Anitei - Memoria

8/17/2019 Anitei - Memoria

http://slidepdf.com/reader/full/anitei-memoria 1/7

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2

MEMORIA (II)

2.1. Procesele memoriei

2.8. Formele memoriei

2.9. Uitarea

Conţinuturi:

Obiective:

5. Prezentarea şi analiza proceselor memoriei

6. Prezentarea şi analiza variatelor forme ale memoriei

7. Prezentarea şi analiza uitării

Nu este cazul.

recerinţe:

E!"unere:

2#$# roce%e&e 'e'oriei

Encore corespune transformării input!ului fizic "une sonore# vizuale# mirosuri#$usturi# atin$eri ş.a.m..% &ntr!un tip e co sau reprezentare acceptată e memorie şi plasareaacesteia &n memorie. Prima coni'ie a encoării &n memoria e scurtă urată este aten'ia şiselectivitatea acesteia &ntruc(t )*+ va con'ine oar ceea ce a fost selectat. )ulte pro,leme -ememorie sunt# &n realitate# erori e aten'ie. /apacitatea e amisie a )*+ este e 7 0 2elemente sau unită'i informa'ionale. . )iller "1956% a stuiat capacitatea e apreensiune"captare% perceptivă şi mnezică şi a sta,ilit că -numărul ma$ic 7 este vala,il pentru variatestructuri informa'ionale3 sunete# litere# cuvinte etc. *!a oveit că &n memoria imeiată 4 )*+

4 capacitatea e memorare este eterminată# mai e$ra,ă# e numărul e unită'i# e $rupări#ec(t e informa'ii strict efinite. )*+ func'ionează ca o memorie fişier# ea nu stocează ec(tinicii ceie# ca &n fişierul unei ,i,lioteci "cuvintele ceie &ntr!o fişă%. *unt unit*ţiin+or'ţion&e "cuns% care escriu capacitatea )*+ la un număr e 7 0 2 unită'i.



n memoria e lun$ă urată 4 )+ 4 encoarea materialelor se realizează &n raport cusemnifica'ia lor. n )+ reprezentarea ominantă a materialelor ver,ale nu este nici acustică#nici vizuală pentru că se ,azează pe semnifica'ia itemilor "tinson şi cola,# 22%. :ncoareainforma'iei ver,ale &n func'ie e semnifica'ia ei se men'ine şi &n cazul &n care itemii sunt cuvinteizolate; cu at(t mai mult c(n sunt propozi'ii. n via'a e zi cu zi utilizăm foarte frecventencoarea semnifica'iei informa'iei receptate# cu at(t mai mult &n cazul unor situa'ii comple<e.

n aceste cazuri se constată o focusare pe semnifica'ie şi erori &n raport cu etaliile. =amenii par să e'ină o capacitate aparte e a căuta# sesiza şi encoa semnifica'ia# ar scapa multe etalii#amănunte# elemente conte<tuale. ceastă -eroare e encoare este speculată &n epozi'iilemartorilor e către procurori şi avoca'i. *!a emonstrat că pentru encoarea a 15 sila,e fără senssunt necesare 2#> repeti'ii# pentru 15 cuvinte separate 8#1# iar pentru 15 cuvinte le$ate &n frazăsunt suficiente oar ?#1 repeti'ii. Pornin e la aceste ate s!a conturat următoarea re$ulă3 laacelaşi e<erci'iu numărul stimulilor memoriei este cu at(t mai mare cu c(t $raul esemnifica'ie al acestor stimuli este mai mare.

:ncoarea sau en$ramarea este influen'ată e o serie e factori e natură o,iectivă# ce'in e materialul e memorat şi factori e natură su,iectivă ce 'in e su,iectul care memorează.P. Popescu Neveanu "1977% şi ). @late "1999% analizează pe lar$ aceşti factori3 particularită'ile

materialului "natura# or$anizarea# omo$enitatea# volumul# $raul e noutate# semnifica'ia%; particularită'ile su,iectului "nivelul implicării acestuia &n activitate# moalitatea e &nvă'are#nivelul activită'ii nervoase# strate$ia repeti'iei%.

