ANDRUdocx

8/16/2019 ANDRUdocx

http://slidepdf.com/reader/full/andrudocx 1/53

CONSTRUIRE CENTRU DE BĂTRÂNI

COMUNA PESTERA,

JUDETUL CONSTANTA

CODREANU ANDRA IOANASERBAN MARIUS DANIEL

-2015-

1

8/16/2019 ANDRUdocx


CUPRINS

1. Date generale.Studiu de e!a"ilitate

2. Informatii generale privind proiectul

2.1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila

cu implentarea proiectului

#.#. Entitatea re$%&n$a"il' (u i)%le)entarea %r&ie(tului

*. Pun(tul de in+e$titie. Pre!entarea C&)unei Pe$tera

. De$(rierea in+e$titiei

-. Ee(utia lu(raril&r

/. S(enarii %r&%u$e

0. Stru(tura (&n$tru(tiei

. A$%e(te legi$lati+e

2. Re$ur$e u)ane ne(e$are i)%le)entarii %r&ie(tului

13. Planul de etindere al %r&ie(tului

2

8/16/2019 ANDRUdocx


FOAIE DE CAPAT

Denumire proiect: Construire centru de bătrâni

Beneficiar: Comuna Pestera, Jud Constanta

Amplasament : Comuna Pestera

Proiectant general: S.C. Vision S.R.L.

Faza de proiectare : STUDIU DE FEZABILITATE (S.F.)

8/16/2019 ANDRUdocx


1. Date generale.Studiu de e!a"ilitate

1. DENUMIREA INVESTI4IEI:

CONSTRUCTIE CENTRU DE BATRANI,COMUNA PESTERA,

JUD.CONSTANTA

2. AMPLASAMENTUL INVESTITIEI :

COMUNA PESTERA, JUD.CONSTANTA

3. TITULARUL INVESTITIEI

COMUNA PESTERA

REPTEZENTATA DE:

CODREANU ANDRA IOANA

SERBAN MARIUS DANIEL

4. BENEFICIARUL INVESTITIEI:

COMUNA PESTERA

5. ELABORATORUL STUDIULUI:

SC. VISION. SRL

8/16/2019 ANDRUdocx


2. Informatii generale privind proiectul

2.1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implentarea

proiectului

Situatia actuala

Fenomenele demografice care au caracterizat ultimul deceniu au influentat distributia

spatială a acestuia. Prelungirea sperantei de viată si scăderea ratei natalitătii sunt pe cale să

angajeze schimbări structurale de mare amploare î n toate societătile umane – cum ar fi

fenomenul istoric de inversiune a propor tiei tinerilor si persoanelor î n vârstă. Îmbătrânirea

populatiei cu consecintele ei profunde si durabile reprezintă pentru toate tările un fenomen

de o importantă majoră si de asemenea o provocare î ncă neexperimentată.Dispunând de venituri relativ importante, mobile din punct de vedere geografic, activi î n

ceea ce priveste viata politică, pensionarii au si vor avea din ce î n ce mai mult, î n viitor, o

influentă puternică asupra economiei, vietii politice si reamenajării teritoriilor de rezidentă.

Unul din cei mai importanti factori care influentează evolutia demografică, atât la nivel

mondial si national, î l reprezintă dinamica negativă a sporului natural care a fost amplificată

prin fluxurile migratorii. Evolutiile anuale sunt negative si î n scădere pentru sporul

migratoriu si oscilante si mult mai î nsemnate pentru sporul natural.

Evolutii demografice

Populatia regiunii Sud-Est s-a aflat î ntr-un proces continuu si lent de scădere de la

î nceputul anilor 90, urmare a sporului natural negativ si a soldului negativ al migra tiei externe.

Între 1990 si 2002, populatia regiunii s-a redus cu 222,3 mii persoane.

Întrucât î n situatia cresterii populatiei vârstnice este necesară dezvoltarea serviciilor

sociale, aceasta devine mai urgentă î n judetul Constanta.

Cauze

In 1930, rata natalitatii a fost de 34‰ (3 4 de nascuti vii la 1.000 de locuitori), aceasta

reducandu-se treptat pana la 14,3 ‰ in 1966. Creste rea deo!rafica a luat aploare in anii

uratori, natalitatea atin!and valori de 1"‰ -#0‰, cand re!iul counist a ipus restrictii

in privinta contraceptiei si avorturilor.

8/16/2019 ANDRUdocx


$eclinul ratei natalitatii, instalat la %uatatea anilor &'0, a capatat insa un rit rapid dupa

19"9, o data cu eliinarea constran!erilor de planificare failiala. In #00#, rata natalitatii a

a%uns la 9,' nascuti vii la ia de locuitori.

$upa 19"9, oania, ca si celelalte tari in tranitie, de altfel, a suferit un verita*il soc

deo!rafic, care provine din profuniea si duritatea sc+i*arilor care au intervenit in

fostele tari couniste. 19% din români au peste 60 de ani.

$urata edie a vietii in oania a scaut usor pana in 199', de la 66,6 ani, in perioada

19""-1990, la *ar*ati, la 6,19 ani in 199-199'. peranta de viata la feei a crescut de la

'#,6 ani, in &""-&90, la '4,90 ani in perioada #00 0-#00#. $in 199', durata edie a vietii a

crescut cu #, ani la *ar*ati si cu 1," ani la feei. /ceasta evolutie se datoreaa scaderii

ortalitatii la varste tinere, adica acolo unde dependenta duratei edii a vietii este ai are.

ortalitatea a crescut insa la varste ature active intre 34 si 60 ani, la *ar*ati, si 4-4 de

ani, la feei. caderea ortalitatii la !rupa de varsta ' de ani si peste atat la *ar*ati, cat si la

feei va ari proportia arilor *atrani in totalul populatie. Cresterea duratei de viata,

co*inata cu scaderea natalitatii, duce la i*atranirea deo!rafica, iar consecinta este

cresterea nuarului de *atrani care tre*uie sustinuti de persoanele active. /ceasta ridica o

pro*lea pentru autoritati, care vor tre*ui sa aloce fonduri ai ari pentru asi!urari sociale si

pensii.

DISTRIBUTIA PE VÂRSTE A POPULATIEI

Sub 16 ani 13 %

17-30 ani 27 %

31-60 ani 32%

Peste 60 ani 28%

2*trnirea populatiei repreint o caracteristic !eneral a acesteia in ediul rural si

nu nuai./ccentuarea procesului de 5*trnire deo!rafic se reflecta prin reducerea

nurului persoanelor tinere (cele su* 1 ani), con coitent cu cresterea populatiei vrstnice

(de 60 de ani si peste).

fectele pe care procesul de 5*trnire le are, att asupra desfsurrii vietii

econoice si sociale ct si asupra perspectivelor evolutiei deo!rafice, sunt evidentiate si

8/16/2019 ANDRUdocx


prin raportul de dependent , raportul dintre tineri 7 vrstnici si adulti (de 1-9 ani).

/stfel, consider ca 5*trnirea populatiei repreint o realitate a oniei, care

tre*uie luat 5n calcul, evaluat si cuantificat la nivelul iplicatiilor acesteia asupra

devoltrii econoice. ai ult, aceasta prefi!urea 5ntr-o perspectiv ai lar!, un nou

odel de structur econoic si deo!rafic. 2*trnirea populatiei nu este o caracteristic

ne!ativ a unei anuite one, si nu poate fi folosit din punct de vedere oral, dar si

econoic si social la %ustificarea unui tip de structur eco-noic care e8clude din start

cate!oria vrstinicilor si care d o conotatie ne!ativ unui proces real al oniei de asti,

respectiv cresterea indicelui de 5*trnire. oliticile sociale pentru ediul rural sunt

fundaentate 5n principal 5n functie de criterii de *unăstare , cu focaliare pe populatia

săracă sau cu risc are de sărăcie sau de e8cluiune socială. u* aspect ocupational, ceea ce

se rearcă 5n principal, 5n a*ordările acadeice, ediatice sau pentru politici sociale , este

distinctia dintre ocuparea a!ricolă si cea nea!ricolă. :ără 5ndoială, săracii, pensionarii,

vrstnicii, a!ricultorii sunt cate!orii iportante pentru 5ntele!erea ediului rural si pentru

orientarea politicilor sociale la nivelul acestui ediu reidential. ste stiut 5nsă că ăsurile

de protectie socială nu reolvă pro*leele de sărăcie 5n !enere si nici pe cele pentru ediul

rural 5n particular. Cerinta de a identifica ai precis actorii devoltării rurale se ipune 5nsă

tot ai ult ca urare a eficientei liitate a ăsurilor pasive de co*atere a sărăciei de la

sate. ealiarea unor astfel de restructurări 5n politicile sociale si de devoltare pentru

ediul rural nu se poate face fără o ct ai *ună cunoastere a !rupurilor sociale care asi!urădinaica internă a satelor . ;recerea de la politici !lo*ale la politici specifice iplică

identificarea !rupurilor econoice si sociale de a8iă relevantă pentru viata rurală.

<evoile sociale e8istente la nivelul %ud. Constanta au dus la proovarea unor servicii sociale

diversificate de interes local adresandu-se persoanelor care, datorita unor otive de natura

econoica, fiica, psi+ica sau sociala, nu au posi*ilitatea sa 5si asi!ure nevoile sociale, sa 5si

devolte propriile capacitati si copetente pentru inte!rare sociala. copul acestor servicii il

repreinta i*unatatirea calitatii vietii persoanelor si prevenirea institutionaliarii acestora

prin devoltarea serviciilor alternative . ersoanele varstnice care necesita in!ri%iri edicale

peranente , nu se pot !ospodari sin!ure,nu au locuinta, nu realieaa venituri proprii si sunt

lipsite de sustinatori le!ali sunt institutionaliate in centre.

/cestea sunt otivele pentru care centrul este *enefic deopotriva pentru senior dar

si pentru failia acestuia.

8/16/2019 ANDRUdocx


In!ri%irea este asi!urata de persoane atent selectate si cu un inalt !rad de calificare

pentru a furnia servicii de cea ai *una calitate. Conceptul lor de in!ri%ire este de a veni

in intapinarea nevoilor individuale ale fiecarui varstnic.

*ersole si =ess, pornind de la piraida lui aslo> au ierar+iat astfel nevoile

varstnicului

/%utorarea si prote%area *atranilor este o pro*lea care tre*uie sa interesee pe toata

luea adulti si copii.

Ne(e$itatea in+e$titiei5

? Cresterea nuarului populatiei in varsta @ fapt de onstrat ai sus, duce la

necesitatea infiintarii unui centru de *atrani. Construirea acestui o*iectiv va

perite crearea conditiilor a8ial favora*ile referitoare la odi+nă, distractii si

prestarea diferitor servicii sociale pentru *ătrni.

? tinand cont de faptul că a%oritatea *eneficiarilor practic sunt lipsiti de

posi*ilitatea de a se 5ntretine de sine stătător, aceste case au scopul de a oferi

persoanelor varsnice conditii optie de !aduire si +rana, suprave!+ere a

8/16/2019 ANDRUdocx


edicatiei, recuperare si readaptare, activitati er!oterapie, terapie ocupational,

asistenta psi+olo!ica.

? 2ntr-un astfel de cadru, persoanele 5n vrstă se vor siti cu si!urantă conforta*il,

iar cei pe care societatea i-a e8ilat din diverse otive vor siti efectele *enefice

ale unui trataent lipsit de ostilitate. An astfel de loc se vrea a fi 5n priul rnd

tăăduitorul rănilor sociale.

? 2n doeniul social persoanele 5n vrstă răn cate!oriile de populatie care

necesită o atentie sporită. /cest lucru e confirat si de lucrătorii edicali a

căror pacienti ce necesită o asistentă edicală si socială sunt persoanele de

vrsta a treia.

? /si!urarea cetătenilor de o vrstă 5naintată cu conditii de trai, odi+nă si asistentă

social

? Căinele pentru persoane vrstnice e8istente 5n preent 5n tară sunt departe de a

putea satisface toate solicitările.

Bătrnii asteaptă ai ult de doi ani pnă cnd sunt adisi 5ntr-un centru,

deficitul de locuri este cronic si nu poate fi reediat dect prin investitii a%ore 5n

urătorii 10-1 ani.

O%&rtunitatea

• Existenta unor programe de finantare, ce pot finanta o astfel de investitie,

având î n vedere situatia bugetelor locale a localitătilor rurale – „ Programul

National de Dezvoltare Rurala 2007 -2013 al Romaniei”.

• Integrarea î n UE la 1 ianuarie 2007 si alinierea României la legislatia europeană.

• Orientarea mondială si natională de dezvoltare a localitătilor rurale î n sensul

conceptului de Dezvoltare Durabilă.

