rsLAMr$TilCUM NE VAD

EI PE NOI

Anne Niuat

Traducere din limba francezide Luiza Gervescu

Prefatl de Dominique Wolton

ConiirrISTORIE

{

Cuprins

Prefald de Dominique Wolton 7

Introducere

in Pakistan 33

InAfganistan.. 73

in Irak 103

Concluzie 165

Inci de la sosirea pe aeroportul din Islama-

bad, e imposibil si te sustragi mlsurilor de se-

curitate ale administratiei pakistaneze: inainte

chiar de controlul pasapoartelor, trebuie si fiifotografiat cu minicamere de cltre Agentia Fe-

derall de Investigatii, ale clrei logo si metode

seam[nl in mod ciudat cu cele ale autoritdtiloramericane insircinate cu securitatea teritoriu-lui. Dupi 11 septembrie, pentru a se simti con-

fortabil, administraliile din intreaga lume, mai

ales cele ale aeroporluriloa lin si copieze tot ce

e mai bun in materie de securitate in Statele

Unite. A;teptAnd la coad6, un american si unpakistanez din Londra, frri indoiall enervati de

noaptea proastd petrecutd in avionul supraaglo-

merat, dar si de decalajul orar foarte neplicut,se ceartd pe un ton ridicat care si fie fotografiatprimul. Americanul sustine ci el a fost primul la

coadi si cauti martori. insl nimeni dintre cei

care stau la rAnd nu se amestecd.

35

Desi aceasti zi de 11 septembrie 2005 abia

incepe, atmosfera este incinsi si umedf,. Pe dru-

mul care duce citre centrul orasului, in englezi

si cu litere aurite, cuvintele ,,Credint[. Unitate.

Disciplinl", unul lAngl altul, asezate pe p[mdntla poalele unui deal, amintesc ci tara este su-

pusl pumnului de fier al generalului Pervez

Musharraf, care o conduce din 1999. Albe;i lu-minoase in tonurile gri ale zonlor, distingem

clar, de departe, minaretele inalte ale moscheei

Faycal, denumitl astfel in onoarea monarhului

saudit care i-a finantat constructia. Autobuze;icamioane decorate vesel se inghesuie pe sosele,

depdsindu-i pe bicicli;tii in dishdasha (tunici

lungi traditionale din bumbac). Deplgim, de ase-

menea, multe autobuze japoneze, oferite, desi-

gur, de Imperiul Soarelui-Risare (dac[ este sicredem ceea ce scrie pe pnrfile laterale) orasului

Islamabad, un adevlrat Washington DC d Ia pa-

kistanaise, cu cartierele sale ordonate precum o

tabld de sah, cu bulevardele trasate la linie si cu

numeroasele sale spalii verzi.

La sfdrsitul dupi-amiezei, chemarea muezi-

nului zguduie toropeala cartierului Lal Majed

(Moscheea rosie), unde oflciazl Abdoul Rashid

Ghazi. Cu pagi hotlrAti, birbalii se grdbesc spre

36

zidurile pestrite, vopsite inroz;i alb, ale comple-

xului religios. Clteva femei in intregime acope-

rite de viluri (peste care poarti untchador negru

in stil iranian) ii urmeazi lndeaproape. Pentru a

se feri de ploaia care cade deja cu piclturi mari

si rare, un vdnz[tor angro de pantofi i;i adipos-

teste marfa sub un copac, intre doui bIlli;crezAnd ci are incl timp, o trec[toare intindepiciorul pentru a incerca o sanda. RidicAnd putin

pantalonul de sub tunici, ea lasd sd se vad[ o

piele liptoasl. Alarme de masini declansate

brusc urll la unison gi ritmic. Peste sase minute,

multimea iese, tirdndu-si papucii.

Acum este rAndul meu s[ intru in complexul

religios, pentru a-l intAlni pe Abdoul Rashid Ghazi.

