ANEXA Strategia de export a regiunii SE proiectportaldecomert.ro/Files/Anexa 2 la Proiectul Strategiei Nationale de Expo.pdf · de export, cu participarea structurilor asociative

1

ANEXA 2‐ STRATEGII REGIONALE ANEXA 2.1 ‐Strategia de export a regiunii SE ‐ proiect I. Premise si ratiuni ale demersului In contextul elaborarii noii Strategii Nationale de Export a aparut tot mai evidenta necesitatatea abordarii regionale, locale a problemelor de competitivate la export intrucat:

- Romania se situeaza sub nivelul mediu european in ceea ce priveste aspectul dezvoltarii regionale;

- decalajul de competitivitate la nivel național se regaseste şi la nivel regional ceea ce va face Romania eligibila pentru fonduri structurale pe o lunga perioada de timp;

- gradul de internaționalizare al firmelor romanesti, din perspectiva regionala, este modest;

- exista disparitati semnificative între regiuni sub aspectul perfomantelor economice şi la export, dar şi inegalitati între diversele regiuni şi judete ale unei regiuni (problema disparitatilor inter si intra regionale);

- exista diferente regionale sub aspectul sectoarelor si produselor de export.

In consecinta este necesara elaborarea în parteneriat public‐privat a unei strategii regionale de export, cu participarea structurilor asociative ale mediului de afaceri şi a autoritatilor publice locale, strategie necesara pentru cresterea competitivitatii regiunii în comerțul internațional. Urmatoarele argumente vin sa pledeze o data in plus în acest sens:

1. Regiunile intra în competitie directa pentru inzestrare cu factori competitivi şi promovarea propriei indentitati economice;

2. Exportul este un motor esential al dezvoltarii regionale în contextul globalizarii şi integrarii, context în care creste inclusiv competitia între regiuni;

3. Planul de Dezvoltare Regionala nu si‐a propus sa trateze in mod specific problemele şi constrangerile exportatorilor;

4. Romania are o Strategie Naționala de Export care trebuie sa fie mai bine concretizata şi adaptata regional;

5. Coordonarea şi prioritizarea obiectivelor şi resurselor la nivel regional printr‐un demers strategic este o practica avansata la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene şi o preconditie pentru sporirea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale cu ajutorul unor proiecte care sa serveasca firmelor exportatoare.

II. Contextul demersului strategic

În perioada septembrie 1998 – mai 1999, în România au fost stabilite opt regiuni de dezvoltare cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059 / 2003, referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistica a unitatilor teritoriale. În conformitate cu această clasificare, cele opt regiuni de dezvoltare din România sunt prezentate in figura de mai jos.

2

Figura I. Harta regiunilor de dezvoltare din Romania

Tabel I. Activitatea de comerț exterior în Regiunea Sud‐Est in anul 2008 ‐ mii euro ‐

Regiunea / Județul

Exporturi FOB

(mii euro)

Importuri CIF

(mii euro)

Valoarea Comerțului Exterior

Rata de acoperire a importurilor de

exporturi (Exporturi FOB / Importuri CIF)

SoldExporturi FOB‐

Importuri CIF)

Constanta 2.093.410,1

5 3.140.782,9

45.234.193,09 66,65% ‐1047372,79

Tulcea 284.810,76 208.588,90 493.399,66 136,54% 76221,86

Braila 303.486,08 229.599,57 531.085,65 132,18% 73886,51

Galati 1.397.310,2

8 1.665.706,3

43.063.016,62 83,88% ‐268396,06

Buzau 288.610,85 372.090,50 660.701,35 77,56% ‐83479,65

Vrancea 146.294,37 147.750,69 294.045,06 99,01% ‐1456,32

Regiunea Sud‐ Est

4.513.922,49

5.764.518,94

10.276.441,43

78,30% ‐1250596,45

România 33.327.900 56.336.800 89.664.700 59,15% ‐23008900

Sursa: CRPC, Buletinul Informativ lunar nr. 12 din 2008

Regiunea de Dezvoltare Sud‐Est este una din cele opt regiuni de dezvoltare din România si are urmatorul profil economic: 1. Agricultura si mediul rural Prin tradiție Regiunea Sud‐Est este o zonă agricolă. Condițiile pedoclimatice din regiune favorizează cultivarea porumbului, a grâului, a orzului, a plantelor industriale, a florii soarelui. Suprafața agricolă (2.332,05 mii ha, anul 2007) reprezentand 15,85 % din

3

suprafața agricolă a țării. In Regiunea Sud‐Est se află a doua exploatație agricolă ca mărime din România, pe primul loc situându‐se Regiunea Sud‐Muntenia a cărei suprafață agricolă reprezintă 71% din suprafața totală. Capacitatea de prelucrare a produselor agricole nu este foarte ridicata. Fragmentarea suprafetelor arabile în portiuni mici este un obstacol în calea dezvoltarii agriculturii. Potentialul economic scazut al micilor ferme si managementul ineficient al exploatatiilor agricole au determinat slaba dezvoltare a sectorului de prelucrare a produselor agricole.

Agricultura deține o pondere importantă în economia regiunii, 30,47% din populația ocupată a regiunii fiind ocupată în acest sector. Sectorul privat deține cea mai mare pondere a terenului agricol şi totodată produce cea mai mare parte a producției agricole (95,26% din producția agricolă totală a regiunii, în 2007).

Regiunea Sud‐Est se situează pe primul loc în țară, în ultimii ani, în ceea ce priveşte suprafața viilor pe rod, deținând 40,2% din suprafața viticolă a țării (județul Vrancea deține peste 12,5% din suprafața viticolă a țării). Regiunea Sud‐Est este recunoscută, atât pe plan intern cât şi pe plan extern, prin calitatea vinurilor provenite din podgorii renumite, care se găsesc pe tot cuprinsul regiunii: Panciu, Odobeşti, Pietroasele, Nicoreşti, Niculițel, Murfatlar, Însurăței.

În ceea ce priveşte zootehnia, regiunea ocupă primul loc la producția de carne de ovine şi caprine şi la producția de lână, locul IV la producția de carne de porcine, locul II la nivel național la producția de ouă şi locul V la producția de carne de pasăre.

In anul 2007 volumul de lemn recoltat în regiune era de 1.160,1 mii m³, reprezentând 6,7% din volumul de materie lemnoasă exploatată la nivel național, regiunea situându‐se pe penultimul loc între regiuni.

Agricultura ecologică este un sector dinamic în România care a cunoscut în ultimii ani o evoluție ascendentă, atât în sectorul vegetal cât şi în sectorul animalier.

Agricultura ecologică are o contribuție majoră la dezvoltarea durabilă, la creşterea activităților economice cu o importantă valoare adăugată şi la sporirea interesului pentru spațiul rural.

În anul 2008, agricultura ecologică din regiunea de S‐E a ocupat o suprafață de 62.514 ha, reprezentând 28,2% din total agricultură ecologică realizată la nivel național, situându‐se astfel pe primul loc între regiuni. Din totalul suprafeței agricole a regiunii de S‐E (2.324,5 mii ha, anul 2008) agricultura ecologică reprezintă 2,68%, având tendințe reale de creştere. Pentru anul 2009, suprafața estimată pentru agricultură ecologică la nivel național este de cca. 240.000 ha, în creştere cu 8% fata de 2008, iar pentru regiunea de S‐E suprafata estimata este de cca.68.936 ha (în creştere cu 10 % fața de 2008).

Numărul de operatori din sectorul agriculturii ecologice înregistrați în anul 2008 la MAPDR, pentru regiunea de S‐E, este de 331 ceea ce reprezinta ~8 % din totalul operatorilor din țară. (Anexa1)

În județele din regiune se obțin atât produse ecologice sub forma de materii prime ‐ cereale, leguminoase pentru boabe, plante medicinale şi aromatice, fructe, cât şi produse procesate ‐ miere şi produse apicole, vin obținut din struguri ecologici, ulei de floarea soarelui, fructe de pădure, poduse lactate. Potențialul la export cel mai ridicat il au județele Tulcea, Vrancea şi Constanta.

Pentru produsele tradiționale românesti trebuie să se aibă în vedere următoarele:

4

conştientizare potential export:‐ campanii de informare cu privire la facilitățile europene de promovare;

inteligență în realizarea afacerilor (nu numai comert, toate aspectele)‐ campanii de constiențizare a avantajelor creării de asociații profesionale şi interprofesionale;

promovare şi realizare de marci comerciale: ‐ identificarea unor noi denumiri de brand‐uri locale pentru care se pot solicita şi obține protecția denumirii ‐ indicație georgafică protejată; În urma obținerii protecției, producătorii asociați îşi pot susține cererea pentru export sau livrările ;

In primele luni ale anului la nivel national, au fost atestate si inscrise in ,,Registru de atestare a produselor traditionale’’ un numar de 227 de produse si se preconizeaza o crestere a solicitarilor din partea agentilor economici pentru a inregistra alte 121 produse

Efortul financiar, substantial al Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltarii Rurale în vederea acordării diferitelor forme de sprijin producatorilor agricoli unitatilor de procesare din industria alimentară, consideram că pot duce la creşterea productivității şi producțiilor in domeniu, creşterea calității produselor obținute precum şi creşterea gradului de acoperire a necesarului pe piața internă ducând implicit la scaderea importului şi creşterea exportului.

Dezvoltarea economica in regiunea de S‐E a Romaniei poate fi realizata prin aplicarea unor formule de success valorificand potentialul rural printr‐o abordare noua a agriculturii, industriei alimentare si diversificarii economiilor din spatiul rural. Mediul rural, agricultura, industria alimentara, mestesugurile traditionale pot fi obiective strategice de care se va tine seama in dezvoltarea economica a zonei respective.

Regiunea de S‐E a Romaniei se poate bucura atat de agricultura, industrie, cat si de turism. Din punct de vedere a industriei alimentare putem spune ca aceasta s‐a dezvoltat pe toate domeniile de activitate, lapte, carne, paine, patiserie si morarit, ulei, zahar si bauturi.

Tot in domeniul alimentar s‐a dezvoltat in mediul rural si productia alimentara traditionala, care contribuie substantial la cresterea economica a zonei. Industria alimentara traditionala se bucura in aceasta zona de o plaja mare de domenii, cum ar fi: lapte, carne, paine si bauturi alcoolice, domenii care au facut ca in anul 2008 la nivelul MAPDR‐lui sa se inregistreze un numar de 326 de produse traditionale, din care pe regiunea de S‐E sau inregistrat 27 produse traditionale. Domeniile cu cele mai multe atestate inregistrate sunt carnea si laptele, produse considerate de baza, cu o pondere de 77.77% din total produse atestate. Ca pondere, acest segment reprezinta 8.28%din total tara, domeniu care trebuie dezvoltat in continuare. In anul 2009 se preconizeaza o crestere a acestor produse traditionale cu cel putin 15%.

Numarul agentilor economici licentiati la 31.12.2008 in industria alimentara a fost de 13667 / tara din care 1699 / zona de SUD – EST, reprezentand o pondere de 12.43% din total tara. (Anexa 4)

In anul 2009 se preconizeaza o stagnare sau o scadere a numarului de agenti economici din industria alimentara datorita problemelor financiare cu care se confrunta acest sector , ca de altfel intreaga economie.

Din datele prezentate in Anexa 5 se poate observa ca in regiunea de S‐E, din totalul de 6 judete doar doua judete au beneficiat de sprijin financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor agroalimentare. Domeniile de activitate fiind urmatoarele: lapte, carne, panificatie/morarit si vin/ bauturi spirtoase.

Din domeniile de activitate, ponderea cea mai mare este data de vin / bauturi spirtoase, fiind de 47.98% , respective de 632.490 lei din totalul de 1.318.220,30 lei,sprijin financiar pe zana

5

de SUD – EST. Celelalte domenii de activitate fiind prezentate astfel: lapte 5.71%, carnea 12,45% si panificatie/morarit 33.85%.

2. Industria si profilul activitatilor de productie

Numarul de angajati în sectorul industrial si sectorul constructiilor la nivel regional, a înregistrat de la an la an o scadere continua.

Majoritatea investitiilor straine în regiune sunt concentrate in industria constructiilor navale si in industria alimentara si industria usoara.

Industria si serviciile sunt concentrate în principalele centre urbane. În cadrul regiunii exista unitati industriale cu o bogata activitate, cum sunt:

- Industria petrochimica este reprezentata prin ROMPETROL RAFINARE S.A. - Industria metalurgica în Galati si Tulcea; - Industria constructoare de masini in Braila, Buzau, Constanta, Tecuci; - Industria constructiilor navale si platforme de foraj marin la Galati, Constanta, Braila,

Tulcea, Mangalia; - Industria materialelor de constructie in Medgidia (LAFARGE CIMENT ROMANIA S.A) si

in Constanta (ex: CELCO S.A., COMPREST UTIL, ECO BLOCK, etc); - Industria confectiilor in Braila, Buzau, Constanta, Focsani, Galati, Tulcea; - Industria alimentara este prezenta in majoritatea oraselor.

Principalele caracteristici ale industriei regiunii:

- este concentrata în marile orase si foarte putin prezenta în mediul rural;

- industria prelucratoare detine o pondere importanta în privinta cifrei de afaceri, a investitiilor brute si nete si a numarului de angajati în raport cu celelalte activitati industriale.

3. Profilul industriei serviciilor

Valoarea adăugată generată de sectorul serviciilor în regiune în anul 2006 a fost de 17.451 milioane lei, reprezentând 51,5% din valoarea adaugată regională. În acest sector valoarea adăugată a înregistrat o creştere de 125,5% în anul 2006 față de valoarea adăugată brută aferentă anului 2002.

Numărul de angajați în acest sector in regiune a crescut în anul 2007 cu cca 30,6%, față de anul 2002, având totuşi o valoare mai mică decât în anul 2006.

În perioada 2002‐2005, in Regiunea Sud‐Est numarul unitatilor active in comert reprezenta 65%‐ 70% din numarul unitatilor active care apartin sectorului serviciilor din regiune. Majoritatea întreprinderilor din sectorul comertului la nivel regional aveau pana la 9 angajati.

4. Turismul

Turismul in regiune este diversificat. Astfel, in Regiunea S‐E exista aproape toate tipurile de turism: turism de litoral, montan, de croaziera, cultural, de afaceri, turism ecologic, balnear, agroturism, de agrement, de week‐end, pescuit sportiv si de vanatoare, practicarea sporturilor nautice.

6

Unitatile turistice nu sunt aliniate la standarde moderne (din punct de vedere al calitatii serviciilor, capabilitatii organizationale, dotarea cu resurse, infrastructura), fapt ce a determinat o scadere a numarului de turisti romani si straini de la an la an.

Se pot mentiona si aspecte pozitive in ceea ce priveste turismul in zona. Astfel, este de mentionat faptul s‐au derulat o serie de proiecte de cooperare transfrontaliera (Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta deruleaza proiecte de cooperare transfrontaliera in domeniul turismului si a implementat proiectul “Turism 365 zile pe an” in perioada august 2008 – iulie 2009).Tinand cont de faptul ca regiunea dispune de un potential turistic ridicat datorat atat reliefului variat cat si siturilor istorice aflate in regiune si avand in vedere vecinatatea regiunii cu tari care poseda in parte obiective turistice similare (de ex. Litoralul Marii Negre), se pot identifica noi proiecte de cooperare transfrontaliera intre Regiunea de Dezvoltare Sud‐Est si regiuni invecinate din Ucraina, Republica Moldova si Bulgaria, proiecte care sa aiba ca obiectiv principal dezvoltarea turismului in aceste regiuni.

5. Structura întreprinderilor

Industria si serviciile sunt concentrate mai ales in centrele urbane. Aproape toate sectoarele industriale sunt reprezentate in zona. Cele mai productive sectoare sunt industria textila (cu traditie în judetele Braila, Buzau, Focs ani, Tulcea) si industria alimentara, prezenta în aproape toate orasele.

Un alt punct reprezentativ al Regiunii de Sud‐Est este industria constructiilor navale care este prezenta in patru santiere navale cu traditie (Braila, Galati, Mangalia si Tulcea) si caracterizata prin calitatea produselor sale, apreciate atat pe piata interna cat si pe cea externa.

In porturi exista, de asemenea, importante oportunitati de afaceri. Doua porturi fluviale (Basarabi si Medgidia) furnizeaza toata gama de servicii de incarcare/ descarcare de marfuri, de inmagazinare precum si transportul de pasageri.

Alaturi de activitati traditionale ca transporturile, telecomunicatiile, comertul si sectorul financiar‐bancar au aparut si s‐au dezvoltat sectoare noi precum tehnologia informatiilor, serviciile de consultanta tehnica, economica si juridica, activitati de protectie a mediului înconjurator care au devenit vitale pentru bunul mers al economiei si al societatii.

6. Sectorul IMM

În anul 2007, în Regiunea Sud‐Est s‐a înregistrat un număr de 59.783 întreprinderi, din care 99,63 % întreprinderi mici şi mijlocii (59.560).

Din totalul de 59.560 de IMM‐uri din regiune, cea mai mare parte (49,66%) activează în domeniul comerțului.

In perioada 2000‐2007, repartiția procentuală a IMM‐urilor în regiunea Sud‐Est a înregistrat o uşoară scădere de la an la an, regiunea ocupând locul IV.

Aceleaşi tendințe sunt înregistrate şi de celelalte regiuni, cu excepția Regiunilor Bucureşti‐Ilfov, Vest şi Centru.

În plan regional, cea mai mare pondere a investițiilor în IMM‐uri este deținută de județul Constanța.

Având în vedere vecinătatea regiunii cu țări pentru care dezvoltarea sectorului IMM‐urilor reprezintă de asemenea o prioritate, se pot dezvolta o serie de proiecte de cooperare

7

transfrontalieră între Regiunea de Dezvoltare Sud‐Est şi regiunile învecinate, proiecte care să conducă la dezvoltarea IMM‐urilor din aceste regiuni şi implicit la dezvoltarea acestor regiuni în ansamblul lor.

Masuri care trebuie puse în aplicare pentru dezvoltarea IMM‐urilor sunt:

- continuarea pregatirii sectoriale a IMM‐urilor din punct de vedere al preluarii standardelor europene;

- dezvoltarea serviciilor destinate micro‐întreprinderilor, prin centrele de dezvoltare a IMM‐urilor;

- sustinerea orientarii IMM‐urilor în faza de initiere a afacerilor, în special prin incubatoare de afaceri si tehnologice;

- specializarea, pe sectoare economice, a programelor destinate IMM‐urilor (finantate de banci, din surse guvernamentale sau fonduri structurale);

- sustinerea IMM‐urilor inovative în special prin sistemul de garantare si de capital de risc;

- continuarea actiunilor de dezvoltare a spiritului antreprenorial; - continuarea actiunilor de dezvoltare a serviciilor de consultanta specializate si

orientate catre nevoile IMM‐urilor.

Problema‐cheie a IMM‐urilor în urmatorii ani va fi cresterea concurentei din partea firmelor de pe piata comuna care nu a existat pâna la aderare. Cresterea competitivitatii va fi o conditie obligatorie pentru supravietuirea agentilor economici.

Activitatea economica‐ exportul in Regiunea S‐E (Sursa: OTIMMC Constanta)

Creşterea atractivității regionale pentru activitatea de export urmăreşte crearea de condiții optime pentru investiții în sectoarele economice prin stimularea şi sprijinirea dezvoltării structurilor mediului de afaceri.

Conform Raportului Anual pentru IMM publicat de MIMMCMA, trăsăturile principale ale tipului de creştere economică în anul 2007 au evidențiat următoarele aspecte:

- menținerea trendului de creştere economică pozitivă;

- influxuri de capital în economie, în special în anumite sectoare, precum cel imobiliar şi al pieței terenurilor;

- menținerea unui nivel de consum al populației ridicat, pe seama creşterii rapide a veniturilor, uneori în necorelare directă cu indicele de creştere a productivității muncii, dar în condițiile înregistrării unui deficit de forță de muncă pe segmente de calificare largi şi, nu în ultimul rând, a creşterii aşteptărilor salariale odată cu aderarea la UE;

- continua dezvoltarea a serviciilor (comerț, servicii financiar‐bancare, construcții, de intermediere imobiliară etc.);

- deteriorarea contribuției exporturilor la creşterea economică de ansamblu (de la ‐4,6 la ‐6,4 puncte procentuale, cum se arată în Raportul anual al BNR, ceea ce a condus la adâncirea dezechilibrului balanței comerciale a țării.

8

Grafic 1. Evoluția volumului valoric al exportului şi importului (în condiția FOB) în

intervalul 2000‐20071

Numărul de IMM‐uri raportat la 1000 de locuitori în 2006 pe regiuni de dezvoltare şi evidențiază că, deşi ecartul dintre regiunile de dezvoltare s‐a mai redus, totuşi, în 4 regiuni (Nord –Est, Sud‐est, Sud‐Muntenia şi Sud‐Vest Oltenia) s‐a înregistrat o densitate IMM sub nivelul mediu pe țară (22,6) iar alte 4 regiuni (Bucureşti‐Ilfov, Centru, Vest şi Nord‐Vest) s‐au situat la acest indicator peste media pe ansamblul țării. Graficul 2. Distribuția numărului mediu anual de salariați din IMM‐uri pe regiuni de dezvoltare, în anul 2007

Sursa: INS şi MEF, calcule proprii.

Exceptând regiunea Bucureşti‐Ilfov, celelalte regiuni dețin ponderi apropiate în numărul total de angajați în anul 2007, respectiv 10% in Regiunea Centru 13% şi în nord‐vest un procent de

1 Sursa: Banca Naţională a României, Buletin lunar Decembrie 2007, Secţiune statistică

9

14%. In timp ce, trei regiuni au chiar aceeaşi pondere de 11%, respectiv nord‐est, sud‐est, sud Muntenia;

Tabel 2. Numărul mediu de angajați în sectorul IMM raportat la 100 de locuitori, pe total țară şi regiuni de dezvoltare, în anul 2007

Regiune de dezvoltare 2006 2007

Nord Est 8,2 8,3

Sud Est 11,2 11,2

Sud Muntenia 9 9,2

Sud Vest Oltenia 7,8 8

Vest 14 ,6 14,7

Nord Vest 13,6 14

Centru 14,4 14,7

Bucureşti‐Ilfov 27,2 27,7

Total sector IMM pe țară 12,6 12,8

Se remarcă faptul că 4 dintre regiunile de dezvoltare se situează prin valorile obținute la acest indicator peste media pe total țară (Bucuresti‐Ilfov, Vest, Centru şi Nord Vest), în timp ce celelalte patru regiuni se pozitionează sub medie, repectiv: Sud Vest Oltenia, Nord‐Est, Sud Muntenia, Sud‐Est) punând în evidență o contribuție diferită, care se corelează cu nivelul general de dezvoltare al sectorului IMM în zonele respective.