Caminele de batrani se incadreaza in categoria unitatilor de asistenta medico-

sociale, a caror organizare, functionare si finantare este reglementata de normele din

2 aprilie 2003, aprobate prin HG nr. 412/2003 si prin instructiunile nr. 1 din 28 iulie2003 de aplicare a acestor norme.

La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate cf.

Reglementărilor nationale î n vigoare, precum si legislatia si standardele nationale

armoinzate cu legislatia UE. Aceste materiale sunt î n conformitate cu prevederile HG

766/ 1997 si a Legii 10/1995.

8/16/2019 ANDRUdocx


#.#. Entitatea re$%&n$a"il' (u i)%le)entarea %r&ie(tului

reentare !enerală a onei etropolitane Constanta

6&na Metr&%&litan' C&n$tanta

- poitia sa !eo!rafica cu potential turistic de o are diversitate

- statutul de cel ai iportant centru turistic al tarii.

- posi*ilitatea practicarii diferitelor fore de turis litoral, *alnear si de a!reent,

cultural, reli!ios, etnic, ecoturis,turis de afaceri si con!rese etc.

- e8ploatarea potentialului natural favora*il de care dispune unicipiul Constanta si

arealul sau de influenta.

- valorificarea patrioniului cultural, istoric si ar+eolo!ic.

- lansarea de produse turistice noi enite sa peranentiee interesul asupra onei peintrea!a perioada a anului.

- devoltarea dura*ila a turisului toate acestea vor conduce la ridicarea ofertei turistice

litorale la standarde occidentale, la revi!orarea tuturor statiunilor ce fac parte din ona

etropolitana Constanta si in od particular la redo*andirea statutului statiunii aaia

de D perla a rivierei roanestiE.

Re$ur$e naturale neregenera"ile

rincipalul deiderat al protocolului de la FGoto, senat de către 1#' de state, a fostsa reducă eisiile poluante pentru țările puternic industrialiate, cu peste H la nivel

!lo*al pnă 5n anul #01#. olitica de reducere a eisilor de dio8id de car*on și etan, 5n

principal, continuă și 5n preent cu o nouă țintă de "H pentru țările din Aniunea

uropeană, o*iectiv la care s-a an!a%at și onia 5n calitate de are producător de

ener!ie din uropa de st si ud-st. Cerințele tot ai ridicate de ener!ie electrică au

condus la ela*orarea unor strate!ii concrete și eficiente de producție 5n țara noastră

concretiate prin investiții a%ore 5n infrastructura de !enerare și de transport.

reocuparea țărilor e*re ale Aniunii uropene pentru asi!urarea independenței

ener!etice și devoltare dura*ilă, 5n principal prin utiliarea unor surse de ener!ie

re!enera*ilă și nepoluantă, este reflectată 5n cadrul le!islativ adoptat. /stfel, unul din

cele ai iportante acte le!islative in doeniu este $irectiva #0017''7C din #'

septe*rie #001 privind proovarea ener!iei electrice produsă din surse re!enera*ile pe

piața unică de ener!ie.

$irectiva sta*ilește printre altele direcțiile de acțiune 5n vederea atin!erii unei ținte

8/16/2019 ANDRUdocx


de ##H ener!ie produsă din surse re!enera*ile, 5n totalul de ener!ie electrica la nivelul

anului #010.

rin potențialul eolian ridicat dar și prin politica !uvernaentala a certificatelor

veriE onia a devenit o țintă pentru investitorii și %ucătorii din piața europeana a

ener!iei electrice. /stfel, an!a%aentul pe care și l-a luat onia 5n fața Coisiei

uropene ca pnă 5n anul #0#0, #4H din ener!ia produsă să fie din surse re!enra*ile,

nepoluante, este pe cale să 5l respecte cu ai *ine de șase ani 5nainte. trate!ia țării

noastre a fost de proovare, valorificare și folosire crescandă a noilor surse re!enera*ile

de ener!ie, prin interediul proiectelor care vieaa realiarea instalatiilor ce au ca scop

utiliarea resurselor re!enera*ile de ener!ie.

fr șitul anului #013 a arcat un a8i pentru producția de ener!ie electrică din

surse alternative cu valoare de peste #H 5n lunile septe*rie si octo*rie ceea ce a

5nsenat peste #000 J, a%oritatea din cele peste 40 de parcuri eoliene din onia,

care 5nsueaă #0 de tur*ine verticale. arile capacitati instalate ale tur*inelor eoliene,

a%oritatea de nouă !enerație dotate cu te+nolo!ie odernă, au condus ca onia să

ocupe locul cinci 5n uropa ca furnior de ener!ie eoliană după țări cu tradiție.

Re$ur$e regenera"ile

Cea ai iportanta unitate +idro!rafica a %udetului Constanta este area <ea!ra,

situata in partea estica a %udetului. area <ea!ra este o are continentala si are osuprafata de 411.40 KHu0#$B. /danciea a8ia este ai are de #.#11 , insa,

datorita confi!uratiei tarului si a reliefului su*arin, adanciea apei este ai ica in

%urul alului roanesc alinitatea este de #0-## ‰ la suprafata apei si de pana la #" ‰

in adancie, dar scade datorita aportului de apa dulce (in area <ea!ra se varsa ulte

ape dulci).

eteaua +idro!rafica este forata din cursuri de apa ($unarea, Lalea Carasu, Lalea

Baciu si Casicea), lacuri naturale si de lunca, la!une (Mltina, Istria, inoe, Cor*u,

;ec+ir!+iol, ;asaul, <untasi, iut!+iol, ;atla!eac, an!alia.

Cli)a 7 e!iul cliatic teperat - continental caracteristic %udetului Constanta

este influentat de poitia !eo!rafica, situandu-se intre $unare si area <ea!ra, precu

si de particularitatile fiico-!eo!rafice ale teritoriului. In ona litorala, cliatul preinta

o influenta

Cliatul ariti este caracteriat prin veri a caror caldura este atenuata de *ria arii

8/16/2019 ANDRUdocx


si ierni *lande, arcate de vanturi puternice si uede ce *at dinspre are.

8l&ra $i +egetatia - In %udetul Constanta s-au devoltat specii de plante care s-

au adaptat conditiilor cliatice de uiditate redusa. Le!etatia este caracteristica stepei,

aici !asindu-se atat eleente floristice est- europene, cat si specii din flora

editeraneana si *alcanica.

8auna 7 rintre anialele care traiesc pe teritoriul %udetului Constanta se

nuara iepurii, di+orii, lupii, vulpile, +arcio!ul ic s.a. $intre reptile, pe litoral se pot

!asi diverse specii de serpi, soparla verde (inrudita cu !usterul), iar dintre pasari, ai

ulte specii de pescarusi. $intre speciile rare ocrotite de le!e fac parte picioron!ul si

pescarusul.

Pre!entarea %r&ilului de)&grai( al 6&nei Metr&%&litane

Loluul populatiei %udetului Constanta s-a caracteriat printro tendinta de

scadere 5ncepand cu anul 1991 pana 5n anul 1993, fiind apro8iativ constata 5n intervalul

1994 #001. In cursul anului #00# si #003 rearca o scadere draatica a voluului

populatiei cu apro8iativ 30.000 de persoane e8plica*ila prin faptul ca datele pentru

anul #00# proveneau din recensaantul din 1" artie. $upa anul #003 constata o

discreta crestere a nuarului populatiei. 2n ultiele doua decenii populatia %udetului

Constanta s-a redus de la '436 persoane la un nuar de '##360 ceea ce repreinta o

scadere de 4.3H.

$ensitatea edie a populatiei Nud. Constanta s-a sitat 5n %urul valorii de 101

locuitori 7 F# . 2n ceea ce priveste dispersia teritoriala cea ai are parte a populatie

Nudetului constanta se re!aseste pe litoralul 5ntre localitatile <avodari, la nord si

unicipiul an!alia la sud prtecu si pe a8a est @ vest de la Constanta la Cernavoda.

8/16/2019 ANDRUdocx


Di$tri"utia %&%ulatiei %e gru%e de +9r$t'

tructura pe !rupe de varsta preinta diferente ici pe parcursul ultiilor ani.

etine tendinta de reducere a nuarului de persoane din intervalul 30 -40 ani 5n anul

#006 si #00' cu o tendinta de revenire pentru uratorii # ani.

Stru(tura %&%ulatiei %e $ee

2n ultiii douaeci de ani se constata o scadere a indicelui de asculinitate de la 1,006 5n

anul 1990 la 0,946 5n anul #009.

iraida varstelor de ai %os realiata pentru anul #009 coparativ cu anul 1990

reda sintetic si e8presiv procesul de 5*atranire a populatiei precu si tendinta de

reducere a indicelui de asculinitate caracteristic %udetului Constanta.

etine totusi o tendinta discreta dar constanta de lar!ire a *aei piraidei 5n ultiii 10

ani.

8/16/2019 ANDRUdocx


Dina)i(a naturala :re%r&du(erea %&%ulatiei;

<atalitatea a cunoscut 5n %udetul Constanta o tendinta descrescatoare din anul

1990 pana 5n anul 1996, cand a a%uns su* 10H0, urata dupa anul #00# de o constanta

crestere indicele *rut al natalitatii apropiindu-se a po8iativ 1#H.

M&rtalitatea inantila

Indicator e8tre de sensi*il si precis a starii de sanatate a unei colectivitati acesta

preinta uratoarele caracteristici la nivelul Nudetului Constanta. $in analia indicilor

*ruti ai acestui indicator rearca tendinta de scadere de la valoarea de 36. n.n.

decedati la 1000 de nou nascuti vii 5n anul 1990 la valoarea de 9, 5n anul #009.

2n ceea ce priveste ortalitatea infantila, neonatala, postneonatala, perinatala (5n

valori a*solute) 5n %udetul Constanta, valorile a*solute cele ai ari sunt pentru

ortalitatea neonatala urata de cea precoce si de cea postneonatala, trend care s-aentinut constant 5n intervalul#006-#01#.

P&%ulatia +ar$tin(a a(ti+a

I*atranirea populatiei totale are o influenta puternica asupra pietei uncii, in

sensul icsorarii nuarului populatiei active tinere, entinerii la cote ridicate a

8/16/2019 ANDRUdocx


populatiei active adulte si cresterea nuarului persoanelor varstnice care fie participa la

activitatea econoica, fie devin persoane *eneficiare de asistenta sociala (pensionari).

c+i*arile socio-econoice pe care le-a ipus transforarea econoiei roanesti intr-

o econoie de piata a !enerat utatii in doeniul calitatii si structurii

Confor reultatelor /nc+etei fortei de unca in !ospodarii (/IOM)

incepand cu anul #00#, populatia activa de 100'9 ii persoane a inre!istrat o perioada

de scadere, a%un!and la 9"6" ii persoane in #011, rata de activitate odificandu-se de

la 6,0H la 4,3H.

- /naliand ratele de activitate pe structura de varsta a persoanelor adulte, din #011, se

poate o*serva ca cele ai active persoane sunt in !rupa de varsta #-4 ani ('9,1H) in

tip ce tinerii de 1-#4 ani si persoanele care se apropie de pensionare de -64 ani au

inre!istrat rate de nuai 31,1H si respectiv 41,H.

- <uarul persoanelor varstnice (6 ani si peste) active din punct de vedere econoic a

fost, in #011, de 3"" ii, ceea ce constituie 3,9H din totalul persoanelor active si 1#,#H

din populatia totala din aceeasi cate!orie de varsta. ersoanele varstnice inactive (6 ani

si peste) din punct de vedere econoic au alcatuit "',"H din nuarul total al persoanelor

din aceasta cate!orie de varsta.

- In perioada #00#-#011 rata de activitate a populatiei in pra! de pensionare, de -64

ani, a crescut de la 3",3H (#00#) la 41,H (#011). e se8e rata de activitate a evoluatdiferit, astfel rata de activitate a *ar*atilor a crescut, de la 44,#H (#00#) la 1,6H (#011),

iar in caul feeilor rata a scaut de la 33,#H (#00#) la 3#,'H (#011). Pa nivelul

ediilor de reidenta, in ediul ur*an s-a inre!istrat o crestere a ratelor de activitate de

la 1",#H (in #00#) la 33,1H (#011) in paralel cu scaderea ratelor in ediul rural de la

6,H (#00#) la 3,6H (#011).

- M situatie aparte o ave in caul persoanelor de 6 ani si peste. /stfel, rata de activitate

in perioada #00#-#011 a scaut de la 1",H la 1#,#H, acest fenoen inre!istrandu-se

atat la nivelul populatiei asculine cat si al populatiei feinine. e rearca insa

diferente foarte ari intre ratele de activitate a persoanelor de 6 ani si peste din ediul

rural si cel ur*an (de 16 ori ai are in rural fata de ur*an in anul #011).

