Universitatea ,,Vasile Goldi, AradFacultatea de tiine ale
Educaiei, Psihologie i Educaie Fizic i SportMaster Psihologie
clinic i psihoterapii, anul I
Raport de cercetareAnorexia nervoas la adolesceni
Coordonator: lect.univ.dr. Anca Mustea
Student: Sipos Gabriella
20131. Cuprins
1.Introducere.. 12.Cadrul teoretic......23.Obiectivele i
ipotezele cercetrii ...54. Designul cercetrii...65.Rezultate
ateptate....68 Prezentarea rezultatelor..9.Interpretarea
rezultatelor10. Concluzii 611. Anexe..7
2. Introducere
Datorit factorilor pezente n societate i a presiuni acestuia
asupra aspectului fizic, anorexia nervoas a devenit o tulburare
foarte rspndit ntre femei mai ales, ns nu se poate trece lng faptul
c dei n numr mai mic dar i brbaii sufer de aceast tulburare.Multe
cercetri s-au ocupat cu aceast ntrebare, mai ales cu relaia
imaginii de sine i apariia tulburrii. A cercetare recent realiyat a
artat c slaba perceie a coprului duce la o scdere a stimei de sine
care poate fi una dintre cazurile apariiei anorexie. Studiile au
artat c femeile sunt mul mai ngrijorate de aspectul lor fizic si de
frica de a se ngra ntr-o proporie de 70% , aadar 7 din 10
adolescente se preocup de greutatea sa mai mult dect ar fi indicat.
n cadrul brbailor 27%-47% i doresc s slbeasc i 15%-44 % dintre ei i
doresc un corp mai mare. Msurarea stimei de sine este foarte greu,
interviul i studiile de caz nu pot da o imagine att de clar cum o
fac nite scale de msurare precum,Body Esteem Scale, care este o
scal foarte popular i folosit. Este o scla de tip Likert, care
unete ntr-o list 35 de pri ale corpului. Franzoi an Shields au
artat c factoriii determinani a stimei de corp difer la femei i la
brbai. Factorii pentru brbai conin atractivitatea fizic, puterea
superioar a corpului i condiia fizic, n timp ce la femei apare
preocuparera de greutate , atracia sexual i condiia fizic. Totodat
BES nu este o scla potrivit msurrii stimei de corp la
adolesceni,deoarece conine o mulime de ntrebri legate de
sexualitate .Datorit acestui aspect a fost realizat BESC (Body
Esteem Scale for Children) care se bazeaz pe presupunerea c
sentimentele legate de greutate pot fi difenereniate de cele legate
de apariia general a unei persoane, conine 20 de itemi cu rspunsuri
de tip, da sau nu construite n jurul a trei categorii, stima de
corp legat de greutate (3 itemi), stima de corp legat de apiriie
(13 item) i stima de corp legat de atribuie (4 itemi).Mendelson et
al a realizat i forma BES aplicabil pentru adolesceni care conine
23 de itemi de tip Likert care se mpart n aceleai categorii ca i la
BESC. Nu se cunosc rezultate legate de cercetri realizate pe
adolescenii din Romnia, cea ce dovedete importana aplicrii unei
cercetri legate de stima de corp a adolescenilor din Romnia pentru
a putea deduce riscul apariiei anorexiei nervoase n viitor.
3.Cadrul teoreticCuvantul "anorexie" vine din limba greaca si
semnifica lipsa poftei de mancare. Anorexia nervoasa este o
tulburare de alimentatie caracterizata de refuzul de a mentine o
greutate corporala normala, ceea ce conduce la o greutate mai mica
de 85% din greutatea ideala raporata la varsta si inaltime. Desi
pot fi afectati si barbatii de aceasta boala, ea este de 20 de ori
mai des intalnita la femei, in special tinere anterior sanatoase,
care devin exagerat de preocupate de forma si greutatea corpului.
Sunt incriminati mai multi factori, care independent sau impreuna
pot conduce la instalarea anorexiei cum ar fi: 1.Factori biologic
precum, diversele tipuri de personalitate, sau mai simplu spus
tipurile temperamentale se presupune ca sunt determinate genetic.