,tocre sau păstrarea informa'iilor inică ouă pro,leme maAore3 una e orincantitativ "urata păstrării% şi alta e orin calitativ "fielitatea# completituinea%. Primul moel

propus a fost al lui Bau$ şi Norman "1965%# moel completat e către tinson şi *iffrin"1968%. /ei oi autori vor,esc e e<isten'a a trei tipuri istincte e stocaAe mnezice3 senzoriale#e scurtă urată şi e lun$ă urată. *e sta,ilea un circuit al informa'iei &ntre cele trei moule.*tocarea senzorială e<primă persisten'a ima$inii senzoriale c(teva sutimi e secună upă ce a&ncetat ac'iunea stimulilor. :ste fenomenul e remanen'ă e<citatorie sau e postefect. *tocareasenzorială vizează re'inerea informa'iilor precate$oriale# ceea ce implică o reten'ie automată#

preaten'ională. Procesele implicate &n acest tip e stocare prece ini'ierea celor implicate &naten'ie.

n ceea ce priveşte stocarea informa'iilor la nivelul memoriei e scurtă urată ")*+% şicel al memoriei e lun$ă urată ")+% s!au conturat puncte e veere contraictorii. CroDn"1958% şi Peterson "1959% au arătat &n e<perimentele lor că informa'iile poposesc &n minte pentruun anumit timp upă care se şter$. /ercetările lui tinson şi *iffrin sus'in e<isten'a uneiiferen'e structurale &ntre )*+ şi )+. /ei oi autori le consieră ca sisteme autonome#istincte# ar aflate &n interac'iune. /ompar(n cele ouă sisteme mnezice constatămurmătoarele iferen'e3

mnezice/riterii

*isteme )*+ )+

capacitate limitată nelimitatăurată 2 4 2 sec. nelimitatăcoare ver,ală#

ima$isticăsemantică

actualizare serială paralelă

CaelleE "1998% consieră că aceste iferen'e nu sunt at(t e eviente# că stocarea e tip)*+ şi e tip )+ e<primă oar iferen'e e stare# e activare a cunoştin'elor. :l introucetermenul "sistemul% e memorie e lucru ")% ca sistem tampon &ntre )*+ şi )+. ma$inea

scematică a ) cuprine următoarele componente "CaeleE# 1996%Geprezentăriscematicevizuale şispa'iale

*isteme<ecutivcentral

Cuclăfonolo$ică



*istemul e<ecutiv central sau -aministratorul centralH reprezintă un sistem aten'ional ecapacitate limitată care utilizează unul sau altul intre celelalte su,sisteme pentru a!şi eli,era o

parte in capacită'ile sale &n veerea rezolvării sarcinilor co$nitive comple<e. +upă opiniaautorului# stocaAul e scurtă urată este implicată &n efectuarea ra'ionamentelor# &n'ele$erii şi&nvă'ării.

Cucla fonolo$ică sau articulatorie escrie# &n viziunea lui CaeleE# e<ersarea repetată

prin ver,alizare mentală &n veerea fi<ării informa'iei. +acă sunt lipsi'i e posi,ilitatea earticulare su,iec'ii nu reuşesc să transfere materialul prezentat vizual &n memoria fonolo$ică escurtă urată. :ste un proces e e<ersare mentală repetată cu scopul e a &mprospăta amprenteleinforma'ionale in memorie &nainte ca acestea să fie pierute. Cucla articulatorie ac'ionează caun mecanism e verificare &n păstrarea orinii unei secven'e informa'ionale.

n ceea ce priveşte %tocre e &un-* urt* s!au propus tipuri iferite "vizuală sauver,ală% cu $rae iferite e eficien'ă. *tocarea vizuală e lun$ă urată s!a oveit maieficientă# ,a ciar proi$ioasă.