8/16/2019 ANDRUdocx


*. Pun(tul de in+e$titie. Pre!entarea C&)unei Pe$tera $o*ro!ea, Qinutul unic dintre $unăre Ri are, a ferecat 5ntotdeauna călătorul,

l-a 5*iat cu peisa%e dintre cele ai spectaculoase, cu pitorescul aReărilor 5n care de

veacuri oaeni dintre cei ai diferiQi ca etnie, au 5nvăQat să-Ri construiască e8istenQa

5pletindu-Ri o*iceiurile Ri respectndu-Ri credinQa. $o*ro!ea a fost locul de 5ntlnire, de

convieQuire, de *ună inQele!ere Ri de infrăQire, a ronilor. ocanii de peste CarpaQi,

a!ricultorii din Cpia onă, pescarii din părQile dunărene, au fost aceia care au

contri*uit la enQinerea Ri intărirea ronisului in $o*ro!ea, dnd naRtere vi!urosului

tip de ron do*ro!ean, din ilele noastre.

Couna eRtera este situată in partea central, nord-vestică a %udeQului ConstanQa,

la linia de fractură Mvidiu-Caena-=rRova, respectiv la sud de Lalea CarasuS la F,

de unicipiul de reRedinQă ConstanQa, la 14F de ed!idia Ri la 1"F sud-est de

Cernavodă. /vnd ca vecini la nord ircea Lodă, la nord-est unicipiul ed!idia, la

sud-vest asova, la est Ciocrlia la sud-est Co*adin iar la sud $eleni. ona 5n care este

situată couna este locul de intlnire a cinci văi, fiind colinară după aspect dar cu o

altitudine 5ntre cotele "-10 etri. e pot recunoaRte două unităQi !eolo!ice structurale,

distincte, care sunt separate de linia Capidava-Mvidiu. /stfel spre nord se vor*eRte de

$o*ro!ea Centrală iar la sud de $o*ro!ea de sud, fiind o arie ai inaltă a platforei

oesice, cu Risturi cristaline Ri veri. edientele de acoperire sunt depoite paleooice,

eooice, terQiare și cuaternare sla* cutate. Calcarele saraQiene se e8ploateaă la

eRtera 5n carierele de la Ivrineu are Ri Ivrineu ic. <isipurile !lauconitice Ri cele

cuarQoase se e8ploateaă in două cariere, la eRteraS deaseenea, 5n coună e8istă

reerve de fosforite și de ar!ile. na freatică se re!ăseRte 5n *aa depoitelor loess și

nisipurile cu pietriR din lunca prului eRtera. tratul varia*il de loess face ca pna

freatică să se situee la adncii diferite. ursele de alientare a pnei freaticesunt ai

ales precipitațiile, apa su*terană 5n onele ai 5nalte și apa de suprafață a unor ruri.

Reerit&r la i$t&ria l&(alit'ții se poate spune, cu certitudine, că teritoriul

counei a fost locuit 5ncă din cele ai vec+i tipuri. 2n onă s-au descoperit ure ale

unor așeări roane onede vec+i, statuete cu este cea a Cavalerului ;rac, la Ivrineu

areS au fost identificate resturile unui apeduct din secolele II-III d.C+r., 5n satul

eștera, care 5ntărește convin!erea că ona a fost intens locuită. atul odern a fost

5nființat de ronii proveniți din Nudețele Buău, Brăila și Ialoița. Inițial, ronii au

8/16/2019 ANDRUdocx


venit pe la 1""0, s-au aReat pe oșia prefectului eus Mpreanu Ri au forat satul

Ceacalul (ulterior cătunul ircea Lodă).

/ici sursele de apă fiind e8tre de reduse s-au utat 5n actuala aReare escera

(eRtera). e pare că nuele vine de la o peșteră pe care ocanii veniQi in trans+uanQă

au săpat-o spre a se adăposti 5n tipul iernilor !eroase. Confor spuselor locuitorilor,

ai *ătrni, 5n ipre%urii se !ăsea Ri satul turcesc aut Cuius, (ai satul Ivoru

are), care includea Ri satul /rali. atul Ivrane sau Ivrine purta denuirea de Idris-

Cuis. 2n $ictionarul !eo!rafic, statistic, eco-noic și istoric al NudeQului ConstanQa,

apărut la 1"9', Ori!ore $ănescu arată că satul eRtera se afla 5n lasa ed!idia, făcea

parte din couna aut CuiusS Roseaua naQională Cu!un-ed!idia, trecea prin sat, de

aseenea era le!ată prin druurile counale de Ivanes (Ivrane) și altul spre aut

Cuius Ri Idris Cuius. Couna aut Cuius este preentata pe lar! cu date despre relief Ri +idro!rafie, arătndu-se că este forată din ' cătune. ste considerată a fi una dintre

cele ai ari coune cu o suprafaQă de #6#63=a din care 114=a ocupate de vetrele

celor ' sate cu !rădini și 14 case. opulaQia este copusă din roni, turci, tătari Ri

*ul!ari, 43 failii, respectiv #103 persoane, care se ocupă cu a!ricultura, coerQul Ri

eRteRu!urile. refectul <.;. <e!ulescu, preintă 5n lucrarea NudeQul ConstanQa anii 1916

Ri 19##-19#3, couna eștera ca avnd satele coponente /li*ei Ceair, Idris Cuius,

aut Cuius și cătunele ircea Lodă și aidia. atul /li*ei Ceair (Lalea Pun!ă a lui

/li Bei) se forase pe tipul doinaQiei otoane Ri poartă nuele arelui proprietar

/li BeiS satul aut Cuius (Oroapa lui aut) poartă nuele unui pașă)S iar satul Idris

Cuius (Oroapa lui Idris) se afla reședința coandantului cerc+eilor.

Pocalitatea aidia purta denuirea !uvernatorului aid Bei. 2n anul 1"'' satul

lvrine era situat ai la vest cu 1 F, pe actualul teritoriu C+i țorani-ititelu-i1iște.

$ar satul a ars 5ntr-un incendiu și 5n 1""3 fost re5nfiinQat, pe vatra actuală, prin aportul

deo!rafic al unor locuitori din Ivrineu ic, Coc+irleni, $unăreni și Mltina.

opulaQia counei era 5n 1916 de 31'" de locuitori, a%oritatea roni, #1 fiind

turci. $upă 19#4 satele counei eRtera au cunoscut o creRtere econoică sporind

suprafeQele cultivate cu cereale, poi fructiferi, viQă de vie, Ri le!ue, devenind

cunoscute la tr!urile săptănale de la ed!idia Ri Cernavodă.

<egetația s-a forat Ri a evoluat continuu de-a lun!ul tipului. $acă 5n secolele

trecute ținutul era acoperit cu păduri *ătrne, ai nu se ai !ăsesc păduri vec+i, ci nuai

8/16/2019 ANDRUdocx


DtrupuriE plantate 5n ultiii 30-40 de ani. 2n anuite locuri, pe pantele cu e8punere

nordică se intlnesc crn!uri care aintesc de vec+ile păduri. /cestea sunt forate din

ste%ar, tei, ul, viRin turcesc, poru*ar, scupie, etc. ădurile plantate pe Lalea eRtera

Ri Caraancea sunt forate din salc, pin, păducel, vișin turcesc Ri păr săl*atic, care

deRi sunt tinere au sc+i*at de%a aspectul Qinutului și icrocliatul din onă.

Cli)a counei eRtera cuprinde anuite particularităQi le!ate de poiQia

!eo!rafică Ri de coponentele fiico-!eo!rafice ale onei. Couna fiind situată 5n

centrul NudeQului are un topocliat stepic ai arid cu aplitudini anuale diurne ai ari

dect re!iunile vecine. ;eperatura edie anuală atin!e 14T C, iar cea a8iă U30T C,

U 40T C iar cea iniă -10T C, -#T CS edia precipitaQiilor anuale sunt destul de

odesteS iar vnturile doinante *at dinspre <- - L.

Din %un(t de +edere ad)ini$trati+ (&)una Pe=tera e$te al('tuit' din $atele5

eRtera-reRedinQă, Leteranu la 4F de reRedinQă, Ivoru are la 'F, Ivrineu are la

F Ri Ivrineu ic la 'F. Counicația 5ntre satele coponente se realieaă prin

druurile oderniate $N ### ed!idia-ietreniS $N ##3B eRtera-Ivrineu-asovaS $C

eRtera-/*rudS $C #" Ivorul are-Ciocrlia. Couna se intinde pe o suprafaQă de

19490=a, după cu ureaă eRtera 90"6,#'=a, Leteranu 934,'1=a, Ivoru are

41'9,#"=a, Ivrineu are #"3",0=a și Ivrineu ic #41,#4=a. $in suprafaQa totală

1"96"=a repreintă teren e8travilan Ri ##,44=a teren intravilan.

E+&luția nu)eri(' a %&%ulației 5n couna eștera a fost urare a condițiilor

naturale, sociale și istorice prin care a trecut această onă. /stfel populația nuăra 5n

#009, 39' locuitori 5n a%oritate roni, din care 5n eștera 1"4' locuitori, 5n Ivoru

are '0", 2n Ivrineu are 3", Ivrineu ic 44" și 5n Leteranu #'. opulația de altă

etnie, 5n special tătară este de 33 de locuitori.

Edu(atie. Vcoala din satul eRtera a fost 5nfiinQată 5n 1"9 Ri va avea local

propriu 5n 1"99. Vi satul aut Cuius avea Rcoală cu clase infinQată 5n 1"" Ri cu

clădire proprie din 1906. 8istau de aseenea două Rcoli confesionale, una in aut

Cuius Ri cealaltă in Idris Cuius. CredincioRii usulani aveau două !eaii, cea din

aut Cuius era construită 5n 1""#. /stăi procesul educaQional este asi!urat de patru

!rădiniQe, patru Rcoli cu clasele I-IL Ri Vcoala de /rte Ri eserii eRtera (clasele I W X),

care *eneficiaă de o nouă clădire. Couna are 4 *iserici ortodo8e, cte una 5n fiecare

sat, iar 5n satul Ivoru are a fost construită Ri o !eaie pentru etnicii usulani.

8/16/2019 ANDRUdocx


C&)una Pe=tera are & e(&n&)ie agrar'. /ctivitatea specifică onei este

a!ricultura culturile ve!etale, viticole, le!uicole Ri creRterea anialelor. uprafaQa

a!ricolă a counei este de 1'049=a, din care teren ara*il 1330"=a, păRiuni 33#1=a,

fneQe 4=a, viile, pepiniere viticole și livei 416=a, păduri Ri alte terenuri cu ve!etaQie

forestieră 1439=a. 2n structura suprafeQei cultivate Ri a producQiei ve!etale ponderea cea

ai are revine culturilor de poru*, !ru, or, rapiQă Ri floarea soarelui. ectorul

oote+nic a cunoscut o devoltare continuă, au fost infiinQate e8ploataQii a!ricole 5n

fiecare sat al counei, ceea ce a dus la creRterea efectivelor de aniale *ovine, ovine,

caprine, porcine, ct și păsări. rodusele sectorului oote+nic sunt valorificate 5n pieQele

a!roalientare din ed!idia Ri ConstanQa.

e teritoriul counei 5Ri desfăRoară activitatea circa # de societăQi coerciale Ri

asociaQii failiale, 5n special cu profil a!ricol dar Ri al coerQului, serviciilor, producQieiindustriale, etc. $intre acestea ai iportante ca pondere econoică, 5n a!ricultură,

sunt /!ro tar CopanG, /!rooo CopanG, Cris /!ro Orup, :era o, :ortuna

:ar, Orup Cereal /!rooo, etc.

<ia>a $%iritual' a (&)unei este susQinută de e8istenQa a celor 4 *iseri ortodo8e,

cte una 5n fiecare localitate. 2n couna eRtera se respectă tradiQia săr*ătorilor de iarnă a

Crăciunului Ri /nului <ouS a săr*ătorilor pascale Ri a +raului fiecărei *iserici, iar

adinistraQia locală se iplică Ri spri%ină financiar, de fiecare dată aceste eveniente.

riăvara, iua de " artie este săr*ătorită cu ult fast la căinele culturale din toate

satele counei, iar iua counei, este o are ser*are cpenească care aduce din

localităQile invecinate ii de oaeni, fiind un prile% de a se *ucura Ri a petrece 5preună

cu locuitorii din eRtera.

Consiliul Pocal estera este /utoritate u*lică Pocală, 5nfiintată 5n *aa art. " din

e!ulaentul cadru de funcYionare a consiliilor locale apro*at prin MrdonanYa

Ouvernului nr. 37#00#, odificată si copletată prin Pe!ea nr. 6'37#00#.

