Anexa !a ordinul ministridui educatiei$i cercetärii nr

Anexa !a ordinul ministridui educatiei$i cercetärii nr. 5002 / 14.10.2004

MINISTERUL EDUCATIEI $1 CERCETÄRII

CONSILIUL NATIONAL PENTRU CURRICULUM

ISTORIA §1 TRADITIILE MINORITÄTIICEHE DIN ROMANIA *9 9

Programe §colare pentru clasele a VI-a §i a VII-a

Aprobat cu Ordin al ministrului

Nr. 5002/14.10.2004

Bucure$ti, 2004

lstoria p tradifiile minoritäfii cehe, clasele a Vl-a fi a VII-a

Georg-Eckert-Inetitut für internationale

Schulbuchforschung Breunschweig - Bibliothek -

^00^-j 4b

fc

Qcm)

NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Istoria $i traditiile minoritätii cehe din Romania T$i propune sä ofere elevilor oportunitäti

pentru con$tientizarea apartenen(ei lor la spatiul cultural $i istoric in care träiesc, prin cunoa$terea etniei

proprii $i a contextului national $i universal mai larg. Cunoa$terea trecutului $i a specificului relatiilor

dintre cehi, romäni §i alte etnii, de-a lungul timpului reprezintä un element nationale),

Dezvoltarea unor strategii cheie al programei. Pentru atingerea acestui scop programa propune

continuturi menite sä valorifice sursele documentare §i etnografice existente.

In elaborarea programei pentru disciplina Istoria $i tradifiile minoritätii cehe din Romania s-au avut

in vedere urmätoarele obiective:

Introducerea noului plan cadru §i implicit a obiectului Istoria §i traditiile minoritätilor la clasele

a VI-a §i a VII-a cu o orä de trunchi comun (pentru invätämäntul in limbile minoritätilor

didactice pornind de la obiective care favorizeazä formarea de competence $i atitudini specifice

unui domeniu de cunoa$tere;

abordarea istoriei dintr-o perspectivä interetnicä ?i interculturalä (este fundamental in acest

sens folosirea notiunii de civilizape in diversitatea sa spapo-temporalä §i ca realitate complexä

la nivelul unor comunitäti diferite);

asigurarea coerentei la nivelul la nivelul ariei curriculare Om $i societate (prin stabilirea de

legäturi cu programe de Istorie, Geografie §i Culturä civicä) §i intre arii curriculare (prin

realizarea conexiunilor cu programa de Limba §i literatura matemä);

proiectarea unui set unitar de obiective cadru $i de referin(ä pentru Istoria $i tradipile tuturor

minoritätilor, corelate cu obiectivele programei generale de istorie.

In acest context, structura programei de fatä cuprinde: obiective cadru, urmärite pe parcursul celor

doi ani de studiu, obiective de referin(ä, activitäp de invätare §i conpnuturi proiectate pentru flecare din

cele douä clase.

in actuala prezentare, programa de Istoria §i traditiile minoritätii cehe din Romania apare ca un

instrument util de lucru nu numai pentru profesorii care predau aceastä disciplinä, dar §i pentru colegii lor

din aria curricularä Om §i societate, care inträ astfei in contact cu realitätile mai pupn abordate $i

interesante prin incärcätura lor informationalä.

Temele §i activitäple de invä(are propuse reprezintä o ofertä de cunoajtere flexibilä, posibil de

adaptat conditiilor concrete ale fiecärei comunitäti.

Istoria §i tradi(iile minoritäfii cehe din Romania, clasele a VI-a §i a VII-a 2

OBIECTIVE CADRU

1. Injelegerea §i reprezentarea timpului ?i a spatiului istoric

2. Cunoa$terea §i interpretarea surselor istorice privind trecutul §i prezentul minoritätii cehe din Romania

3. Intelegerea $i utilizarea adecvatä a limbajului de specialitate privind istoria §i traditiile minoritätii cehe

4. Dezvoltarea atitudinilor pozitive fatä de sine §i fatä de ceilalti, integrarea minoritätii cehe in societatea romäneascä

Istoria $i tradifiile minoritäfii cehe din Romania, clasele a Vl-a $i a Vil-a 3

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINTÄ $1 EXEMPLE DE ACTIVITÄTI DE INVÄTARE

1. Infelegerea fi reprezentarea limp ul ui fi a spafiului istoric

Objective de referinfä Pe parcursul dasei a VI-a, se recomandä urmätoarele activitäfi:

1.1 sä alcätuiascä axe cronologice folosind informatii diferite din istoria minoritätii cehe

1.2 sä foloseascä datele oferite de sursä pentru a plasa in timp evenimentele descrise

Exemple de activitäfi de inväfare Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandä urmätoarele activitäfi:

exercifü de alcätuire a axelor cronologice; exercifü de completare a härfilor istorice cu detalii oferite de surse diferite; construirea de härti istorice simple utilizänd culori $i simboluri diferite.