Tabel 3. Indicatori economico‐financiari

Indicatori UM 2006 2007

Export, din care:

‐ livrări piața unică mii euro 34.072,93 38.339,27

‐ export mii USD 31,30 231,36

În perioada 2005‐2008 Ministerul pentru IMM Comert si Mediu de Afaceri a implementat un program intitulat Programul de sprijinire a IMM‐urilor în derularea activităților de export. Obiectivele acestui program sunt următoarele: facilitarea accesului IMM‐urilor din România pe piețele internaționale, valorificarea potențialului lor de export, ca şi reducerea diferențelor în ceea ce priveşte informațiile de piața, serviciile de consultanță şi pregătire profesională pentru IMM‐urile din România în comparație cu cele oferite întreprinderilor mici şi mijlocii din Uniunea Europeană.

Astfel se observă că, dacă în perioada 2005‐2008 a existat o creştere a indicatorilor economico‐financiari, criza mondială instalată în această perioadă va duce la creşteri negative a acestor indicatori.

În condițiile macroeconomice actuale consider că, o continuare a încurajării spre derulare a activităților de export printr‐o serie de programe cu finanțare de la bugetul de stat şi o consultanță acordată IMM‐urilor privind sursele de finanțare de la UE ar duce la creşterea

10

performanțelor economice şi a exportului în regiunea S‐E. În acelaşi timp o îmbunătățire a legislației privind acordarea de facilități fiscale celor care desfăşoară activități de export ar fi o măsură benefică economiei naționale.

7.Cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si inovare (C.D.I)

Pentru dezvoltarea acestui domeniu au fost identificate urmatoarele directii generale de actiune:

- intarirea cooperarii firmelor cu universitatile si cu institutele de cercetare pentru a constitui un factor important in perspectiva dezvoltarii infrastructurii de afaceri;

- sustinerea investitiilor productive (utilaje si tehnologii noi) si sprijinirea capacitatii inovative la nivelul firmelor, care sa permita adaptarea productiei la cerintele pietei unice europene.

8. ANALIZA SWOT A REGIUNII SUD – EST

Puncte tari

Prezența coridoarelor de transport pan‐europene Prezența unor porturi şi aeroporturi de nivel şi capacitate internațională; Poziția strategică a regiunii

Trei coridoare de transport pan‐europene: - IV (Berlin/Nurenberg‐Praga‐Budapesta‐Arad‐

Bucureşti‐Constanța‐Istanbul‐Salonic), - VII (Dunărea, cu brațul Sulina şi Canalul Dunăre‐

Marea Neagră), - IX (Helsinki‐St.Petersburg‐Moscova‐Pskov‐Kiev‐

Ljubasevka‐Chişinău‐Bucureşti‐Dimitrovgrad‐Alexandroupolis), care fac legătura cu țările învecinate şi Europa Centrală asigurând accesul rapid la canalele internaționale de distribuție;

Portul Constanța ‐ al patrulea port maritim în Europa şi cel mai mare la Marea Neagră; Porturile maritime: Mangalia şi Midia; Porturile fluvial‐maritime: Brăila, Galați, Tulcea şi Sulina, care au caracteristici tehnice ce permit accesul navelor maritime. Aeroportul internațional “M. Kogălniceanu” Constanța, aeroportul național Tulcea şi aeroporturile utilitare de la Tuzla şi Buzău. Poziția strategică a Regiunii în spațiul Deltei Dunării şi al Mării Negre (poartă a Europei către Asia) şi în raport cu granițele est‐europene (Ucraina şi Moldova), respectiv cele sudice (Bulgaria), oferă un potențial înalt de dezvoltare pentru transporturi, sectorul productiv, IMM‐uri, turism, forță de muncă, societatea informațională, etc.

11

Sectorul turismului bine dezvoltat în Regiunea Sud‐Est Capacitatea ridicată de cazare în stațiunile de pe malul Mării Negre şi prezența turistică ridicată Sectorul IMM‐urilor bine dezvoltat comparativ cu alte regiuni Industrie diversificată la nivel regional Forța de munca flexibilă, ieftină, calificată şi disponibilă

Resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mării Negre şi Delta Dunării, stațiuni balneo‐climaterice renumite în țară (Lacu Sărat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Balta Albă, Soveja), pensiuni agro‐turistice (în special în zonele montane şi în Delta Dunării). Turismul cultural este prezent în regiune, în special prin mănăstirile din nordul Dobrogei şi din munții Buzăului şi Vrancei, precum şi prin vestigiile culturale (situri arheologice, case memoriale), zone de vânătoare şi pescuit. Aproximativ 47% din capacitatea de cazare turistică a României se regăseşte în regiune. Regiunea se distinge prin prezența unui numar mare de IMM‐uri ‐ 11,72% raportat la nivelul național (locul IV din cele 8 regiuni de dezvoltare). Prezența unei industrii diversificate: industria petrochimică (Navodari); industria metalurgică (Galați şi Tulcea); industria constructoare de maşini (Braila, Buzău, Constanța, Tecuci); industria constructiilor navale (Constanta, Galati, Braila, Tulcea, Mangalia, Midia); industria materialelor de construcție (Medgidia); industria confecțiilor (Braila, Buzău, Constanța, Focşani, Galați, Tulcea); industria alimentară prezenta în majoritatea oraşelor; Nivel de instruire ridicat al populației ocupate – 10,3% persoane cu studii superioare.

Puncte slabe

Veniturile mici ale populației din regiune Nivelul redus de eficiența şi siguranța a traficului a rețelelor de transport; Rata şomajului ridicată

PIB‐ul regional pe locuitor este mai mic decât media națională – locul 6 între regiuni (29413,1 miliarde ROL) şi cu mult sub media din Uniunea Europeană; Calitatea slabă a drumurilor, doar 19,7% fiind modernizate, regiunea situându‐se pe ultimul loc la acest capitol. Densitatea drumurilor în regiune este de 30,0 km pe 100 km2, sub media națională de 33,9 km. Densitatea relativ scăzută a liniilor de cale ferată regionale de 48,8 km la 1000 km2 (locul III la nivel național) şi a celor electrificate, regiunea situându‐se pe locul V (476 km). Rata şomajului a scazut fața de anul 2005 cu 2 procente fiind în 2007 de 4,4% iar în 2005 de 6,4% datorită si

12

Caracterul sezonier al turismului de litoral Absența unor politici şi programe coerente de dezvoltare a turismului Infrastructura de turism este slab dezvoltată sau învechită Dezvoltarea insuficientă a infrastructurilor de serviciilor publice, utilităților în oraşe şi management necorespunzător al deşeurilor Numar redus al investițiilor străine şi repartizarea lor neuniformă pe teritoriul Regiunii Nivel redus de dezvoltare a sectorului IMM‐uri Emigratia forței de muncă Declin demografic semnificativ Fragmentarea terenurilor agricole

creşterii numarului de IMM‐uri la nivel regional. Preponderența turismului estival şi concentrarea acestuia pe perioade scurte de timp (cca 3 luni pe an); Slaba ofertă de pachete turistice complete, de itinerarii turistice organizate şi dezvoltare a serviciilor extra‐hoteliere conexe; Slaba promovare la nivel național şi internațional a ofertei turistice din regiune; Oferta de agrement este saracă şi dotată cu echipamente şi instalații învechite; baza de cazare este în mare parte învechită şi nu corespunde standardelor actuale de calitate; clădirile şi infrastructura din centrele istorice din oraşele regiunii sunt degradate şi necesită renovări semnificative; Regiunea se situează pe locul VII la nivel național în ceea ce priveşte procentul localităților în care se distribuie gaze naturale (6,4 % din total pe țară) şi pe locul VII în ceea ce priveşte lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor naturale (6,9 % din total pe țară); Ponderea localităților cu instalații de canalizare din totalul localităților regiunii era în anul 2007 de 4,85%; Aria de acoperire cu servicii de salubrizare în anul 2004 era de 51%, din total locuitori în Regiunea Sud‐Est; Absența zonelor de depozitare a deşeurilor menajere şi industriale care să corespundă standardelor europene; Investițiile străine directe în regiune în 2007 au constituit 2448 mil. EUR, ceea ce repezintă 6,9% din ISD la nivel național. Cu toate că regiunea se situează pe locul IV la nivel național după regiunea Sud şi Centru, nivelul investițiilor este mai mic comparativ cu alte state din Europa Centrală; Numărul IMM‐urilor în 2007 mult sub media UE25; activitate scăzuta a IMM‐urilor în sectorul productiv şi al serviciilor prin concentrarea acestora pe comerț (49,63% în comerț); În ultimii ani s‐a înregistrat o rată înaltă de emigrare a forței de muncă; Natalitatea slabă si emigrarea au condus la un declin demografic si o îmbatranire a populației, proces care continua şi în prezent. În 1992 populația regiunii era de 2.963.177 locuitori iar în 2005 era de 2.846.379

13

Cheltuielile pe cercetare, dezvoltare şi inovare foarte mici Dotarea tehnică medicală insuficientă şi insuficiența personalului medico‐sanitar în special în mediul rural; O slabă capacitate financiară a autorităților locale Nivel redus al educației si formării profesionale

locuitori; Împărțirea terenului agricol în proprietăți mici conduce la diminuarea mecanizării şi la o productivitate redusă în agricultură; Cheltuielile pe cercetare, dezvoltare şi inovare la nivel regional au constituit doar 3,7% din cheltuielile totale pentru cercetare‐dezvoltare, regiunea situându‐se pe locul cinci. La nivel național astfel de cheltuieli au constituit doar 0,5% din PIB (2007); În anul 2007 se inregistreaza un numar de 5,9 paturi /1000 locuitori, regiunea ocupând locul VI la nivel național. Numarul de medici în regiune reprezenta în anul 2007 doar 9,2% din numarul total al medicilor la nivel național (înregistrând o uşoară creştere față de 2005), din acest punct de vedere regiunea situându‐se pe penultimul loc. Ca numar de spitale, regiunea ocupă locul VI la nivel național, cu doar 48 de spitale (10,7 % din totalul la nivel național); Capacitatea financiară redusă a autorităților locale poate constitui un impediment în accesarea fondurilor UE; Numar redus de centre de formare profesională inițială şi continuă, iar parteneriatul între unitațile de învațamant şi mediul de afaceri, universitați si administrația publică este abia la început; Dezvoltarea insuficientă a infrastructurii şi a dotărilor în sectorul serviciilor sociale şi de educație;

Oportunități

- Potențial ridicat de dezvoltare a transportului, fluvial şi maritim (Dunărea şi Marea Neagră);

- Transferul traficului de mărfuri de la transportul rutier la transportul pe cale ferată, maritim/fluvial şi aerian;

- Interes crescut la nivel internațional pentru conservarea biodiversitații şi promovarea turismului durabil;

- Creşterea cererii de servicii destinate persoanelor şi firmelor etc.;

- Creşterea numărului de investiții străine care pot determina o creştere a competitivității

14

prin transfer tehnologic şi inovare;

- Creşterea cererii de specialişti prin adaptarea învățământului şi a instruirii profesionale la necesitățile pieței muncii şi drept rezultat reducerea şomajului;

- Creşterea cererii consumatorilor pentru produse ecologice stimulând astfel îmbunătățirea ofertei acestora;

- Oportunitatea existenței Programelor Naționale şi Europene pentru susținerea dezvoltării/inovării, cercetării şi transferului de tehnologie;

- Creşterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabilă (biomasa agricolă şi forestieră, hidroelectrică, eoliană, solară, geotermală, etc) care duc la creşterea economică şi introducerea de noi tehnologii;

- Existența unui potențial productiv ridicat în agricultură şi piscicultură ‐ locul II la nivel național ca suprafață agricolă şi cel mai important potențial piscicol la nivel național;

- Tendința accelerată de concentrare a terenurilor agricole în ferme deținute de investitori străini.

Amenințări

- Fenomenul globalizării/integrării care poate marginaliza anumite sectoare ale economiei din regiune şi chiar să ducă la dispariția acestora (ex. industria textilă, industria uşoară, prelucrarea produselor alimentare, etc.);

- Accentuarea procesului de dezindustrializare;

- Riscul migrării masive a populației din mediul rural către cel urban şi creşterea şomajului după integrarea României in UE, din cauza capacității reduse a gospodăriilor țărăneşti dar şi a fermelor de a face fata concurentei de pe piata comunitara; riscul deprofesionalizării; ;

- Riscul delocalizării unor sectoare industriale către locații externe (de ex. Republica Moldova şi Ucraina), din cauza costurilor mai reduse;

- Riscul nerealizării reformei administrative în scopul descentralizării financiare şi administrative;

- Concurența zonelor turistice din regiune cu o ofertă turistică similară din alte regiuni sau țări învecinate;

- Risc mare de producere a calamităților naturale (inundații, alunecări de teren, erodarea zonei costiere, zona seismică).

Viitorul Regiunii de Dezvoltare Sud‐Est este determinat de capacitatea de a valorifica punctele forte in special in ceea ce priveste sectorul turismului, sectorul IMM‐urilor, resursele umane si naturale, sectorul industrial si sectorul agricol. Acest lucru se va putea realiza numai printr‐o schimbare de mentalitate, prin potentarea factorilor care sa asigure cooperarea si coeziunea la nivel regional, prin promovarea transparentei la toate nivelurile si ridicarea competentei si atitudinii sociale la rang de criteriu unic de diferentiere, promovare, alocare; este deci evident ca factorul critic pentru competitivitatea viitoare a regiunii este factorul uman.

15

III. Viziunea Strategiei de Export din Regiunea Sud‐Est

Analizele efectuate de grupul de lucru care a contribuit la prezentul document confirma rolul crucial al lantului productiv national in cresterea competitivitatii la export, precum si faptul ca la nivel regional este necesar un efort sustinut de extindere si diversificare a lantului valoric. De aceea stimularea capacitatii firmelor de creare, retinere, adaugare sau captare de valoare intr‐o maniera sustenabila este esentiala pentru obtinerea unei bunastari economice regionale. Grupul de lucru confirma viziunea nationala axata pe cresterea competitivitatii in comertul international, determinata de calitate, diversitate si excelenta.

In acest context, viziunea noastra, in concordanta cu specificul regional, este ca Regiunea Sud‐Est sa devina un pol regional de competitivitate si excelenta, nu numai la nivel national, dar si la nivel international, la confluenta cursului inferior al Dunarii cu Marea Neagra. Regiunea Sud‐Est va deveni un punct nodal de legatura intre UE si zona adiacenta din Estul Europei si Asia. IV. Regiunea Sud‐Est – elemente caracteristice Regiunea Sud‐Est are o populație de 2.830.430 locuitori la 1 iulie 2007, însemnând 13,14 % din populația țării, cu o densitate de 79,1 loc/kmp, sub media pe țară care este de 90,3 loc/kmp. Densitatea cea mai mare este întalnită în județul Galați (137,6 loc/kmp), iar cea mai mică în județul Tulcea (29,5 loc/kmp).

Piața forței de muncă a avut şi are un rol hotărâtor în asigurarea creşterii economice şi a productivității pe termen lung. Crearea condițiilor pentru creşterea competențelor profesionale, în scopul asigurării unui proces de producție performant, care să realizeze produse competitive, capabile să facă față cerințelor pieței, devine o prioritate.

Problemele cu care se confruntă Regiunea Sud‐Est, şi în egală măsură întreaga țară, sunt legate, în special de scăderea populației totale, active şi ocupate.

Scăderea numărului total al populației, a avut repercursiuni majore şi asupra pieței forței de muncă.

În anul 2007, în regiune era un număr de 1.155.000 (persoane) populație ocupată, ceea ce reprezenta 12,35 % din totalul la nivel național. La nivelul regiunii, se remarcă o scădere accentuată în anii 2004 şi 2005 şi o creştere seminificativă în anul 2006, a populației ocupate. (Grafic nr. 3)

16

Grafic nr. 3

Populaţia ocupată la nivelul Regiunii Sud-Est comparativ cu nivelul ţării

(mii persoane)

1000

1050

1100

1150

1200

1250

1300

1350

1400

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

populatie ocupata regiune populatie ocupata tarăPoly. (populatie ocupata tară) Poly. (populatie ocupata regiune)

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti– ediția 2008

În anul 2006, 26,8% din numărul populației ocupate reprezentau persoane în vârstă de 45‐54 ani. În anul 2007, numai 23,04% din numărul populației ocupate reprezentau persoane în vârstă de 45‐54 ani şi 26,56% reprezentau persoane în vârstă de 25‐34 ani.

Concluzia este că a crescut ponderea populației ocupate cuprinsă în grupa de vârstă 25‐34 ani, care se situează la egalitate cu ponderea populației ocupate în vârstă de 35‐44 ani şi reprezintă ponderea cea mai mare a populației ocupate (în anul 2007).

Îmbătrânirea populației poate genera ieşirea de pe piața forței de muncă, a persoanelor ocupate în domenii importante: domeniul cercetării, în care se observă o scădere vertiginoasă a numărului de salariați, învățământ pre‐universitar, industrie etc., şi totodată nevoia de formare inițială şi/sau continuă în domenii slab dezvoltate în prezent: asistență medicală specifică vârstei a III‐a, activități de întreținere şi profilactice, activități de socializare dedicate persoanelor vârstnice, activități de tip «part time».

Grafic nr.4

17

55-64 ani10,0%

45-54 ani23,04%

35-44 ani26,60%

25-34 ani26,56%

15-24 ani8,30%

65+ani5,5%

Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârstă în anul 2007

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti– ediția 2008 Activitatea economică a regiunii in ultimii ani se caracterizează prin intrarea în declin a activităților industriale, generând lichidarea şi/sau restructurarea marilor întreprinderi (cu impact negativ asupra şomajului) şi înființarea de întreprinderi mici şi mijlocii. În ultimii ani, potrivit datelor statistice la nivel regional, ponderea în economia regiunii o dețin micro‐întreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii. Majoritatea întreprinderilor mari activează în industria prelucrătoare, construcții, transport şi depozitare.

Repartiția numărului populației ocupate pe activități ale economiei naționale la nivelul fiecărui județ din Regiunea Sud‐Est, este evidențiată în următoarea ordine în funcție de domeniile economiei: agricultură, industrie prelucrătoare, comerț. În continuare se constată că intervin particularități de la un județ la altul în ceea ce priveşte ordinea domeniilor de activitate, în funcție de numărul populației ocupate. (Grafic nr.5)

Din analiza repartizării populației ocupate civile la nivelul județelor regiunii, se constată că agricultura joacă un rol important, având în vedere că acest domeniu ramâne o opțiune pentru investiții, iar mai mult de jumătate din terenurile fertile din Câmpia Bărăganului sunt situate în regiunea Sud‐Est. Sunt de asemenea şi alte domenii ca industria prelucrătoare şi comerțul, care dețin o pondere semnificativă a populației ocupate civile.

18

Grafic nr.5

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea

Populaţia ocupată civilă pe judeţe şi pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiune CAEN, în anul 2007

(mii persoane) Agricultură, vânătoare şi silvicultură

Pescuit şi piscicultură

Industrie extractivă

Industrie prelucrătoare

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

Construcţii

Comerţ

Hoteluri şi restaurante

Transport, depozitare şi comunicaţii

Intermedieri financiare

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii

Administraţie publică şi apărare

Învăţământ

Sănătate şi asistenţă socială

Celelalate activităţi ale economiei naţionale

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti– ediția 2008

19

Grafic nr.6

Structura populaţiei active după sex şi după mediul de rezidenţăprocente

2000 2001 2002 2003 2004 sex masculin 55,0 56,3 57,5 56,2 57,8 sex feminin 45,0 43,7 42,5 42,6 42,2

2000 2001 2002 2003 2004urban 51,0 51,7 53,9 54,3 55,6 rural 49,0 48,3 46,1 45,9 44,4

Structura populaţiei ocupateprocente

2000 2001 2002 2003 2004sex masculin 54,7 56,2 57,8 56,5 57,2 sex feminin 45,3 43,8 42,2 43,5 42,8

2000 2001 2002 2003 2004urban 47,8 48,9 52,1 52,7 54,4

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

proc

ente

2000 2001 2002 2003 2004

Structura populaţiei ocupate după sex

sex feminin

sex masculin

100,0

Structura populaţiei ocupate după mediul de rezidenţă

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureşti– edițiile 2001‐2008 “Statistica Teritorială”, INS, Bucureşti, 2008.

În perioada 2000‐2007 se constată că activitățile care concentrează cea mai mare parte a populației ocupate sunt: „Agricultură”, „Industrie prelucrătoare”, „Comerț”, „Transport, depozitare şi comunicații”, „Construcții”, „Învățământ”, „Sănătate şi asistență socială”. La nivelul anului 2007 agricultura deține prima poziție din punct de vedere structural, cu 30,48%, în timp ce activitatea industrială reuneşte numai 22,94%, din totalul populației ocupate (industria prelucrătoare fiind activitatea dominantă şi concentrând prin procentul deținut de 20,17% majoritatea persoanelor ocupate în industrie).

În ultimii patru ani, se înregistrează o creşte semnificativă a numărului populației ocupate în „Construcții”, comparativ cu perioada 2000‐2003 (când a cunoscut o stagnare). La această creştere au contribuit şi investițiile realizate de investitorii străini la şantierele navale din regiune.

20

Trebuie susținut, în continuare, efortul de dezvoltare al sectorului „Servicii”, capabil să genereze noi locuri de muncă în contextul dezvoltării durabile. Chiar dacă se constată o creştere a populației ocupate în sectorul „Servicii” şi o scădere accentuată a populației ocupate în „Agricultură” şi în „Industrie”, agricultura concentrează cea mai mare parte a populației ocupate. Cu un PIB care reprezintă 11,93% (2004) din economia țării, Regiunea Sud‐Est se situează pe locul 6, în timp ce, pe locuitor acest indicator se situează sub media națională. Până în 2003, productivitatea muncii deținea o poziție de mijloc între regiunile țării, cu valorile cele mai ridicate în județul Constanța.

Grafic nr.7

0

50000

100000

150000

200000

250000

mili

oane

lei

Produsul Intern Brut

ROMÂNIA 80377,3 116768,7 151475,1 197564,8 246468,8

Regiunea Sud - Est 9286,8 13165,2 17112,3 22263,8 29413,1

2000 2001 2002 2003 2004

Sursa:„Statistica Teritorială”, INS, Bucureşti– ediția 2006

Regiunea de Dezvoltare Sud‐Est a participat la realizarea PIB‐ului României într‐o proporție cuprinsă între 11,55%, respectiv 11,27% la începutul perioadei analizate ajungând în 2004 la 11,93%.

