D3,435,077 6,293,017 349,747

Rezultatul raportului provenit din corectarea erorilor contabile

Sold C     

Sold D 349,746 349,746 429,467Profitul sau pierderea exerciţiului financiar

Sold C 6,871,588 1,676,751 8,242,125Sold D      

Repartizarea profitului Sold C   -  Sold D   - 2,673,732

Total capitaluri proprii   155,581,734 131,972,484 134,882,936

Toate capitalurile societăţii sunt reprezentate de capitaluri proprii neexistând angajări de către stat în capitalul entităţii. Se poate constata o scădere – creștere a capitalurilor proprii de-a lungul anilor 2009 – 2011.

În 2010 faţă de 2009 Aşa cum rezultă din situaţia modificării capitalului propriu aferentă anului 2010 scăderile

de capitaluri proprii se datorează rezervelor din reevaluare.În 2011 – 2010 Capitalul propriu a anului 2011 crește faţă de anul precedent datorită rezervelor legale. Cronologic, capitalul social reprezintă prima sursă de finanțare a întreprinderii (încă de la

înființarea acesteia), prima datorie care se constituie și ultima care se achită (la lichidarea și radierea firmei din evidențele publice), cu excepția situațiilor când se retrag unii asociați/acționari pe parcurs din formula asociativă.

În activ, capitalul social este reprezentat de aporturile făcute de către asociați. Această obligativitate de aportare inițială există la societățile pe acțiuni (SA), societățile în comandită pe

acțiuni (SCA) și societățile cu răspundere limitată (SRL), care au obligația să constituie un capital social minim, deoarece răspunderea asociaților/acționarilor este limitată la suma capitalului social subscris și vărsat.

Societatea TITAN S.A. deține doar acțiuni ordinare cu același drept de vot, nu au fost emise acțiuni preferențiale, în perioada 2009 – 2011 capitalul social a fost în valoare de 40.848.301, așa cum reiese și din tabelul de mai jos:

2009 2010 2011Capital subscris acţiuni ordinare 408.483.013 408.483.013 408.483.013Capital subscris acţiuni preferenţiale - - -

RON RON RON Valoare nominală acţiuni ordinare 0.1 0.1 0.1Valoare nominală acţiuni preferenţiale - - -

RON RON RON Valoare capital social 40.848.301 40.848.301 40.848.301

Capitalul social al societății TITAN S.A. este integral vărsat la 30 Septembrie 2011. Societatea nu are acțiuni răscumpărabile la 30 Septembrie 2011, deasemenea în anii 2009, 2010 nu au existat acțiuni răscumpărabile, nu au fost emise nici obligațiuni în timpul anului încheiat la 30 Septembrie 2011, același lucru fiind valabil și pentru anii 2009, 2010.

Rezervele legale se constituie în proportie de 5% din profitul brut de la sfârșitul anului până când rezervele legale totale ajung la 20% din capitalul social vărsat în conformitate cu prevederile legale.

Pierderea contabilă reportată se va acoperi din profitul exercițiului financiar și cel reportat, ca și din rezerve, prime de capital și capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acționarilor.

Profitul contabil rămas dupa repartizarea cotei de rezervă legala realizată, în limita a 20 % din capitalul social se preia în cadrul rezultatului reportat la începutul exercitiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale, de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinații legale.

Evidențierea în contabilitate a destinațiilor profitului contabil se efectuează în anul următor după adunarea generala a acționarilor sau asociaților care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite acționarilor sau asociaților, rezerve și alte destinații, potrivit legii. Asupra înregistrarilor efectuate cu privire la repartizarea profitului nu se poate reveni.

Capacitatea de autofinanțare Face parte dintre sursele interne de finanțare, dar prezintă o mare specificitate, și de aceea

este tratată separat de acestea. Capacitatea de autofinanţare a întreprinderii este un indicator și o metodă de management financiar și reprezintă evidențierea surplusului monetar generat de activitatea acesteia. Ea aduce o contribuţie esenţială la variaţia (creşterea) fondului de rulment global şi se poate calcula plecând fie de la excedentul brut din exploatare (metoda substractivă), fie de la profitul net (metoda aditivă).