*u, aspect c&ittiv stocarea e lun$ă urată prezintă iferen'ieri &n raport cu variateletipuri e memorie &n carul cărora este implicată. stfel# &n 'e'ori e!"&icit*# sau eclarativă#sunt incluse cunoştin'e reprezentate ver,al sau ima$istic. /on'inuturile sunt accesi,ileconştiin'ei şi pot face o,iectul unei reactualizări inten'ionate. :ste eclarativă pentru că incluecunoştin'e espre fapte# stări e lucru# situa'ii ce se pot e<prima &ntr!o formă eclarativă.

n 'e'ori i'"&icit* sau proceurală sunt incluse cunoştin'e non!ver,ale sau $reuver,alizate# noneclarative# inaccesi,ile conştiin'ei. *unt cunoştin'e care se referă la re$uli ee<ecu'ie# eprineri motorii sau co$nitive# refle<e coni'ionate# sunt cunoştin'e proceurale#

prescriptive# cu o fle<i,ilitate reusă# ar cu o mare fia,ilitate.n raport cu 'e'ori %e'ntic* şi cea episoică# stocarea e lun$ă urată prezintă

următoarele particularită'i. a nivelul memoriei semantice sunt stocate cunostin'ele $enerale#a,stracte espre evenimente şi lucruri &n $eneral# inepenente e conte<tul spa'io!temporal

personal# neutre in punct e veere emo'ional. *unt cunoştin'e $rupate &n sceme# &n re'elesemantice şi &şi au sursa &n a,stractizările rezultate &n urma unor e<perien'e repetate cu anumitelucruri sau a unor &nt(lniri repetate cu aceleaşi evenimente. a nivelul 'e'oriei e"i%oice

stocarea are un caracter auto,io$rafic şi priveşte e<perien'ele proprii cu evenimentele# oamenii#lucrurile cu care a e<istat o rela'ie personală; este o e<perien'ă concretă# particulară ce inclueetalii espre locul şi timpul une au fost &nt(lnite respectivele evenimente# situa'ii. nforma'iilesunt or$anizate şi stocate cronolo$ic# &n raport cu timpul# momentul# ata e apari'ie şi spa'ial#&n raport cu locul e apari'ie. *tocaAul este puternic &ncărcat afectiv# se fac asocieri cu anumitereac'ii emo'ionale. /on'inuturile stocate &n memoria episoică &şi au sursa &n e<perien'a

persoanelor# sunt concentrate pe realitatea su,iectivă# sunt esen'iale pentru formarea ientită'iie sine# pentru construirea aşa!numitei -istorii e via'ă. *!a propus termenul e 'e'orieutobio-r+ic* la nivelul căreia sunt stocate e<perien'ele persoanei in trecut. n le$ătură cuacest tip e memorie s!a propus şi termenul e 'e'orie "ro%"ectiv*. *tocarea e lun$ă uratăimplicată &n memoria prospectivă are rept con'inut ac'iunile# activită'ile# planurile e viitor aleunei persoane.

Rectu&i.re sau recuperarea informa'iilor implică următoarele tipuri e conuitămnezică3

I amintirea ca reconstituire a trecutului;





necesar unei mişcări e rota'ie complete. *e$ner a sta,ilit că urata &nma$azinării informa'ieisenzoriale este e o zecime e secună.

n cazul memoriei senzoriale auitive proceeul este următorul3 &n col'urile unei camerese emit z$omote foarte scurte. Ne putem a seama in ce irec'ie vine z$omotul apreciiniferen'ele &ntre timpii e sosire a pocnetelor &n cele ouă ureci "ceva asemănător sonarului%.Pentru a putea realiza acest lucru tre,uie să e<iste un sistem care să &nma$azineze informa'ia

le$ată e primul z$omot p(nă la sosirea celui e al oilea.

Memoria de scurtă durată

)emoria e scurtă urată# upă moelele escrise anterior# ne apare ca un sistemtampon &ntre memoria senzorială şi memoria e lun$ă urată. Golul ei este relevant pentruopera'iile aritmetice care presupun o re'inere temporară a informa'iei. =ată ce informa'ia s!a&nceiat# informa'ia nu mai este necesară# evine irelevantă şi nu mai este păstrată. cest sistemal memoriei e scurtă urată este consierat ca o memorie e lucru.