21

Grafic nr.8

0

20

40

60

80

100

Raportul dintre PIB regional şi PIB naţional (procente)(nivelul PIB naţional=100)

PIB naţional 100 100 100 100 100

PIB regional 11,55 11,27 11,30 11,27 11,93

2000 2001 2002 2003 2004


Formarea PIB‐ului sectorial

Specificul Regiunii Sud ‐ Est îl reprezintă disparitățile dintre nodurile de concentrare a activităților industriale şi terțiare (Brăila ‐ Galați; Constanța ‐ Năvodari), centrele industriale complexe, areale cu specific turistic (litoralul şi Delta) şi întinsele zone cu suprafețe de culturi agricole şi viticole (Buzău, Focşani).

Grafic nr.9

22

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2000 2001 2002 2003 2004

Structura PIB, pe categorii de resurse (procente)

Sănătate şi asistenţă socială

Învăţământ

Administraţie publică şi apărare

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi deservicii prestate în principal firmelor

Intermedieri financiare

Transport, depozitare, comunicaţii

Hoteluri şi restaurante

Comerţ

Construcţii

Industrie

Pescuit şi piscicultură

Agricultură, vânătoare şi silvicultură


Ponderile principalelor sectoare de activitate la realizarea produsului intern brut regional (PIB) au avut evoluții diferite. Astfel, începând cu perioada 2000‐2002, sectoarele: construcții şi industrie au înregistrat creşteri ale ponderilor în PIB regional, în timp ce sectoarele: comerț, hoteluri şi restaurante, agricultură, vânătoare şi silvicultură, au înregistrat diminuări ale ponderilor în PIB regional.

În perioada 2003‐2004 sectoarele: construcții şi industrie cunosc o diminuare a ponderii în PIB, în timp ce sectoarele: comerț, hoteluri şi restaurante, agricultură, vânătoare şi silvicultură au înregistrat creşteri ale ponderilor în PIB regional. (Grafic nr.9).

Se constată că evoluția alternantă a valorii PIB‐ului a fost rezultatul direct al privatizării, cât şi al lichidării acelor întreprinderi de stat care s‐au dovedit lipsite de viabilitate economică, al efortului investițional intern şi extern în restructurări, modernizări şi retehnologizări şi, nu în ultimul rând, al mutațiilor structurale majore din economia națională şi a regiunii. Comertul international in regiune

Datele statistice ale activitatii de export in anul 2008 arata ca judetul Constanta se afla pe primul loc in ceea ce priveste activitatea de comert exterior. (tabelul 1) Totodata, se constata ca in judetele Constanta, Galati, Buzau si Vrancea valoarea importurilor este mai mare decat cea a exporturilor, contribuind decisiv la balanta comerciala negativa a Regiunii de Dezvoltare Sud‐Est.

23

Principalele domenii in care s‐au facut exporturi sunt:

a. In judetul Constanta

- Produse minerale - Vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport - Metale comune şi articole din metale comune - Materiale plastice şi articole din material plastic; cauciuc şi articole din cauciuc - Produse ale regnului vegetal - Lemn, cărbune de lemn şi articole din lemn; plută şi lucrări din plută; lucrări din

împletituri din fibre vegetale sau din nuiele

In judetul Tulcea:

- Vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport

- Metale comune şi articole din metale comune

- Materiale textile şi articole din aceste materiale

- Produse ale regnului vegetal

- Maşini şi aparate, echipamente electrice şi părți ale acestora; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de înregistrat sau de reprodus imagine şi sunet de televiziune şi părți şi accesorii ale acestora

- Încălțăminte, pălării, umbrele, umbrele de soare, bastoane, bice, cravaşe şi părți ale acestora; pene şi fulgi preparate şi articole din acestea; flori artificiale; articole din păr uman

In judetul Braila:






- Animale vii şi produse ale regnului animal

In judetul Galati:




- Produse minerale

- Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe

- Produse ale regnului vegetal In judetul Buzau:

24




- Mărfuri şi produse diverse

- Lemn, cărbune de lemn şi articole din lemn; plută şi lucrări din plută; lucrări din împletituri din fibre vegetale sau din nuiele


In judetul Vrancea:



- Lemn, cărbune de lemn şi articole din lemn; plută şi lucrări din plută; lucrări din împletituri din fibre vegetale sau din nuiele

- Mărfuri şi produse diverse


- Pastă de lemn sau din alte materiale fibroase celulozice; hârtie sau carton recuperabile (maculatură); hârtie şi carton şi articole din acestea

V. Cadrul managerial al Strategiei de Export a Regiunii Sud‐Est

Strategia de Export a Regiunii Sud‐Est abordeaza problemele regionale de competitivate in conformitate cu paradigmele stabilite la nivel national, considerand ca:

- scopul strategic extins la toate constrangerile de competitivitate, inclusiv cele interne, operationale sau locale, judetene este o abordare corecta, realista;

- parteneriatul public‐privat si privat‐privat alaturi de dialogul structurat si cicluri consultative cu mediile de afaceri sunt elemente esentiale ale unei strategii eficiente;

- aplicarea lantului valoric permite o corecta focalizare strategica prin identificarea factorilor critici de succes si prin fundamentarea optiunilor strategice

- monitorizarea si masurarea impactului este un aspect esential al cadrului managerial iar aplicarea in acest sens a tabelului cu scoruri ponderate este o modalitate eficienta de lucru.

- perspectivele strategice ale SNE (dezvoltare, clienti, sectoare exportatoare si insititutionala) sunt viabile la nivel regional cu o serie de particularitati.

Astfel, perspectiva de dezvoltare nu vizeaza dimensiunea regionala, ci cea micro‐regionala,

25

judeteana, iar perspectiva sectoarelor exportatoare se axeaza numai pe acele sectoare relevante la nivel national.

VI. Calea inainte SRE 2008‐2009

Acest document isi asuma realizarea obiectivelor strategice din Strategia Nationala de Export (SNE), pe considerentele strategice expuse in SNE precum si initiativele strategice ce decurg din el.

Concomitent, grupele de lucru au identificat si fundamentat in procesul de analiza o serie de optiuni strategice, focalizandu‐le intr‐un specific regional pentru urmatoarele perspective si considerente strategice:

A. Perspectiva dezvoltarii locale A1. Considerentul strategic: Dezvoltarea locala bazata pe concentrari de firme (clustere)

Identificarea concentrarilor de firme specializate in Regiunea Sud‐Est, precum si stimularea dezvoltarii lor sunt importante pentru cresterea competitivitatii.

Analiza de cluster a avut în vedere urmatoarele:

- identificarea zonelor cu potential de aglomerare de firme în viitor

- identificarea de oportunitati de sustinere a ingemanarii între mediile universitare şi de cercetare şi firmele dintr‐o anumita zona

- identificarea de semnale timpurii care indica posibilitatea aparitiei unor astfel de grupari cum sunt initiative locale de creare a unui mediu de afaceri concurential şi prielnic, gradul de coagulare al unor asociatii la nivel mezo sau existenta unor centre universitare puternice cu stranse legaturi cu mediile de afaceri şi cu autoritatile

In baza acestei analize sectorul turismului, sectorul industriei constructiilor navale si al industriei alimentare sunt cele mai apropiate de formarea si consolidarea clusterelor.

Obiectivele si initiativele strategiei in acest sens se indreapta spre:

stimularea constituirii de clustere regionale

stimularea specializarii pe nise care sa defineasca o identitate competitiva regionala a sectorului industriei alimentare

constructia de brand‐uri, pe baza identitatii competitive a clusterelor

B. Perspectiva competitivitatii sectoriale

B.1. Considerentul strategic: Lanturi valorice si prioritiati sectoriale

Grupul de lucru a constatat ca regiunea dispune de avantaje competitive in urmatoarele sectoare: turismului, sectorul industriei constructiilor navale si al industriei alimentare. Analizele lanturilor valorice pentru aceste industrii au reliefat faptul ca exista optiuni de adaugare, retinere si creare de valoare care pot imbunatati considerabil performantele exportului prin crearea de avantaje comparative durabile.

26

Obiectivele si initiativele strate giei in acest sens se indreapta spre :

adaugare de valoare pe lantul regional pentru sectoarele: turism, industria constructiilor navale, industria alimentara

captarea sau retinerea de valoare pe lantul regional al turismului, sectorului industriei constructiilor navale si al industriei alimentare

crearea de produse noi pe lantul valoric

B.2. Considerentul strategic: Promovare si Brand regional

In completare si aprofundare a intiativelor la nivel national se impune ca regiunea sa dispuna de activitati proprii, bine coordonate de promovare externa.

Obiectivele si initiativele strategiei in acest sens se indreapta spre :

orientarea actiunilor centrului promotional si expozitional regional catre sectoarele strategice in profil regional si cresterea capacitatii sale de a valorifica si promova oferta de export a regiunii

organizarea de misiuni economice periodice in pietele tinta, dintre care cel putin 2 pe an cu finantare de la bugetul de stat

organizarea anuala de pavilioane regionale sub insemn national pentru exportatorii din regiune pe anumite piete tinta de interes, dintre care cel putin 2 pe an cu finantare de la bugetul de stat

De asemenea, promovarea unei imagini coerente a ofertei de export regionale si a judetelor presupune urmatoarele initiative;

dezvoltarea unui brand regional

dezvoltarea de branduri pentru clustere

stimularea crearii de branduri individuale puternice pentru exportatori

Regiunea dispune si de un important potential de promovare a indicatiilor geografice si a brandurilor individuale sau colective conform urmatoarelor initiative:

identificarea indicatiilor geografice ale regiunii cu potantialul de export.

cresterea capacitatii institutionale a producatorilor asociati care beneficiaza de protectie a indicatiilor geografice ale regiunii de a‐si organiza activitatea de export.

Din analiza performatelor la export, rezulta ca regiunea are urmatoarele piete tinta: Germania, Bulgaria, Italia, Turcia, zona Balcanilor, spre care trebuie concentrate in viitor urmatoarele initiative:

participarea la targuri si misiuni economice in pietele tinta.

realizarea, cu sprijinul birourilor de promovare comercial economica din tarile tinta de actiuni promotionale.

realizarea de materiale promotionale pe suport electronic si sub forma de tiparituri.

C. Perspectiva clientului

Regiunea are exportatori curenti, dezvoltati in urmatoarele sectoare: industria petrochimică, industria metalurgică, industria alimentară, industria constructoare de maşini, industria constructiilor navale, industria materialelor de construcție, industria confecțiilor. Pentru ei avem in vedere:

27

cresterea numarului de participari la targuri si expozitii internationale si misiuni economice.

● organizarea de expozitii internationale la nivel regional.

De asemenea, pentru cei aspiranti si potentiali pot fi declansate urmatoarele initiative strategice:

pachete de servicii adecvate nevoilor lor de cunoastere a specificului si tranzactiilor internationale

cunoasterea modului de abordare a pietelor externe

sustinerea start‐up‐urilor si ideilor de afaceri incipiente adresate direct pietelor externe, formarea consultantilor.

C.1. Considerentul strategic: Facilitarea comertului la nivel regional

Regiunea Sud‐Est va deveni un punct nodal de legatura intre UE si zona adiacenta din Estul Europei si Asia. Sub acest aspect, se impun urmatoarele obiective :

dezvoltarea infrastructurii portuare si pentru turism

dezvoltarea retelelor de infrastructura rutiera si feroviara spre portul Contanta

dezvoltarea conexiunilor aeriene.

participarea la proiectul european de dezvoltare complexa a cursului Dunarii si valorificarea acestei deschideri pentru comunitatile de exportatori locali din domeniul turismului.

D. Perspectiva institutionala

D.1. Considerentul strategic: Reteaua de sprijin a strategiei; intarirea si dezvoltarea parteneriatului public‐privat

In cazul Strategiei Nationale de Export, Romania a beneficiat de preexistenta Consiliului de Export, organism public‐privat care a fost mandatat si si‐a asumat implementarea SNE. Prin structura sa de organizare Consiliul de Export are capacitatea institutionala de a asigura managementul procesului.

Pentru implementarea Strategiei de Export a Regiunii de Dezvoltare Sud‐Est este insa nevoie de un Consiliu de Export Regional – organism public‐privat, care sa indeplineasca, in colaborare cu autoritatile publice, organizatiile asociative profesionale si patronale, managementul acestui proiect. Din acest consiliu ar putea sa faca parte reprezentanti ai urmatoarelor institutii/asociatii:

- Agentia pentru Dezvoltare Regionala S‐E - Consiliul pentru Dezvoltare Regionala - Asociatia Camerelor de Comert si Industrie din Regiunea de Dezvoltare S‐E - Prefecturile - Consiliile Judetene - Centrul Roman pentru Promovarea Comertului, reprezentanta teritoriala - Ministerul Turismului - OTIMMC - Eximbank, sucursala regionala - Structuri asociative - Asociatii ale Exportatorilor

28

- Federatia Patronala a Intreprinderilor Mici si Mijlocii Regiunea S‐E - Alte structuri asociative la nivel regional

Prezentul document pledeaza pentru crearea Consiliului de Export Regional cu participarea entitatilor de mai sus pentru a asigura cadrul managerial optim de implementare a Strategiei de Export a Regiunii de Dezvoltare Sud‐Est.

D.2. Considerentul strategic: Dezvoltarea retelei de servicii la nivel regional

Pentru dezvoltarea serviciilor la nivel regional este necesara coordonarea eforturilor ofertantilor de servicii pentru firme, atat din sectorul public, cat si din cel privat. Strategia isi propune:

Dezvoltarea de servicii de consultanta de calitate intr‐o maniera sustenabila, astfel incat firmele din regiune sa dispuna permanent de servicii adaptate la nevoile pietei.

Coordonarea eforturilor ofertantilor de servicii pentru firme prin sistemul info‐point, secretariatul asociatiilor camerelor de comert urmand sa aiba un rol esential in acest sens.

E. Mobilizarea resurselor

Pe durata procesului de elaborare a prezentului document au fost identificate si alocate resurse importante de catre cei implicati. Acestea sunt prezentate in planul de masuri atasat. El ne ofera un numar semnificativ de initiative strict regionale. Documentul sustine crearea de urgenta unui Consiliu de Export la nivel regional care sa isi asume un rol cheie in mobilizarea resurselor.

Se asteapta totodata ca pentru implementarea masurilor cuprinse in prezentul document, urmatoarele institutii sa contribuie la mobilizarea resurselor:

- Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului, si Mediului de Afaceri prin instrumentele de sustinere si promovare a exporturilor;

- Agentia pentru Dezvoltare Regionala S‐E - Consiliul pentru Dezvoltare Regionala - Asociatia Camerelor de Comert si Industrie din Regiunea de Dezvoltare S‐E - Prefecturile - Consiliile Judetene - Centrul Roman pentru Promovarea Comertului, reprezentanta teritoriala - Ministerul Turismului - OTIMMC - Eximbank, sucursala regionala - Structuri asociative - Federatia Patronala a Intreprinderilor Mici si Mijlocii Regiunea S‐E

Anexa 1 Suprafața şi numărul de operatori din agricultura ecologica în regiunea de Sud ‐ Est ‐ anul2008

Regiunea / Judetul

Suprafata ‐ ha ‐ Numar operatori (producatori, procesatori, comercianti)

Constanta 7.580 45

Tulcea 35.416 205

Braila 4.987 16

Galati 1.394 31

Buzau 5.137 13

Vrancea 8.000 23

Total regiune S‐E 62.514 331

Total tara 221. 411 4191

Sursa: inregistrare operatori MAPDR anul 2008

Anexa 2

Judet Produs tipic conform evidentelor MAPDR

Nr. producatori

Produse atestate

Produse neatestate tipice

Constanta 1. Telemea de vacă 2. Telemea de oaie

3 2 1. Placinte dobrogene 2. Biscuiti “Eugenia” 3. Telemea de oaie dobrogeana 4. Cascaval de oaie dobrogean 5. Miel hibrid de carne dobrogean

30

6. Urda 7. Pastrama de oaie 8. Rulada de oaie 9. Conserve de legume – fructe

Buzau 1. Cârnați afumați de Pleşcoi 2. Covrigi buzoieni

2 3

2 ‐

Tulcea ‐ ‐ ‐ 1. Produse din peste

Vrancea 1. Cîrnati tărănesti traditionali

1 1 1. Cascavalul de Soveja 2.Pastravul afumat in cetina de brad

Braila 1. Brânză telemea de Brăila 14 1 ‐

Galati 1. Conserve din legume 1 9 1. Braga

Anexa 3

Produse traditionale

Nr. crt

Zona de SUD ‐ EST judete domenii Nr.atestate

1

Judete

Braila lapte 3

Paine 4

2 Buzau carne 3

Vin 1

3 Constanta lapte 3

4 Tulcea paine 1

Lapte 3

5 Vrancea carne 9

Total 27

31

Anexa 4 Industrie alimentară – agentii economici in zona de SUD ‐ EST

Nr. crt.

Unitati licentiate la 31.12.2008 in industria alimentara pe regiunea de dezvoltare SUD – EST

Nr. unitati licentiate

Capacitate unitati

UM REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD – EST (JUDETE)

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

Nr. unit.

Cap. Nr. unit.

Cap. Nr. unit.

Cap. Nr. unit.

Cap. Nr. unit.

Cap. Nr. unit.

Cap.

1. Licente lapte

163 432,2 t/24h 38 46.72 23 60.51 63 115.34

13 84.4 16 10

Licente carne

99 309204,5 t/an 14 32654 27 91416 18 65150 17 10709,5

12 65150 11 13225

Licente paine , morarit si panificatie

788 6718,48

t/24h 68 486,7

303 2240,3

94 1719

127 1074,98

124 769,5

72 428

Licente conserve

14

23529

t/an 3

3300

4

2623

0

0

4

10606

1

3000

2

4000

Licente uleiuri

51 143,516 mii t/an 4 3,57 16 53,3 3 55,1 15 27,886 11 3,54 2 0,12

Licente zahar/ sfecla /24h

2 4000 t.sfecla/an

0 0 1 3000 0 0 1 1000 0 0 0 0

Licente 247 29280,02 t/an 15 4035 85 10290 79 9904 26 2551,0 35 1750 7 750

32

produse zaharoase

2

Licente bauturi

335 20873,49 mii hl/an

7 13911,6

55 1487,35

26 1529,15

35 1073,79

29 951,3

183 1920,31

Total 1699 149 514 283 238 228 287

Datele din table sunt operative

Anexa 5

Creşterea competitivității agenților economici prin creşterea nivelului calitativ

Nr. Crt.

Proiecte ‐ sprijin financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor agroalimentare

Nr. proiecte

Domeniul de activitate Industrie alimentara

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD – EST

(JUDETE)

‐

‐

‐

‐

Valoare totala proiect(euro)

Valoare‐ sprijin buget de stat(euro) 75%

Valoare – sprijin buget de stat lei

Pondere

1

Braila 1 Carne 65.400 49.050 164.136,0 12.45%

2 Panificatie /morarit 106.900

80.175 268.290 20.35%

2

Vrancea

1 Lapte 30.000 22.500 75.291,7 5.71%

1 panificatie 63.120 47.340 178.012,6 13.50%

33

5 Vin/bauturi spirtoase 252.349 189.012 632.490 47.98%

3 Buzau ‐ ‐ ‐ ‐ ‐

4 Constanta ‐ ‐ ‐ ‐ ‐

5 Galati ‐ ‐ ‐ ‐ ‐

6 Tulcea ‐ ‐ ‐ ‐ ‐

TOTAL 517.769 388.077 1.318.220,30 100%

Datele sunt operative

34

ANEXA 2.2 ‐Strategia de export a regiunii NE ‐ proiect

I. Premise si ratiuni ale demersului

In contextul elaborarii si procesului de management al Strategiei Nationale de Export a aparut tot mai evidenta necesitatatea abordarii regionale, locale a problemelor de competitivate la export intrucat:

- Romania se situeza sub nivelul mediu european in ceea ce priveste aspectul dezvoltarii regionale (toate cele 8 regiuni sunt sub 75% din media PIB european);

- decalajul de competitivitate la nivel național se regaseste şi la nivel regional ceea ce va face Romania elligibila pentru fonduri structurale pe o lunga perioada de timp (tot teritoriul incadrat la obiectivul convergenta);

- gradul de internaționalizare al firmelor romanesti, din perspectiva regionala, este modest; - exista disparitati semnificative între regiuni sub aspectul perfomantelor economice şi la

export, dar şi inegalitati între diversele regiuni şi judete ale unei regiuni (problema disparitatilor inter si intra regionale).

In consecinta, pentru toate regiunile României, elaborarea în parteneriat public‐privat a unor strategii regionale de competitivitate, cu participarea structurilor asociative ale mediului de afaceri şi a autoritatilor publice locale este necesara pentru cresterea competitivitatii regiunii în comerțul internațional. Urmatoarele argumente vin sa pledeze o data in plus în acest sens:

6. Regiunile intra în competitie directa pentru inzestrare cu factori competitivi şi promovarea propriei indentitati economice;

7. Exportul este un motor esential al dezvoltarii regionale în contextul globalizarii şi integrarii, context în care creste inclusiv competitia între regiuni;

8. Planul de Dezvoltare Regionala nu si‐a propus sa trateze in mod specific problemele şi constrangerile exportatorilor;

9. Romania are o Strategie Naționala de Export care trebuie sa fie mai bine concretizata şi adaptata regional;

10. Coordonarea şi prioritizarea obiectivelor şi resurselor la nivel regional printr‐un demers strategic este o practica avansata la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene şi o preconditie pentru sporirea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale cu ajutorul unor proiecte care sa serveasca firmelor exportatoare.

2. Contextul demersului strategic

În perioada septembrie 1998 – mai 1999, în România au fost stabilite opt regiuni de

dezvoltare cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059 / 2003, referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistica a unitatilor teritoriale. În conformitate cu această clasificare, cele opt regiuni de dezvoltare din România sunt prezentate in figura de mai jos.