8/16/2019 ANDRUdocx


. De$(rierea in+e$titiei

a; concluiile studiului de prefea*ilitate sau ale planului detaliat de investitii pe teren

lun! (5n caul 5n care au fost ela*orate 5n preala*il) privind situatia actual, necesitatea si

oportunitatea proovării investitiei, precu si scenariul de te+nico-econoic selectat.

copul principal al preentului proiect este realiarea unei investitii noi in doeniul

in!ri%irii persoanelor varstnice, concretiata in construirea unui centru de *atrani cu 4 de

locuri, dotarea acestuia la standarde ridicate de calitate si desfasurarea tuturor activitatilor necesare in!ri%irii de calitate ale persoanelor nevoiase.

-. Ee(utia lu(raril&r

e tipul realiării constructiei se vor respecta toate norativele 5n vi!oare,

precu si norele ..I., de protectia uncii si a ediului incon%urator.

? Pe!ea 307#001 privind ur*anisul si aena%area teritoriului

? Mrdin nr.1'67< 7#000 apro*area re!leentării te+nice Z O+id privind etodolo!ia

de ela*orare si continutul cadru al A [

? Mrdin nr.3'7< 7#000 apro*area re!leentării te+nice Z O+id privind etodolo!ia

de ela*orare si continutul cadru al A$ [

? Mrdin nr.137<71999 apro*area re!leentării te+nice DO+id privind etodolo!ia

de ela*orare si continutul cadru al AO

8/16/2019 ANDRUdocx


? Mrdin nr.#147;71999 apro*area procedurilor de proovare a docuentatiilor si

de eitere a acordului de ediu al planurilor de ur*anis si de aena%are a

teritoriului

? Mrdin nr.#17< 7#000 apro*area re!leentării te+nice Z O+id privind ela*orarea si

apro*area re!ulaentelor locale de ur*anis[

? =O #71996 pentru apro*area re!ulaentului !eneral de ur*anis, repu*licată

? Pe!ea 1"71991 a fondului funciar repu*licată si actualiată

? MO 437199' privind re!iul %uridic al druurilor repu*licată 5n 199" si

odificată prin MO '97#001 si le!ea 4137#00#

? Pe!ea 3371994 privind e8propierea pentru caua de utilitate pu*lică

? Pe!ea 10'71996 privind le!ea apelor

? Pe!ea #137199" privind proprietatea pu*lică si re!iul %uridic plus odificare cu

le!ea #417#003

? Mrdin nr.11"47;7#000 privind apro*area re!leentării te+nice Z O+id privind

ela*orarea analielor de evaluare a ipactului asupra ediului ca parte inte!rantă

a planurilor de aena%are a teritoriului si a planurilor de ur*anis

? Pe!ea 317#001 @ apro*area lanului de aena%are a teritoriului national @ ec

tiunea 4

? Pe!ea '7#001 @ apro*area lanului de aena%are a teritoriului national @ ec

tiunea L @ one de risc natural? Pe!ea 7#000 @ apro*area lanului de aena%are a te ritoriului national @ ec

tiunea III.

@ one prote%ate

? Pe!ea '171996 @ apro*area lanului de aena%are a t eritoriului national @ ec

tiunea I @ Căi de counicatie.

? Mrdin 347<7199 @ apro*area reci ărilor privind aviarea docuentaYiilor de

ur*anis si aena%are a teritoriului, precu si a docuentaYiilor te+nice pentru

autoriarea e8ecutării constructiilor

? MAO ##67#000 @ privind circulatia %uridică a terenurilor cu destinatie forestieră, U

odificare cu P!. 667#00#.

? Pe!ea 47199" @ privind circulatia %uridică a terenului

Pr&te(tia la &( a (&n$tru(tiil&r $i a%ararea i)%&tri+a in(endiil&r

8/16/2019 ANDRUdocx


? Mrdonanta Ouvernului nr. 60 din 199' privind apararea ipotriva incendiilor

(.M. nr. ##7199')

? Pe!ea nr. #1# din 16 dec. 199' pt. /pro*area Mrdonantei Ouvernului nr. 607199'

privind apararea ipotriva incendiilor (.M. nr. 3667199')

? Mrdinul nr. '91 din # septe*rie 199" pentru apro*area <orelor etodolo!ice

de aviare si autoriare privind prevenirea si stin!erea incendiilor

? Mrdinul nr. '' din ## iulie199" pt. /pro*area <orelor !enerale de prevenire si

stin!ere a incendiilor (.M. nr. 3"47199").

? <ora !enerala din ## iulie 199" de prevenire si stin!ere a incendiilor (.M. nr.

3"47199").

? Mrdonanta Ouvernului nr. 4' din 1# au!ust 1994 privind apararea ipotriva

deastrelor

? Mrdin privind apro*area $ispoitiilor !enerale de ordine interioara pt. revenirea

si stin!erea incendiilor - $O I 001.

? Mrdin privind apro*area $ispoitiilor !enerale privind instruirea in doeniul

prevenirii si stin!erii incendiilor - $O I 00#.

? Mrdin privind apro*area $ispoitiilor !enerale privind ec+iparea si dotarea

constructiilor, instalatiilor si a platforeelor aena%ate cu i%loace te+nice de

prevenire si stin!ere a incendiilor - $O I 003.

? <orativul -11"-99 de si!uranta la foc a constructiilor.

Ma$uri de %r&te(tia )un(ii

In cadrul proiectului au fost respectate norele de protectia uncii in vi!oare.

In e8ecutie, constructorul este o*li!at sa respecte aceleasi acte norative, si

anue

- <orele specifice de securitate a uncii pentru lucrul la inaltie din 199

- e!ulaentul privind protectia si i!iena uncii in activitatea de constructiiapro*at de P/; in 1993

8ecutia va fi facuta de personal calificat avand instructa%ul de protectia uncii,

efectuat confor etodolo!iei in vi!oare, su* conducerea si suprave!+erea de

personal care poseda pre!atirea te+nica corespunatoare, sta*ilite de conducatorul

unitatii constructoare.

Constructorul (in e8ecutie) si *eneficiarul (in e8ploatare) vor lua orice asura,

care sa previna producerea unor accidente de unca, fiind direct raspunatori de

8/16/2019 ANDRUdocx


acest lucru.

Ma$uri de %r&te(tia )ediului

e toată durata e8ecuYiei lucrărilor si după terinarea lucrărilor se vor respecta

prevederile de protectia ediului cuprinse 5n

- Pe!ea nr.13'7199 @ Pe!ea protectiei ediului S

- =O nr."67#00# @ =otărre privind evidenta !estiunii deseurilor si pentru apro*area listei

cuprinnd deseurilor, inclusiv deseurile periculoase S

- MA nr.'"7#000 @ Mrdonantă de ur!entă privind re!iul deseurilor, apro*ată cu le!ea

nr.4#67#001 si =O nr.16#7#00# privind depoitarea deseurilor S

- Mrdinul nr."6'7#00# ./... privind definirea criteriilor care tre*uie 5ndeplinite de

deseuri acceptate 5n fiecare clasă de depoit de deseuri S

- le!islatia si actele norative 5n vi!oare privind protectia ediului.

rin !ri%a e8ecutantului, pe toată durata de e8ecutie a lucrărilor, aterialele folosite

vor fi depoitate 5n locuri special aena%ate, astfel 5nct influenta asupra ediului

5ncon%urător să fie iniă.

e tipul e8ecutiei lucrărilor, se interice deversarea apelor uate 5n ruri sau

depresiuni naturale. e vor lua ăsuri ca aterialele *ituinoase si *enina, otorina,

să nu containee solul.Pa terinarea lucrărilor onele folosite pentru depoitare se vor curăta, iar

aterialele reultate din desfaceri, deontări sau surplusuri de ateriale, denuite

deseuri din constructii, se vor transporta 5n locuri special aena%ate.

$upă terinarea e8ecutiei lucrărilor, terenul se va eli*era de resturile de ateriale,

si se va readuce la paraetrii initiali.

aterialele reultate din lucrări de constructii sunt considerate deseuri

nepericuloase inerte, care nu sunt !enerate 5n od curent. /ceste deseuri sunt olo din

constructii si aestecuri etalice.

/ceste deseuri vor fi transportate de către e8ecutantul lucrării, 5n locuri special

aena%ate ca depoite de deseuri nepericuloase inerte, iar valorificarea deseurilor

etalice de va face prin fire autoriate de către /!enYiile de ediu pentru preluarea

deseurilor.

entru aceste deseuri reultate din activitatea de constructii si deolări nu sunt

necesare analie de caracteriare !enerală si teste de verificare, fiind nepericuloase.

8/16/2019 ANDRUdocx


Studiul de %ree!a"ilitate - <u a fost ela*orat 5n preala*il un studiu de prefea*ilitate

sau un plan detaliat de investitii pe teren lun!. $e aseenea nu a fost selectat nici un

scenariu te+nico-econoic. <ecesitatea si oportunitatea proovării investitiei au fost

tratate 5n capitolul anterior.

"; $(enariile te?ni(&7e(&n&)i(e prin care o*iectivele proiectului de investitii pot fi

atinse(5n caul 5n care anterior studiului de fea*ilitate, nu a fost ela*orat un studiu de

prefea*ilitate sau un plan detaliat de investitii pe teren lun!).

/. S(enarii %r&%u$e

/.1. S(enariu 1

Pr&ie(tul $7a $tudiat in d&ua +ariante .

ria varianta (cea devoltata) propune !ruparea caerei de caare si ale ane8elor

acesteia (vesti*ul si *aie) in aceeiasi travee de ,00 ., reultand latiea de 1',00 . si

lun!iea totala a constructiei de 66,00 ., lun!ie adecvata diensiunilor

aplasaentului.

SUBSOL PARTIAL

• Hol scara principala si ascensor 21.88 mp

• Coridor de circulatie 35.93 mp

• Casa scarii secundare 5.05 mp

• Vestiar personal 9.56 mp

• Patru depozite 50.48 mp

• Centrala termica 37.66 mp

• Atelier 10.80 mp

• Spalatorie, uscatorie, calcatorie 34.20 mp

PARTER

• Hol acces 78.79 mp

• Receptie 10.50 mp

• Doua coridoare de circulatie 83.81 mp

• 13 camere cu doua locuri 261.43 mp

• 1 camera un loc 14.41 mp

• 14 bai cu dus 81.58 mp

8/16/2019 ANDRUdocx


• Doua camere de zi 71.50 mp

• Patru grupuri sanitare comune 38.33 mp

• Doua cabinete pentru surori 43.51 mp

• Trei case de scari secundare 41.67 mp

• Sala de mese 114.48 mp

• Vestiar bucatarie 9.60 mp

• Bucatarie 50.38 mp

• Spalator vase si vesela 15.39 mp

• 5 depozite alimente 35.14 mp

• Acces alimente 5.97 mp

ETAJ

• Hol etaj 67.06 mp

• Trei coridoare de circulatie 111.86 mp





• Patru grupuri sanitare comune 33.66 mp• Doua cabinete pentru surori 43.54 mp

• Trei holuri de scari secundare 15.89 mp

• Depozit lenjerie 14.80 mp

• Sala de sport, masaj 21.54 mp

• Birouri administratie 106.66 mp

MANSARDA PARTIALA

• Hol mansarda 7.85 mp

•

Capela ecumenica 36.48 mp - /ccese in podul constructiei si terasele necircula*ile.

In eteri&rul (&n$tru(tiei se vor aena%a

? ona parca% pentru autoturise

? Curte de serviciu *ucatarie si spatii ane8a

? $oua parcuri decorative in incinta caerelor de caare

? /lei pietonale

/.#. S(enariu #

In varianta a doua, pentru asi!urarea ventilatiei directe ale *ailor, caera si ane8ele

ei sunt dispuse in travei diferite, (caera intr-o travee de 4,#0 iar *aile si vesti*ulele

invecinate intr-o travee de 4,"0 .), ceea ce a conduce la o latie de 14,00. si lun!iea

constructiei de cca '#,00 ., lun!ie care depaseste posi*ilitatile de aplasare pe

terenul studiat.

8/16/2019 ANDRUdocx


Din a(e$t (&n$iderent %r&ie(tantul &%tea!a %entru %ri)a +arianta.

(; de$(rierea (&n$tru(ti+', un(ti&nal' $i te?n&l&gi(', du%' (a!.

copul principal al preentului proiect este realiarea unei investitii noi in

doeniul in!ri%irii persoanelor varstnice, concretiata in construirea unui centru de

*atrani cu 4 de locuri, dotarea acestuia la standarde ridicate de calitate si

desfasurarea tuturor activitatilor necesare in!ri%irii de calitate ale persoanelor

nevoiase.

Centru de *atrani va avea re!iul de inaltie pUUUp si are fora pavilionara

in plan. Ca lucrari ane8e se vor realia platfore de parcare si de stationare asini

pentru descarcare erfuri in curtea de serviciu, trotuare, alei si parc decorativ cu spatii

veri in incinta.