1. stabilirea scopului și duratei pentru care se solicită finanțarea (corespunzător ciclurilor financiare caracteristice): investiții-amortizare (termen mediu sau lung), exploatare (termen scurt sau mediu), operațiuni financiare (termen scurt sau mediu). Scopul finanțării ne indică deci și durata pentru care se solicită aceasta, conform documentației întocmite pentru obținerea finanțării (plan de afaceri, proiect de fezabilitate).

2. stabilirea dimensiunii nevoii (valorii sursei), conform bugetelor și devizelor întocmite, parte a documentației de aprobare a finanțării.

3. stabilirea naturii și structurii nevoii: numerar (lei, valută), bunuri de investiții (imobilizări corporale – terenuri, clădiri, utilaje, mijloace de transport, mobilier, aparatură birotică; imobilizări necorporale – brevete, licențe, mărci, know-how, software), stocuri, prestații în muncă, alte servicii, etc.

4. stabilirea și utilizarea criteriilor de selecție a sursei optime de finanțare pentru scopul, durata, dimensiunea, natura și structura nevoii, așa cum au fost prezentate mai sus:

Mărimea (suma, valoarea) sursei care ne este oferită: poate coincide cu mărimea nevoii sau nu, și atunci este necesară contractarea și armonizarea între ele a mai multor surse, adică formarea unui montaj financiar.

Tipul sursei (internă, externă): se preferă căutarea prioritară a surselor interne, și apelarea la surse externe cu caracter de completare.

Durata (perioada) de disponibilitate: trebuie să coincidă cu perioada pentru care se solicită finanțarea.

Modalitatea de acordare: în una sau mai multe tranşe, ca linie de finanţare, în bani sau în natură, etc.

Costurile sursei: onorarii pentru consultanţă, costuri întocmire documentaţie, dobânzi– mărime şi tip?, comisioane – mărime şi câte?, rata dividendului, după caz.

Condiţii de acordare (perioada de graţie-parțială sau totală, constituirea de garanţii, co-participarea beneficiarului) şi de utilizare (obligativitatea organizării de licitații, obligativitatea apelării la anumiţi furnizori, prestatori, consultanţi, etc.). În general, obligativitatea organizării de licitații și a apelării la anumiți furnizori, prestatori sau consultanți apare în situația finanțărilor nerambursabile din fonduri publice (subvenții de la stat sau finanțări de la Uniunea Europeană) încercându-se astfel utilizarea eficientă a banilor și întoarcerea unei părți din beneficii către contribuabilii de la care provin fondurile.

Condiţii de rambursare (nerambursabilă sau rambursabilă în una sau mai multe tranşe, la sfârsitul perioadei sau pe parcurs, etc.).

Credibilitatea sursei (profesionalism, moralitate, prestigiu, siguranţă). Se va evita apelarea la surse neoficale (cămătari, etc.).

Alte condiţii (eventuale penalizări pentru întârziere la plată sau achitare anticipată, formalităţi, birocraţie, durată acordare).

Capacitatea de autofinanțare reprezintă indicatorul sintetic care determină potenţialul financiar al firmei, posibilitatea acesteia de a-şi finanţa dezvoltarea şi activitatea de exploatare viitoare din surse proprii, interne, degajate din operaţiunile interne.

Prin procedeul deductiv se porneşte de la excedentul brut de exploatare, din care se deduc, succesiv, celelalte cheltuieli plătibile ale întreprinderii:

CAF = Venituri încasabile - Cheltuieli plătibile = = EBE + Venituri financiare şi excepţionale încasabile - Cheltuieli financiare şi excepționale plătibile - Impozitul pe profit

În exemplul societăţii Titan, vom calcula mai întâi EBE(EBITDA) care reprezintă excedentul (marja brută) a exploatării, exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare, ştiind că amortizarea şi provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu şi plătite. Execedentul brut de exploatare exprimă capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilor (din amortizări, provizioane şi profit), de achitare a datoriilor către bugetul statului şi de remunerare a investitorilor de capital (acționarii şi creditorii). Se calculează ca diferență dintre totalul veniturile de exploatare și totalul cheltuielilor de exploatare fără amortizare si provizioane.