35

Figura I. Harta regiunilor de dezvoltare din Romania

Tabel I. Activitatea de comerț exterior în Regiunea Nord‐Est ‐ mii euro ‐

Regiunea / Județul

Exporturi FOB

(mii euro)

Importuri CIF

(mii euro)

Valoarea Comerțului Exterior

Rata de acoperire a importurilor de

exporturi (Exporturi FOB / Importuri CIF)

Sold Exporturi FOB‐

Importuri CIF)

Bacau 337869,29 342296,71 680166 98,70% ‐ 4.427,42

Botosani 204591.72 168820,26 373411,98

121,18% 35.771,46

Iasi 333762,08 577860,57 911622,65 57,75% ‐244.098,49

Neamt 379402,48 401535,18 780937,66

94,48% 22132,70

Suceava 134201,80 230998,39 365200,19 58,09% ‐96796,59

Vaslui 163187,76 118527,06 281714,82 137,67% 44.660,70

Regiunea Nord‐Est

1.553.015,13

1.840.038,17

3.393.053,30 84,40% ‐ 278.529,10

România 33.327.900 56.336.800 89.664.700 59,15% ‐23.008.900

Sursa: CRPC, Buletinul Informativ lunar nr. 12 din 2008 Plus ‐ Cotextul economic national ‐2 cuvinte despre criza

Contextul economic regional – evolutia produsului intern brut regional

Managementul defectuos, datorat reticentei la implementarea sistemului de asigurare a calitatii productiei si produselor, a strategiei de dezvoltare a intreprinderilor, a aplicarii principiilor de marketing in promovarea produselor, impreuna cu pierderea pietelor de desfacere si reducerea nivelului de competitivitate a produselor, coroborate cu lipsa resurselor de mentinere a investitiilor au determinat o scadere industriala accentuata incepand cu 1997, cu implicatii grave

36

asupra dezvoltarii regiunii in toate celelalte domenii. In 1999 scaderea economica regionala a fost cu 50% mai mare decat cea inregistrata la nivel national.

Descresterea in anul 2000 a fost mult mai mica fata de anul precedent, de 2,51%, in conditiile in care la nivel de tara a avut loc o crestere economica de 2,06%. In perioada 2001‐2005 se inregistreaza un proces continuu de crestere economica fomat din doua areale de timp, pe de o parte 2001‐2003 cu rate de crestere anuale chiar superioare ritmului national de crestere, pe de alta parte 2004‐2005 cu rate anuale de crestere descrescatoare si inferioare mediei nationale ce denota ajungerea la saturatie a economiei regionale.

Cresterea economica regionala din perioada mentionata a fost efectul atat al politicii monetare si fiscale promovata la nivel national, a procesului de aderare, cat si ca urmare a rezultatelor obtinute din implementarea proiectelor din fondurile nationale si comunitare, de care a beneficiat Regiunea Nord‐Est, incepand cu 1999. Totodata, regiunea contribuie la constituirea PIB national cu 12% la nivelul anului 2005,procent apropiat de media nationala.

Indicatori cheie ai dezvoltarii regiunii NE ( media nationala = 100 )

Regiune PIB/locuitor PIB/locuitor Rata somajului Rata somajului

Nord‐Est 1998 2003 1998 2004

79,8 72,3 133,6 123,8

Sursa: Calcule realizate pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei : 1999, 2005

or)aici trebuie table evolutie1999 – 2005, NE comparativ cu national, evolutie economica

Probleme cheie in dezvoltarea socio‐economica generala

- Produsul intern brut regional pe locuitor (PIBR/loc) in anul 2005, are cea mai mica valoare dintre toate regiunile, reprezentand 68,39% din valoarea produsului intern brut pe locuitor la nivel national.

- Contributia agriculturii la PIB regional (12,85%) este superioara fata de cea la nivel national (8,42% ‐ anul 2005), sugerand slaba diversificare a activitatilor economice in mediul rural.

- Productivitatea muncii este inferioara, pe toate sectoarele de activitate, celei nationale.

Mediul de afaceri

Intreprinderile mici si mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii, absorbind, la nivelul anului 2006, o mare parte din numarul total al salariatilor care activeaza in firme (49,0%).

Se constata, la nivelul anului 2006, ca cea mai mare pondere o detin microintreprinderile cu 87,12%, urmate de IMM‐uri cu 12,5%.

Repartitia IMM‐urilor pe sectoare ale economiei (comert, servicii, industrie) respecta distributia nationala a acestora din punct de vedere al ponderilor detinute. Capitalul privat este, de asemenea, predominant si corespunde, in principal, microintreprinderilor si intreprinderilor mici.

La nivelul anului 2006, in Regiunea Nord‐Est ponderea microintreprinderilor in total unitati active este majoritara cu 87,12% (apropriata de cea nationala), urmata de IMM‐uri cu 12,48%.

In industria prelucratoare si servicii, microintreprinderile detin majoritatea in totalul unitatilor active. In comert se regasesc 90,91% din totalul unitatilor, in domeniul hoteluri si restaurante 88,48%, in transport 89,54% si constructii cu 77,02%.

37

Privind IMM‐urile, pe sector de activitate, acestea detin ponderi ridicate in domeniile energiei electrice si termice (46,27%), a industriei extractive (30,11%), si industriei prelucratoare (27,46%). Cele mai multe din intreprinderile mari activeaza in sectorul energiei electrice si termice, cu 35,82% din totalul unitatilor active. Se remarca faptul ca in domeniul hotelurilor si restaurantelor activeaza numai microintreprinderi si IMM‐uri.

Infrastructura de afaceri

Unul dintre obiectivele specifice al programului PHARE ‐ componenta de infrastructura regionala, este dezvoltarea infrastructurii de afaceri si a posibilitatilor de acces la aceasta, pentru o imbunatatire a accesului la mediul de afaceri, furnizarea de informatii, servicii si tehnologii cu scopul de a creste nivelul competitivitatii afacerilor. In cadrul acestei componente al programului, pentru Regiunea Nord‐Est au fost aprobate, implementate sau se afla in curs de implementare urmatoarele proiecte de infrastructura de afaceri:

- Incubatorul de afaceri pentru IMM‐uri din Botosani - Centrul Economic Bucovina, Suceava - Centrul de afaceri Tutova‐Barlad, judetul Vaslui - Centrul de resurse pentru afaceri Vaslui - Centrul expozitional Moldova, Iasi - Centrul de afaceri si expozitional Bacau

Probleme cheie in mediul de afaceri:

- numarul de IMM‐uri la 1000 locuitori este cel mai redus comparativ cu celelalte regiuni in perioada 2000 – 2006;

- contributia la cifra de afaceri in domeniul industriei prelucratoare realizata de IMM‐uri este insuficienta, de 44,33% ‐ 2006.

Agricultura si silvicultura

Regiunea de Nord‐Est ocupa locul IV in cea ce priveste suprafata agricola ‐ 2.127,6 mii ha in 2008, reprezentand 14,4% din totalul suprafatei agricole a tarii, si 57,7% din totalul suprafatei regiunii. (Sursa: date operative MAPDR, 2008) Industria alimentară este una dintre industriile care poate creea locuri de muncă pentru diverse categorii de populati, dispunând de largi posibilităti pentru valorificarea eficientă atât a diversitătii materiilor prime, cât si a resurselor umane. ”Patrimoniul alimentar” constituit din produse traditionale si regionale, din produse cu denumire de origine controlata, indicatii geografice protejate, specialitati si traditionale garantate si produsele ecologice contribuie la integrarea identitătii nationale în imensa diversitate a culturii europene, simultan cu protejarea specificitătii produselor alimentare.

Numarul agentilor economici carora li s‐au eliberat licente de productie in industria alimentara pana la 31.12.2008 a fost de 13.667/tara din care 2.178 /zona de Nord ‐ Est, reprezentand o pondere de 15,94% din total tara.

Domeniile cu un numar mare de licente sunt: morarit si panificatie, ulei si produselor zaharoase, respectiv cu 1147 licente morarit si panificatie, 199 licente ulei si 292 licente produse zaharoase.

Din datele prezentate mai jos se poate observa ca Regiunea NORD – EST a solicitat si primit sprijin financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor agroalimentare pentru un numar de 12 proiecte in valoare de 470.838 euro.

Solicitarea a fost pentru facuta pentru cresterea competitivitatii produselor de baza, respectiv carne si produse din carne, morait si panificatie, bauturi alcoolice, vin, ulei, miere.

38

Licente de productie acordate unitatilor din industria alimentara, pana la 31.12.2008, pe regiunea de dezvoltare N‐E

Nr. crt.

Licente acordate

unitatilor la 31.12.2008 in industria alimentara pe regiunea

de dezvoltare

N ‐V

Nr. unitati licentiat

e

Capacitate unitati

UM

REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD – EST (JUDETE)

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

Nr. unit.

Cap. Nr. unit.

Cap. Nr. unit.

Cap. Nr. unit.

Cap. Nr. unit.

Cap. Nr. unit.

Cap.

1. Licente lapte 201

894,9 t/24h 33 109,84 36 58,66 14 29,8 37 29,61 74 626,27 7 40,72

2 Licente carne 142

257163,9 t/an 22

90916,4 24 21525 19 63555 20 26406 33 36315 24

18446,5

3 Licente morarit si panificatie

1147

10430,41 t/24h

283

2452,4

1

137

1190,75

226

1972,8

5

134

829,5

201

1627

166

2357,9

4 Licente conserve 17

24026,5 t/an 9 11392 0 0 3 3410 4 9210 0 0 1 14,5

5 Licente uleiuri

199

121,06 Mii t/an 3 21,588 79 12,04 47 38,6 7 3,292 2 0,35 61 45,19

6 Licente zahar/ sfecla /24h

1 50 t.sfecla/24h

0 0

0

0

0

0

1

50

0

0

0

0

7 Licente produse

39

zaharoase 292

21710,5 t/an

56

1654,75

32

1435,75

66

2355

63

10116,25

58

3773,75

17

2375

8 Licente bauturi

179

8584,29 Mii hl/an

36

1055,9

5

11

587,386

49

1222,6

4

40

1899,67

13

670,37

8

30

3148,3

Total 2178

Sursa: date operative MAPDR

Creşterea competitivității produselor agroalimentare prin creşterea nivelului calitativ

Nr. Crt.

Proiecte ‐ sprijin financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor agroalimentare

Nr. proiecte

Domeniul de activitate Industrie alimentara

REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD – EST (JUDETE)

Valoare totala

proiect(€)

Valoare‐ sprijin buget de stat (€)

75%

Valoare – sprijin buget de stat lei

1 Bacau 1 Miere si dulciuri 40.535 30.400 101.727,5

1 Panificatie, patisserie, paste fainoase 39.446 29.509,5 98.747,6

1 Preparate si conserve din carne 65.717,57 49.288,18 164.933,0

2 Botosani ‐ ‐ 0 0 0

3 Iasi 2 Carne si prepatate din carne 60.320 45.240 151.386,6

Abatorizare 63.000 47.250 158.112,6

2 Panificatie /morarit 80.880 50.000 167.315,0

4 Panificatie 80.065 49.825 166.729,3

5 Neamt 1 Bauturi alcoolice 8.346 6.259,5 20.946,1

2 Panificatie/patiserie 5.000 3.800 12.715,9

Panificatie 5000 3.375 12.691,0

40

6 Suceava 1 Lapte si produse din lapte 66.500 49.875 166.896,7

1 Panificatie 60.850 45.637,5 152.716,7

7 Vaslui 1 Ulei 46.620 34.965 117.003,37

2 Vin 17.113 12.834,75 42.948,92

Vin 16.772 12.579 42.093,1

TOTAL 12 656.165 470.838 1.576.963

Sursa: date operative MAPDR

41

Produse traditionale In sem. I 2009, la nivel national, au fost atestate si inscrise in ,,Registrul de atestare a

produselor traditionale’’ un numar de 315 produse, din care pentru Regiunea de Nord‐Est s‐au eliberat 55 de atestate.

Dezvoltarea economica in zona de Nord‐Est a Romaniei poate fi realizata prin aplicarea unor formule de succes valorificand potentialul rural printr‐o abordare noua a agriculturii, industriei alimentare si diversificarii eactivitatilor economice din spatiul rural. Mediul rural, agricultura, industria alimentara, mestesugurile traditionale pot fi obiective strategice de care se va tine seama in dezvoltarea economica a zonei respective.

In mediul rural s‐a dezvoltat productia alimentara traditionala, care contribuie substantial la cresterea economica a zonei. Industria alimentara traditionala se bucura in aceasta zona de o plaja mare de sectoare, cum ar fi: lapte, carne, produse de panificatie, bauturi alcoolice, domenii in care la nivelul MAPDR, in anul 2008, s‐au inregistrat un numar de 326 de produse traditionale, din care 83 produse traditionale pe zona de Nord Est, avand o pondere de 25,46% din total tara.

In anul 2009 se preconizeaza o crestere a solicitarilor de inregistrare si atestare a acestor produse traditionale cu cel putin 15%, fata de anul 2008.

Nr. crt

Zona de NORD ‐ EST Judete Domenii Nr.atestate

1

Judete

Bacau lapte 1

2 Botosani lapte 14

carne 44

3 Iasi lapte 1

4 Neamt carne 17

5 Suceava

6 Vaslui carne 6

Total 2009 83

Exemple produse traditionale: Dulceată de salcâm, soc, papadie, macese, Brânzoaice

’’Poale‐n brâu’’, cozonac de casă moldovenesc, Telemea din lapte integral de capră “GIROVEANA”, Brânză Aluniş, hârzob de brad, Caşcaval Ținutul Neamțului, etc.

Probleme cheie in agricultura si silvicultura:

- Contributia agriculturii la PIB regional (15%) este superioara fata de cea la nivel national (anul 2005), sugerand dependenta ridicata a economiei regionale de sectorul primar;

- Exploatarea agricola se face pe loturi reduse de 1‐3 ha;

- Gradul redus de asociere a proprietarilor – 8% pentru terenuri si 3% pentru zootehnie.

Industria

Productia industriala a scazut in decada 1990‐1999 datorita urmatorilor factori:

- capacitatea scazuta de adaptare la modificarile intervenite in structurile pietelor de desfacere interne si externe;

- decapitalizarea intensa datorata cresterii inflatiei, devalorizarii accentuate a monedei nationale, volumului redus al investitiilor;

42

- ritmul lent al privatizarii si restructurarii;

- cadrul legislativ instabil si incoerent, care nu a stimulat investitiile straine si autohtone de capital;

- restructurarii industriale ce a avut loc in perioada 1997‐1999.

Dupa declinul industrial din 1999, similar cu trendul la nivelul national, a avut loc o relansare a sectorului in 2000, inregistrandu‐se o crestere reala cu 11%. Cresterea a continuat si la nivelul anului 2001 cu 16,4%, net superioara celei inregistrate la nivel national (7,1%), ca in anul 2002 sa se inregistreze o scadere de 3,6%, in conditiile unei cresteri la nivel national de 6,9%. Evolutia ulterioara a industriei sugereaza intrarea intr‐o perioada de stagnare.

Ponderea populatiei ocupate in acest sector la nivel regional in anul 2006 este de 18,96%, usor inferioara valorii nationale de 23,25%.

Probleme cheie industrie

- nivelul scazut al investiilor straine directe;

Serviciile

Sectorul este caracterizat prin:

- concentrare ridicata in centrele dezvoltate ale regiunii, Iasi si Bacau, in restul teritoriului avand o pondere foarte mica;

- predominante sunt activitatile de comert si alimentatie publica, serviciile directe catre populatie fiind insuficiente si de slaba calitate;

- serviciile turistice nu sunt valorificate la nivelul potentialului existent;

- serviciile de consultanta nu ofera calitatea asteptata de consumatori ;

- serviciile de sanatate, invatamant si asistenta sociala sunt sub standardele de calitate necesare.

Activitatile de transport marfa si calatori s‐au orientat pe doua directii:

- transportul feroviar a ramas in sectorul de stat si a suferit o restructurare la nivelul regionalelor in vederea modernizarii infrastructurii existente;

- transportul auto a cunoscut o dezvoltare deosebita, cu precadere in sectorul privat, aparand companii de transport marfa si calatori, organizate modern si eficient.

Turismul reprezinta un important sector economic cu potential insuficient dezvoltat, in comparatie cu importanta acestuia si contributia sa la crearea produsului intern brut in tari precum Spania, Grecia, Marea Britanie, Italia, unde strategii adecvate si sustinute de dezvoltare a turismului, cu accent pe exploatarea specificului regional, au condus la obtinerea unor venituri economice importante din acest sector al activitatii industriale.

Probleme cheie servicii

- aport scazut al domeniului hoteluri‐restaurante in total servicii;

- pondere scazuta a populatiei ocupate in servicii comparativ cu media comunitara;

43

- serviciile de sanatate, invatamant si asistenta sociala furnizate sunt sub standardele de calitate necesare

Infrastructura de transport

Regiunea Nord‐Est este strabatuta de o serie de coridoare rutiere europene, dupa cum urmeaza:

- Bucuresti – Bacau – Roman – Suceava ‐ Siret (punct de control si trecere a frontierei) – drumul

- european E85;

- Suceava ‐ Vatra Dornei ‐ Cluj (E576) care face legatura cu drumul european E60 Cluj Napoca‐Oradea;

- Bacau – Brasov – Pitesti drumul european E574, care face legatura cu drumul international E70 Craiova – Vidin ‐ Scopje;

- Bucuresti ‐ Barlad – Albita ‐ Chisinau ‐ drumul european E581, care strabate judetul Vaslui;

- Roman ‐Tg. Frumos cu ramificatie catre Botosani (E58) si Iasi (E 583).

Unitate06/

Infrastructura aeriana

Transporturile aeriene de care beneficiaza regiunea, sunt sustinute de o infrastructura specifica formata din trei aeroporturi care deservesc curse interne si externe.Aeroportul din Bacau asigura legaturi cu orase din Italia, Germania, Spania, Anglia iar aeroporturile din Iasi si Suceava deservesc curse interne asigurand si legatura cu capitala tarii, Bucuresti.

Infrastructura existenta in momentul de fata nu permite nici unui aeroport din cele trei efectuarea de zboruri curente externe si se impune modernizarea si dezvoltarea infrastructurii a cel putin unui aeroport si dotarea acestora astfel incat sa corespunda din toate punctele de vedere cu standardele unor aeroporturi moderne, care sa poata deservi atat curse interne si externe de pasageri si de marfa.

Probleme cheie infratructura fizica:

- inexistenta unui coridor european rutier pe directia est‐vest;

- gradul redus de drumuri rutiere modernizate in regiune: 26.16% ‐ 2006 din lungimea totala a acestora;

- imposibilitatea celor trei aeroporturi de a efectua curse externe curente datorita inzestrarii materiale existente.

ecialitate

Infrastructura in domeniul cercetarii, transferului tehnologic si societatea informationala

In regiune exista numeroase unitati de cercetare: unitati CD, institutii de invatamant superior, statiuni agricole si agenti economici. Importanta este dezvoltarea pe care a cunoscut‐o in ultimii ani dezvoltarea centrelor de cercetare si excelenta in cadrul universitatilor din regiune, recunoscute de catre Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNSIS) in cadrul Programului guvernamental CEEX.

In acest context, in perioada 2001‐2006 in Regiunea Nord Est s‐au infiintat 12 Centre de Excelenta in cadrul urmatoarelor universitati: Universitatea Al.I. Cuza Iasi, Universitatea Tehnica Gh. Asachi Iasi si Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T Popa Iasi.

44

De asemenea, in perioada 2001‐2006 CNSIS a recunoscut 79 de centre de cercetare in regiunea Nord‐Est, localizate in cadrul Universitatii Al.I. Cuza Iasi, Universitatii Tehnica Gh. Asachi Iasi, Universitatii de Medicina si Farmacie Gr.T Popa Iasi, Universitatii din Bacau si Universitatii „Stefan cel Mare” din Suceava.

Cheltuieli de inovare (mii lei RON – preturi curente)

Infrastructura si servicii publice

Principala problema care conduce la stagnarea dezvoltarii economice a zonelor rurale din regiune nu este reprezentata insa de aceste caracteristici specifice economiei zonelor rurale, ci de starea proasta a infrastructurii si, in unele locuri, chiar de lipsa acesteia. Acest fapt are o consecinta importanta, cu un rol hotarator in dezvoltarea socio–economica a zonelor rurale, respectiv:�imposibilitatea de a atrage investitorii;

Disparitati intraregionale

Regiunea Nord ‐ Est ocupa ultimul loc in tara in ce priveste PIBR/locuitor (72,3% din media nationala in anul 2003), fiind astfel regiunea cea mai putin dezvoltata din Romania.

Ca urmare a calculelor estimative efectuate si sintetizate in tabelul anterior, se poate observa ca valoarea cea mai mare a PIB real/loc in 2005 se inregistreaza in judetul Bacau cu 1979,7 RON/loc, fiind urmat de judetul Iasi cu 1907.7 RON/loc.

La distanta, dar cu valori relativ apropiate urmeaza judetele Suceava, Neamt, pe ultimele locuri situanduse judetul Botosani cu 1233.5 RON/loc si Vaslui cu 1101.8 RON/loc.sc

Unitat001 2002

3. Viziunea Strategiei de Export din Regiunea Nord‐ Est Analizele efectuate de grupele de lucru care au contribuit la prezentul document confirma

rolul crucial al lantului productiv national in cresterea competitivitatii la export, precum si faptul ca la nivel regional este necesar un efort sustinut de extindere si diversificare a lantului valoric. De aceea stimularea capacitatii firmelor de creare, retinere, adaugare sau captare de valoare intr‐o maniera sustenabila este esentiala pentru obtinerea unei bunastari economice regionale. Grupele de lucru confirma viziunea nationala axata pe cresterea competitivitatii in comertul international, determinata de calitate, diversitate si excelenta.