Constructia se incadreaa in clasa da iportanta III. i cate!oria de iportanta C.

La ni+elul $u"$&lului %artial $e +&r ala5

$oua accese din casele de scari e8istente in cladire cea principala si cea secundara

de la *ucatarie si *irouri, vestiare personal, centrala terica, atelier, spalatorie, depoite.

La ni+elul %arterului $e +&r ala5/ccesele in io*il 1 intrare principala si doua intrari secundare (pentru personal si

pentru arfuri).

/ccesul principal duce in +olul principal de receptie, cu scara principala si ascensor.

=olul este dotat cu !rup sanitar pe se8e si +andicapati, *irou receptie. ;ot de aici se

desc+id cele doua coridoare de acces la caere, respectiv la sala de ese. Coridorul din

stan!a +olului asi!ura acces la opt caere cu doua paturi si o caera cu un pat, la

caera de i, scara secundara de le!atura cu eta%ul cladirii.

Coridorul din fata asi!ura acces la cinci caere cu doua paturi, la caera de i,

scara secundara de le!atura cu eta%ul cladirii.

:iecare coridor este dotat cu o caera pentru sora edicala si !rup sanitar coun.

La ni+elul eta@ului $e +&r ala5

Pa eta% se repeta identic cele doua coridoare cu caere cu acces din +olul eta%ului

din apropierea scarii principale si ascensorului.

Ca si la parter fiecare caera are *alcon pe fatada. ;oate caerele de caare vor

8/16/2019 ANDRUdocx


fi dotate cu o*ilier adecvat ( confor listelor de dotari ), cu front ini de *ucatarie,

iar *aile vor fi diensionate pentru accesul cu carucioare, nu vor e8ista pra!uri.

ardoselile in toate incaperile vor fi lava*ile ( covor pvc.)

este aripa cu sala de ese si *ucataria s-au aplasat *irourile adinistratiei

centruului, sala de sport si asa%, ca*inet psi+olo!ic, !rup sanitar personal, toate cu

acces direct printr-un coridor din +olul eta%ului si la scara de serviciu personal.

La ni+elul )an$ardei %artiale $e +&r ala5

cara principala si ascensorul duc pana la nivelul podului pentru interventii la structura

acoperisului si invelitorii teraselor, nivel unde in turnul de peste intrare principala s-a

aena%at o capela ecuenica cu 34 locuri.

Su%raete reali!ate in %r&ie(t5u*sol partial

o AC = 296.00 mpo AU = 205.72 mp

Parter:

o AC = 1375.91 mpo AU = 1049.76 mp

Etaj:

o AC = 1259.07 mpo AU = 924.05 mp

Mansarda partiala:o AC = 72.32 mp

o AU = 44.34 mpo

Suprafete totale:

o AC = 1375.91 mpo AU = 2223.87 mp

o AD = 3003.30 mp

- Categoria de importantă: C

- Clasa de importantă: III

Constructia este aplasată 5n ona seisică , valoarea acceleratiei terenului

pentru proiectare a!\0,1# ! (Fs\0,1#), valoarea perioadei de colt ;c\0,'0sec., confor

re!leentării te+nice indicativ 100-17#006-Cod de proiectare seisică @ revederi de

proiectare pentru clădiri.

$in punct de vedere al actiunii vntului constructia se 5ncadreaă 5n ona /,

confor re!leentării te+nice indicativ <-0"#-04-Cod de proiectare. Baele

proiectării si actiunii asupra constructiilor. /ctiunea vntului si 5n functie de ona de

8/16/2019 ANDRUdocx


5ncărcare cu ăpadă este ona /, confor re!leentării te+nice C 1-1-3-#00 @ Cod

de proiectare. val uarea actiunii ăpeii asupra constructiilor.

Cate!oria !eote+nică 1, risc !eote+nic redus.

e acest teren se propune aplasarea constructiei avnd urătoarele diensiuni 5n

plan

- ;ronsonul I (#9,'1 8 1',01) @ foră dreptun!+iulară cu re!i de 5năltie U 1 5ntre

a8ele 1 ]"

- ;ronsonul II (36,30 8 36,#1) @ su* foră de P, cu re!i de 5năltie partial U U 1

5ntre a8ele "&]19

2ntre cele două tronsoane, a8ele " - "& se va e8ecuta un rost de tasare care separă att

suprastructura ct si infrastructura.

tructura de reistentă a constructiei este alcătuită din idărie portantă confinată din *loc

ceraic MM;= ;= 3"S ;= #, seicadre din *eton arat, plansee onolite din

*eton arat 5ntre nivele, acoperit tip sarpantă din len ecarisat, si tip terasă necircula*ilă.

cara de acces 5ntre nivele se asi!ură cu scară din *eton arat si cu ascensor +idraulic.

Confor studiului !eote+nic nr.09.3'97#00" 5ntocit de .C.EMC; OM #000E

..P., in!. !eolo! Oăvrilut ircea, constructia se va funda 5n urătoarele conditii

6&na 'r' $u"$&l5

7 Ad9n(i)ea de undare5

ona cu su*sol

ona fără su*sol stratul portant

-1,0 de la cota terenulu i natural

- #,00 de la cota 0,00

-3,30 de la cota terenului natural

- 3,"0 de la cota 0,00

-ar!ilă prăfoasă cafeniu-roscată, plastic consistentă,

vrtoasă, cate!oria pănt AC sla* contractil

- pconv \ 3#,00 Fa

- pcorect \ 300,9 Fa

ona cu su*sol stratul portant -ar!ilă cafeniu-roscată, plastic consistentă,

vrtoasă, saturată

- pconv \ 3"6,00 Fa

- pcorect \ #43,1" Fa

8/16/2019 ANDRUdocx


-

- solutia de fundare fundatii continue ri!ide, cu centură din *eton arat si 5n

talpa fundatiei su* idurile portante.

- fundatii iolate din *eton arat @ pe care se descarcă stlpii seicadrelor din

*eton arat.

Aplutura de pănt 5ntre fundatii se va e8ecuta iediat după ce constructia a depăsit

cota terenului natural.

laca suport pardoseală parter se va realia 5n !rosie de 10 c din *eton

clasa C1#71 arată cu 67#07#0 @ MB 3'.

/tt pe parcursul e8ecutiei ct si pe durata de e8ploatare a constructiei, tre*uie

5nlăturate sursele de ueire a terenului de fundare, pentru a se evita aparitia

fenoenului de tasare.

e va e8ecuta sisteatiarea pe verticală a terenului 5ncon%urător clădirii, precu

si e8ecutarea trotuarelor de protectie etanse, pe tot perietrul constructiei, cu pante de

scur!ere spre e8terior, 5n !urile de canaliare, pentru 5ndepărtarea apelor din precipitatii

din apropierea soclurilor constructiei.

Materiale &l&$ite5

- *eton siplu C"710 5n talpa fundatieiS- otel *eton MB 3'S C #S

- *eton arat C1#71 5n elevatie, centuri.

8/16/2019 ANDRUdocx


0. Stru(tura (&n$tru(tiei

Constructia este alcătuită pe structură din idărie portantă confinată prevăută

cu eleente pentru confinare de *eton arat pe directia verticală, s*uri din *eton

arat, si oriontală centuri din *eton arat.

idăria portantă se va e8ecuta din cărăidă *loc ceraic MM;=

;= 3"S ;= #, arca ortar 0.lanseele de la cota -0,0 S cota U#,9 S U,9" se vor e8ecuta din *eton

arat onolit, arate cu *are independente arca C #.

tructura sarpantei se va realia din len ecarisat de

răsinoase aterial folosite

- *eton arat C1#71 preparat 5n instalatii centraliate autoriate

- otel *eton MB 3'S C #

- idărie *locuri ceraice MM;= ;= 3" si # c

- arca ortar 0

- aterial lenos ecarisat răsinoase

Date te?ni(e ale in+e$titiei

a; 6&na $i a)%la$a)entul

Pe$tera este o coună 5n %udetul Constanta, $o*ro!ea, onia

-$istanta 5ntre centrul counei si centrul unicipiului ed!i!ia este de #0 K

-;eritoriul (&)unei Pe$tera se 5ntinde 5n partea de sud-est a tării

-;erenul este proprietatea counei estera si are o suprafata de 6''3 p, pe care e8ista

doua caladiri cu functiuni pu*lice cu /C total de '0 p, si doua cladiri in stare de

autodeolare cu /C total de 113 p. ;erenul este in intravilanul localitatii antaul are.

"; Statutul @uridi( al terenului (are ur)ea!' $' ie &(u%at

$in punct de vedere %uridic terenul este 5n proprietatea statului fiind doeniu

pu*lic 5n adinistrarea riăriei counei estera.

(; Situatia &(u%'ril&r deiniti+e de teren suprafata totală, repreentănd

8/16/2019 ANDRUdocx


terenuri din intravilan7e8travilan.;erenul este proprietatea counei estera si

are o suprafata de 6''3 p.

d; Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul o*iectivului de investitii,

specifice doeniului de activitate, si variantele constructive de realiare a investitiei, cu

recoandarea varientei optie pentru apro*are.

Centru de "atrani va avea re!iul de inaltie pUUUp si are fora

pavilionara in plan. Ca lucrari ane8e se vor realia platfore de parcare si de stationare

asini pentru descarcare erfuri in curtea de serviciu, trotuare, alei si parc decorativ cu

spatii veri in incinta. Constructia se incadreaa in clasa da iportanta III. i cate!oria

de iportanta C.

La ni+elul $u"$&lului %artial $e +&r ala5

$oua accese din casele de scari e8istente in cladire cea principala si cea secundara de la

*ucatarie si *irouri, vestiare personal, centrala terica, atelier, spalatorie, depoite.

La ni+elul %arterului $e +&r ala5

/ccesele in io*il 1 intrare principala si doua intrari secundare (pentru personal si

pentru arfuri).

/ccesul principal duce in +olul principal de receptie, cu scara principala si ascensor.

=olul este dotat cu !rup sanitar pe se8e si +andicapati, *irou receptie. ;ot de aici se

desc+id cele doua coridoare de acces la caere, respectiv la sala de ese. Coridorul dinstan!a +olului asi!ura acces la opt caere cu doua paturi si o caera cu un pat, la

caera de i, scara secundara de le!atura cu eta%ul cladirii.

Coridorul din fata asi!ura acces la cinci caere cu doua paturi, la caera de i, scara

secundara de le!atura cu eta%ul cladirii.

:iecare coridor este dotat cu o caera pentru sora edicala si !rup sanitar coun.

In dreapta +olului este aplasata sala de ese cu !rup sanitar pe se8e si spalator de

aini. ;ot in aripa din dreapta este *ucataria cu ane8ele ei si vestiarul-filtru pentru

personalul acesteia, care toate au acces din accesul secundar pentru persoane, iar

depoitele din accesul de alientare cu arfa de pe fatada nord.

La ni+elul eta@ului $e +&r ala5

Pa eta% se repeta identic cele doua coridoare cu caere cu acces din +olul eta%ului

din apropierea scarii principale si ascensorului.

Ca si la parter fiecare caera are *alcon pe fatada. ;oate caerele de caare vor fi dotate

cu o*ilier adecvat ( confor listelor de dotari ), cu front ini de *ucatarie, iar *aile

vor fi diensionate pentru accesul cu carucioare, nu vor e8ista pra!uri. ardoselile in

8/16/2019 ANDRUdocx


toate incaperile vor fi lava*ile ( covor pvc. )

este aripa cu sala de ese si *ucataria s-au aplasat *irourile adinistratiei

centrului, sala de sport si asa%, ca*inet psi+olo!ic, !rup sanitar personal, toate cu acces

direct printr-un coridor din +olul eta%ului si la scara de serviciu personal.

La ni+elul )an$ardei %artiale $e +&r ala5

cara principala si ascensorul duc pana la nivelul podului pentru interventii la

structura acoperisului si invelitorii teraselor, nivel unde in turnul de peste intrare

principala s-a aena%at o capela ecuenica cu 34 locuri.