Unele dintre acestea, cum ar fi tipul obsesiv-compulsiv, sunt mai
vulnerabile la dezvoltarea unor tulburari de alimentatie. Cercetari
recente sugereaza ca existenta nivelelor crescute ale unor
substante secretate la nivelul creierului predispun unii oameni la
anxietate, perfectionism, ganduri si comportamente
obsesiv-compulsive. Atunci cand o astfel de persoana incepe sa se
infometeze sau din contra, sa manance necontrolat, in mod
inconstient isi modifica nivelul acestor substante, ceea ce poate
induce o stare de liniste sau chiar euforie, inlaturand pentru o
perioada de timp starea de anxietate sau depresie. Astfel
alimentele devin un fel de auto-medicatie impotriva sentimentelor
greu de suportat2. Factori psihlogiciOamenii cu tulburari de
alimentatie tind sa fie perfectionisti. Ei au asteptari nerealiste
de la propria persoana si de la cei din jur. In ciuda realizarilor
personale ei se simt permanent vinovati si lipsiti de valoare.
Aceste persoane vad lucrurile numai la extreme, doar in alb sau
negru, scapand din vedere ca mai exista si nuante de gri. Daca
"gras" este "rau", iar "slab" este "bine", atunci "mai slab" este
"mai bine", iar "cel mai slab" este "cel mai bine"? iar pentru unii
asta inseamna pragul casexiei, adica a scaderii extreme in
greutate. Unele persoane anorectice recurg la infometare si alte
astfel de practici din dorinta de a-si castiga controlul propriei
vieti, in viziunea lor. Desi au taria de a trece peste multe
obstacole pentru a-si atinge scopul, in interior se simt slabi,
invinsi, plini de resentimente. Uneori acesti indivizi sunt in
cautarea propriei identitati si incearca sa urmeze un model
acceptat si admirat de societate.Ei cauta permanent aprobare din
partea celor din jur si se tem de critici.3. Factori familialiUnele
dintre persoanele anorectice provin din familii care i-au sufocat
cu grija fata de ei, in timp ce altii s-au simtit in copilarie
abandonati, neintelesi si singuri. Parintii care pun un accent
exagerat pe aspectul fizic contribuie in acest fel la instalarea
tulburarilor. Acest tip de parinti sunt uneori incapabili de o
apropiere emotionala fata de copii lor, pe care ii critica excesiv
sau din contra, ii protejeaza excesiv sau au asteptari prea mari de
la acestia. Copii ajung treptat sa-si ascunda indoielile, temerile
si imperfectiunile. Astfel unii vor incerca sa-si rezolve
problemele controlandu-si intr-o maniera improprie greutatea si
alimentatia. Fetele provenite din mame care au suferit de tulburari
de alimentatie sunt mai susceptibile fata de astfel de afectiuni.
In astfel de familii se pot remarca obiceiuri ciudate legate de
alimentatie, folosirea hranei ca recompensa sau pedeapsa si
ingrijorare exagerata fata de greutatea copiilor.4. Factori
socialiRevistele, televiziunea si filmele sunt doar trei exemple de
mijloace mass-media care ne bombardeaza cu mesaje despre
"avantajele" faptului de a fi slab. Neindoielnic, intr-o societate
predispusa la ingrasare, educatia in acest sens este absolut
necesara, insa este foarte important modul in care sunt transmise
aceste informatii. Mesajul este repetat in diverse forme, direct
sau indirect: "succesul, fericirea, puterea, popularitatea,
admiratia, inteligenta si reusita (in cariera, dragoste, sex)
necesita frumusete fizica si in mod particular un corp cat mai
suplu". Contrastul apare evident: oamenii care nu au fost
binecuvantati de natura cu frumusete sau nu reusesc sa fie la fel
de slabi ca actorii sau modelele din reviste sau TV, sunt definiti
ca inferiori, demni de mila, compasiune sau dezaprobare sociala, pe
scurt, ratati. Este adevarat ca cei mai multi oameni nu
reactioneaza la aceste mesaje, insa exista cei care sunt
influentati si de alti factori dintre cei amintiti anterior,
acestia devenind candidati siguri pentru tulburari de
alimentatie.Studii socio-culturale au pus n lumin rolul factorilor
culturali n apariia anorexiei nervoase ca alegere de simptom .
Exemple de factori culturali: 1. Promovarea slbirii ca forma ideala
a feminitatii n rndul naiunilor vestice industrializate, mai ales
prin mass media. Un studiu epidemiologic recent efectuat pe 989.871
de locuitori ai Suediei a indicat c: sexul, originea etnic,
statutul socio-economic au avut influene considerabile asupra
riscului de a se mbolnvi de anorexia nervoas - cei avnd prini
ne-europeni fiind cel mai puin afectai de aceast boal, iar cei
provenind din familii albe, nstrite, avnd riscul cel mai ridicat2.