In acest context, viziunea noastra, in concordanta cu specificul regional, este ca Regiunea

Nord‐Est sa devina un pol regional de competitivitate si excelenta, nu numai la nivel national dar si la nivel international . Regiunea Nord Est va deveni un punct nodal de legatura cu Ucraina si Moldova . 4. Regiunea Nord – elemente caracteristice Regiunea acopera partea de Nord‐Est al tarii si, conform traditiei, este o parte din vechea regiune istorica a Moldovei. Geografic, regiunea se invecineaza la Nord cu Ucraina, la Sud cu judetele Galati si Vrancea (Regiunea

45

Sud‐Est), la Est cu Republica Moldova iar la Vest cu judetele Maramures si Bistrita‐Nasaud (Regiunea Nord‐Vest) si judetele Mures, Harghita si Covasna (Regiunea Centru). Beneficiind de o bogata traditie istorica, culturala si spirituala, regiunea imbina in mod armonios traditionalul cu modernul si trecutul cu prezentul, potentialul acesteia putand fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului si a resurselor umane. Regiunea Nord‐Est este alcatuita din sase judete (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui), cu o populatie de 3.732.583 locuitori (2006), situandu‐se din acest punct de vedere, pe primul loc intre cele opt regiuni ale tarii (17,27% din populatia totala a Romaniei). Ca intindere, regiunea acopera o suprafata de 36.850 kmp (15,46% din suprafata totala a tarii), cele mai intinse judete fiind Suceava, cu o suprafata de 8.553 kmp si Bacau, cu 6.621kmp. Centre principale ale regiunii (amplasare, accesibilitate, distante) Cu o suprafata totala de 36.850 kmp si o populatie de 3.732.583 locuitori, regiunea Nord‐Est este cea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei. Relieful bogat ofera zone de deal si campie care se preteaza unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltarii turismului. Regiunea are puncte de frontiera cu Republica Moldova si Ucraina (rutier si feroviar) si trei aeroporturi civile (Bacau, Iasi si Suceava). Forța de muncă şi migrația Populația ocupată este apropiată mediei pe țară, de 33,8%. O pondere foarte mare o deține populația ocupată în agricultură (42,7%), mai ales județele Botoşani (52,9%) şi Vaslui (51,2%). Ponderea populației ocupate în industrie şi servicii se află sub media pe țară (23,5 %), respectiv 19,4, județele Botoşani (15,1%) şi Suceava (16,8%) având cel mai mic grad de ocupare în industrie, iar județul Vaslui (30,0%) în domeniul serviciilor. De asemenea, aceste județe se confruntă şi cu o evidentă rămânere în urmă a gradului de tehnologizare industrială şi agrară, precum şi cu un nivel redus de calificare a populației. Economia regională Regiunea Nord‐Est este regiunea cea mai slab dezvoltată a României (în 2004, PIB/locuitor reprezenta 69,2% din media națională). În interiorul regiunii, cele mai sărace zone sunt sudul județului Iaşi, sud‐estul județului Neamț, estul județului Bacău, județele Botoşani şi Vaslui. În special vestul regiunii, care a fost în anii 60 – 70 obiectul unei industrializări forțate (mobilă, chimie, materiale de construcții, construcții de maşini, textile), a intrat într‐un proces de dezindustrializare în ultimii 10 ani (întreprinderi din ramura chimie, petrochimie, uşoară, construcții de maşini, mobilă), ceea ce a agravat situația economică, estul regiunii fiind tradițional subdezvoltat. De asemenea, Regiunea Nord ‐ Est are cel mai mic număr de IMM‐uri la 1000 de locuitori, doar 13,1%, numărul total al IMM‐urilor fiind de 49.078, microîntreprinderile reprezentând 87,6% din total IMM‐uri. La nivel intraregional, județele Iaşi (27,2%), Bacău (20,8%) şi Suceava (18,8%) au cel mai mare număr de IMM‐uri, la polul apus aflându‐se județul Vaslui cu doar (8,5%).

46

Infrastructura Transport Infrastructura de drumuri, rețele de apă şi canalizare ridică probleme în majoritatea județelor, dar cele mai afectate sunt județele Botoşani, Iaşi, Vaslui. Densitatea rețelei de cale ferată este de 44,3/1000km2, regiunea fiind traversată de două din cele nouă magistrale feroviare ale țării: V (Bucureşti‐Suceava) şi VI (Bucureşti‐Iaşi). În cadrul regiunii există trei aeroporturi (Bacău, Iaşi şi Suceava) care deservesc curse interne şi ocazional zboruri externe. Infrastructura existentă în momentul de față nu permite nici unui aeroport din cele trei efectuarea de zboruri curente externe de pasageri şi de marfă. Județul Suceava dispune de 5 heliporturi, iar în județul Iaşi există o aerobază utilitară cu o experiență de 30 ani în domeniu şi care are ca obiect de activitate zboruri utilitare şi zboruri sanitare. Utilități publice Mediu La nivelul regiunii principalele probleme de mediu sunt legate de: • proasta gestionare a deşeurilor industriale şi menajere (colectare neselectivă, gradul redus de revalorificare şi/sau tratare a deşeurilor, depozitare inadecvată sub aspectul amplasării şi amenajării haldelor, existența depozitelor de rumeguş pe malurile cursurilor de apă, de‐a lungul căilor rutiere); • dezafectarea unor foste întreprinderi de stat • despăduriri, cu implicații în accentuarea alunecărilor de teren; • fenomenele de eroziune a solului care afectează, în principal, partea de est a regiunii; • poluarea locală sau zonală În unele județe se derulează (în diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizări ale sistemelor de alimentare cu apă (Iaşi), modernizări, retehnologizări şi dezvoltări ale unor stații de epurare orăşeneşti (Iaşi, Suceava, Piatra Neamț, Roman), de colectare selectivă a deşeurilor (Piatra Neamț), de conservare a biodiversității şi reconstrucție ecologică a Parcului Național Ceahlău. Educație Având în vedere că din cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea NE deține cea mai mare pondere a populației şi a elevilor (17,2% si respectiv 17,7% ), numărul unităților destinate procesului educațional este mic, acesta reprezentând numai 10,19% din numărul unităților de învățământ pe ansamblul țarii. Trei județe Bacău (23,6%), Iaşi (16,3%) şi Suceava (14,4%) şi dețin aproximativ 60% din numărul total al şcolilor existentă la nivel regional, având cea mai numeroasă populație şcolară, comparativ cu celelalte 3 județe din regiune. Ele sunt în acelaşi timp şi centre universitare. Sănătate Regiunea Nord‐Est deține 164 de unități sanitare (spitale, policlinici, dispensare medicale, sanatorii TBC), reprezentând 12,07% din numărul total al unităților sanitare din România aflate în proprietate publică. Ele se află într‐o stare precară, existând riscul ca multe unități să nu mai primească autorizație de funcționare. În plus, dotările tehnice de care dispun sunt uzate atât fizic cât şi moral şi nu mai corespund cerințelor actuale. Necesarul de dotări tehnice pentru următoarea perioadă este cel mai mare dintre toate regiunile. Servicii Sociale În Regiunea Nord‐Est s‐au înregistrat cel mai mare număr de nou născuți de la nivelul întregii țări (5,4% din total național), dar instituțiile pentru protecția copilului sunt insuficient dezvoltate. Această situație nu favorizează reintegrarea părinților pe piața muncii. Județele Iaşi şi Suceava nu dispun de nici o instituție de asistență socială. celor din porturile Belgiei,

47

Olandei şi Germaniei, specializate în astfel de servicii. Datorită condițiilor favorabile de care dispune, a frumuseții locurilor, purității aerului, apelor, zonelor montane din județele Bacău, Neamț şi Suceava, precum şi a inestimabilului patrimoniu cultural şi religios existent, Regiunea Nord Est deține un potențial turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din țară şi din străinătate. Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradițiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldoveneşti, tradiționalele degustări de vinuri din podgoriile Cotnari si Huşi dau culoare locală pentru atragerea turiştilor. Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: turismul cultural (muzeistic, etnografic, artistic), religios, balneo‐terapeutic, de agrement, de tranzit, agroturism. Domeniu economic tradițional al regiunii, industria de prelucrare a lemnului a cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani (2001‐2005), nu numai în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă (11.6% în 2004), dar mai ales privind cifra de afaceri (cu 100% mai mult decât în 2001). Creşterea ponderii industriei de mobilă în totalul cifrei de afaceri evidențiază orientarea spre o valorificare superioară a lemnului. De asemenea, industria textilă a înregistrat o creştere spectaculoasă a cifrei de afaceri în anul 2004 (cu 150% față de anul 2001), dar productivitatea este slabă datorită folosirii sistemului lohn care are o valoare adăugată mică. 5. Regiunea Nord – Analiza SWOT

Analiza SWOT globala Nord Est

Puncte tari Date statistice

Existenta drumului european E85 ce strabate regiunea pe directia nord‐sud, a coridorului pan‐european IX si a celor trei aeroporturi internationale Bacau, Iasi si Suceava;

Drumul european E85 strabate trei poli de dezvoltare locala din regiune: Bacau, Roman, Suceava, iar coridorul paneuropean IX trece prin partea de sud‐est a regiunii (Barlad, Husi); Cele trei aeroporturi asigura curse aeriene catre Germania, Italia si Austria.

Existenta a trei centre universitare care au in preocupările de bază si cercetarea stiințifica, inventica, inovarea tehnologica, informatizarea si promovarea societatii informationale;

Cele trei centre universitare sunt: Iasi, Bacau, Suceava. Numarul studentilor din cele trei universitati sunt: ‐ Iasi: 59.979; ‐ Suceava: 8623; ‐ Bacau: 7362;

Existenta unei infrastructuri de baza de cercetare, dezvoltare si inovare.

In anul 2002, in regiune erau 73 de unitati de cercetare – dezvoltare, reprezentand 12% din numarul total la nivel national. Cele create in cadrul unitatilor de invatamant superior la nivel de regiune reprezinta un sfert din cele create la nivel national in acelasi cadru.

Existenta centrelor culturale, manastirilor, monumentelor istorice de importanta nationala si internationala (patrimoniul UNESCO);

Centre culturale: Palatul Culturii din Iasi, care adaposteste 4 mari muzee; Manastirile de la Agapia, Varatec, Voronet, Iasi, Moldovita, Sucevita, etc Monumente istorice: Cetatea Neamtului, Cetatea de Scaun a Sucevei, Biblioteca

48

Centrala Universitara din Iasi, Hanul Domnesc din Suceava, etc.

Oferta turistica diversificata; In RNE pot fi practicate urmatoarele tipuri de turism: ecumenic, cultural, balnear, ecoturism, agroturism precum si alte forme de turism de nisa.

Infrastructura de telecomunicatii bine dezvoltata si cu un grad ridicat de acoperire;

In 2005, RNE se situeaza pe primele locuri in ceea ce priveste cifra de afaceri realizata in domeniul postei si telecomunicatiilor.

Cifra de afaceri in domeniul hotelier si al restaurantelor este asigurata numai de IMM‐uri si microintreprinderi ‐ anul 2003;

In acest domeniu in Regiunea Nord‐Est activeaza doar IMM‐uri si microintreprinderi.

Puncte slabe Date statistice

Cea mai scazuta valoare a indicatorului PIB regional/locuitor dintre toate regiunile

2003: PIB/locuitor=64759000 lei preturi curente, reprezentand 72,3% din valoarea nationala.

Cea mai ridicata rata a saraciei dintre toate regiunile.

Valoarea pentru anul 2001 este de 40,7%. Rata de saracie a fost calculata pe baza metodologiei CAPSIS, avand la baza indicatorul agregat al veniturilor si beneficiilor sociale.

Cea mai mare rata de mortalitate infantila dintre toate regiunile;

In anul 2004 s‐a inregistrat o rata a mortalitatii infantile de 18,6 decese/1000 nascuti vii (in judetul Vaslui 22,5 decese/1000 nascuti vii) superioara mediei nationale de 16,8 decese/1000 nascuti vii;

Productivitatea muncii este inferioara pe toate sectoarele de activitate celei nationale in perioada 1998‐2002;

In anul 2002 s‐au inregistrat urmatoarele productivitati ale muncii pe sectoarele economiei, mil. Lei preturi curente/pers. ocupata:

- agricultura: 41,6 (51,6 la nivel national);

- industrie: 148,1 (184,4 la nivel national);

- servicii: 190,2 (230,3 la nivel national);

Cel mai redus număr de IMM‐uri la mia de locuitori dintre toate regiunile in perioada 2000 – 2004;

2000: 9,51 Microintreprinderi si IMM‐uri/1000 locuitori (13,86 la nivel national) 2003: 10,83 Microintreprinderi si IMM‐uri/1000 locuitori (16,42 la nivel national) 2004:12,1 Microintreprinderi si IMM‐uri/1000 locuitori

Slaba productivitate a populatiei ocupate in agricultura;

51% din populatia ocupata (cea din agricultura) realizeaza numai 21% din

49

PIB regional;

Nivel scazut al infrastructurii rutiere modernizate;

55% din infrastructura rutiera a regiunii este sub standardele minime acceptabile – anul 2004;

Indicele redus de utilizare a capacitatii de cazare in functiune si a duratei medie de sedere in regiune in raport cu potentialul turistic existent;

In anul 2005, indicele de utilizare a capacitatii de cazare in functiune a fost de 27,2%, fata de media nationala de 33,4%. Durata medie de sedere in acelasi an a fost de 2,31 nopti/turist si 1,90 nopti/turist strain, urmand tendinta de continua scadere din ultimii ani (media nationala: 3,16 nopti/turist si 2,42 nopti/turist strain)

Grad scazut de atractivitate a majoritatii oraselor mici si mijlocii (cel mai redus procent de ISD, grad scazut de ocupare turistica);

In 2003, investitiile straine directe in Regiunea Nord‐Est reprezentau doar 3% din totalul realizat la nivelul national, iar in 2004 acest procent a scazut la 0,1%

Grad scazut al populatiei ocupate in servicii;

In anul 2004 doar 32% din total populatie activa ocupata a fost in domeniul serviciilor (inclusiv constructii)

Ponderea ridicata a populatiei concentrate in mediul rural (59.23%);

In 2004, ponderea populatiei in mediul rural a fost de 56,40% din total populatie fata de media nationala de 45,1%.

Rata ridicata a somajului in regiune; In anul 2004 in RNE s‐a inregistrat o rata a somajului de 7,8% (11,0% in judetul Vaslui), mai scazut in randul populatiei feminine (6.0%), fata de 6,3% la nivel national.

Oportunitati

Posibilitatea dezvoltarii schimburilor comerciale datorita amplasarii regiunii pe viitoarea granita de est a Uniunii Europene;

Reducerea prognozata a ratei inflatiei si scaderea implicita a costului creditului;

Incurajarea unor noi forme de turism si valorificarea mostenirii istorice, culturale spirituale si de traditie;

Posibilitatea dezvoltarii mediului de afaceri ca rezultat al constructiei parcurilor industriale, stiintifice si a incubatoarelor de afaceri;

Posibilitatea atragerii turistilor si investitorilor starini prin imbunatatirea imaginii oraselor regiunii;

Existenta materiilor prime: materiale de constructii si a lemnului (vezi resurse naturale) capabile sa atraga investitorii straini;

Posibilitatea ca prin modernizarea aeroporturilor din regiune, acestea sa sustina mediul de afaceri regional si sa devina puncte de plecare pentru itinerariile turistice regionale;

Posibilitatea ca infrastructura de serviicii sociale existenta prin modernizari si reabilitari sa serveasca ca spatii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate;

Riscuri

50

Lipsa de coeziune a masurilor de dezvoltare economica si sociala pe fondul accentuarii lipsei de incredere a populatiei in redresarea economica a tarii;

Slaba competitivitate a firmelor de profil din regiune cu cele din statele membre dupa accederea Roamniei in U.E.;

Continuarea exodului „materiei cenusii” catre alte regiuni si in strainatate;

Cresterea in continuare a gradului de saracie a populatiei in regiune;

Existenta unor zone predispuse la dezastre naturale (alunecari de teren, inundatii);

cola2007

6. Cadrul managerial al Strategiei de Export a Regiunii Nord‐Est

Strategia de Export a Regiunii Nord‐est, abordeaza problemele regionale de competitivate in conformitate cu paradigmele stabilite la nivel national, considerand ca:






Astfel, perspectiva de dezvoltare nu vizeaza dimensiunea regionala, ci cea micro‐regionala, judeteana, iar perspectiva sectoarelor exportatoare se axeaza numai pe acele sectoare relevante la nivel national.

7. Calea inainte SRE 2010‐2014

Acest document isi asuma realizarea obiectivelor strategice din Strategia Nationala de Export – SNE, pe considerentele strategice expuse in SNE precum si initiativele strategice ce decurg din el.

Concomitent, grupele de lucru au identificat si fundamentat in procesul de analiza o serie de optiuni strategice, focalizandu‐le intr‐un specific regional pentru urmatoarele considerente strategice:

a) dezvoltarea si retinerea capitalului uman;

b) competente la nivel de firma;

c) constientizare potential export;

d) facilitarea aliantelor strategice;

51

e) inteligenta in realizarea afacerilor (nu numai comert, toate aspectele).

f) promovarea si realizarea de marci comerciale.

4. Dezvoltarea unui motto care sa reflecte viziunea strategiei de export la nivel regional

Optiuni identificate :

Hub tehnologic ; concentrare catre piete nisa ; centru logistic pentru export; centru turistic ; principal furnizor de alimente organice si hrana ecologica; locatia preferata a arilor din UE pentru realizarea de investitii .

8. Considerentul strategic:

In urma intalnirilor avute s‐a constatat ca regiunea dispune de avantaje competitive in

urmatoarele sectoare: Sectorul turism, Sectorul de agricultura , Sectorul constructii, Sectorul prelucrarea lemnului. Anlizele lanturilor valorice pentru aceste industrii au reliefat faptul ca exista optiuni de adaugare, retinere si creare de valoare care pot imbunatati considerabil performantele exportului prin crearea de avantaje comparative durabile. Obiectivele si initiativele strategiei in acest sens se indreapta spre :

adaugare de valoare pe lantul regional pentru sectoarele turism, agricultura , prelucrarea lemnului

captarea sau retinerea de valoare pe lantul regional al sectoarelor turism, agricultura , prelucrarea lemnului.

crearea de produse noi pe lantul valoric.

8.1.Considerentul strategic:

Elaborarea acestei strategii, in parteneriat public‐privat, este necesara pentru cresterea competitivitatii regiunii la nivel international, din urmatoarele motive:

Romania are o Strategie Nationala de Export care trebuie sa fie mai bine concretizata si adaptata regional;

Planul de dezvoltare regionala nu este suficient focalizat pe problemele si constrangerile exportatorilor;

exportul este un motor esential al dezvoltarii regionale in contextul globalizarii si integrarii, context in care creste inclusiv competitia intre regiuni;

coordonarea si prioritizarea obiectivelor si resurselor la nivel regional prin efort strategic este o practica avansata la nivel international si in U.E. si o preconditie pentru sporirea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale U.E. pe proiecte care sa serveasca firmelor exportatoare.

In completare si aprofundare a intiaitvelor la nivel national se impune ca regiunea sa

52

dispuna de activitati proprii, bine coordonate de promovare externa. Obiectivele si initiativele strategiei in acest sens se indreapta spre.

organizarea de misiuni economice periodice in pietele tinta, dintre care cel putin 2 pe an cu finantare de la buget.

organizarea anuala de pavilioane regionale sub insemn national pentru exportatorii din regiune pe anumite piete tinta de interes, dintre care cel putin 2 pe an cu finantare de la buget.

De asmenea, promovarea unei imagini coerente a ofertei de export regionale si a judetelor

prespune urmatoarele initiative;

dezvoltarea unui brand regional.

stimularea creerii de branduri individuale puternice pentru exportatori.


identificarea indicilor geografici ai regiuni cu potantialul de export.

cresterea capacitatii institutionale a producatorilor afiliati la indicii geografici ai regiunii de a‐si organiza activitatea de export.

Din analiza performatelor la export, rezulta ca regiunea are urmatoarele piete tina: Ukraina

si Moldova, spre care trebuie concentrate in viitor urmatoarele initiative:




9. Perspectiva clientului Regiunea are exportatori curenti, dezvoltati in urmatoarele sectoare: agricultura , turism,

prelucrarea lemnului. Pentru ei avem in vedere:

cresterea numarului de participari la targuri si expozitii internationale si misiuni economice. ● organizarea de expozitii internatioanle la nivel regional.

De asemenea, pentru cei aspiranti si potentiali pot fi declansate urmatoarele initiative

strategice:

pachete de servicii adecvate nevoilor lor de cunoastere a specificului si tranzactiilor internationale.

cunoasterea modului de abordare a pietelor externe.

sustinerea start‐up urilor si ideilor de afaceri incipiente adresate direct pietelor externe.

formarea consultantilor.

53

9.1 Considerentul strategic: Facilitarea comertului la nivel regional Regiunea N‐E, este un important punct nodal de infrastructura la nivel european si poate

deveni principal punct de de conexiune regionala . Avand in vedere atuurile zonei sub acest aspect, urmatoarele obiective se impun :

dezvoltarea retelor de infrastructura rutiera.


Dezvoltarea infrastructurii IT si celei de afaceri

Realizarea de parteneriate strategice

Atragereaa de fonduri europene in proiecte menite sa sprijine aceasta arie de facilitare si instruire pentru c

Testerea comertului prin cresterea competitivitatii la nivel regional 10. Perspectiva institutionala

10.1 Considerentul strategic: Reteaua de sprijin a strategiei si intarirea si dezvoltarea parteneriatului public‐privat

In cazul Strategiei Nationale de Export, Romania a beneficiat de preexistenta Consiliului de

Export, organism public‐privat care a fost mandatat si si‐a asumat implementarea SNE. Prin structura sa de organizare Consiliul de Export are capacitatea institutionala de a asigura managementul procesului. In cazul Strategiei de Export a Regiunii N‐E, Camera de Comert, Industrie Bacau, in calitatea sa de presedinte in exercitiu a Asociatiilor Camerelor de Comert si Industria din Regiunea de Dezvoltare N‐E a avut rolul de navigator (coordonator) a elaborarii strategiei si a colaborat cu MIMMCMA – Directia Promovarea Exportului. Pentru implementarea Strategiei de Export a Regiunii N‐E este insa nevoie de un Consiliu de Export Regional – organism public‐privat, care sa indeplineasca, in colaborare cu autoritatile publice, organizatiile asociative profesionale si patronale, managementul acestui proiect. Din acest consiliu ar putea sa faca parte:

1. Camera de Comert si Industrie‐ Bacau si Piatra Neamt; 2. ADR Nord‐Est; 3. Prefecturile; 4. Consiliile Judetene; 5. Primariile de municipii, orase si comune; 6. Asociatiile profesionale si patronale; 7. Agențiile de Dezvoltare Județeană ; 8. Alte entitati interesate.

Prezentul document pledeaza pentru crearea CE regional cu participarea entitatilor de mai sus pentru a asigura cadrul managerial optim de implementare a Strategiei de Export a Regiunii N‐E.

10.2Considerentul strategic: Dezvoltarea retelei de servicii la nivel regional

Pentru dezvoltarea serviciilor la nivel national este necesara coordonarea eforturilor

54

ofertantilor de servicii pentru firme, atat din sectorul public, cat si din cel privat. Strategia isi propune:



55

ANEXA 2.3 ‐Strategia de export a regiunii Sud Muntenia‐ proiect

1. Premise si ratiune

Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia, face parte din cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei. A fost constituita prin asocierea judetelor Argeş, Călăraşi, Dambovița, Ialomița, Giurgiu, Prahova şi Teleorman. Urmare acestei constituiri, regiunea si‐a dezvoltat treptat structuri asociative pentru dezvoltarea regionala atat in mediul privat cat si la nivelul autoritatilor locale.