Su%raete reali!ate in %r&ie(t5u*sol partial

o /C \#96.00p

o /A \#0,.'#p

artero /C \ 13'.91 p o/A \ 1049.'6 p

ta%o /C \ 1#9.0' p o/A \ 9#4.0 p

ansarda partiala

o /C \'#.3#p

o /A \44.34p

Su%raete t&taleo AC 1*0-.21 )% o AU ###*.0 )% oAD *33*.*3 )%

Cladirea va fi copartientata astfelSUBSOL PARTIAL

• Hol scara principala si ascensor 21.88 mp

• Coridor de circulatie 35.93 mp• Casa scarii secundare 5.05 mp

• Vestiar personal 9.56 mp

• Patru depozite 50.48 mp

• Centrala termica 37.66 mp

• Atelier 10.80 mp

• Spalatorie, uscatorie, calcatorie 34.20 mpPARTER

• Hol acces 78.79 mp

• Receptie 10.50 mp

• Doua coridoare de circulatie 83.81 mp




8/16/2019 ANDRUdocx





• Trei case de scari secundare 41.67 mp

• Sala de mese 114.48 mp

• Vestiar bucatarie 9.60 mp

• Bucatarie 50.38 mp

• Spalator vase si vesela 15.39 mp

•5 depozite alimente 35.14 mp

• Acces alimente 5.97 mp

ETAJ

• Hol etaj 67.06 mp

• Trei coridoare de circulatie 111.86 mp







• Trei holuri de scari secundare 15.89 mp

• Depozit lenjerie 14.80 mp

• Sala de sport, masaj 21.54 mp

• Birouri administratie 106.66 mp

MANSARDA PARTIALA

• Hol mansarda 7.85 mp

• Capela ecumenica 36.48 mp

/ccese in podul constructiei si terasele necircula*ile

In eteri&rul (&n$tru(tiei se vor aena%a? ona parca% pentru autoturise? Curte de serviciu *ucatarie si spatii ane8a? $oua parcuri decorative in incinta caerelor de caare

? /lei pietonale

Me)&riu te?ni(7 Re!i$tentaConstructia este aplasată 5n ona seisică , valoarea acceleratiei terenului pentru

proiectare a!\0,1# ! (Fs\0,1#), valoarea perioadei de colt ;c\0,'0sec., confor

re!leentării te+nice indicativ 100-17#006-Cod de proiectare seisică @ revederi de

proiectare pentru clădiri.

$in punct de vedere al actiunii vntului constructia se 5ncadreaă 5n ona /, confor

re!leentării te+nice indicativ <-0"#-04-Cod de proiectare. Baele proiectării si actiuniiasupra constructiilor. /ctiunea vntului si 5n functie de ona de 5ncărcare cu ăpadă este

ona /, confor re!leentării te+nice C 1-1-3-#00 @ Cod de proiectare. val uarea

actiunii ăpeii asupra constructiilor.

Cate!oria !eote+nică 1, risc !eote+nic redus.

De$(rierea lu(raril&r

e acest teren se propune aplasarea constructiei, cu destinatia DCM<;AI

/IP $ B^;_<IE avnd urătoarele diensiuni 5n plan

8/16/2019 ANDRUdocx


- ;ronsonul I (#9,'1 8 1',01) @ foră dreptun!+iulară cu re!i de 5năltie

U 1 5ntre a8ele 1 ]"

- ;ronsonul II (36,30 8 36,#1) @ su* foră de P, cu re!i de 5năltie

partial U

U 1 5ntre a8ele "&]19

2ntre cele două tronsoane, a8ele " - "& se va e8ecuta un rost de tasare care

separă att suprastructura ct si infrastructura.

tructura de reistentă a constructiei este alcătuită din idărie portantă confinată

din *loc ceraic MM;= ;= 3"S ;= #, seicadre din *eton arat, plansee

onolite din *eton arat 5ntre nivele, acoperis tip sarpantă din len ecarisat, si tip

terasă necircula*ilă. cara de acces 5ntre nivele se asi!ură cu scară din *eton arat si cu

ascensor +idraulic.

C&nditii de undare

Confor studiului !eote+nic nr.09.3'97#00" 5ntocit de .C.EMC; OM

#000E ..P., in!. !eolo! Oăvrilut ircea, constructia se va funda 5n urătoarele

conditii

ona fără su*sol- /dnciea de fundare

ona cu su*sol

-3,30 de la cota terenului natural

- 3,"0 de la cota 0,00

ona fără su*sol stratul portant -ar!ilă prăfoasă cafeniu-roscată, plastic consistentă,

vrtoas ă, cate!oria pănt AC sla* contractil

- pconv \ 3#,00 Fa

- pcorect \ 300,9 Fa

ona cu su*sol stratul portant -ar!ilă cafeniu-roscată, plastic consistentă,

vrtoas ă, saturată

- pconv \ 3"6,00 Fa

- pcorect \ #43,1" Fa

- solutia de fundare fundatii continue ri!ide, cu centură din *eton arat si 5n

8/16/2019 ANDRUdocx


talpa fundatiei su* idurile portante

- fundatii iolate din *eton arat @ pe care se descarcă stlpii seicadrelor din

*eton arat

Aplutura de pănt 5ntre fundatii se va e8ecuta iediat după ce constructia

a depăsit cota terenului natural.

laca suport pardoseală parter se va realia 5n !rosie de 10 c din *eton clasa

C1#71 arată cu 67#07#0 @ MB 3'.

/tt pe parcursul e8ecutiei ct si pe durata de e8ploatare a constructiei, tre*uie 5nlăturate

sursele de ueire a terenului de fundare, pentru a se evita aparitia fenoenului de tasare. e

va e8ecuta sisteatiarea pe verticală a terenului 5ncon%urător clădirii, precu si e8ecutarea

trotuarelor de protectie etanse, pe tot perietrul constructiei, cu pante de scur!ere spre

e8terior, 5n !urile de canaliare, pentru 5ndepărtarea apelor din precipitatii din apropierea

soclurilor constructiei.

Stru(tura de re!i$tentaConstructia este alcătuită pe structură din idărie portantă confinată prevăută cu

eleente pentru confinare de *eton arat pe directia verticală, s*uri din *eton arat,

si oriontală centuri din *eton arat.

idăria portantă se va e8ecuta din cărăidă *loc ceraic MM;=

;= 3"S ;= #, arca ortar 0.

lanseele de la cota -0,0 S cota U#,9 S U,9" se vor e8ecuta din *etonarat onolit, arate cu *are independente arca C #.

tructura sarpantei se va realia din len ecarisat de răsinoase.

In$talatia $antiara

a. In$talatii a%a re(e a%a (alda )ena@era

/pa rece pentru consu ena%er si pentru prepararea apei calde ena%ere

va fi asi!urata prin reteaua de apa rece de incinta de la reteaua e8istenta .

/pa calda ena%era va fi asi!urata de la *oilerul din C; .

/lientarea cu apa rece a investitiei s-a propus a se realia printr-un racord de

$e8t \ 0 8 3,0 , realiat din teava de polietilena de inalta densitate, de culoare

nea!ra pentru retele de apa, =$, n 10 *ar.

e racordul de intrareE al apei reci se va onta un filtru de apa cu

autocuratire, cu cartus filtrant.

$istri*utia apei reci si a apei calde ena%ere se va realia din centrala terica, si

se va onta partial la nivelul pardoselii si partial la nivelul tavanului.Conductele de

8/16/2019 ANDRUdocx


distri*utie se vor realia din teava de cupru pt. instalatii sanitare tip /<CM sau

siilara.

Circuitele de apa rece si apa calda ena%era pentru fiecare o*iect sanitar se vor

onta partial in!ropat in slit perete7partial aparent la nivelul pardosealii, ascate in

plinta si se vor realia din teava de cupru pt. instalatii sanitare tip /<CM sau siilara.

8/16/2019 ANDRUdocx


". In$talatii de $tin$ in(endiu interi&r

Constructia in ansa*lul ei, nu va fi dotata cu instalatii de stin!ere a incendiilor

(confor <0"6-#00)

(. In$talatii de (anali!are )ena@era

olutia realiarii canaliarii interioare consta intr-o canaliare distincta , cu evacuare in

e8terior in reteaua din in(inta ra(&rdata la "a!in +idan@a"il, a apelor uate ena%ere provenite de

la lavoare, cada de dus, closet si de la sifoanele de deapare prevaute.

isteul conductelor de le!atura la o*iectele sanitare si colectore oriontal se vor e8ecuta

din tu*uri si racorduri speciale din polipropilena i!nifu!a, i*inate prin ufe si !arnituri de

cauciuc.

/raturile se vor onta astfel incat sa perita, cu usurinta, accesul si7sau deontarea

in vederea intretinerii si reparatiilor

$istantele de aplasare, precu si cotele de onta% ale o*iectelor sanitare s-au sta*ilit

in conforitate cu ;/ 14'"-90.

In$talatii de in(al!ire-a conceput a se realia in siste *itu*ular, si se va e8ecuta din teava de cupru tip /<CM

sau siilara, pentru instalatiile de incalire.

entru asi!urarea teperaturilor optie in incaperi @ teperaturi distincte functie de

destinatia fiecarei incaperi@ s-a prevaut a se on ta radiatoare din ta*la de otel, tip uro, odel

A<IL/P FM/F; sau siilar.

/plasarea radiatoarelor s-a facut in !eneral pe peretii e8teriori @ su* ferestre. /lientarea cu

a!ent teric se va realia de la caanul aplasat in centrala terica. $istri*utia instalatiei interioare

se va e8ecuta din teava de cupru tip /<CM sau siilara, pentru instalatii de incalire, se va onta

aparent la nivelul pardoselii, in plasa verticala, radiatoarele fiind racordate direct din aceasta.

Centrala ter)i(a %entru %re%ararea agentului de in(al!ire $i a%ei (alde )ena@ere

/ena%arile constructive constau din

-realiarea conditiilor de instalare , referitoare la

- panou de e8ploie spre e8terior-suprafata vitrata prevauta pe usa centralei

- pria aer co*ustie suprafata cu !ratare de 0,4 p prevauta pe usa centralei

- ventilatie eventuale scapari !ae suprafata cu !ratare de 0,4 p prevauta in partea

superioara a centralei spre e8terior

- evacuarea totala a !aelor de ardere, in e8terior, deasupra acoperisului

- racordarea caanului la cosul de fu

Incaperea C.;. va respecta constructiv conditiile stipulate de norativele I in vi!oare si de

norativul I13-#003, respectiv

8/16/2019 ANDRUdocx


- !rad de reistenta la foc in. II

Oaele de ardere de la caan, vor fi evacuate in tira% natural, printr-un racord `e8t \ #00

la un cos de fu, aplasat e8teriorul cladirii (cos de fu din ino8-teroiolat).

In$talatii ter)&)e(ani(e in C.T.

entru asi!urarea a!entului teric (apa calda "0760 C), necesar incalirii spatiilor si prepararii

apei calde ena%ere, centrala terica va fi ec+ipata cu un caan cu eleenti din fonta, panou de

coanda, de putere noinala 9 KJ, functionanad pe co*usti*il !aos.

isteul de e8pansiune al a!entului teric este asi!urat in siste odern, cu un vas de

e8pansiune inc+is su* presiune, cu e*rana elastica si perna de aot, tip :PX , sau siilar

capacitate 300 litri.

Caanul este dotat suplientar cu !rupa de si!uranta, cu doua supape de si!uranta 1E, tarate

cofor instructiunilor de utiliare.

entru prepararea apei calde ena%ere s-au prevaut *oiler cu acuulare,tip ICC, odel #09

; sau siilarcu terostat re!la%, anod a!neiu anticoroiune, capacitate de stocare 300 litri,onta% vertical.

Aplerea-adaosul in circuitele terice se va face prin interediul unui ansa*lu autoat de

uplere-adaos cu anoetru 0-10 *ar si tratare apa anticalcar, direct in colectorul de a!ent teric.

entru circulatia a!entului teric (circuite incalire, circuit priar *oiler, circuit aestec tur

in retur caan), sunt prevaute pope in linie, tip OA<$::M, onta% pe conductele de a!ent

teric in poitie verticala.

In$talatia utili!are ga!e naturaleInstalatia de utiliare se copune din

- instalatia e8terioara ,care de preferinta se onteaa aerian si care este partea din instalatia de

utiliare care se !aseste in e8teriorul cladirii intre ro*inetul de *ransaent, respectiv intre instalatia

sau postul de re!lare si ro*inetele de incendiu ontate la intrarea instalatiilor in cladire.

- instalatia interioara,care este partea din instalatia de utiliare din interiorul cladirii intre ro*inetul de

incendiu si aparatele de utiliare ,inclusiv focarul si cosul de evacuare a !aelor de ardere.

- racord,conducta de le!atura dintre instalatia interioara si cea e8terioara. 8ecutia instalatiei de

utiliare se va face de catre un instalator autoriat.;raseele instalatiilor interioare vor fi rectilinii , urarind pe cat posi*il stalpi, !rini pereti.la

ale!erea traseelor , conditiile de si!uranta au prioritate fata de orice alte conditii. Instalatia de

utiliare !ae naturale cu senori de !a si valva electrica.

In$talatii ele(tri(e

$istri*utia ener!iei electrice

$istri*utia ener!iei electrice se face de la ta*lourile ;1-4,;,;. /lientarea ta*lourilor cu

ener!ie electrică se va face din B;.