Director adjunct al medressah-ei Jamia Faridia(2 5oo de blie{i) si Jamia Hafssa (3 000 de fete),

una dintre cele mai mari din tarl, Abdoul Ra-

shid Ghazi este arestat Ia domiciliu dupi ce, inaugust 2OO4, a fost acuzat de guvern ci a favo-

rizat, impreuni cu Al-Qaida, atacurile sinucigase

contra resedintei oficiale a lui Musharraf, a Par-

lamentului, a ambasadei americane si a cartie-

rului general al armatei. in vdrstl de 45 de ani,

birbatul, imbrlcat in alb, cu barbi si cu ochelari

fini cu rame de aur, stl cu picioarele incrucisate

37

intr-o cameri goali, cu fata la un calculator cu

monitor cu ecran plat, conectat la internetl. in-trebarea despre Occident il enerveazd imediat pe

Ghazi:

,,Occidentul vosku, care reuneste, de fapt, ina-inte de toate, interesele a doul ![ri, Statele Unitesi Marea Britanie, ne acuzl in permanentl de

toate relele. Auzim spundndu-se c[ aici, in Pa-

kistan, noi vrem ca lumea sd se intoarcfl laepoca de piatrf,, ci dorinta noastr[ cea maiscumpd este ca lumii s[-i meargd din ce in ce

mai riu, nu mai bine. Cu Occidentul nu se poate

vorbi. Nu ne intelegem. Toate stereotipurile oc-

cidentalilor cu privire la noi, parlizanii Islamu-

lui, au reapirut dup[ 11 septembrie, si ii sffituiesc

sI inceteze s[ mai faci tot felul de calcule si

presupuneri, asa cum au fficut dupd atentatele

de la Londra2. Dac[ ar exploda o bombl la Isla-mabad si am descoperi cd unul dintre teroristi a

stat intr-un hotel din Oxford, am acuza imediatMarea Britanie?", se intreabi el, sprijinindu-sicotul intr-o pernd aurie si pdstrindu-si telefonulmobil la indemAni. ,,De fapt, acest Occident nu

I In timpul discutiei noastre, se va folosi de calcu-lator de trei ori pentru a printa articole despre el si des-pre arestarea lui de citre autoritdti, in 2005.

2 Aceste atentate au avut loc la metou, pe 7 iulie 20O5.

38

urmireste decAt un singur scop: s[-si extindidominatia alegAnd {inte foarte precise - asa au

procedat cu Afganistanul, apoi cu Irakul, desi

este clar acum pentru toati lumea cd acest din

urmi stat nu poseda vestitele (arrne de distru-

gere in masir. Pentru a-gi atinge scopurile, Oc-

cidentul ucide fdrl dovezi, firi motiv, mii de

oameni nevinovati, care sunt, in mare majori-

tate, musulmani."

Maulawi-tilincepe apoi si denigreze mass-me-

dia internationale, care, in opinia lui, sunt com-

plet plrtinitoare, pentu ci prezintl evenimentele

complet necinstit. Arunci o privire la ecran,

unde se vedea un site in arabl, si spune:

,,R[zboiul impotriva terorii inventate de Sta-

tele Unite produce, de fapt, o teroare gi mai mare.

Majoritatea elevilor mei care gtiu limba arabl

au plecat deja in Irak pentru jihad. Cum s[-iopregti? Nu putem spila petele de sdn$e cu

sAnge - ei bine, asta fac Statele Unite."

CAt despre reforma medressah-elor, readusd

in disculie dupi atentatele de la Londral, pe

I Dupi atentatele din 7 iulie 2005 de la Londra,atunci cind s-a descoperit cd trei dintre cei care puse-

seri bombe erau de origine pakistanezd 9i cd unul din-tre ei chiar studiase intr-o meilressah din Lahore,autoritiLtile pakistaneze au obligat cele treisprezece mii

39

reprezentantii Bisericii ii amuzi, ei rAd de unasa subiect: ,,Noi nu ne facem decAt meseria,

adicl producem oul(mas, specialisti in Islam.Dar din cauza acestui faimos jihad lansat impo-triva fortelor americane in urma reactiei lor laevenimentele din 11 septembrie, ni se cere sf,

scoatem din programl chiar si conceptul dejihad. Pur si simplu imposibil, pentru ci jihaduleste o componentd primordiali a Islamului! Ma-joritatea occidentalilor il interpreteazi gre;it siconfundl jihadul cu terorismul. E fals! Dacisatul tiu este atacat de forte exterioare, estiobligat si te aperi: iati ce numim noi njihad>.