In contextul elaborarii si procesului de management al Stretegiei Nationale de Export (SNE) a aparut tot mai evidenta necesitatatea abordarii regionale, locale, a problemelor de competitivate la export intrucat:

- Romania se situeza sub nivelul mediu european sub aspectul dezvoltarii regionale iar decalajul de competitivitate la nivel național se regaseste şi la nivel regional ceea ce va face Romania eligibila pentru fonduri structurale pe o lunga perioada de timp;

- gradul de internaționalizare al firmelor romanesti, din perspectiva regionala, este modest;

- exista disparitati semnificative între regiuni sub aspectul perfomantelor economice la export dar şi inegalitati între diversele judete si zone ale unei regiuni.

In consecinta, pentru toate regiunile României, elaborarea în parteneriat public‐privat (PPP) a unor strategii regionale de competitivitate, cu participarea structurilor asociative ale mediului de afaceri şi autoritatilor locale este necesara pentru cresterea competitivitatii regiunii în comerțul internațional. Urmatoarele argumente ni se par relevante în acest sens:

11. Regiunile intra în competitie directa pentru inzestrare cu factori competitivi

şi promovarea propriei indentitati economice;

12. Romania are o Strategie Naționala de Eexport care trebuie sa fie mai bine concretizata şi adaptata la nivel regional.

13. Planul de Dezvoltare Regionala nu este suficient focalizat pe problemele şi constrangerile exportatorilor.

14. Exportul este un motor esential al dezvoltarii regionale în contextul globalizarii şi integrarii, context în care creste inclusiv competitia între regiuni.

15. Coordonarea şi prioritizarea obiectivelor şi resurselor la nivel regional prin efort strategic este o practica avansata la nivel internațional şi în U.E. şi o preconditie pentru sporirea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale ale U.E. pe proiecte care sa serveasca firmelor exportatoare.

Prezentul document este rezultatul vointei celor interesati de export din regiunea Sud Muntenia, atat structuri asociative ale mediilor de afaceri cat si autoritati publice, de a da un raspuns strategic la nivel regional provocarilor de competitivate. Acest raspuns strategic insuseste metodologia de lucru a SNE si

56

paradigmele procesului declansat la nivel national, documentul regional fiind astfel aliniat la cel national. Mai mult, strategia regionala andorseaza considerentele strategice, viziunea, obiectivele strategice si intiativele din documentul national, considerand insa, in acelasi timp, ca exista constrangeri si oportunitati regionale care trebuiesc adresate in mod particular si complementar nivelului national.

Documentul saluta consolidarea Consiliului de Export (CE) la nivel national si disponibiliatea acestuia de a interactiona la nivel local, judetean sau regional cu structuri asociative cu aceeasi denumire, formate la nivel local.

Una din reusitele implementarii SNE a fost tocmai consolidarea rolului CE şi crearea retelei de sprijin a strategiei la nivel național. Ulterior, a crescut interesul autoritatilor locale de a fi parte la acest proces, Consiliul de Export incurajand în cursul anilor 2006 şi 2007 crearea de consilii de export la nivel judetean, consilii de export constituite dupa modelul celui național, dar ca structuri informale ale PPP la nivel local.

Practica internaționala evidențiază faptul că intervenția autorităților regionale în promovarea economiei şi sustinerea competitivitatii regionale este necesară şi eficientă numai dacă se face în strânsă cooperare cu mediile de afaceri, cu sectorul privat şi asociațiile acestuia. Efortul comun public‐privat sub forma unor parteneriate locale este evidențiat ca extrem de important în promovarea şi crearea avantajelor competitive ale unor ramuri în context regional. Mai mult, intervenția publică arbitrară, în desconsiderarea legilor pieței este ineficientă şi conduce la risipă de fonduri îndreptate spre obiective promoționale greşite. Cele mai bune practici arată că a crescut densitatea firmelor şi au aparut grupuri economice sau poli de competitivitate regionali în special acolo unde a existat un mecanism eficient de conectare a piețelor şi firmelor cu factorii de decizie, cu politicienii şi cu mediile universitare şi de cercetare într‐un document strategic coerent.

In cadrul intalnirilor avute s‐au constituit grupe de lucru in PPP care au elaborat acest document parcurgand urmatoarele etape:

- etapa realizarii cadrului analitic al strategiei in care au fost analizate constrangerile si au fost identificate posibile raspunsuri strategice;

- etapa focalizarii strategice in care s‐a facut prioritizarea intre diversele optiuni;

- constituirea unei structuri institutionale capabile sa gestioneze procesul sub forma unui parteneriat public‐privat.

In consecinata a rezultat un document rod al colaborarii in parteneriat public‐privat. 2. Declaratie de viziune pentru Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia Analizele efectuate de grupele de lucru care au contribuit la prezentul document confirma

rolul crucial al lantului productiv national in cresterea competitivitatii la export precum si faptul ca la nivel regional este necesar un efort sustinut de extindere si diversificare a lantului valoric regional. De aceea stimularea capacitatii firmelor de creare, retinere, aduagare sau captare de valoare intr‐o maniera sustenabila este esentiala pentru obtinerea unei mai mari bunastari economice regionale. Astfel grupele de lucru confirma viziunea nationala axata pe cresterea competitivitatii in comertul international, determinata de calitate, diversitate si excelenta.

Din perspectiva regionala, viziunea noastra, in concordanta cu cea nationala dar tinand cont de specificul regional, este sa devenim un pol de regional de competitivitate si excelenta nu numai la nivel national dar si la nivel european si un centru cheie al afacerilor europene si al economiei bazate pe cunoastere.

57

3. Evaluarea performantelor; unde ne aflam ?

In anul 2005, populatia Regiunii Sud Muntenia era de 3.342.000 de locuitori (15,4% din populatia Romaniei) din care 41,4% în mediul urban iar 58,6% în mediul rural.

În comparație cu județele din sud, județele din nordul regiunii concentrează un număr mai mare atât de populație cât şi de centre urbane.

Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia este o regiune cu dezvoltare medie care înconjoară regiunea de dezvoltare Bucureşti‐Ilfov, cea mai dezvoltată regiune a României. Prezența acestei ce cuprinde si capitala, în interiorul regiunii Sud Muntenia crează între cele două regiuni legături organice. Regiunea Sud Muntenia are tradiții în petrochimie, utilaje industriale,construcții de automobile, agricultură şi turism si are un PIB/loc de 3519 euro.

Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia se situează pe locul 3 intre regiunile de dezvoltare din Romania in ceea ce priveste participarea în comerțul internațional cu o pondere totală în export de 13.46 % şi 11.03 % la import.

Regiunea are 2 axe economice de dezvoltare, respectiv axa nord‐sud Bucuresti‐Ploiesti si Bucuresti‐Giurgiu si axa de dezvoltare est‐vest Bucuresti‐ Autostrada Soarelui. Din perspectiva suprasaturarii cu investitii in regiunea Bucuresti‐Ilfov, o mare parte din proiectele de dezvoltare vor servi dincolo de aceasta zona spre judetele limitrofe din regiunea Sud Muntenia, ceea ce face necesara o pregatire a infrastructurii, inclusiv cea de afaceri, pentru a prelua expansiunea economica dinspre capitala

Structura si potential de dezvoltare Bazata in mare parte pe activitati traditionale si orientata spatial in functie de localizarea

resurselor naturale, industria regiunii acopera toate domeniile componente, avand urmatoarea structura:

extractia si prelucrarea petrolului si gazelor naturale, carbunelui, calcarului, argilei si sarii;

productia energiei electrice si termice; fabricarea de utilaj petrolier si chimic; producerea si prelucrerea otelului; fabricarea de masini unelte si echipamente electrice; fabricarea de aparatura electrica si electrocasnica; fabricarea autoturismelor si masinilor de teren prelucrarea lemnului; prelucrarea produselor agro‐alimentare si agricultura ecologica; confectionarea produselor textile; fabricarea cauciucului si a maselor plastice; producerea ingrasamintelor chimice pentru agricultura; fabricarea rulmentilor; fabricarea materialelor de constructii.

In productia de utilaj petrolier si chimic, de frigidere, lampi electrice cu incandescenta si a

automobilelor Dacia, regiunea detine suprematia la nivel de tara. Analiza SWOT la nivel regional indica urmatoarele:

58

Puncte forte resurse naturale (mare varietate a reliefului, biodiversitatea, zona de nord

resurse ale subsolului, turism, zona de sud – zona agricola ‐ primul loc din punct de vedere al suprafetei agricole, acces fluvial);

existenta industriei chimice si petrochimice in amonte care asigura o baza de materii prime;

cererea crescuta maselor plastice; industrie cu traditie, privatizata in intregime, in procesarea metalelor;

management performant din partea unor grupuri din industria otelului care activeaza la nivel mondial;

capacitati importante de productie in industria electronica si electro‐tehnica; diversitatea productiei (peste 200.000 de tipuri de produse);

produsele beneficiaza de un segment traditional de distributie in industria lemnului, cu posibilitati de expansiune si resurse materiale care pot fi furnizate din regiune in mare proportie;

profesionisti bine pregatiti pentru sectorul IT; baza de inovare din ce in ce mai mare;

consum redus de substante chimice si prezenta redusa a reziduurilor de substante chimice si pesticide in sol constituie un avantaj pentru agricultura ecologica ;

prezenta societatilor si asociatiilor ecologice de dimensiuni mari (mai mari de 100 ha);

conditii naturale favorabile pentru agricultura ecologica; traditie in cultivarea cerealelor si a plantelor industriale (floarea soarelui, soia,

in) solicitate la export; conditii bune pedo‐climatice pentru cultivarea vinului si existenta unor soiuri

romanesti valoroase (Feteasca Neagra) ; comunitati rurale vechi traind in medii neatinse, respectand traditiile si felul de

viata rustic constituie un punct forte pentru turismul rural, varietatea folclorului ;

infrastructura de inovare si transfer tehnologic se afla in constructie institurionala rapida prin parteneriate intre mediul de afaceri si organizatii de cercetare si stimularea activitatilor in parcurile tehnologice;

Resurse umane pondere ridicata a forței de muncă tânără – 27,2 %; pondere ridicata a populatiei ocupate in partea de nord a regiunii – pe

ansamblul regiunii la 01.01.2005 populatia ocupata 14,4 % ‐ locul 2 comparativ cu celelalte regiuni; existenta institutiilor de invatamant superior in fiecare judet; existența programelor de formare continua, de invatamant la distanta şi a

programelor de reconversie profesională ; grad ridicat de cuprindere în învățământul general şi liceal; forța de muncă specializată şi cu traditie in invatamantul superior tehnic

(petrol si gaze, componente auto, petrochimie); Aspecte economice

implementarea cu succes a unor programe cu finanțare europeană; diversificarea produselor pe baza dezvoltării cererii; procent mare al IMM‐urilor in total unitati active (99,2%); existenta unui numar mare de intreprinderi reprezentative la nivel regional si

59

national (Lukoil, Dacia Renault, Petrobrazi, Arpechim); volum mare al investitiilor (in special in partea de nord) – locul 3 comparativ cu

celelalte regiuni; Aspecte tehnologice

nivelul ridicat de tehnologizare în industria alimentară. Colaborări cu instituții de cercetare

prezenta Centrului Agroecologic de cercetare, Inovare si Transfer Tehnologic de la Fundulea ;

Infrastructura accesibilitate bună la rețelele de telecomunicații din regiune; retea de transport dezvoltata ca arie de acoperire si densitate; Aspecte legate de aşezarea geografică

apropierea de Bucureşti; apropierea aeroportului Otopeni; Prezenta fluviului Dunarea si a proiectelor de dezvoltare economica a cursului

Dunarii;

Puncte slabe gradul de ocupare a resurselor de munca sub media la nivel national; pondere scăzută a populației ocupate cu studii superioare; lipsa oportunităților de angajare în special în mediul rural; lipsa de motivație materială a şomerilor; insuficienta armonizare a sistemului educational si de formare profesionala cu

cerintele pietei muncii (ex. In agricultura lipsa persoanelor instruite); condiții insuficiente pentru integrarea grupurilor dezavantajate; capacitate şi structură inegală şi insuficientă a serviciilor şi facilităților sociale; puține centre regionale de orientare, formare şi reconversie profesionala; cresterea abandonului scolar; slaba dezvoltarea a activitatii de marketing – in mod special la nivelul

IMMurilor; infrastructura rutiera putin dezvoltata pe axul economic Est‐Vest ( in afara de

Autostrada Soarelui majoritatea cailor de acces rutier sunt pe axul Nord‐Sud ); lipsa unei politici coerente de stimulare a relațiilor de cooperare între

întreprinderi şi domeniul cercetării, în contextul existenței în cadrul acestuia a unui potențial uman specializat;;

dependența unor ramuri de importul de materii prime; consumuri energetice relativ ridicate; eficiență şi competitivitate redusă; măsuri de restructurare economică neperformante;

promovarea insuficientă a industriilor locale şi a cooperării interne şi internaționale a întreprinderilor din regiune;

reducerea şi întreruperea activității unor capacități de producție din diverse sectoare ale industriei, a făcut ca aceasta să devină principala ramură generatoare de somaj din cadrul economiei regiunii;

dependența unor comunități de existența unei singure industrii şi localizarea investițiilor străine preponderent în partea de nord a regiunii;

rigiditate in organizare si management, lipsa aptitudinilor de marketing, decalajul tehnologic, lipsa de aptitudini adaptate la nevoi noi, incapacitatea de inovare, activitati de cercetare si dezvoltare slabe in industria constructoare de

60

masini; costurile de productie mari in sectoarele primare din industria chimica –

anvelope si articole din cauciuc; sectorul industria chimica – mase plastice nu beneficiaza de tehnologii noi si de

management eficient, capabil sa diminueza costurile; costurile indirecte sunt ridicate; lipsa de preocupare pentru a crea produse cu valoare adaugata mare prin cercetare si dezvoltare; investitii mici in marketing;

lipsa comenzilor in industria electronica si electrotehnica; nivel de utilizare a capacitatilor existente intre 25%‐90%; decalaj tehnologic major;

lipsa acuta de capital pentru modernizarea capacitatilor de productie in industria lemnului;

lipsa de parteneriate intre industria software si mediul academic; lipsa capacitatii pentru valorificarea produselor alimentare prin validarea

acestora ca fiind ecologice; rezervele limitate de varietati de calitate, combinata cu cunostinte specifice si

de marketing, ineficientele din lantul valoric in sectorul vie‐vin; calitatea serviciilor din turismul rural necesita o imbunatatire generala pentru

a face fata standardelor internationale mai ridicate; calitatea slaba a transporturilor, e‐infrastructurii, serviciilor si utilitatilor in zonele vizitate; lipsa de informatii despre oferta turistica;

dezvoltarea insuficienta si disparitatile din activitatile si infrastructurile de cercetare, dezvoltare si inovare (CDI) la nivel regional; interesul scazut si gradul de implicare redus al intreprinderilor in activitatile CDI, inclusiv cooperarea cu instituii de profil; Carențe tehnologice şi informaționale

lipsa informațiilor actualizate despre cerințele pieței; necunoaşterea posibilităților finanțării activităților inovatoare; Lipsa finanțărilor

incapacitatea finanțării din surse proprii pentru automatizarea proceselor de producție şi pentru achiziționarea unor echipamente performante.

Aspecte ale procesului de producție lipsa echipamentelor şi utilajelor performante în unele domenii de activitate; timpi tehnologici foarte mari, datorită utilajelor neperformante; costuri de producție mari datorate utilajelor uzate moral; spațiile de producție nu răspund întru totul nevoilor companiilor; se produc încă materiale neadaptate la cererile actuale ale pieței; parte din producție este bazată pe manufacturare. Promovare slabă a produselor şi serviciilor

lipsa unei strategii de marketing. Aspecte ale managementului companiei

lipsa expertizei tehnologice şi manageriale; lipsa culturii antreprenoriale.

Oportunitati grad de acoperire ridicat cu retele de telecomunicatii; existenta unor segmente ale coridoarelor europene de transport IV si IX precum

si existenta segmentului de autostrada A1 (Bucuresti‐Pitesti) si A2 (Bucuresti‐ Cernavoda) , retele de drumuri nationale si europene modernizate;

forta de munca ieftina si calificata;

61

imbunătățirea sistemului educațional orientarea programelor spre specializări în domeniile cerute de piața forței de

muncă; dezvoltarea antreprenoriatulu;i programe europene de includere socială în mod egal în piața forței de muncă, a

femeilor şi bărbaților; cooperarea cu alte țări în domeniul educației şi formării; obligativitatea adoptarii normelor europene privind dezvoltarea activitatilor

economice; dezvoltarea programelor de includere sociala (persoanele de etnie rroma); existenta capitalei in centrul regiunii; existenta centrelor universitare puternice; vecinatatea cu Bulgaria – existenta si dezvoltarea unor programe

transfrontaliere; posibilitatea de dezvoltare a transportului fluvial; mobilitatea fortei de munca – migratia interregionala si in UE ; dezvoltarea parcurilor industriale din regiune; creşterea cererii de autoturisme în Europa Centrală şi de Sud‐Est; mutarea capacităților de producție din industria auto către Europa Centrală şi

de Sud‐Est; mari companii internaționale şi‐au deschis filiale în regiune; expertiza tehnică furnizată de companiile străine; proximitatea față de universitățile din Bucureşti; evoluția pozitivă, în special valoric, a pieței produselor alimentare; finanțarea prin fonduri structurale; creşterea nivelului de trai, respectiv creşterea veniturilor populației; dezvoltarea sectorului IMM; investițiile străine în regiune; existența investitiilor Renault; creşterea economică; accesul la piața europeană; creşterea numărului de construcții noi în regiune; potențialul ridicat de dezvoltare al agriculturii ecologice; se preconizează creşterea producției de oțel în țară cu 16% până în 2009; posibilitatea reluării producției la uzina ARO de la Câmpulung; dezvoltarea industriei petroliere; noi furnizori ieftini de materii prime in industria chimica – mase plastice;

transfer de tehnologie si robotizarea unor operatiuni externe; introducerea si dezvoltarea graduala a unui sistem national de management al calitatii specific sectorului si o certificare si inspectie de calitate specifica; cresterea competentelor si a pregatirii profesionale;

tendinta de crestere a preocuparii producatorilor din sectorul vie‐vin pentru calitatea produselor si pentru managementul firmelor lor; potentialul turistic si asocierea viticulturii cu ofertele turistice; existenta unor vii de mari suprafete va conduce la asocierea producatorilor si la aparitia unor noi competitori pe piata;

eforturile interne din ultimii 10‐12 ani privind realizarea legislatiei pentru turismul rural, clasificarea complexelor, evaluarea potentialului, modernizarea serviciilor; crearea ANTREC, asociatie ce reprezinta interesele noii comunitati de afaceri din turismul rural.

62

Amenintari poluarea aerului, solului si apei cu substante chimice de la unitatile industriale

si alte activitati economice; regresul unor domenii economice precum industria chimica, extractiva,

metalurgica si in domeniul mecanic; dependența de importul de materie primă în unele sectoare industriale; cadrul legislativ descurajant pentru investitori, angajatori si pentru exercitarea

unor ocupatii. Mediul concurențial

competiția neloială datorată pieței negre; riscul ca firmele mici din regiune să nu facă față concurenței; concurența făcută de produsele ieftine din import. Costuri mari de producție

creşterea prețurilor materiei prime; creşterea prețului la utilități; posibilitatea ca investitorii străini să‐şi mute activitățile în țări cu forța de

muncă mai ieftină şi costuri de producție mai mici. Resurse umane

migrarea forței de muncă specializate şi nespecializate; insuficiența (ca volum) a forței de muncă specializată; slaba mobilitate a forței de muncă specializate. Percepția cu privire la inovare

rigiditatea unor firme față de soluțiile inovative sau fata de cerere pe pietele externe.

Concluzii:

Viitorul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia este determinat de capacitatea de a valorifica punctele forte in special in ceea ce priveste resursele umane si naturale, traditia educationala, stiintifica, industriala si agricola a regiunii. Acest lucru se va putea realiza numai printr‐o schimbare de mentalitate, prin potentarea factorilor care sa asigure cooperarea si coeziunea la nivel regional, prin promovarea transparentei la toate nivelurile si ridicare competentei si atitudinii sociale la rang de criteriu unic de diferentiere, promovare, alocare; este deci evident ca factorul critic pentru competitivitatea viitoare a regiunii este factorul uman.

Valorificare eficienta ale traditiei si abilitatilor existente in domeniile educatiei, stiintei, industriei si agriculturii va depinde tot de factorul uman si in final de capacitatea de realizare de parteneriate durabile la toate nivelurile regionale si cu implicarea tuturor celor legati de promovarea si realizarea exportului regiunii.

4. Cadrul managerial al SRE Sud Muntenia

SRE Sud Muntenia abordeaza problemele regionale de competitivate in conformitate cu paradigmele stabilite las nivel national, considerand ca:



- aplicarea lantului valoric permite o corecta focalizare strategica prin identificarea factorilor critici de succes si prin fundamentarea optiunilor strategice;

- monitorizarea si masurarea impactului este un aspect esential al cadrului managerial iar aplicarea in acest sens a tabelului cu scoruri ponderate este o modalitate eficienta de

63

lucru;

- perspectivele strategice ale SNE (dezvoltare, clienti, sectoare exportatoare si institutionala) sunt viabile la nivel regional cu o serie de particularitati.

Astfel, perspectiva de dezvoltare nu vizeaza dimensiunea regionala ci cea subregionala, judeteana iar perspectiva sectoare exportatoare se axeaza numai pe acele sectoare relevante la nivel national.

16. Calea inainte: SRE 2008‐2009

Acest document isi asuma realizarea obiectivelor strategice din Strategia Nationala de Export, pe considerentele strategice expuse in SNE precum si initiativele strategice ce decurg din el.


6.1.Perspectiva dezvoltarii locale: 6.1.1. Considerentul strategic: Concentrari de firme (clustere) Aglomerarile de firme specializate sunt o realitate iar identificarea aparitiei unor astfel de

concentrari in regiunea Sud Muntenia precum si stimularea dezvoltarii lor sunt importante pentru cresterea competitivitatii.