2. Cunoafterea fi interpretarea surselor istoriceprivindtrecutul fiprezentul minoritäfii cehe din Romania

Objective de referinfä Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandä urmätoarele activitäfi:

2.1 sä identifice $i sä descrie o sursä istoricä referitoare la istoria minoritäfii cehe

2.2 sä plaseze in timp sursele istorice in funcfie de informatiile oferite

2.3 sä compare surse care se referä la acela$i subiect


observarea, descrierea, comentarea $i interpretarea diferitelor surse: documentare, cartografice, iconografice, etnografice, etc.;

compararea informafiilor provenite din mai multe surse;

analizarea unui document folosind un plan dat.

3. Infelegerea fi utilizarea adecvatä a Umhajului de specialitate privind istoria fi tradifiile minoritäfii cehe

Obiective de referinfä Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandä urmätoarele activitäfi:

3.1 sä identifice termenii istorici, etnografici $i folclorici in diferite surse de informare

3.2 sä redea prin cuvinte proprii infelesul termenilor studiafi

3.3 sä foloseascä conjtient intr-o expunere oralä sau redactare scrisä termenii adecvafi


exercifü de utilizare a termenilor inväfafi; exercifii de redactare a unei lucräri cu folosirea termenilor corespunzätori temei;

jocuri didactice pentru infelegerea §i consolidarea termenilor inväfafi (completarea unor propozifii sau enunfuri, rebus, aritmogrif etc.).

4. Dezvoltarea atitudinilor pozitivefafä de sine fifafä de ceilalfi, integrarea minoritäfii cehe in societatea romäneascä

Obiective de referinfä Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandä urmätoarele activitäfi:

4.1 sä formuleze opinii despre asemänärile $i deosebirile dintre tradifiile $i obiceiurile romäne §i cehe

4.2 sä manifeste toleranfä fafä de alte etnii §i religii

4.3 sä-$i dezvolte increderea fafä de capacitatea proprie de investigate


alcätuirea unor portrete (biografii) paraleie a unor personalitäfi din localitatea elevului, care au activat in acela§i timp istoric sau care au avut preocupäri comune;

elaborarea unei lucräri pe tema unui obicei folcloric identic la romäni §i cehi;

participarea la activitäfi de investigate.

Istoria fi tradifiile minoritäfii cehe din Romania, clasa a VI-a 4

I. ORIGINI

CONTINUTURILE ilVVÄTÄRII

Termeni: habitat, vaträ, migrape, husitism, cruciadä „tärzie”.

Continut: A$ezarea slavilor apuseni; primele formapuni politice ceho-morave; statul lui Samo.

Formarea $i evolupa Moraviei Mari.

Perioada lui Carol al IV-lea de Luxemburg: apogeul puterii regale.

Perioada husitä $i ecoul ei in Transilvania §i Moldova.

Jifi de Podebrad $i Iancu de Hunedoara in vältoarea cruciadei „tärzii”.

Interference romäno-cehe in perioada Räzboiului de 30 de ani (1618-1648).

Jan Amos Komensky „Profesorul popoarelor” $i relatiile sale cu spapul romänesc.

Romani §i cehi in „secolul luminilor”.

II. VENIREA IN PATRIA ACTUALÄ

Termeni: bejenie, colonizare, parohie, carte matricolä.

Continut: Primul val al colonizärii cehe in Banat (1823-1824): infiin(area ajezärilor Elisabethfeld (Cämpul Elisabetei) $i Sfänta Elena.

AI doilea val de colonizare (1827-1828): infiintarea a$ezärilor

Schontal - Poneasca, Frauenwiesen - Poiana Muierii, Gimic ?i Ravensca.

Infiintarea ajezärilor: Bigär, Eibenthal $i $umita.

Cel de-al treilea val de colonizare (1862-1865): Clopodia, Peregul Mare, Scäiu$.

III. EVOLUJIA ASEZÄRILOR CEHE DE LA iNTEMEIERE §1 PÄNÄ iN ANUL 1866 (INSTAURAREA DUALISMULUI AUSTRO-UNGAR

Termeni: regiment gräniceresc, topuri cadastrale, etnografie, creape popularä, ritual, pelerinaj.

Continut: 1. Aspecte politico-administrative

- Problemele administrative; limba oficialä; inceputurile invätämäntului.

- Sediile initiale; construcpile, comunicapile $i transporturile.

- Serviciul militar de granitä; inceputurile producpei agricole.