EBITDA = Totalul Veniturilor din Exploatare- Totalul Cheltuielilor din Exploatare- F (exclusiv Amortizări şi Provizioane)

2009 2010 2011

Total venituri din exploatare 245,250264,474 276,588

- Total cheltuieli de exploatare (fară amortizări ) 213,033 241,857 244,875

= EBITDA 32,217 22,617 31,713

Capacitatea de autofinanţare (mil lei) are următoarele valori:

Pentru anul 2009EBE (EBITDA) 32217

+ Venituri financiare şi extraordinare încasabile 3455- Cheltuieli financiare şi extraordinare plătibile 14119- Impozit pe profit 1941= CAF 19612

Pentu anul 2010EBE (EBITDA) 22617

+ Venituri financiare şi extraordinare încasabile 4051

- Cheltuieli financiare şi extraordinare plătibile 13554

- Impozit pe profit 0

= CAF 13114

Pentu anul 2011EBE (EBITDA) 31713

+ Venituri financiare şi extraordinare încasabile 3143- Cheltuieli financiare şi extraordinare plătibile 9798- Impozit pe profit 918= CAF 24140

În cazul întreprinderii TITAN S.A. capacitatea de autofinanțare are o valoare pozitivă pentru cei 3 ani analizați astfel este demonstrate faptul ca societatea are potențial financiar, posibilitatea de a-şi finanţa dezvoltarea şi activitatea de exploatare viitoare din surse proprii, interne, degajate din operaţiunile interne. Din sursele puse la dispoziția publicului societate are in desfășurare un proiect de investiții ce are ca scop producerea de produse de panificație feliate (pâine feliată), proiect ce se va concretiza într-o mașină de feliat de o valoare aproximativă de 240.000 euro.

De asemenea este în curs extinderea capacității de ambalare făină pachete, prin achiziționarea unei noi mașini de ambalare cu o capacitate de 100 kg (pachete)/minut, proiect ce se va finaliza în cursul anului 2011.

În ultimii 3 ani întreprinderea TITAN S.A. a deschis mai multe magazine și anume compania Titan urmează să mai deschidă alte 5 asemenea spații în București, a căror valoare totală se cifrează la suma de peste un milion de euro.

Capitolul IV. Analiza mutaţiilor în structura resurselor împrumutate

Resursele împrumutate sunt reprezentate în bilanț de datoriile pe care le are orice întrepridere, acestea reprezintă surse de finanțare externe ale unei societăți. Cele mai semnificative sunt creditele bancare, creditele obligatare, leasingul.

Creditele bancare reprezintă primirea de către debitor cu titlu de împrumut de la bancă (creditor) a unei sume de bani, pe o perioadă determinată stabilită prin contractul de creditare (împrumut), pentru care debitorul achită unele costuri prevăzute de asemenea în contract (dobânzi, comisioane, alte speze). În situația întreprinderilor, creditele trebuie să aibă neapărat caracter productiv.

Creditele bancare se pot acorda pe termen scurt (în general pentru activitatea de exploatare) sau pe termen mediu și lung (pentru activitatea de investiții).

Ca variante ale creditelor bancare pe termen scurt pot fi menționate factoringul (primirea de credite pe baza facturilor emise, dar neîncasate încă) și forfaitingul (scontarea efectelor de comerț ).

Contractul de factoring sau facturaj este un contract comercial de creditare la care participă o societate specializată (societate bancară sau o instituție financiară specializată) în încasarea de facturi, denumită factor, și o societate comercială furnizoare de produse sau servicii, denumită aderent. Aderentul urmărește să- și încaseze prețul facturilor înainte de termenul de scandență, iar factorul urmărește să obțină un beneficiu, de regulă un anumit procent din facturile pe care le decontează în avans.

Forfaitingul (sau scontarea efectelor de comeț/titlurilor de credit comercial) este operațiunea prin care banca creditează posesorul unei polițe nescadente cu valoarea netă a acesteia, prelevând dobanda și comisionul aferente transferului creanței.