Analiza de cluster a avut în vedere urmatoarele : ‐ identificarea zonelor cu potential de aglomerare de firme în viitor şi de sustinere a accelerarii

acestui proces în sensul dorit adica spre tehnologiile inalte; ‐ identificarea de oportunitati de sustinere a ingemanarii între mediile universitare şi de

cercetare şi firmele dintr‐o anumita zona; ‐ identificarea de semnale timpurii care indica posibilitatea aparitiei unor astfel de grupari

cum sunt initiative locale de creare a unui mediu de afaceri concurential şi prielnic, gradul de coagulare al unor asociatii la nivel mezo sau existenta unor centre universitare puternice cu stranse legaturi cu mediile de afaceri şi cu autoritatile.

In baza acestei analize sectoarele componente auto si agricultura ecologica sunt cele mai apropiate de formare si consolidare a clusterelor.


stimularea constituirii grupului de producatori agricoli/agricultura ecologica, in fiecare judet;

sustinerea dezvoltarii clusterelor in judetul Ialomita;

constructia unui brand, pe baza identitatii competitive a clusterului. 6.2.Perpectiva competitivitatii sectoriale 6.2.1 Considerentul strategic: Lanturi valorice si prioritiati sectoriale

Grupele de lucru au constatat ca regiunea dispune de avantaje competitive in urmatoarele

sectoare: sectorul turism, sectorul tehnologia informatiei si comunicatii, transporturi si asigurarea calitatii, sectorul de agricultura ecologica, sectorul industria componentelor auto, sectorul petrochimie si utilaj petrolier, sectorul utilaj tehnologic Analizele lanturilor valorice pentru aceste sectoare au reliefat faptul exista optiuni de adaugare, retinere si creare de valoare care pot imbunatati considerabil performantele exportului prin crearea de avantaje comparative durabile.

64


cresterea valorii adaugate pe lantul valoric regional pentru sectoarele prioritare ale strategiei;

crearea de noi produse si servicii inovative, de noi lanturi valorice.

6.2.2. Considerentul strategic: Promovare si Branding regional

In completare si aprofundare a intiativelor la nivel national se impune ca regiunea sa

dispuna de activitati proprii, bine coordonate de promovare externa. Obiectivele si initativele strategiei in acest sens se indreapta spre :

promovarea produselor ecologice specifice zonei (grau, porumb, floarea soarelui, soia, miere)


organizarea anuala de pavilioane regionale sub insemn national pentru exportatorii din regiune pe anumite piete tinta de interes dintre care cel putin 2 pe an cu finantare de la buget.

De asemenea, promovarea unei imagini coerente a ofertei de export regionale si a judetelor prespune urmatoarele initiative:

dezvoltarea unui brand regional;

dezvoltarea de branduri pentru clustere;

stimularea creerii de branduri individuale puternice pentru exportatori. Regiunea dispune si de un important potential de promovare a indicatiilor geografice si a brandurilor individuale sau colective conform urmatoarelor initiaitive:

identificarea indicilor geografici ai regiuni cu potantialul de export;


Din analiza performatelor la export, rezulta ca regiunea are urmatoarele piete tinta: tarile balcanice si Turcia spre care ne vom concentra cu initiative in viitor, precum:

participarea la targuri si misiuni economice in pietele tinta;

realizarea, cu sprijinul birourilor de promovare comercial economica din tarile tinta de actiuni promotionale;


6.3. Perspectiva clientului

Regiunea are exportatori curenti, dezvoltati in urmatoarele domenii: vie‐vin, utilaj petrolier, echipamente electrice, Componente auto, IT Pentru ei avem in vedere:

cresterea numarului de participari la targuri si expozitii internationale si misiuni economice;

● organizarea de expozitii internatioanle la nivel regional;

De asemenea, pentru exportatorii aspiranti si potentiali pot fi declansate urmatoarele initiative strategice:

pachete de servicii adecvate nevoilor lor de cunoastere a specificului si tranzactiilor internationale;

65

cunoasterea modului de abordare a pietelor externe;

sustinerea start‐up urilor si ideilor de afaceri incipiente adresate direct pietelor externe;

formarea consultantilor;

6.3.1. Considerentul strategic: Facilitarea comertului la nivel regional. Regiunea Sud Muntenia este un important punct nodal de infrastructura la nivel european

si poate deveni principal punct de de conexiune regionala pe urmatoarele axe:

cursul inferior al Dunarii;

nord – sud Bucuresti – Giurgiu – Russe.

Avand in vedere atuurile zonei sub acest aspect, urmatoarele obiective se impun :

participarea regiunii la proiectul european transfrontalier de dezvoltare a activitatilor economice pe fluviul Dunarea;

dezvoltarea cooperarii regiunilor in zona Balcanilor de Est. 6.4. Perspectiva institutionala

6.4.1 Considerentul strategic: Reteaua de sprijin a strategiei si intarirea si dezvoltarea parteneriatului public‐privat


Pentru implementarea SRE Sud Muntenia este insa nevoie de un Consiliu de Export Regional – organism public‐privat, care sa indeplineasca, in colaborare cu autoritatile publice, organizatiile asociative profesionale si patronale, managementul acestui proiect. Din acest consiliu trebuie sa faca parte:

1 Asociatiile Camerelor de Comert si Industria din Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia;

2 Consiliul de Dezvoltare Regionala;

3 ADR Sud;

4 Prefecturi;

5 Consilii Judetene;

6 Primarii;

7 Asociatiile profesionale si patronale;

8 Alte entitati interesate.

Prezentul document pledeaza pentru crearea CE regional cu participarea entitatilor de mai sus pentru a asigura cadrul managerial optim de implementare a SRE Sud Muntenia

6.4.2. Considerentul strategic: Dezvoltarea retelei de servicii la nivel

regional Pentru dezvoltarea serviciilor la nivel national este necesara coordonarea eforturilor ofertantilor de servicii pentru firme atat din sectorul public cat si privat. Strategia isi propune:

dezvoltarea de servicii de consultanta de calitate intr‐o maniera sustenabila, astfel incat firmele din regiune sa dispuna permanent de servicii adaptate la nevoile pietei;

coordonarea eforturilor ofertantilor de servicii pentru firme prin sistemul info‐point, secretariatul asociatiilor camerelor de comert urmand sa aiba un rol esential in acest sens.

66

7. Mobilizarea resurselor

Pe durata procesului de elaborare a prezentului document au fost identificate si alocate resusurse importante de cartre cei implicati. Acestea sunt prezentate in planul de masuri atasat. El ne ofera un numar semnificativ de initiative strict regionale. Documentul sustine crearea de urgenta a unui CE la nivel regional care sa isi asume un rol cheie in mobilizarea resurselor. Se asteapta totodata ca urmatoarele institutii sa contribuie la mobilizarea resurselor.

‐ MIMMCTPL prin instrumentele de sustinere si promovare a exporturilor; ‐ Asociatia Camerelor de Comert si Industria din Regiunea de Dezvoltare Sud; ‐ Consiliile Judetene si Prefecturile; ‐ Consiliul de Dezvoltare Regionala; ‐ ADR Sud; ‐ Mediul academic; ‐ Alte institutii si entitati centrale si locale.

67

ANEXA 2.4 ‐Strategia de export a regiunii VEST ‐ proiect

II. Premise si ratiune Regiunea de Dezvoltare Vest face parte din cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei. A

fost constituita pe data de 28 octombrie 1998 prin asocierea judetelor Arad, Caras‐Severin, Hunedoara si Timis. Urmare acestei constituri, regiunea si‐a dezvoltat treptat structuri asociative pentru dezvoltarea regionala atat in mediul privat cat si la nivelul autoritatilor locale.

In contextul elaborarii si procesului de management al SNE a aparut tot mai evidenta necesitatatea abordarii regionale, locale a problemelor de competitivate la export intrucat:

- Romania se situeza sub nivelul mediu european sub aspectul dezvoltarii regionale iar decalajul de competitivitate la nivel național se regaseste şi la nivel regional ceea ce va face Romania elligibila pentru fonduri structurale pe o lunga perioada de timp;

- Gradul de internaționalizare a firmelor romanesti, din perspectiva regionala, este modest; - Exista disparitati semnificative între regiuni sub aspectul perfomantelor economice şi la

export dar şi inegalitati între diversele regiuni şi judete ale unei regiuni. In consecinta, pentru toate regiunile României, elaborarea în parteneriat public‐privat a unor

strategii regionale de competitivitate, cu participarea structurilor asociative ale mediului de afaceri şi autoritatilor locale este necesara pentru cresterea competitivitatii regiunii în comerțul internațional. Urmatoarele argumente ni se par relevante în acest sens:

17. Regiunile întra în competitie directa pentru inzestrare cu factori competitivi şi promovarea propriei indentitati economice;

18. Romania are o strategie naționala de export care trebuie sa fie mai bine concretizata şi adaptata regional.

19. Planul de dezvoltare regionala nu este suficient focalizat pe problemele şi constrangerile exportatorilor.

20. Exportul este un motor esential al dezvoltarii regionale în contextul globalizarii şi integrarii, context în care creste inclusiv competitia între regiuni.

21. Coordonarea şi prioritizarea obiectivelor şi resurselor la nivel regional prin efort strategic este o practica avansata la nivel internațional şi în U.E. şi o preconditie pentru sporirea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale U.E. pe proiecte care sa serveasca firmelor exportatoare.

Prezentul document este rezultatul vointelor celor interesati de export din regiunea Vest 5, atat structuri asociative ale mediilor de afaceri cat si autoritati publice de a da un raspuns strategic la nivel regional provocarilor de competitivate. Acest raspuns strategic insuseste metodologia de lucru a SNE si paradigmele procesului declansat la nivel national documentul regional fiind astfel aliniat la cel national. Mai mult, strategia regionala andorseaza considerentele strategice, viziunea , obiectivele strategice si intiativele din documentul national, considerand insa, in acelasi timp, ca exista constrangeri si oportunitati regionale care trebuiesc adresate in mod particular si complementar nivelului national.

Documentul saluta consolidarea Consiliului de Export la nivel national si disponibiliatea acestuia de a interactiona la nivel local, judetean sau regional cu structuri asociative cu aceeasi denumire, formate la nivel local.

Una din reusitele implementarii SNE a fost tocmai consolidarea rolului CE şi crearea retelei de sprijin a strategiei la nivel național. Ulterior, a crescut interesul autoritatilor locale de a fi parte la acest proces, Consiliul de Export incurajand în cursul anilor 2006 şi 2007 crearea de consilii de

68

export la nivel judetean, consilii de export constituite dupa modelul celui național, dar ca structuri informale ale PPP la nivel local.

In aceste conditii, Asociatia Camerelor de Comerț şi Industrie (ACCI) din judetele regiunii de dezvoltare Vest 5 impreuna cu Directia Generala Promovare Export din cadrul administratiei centrale şi Consiliul de Export si dispunand de sustinerea ITC Geneva au realizat in perioada anului 2007 intalniri cu factori de conducere şi oficialitati din regiune pentru prezentarea conceptului şi necesitatii elaborarii unei astfel de strategii în parteneriat public‐privat aliniata la metodologia de lucru în care s‐a elaborat şi Strategia Naționala de Export. Practica internaționala evidențiază faptul că intervenția autorităților regionale în promovarea economiei şi sustinerea competitivitatii regionale este necesară şi eficientă numai dacă se face în strânsă cooperare cu mediile de afaceri, cu sectorul privat şi asociațiile acestuia. Efortul comun public‐privat sub forma unor parteneriate locale este evidențiat ca extrem de important în promovarea şi crearea avantajelor competitive ale unor ramuri în context regional. Mai mult, intervenția publică arbitrară, în desconsiderarea legilor pieței, este ineficientă şi conduce la risipă de fonduri îndreptate spre obiective promoționale greşite. Cele mai bune practici arată că a crescut densitatea firmelor şi au aparut grupari economice sau poli de competitivitate regionali în special acolo unde a existat un mecanism eficient de conectare a piețelor şi firmelor cu factorii de decizie, politicieni şi cu mediile universitare şi de cercetare într‐un document strategic coerent.

In cadrul intalnirilor avute s‐au constituit in consecinta grupe de lucru in PPP care au elaborat acest document parcurgand doua etape,respectiv :

- etapa realizarii cadrului analitic al strategiei in care au fost analizate constrangerile si au fost identificate posibile raspunsuri strategice ;

- etapa focalizarii strategice in care s‐a prioritizat intre diversele optiuni ; - constituirea unei structuri institutionale capabile sa gestioneze procesul sub forma unui

parteneriat public‐privat : Prezentul document este deci rodul colaborarii in parteneriat public .

2. Declaratie de viziune pentru Regiunea de Dezvoltare Vest Analizele efectuate de grupele de lucru care au contribuit la prezentul document confirma

rolul crucial al lantului productiv national in cresterea competitivitatii la export precum si faptul ca la nivel regional este necesar un efort sustinut de extindere si diversificare a lantului regional valoric . De aceea stimularea capacitatii firmelor de creare, retinere, adaugare sau captare de valoare intr‐o maniera sustenabila este esentiala pentru obtinerea unei mai mari bunastari economice regionale. Astfel grupele de lucru confirma viziunea nationala axata pe cresterea competitivitatii in comertul international, determinata de calitate, diversitate si excelenta.

Din perspectiva regionala, viziunea noastra, in concordanta cu cea nationala dar tinand cont de specificul regional, este sa devenim un pol de regional de competitivitate si excelenta nu numai la nivel national dar si la nivel european si un centru cheie al afacerilor si inovatiei in Euroregiunea Dunare ‐ Cris ‐ Mures ‐Tisa (DCMT).

3. Evaluarea performantelor;unde ne aflam

In anul 2005, populatia Regiunii Vest era de 1.930.458 locuitori, reprezentand 8.92% din

populatia Romaniei. Regiunea Vest are cel mai mic numar al populatiei dintre toate regiunile de dezvoltare, fiind totodata si singura cu o populatie mai mica de doua milioane de locuitori.

Cel mai mare numar de locuitori din Regiunea Vest il are judejul Timis, fiind urmat de

69

judetele Hunedoara, Arad si Caras‐Severin. Judetul Timis se afla pe locul 8 pe tara in functie de numarul populatiei.

La nivelul Regiunii Vest, in anul 2005, se constata o diferenta mare intre populatia urbana ‐ 63,6%, si populatia rurala ‐, 36,4%. Aceste valori se diferenteaza mult de valorile nationale, ce sunt distribuite mult mai echilibrat (54,9% pentru mediul urban si 45,1% pentru cel rural). Una dintre explicatiile acestui fenomen intalnit la nivelul Regiunii Vest este gradul mare de urbanizare al judetului Hunedoara (76,9%), al doilea dupa Bucuresti in aceasta privinta. In toate judetele Regiunii Vest se remarca valori peste media nationala in ceea ce priveste ponderea populatiei urbane din totalul populatiei.

Desi cuprinde numai 4 județe, Regiunea de Dezvoltare Vest are, după regiunea nr. 8 – Bucuresti, cel mai mare PIB/loc (4929 Euro), fiind a doua regiune ca dezvoltare economico‐socială după regiunea 8. Județele Timişoara şi Arad sunt cele mai dezvoltate din regiune având o industrie dezvoltată.

Regiunea de Dezvoltare Vest se situează pe locul 2 intre regiunile de dezvoltare din Romania in ceea ce priveste participarea în comerțul internațional cu o pondere totală în export de 15.34% şi 9.87% la import.

Datele statistice ale activitatii de export in anul 2006 si in prima jumatate a anului 2007 arata ca judetul Timis se afla pe primul loc, urmat in ordine de judetele Arad, Hunedoara si Caras‐Severin.

Principalele domenii in care s‐au facut exporturi sunt: a. In judetul Timis: ‐ masini, aparate, echipamente electrice si electronice;

‐ componente auto; ‐ textile si incaltaminte; ‐ aparate electrocasnice; ‐ anvelope; ‐ detergenti; ‐ articole sanitare. b. In judetul Arad ; ‐ masini, aparate, echipamente electrice si electronice; ‐ textile, confectii, si incaltaminte; ‐ mobila si articole din lemn; ‐ material rulant; ‐ produse metalurgice din aluminiu. c. In judetul Hunedoara: ‐ textile, confectii, marochinarie si incaltaminte; ‐ mobila si articole din lemn; ‐ produse de metalurgie feroasa; ‐ componente auto; ‐ aparate electrocasnice; ‐ articole sportive; ‐ echipamente electronice. d. In judetul Caras‐Severin: ‐ textile si confectii; ‐ mobila si articole din lemn; ‐ motare si turbine; ‐ constructii metalice; ‐ produse de panificatie; ‐ aparate de masura; ‐ instrumente muzicale;

70

‐ piei brute. Analiza SWOT la nivel regional indica urmatoarele:

Puncte forte Resurse umane, infrastructura si cercetare

Existenta centrelor universitare in toate judetele regiunii.

Calificarea profesionala prin formare initiala se realizeaza prin sistemul de invatamant public, acesta asigurand o acoperire foarte buna a tuturor domeniilor de calificare (specializari si meserii) la toate nivelele de calificare (ISCOM si ISCED 97).

Existenta unor specialisti calificati in domeniul consilierii si orientarii pentru cariera la nivelul regiunii si existenta unor centre create si dotate prin programe anterioare (absolventi ai cursurilor de masterat in consiliere pentru cariera si centre dotate cu echipament special)

Participarea la programe de referinta ale UE (Open Guidance and Advisory System for an Open Europe, etc.)

Existenta Planului Regional de Actiune pentru Invatamantul Profesional si Tehnic si a Planurilor Locale de Actiune pentru invatamantul Profesional si Tehnic bine elaborate, cu date relevante si actualizate.

Existenta unui numar mare de ONG‐uri specializate in furnizarea de servicii sociale catre beneficiari.

Existenta unui numar mult mai scazut de persoane asistate social fata de celelalte regiuni ale tarii.

Raportul cost/calitate pentru forta de munca disponibila in regiune este avantajos pentru agajatori.

Rata de dependenta la nivel regional este inferioara celei de la nivel national.

Sold migratoriu pozitiv.

Retea de telefonie fixa dezvoltata in mediul urban.

Regiunea dispune de patru aeroporturi, doua dintre ele fiind internationale.

Densitate ridicata a cailor ferate in regiune, pe locul doi in tara dupa Regiunea Bucuresti–Ilfov.

Regiunea este strabatuta de trei linii de cale ferata internationale.

Retea dezvoltata de distributie a energiei electrice.

Numar mare de licee si institutii de invatamant superior.

Existenta a cinci drumuri europene de importanta strategica.

Regiunea este strabatuta de coridoare pan‐europene (rutier, feroviar si fluvial).

Traditie universitara de peste 80 de ani si preocupari in cercetare confirmate prin lucrari publicate in tara si strainatate inca din perioada interbelica.

Experienta indelungata in cercetare a personalului din institute si universitati.

Diversitate stiintifica si culturala, institutele de cercetare activand in domenii foarte variate ale stiintei.

Infiintarea de noi centre de cercetare acreditate de CNCSIS si centre de excelenta fara personalitate juridica.

Strategia de Inovare a Regiunii Vest 2005 – 2008.

Constituirea Asociatiei Tehimpuls si a unor structuri similare.

71

Mediul de afaceri

Mediu de afaceri atractiv, dezvoltat antreprenorial si dinamic.

Situarea regiunii la extremitatea vestica a Romaniei, pe principalele trasee rutiere si feroviare de intrare dinspre Vest in Romania, precum si pe traseele dintre Vestul Europei si Balcani, respectiv Asia Mica.

PIB‐ul pe locuitor in regiune este superior mediei nationale, pe locul doi pe tara.

Produsul intern brut si PIB/locuitor au o tendinta crescatoare.

Traditia industriala a Regiunii Vest.

Diversitatea domeniilor de activitate a firmelor in judetele Arad si Timis.

Sector dezvoltat al exploatarii si prelucrarii lemnului in judetele Caras‐Severin si Hunedoara.

Sector activ al confectiilor textile, pielariei si incaltamintei.

Dezvoltarea puternica a sectorului privat in comert si servicii.

Existenta centrelor de invatamant superior cu traditie in domeniul economic.

Structuri industriale diversificate care faciliteaza cooperarea inter si intraramuri economice, precum si achizitionarea pe plan local a unei game largi de produse intermediare.

Existenta unei game variate de materii prime necesare industriei.

Localizarea in regiune a unor importante firme multinational din domeniile IT si

componente auto.

Numar mare de investitori straini care opereaza in Regiunea Vest.

Numar ridicat de investitii de mediu in regiune.

Balanta pozitiva de comert exterior.

Ponderea ridicata a schimburilor comerciale externe din Regiunea Vest in totalul comertului exterior al tarii.

Densitatea intreprinderilor din regiune este peste media nationala.

Regiunea Vest este cea mai dezvoltata din tara din punctul de vedere al utilizarii tehnologiei minformatiei in cadrul intreprinderilor.

Eforturile de inovare al IMM‐urilor din regiune sunt superioare mediei pe tara.

Alti factori relevanti pentru competitivitatea regiunii

Biodiversitatea, cea mai mare suprafata impadurita virgina din Europa la sud de cercul polar.

Forme variate de relief.

Pondere mare a zonelor agricole si forestiere.

Zone cu complexitate mare de resurse naturale.

Traditie in practicarea agriculturii.

Arad si Timisoara sunt poli de crestere economica ai regiunii, centre urbane de traditie cu un grad mare de atractivitate pentru investitorii straini.

Imbunatatirea parcului auto de transport in comun cu vehicule noi, performante.

Grad inalt de urbanizare al regiunii.

Centre de excelenta in diverse domenii in orasele regiunii.

ONG‐uri capabile sa ofere servicii de formare si asistenta.

72

Puncte slabe Resurse umane, infrastructura si cercetare

Corelarea deficitara a cererii cu oferta de pe piata de munca.

Nivelul de calificare certificat al fortei de munca, profilul de competente certificate ale persoanelor aflate in somaj, in cautarea unui (alt) loc de munca nu corespund cerintelor specifice ale angajatorilor.

Neconcordanta intre calificarea resurselor umane din administratiile publice locale si atributiile existente in fisa postului.

Utilizarea insuficienta a resurselor umane din administratiile publice locale.

Oferta de calificare/reconversie nu este suficient de diversificata si nu exista o concurenta intre ofertantii de formare.

Ofertantii de formare activeaza izolat, neexistand o oferta globala, corelata a acestora si adaptata nevoilor identificate la nivel regional.

Oferta educationala nu este adaptata nevoilor de calificare viitoare, neexistand mecanisme de prognoza si de identificare a nevoilor viitoare.