Prima cercetare e<perimentală asupra memoriei e scurtă urată a fost realizată eMoco,s# &n 1887 "upă *. aroce şi C. +eDeer# 198>%# care a ima$inat metoa -şirului limită3su,iectului i se prezintă un şir e cifre şi i se cere să!l reproucă &n aceeaşi orine in memorie.

un$imea şirului este mărită p(nă c(n se aAun$e la erori continui# respectiv la limita ememorare a su,iectului. )aAoritatea su,iec'ilor reprouc corect >!5 cifre# al'ii 1 şi ciar maimulte.

Memoria de lungă durată

+upă cum spune termenul acest tip e memorie conservă informa'iile pe o urată etimp consiera,ilă ce poate să se &ntină e!a lun$ul &ntre$ii vie'i. Unii autori consieră căinforma'iile stocate &n memoria e lun$ă urată nu ispar nicioată ci evin oar mai pu'inaccesi,ile.

n orice caz# termenul e memorie e lun$ă urată se referă la o informa'ie cu o

suficientă ura,ilitate &n timp pentru a fi accesi,ilă upă un interval e c(teva minute.)ecanismul implicat &n acest tip e memorie este păstrarea informa'iei spre eose,iree memoria senzorială şi cea e scurtă urată une păstrarea este oar o caracteristicăaccientală pe l(n$ă alte aspecte.

)emoria e lun$ă urată poate fi e tip episoic sau semantic. Memoria episodică sereferă la amintirea unor &nt(mplări# iar memoria semantică se raportează &n esen'ă lacunoştin'ele noastre asupra lumii3 cunoaşterea sensului unui cuv(nt# a unei formule cimice# avariatelor no'iuni cu care operăm. +istinc'ia intre cele ouă forme pare să fie utilă ar nu esteclar acă ele reprezintă sisteme separate sau sunt aspecte iferite ale aceluiaşi sistem.

n literatura e specialitate e<istă o ispută mai vece care pune su, semnul &ntre,ăriiraporturile intre memoria e scurtă urată şi memoria e lun$ă urată. P(nă &n anii H6 nu au

e<istat iscu'ii pe această temă pentru că cei care stuiau memoria e scurtă urată nu stuiau şimemoria e lun$ă urată şi invers.r$umente in clinica e neurocirur$ie au arătat că pacien'ii cu traumatisme ale

creierului cu localizări iferite au tul,urări e memorie iferite. Lul,urările memoriei e scurtăurată sunt asociate cu lezarea emisferului st(n$# foarte aproape e centrul vor,irii. ceşti

pacien'i pot avea pro,leme şi &n vor,ire# ar nu o,li$atoriu. n scim,# pacien'ii cu tul,urări alememoriei e lun$ă urată prezintă e o,icei leziuni ale lo,ilor temporali la nivelul corte<ului şia structurilor mai profune cum ar fi ipocampul şi corpii mamilari. Faptul că cealaltă formă ememorie răm(ne intactă# &n aceste coni'ii# este o ovaă a e<isten'ei separate a celor ouăsisteme mnezice.

lte ar$umente se ,azează pe faptul că &n cazul memoriei e scurtă urată materialul

este prelucrat &n $eneral pe ,aza sonorită'ii cuvintelor# iar &n cazul memoriei e lun$ă urată# prelucrarea se face &n func'ie e sens. Un e<periment realizat e către /onra# &n anii H6#



constituie un ar$ument &n acest sens. *u,iec'ilor li s!a prezentat vizual serii e consoane# fărăle$ătură &ntre ele# şi au fost ru$a'i apoi să le scrie corect# &n orinea prezentării. :rorile care auapărut erau le$ate e forma fonetică asemănătoare "eşi prezentarea a fost vizuală%#

prouc(nu!se o serie e su,stituiri. Gezultatele su$erează că memoria e scurtă urată se ,azează pe un co acustic.