Profesia, Un studiu clasic al lui Garner i Garfinkel a demonstrat c
persoanele avnd profesii unde se exercit o deosebit presiune social
n direcia pstrrii unei greuti corporale sczute (ca de pild,
manechinele/modelele, gimnastele i balerinele, unii interprei din
lumea filmului i a spectacolului) sunt cele mai n risc de a suferi
de anorexie nervoas n cursul carierei lor. iar cercetri ulterioare
au sugerat c persoanele avnd anorexie au avut mai mult contact cu
surse culturale care promoveaz reducerea greutii corporale.Dei
anorexia nervoas este de obicei asociat cu culturile occidentale,
se crede c expunerea la media din Vest a contribuit la creterea
cazurilor de boal i n ri ne-vestice. Totui s-a constatat c n alte
culturi nu exist aceeai fobie de ngrare ca n Vest, ci mai degrab o
scdere a poftei de mncare nsoind celelalte semne ale tulburrii.n ri
i colectiviti unde exist frecvent foamete i subnutritie sau mari
lipsuri de alimente anorexia ar fi o alegere absurd ca mijloc de
exprimare a unui conflict psihologic 3. Tradiii religioase -
culturale de post i ascetism la femei n societi cretine: Exemple
cunoscute din evul mediu sunt cele ale prinesei clugrie Margit
(Margareta) a Ungariei (1242 - 1271) i a clugriei Venerabila
Lukardis din Oberweimar (sec. XIII). Abinerea de la mncare a fcut
parte din experienele mistice ascetice i de mortificare ale multora
din femeile sfinte din istoria medieval a bisericii catolice; dup
Rudolph Bell un comportament anorexic, nsoit uneori i de vrsturi
auto-provocate, au caracterizat jumtate din cele 170 de femei
sfinte din Evul Mediu a cror biografie le-a cercetat (R. Bell
Anorexia sacr). Cazul cel mai faimos a fost al Sfintei Ecaterina de
Siena (Caterina Benincasa)4. Ali factori psiho-sociali: abuzuri
sexual, In urma unor studii s-a constatat ca un procent important
dintre persoanele cu tulburari de alimentatie au fost victimile
unor abuzuri sexuale sau fizice. Cei care au trecut prin astfel de
evenimente nedorite si care nu au beneficiat de ajutor calificat
pentru a trece mai usor peste tulburarile psihice iminente, adesea
se gasesc in postura de a nu sti cum sa faca fata sentimentelor
puternice si amintirilor coplesitoare, care persista ani de zile.
Unii incearca sa scape de aceste amintiri recugand la infometare
sau din contra, abuzuri alimentare. Varsatura si abuzul de laxative
pot fi explicate prin prisma unor comportamente rituale de
"curatare", iar infometarea poate fi privita ca o auto-pedepsire,
datorita sentimentului de vinovatie care nu le da voie sa de bucure
de senzatia de bine data de alimentative Pacientele diagnosticate
cu tulburri alimentare au avut i o istorie mai ncrcat de experiene
de abuz sexual n copilrie (pn la 50 % din cazurile internate n
spitale, cu o prevalen mai mic la cele tratate ambulator) (dei
Waller 1991,1992 n Anglia a gsit c acest procent de 50% este egal
cu cel din rndul femei lor din populaia general!). Dei trecutul de
abuz sexual nu este considerat un factor de risc specific pentru
anorexie (n schimb este un factor de risc pentru tulburri
psihiatrice n general), cele care au suferit astfel de abuzuri au
riscul mai crescut de a avea forme mai severe i cu simptome
cornicentre femeile suferinde de tulburri de alimentare s-a
constatat c n istoria celor cu anorexie nervoas pur se gsesc
procentele cele mai mici de cazuri raportate de abuzuri sexuale
(incestuoase sau extrafamilale) n copilrie (6 %) fa de pacientele
pur bulimice - (75%) (Waller 1991,1992; Steiger i Zanko, Montreal
1990).Internetul a uurat comunicarea dintre bolnavele de anorexie i
bulimie n afara mediului curativ, cu mult mai reduse riscuri de
respingere n contactele sociale dect n societatea mainstream. Au
aprut o varietate de website-uri. Unele aparinnd unor persoane avnd
anorexie, altele ale unor persoane vindecate, iar altele ale unor
persoane de profesii curative. Majoritatea acestor site-uri sprijin
concepia medical c anorexia este o tulburare care poate fi
vindecat, dei unele persoane afectate de anorexia nervoas au format
comuniti online pro-ana care refuz abordarea medical i susin c
anorexia este opiunea pentru un anumit stil de via. Acestea din urm
folosesc internetul ca un mijloc de susinere i schimb ntre ele
reete de mijloace pentru scderea greutii (weightloss tips). Aceste
site-uri au fost subiectul unui interes crescut n media, atrgnd