8/16/2019 ANDRUdocx


$istri*utia ener!iei electrice din ta*louri la receptoare (!rup de receptoare) se va face prin

coloane trifaate sau onofaate, 5n ca*luri !en sau cu conductoare de cupru : (sau :)

ontate in tu*uri de protectie din LC i!nifu!, fiecare din plecări fiind prote%ate cu si!urante fui*ile

sau 5ntrerupătoare autoate. ;a*loul de distri*utie se va realia 5n cutie din policar*onat, si va fi

e8ecutat de o firă de specialitate.

Instalatii electrice de iluinat si prie

Instaltia de iluminat normal.

2n scopul realiării unui iluinat functional, pentru asi!urarea corespunătoare a confortului,

5n stricta concordantă cu prescriptiile norelor ronesti 5n vi!oare, cu a*ianta ar+itecturală si cu

onele ce le deservesc, s-a proiectat un iluinat unifor distri*uit.

Iluinatul se va realia prin corpuri de iluinat tip fluorescente sau incandescente. Coanda

luinii se va face prin 5ntrerupătoare ontate 5n 5ncăperi. e va asi!ura un nivel ini de iluinare

de #00 lu8.

entru iluinatul de si!uranta s-au prevaut doua corpuri tip CI/ pentru senaliarea cailor de evacuare din ona de productie.

Instalatii electrice de prize

;oate priele sunt cu contact de protectie fiind alientate cu conductor :(sau :) 5n tu*

protectie LC i!nifu! ontat 5n!ropat pnă la priele individuale. riele se vor aplasa la o

inaltie de 0,4 de la cota pardoselii finite.

Instalatii de fortă Consuatorii de forta sunt

- ;a*lourile de alientare a consuatorilor de la nivele.

In$talatia de tele&nie

eteaua de telefonie se realieaa cu ca*lu de telefonie special, care se poeaă separat de

celelalte ca*luri, in tu* de protectie LC. Centrala telefonică va fi aleasa de *eneficiar si se

aplaseaă la parter. acordarea centralei la reteaua de telefonie din onă se va face cu un ca*lu

corect diensionat, in functie de odelul de centrala ales si nuarul de posturi e8terioare solicitat.

$istri*utia se va realia siilar cu cea de la reteaua de televiiune. Pa e8ecutie se vor respecta

prevederile norativului I 1"71.

Instalatia de le!are la pănt

-a prevăut doua prie de pănt artificiale, astfel pentru instalatiile inte rioare plat*anda

etalică MP-n 4084 se va in!ropata in fundatia constructiei, astfel 5nct s ă se o*tină

continuitate electrică pe un contur poli!onal 5nc+is. $e conturul realiat 5n odul preentat se va

suda plat*andă etalică MP-n 4084 .

/lientarea de la ta*loul electric !eneral de distri*utie se va face cu ca*luri electrice cu

conductoare (3U<U). e va realia o *ara de e!aliarea potentialelor la fiecare corp de cladire.

; Situatia ei$tent' a utilit'tiil&r $i anali!a de (&n$u) -necesarul de utilităti pentru varianta

8/16/2019 ANDRUdocx


propusă proovării -solutii te+nice de asi!urare cu utilităti.

Cladirea se va racorda la instalatiile de apa,electrice din ona. <ecesarul de apa este de 4,# l7sec.

$e*itul de apa uata evacuata este de 3," l7sec. vacuarea se va face in reervorul vidan%a*il

aplasat la distanta de 10 de cladire. riaria are in dotare vidan%or, apele uate vor fi epurate in

statia de epurare e8istenta in arcul Industrial. uterea electrica siultan a*sor*ita este 1# KJ.

g; C&n(lu!iile e+alu'rii i)%a(tului a$u%ra )ediului

elatia dintre societatea uană si ediul 5ncon%urător este o reflectie a !radului de eficientă cu

care societatea e8tra!e si foloseste resursele naturale, construieste +a*itatul uan si eliină resturile

si deseurile reultate din aceste procese.

/prenta pe care o lăsă asupra ediului 5ncon%urător este un *aroetru al dura*ilitătii

devoltării econoice si sociale. Conservarea ediului natural este astfel un du*lu deiderat ea

repreintă att o reflectie a devoltării econoice dura*ile ct si un indice al unui nivel superior de

civiliatie, care 5si planifică evolutia pe teren lun! cu scopul de a 5*o!ăti viata fiecărui e*ru al

counitătii, acu si pentru !eneratiile care ureaă.

Integritate e(&l&gi('5

- satisfacerea nevoilor de *aă ale populatiei aer si apă curată si alientatie +rănitoare si

necontainatăS

- prote%area si 5ntărirea ecosisteelor locale si re!ionale si a diversitătii *iolo!iceS conservarea apei,

solului, ener!iei si a resurselor re!enera*ileS

- aplicarea strate!iilor de prevenire si a te+nolo!iilor adecvate pentru iniiarea eisiilor de

poluantiS

- utiliarea resurselor re!enera*ile nu ai rapid dect rata lor de re5nnoire i*unătătirea serviciilor

pu*lice pentru a prote%a ai eficient ediul 5ncon%urător.

rincipalul ipact asupra solului in perioada lucrarilor de constructie este repreentat de

ocuparea teporara de terenuri pentru Mr!aniari de santier, druuri proviorii, platfore, Bae de

aproviionare si productie, +alde de deseuri etc.

econstructia ecolo!ica a onelor ocupate de acestea, dupa inc+eierea lucrarilor, repreinta oasura o*li!atorie in caul identificarii de!radarii factorilor de ediu fata de starea lor anterioara

aplasarii o*iectivelor entionate ai sus.

<uarul, aplasaentele si suprafetele ocupate de Baele de productie si de Mr!aniarile de

santier vor fi sta*ilite de constructor, functie de necesitatile si de te+nolo!iile adoptate. 8ecutia

lucrarilor poate necesita iscari de terasaente, fiind necesare !ropi de ipruut sau depoite de

paant in caul in care e8ista un e8ces de aterial. An ipact senificativ asupra solului il au

lucrarile e8ecutate in cadrul !ropilor de ipruut.

8/16/2019 ANDRUdocx


Pucrarile de e8cavare a paantului pot avea un ipact senificativ asupra solului in onele

cu vulnera*ilitate are, ca urare a aparitiei fenoenului de eroiune. /cest fenoen este insa local

si poate fi evitat prin aplicarea unor asuri de protectie pe durata e8ecutiei lucrarilor.

Ipactul anifestat de traficul desfasurat de la Baele de productie la :ronturile de lucru are

un c+aracter teporar si se e8ercita ca urare a antrenarii de catre apele pluviale a poluantilor

reultati din arderea co*usti*ilului. /ceste ape se infiltreaaa in straturile superioare ale solului.

Ipactul deterinat de pierderile de car*uranti sau ulei de la functionarea defectuoasa a

utila%elor poate fi aprecia*il. $epoluarea suprafetelor poluate cu produse petroliere este costisitoare si

necesita un tip indelun!at.

Ipactul asupra solului produs de depoitele de deseuri neaen%ate corespunator este cu atat

ai intens cu cat su*stantele depoitate au un caracter ai a!resiv. recipitatiile spala depoitele de

deseuri incarcandu-se, in special, cu su*stante or!anice. M are pro*lea in caul depoitelor

necontrolate sunt apele uate reultate din descopunerea su*stantelor or!anice. /cestea sunt

caracteriate de un de*it redus, dar sunt foarte incarcate cu su*stante or!anice, otiv pentru careepurarea acestora este dificila.

/pele uate ena%ere si te+nolo!ice reultate pe aplasaentul Baelor de roductie se

infiltreaa cu usurinta in sol in caul in care nu e8ista platfore *etonate sau sistee de scur!ere,

colectare si tratare a acestora.

In cadrul perioadei de e8ecutie a lucrarilor actiunea poluantilor atosferici asupra sanatatii

uane se anifesta cand acestia depasesc un nivel a8i al concentratiilor, nuit valoare liita.

<ocivitatea poluantilor depinde de concentratia lor, dar si de durata e8punerii. fectele lor asupra

sanatatii uane sunt uratoarele

- ono8idul de car*on (CM) prin in+alarea acestuia se pot produce into8icatii, care au ca effect

tul*urari de vedere, dureri de cap, aeteala, o*oseala, palpitatii si c+iar oartea, atunci cand 66H din

+eo!lo*ina preenta in san!e se transfora in car*o8i+eo!lo*inaS

- o8iii de aot (<M8) la anuite concentratii pro voaca into8icatii !rave (aladii respiratorii

cronice si leiuni inflaatorii)S

- +idrocar*urile (=C) indeose*i cele aroatice on ociclice (*enenul) si policiclice (*enopirenul)

sunt +eato si neuroto8ice, avand efecte canceri!eneS

- particule de funin!ine (fu) fuul poate contine particule de plu* si +idrocar*uri aroatice

policiclice deterinand aparitia unor tul*urari respiratorii si efecte canceri!ene la nivelul larin!elor,

*ron+iilor, plaanuluiS

- plu*ul si copusii de plu* poate patrunde in o r!anis prin plaani, aparatul di!estiv si prin

piele, actiunea to8ica a acestuia este urarea pertur*arii *iosinteei +eo!lo*inei, a sisteului

nervos central si pot aparea aneii sau poate avea efect ne!ativ asupra capacitatii intelectualeS

8/16/2019 ANDRUdocx


- o8iii de sulf (M8) au actiune iritanta asupra sisteului respirator.

Ipactul asupra aerului in perioada de constructie poate fi senificativ. Insa el se anifesta

intr-o perioada liitata, relativa scurta.Ipactul pro!noat asupra ediului

- ipactul in perioada de e8ecutie va fi ne!ativ in caul e8ecutiei lucrarilor, dar se va anifesta pe o

arie restransa si pe o perioada liitata de tipS

/fectarea factorilor propriu-isi de ediu este uratoarea

Aer

- erioada de constructie ipact ne!ativ ca urare a eisiilor de su*stante poluante de la

traficul de santier.

. A$%e(te legi$lati+e

Pe!islatia roana cuprinde, in principal, uratoarele

? Mrdonanta de ur!enta nr. 197#00 privind protectia ediuluiS

? Pe!ea nr. #67#006 pentru apro*area Mrdonantei de Ar!enta nr. 197#00 privind protectia

ediuluiS

? =otararea nr. 1#137#006 privind sta*ilirea procedurii-cadru de evaluare a ipactului asupra

ediului pentru anuite proiecte pu*lice si privateS

? Mrdinul nr. "607#00# pentru apro*area rocedurii de evaluare a ipactului asupra ediului si de

eitere a acordului de ediuS

? Mrdinul nr. "637#00# privind apro*area !+idurilor etodolo!ice aplica*ile etapelor procedurii-

cadru de evaluare a ipactului asupra ediului.

8/16/2019 ANDRUdocx


Prin(i%alele $tandarde $i n&r)ati+e a+ute in +edere5

Pentru %r&te(tia (alitatii aerului

? Mrdinul nr. 9#7#00# privind sta*ilirea valorilor liita, a valorilor de pra! si a criteriilor

si etodelor de evaluare a dio8idului de sulf, dio8idului de aot si o8iilor de aot,

pul*erilor in suspensie, plu*ului, *enenului, ono8idului de car*on si oonului in

aerul incon%uratorS

? Mrdinul nr. 46#71993 - Conditii te+nice privind protectia atosferei. <ore de liitare aeisiilor de poluanti pentru instalatiile de ardere.

Pentru %r&te(tia i)%&tri+a !g&)&tului

? ;/ 10009719"" @ /custica Ar*ana. Piite adisi*il e ale nivelului de !ootS

? =otararea Ouvernului nr. 39 din ' aprilie #004 privind liitarea nivelului eisiilor de !oot in

ediu produs de ec+ipaente destinate utiliarii in e8teriorul cladirilorS

? =otararea Ouvernului nr. 3#17#00 privind evaluarea si !estionarea !ootului a*ientalS

? O+id din 307067#006 @ etode interiare de calcul a l indicatorilor de !oot pentru !ootul

produs de activitatile din onele industriale de traficul rutier, feroviar si aerian din vecinatatea

aeroporturilor.

Pentru %r&te(tia (alitatii a%ei

? Pe!ea apei nr. 10'71996, versiune actualiata la data de #9.0".#004S

? Pe!ea nr. 4"7#00# @ Conditii de calitate pentru ap a pota*ilaS

? =otararea de Ouvern nr. 9307#00 @ <ore speciale p rivind natura si ariea onelor de

protectie sanitaraS

?Mrdinul nr. 1617#006 @ <orativ privind clasificare a calitatii apelor de suprafata in vedereasta*ilirii starii ecolo!ice a corpurilor de apaS

?