Este, in principiu, o metodi de apirare, darofensiva defensivi este de asemenea permisi.Bineinteles ci la fel ne apdrlm si oaspetii, dacisunt atacati", subliniazl el (aluzia la Ossama BinLaden este doar voalati).

,,Pentru a combate dusmanul, am primit in-structiuni: sd nu ucidem ci'iili, nici fernei, nicicopii. Cei care incalcd aceastd reguli comit unact anti-islamic pe care il dezaprobdm {ceea ce

de meilressah din Pakistan sd se reinregistreze gi sd tri-mitd elevii strdini in tirile lor de origine. Majoritateadintre cei o mie opt sute de elevi striini provin din Af-ganistan, Asia Centrald, Asia de Sud-Est si Africa. Separe ci o mie dintre ei s-au supus si au plecat.

40

nu inseamni c[ autorii sdi nu sunt musulmani).

Noi, ceilalti oulimas, nu vom da nimdnui drep-

tul de a ucide niste nevinovati, dar acei oameni

nu cer nicio permisiune! Noi credem c[ au fost

constrdnsi s[ actioneze astfel. Si dacd america-

nii continud s[ ucidd nevinovati, numdrul lorva creste."

Dupd trei sferturi de ord, cind interlocutorulmeu incepe sd aibl din ce in ce mai multi in-credere in mine, pentru cd a vdzut cl il ascult cu

atentie, face un semn discret cu capul unuia

dintre ajutoarele sale care asisti la discutie, sine aduci ceai si fructe. Peste cAteva minute,

asazd. in fata mea doui farfurii de fructe proas-

pdt curitate 9i tdiate. Maulawi-ul nu se va

atinge de ele si continul s[ vorbeasci frri si se

opreascf,; doar sunetul telefoanelor sale mobile

ne intrerupe (are gi un al doilea telefon, pe

care-l scoate din buzunarul dishilasha-ului;acesta este legat pe un breloc cu foarte multe

chei). Abdoul Rashid Ghazi imi mlrturiseste pe-

simismul sf,u privind viitorul relatiilor dintreOccident;i Orient. Dupi atentatul de la Londra,

medressah-a de fete pe care o conduce a fost

obiectul unui raid al polifiei pakistaneze, raidfoarte violent, de vreme ce au fost rdnite mai

4t

multe tinere, dar si o femeie gravidi din admi-nistratia scolii. (Dupi acel raid, se pare ci polifiachiar s-a ,,scuzat" pentru comportamentul siubrutal1.)

in opinia lui Ghazi, ura fatd de Occident are

diverse stadii: ,,Deocamdati, nu s-a ajuns piniintr-acolo incdt occidentalii sd nu mai poatimerge in siguranti pe strlzile noastre, dar s-arputea ajunge si acolo", ne previne el, ,,cici inciuda a ceea ce repetdm noi in predici, si anume

c[ guvernele sunt responsabile, populatia

noastri crede c[ un cetitean britanic sau ame-

rican isi va sustine intotdeauna propriul guvern.

Asta ar putea conduce la plasarea de bombe sau

la acte de kamikaze in apropierea ambasadelor

lirilor in chestiune... Adesea, dupd ruglciune,unii tineri care ar wea ca jihadul sf, se extind[mi intreabd de ce americanii l*au reales pe

Bush. Nu stiu ce sd le rispund. Md intreabd dacd

trebuie si se aliture jihadului din lrak. Cei care

vorbesc araba au plecat deja de mult; cit despre

ceilalti, eu nu le impun si rimAnd aici. Asa cd

cei care vor si plece pleacl."

I (l ,,Pakistan's Islamic Girl Schools", de JannatJalil, BBC News, Islamabad, 9 septembrie 2005. Dupiacel raid, trei politisti au fost chiar suspendati.

42

Oare ,,islamistilor" le este frici de Occident?