- Disparitia coloniilor cehe Schontal (Poneasca), Frauenwiesen (Poiana Muierii) $i Elisabethfeld (Sfanta Elisabeta).

2. Aspecte ale vietii materiale

A. Indeletniciri Confecponarea uneltelor.

Prelucrarea varului $i a cärbunelui de lemn.

B. Alimentatie Alimentapa cotidianä.

Alimentapa de duminicä ?i de särbätoare ( ritualuri).

Bucätäria cehä - inventar $i terminologie.

C. Vestimentatie Portul obijnuit, de duminicä $i de särbätoare.

Imbräcämintea femeilor §i a bärbafilor; stofe, croialä, cusut §i intrepnere.

Istoria $i tradifiile minoritäfii cehe din Romania, clasa a VI-a 5

3. Aspecte ale viefii spirituale A. Influenta bisericii

Importante bisericii romano - catolice in via(a cehilor din Banat; activitatea preotului Unzeitig Francisc din Gimic (1850-1887).

Pelerinajul la Ciclova - Montanä - factor de menpnere a unitäpi spirituale.

Räspändirea altor religii in unele comunitäp cehe.

B. Ritualurile de familie Botezul.

Nunta.

Inmormäntarea.

C. Obiceiuri anuale Särbätori religioase ?i solemne.

Obiceiuri laice: comune ?i locale.

IV. LECJII DE SINTEZÄ

Etape $i momente importante ale colonizärii minoritäpi cehe in Banat.

Raporturile de colaborare ale minoritäpi cehe cu romänii $i cu alte etnii reflectate in creatia popularä.

Istoria $i tradifiile minoritä(ii cehe din Romania, clasa a VI-a 6

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINTÄ $1 EXEMPLE DE ACTIVITÄTI DE INVÄTARE

1. Infelegerea $i reprezentarea timpului §i a spatiului istoric

Obiective de referintä Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandä urmätoarele activitäti:

1.1 sä identifice In surse istorice diferite elemente de datare privind istoria minoritätii cehe

1.2 sä respecte principiile cronologice in prezentärile orale $i scrise

Exemple de activitäti de invätare Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandä urmätoarele activitäti:

exercitii de selectare a informafiilor referitoare la cronologie in diferite surse istorice;

constituirea de axe cronologice complexe, grafice $i tablouri sinoptice;

construirea de härfi istorice simple.

2. Cunoa§terea $i interpretarea surselor istorice privind trecutul §i prezentul minoritätii cehe din Romania


2.1 sä clasifice informatiile provenite din surse istorice

2.2 sä foloseascä informatiile provenite din surse diferite in alcätuirea planului unei investigatii

2.3 sä distingä, folosind cuno§tintele Insulte, caracterul obiectiv sau subiectiv continut in sursä


exercitii de alcätuire a unui repertoriu de surse istorice pentru o temä datä;

compararea informatiilor provenite din surse istorice diferite;

alcätuirea unui plan de investigatii istorice pe o temä datä.

gi utilizarea adecvatä a limbajului de specialitate privind istoria §i tradifiile minoritäfii cehe


3.1 sä identifice evolutia §i semnificatia unor termeni istorici

3.2 sä selecteze $i sä foloseascä adecvat termenii proveniti din analizarea surselor istorice


exercitii de selectare a sensului cored al unor termeni;

comentarea efectelor unei exprimäri gre§ite;

compararea termenilor istorici in limba romänä §i limba cehä;

alcätuirea unui plan tematic.

Istoria §i tradifiile minoritäfii cehe din Romania, clasa a VII-a 7

4. Dezvoltarea atitudinilor pozitive fatä de sine $i fa(ä de ceilal(i, integrarea minoritdtii cehe in societatea romäneascä

Objective de referintä Exemple de activitä(i de invätare Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandä Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandä urmätoarele activitäti: urmätoarele activiläfi:

4.1 sä observe elemente comune manifestate - dezbaterea unor cazuri reale sau imaginäre in relatiile dintre grupuri umane care implicä diverse tipuri de relatii dintre

4.2 sä se raporteze critic la opiniile altora grupurile umane,

4.3 sä compare contribu(ia minority cehe in ' alcätuirea P“) unui Proi^‘ Pfntra

dezvoltarea economicä ?i culturalä localä Pyjama vestignlor istonce dm localitate; cu contributia romänilor §i a altor - alcätuirea unor albume $i fotomontaje minoritäti tematice privind obiceiurile, traditiile $i

patrimoniul etnografic local;

culegerea, sortarea, $i conservarea unor tradi(ii orale amenin(ate cu disparitia;

elaborarea unei scurte monografii a unei localitä(i, a unei §coli sau a unui obiectiv cultural.