CaeleE "1996% a repetat e<perimentul folosin liste e cinci cuvinte asemănătoare

fonetic ar iferite. Gezultatele au arătat că su,iec'ii şi!au amintit mai $reu cuvintele cusonoritatea asemănătoare ec(t pe cele iferite. n acest caz sensul cuvintelor nu a e<ercitat oinfluen'ă semnificativă. Pentru a stuia memoria e lun$ă urată CaleE "1996% a folositacelaşi e<periment cu liste e 1 cuvinte &mpieic(n su,iec'ii să repete mecanic cuvintele prin&ntreruperea procesului upă fiecare prezentare. +upă 2 e minute s!a testat reactualizarea. +eastă ată asemănările sonore nu au mai avut nici o relevan'ă# performan'ele fiin influen'ate esimilaritatea sensului. )emoria e lun$ă urată elimină informa'iile superficiale#

particularită'ile acustice# re'in(n numai sensul. Nu &nseamnă# esi$ur# că oar sensul este&nma$azinat pentru că# &n acest caz# nu am mai &nvă'a să vor,im. *unt ate care su$erează că neamintim uneori şi unele caracteristici -superficiale# cum ar fi e e<emplu locul e<act al uneiinforma'ii pe o pa$ină tipărită.

Memorie explicită,memorie implicită

/ercetările in omeniul psiolo$iei co$nitive şi al neuropsiolo$iei au impus istinc'ia&ntre aceste ouă forme e memorie.

Me'ori i'"&icit* se manifestă atunci c(n o e<perien'ă anterioară facilitează performan'a unei sarcini fără să se facă apel la amintirea acestei e<perien'e. fost enumitărept -memorie fără conştiin'ă. *e manifestă &n situa'ii e $enul &nvă'ării re$ulilor $ramaticale#a unor eprineri perceptiv!motorii# a eprinerilor perceptiv!ver,ale# &n ientificarea

perceptivă# eciziile le<icale# completarea spa'iilor li,ere sau a fra$mentelor e cuv(nt#

asocierea li,eră a cuvintelor# ientificarea e fi$uri ş.a.m..*cacter "1987# 1989% apreciază că memoria implicită iferă e memoria e<plicită upăurmătoarele caracteristici3

a% tipul sau nivelul tratării stimulului; ,% scim,area e moalitate senzorială;c% manipularea intervalului &ntre &nvă'are şi reproucere;% manipularea interferen'ei;e% upă caracteristicile stocării.

)emoria e<plicită este forma verita,ilă a memoriei conştiente şi voluntare implic(nvalorificarea sensurilor şi a semnifica'iilor.

2#0# Uitre

+efinirea uitării este controversată# av(nu!se &n veere că nu ştim &ncă precismecanismele neurocere,rale ale acesteia. Fenomenul uitării se pare că se &nscrie pe o linie enormalitate a func'ionării sistemului mnezic şi se efineşte simplu prin incapacitatea ereamintire a unor informa'ii. ceste informa'ii nu ştim acă sunt pierute efinitiv sau numaitemporar at(ta vreme c(t# &n variate &mpreAurări# constatăm at(t fenomenul uitării c(t şi cel alreamintirii. +incolo e aceste aspecte controversate putem evien'ia o serie e +ctori e cree"ine uitre3

I particularită'i ale materialului memorat3 se 'in minte mai uşor evenimenteleneo,işnuite spre eose,ire e evenimentele similare cu altele sau ,anale;



I frecven'a proucerii evenimentelor3 ne reamintim mai uşor evenimente# informa'ii petrecute recent sau &n mo repetat folosite spre eose,ire e cele petrecute cu mult timp &nurmă şi cu o frecven'ă foarte rară e manifestare;

I păstrareaJscim,area circumstan'elor3 scim,area circumstan'elor creează ificultă'i&n reamintirea unui eveniment# a unei persoane atunci c(n sunt &nt(lnite &n alte situa'ii;

I asocierea evenimentelor# informa'iilor3 cuvinte# stimuli sin$ulari sunt mai $reu e

'inut minte ec(t acă sunt asociate cu alte cuvinte sau evenimente.Lo'i aceşti factori au constituit o,iectul unor cercetări e<perimentale. Pro,lemacontroversată a măsurii &n care o informa'ie stocată &n memoria e lun$ă urată răm(ne

permanent acolo# răm(ne &n continuare o pro,lemă neeluciată. +ar ceea ce s!a putut emonstrae<perimental este faptul că anumite păr'i in ansam,lul informa'iilor re'inute tin să se piarăupă &nvă'are.