? <;/ 0017#00# @ <orativ privind sta*ilirea liitel or de incarcare cu poluanti a apelor uate

industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturaliS

? <;/ 00#7#00# @ <orativ privind conditiile de evac uare a apelor uate in retelele de canaliare

ale localitatilor si direct in statiile de epurareS

? =otararea de Ouvern nr. 3#7#00 @ privind odifica rea si copletarea =.O. nr. 1""7#00# pentru

apro*area unor nore privind conditiile de descarcare in ediul acvatic a apelor uateS? ;/ 940-19"" @ Conditii te+nice de calitate a ape lor pentru iri!area culturilor a!ricole.

Pentru %r&te(tia (alitatii $&lului

? Mrdinul nr. '67199' @ Mrdin pentru apro*area re!le entarii privind evaluarea poluarii

ediului.

Pentru %r&te(tia l&rei $i aunei

? Pe!ea nr. 347#006 pentru odificarea si copletarea Mrdonantei de ur!enta a Ouvernului nr.

#367#000 privind re!iul ariilor naturale prote%ate, conservarea +a*itatelor naturale, a florei si

8/16/2019 ANDRUdocx


faunei sal*aticeS

? Mrdinul nr. 119"7#00 pentru actualiarea ane8elor nr. #, 3, 4 si la Mrdonanta de ur!enta nr.

#367#000S

? =otararea de Ouvern nr. #117#004 privind instituirea re!iului de arie naturala prote%ata pentru

noi oneS

? Pe!ea nr. 46#7#001 privind re!iul ariilor naturale prote%ate, conservarea +a*itatelor naturale, a

florei si faunei sal*aticeS? Mrdonanta de ur!enta nr. '7#00' privind re!iul ariilor naturale prote%ate,

conservarea +a*itatelor natural, a florei si faunei sal*atice.

Pei$a@

? Pe!ea nr. 417#00# pentru ratificarea Conventiei europene a peisa%ului, :lorenta.

/r+eolo!ie

? Pe!ea nr. 46#7#003 pentru odificarea si copletarea Mrdonantei Ouvernului nr. 437#000 privind

patrioniul ar+eolo!ic si declararea unor situri ar+eolo!ice ca one de interes national. $eseuri

? =otararea Ouvernului nr. 6#17#00 privind !estionarea a*ala%elor si a deseurilor de a*ala%eS

8/16/2019 ANDRUdocx


2. Re$ur$e u)ane ne(e$are i)%le)entarii %r&ie(tului

Pentru a &r)a $tru(tura e(?i%ei de )un(a $7au (&n$ultat5-/!entia %udeteana pentru ocuparea fortei de unca Constanta- /!entia %udeteana pentru ocuparea fortei de unca ;ulcea-Consiliul %udetean Constanta-riaria counei estera

/NM: CM<;/<;/-;APC/

$oeniude

activitate

u*doeniu ersoaneintervievate

e8

:

ersonalul an!a%atin ura

interviului

Cate!orie sociala

edicinaedic !eneral

si+olo!edic stoatolo!C+inetoterapeut/sistent edical

Infirier Brancardier

13#43#"11

61#46011

9#00#9#"0

#111""4

-#H soeri in randultinerilor -3H soeri din altecate!orii de varsta-3H din randula*solventilor -H personae incadratein unca

Curatenie Curatenie incntaCuratenie spatiu

e8tern

1#19

1#4

01

43

aa /!ent de paa 1 1 0 1Bucatarie Bucatar

/%utor *ucatar

Mspatar / proviionare

44

93

#3

40

#1

3

##

#1Intretiner

e/dinistrator

Instalator (coa*orare)lectrician

4-'

3-'

1-0

1-1

;otal 164 66 9"

4#

Pre+ederi ale )ediului

e va prevedea 5nlăturarea resturilor ateriale răase 5n ura e8ecutiei si de!a%area terenului

utiliat ca or!aniare de santier. aterialele reultate din săpături se vor depoita 5n !ropi special

aena%ate sau 5n alte locuri specificate de *eneficiar.

Pa e8ecutia lucrărilor se vor respecta cu strictete standardele, norativele si te+nolo!iile de lucru

aferente, precu si toate prevederile le!ale privind protectia uncii, prevenirea si stin!erea incendiilor

8/16/2019 ANDRUdocx


si 5n od deose*it urătoarele

- Pe!ea protectiei uncii nr.9071996 si <orele etodolo!ice de aplicare, repu*licată 5n onitorul

Mficial nr.4' din #9.01.#001

- <orele !enerale de protectie a uncii ela*orate de inisterul uncii si rotectiei ociale si de

către inisterul ănătătii

- < nr. #3 @ activitatea de transporturi rutiere

- < nr. '9 @ activitatea de constructii druuri si poduri

- Pe!ea nr.#1#7199' pentru apro*area M.O.607199' privind apărarea 5potriva incendiilor

- <ore de prevenire si stin!ere a incendiilor si de dotare cu asini, instalatii, utila%e, aparatură,

ec+ipaent de protectie si su*stante c+iice a unitătilor su*ordonate Consiliului Pocal al counei

estera.

$acă la e8ecutie se adoptă alte te+nolo!ii dect cele recoandate prin preentul proiect

constructorul va lua ăsurile corespunătoare de protectia uncii. e perioada e8ecutiei lucrărilor si a

interventiilor pe partea carosa*ilă, acestea vor fi senaliate corespunător, urărindu@se eliinarea

posi*ilitătii producerii de accidente de circulatie. 2n listele de cantităti a fost prevăută senaliarea

rutieră a lucrărilor 5n carosa*il pentru asi!urarea continuitătii circulatiei, precu si piloti pentru

diri%area circulatiei pe toată durata e8ecutiei lucrărilor. Pa instituirea restrictiilor de circulatie se va

o*tine acordul adinistratiei druului si a olitiei rutiere.

Durata de reali!are $i eta%ele %rin(i%ale grai(ul de reali!are a in+e$titiei.

ecoanda ipleentarea investitiei intr-o perioada de # luni./nul I -realiarea proiectului te+nic, o*tinerea autoriatiei de constructii

/nul II -lucrari de constructii

C&$turile e$ti)ati+e ale in+e$titiei

1. Laloarea totală cu detalierea pe structura deviului !eneral.

#. salonarea costurilor coro*orate cu !raficul de realiare a investitiei.

/nul I -realiarea proiectului te+nic, o*tinerea autoriatiei de constructii.

/nul II -lucrari de constructii.

Anali!a (&$t7"enei(iu

Srategia de (&ntra(tare

entru toate o*iectele evidentiate 5n cadrul deviului !eneral ca fiind supuse licitatiei pu*lice

se vor or!ania proceduri de contractare confor Pe!islatiei ac+iitiilor pu*lice 5n vi!oare la data

8/16/2019 ANDRUdocx


ipleentării proiectului.

e evidentiaă urătoarele coponente ale proiectului care vor fi supuse licitatiei

A(?i!itia de lu(r'ri se va face cu respectarea prevederilor privind ac+iitia de servicii

pentru valori ai ari de 40.000 euro.

A(?i!itia de e(?i%a)ente si dotări se va face pe pac+ete de licitatii desc+ise (containere,

asini de transport, utila%e speciale) cu respectarea prevederilor privind ac+iitia de *unuri pentru

valori ai ari de 40.000 euro.

erviciile avand valori ai ici de .000 @cod CL se vor contracta in ura cecetarii de piata

pe *aa de cerere de oferte .

E+&lutia re!u)ata a +enituril&r

$eoarece investitia nu este !eneratoare de venituri pentru autoritatea contractanta nu pute

vor*i de odificarile acestea.

E+&lutia re!u)ata a (&$turil&rrincipalele costuri de functionare sunt preentate 5n analia financiara atasata studiului.

Anali!a (&$t "enei(iu

Atiliarea !ranturilor este %ustificată prin ne!enerarea veniturilor, deci ine8istenta

posi*ilitatii de ra*ursare a investitiei.

Ri$(uri a$u)ate :te?ni(e, inan(iare, in$tituti&nale, legale;

- iscuri ;e+nice

- iscuri te+nice nu sunt.- iscuri :inanciare

iscurile financiare sunt le!ate de o posi*ilă crestere a salariilor din ona, a costurilor de ener!ie si

consua*ile ceea ce va duce iplicit la o a%orare a c+eltuielilor te+nolo!ice peste nivelele prevăute

5n analia financiară.

/cest risc nu poate fi iniiat.

- iscuri Mr!aniationale nu e8ista.

- iscuri Pe!ale

Nu ei$t' ri$(uri legale reerit&are la %r&%rietatea a$u%ra in+e$titiei.

Anali!a inan(iar' e$te %re!entata in aneele ata$ate $tudiului de e!a"ilitate.

Sur$ele de inantare a in+e$titiei

:inantarea investitiei se asi!ură din :ondul uropean /!ricol pentru $evoltare e!ionala. /8a

roioritară de interventie /8a III - asura 3## @ „Calitatea vietii în zonele rurale si diversificarea

economiei rurale” si are ca o*iective - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătătirea serviciilor de

8/16/2019 ANDRUdocx


bază pentru economia si populatia rurală si punerea în valoare a mostenirii rurale.

E$ti)'ri %ri+ind &rta de )un(' &(u%at' %rin reali!are in+e$titiei

1. nr. de locuri de uncă create 5n faa de e8ecutie # %er$&ane

#. nr. de locuri de uncă create 5n faa de operare #- %er$&ane

Prin(i%alii indi(at&ri te?ni(&7e(&n&)i(i ai in+e$titiei

1. Laloarea totală (I<L), inclusiv ;L/ (ii lei) din care

-constructii-onta% (CU)

Laloarea totală a investitiei (inclusiv ;L/) \ /-23.#0 ii lei respectiv \ 10//.*- ii uro

din care constructi onta% (CU) \ -200.0* ii lei respectiv 1/3#.1 ii uro

8/16/2019 ANDRUdocx


13. Planul de etindere al %r&ie(tului

$upa devoltarea proiectului tip de 3 ani se va investii intr-un centru de Balneofiioteraapie si

reuatolo!ie pentru a%utorarea persoanelor varstnice si persoanelor ce au nevoie de asistenta de

specialitate.

Centrul edical va desfasoara o activitate sustinuta, enita sa i*unatateasca peranent starea de

sanatate a populatiei printr-o intensa asistenta edicala de specialitate. M*iectivul principal va fi acela

de recuperare a *olnavilor ce preinta disa*ilitati cople8e, sec+ele otorii post-trauatice sau post

operatorii.

Sectia de balneofizioterapie ofera urmatoarele servicii

• Kinetoterapie

• electrostiulare

• electroterapie (curent interferential, ioniari, !alvaniari, a!netodiaflu8, curent ;ra*ert,

curent diadinaic, curent ;ens)

• teroterapie - parafina

• asa%

• +idroterapie - *ai !alvanice

•

unde scurte• ultrasunete

• laser

• proprietatile fiice si actiunile *iolo!ice ale curentului !alvanic

Cura de tratament fizical si de recuperare medicala va poate actiona asupra urmatoarelor tipuri

de afectiuni:

•

reuatisale - poliartrita reuatoida, artroe, tendinite, fi*rosite.• post-trauatice - recuperare dupa io*iliari in aparat !ipsat, recuperari post operatorii pentru

uc+i, articulatii, oase, entorse, lu8atii, etc.

• deratolo!ice - ona oster, unele fora de psoriais.

• respiratorii - sinuite.

• neurolo!ice - paree usoare.

• vasculare periferice - arterita, insuficienta venoasa.

8/16/2019 ANDRUdocx


In cadrul cabinetului de reumatologie al C!"#$ se va practica consultatii medicale de

specialitate, oferindu%se un pac&et de servicii medicale de baza pacientilor cu afectiuni reumatologice

diverse:

• artrita acuta de orice etiolo!ie, osteortrite.

• opoliartrita reuatoida, spondilartritele serone!ative, spondilita anKilopoetica, artrite

psoriaice.

• Cola!enoe a%ore de tipul lupus eriteatos, vasculite, *oala i8ta de tesut con%unctiv,

sindro %o!ren, *oala Be+cet.

• Boli reuatice de tip a*articular periartrite, *ursite, tendinite.

• $orsolo*al!ia acuta, sindroae al!ice discoradiculare, torticolis, nevral!ii cervico*ran+iale,

nevral!ii /rnold.• /fectiuni osteoarticulare cronice de tip diseta*olic !uta, artropatii icrocristaline.

• Boli osoase cronice osteoporoa, osteoalacie, *oala a!et a osului.

• :i*roial!ia, poliial!ia reuatica.

tudiul unui aseenea centru va fi finaliat dupa priii trei ani de activitate si dupa ce se va

constata ca in ona este un *eneficiu pentru persoane construirea unui astfel de centru edical.

8/16/2019 ANDRUdocx


8/16/2019 ANDRUdocx


8/16/2019 ANDRUdocx


Documents

ANDRUdocx