CONTINUTURILE iNVÄTÄRII

I. SITUAJIA ECONOMICÄ, SOCIALÄ, POLITICÄ $1 CULTURALÄ A MINORITÄJII CEHE

- Perioada 1866-1946 (de la instaurarea dualismului austro-ungar $i pänä la instaurarea regimului comunist in Romania).

Termeni: dualism, licen(ä, aflux, maghiarizare.

Continut: 1. Viaja economicä

Domenii de activitate. Progrese §i realizäri.

Cultivarea pämäntului; pomicultura §i viticultura.

Cre$terea animalelor; apicultura.

Me^te^ugurile (licenta de func(ionare); atelierele textile din Sfänta Elena $i Orjova; mineritul (afluxul de capital).

Comertul - diversitatea sa.

2. Viata socialä Consecintele schimbärilor administrative din 1866.

Construirea de noi edificii $i monumente de interes local.

Schimbäri administrative §i sociale in viata cehilor, dupä Conferinta de pace de la Paris (1919-1920). 3. Viata politicä

Cehii din Banat in primul räzboi mondial.

Consecintele desträmärii Austro-Ungariei asupra cehilor din Banat.

Mutarea for(atä a tineretului ceh la muncä in cel de-al treilea Reich.

Participarea cehilor din Romania in al doilea räzboi mondial.

Istoria §i tradifiile minoritäfii cehe din Romania, clasa a VII-a 8

GB

4. Viata culturalä

A. I nvätämäntul Evolufia invätämäntului ceh pänä la inceputul secolului XX; activitatea didacticä a invä{ätorilor Vincenc Zamoufil (1856-1881), la Glmic, §i Jindfich Schlögl (1863-1897), la Sfanta Elena.

Desfiintarea invätämäntului in limba cehä dupä anul 1907; maghiarizarea.

Dezvoltarea invätämäntului ceh dupä Marea Unire din 1918; activitatea preotului Alois Hanzelka la Eibenthal intre anii 1936-1939.

Evolutia asocia(iilor culturale cehe din orakele romäne$ti: Bucurejti, Ploie§ti, Arad, Timisoara etc..

B. Viata artisticä Folclorul prozaic al cehilor din Banatul de sud (pove§ti, supersti(ii, legende, zicätori, etc.).

Folclorul muzical ?i cel de dans (orchestre, format», cäntece de petrecere, etc.).

II. CEHII SUB REGEMUL TOTALITÄR COMUNIST BIN ROMANIA (1946-1989)

Termeni: strämutare, spiritualitate.

Continut: Asuprirea politicä; strämutarea in Bärägan a cehilor din Banat.

Supravietuirea comunitä(ilor cehe (factori $i evolu(ie).

Invä(ämäntul in limba cehä; rolul absolvenplor sec(iei pedagogice a liceului din Nädlac in conservarea Spiritualität» cehe.

III. MINORITATEA CEHÄ DIN ROMANIA DUPÄ 1990

Termeni: revolufie, democratic, infrätire, uniune, fundatie, dialect.

Continut: 1. Aspecte politice

Revolu(ia romänä din decembrie 1989 §i perceperea ei in comunitätile cehe.

Reluarea legäturilor cu Cehoslovacia (contacte, schimburi, ajutoare, infrä(iri, reemigrarea in Cehia).

Infiintarea Uniunii Democratice a Slovacilor §i Cehilor din Romania ( U.D.S.C.R.) $i rolul acesteia in indrumarea activitätilor din localitätile cehe.

O mare realizare a democratiei - aparitia mass-mediei cehe: revista ,JVase snahy”, emisiunea in limba cehä de la Radio Timisoara, publicatii de carte cehä.

Implicarea guvemului ceh §i a fundatiei cehe „CLOVEK V TISNI” in realizarea unor obiective edilitare $i dotäri din a$ezärile cehe.

2. Aspecte culturale Afirmarea folclorului ceh (festivalurile periodice pentru adulti, tineret ?i copii).

Dezvoltarea invätämäntului in limba cehä; perspective.

Unele probleme lingvistice: dialectele cehe, particularitäti, onomastica cehä, toponimia $i hidronimia.

Arta naivä din Eibenthal §i Bigär.

IV. LECTII DE SINTEZÄ

Importanta traditiilor §i a obiceiurilor populäre in pästrarea identitätii minoritätii cehe din Romänia.

Insemnätatea democratiei actuale din Romänia reflectatä in drepturile $i libertatea de exprimare a minoritätii cehe din tara noasträ.

Istoria §i tradifiile mmoritäfii cehe din Romänia, clasa a VII-a 9

Documents

Anexa !a ordinul ministridui educatiei$i cercetärii nr