n toate cercetările asupra uitării s!a pus &n evien'ă re&ţi intre -ru&1 nive&u& e nv*ţre1 e %i'i&re unei in+or'ţii 3i nive&u& uit*rii. n acest scop tre,uie# &n primulr(n# să ientificăm nivelul ini'ial şi cel final al performan'elor şi să sta,ilim apoi cur,a uitării#respectiv măsura &n care performan'ele se moifică e la un nivel la altul. :<perimentelerealizate şi escrise e către UnerDoo "196>% au aAuns toate la aceeaşi concluzie. Nivelul

&nvă'ării# iniferent cum se o,'ine# influen'ează performan'ele memoriei ar nu are nici oinfluen'ă asupra ratei uitării.

Un alt aspect vizat au fost 'oi+ic*ri&e conte!tu&ui şi implica'iile lor asupra uitării.*cemele conte<tuale au fost recunoscute ca un factor eterminant al uitării &ncă e la primeleformulări ale teoriei asocia'iei# vor,inu!se ciar espre o le$e a conte<tului. stfel# acă se&nva'ă un cuv(nt en$lezesc ca replică pentru un sinonim rom(nesc# epine e circumstan'eleasemănătoare celor in momentul &nvă'ării pentru ca la o nouă confruntare cu acel cuv(nten$lezesc să se ea replică cu un cuv(nt rom(nesc corespunzător. *tuierea conte<tului şi acircumstan'elor &nvă'ării a fost realizată &n aer li,er sau su, apă şi s!a escoperit că reamintireaepine &n mo semnificativ e asemănarea intre coni'iile &nvă'ării şi cele ale reactualizării"oen şi CaeleE; 1975# 198%.

Lot &n cate$oria factorilor conte<tuali intră şi varia,ilitatea encoării. Prin acest termenintrous e către )artin# &n 1972# se &n'ele$e moul &n care# in timp &n timp# se poate scim,aspontan interpretarea unui stimul sau eveniment cu efecte e scim,are corespunzătoare lanivelul memoriei. +e e<emplu# acă atunci c(n &nva'ă ecivalentul rom(nesc al cuv(ntului-c(ine in lim,a en$leză# su,iectul s!a $(nit la terrier şi el &şi va aminti cuv(ntul -c(ine &nlim,a rom(nă mai repee c(n va &nt(lni un terrier ec(t acă va &nt(lni o altă rasă e c(ini.

*!a oveit că scim,ările e orin conte<tual şi circumstan'ial care intervin &ntremomentul memorării şi momentul amintirii prouc scăeri ale performan'elor &n reactualizarecorespunzătoare cu nivelul scim,ărilor conte<tuale. Gezultatele variate o,'inute &ne<perimentele care vizează moificările conte<tului sunt eterminate e felul &n care conte<tulintervine &n reactualizare &n iferite situa'ii e<perimentale. *cim,ările &n conte<t elimină iniciesen'iali implica'i &n scanarea pe care memoria o realizează &n căutarea informa'iei solicitate.

ma$inea asupra memoriei# ca memorie i$itală# cu alocare precisă e informa'ii &nfişiere ,ine eterminate este c(t se poate e falsă. n mo efectiv memoria umană este omemorie conte<tuală# ceea ce &nseamnă că &n momentul memorării# factorii conte<tuali

provoacă alocarea informa'iei &ntr!o anumită zonă corespunzătoare circumstan'elor ate ar şiasocierilor e moment. )ai mult ec(t at(t# acă la factorii e orin conte<tuali asociem şivaria,ile afectiv!motiva'ionale se prouce o -&ncapsulare a informa'iei şi e aici senza'ia e-pierere a ei &n ă'işul memoriei. Geactualizarea poate să fie favorizată e reiterareaelementelor conte<tuale# inclusiv evocarea varia,ilelor ai'ionale asociate. =ric(te interpretărico$nitiviste sau neurolo$ice am realiza constatăm strate$ii şi ritualuri foarte eficiente ale omului

naiv e a!şi reaminti ate# informa'ii# evenimente uitate uz(n e tenica reconstruc'ieiconte<tuale.

Documents

Anitei - Memoria