În urma acestui act, banca respectivă devine beneficiarul cambiei/tratei, cecului sau certificatului de depozit (warrant). Scontarea efectelor comerciale are drept scop mobilizarea creanțelor întreprinderii asupra clienților săi. În țările occidentale, creditul acordat prin scontare ocupă o pondere destul de însemnată în totalul creditelor bancare pe termen scurt.

Creditele obligatare reprezintă atragerea (mobilizarea) de către firmă de pe piața de capital (Bursa de Valori Mobiliare) a unor fonduri de finanțare a investițiilor prin emiterea și vânzarea de obligațiuni, care vor fi răscumpărate la termen (în general 12, 18 sau 24 de luni). Investitorul (cumpărătorul obligațiunilor) este remunerat cu o dobândă, pe care și-o reține încă de la început, din valoarea nominală a obligațiunilor, când achită valoarea obligațiunilor cumpărate. La expirarea termenului pentru care s-au emis obligațiunile, firma emitentă primește obligațiunile, iar investitorii primesc integral c/v obligațiunilor achitate. Pentru a se putea finanța prin vânzarea de obligațiuni, firma trebuie să fie cotată la Bursă.

Leasingul este o formă foarte modernă, flexibilă și eficientă de finanțare a investițiilor. Leasingul este operaţiunea prin care o parte (de obicei o societate specializată în acest scop – creditorul finanţării) cumpără un bun de la un vânzător spre a-1 închiria unui client solicitator, beneficiarul numit utilizator (care în mod obişnuit este tot o firmă) și care la sfârşitul contractului de locaţie poate dobândi bunul în proprietate în schimbul plăţii chiriei şi al unui eventual preţ rezidual. Avantajul major al leasingului este că dacă bunul este din import, taxa vamală se achită numai la această valoare reziduală. Costurile leasingului sunt dobânda de finanțare, redevența (echivalentul chiriei) și comisionul societății de leasing.

Contractul de leasing este un contract complex, de finanțare a operațiunii, închiriere a bunului și cu opțiune de vânzare-cumpărare a acestuia. La sfârșitul perioadei contractuale, beneficiarul utilizator are trei opțiuni, la alegerea sa:

returnarea bunului; prelungirea perioadei de leasing (cu o redevență mai scăzută); cumpărarea bunului, la valoarea reziduală.

Din punctul de vedere al întinderii drepturilor și obligațiilor părților, leasingul este de două feluri:

leasing financiar: utilizatorului îi sunt transferate prin contract toate drepturile asupra bunului (de a-l exploata, de a-l înregistra în activul său, în baza principiului prevalenței economicului asupra juridicului), cu excepția dreptului de proprietate, până la achitarea integrală, și toate obligațiile (de a-i efectua toate reparațiile, de a-l asigura, de a-i calcula și suporta amortizarea, etc.).

leasing operațional: proprietarul (creditorul, leasorul) transferă utilizatorului doar o parte din drepturile și obligațiile contractului: utilizatorul are dreptul să folosească bunul și obligațiile de a suporta cheltuielile de exploatare, de a-i efectua reparațiile curente și de a-l asigura contra riscurilor, dar proprietarului îi rămân obligațiile de a-i amortiza valoarea și de a-i efectua reparațiile capitale.

În cadrul societații analizate în cadrul acestui proiect principalele datorii avute de TITAN S.A. sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Datorii 2009 2010 2011Sume datorate institutiilor de credit 153,969,44

0 196,704,867 146,498,585

Avansuri incasate 120,720

7,334,737

8,285,634

Datorii comerciale - furnizori terti 14,829,670

17,321,837

11,974,913

Total datorii comerciale 168,919,830

221,361,441 166,759,132

Sume datorate entitatilor afiliate 2,925,102

2,927,702

52,125,249

Alte datorii (inclusivdatorii fiscale si datorii privind asigurari sociale)

4,421,567

3,804,117

8,483,009

TOTAL 345,186,32

9 228,093,260 227,367,390

După cum reiese din tabelul de mai sus pentru cei 3 ani analizați societatea TITAN S.A. cele mai semnificate surse de împrumut sunt reprezentate de creditele bancare, fiind trecute în tabel ca sume datorate instituțiilor de credit. Aceste datorii totale ale societății sunt doar pe termen scurt, deoarece întreprinderea nu a aplecat la datorii peste un an, acest lucru poate fi văzut în bilanțurile anexate acestui proiect. Faptul că întreprinderea are doar datorii pe termen scurt, adică mai nici de un an evidențiază faptul că societatea face investiții doar pentru activitatea de exploatare.