Nevoia unei schimbari de paradigma (mai ales in cazul formarii initiale) definita prin sintagma o calificare pentru mai multe meserii, in loc de filozofia traditionala de tipul o calificare‐o meserie.

Lipsa de parteneriate eficiente intre scoala si mediul de afaceri.

Lipsa unei platforme de fuzionare a cunoasterii si informatiei necesare procesului de e‐learning pentru educatia continua la nivelul intregii regiuni.

Insuficienta dezvoltare a unui sistem de protectie sociala pentru tinerii cu varsta peste 18 ani care parasesc sistemul de protectie sociala a copiilor precum si pentru persoanele victime ale violentei domestice.

Insuficienta implicare din partea consiliilor locale in dezvoltarea serviciilor comunitare pentru copil si familie la nivelul comunitatilor respective.

Servicii insuficient diversificate pentru diferitele categorii de persoane defavorizate (inclusiv pentru tinerii proveniti din centrele de plasament).

Rata natalitatii scazuta. Spor natural negativ.

Durata medie a vietii este scazuta, fiind mai redusa decat cea la nivel national.

Densitatea drumurilor publice este sub media nationala. Pondere redusa, sub media nationala, a drumurilor publice modernizate.

Lipsa retelelor de gaz metan in zonele rurale si urbane mai putin dezvoltate.

Existenta unor zone, in special in mediul rural, aproape izolate din punct de vedere al retelelor de comunicatie.

Sisteme necorespunzatoare de epurare a apelor, de colectare si reciclare a deseurilor menajere.

Insuficienta dezvoltare a infrastructurii si serviciilor sociale pentru pentru categoriile defavorizate ale populatie.

Pondere redusa a liniilor de cale ferata duble. Pondere ridicata a cailor ferate neelectrificate.

Lipsa autostrazilor in regiune. Lipsa inelelor de centura la majoritatea municipiilor si oraselor din regiune.

Capacitatea portanta scazuta a drumurilor.

Marcarea, inscriptionarea si iluminarea drumurilor este de slaba calitate.

73

Unele institute de cercetare nu si‐au adaptat activitatea de cercetare la nevoile actuale ale economiei.

Scaderea drastica a personalului care lucreaza in cercetare.

Dotare tehnica depasita in institutele de cercetare.

Necorelarea cererii cu oferta existenta in cercetare‐dezvoltare.

Implicarea ineficienta a universitatilor in activitatile de cercetare‐inovare, fara rezultate

concrete pentru mediul de afaceri.

Domeniu cercetare este slab remunerat.

Slaba colaborare a autoritatilor administrative cu structurile de cercetare‐dezvoltare‐inovare.

Desfiintarea unor institute de cercetare cu traditie in regiune.

Mediul de afaceri

Disparitati puternice intre nivelul de dezvoltare economica al judetelor.

Judetele Caras‐Severin si Hunedoara au un PIB/locuitor inferior mediei nationale.

Produsul Intern Brut pe locuitor al regiunii se situeaza sub media UE.

Existenta zonelor monoindustriale, in curs de restructurare care se confrunta cu probleme sociale acute.

Preponderenta structurilor industriale caracterizate printr‐o utilizare extensiva a fortei de munca si a materiilor prime.

Numar redus de IMM‐uri in mediul rural si in zonele izolate.

Somaj ridicat in judetele Caras‐Severin si Hunedoara.

Insuficienta cooperare intre industrie si cercetare.

Regresul pietei traditionale interne.

Lipsa unui sistem informational adecvat sustinerii activitatilor din toate ramurile economice, in vederea diversificarii gamei serviciilor si activitatilor productive.

Infrastructura de afaceri neuniform repartizata in regiune.

Infrastructura de afaceri neanregistrata la Ministerul Administratiei si Internelor si in multe cazuri neadecvata pentru desfasurarea activitatii de productie.

Declinul industriei miniere si siderurgice.

Ineficienta exploatarilor miniere.

Insuficiente incubatoare de afaceri, repartizate neuniform in regiune si performante necores‐punzatoare ale celor existente.

Productivitatea muncii in intreprinderi este sub media nationala.


Existenta unor zone rurale supuse unor factori naturali de risc: alunecari de teren, seismicitate ridicata, surse reduse de apa, inundatii.

Tendinta de asociere a producatorilor agricoli este slaba.

Monocultura vegetala; lipsa culturilor alternative.

Productivitate scazuta in agricultura datorita faramitarii excesive, irigatii necorespunzatoare.

Lipsa strategiilor de dezvoltare locala.

Infrastructuri de mediu necorespunzatoare.

Insuficienta dezvoltare a infrastructurii de afaceri in orasele mici.

74

Implicare scazuta a societatii civile in viata comunitatii.

Municipiile resedinte de judet sunt unele dintre cele mai scumpe piete imobiliare din tara.

Oportunitati Resurse umane, infrastructura si cercetare

Existenta programului operational de competitivitate si a unei oferte bogate de fonduri structurale.

Densitate mare de firme.

Potential agroturistic si biodiversitate.

Aparitia in regiune a unor investitii in alte domenii ale economiei decat cele traditionale si care consta in activitati cu productivitate sporita.

Tendinta de crestere a calificarilor tehnice.

Existanta unui cadru legislativ flexibil si corelat cu cel european in domeniul calificarilor profesionale prin sistemul de invatamant (formare initiala).

Existenta programelor de finantare nationala si din partea UE in domeniul competitivitatii firmelor.

Alinierea la prevederile Cadrului European al Calificarilor (EQF) ‐ document de lucru al Comisiei Europene.

Centrul Regional de Resurse ce ofera training si formare catre mediul privat din regiune pe diferite domenii.

Existenta unui program de infiintare de campusuri scolare (realizarea de unitati scolare complexe pentru educarea si pregatirea resurselor umane solicitate de piata fortei de munca si de dezvoltarea regionala).

Scoli autorizate in regiune care formeaza personal conform cerintelor agentilor economici.

Existenta agentiilor de munca temporara.

Existenta in toate judetele regiunii a unor baze de date in vederea corelarii ofertei cu cererea de pe piata fortei de munca..

Existenta invatamantului la distanta.

Piata fortei de munca dinamica si flexibila.

Mentalitate pro‐investitii a mediilor de afaceri.

Cooperare transfrontaliera in scopul dezvoltarii tuturor tipurilor de infrastructura.

Servicii de tipul e‐service si posibilitati de plata electronica a diferitelor taxe locale.

Existenta in cadrul aeroporturilor internationale a terminalelor CARGO pentru transport

de marfa.

Campusuri scolare preuniversitare.

Aeroportul Timisoara se dezvolta ca centru regional intermodal (aerian, feroviar si

rutier)

Amenajarea pentru navigare a raurilor si canalelor din regiune.

Crearea si dezvoltarea de centre sociale multifunctionale.

75

Infiintarea unui spital regional.

Crearea infrastructurii corespunzatoare in vederea valorificarii resurselor de energie regenerabila.

Electrificarea cailor ferate din regiune.

Modernizarea infrastructurii rutiere.

Oferta de burse pentru tineri poate fi folosita la stimularea acestora sa ramana in institute de cercetare.

Legea cercetarii si statutul cercetarii ordoneaza mediul academic din Romania.

Existenta strategiilor locale de dezvoltare ofera posibilitatea de stimulare si dezvoltare a cercetarii din regiune.

Oportunitati de finantare a proiectelor din domeniu prin fonduri comunitare.

Acces liber pentru toti cercetatorii la Programul Cadru 7 al Uniunii Europene.

Existenta Asociatiei pentru Cercetare Multidisciplinara din Zona de Vest a Romaniei (ACM‐V).

In cadrul ADR Vest s‐a desfasurat proiectul "Regional Innovation Strategy" care este corelat cu proiectul dezvoltarii regionale.

Recunoasterea activitatii de inovare prin brevetele de inventii premiate la expozitiile internationale de la Viena si Bruxelles.

Implicarea marilor investitori straini in activitea de inovare tehnologica sau chiar de infiintare a centrelor de inovare in cadrul unitatilor economice din regiune.

Echivalarea studiilor universitare din Romania de catre universatile din strainatate.

Mediul de afaceri

Cresterea numarului de investitori in judetele Caras‐Severin si Hunedoara.

Cresterea ponderii sectorului serviciilor in cadrul Valorii Adaugate Brute Regionale.

Mediatizarea oportunitatilor de afaceri din regiune, inclusiv a celor din zonele mai putin dezvoltate.

Construirea autostrazii Nadlac ‐ Arad ‐ Timisoara ‐ Deva ‐Sibiu ar avea un impact semnificativ atat pentru dezvoltarea firmelor care pot oferi produse/servicii in faza de constructie a autostrazii cat si in cresterea atractivitatii regiunii pentru potentialii investitori.

Reorientarea bancilor in vederea sprijinirii infiintarii si dezvoltarii sectorului IMM‐urilor.

Intarirea/specializarea institutiilor care ofera servicii de consultanta.

Cresterea numarului IMM‐urilor care sunt generatoare de noi locuri de munca.

Mediul favorabil pentru actiuni inovative.

Accesul la Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene.

Existenta in Regiunea Vest a Strategiei de Inovare Regionala si posibilitatea implementarii acesteia

Specializarea parcurilor industriale pe domenii de activitate in functie de specificul si potentialul zonei, precum si valorificarea zonelor libere.

Cresterea competitivitatii intreprinderilor prin investitii in proiecte de cercetare ‐dezvoltare – inovare.

Eficientizarea si dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor din regiune.

76

Atragerea de investitii directe noi in regiune.

Dezvoltarea e‐comertului in regiune.


Mediul portant al regiunii este foarte util in raport cu Agenda Lisabona.

Situarea regiunii la confluența unor trasee paneuropene de transport, intr‐o regiune limitrofă Dunării, zonă cu mare potențial de perspectivă în Balcanii de Vest.

Aparitia fondurilor pentru dezvoltarea gospodariilor mici.

Cererea la export de produse ale agriculturii ecologice.

Finantarea prin intermediul fondurilor structurale de proiecte integrate de dezvoltare urbana de mare amploare.

Schimburi economice si culturale cu alte orase sunt in crestere.

Interesul tot mai mare al investitoriilor din alte zone ale tarii si din strainatate pentru a investii in orasele din regiune.

Potential turistic ridicat al centrelor istorice.

Finantarea prin fonduri europene si nationale de drumuri moderne si rapide ce vor lega principalele centre urbane din regiune.

Pericole si constrangeri Resurse umane, infrastructura si cercetare

Scaderea populatiei tinere si imbatranirea populatiei.

Fluctuatiile de pe piata fortei de munca depind dramatic de miscarile pietei europene/mondiale, atat in cazul intreprinderilor mari, cat mai ales in cazul celor mici si mijlocii.

Migrarea fortei de munca calificate si mai ales inalt calificate catre tarile membre ale UE este un proces cu tendinta de crestere avand efecte pe termen scurt, mediu si lung.

Balanta negativa natalitate ‐ mortalitate.

Neadaptarea infrastructurii de transport la cererea existenta.

Congestionarea traficului in mediul urban, ca urmare a unei infrastructuri rutiere necorespunzatoare.

Numar inca redus de utilizatori casnici conectati la internet.

Migrarea cercetatorilor din institutiile de cercetare catre mediul de afaceri din tara sau strainatate. Modificări în comportamentul consumatorilor privind standardele in utilitățile publice.

Mediul de afaceri

Politici agresive de invadare a pieței cu produse substandard.

Riscul necorelarii dintre programele de dezvoltare a infrastructurii si nevoile de

77

echipare a zonelor cu potential de dezvoltare a IMM‐urilor.

Stabilirea arbitrara a preturilor/tarifelor serviciilor publice datorita pozitiei de monopol.

Competitia neloiala datorata pietei negre.

Lipsa certificarii unui sistem de management conform standardelor Internationale (ISO 9000, ISO 14000, HACCP,OHASAS 18000, ISO 17799 / BS 7799 si /sau ISO 17025).

Adancirea disparitatilor de dezvoltare economica din regiune si a subdezvoltarii anumitor zone izolate.


Efectele regionale ale schimbarilor climatice.

Imbatranirea fortei de munca din zonele rurale.

Neadaptarea la economia de piata a oraselor cu caracter preponderent monoindustrial.

Informarea si costurile accesarii fondurilor europene.

Delocalizarea productiei in lohn din centrele urbane ale Regiunii Vest catre alte zone urbane din Romania.

Diferente mari de dezvoltare intre orasele regiunii.

Existenta unor centre urbane slab dezvoltate.

Concluzii:

Viitorul Regiunii de Dezvoltare Vest este determinat de capacitatea de a valorifica punctele forte in special in ceea ce priveste resursele umane si naturale, traditia educationala, stiintifica, industriala si agricola a regiunii. Acest lucru se va putea realiza numai printr‐o schimbare de mentalitate, prin potentarea factorilor care sa asigure cooperarea si coeziunea la nivel regional, prin promovarea transparentei la toate nivelurile si ridicare competentei si atitudinii sociale la rang de criteriu unic de diferentiere, promovare, alocare; este deci evident ca factorul critic pentru competitivitatea viitoare a regiunii este factorul uman.

Valorificare eficienta ale traditiei si abilitatilor existente in domeniile educatiei, stiintei, industriei si agriculturii va depinde tot de factorul uman si in final de capacitatea de realizare de parteneriate durabile la toate nivelurile regionale si cu implicarea tuturor celor legati de promovarea si realizarea exportului regiunii.

4. Cadrul managerial al SRE Vest 5

SRE Vest abordeaza problemele regionale de competitivate in conformitate cu paradigmele stabilite la nivel national, considerand ca:



78




Astfel, perspectiva de dezvoltare nu vizeaza dimensiunea regionala ci cea sub‐regionala, judeteana iar perspectiva sectoare exportatoare se axeaza numai pe acele sectoare relevante la nivel national.

22. Calea inainte SRE 2008‐2009

Acest document isi asuma realizarea obiectivelor strategice din Strategia Nationala de Export – SNE, pe considerentele strategice expuse in SNE precum si initiativele strategice ce decurg din el.


6.1.Perspectiva dezvoltarii locale: 6.1.1. Considerentul strategic concentrari de firme (clustere)

Aglomerarile de firme specializate sunt o realitate iar identificarea aparitiei unor astfel de concentrari in regiunea Vest 5 precum si stimularea dezvoltarii lor sunt importante pentru cresterea competitivitatii.

Analiza de cluster a avut în vedere urmatoarele :

- identificarea zonelor cu potential de aglomerare de firme în viitor şi de sustinere a accelerarii acestui proces în sensul dorit adica spre tehnologiile inalte;

- identificarea de oportunitati de sustinere a ingemanarii între mediile universitare şi de cercetare şi firmele dintr‐o anumita zona;

- identificarea de semnale timpurii care indica posibilitatea aparitiei unor astfel de grupari cum sunt initiative locale de creare a unui mediu de afaceri concurential şi prielnic, gradul de coagulare al unor asociatii la nivel mezo sau existenta unor centre universitare puternice cu stranse legaturi cu mediile de afaceri şi cu autoritatile.

In baza acestei analize sectoarele IT si agricultura bio sunt cele mai apropiate de formarea

si consolidarea clusterelor. Obiectivele si initiativele strategiei in acest sens se indreapta spre :

stimularea constituirii clusterului regional.

79

stimularea specializarii pe nise care sa defineasca o identitate competitiva regionala a sectorului IT si agriculturii bio.

constructia unui brand, pe baza identitatii competitive a clusterului.

6.2. Perspectiva competitivitatii sectoriale

6.2.1 Considerentul strategic: Lanturi valorice si prioritiati sectoriale:

Grupele de lucru au constatat ca regiunea dispune de avantaje competitive in urmatoarele

sectoare: Sectorul turism, Sectorul Soft‐IT, Sectorul vie‐vin, Sectorul componente auto, Sectorul electronica si electrotehnica, Sectorul de agricultura bio, Sectorul constructii, Sectorul prelucrarea lemnului, Sectorul textile‐incaltaminte, Sectorul produse metalice. Anlizele lanturilor valorice pentru aceste industrii au reliefat faptul ca exista optiuni a adaugare, retinere si creare de valoare care pot imbunatati considerabil performantele exportului prin crearea de avantaje comparative durabile. Obiectivele si initiativele strategiei in acest sens se indreapta spre :

adaugare de valoare pe lantul regional pentru sectoarele turism, vie‐vin, agricultura bio si IT.

captarea sau retinerea de valoare pe lantul regional al sectoarelor turism, vie‐vin, agricultura bio si IT.

crearea de produse noi pe lantul valoric.

6.2.2 Promovare si Branding regional

In completare si aprofundare a intiaitvelor la nivel national se impune ca regiunea sa

dispuna de activitati proprii, bine coordonate de promovare externa. Obiectivele si initiativele strategiei in acest sens se indreapta spre :

crearea unui centru promotional si expozitional regional care sa serveasca tuturor exportatorilor la nivel regional.


organizarea anuala de pavilioane regionale sub insemn national pentru exportatorii din regiune pe anumite piete tinta de interes dintre care cel putin 2 pe an cu finantare de la buget.

De asmenea, promovarea unei imagini coerente a ofertei de export regionale si a judetelor

prespune urmatoarele initiative;

dezvoltarea unui brand regional.

dezvoltarea de branduri pentru clustere.

stimularea creerii de branduri individuale puternice pentru exportatori.


identificarea indicilor geografici ai regiuni cu potantialul de export.

80


Din analiza performatelor la export, rezulta ca regiunea are urmatoarele piete tinta din UE:

Germania, Ungaria, Bulgaria, Italia si non UE: Serbia si statele fostei Yugoslavii, spre care trebuie concentrate in viitor urmatoarele initiative:




6.3. Perspectiva clientului Regiunea are exportatori curenti, dezvoltati in urmatoarele sectoare: componente auto,

electronica si electrotehnica, agricultura bio, turism. Pentru ei avem in vedere:

cresterea numarului de participari la targuri si expozitii internationale si misiuni economice. ● organizarea de expozitii internatioanle la nivel regional

De asemenea , pentru cei aspiranti si potentiali pot fi declansate urmatoarele initiative

strategice:

pachete de servicii adecvate nevoilor lor de cunoastere a specificului si tranzactiilor internationale.

cunoasterea modului de abordare a pietelor externe.

sustinerea start‐up urilor si ideilor de afaceri incipiente adresate direct pietelor externe.

formarea consultantilor.

6.3.1. Considerentul strategic facilitarea comertului la nivel regional. Regiunea Vest 5 este un important punct nodal de infrastructura la nivel european si poate

deveni principal punct de de conexiune regionala in cadrul euroregiunii Dunare‐Cris‐Mures‐Tisa. Avand in vedere atuurile zonei sub acest aspect, urmatoarele obiective se impun :

dezvoltarea infrastructurii IT si a celei de afaceri.

modificarea legislatiei in domeniul permiselor de munca astfel incat sa se alinieze sau sa fie mai atractive celorlalte tari UE care au granita cu Serbia, cu scopul de a atrage forta de munca temporara in unitati exportatoare din regiune.

dezvoltarea retelor de infrastructura rutiera.


participarea la proiectul european de dezvoltare complexa a cursului Dunarii si valorificarea acestei deschideri pentru comunitatile de exportatori locali din domeniul turismului.

6.4. Perspectiva institutionala 6.4.1. Considerentul strategic reteaua de sprijin a strategiei si intarirea si dezvoltarea

81

parteneriatului public‐privat


In cazul SRE V5, Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara, in calitatea sa de presedinte in exercitiu a Asociatiilor Camerelor de Comert si Industria din Regiunea de Dezvoltare Vest a avut rolul de navigator (coordonator) a elaborarii strategiei si a colaborat cu MIMMCTPL – Directia Generala Promovarea Exportului, Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Timisoara, Incubatorul de Afaceri IT Timisoara, Universitatea Politehnica Timisoara – Facultatea de Management (Sectiunea competitivitate din CCIAT), societatea comerciala TES Welding SA (Sectiunea constructii de masini din CCIAT), societatea comerciala Wittronic Electronic Manufacturing Service, societatea comerciala EE Test SA (Sectiunea electro‐IT din CCIAT), Uniunea Producatorilor Agricoli, societatea comerciala Bridgeman SRL, CCIA Caras‐Severin, CCI Arad, CCI Hunedoara, Universitatea de Vest Timisoara – Facultatea de Stiinte Economice, ADR Vest, Primaria Timisoara, Prefectura Timis, Consiliul Judetean Timis.

Pentru implementarea SRE V5 este insa nevoie de un Consiliu de Export Regional – organism public‐privat, care sa indeplineasca, in colaborare cu autoritatile publice, organizatiile asociative profesionale si patronale, managementul acestui proiect. Din acest consiliu trebuie sa faca parte:

1. Asociatia Camerelor de Comert si Industria din Regiunea de Dezvoltare Vest;

2. Consiliul de Dezvoltare Regionala;

3. ADR Vest;

4. Prefecturile;

5. Consiliile Judetene;

6. Primariile;

7. Asociatiile profesionale si patronale;

8. Alte entitati interesate.

Prezentul document pledeaza pentru crearea CE regional cu participarea entitatilor de mai sus pentru a asigura cadrul managerial optim de implementare a SRE V5.

7.4.2. Dezvoltarea retelei de servicii la nivel regional

Pentru dezvoltarea serviciilor la nivel national este necesara coordonarea eforturilor ofertantilor de servicii pentru firme atat din sectorul public cat si din cel privat. Strategia isi propune:



8. Mobilizarea resurselor

82

Pe durata procesului de elaborare a prezentului document au fost identificate si alocate

resurse importante de catre cei implicati. Acestea sunt prezentate in planul de masuri atasat. El ne ofera un numar semnificativ de initiative strict regionale. Documentul sustine crearea de urgenta unui Consiliu de Export la nivel regional care sa isi asume un rol cheie in mobilizarea resurselor. Se asteapta totodata ca urmatoarele institutii sa contribuie la mobilizarea resurselor: ‐ MIMMCTPL prin instrumentele de sustinere si promovare a exporturilor; ‐ Asociatia Camerelor de Comert si Industria din Regiunea de Dezvoltare Vest; ‐ Consiliile Judetene si Prefecturile; ‐ Consiliul de Dezvoltare Regionala; ‐ ADR Vest; ‐ Mediul academic; ‐ Alte institutii si entitati centrale si locale.

Documents

ANEXA Strategia de export a regiunii SE proiectportaldecomert.ro/Files/Anexa 2 la Proiectul Strategiei Nationale de Expo.pdf · de export, cu participarea structurilor asociative