,,Absolut deloc, rlspunde preotul zAmbind;

nici pe departe! Chiar intelegem perfect strate-

giile politice occidentale. Bush stie clar cA me-

dressah-ele noake nu produc teroristi, si acelasi

lucru il gtie gi Musharraf, dar au fost etichetate

astfel din comoditate. Toti atacatorii kamikaze

din 11 septembrie au studiat in colegii si inlicee. Nici Bin Laden insusi nu este preot, ci in-giner de formalie! De fapt, Occidentului ii este

frici de conceptul insusi de jihad, ftri si mirtu-riseascl asta in mod deschis. Cu riscul de a

pierde si de a se pierde, Statele Unite ar trebui

si-si schimbe politica, pentru c[ sistemul nostru

de apirare chiar in sdnul Islamului este atit de

bogat, incAt este invincibil. Priviti ce s-a in-tAmplat dupi invadarea Afganistanului de citresovietici.Imperiul sovietic s-a dizolvat, si exact

acesta este riscul la care se supune imperiulamerican! Astdzi, isi pierd soldati in Irak zilnic;au pierdut rizboiul, desi nu vor sf, recunoasci."

Care a fost reactia lui Abdoul Rashid Ghazi

dupi atentatele infame din 11 septembrie? L-au

surprins? ,,Deloc, poate doar prin amploare",

rlspunde el. ,Mai ales, nu m[ asteptam ca Sta-

tele Unite si fie atAt de zdruncinate. La inceput

43

am condamnat ferm acest act, dar mi-am schim-

bat putin discursul cdnd guvernul american i-aatacat pe musulmani, acuzdndu-i de toate relele.

Este intotdeauna trist s[ asistlm la moartea celor

nevinovati, dar, trebuie si recunosc, mi-am spus

in acel moment ci, intr-un fel, americanii o me-

ritau. Si nu sunt singurul care crede asta pe pi-mlntul Islamului! America este, in mod foarte

clar, dusmanul Islamului, cel putin dupd aceste

atentate."

Oare interventia din Irak nu are si un alt scop

decAt acela de a instaura democratia? AbdoulRashid Ghazi incepe si rAdd: ,,Povestea asta cu

democratia e praf in ochi! Si ludm Pakistanul,

este aliatul oficial al Statelor Unite in acest

rdzbo|. inseamni ci ar trebui sI trdim in demo-

cratie aici, dar trlim in dictaturi! Presedintele

nostru a ajuns la putere printr-o lovituri de stat

militar[, nu asculti de nimeni si ia toate hot[-rArile de unul singurl. Sunt sub incidenta a

cincisprezece capete de acuzare si, dacl ies de

aici, o sd fiu arestat imediat. Puterea judecitoreas-

cd pakistanezi ascultl de comenzi, evident!",

1 Pdnd in prezent, au avut loc opt tentative de asa-sinat impotriva lui Musharraf, de la venirea lui la pu-tere, in 1999.

44

subliniazd el. Desigur, i-ar plicea ca Pakistanul

si devind o democratie autenticl, dar nu ,,dupl

model occidental". Oare Statele Unite sunt de-

mocratice? Sustin.un dictator din Pakistan! De

fapt, nu vor s[ instaureze nicf,ieri aceasti de-

mocratie, nici in Afganistan, nici in lrak, unde

vedem bine c[ strategia cea mai simpld constf,

in a pune in fruntea ldrii o marionetd pro-ame-

ricani."

,,Bineinteles cd il detest pe"Musharraf', imi

mdrturiseste Hafizullah, in vArstl de 32 de ani,

un afgan care a crescut intr-o tablri de refu-

giati la Peshawar si care imi este sofer la Isla-

mabad. Pe bancheta din spate a masinii, ultimul

exemplar al revistei pro-talibane Srak (Flacdra

din zori), avind pe coperte imaginea unui bom-

bardament american in regiunea afganl Kunar,

unde se inregistreazl cea mai puternici rezis-

tenli anti-americanl incepAnd din septembrie

2001. ,,Musharraf este la fel de necinstit fafi de

poporul slu ca ;i fa{a.'de poporul american;

pozitia lui e insuportabili, si de aceea va fi asa-

sinat in curdnd", sustine el cu siguranti.

Aerul este umed;i aproape arzdtor pe strf,zile

din acest oras nou, pllcut, pentru cI este verde

45