Mai jos sunt analizate împrumuturile pe termen scurt la 30 septembrie 2011:

Credit acordat in moneda

BANCA = EUR = = LEI = Total credit

= LEI =

ALPHA BANK 0 29.947.165 29.947.165 RAIFFEISEN BANK Ro - 97.904.755 97.904.755 RAIFFEISEN AUSTRIA 11.473.648 49.948.058 49.948.058 UNICREDIT BANK - 18.646.665 18.646.665 SOLD 30.09.2011 11.473.648 196.446.643 196.446.643

La data de 30 septembrie 2011 așa cum reiese din notele explicative publicate de societatea TITAN S.A., pe site-ul oficial am companiei, dispunea de următoarele facilități de credit cu Alpha Bank:

- sublinia A, cu o limita de 5.000.000 EUR; - sublinia B, cu o limita de 3.000.000 EUR;- sublinia C, cu o limita de 2.000.000 EUR;- sublinia D, cu o limita de 8.000.000 EUR. În relatia cu Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG, societatea avea trase următoarele facilități de

credit la aceeași dată:- 1.473.648 EUR;- 10.000.000 EUR.

Această facilitate de credit a fost garantată prin scrisoare de garanție emisa de LLI Euromills GmbH în valoare de 10.000.000 EUR și scrisoare de garanție emisă de LLI Euromills GmbH în valoare de 7.500.000 EUR.

Societatea TITAN S.A. dispune de o facilitate de credit în limita a 5.000.000 EUR în relația cu Unicredit Tiriac Bank pentru scrisori de garanție și linie de credit.

La data de 30 septembrie 2011, societatea avea deschise următoarele facilitati de credit în relația cu Raiffeisen Bank Romania în limita sumei de 25.000.000 EUR cu un termen de maturitate la 28 octombrie 2011:

- transa A cu o limita totala de 2.500.000 EUR; - transa B cu o limita totala de 17.500.000 EUR;- transa C cu o limita totala de 5.000.000 EUR.

Valoarea netă a mijloacelor fixe garantată la bănci este prezentată în tabelul de mai jos:

BANCA Valoare neta mijloace fixe garantata

Cladiri Echipamente Terenuri Total Garantie ALPHA BANK 11.813.736 25.656.545 760.337 38.230.618

RAIFFEISEN BANK 54.862.689 35.152.348 40.631.969 130.647.006

UNICREDIT TIRIAC BANK 4.239.151 6.555.000 3.574.576 14.368.727

Tranzacțiile realizate în valută sunt transformate în lei la rata de schimb valabilă la data tranzacției. Tranzacțiile în valută se exprima în LEI prin aplicarea cursului de schimb comunicat de BNR și valabil la data tranzației. Activele și pasivele exprimate în valută la sfârsit de an sunt exprimate în LEI la cursul de schimb la data situațiilor financiare. TITAN S.A. a optat în ultimii 3 ani mai mult la credite în RON, deoarece sunt mult mai convenabile.

Contractele de leasing financiar, care transfera societății toate riscurile și beneficiile aferente mijloacelor fixe deținute în leasing, sunt capitalizate la data începerii leasingului la valoarea de achiziție a mijloacelor fixe finanțate prin leasing. Plățile de leasing sunt separate între cheltuiala cu dobânda și reducerea datoriei de leasing. Cheltuiala cu dobânda este înregistrată direct în contul de profit și pierdere.

La 30 septembrie 2011 societatea mai avea în derulare contracte de leasing financiar cu Porsche Leasing în valoare de 29.752, contracte ce se termina în anul 2012.

Bibliografie

1. BREZEANU, P. Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura ASE, Bucureşti, 2000.2. CIOBANU,A. Analiza performanței întreprinderii,Editura ASE, Bucureşti, 2006.3. FELEAGA,N. Sisteme contabile comparate, ediția a -II-a, vol.II, Editura Economică, Bucureşti, 2002.4. MANOLESCU, Gh. Managementul financiar, Editura Economică, Bucureşti, 20035. STANCU, I. Finanţe, Editura Economică, Bucureşti, 20076. VÂLCEANU, GH.; ROBU, V.; GEORGESCU, N. Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 20057. VINTILĂ, G. Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 20068. www.bvb.ro9. www.biblioteca-digitala.ase.ro

ANEXEBilanţul

Nr. Rd.

Sold la

ACTIVE 2009 2010 2011

ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE

1. Cheltuieli de constituire 1

2. Cheltuieli de dezvoltare 2

3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale

3 302.455 600.056 755.982

4. Fond comercial 4

5. Avansuri şi imobilizări necorporale in curs

5 212.776 356.424

TOTAL:(RD. 01 LA RD. 05) 6 515.231 956.480 755.982

II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 1. Terenuri şi construcţii 7 121.503.554 122.644.825 158.324.969

2. Instalaţii tehnice şi maşini 8 50.991.087 59.190.586 98.240.929

3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier

9 1.435.628 1.980.611 2.281.205

4. Avansuri şi imobilizari corporale in curs

10 48.689.757 80.580.695 6.094.173

TOTAL:(RD. 07 LA RD.10) 11 222.620.026 264.396.717 264.941.277

III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE

1. Actiuni detinute la entitati afiliate

12 8.000 8.000 8.000

2. Imprumuturi acordate entitatilor afiliate

13

3. Interense de participare 14

4. Imprumuturi acordate entitatilor pe baza de interese de participare

15

5. Investitii detinute ca imobilizari

16

6. Alte imprumuturi 17 6.845 6.845 6.845

TOTAL: (rd.12 la rd.17) 18 14.845 14.845 14.845

ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (rd. 06+11+18)

19 223.150.102 265.368.042 265.712.104

B. ACTIVE CIRCULANTE

I. STOCURI

1. Materii prime si materiale consumabile

20 42.644.096 29.655.866 32.286.701

2. Productia in curs de executie 21 1.975.820 1.974.753 3.620.616

3. Produse finite si marfuri 22 4.403.220 4.494.389 7.287.090

4. Avansuri pentru cumparari de stocuri

23 966.338 934.824 892.144

TOTAL: (rd. 20 la 23) 24 49.989.474 37.059.832 44.086.551

II. CREANŢE

1. Creante comerciale 25 31.432.848 40.981.990 45.195.673

2. Sume de incasat de la entitatile afiliate

26 366.087 462.955 591.618

3. Sume de incasat din interese de participare

27

4. Alte creante 28 6.293.647 4.629.601 3.547.466

5. Capital subscris si nevarsat 29

TOTAL: (rd. 25 la 29) 30 38.092.582 46.074.546 49.334.757

III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT

1. Actiuni detinute la entitatile afiliate

31

2. Alte investitii pe termen scurt 32

TOTAL: (rd. 31 la 32) 33

IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI

34 4.111.811 13.449.855 4.113.104

ACTIVE CIRCULANTE- TOTAL (rd. 24+30+33+34)

35 92.193.867 96.584.233 97.534.412

C. CHELTUIELI IN AVANS 36 835.492 592.941 1.190.454

PASSIV

D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PER. DE

UN AN 1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni

37

2. Sume datorate institutiilor de credit

38 153.969.440 196.704.867 146.498.585

3. Avansuri incasate in contul comenzilor

39 120.720 7.334.737 8.285.634

4. Datorii comerciale - furnizori 40 14.829.670 17.321.837 11.974.913

5. Efecte de comert de platit 41

6. Sume datorate entitatilor afiliate

42 2.925.102 2.927.702 52.125.249

7. Sume datorate entitatilor pe baza de interese de participare

43

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si datorii pentru asigurarile sociale

44 4.421.567 3.804.117 8.483.009

TOTAL : (Rd. 37 la 44) 45 176.266.499 228.093.260 227.367.390

E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE

46 -83.239.447 -130.918.031 -128.648.210

F. TOTAL ACTIVE MINUS OBLIGAŢII CURENTE (rd.19+46-61)

47 139.910.655 134.450.010 137.063.894

G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN 1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni

48

2. Sume datorate institutiilor de credit

49

3. Avansuri incasate in contul comenzilor

50

4. Datorii comerciale - furnizori 51

5. Efecte de comert de platit 52

6. Sume datorate entitatilor afiliate

53

7. Sume datorate entitatilor pe baza de interese de participare

54

8. Alte datorii , inclusiv datorii fiscale si datorii pentru asigurarile

55

TOTAL : (rd. 48 la 55)56 0 0 0

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 1. Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare

57 149.378

2. Provizionae pentru impozite 58

3. Alte provizioane 59 270.045 270.045 270.045

TOTAL PROVIZIOANE (rd. 57 la 59)

60 270.045 270.045 270.045

I. VENITURI IN AVANS

Subventii pentru investitii 61 0 2.207.481 1.761.537

- Venituri inregistrate in avans 62 2.307 1.946 5.685

Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (ct. 472*)

63

Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an (ct. 472*)

64

fond comercial negativ 65

TOTAL : (rd. 61 + 62 +65) 66 2.307 1.946 5.685

J. CAPITAL ŞI REZERVE

- capital subscris nevarsat 67

- capital subscris varsat 68 40.848.301 40.848.301 40.848.301

- patrimoniul regiei 69

TOTAL : (rd. 64 la 66) 70 40.848.301 40.848.301 40.848.301

II. PRIME LEGATE DE CAPITAL

71 10.513.865 10.513.865 10.513.865

III. REZERVE DIN REEVALUARE - sold C 72 69.175.957 69.172.527 68.488.733

- sold D

1. Rezeve legale 73 2.309.881 2.309.881 2.770.118

2. Rezerve statutare sau contractuale

74

3. Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare

75 1.552.878 1.556.308 2.239.692

4. Alte rezerve 76 9.527.899 10.483.436 5.233.047

TOTAL : (rd. 70 la 73) 77 13.390.658 14.349.625 10.242.857

Actiuni proprii 78

Castiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii ( ct.141)

79

Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii ( ct.149)

80

V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(A)

Sold C (ct. 117) 81

Sold D (ct. 117) 82 349.746 4.585.480 779.214

VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR Sold C (ct. 121) 83 7.675.350 8.242.125

Sold D (ct. 121) 84 1.673.646

Repartizarea profitului 85 1.613.775 2.673.732

TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd 63+67+68-69+70+75-76+77-78-79)

86 139.640.610 131.972.484 134.882.935

Patrimoniul public 87

TOTAL CAPITALURI (rd. 80+81)

88 139.640.610 131.972.484 134.882.935

Contul de profit şi pierderi

2009 2010 2011 Cifra de afaceri neta 242.273 260.114 267.074

Venituri din exploatare - TOTAL 245.250 264.474 276.588

Cheltuieli din exploatare - TOTAL 224.970 255.134 261.436

Profitul sau pierderea din exploatare      

     - Profit 20.280 9.340 15.152

     - Pierdere 0 0 0

Venituri financiare - TOTAL 3.455 4.051 3.143

Cheltuieli financiare - TOTAL 14.119 13.554 9.798

Profitul sau pierderea financiar(a)      

     - Profit 0 0  

     - Pierdere 10.664 9.502 6.655

Profitul sau pierderea curent(a)      

     - Profit 9.616 0 8.497

     - Pierdere 0 163  

Venituri extraordinare - - -

Cheltuieli extraordinare - - -

Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara      

     - Profit 0 0 0

     - Pierdere 0 0 0

Venituri totale 248.706 268.525 279.731

Cheltuieli totale 239.089 268.688 271.234

Profitul sau pierderea brut(a)           - Profit 9.616 0 8.497     - Pierdere 0 163  Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar      

     - Profit 7.675 0 7.579     - Pierdere 0 346 0Venituri neimpozabile - Cheltuieli deductibile -2.515 1.307 2.760