atenia asupra faptului ca ele ncurajeaz tinerele femei s adopte sau
s persiste n comportamente anorectice, i de aceea unele (site-uri)
au fost scoase din funcie
4. Obiectivele i ipotezele cercetriiObiectivul cercetrii este
studierea stimei de corp a adolesceilor liceeni pentru a putea afla
susceptibilitatea acestora la anorexia nervoas i explorarea
diferenelor prezente ntre sexe legate de aceast tulburare
.Ipoteza1.Exist o corelaie ntre stima de corp i riscul apariia
anorexiei la adolesceni.2 Factorii non- psihologici ai apariiei
anorexiei corelaz cu scderea stimei de sine.3. Factorii non
psihologici ai apariiei anorexiei coreleaz cu scderea stimei de
corp.5. Designul cercetrii Subiecii cercetrii constau n adolesceni
cu vrsta ntre 14-16 ani de ambele sexe. Numrul lor ar fi de minimum
80 de personae pentru o validitate mai sigur. Ea conine aplicarea
BESA, adic scala potrivit cunoaterii stimei de corp aplicabil
pentru adolescei i Scala Coopersmith , care msoar stima de sine,
prin 4 scale principale, care se refer la stima de sine i una care
controleaz rspunsurile participanilor.Este de ajuns aplicarea de o
singura dat a scalelor prezentate pentru a putea deduce concluzii
importante legate de vulnerabilitatea adolescenilor.6. Rezultatele
ateptateRezultatele ateptate presupun c ipotezele prezentate mai
sus se adeversc n totalitate comparativ cu rezultatele cercetrilor
anterioare, adic faptul c stima de corp sczut poate duce la apariia
anorexiei la adolesceni i totodat faptul c distribuia rezultatele
ntre sexe este identitc cu cea realizat n Statele Unite, numrul
femeilor preocupate de aspectul lor fizic va fi mai mare dect cel a
brbailor i se vor diferenia aclele diferite n BESA.Factorii non-
psihologici care se manifest prin aplicarea testului Coopersmith
vor putea fi comparate cu posibilitatea apariiei anorexiei la
adolescei.7. Prezentarea rezultatelor8. Interpretarea
rezultatelor9. ConcluziiAplicarea cercetrii este una realizabil,
uor aplicapil i presupune rezultate care pot fi folositoare n cea
ce privete cunotinele noastre legate de corelaia stimei de corp i a
apariiei anorexiei la adolesceni
10. Anexe1.Coopersmith, scala de stima de sineLike me Unlike me
______ ______ 1. I spend a lot of time daydreaming. ______ ______
2. Im pretty sure of myself. ______ ______ 3. I often wish I were
someone else. ______ ______ 4. Im easy to like. ______ ______ 5. My
family and I have a lot of fun together. ______ ______ 6. I never
worry about anything. ______ ______ 7. I find it very hard to talk
in front of a group. ______ ______ 8. I wish I were younger. ______
______ 9. There are lots of things about myself Id change if I
could. ______ ______ 10. I can make up my mind without too much
trouble. ______ ______ 11. Im a lot of fun to be with. ______
______ 12. I get upset easily at home. ______ ______ 13. I always
do the right thing. ______ _____ 14. Im proud of my work. ______
______ 15. Someone always has to tell me what to do. ______ ______
16. It takes me a long time to get used to anything new. ______
______ 17. Im often sorry for the things I do. ______ ______ 18. Im
popular with people my own age. ______ ______ 19. My family usually
considers my feelings. ______ ______ 20. Im never happy. ______
______ 21. Im doing the best work that I can. ______ ______ 22. I
give in very easily. ______ ______ 23. I can usually take care of
myself. ______ ______ 24. Im pretty happy. ______ ______ 25. I
would rather associate with people younger than me. ______ ______
26. My family expects too much of me. ______ ______ 27. I like
everyone I know. ______ ______ 28. I like to be called on when I am
in a group. ______ ______ 29. I understand myself. ______ ______
30. Its pretty tough to be me. ______ ______ 31. Things are all
mixed up in my life. ______ ______ 32. People usually follow my
ideas. ______ ______ 33. No one pays much attention to me at home.
______ ______ 34. I never get scolded. ______ ______ 35. Im not
doing as well at work as Id like to. ______ ______ 36. I can make
up my mind and stick to it. ______ ______ 37. I really dont like
being a man/woman. ______ ______ 38. I have a low opinion of
myself. ______ ______ 39. I dont like to be with other people.
______ ______ 40. There are many times when Id like to leave home.
______ ______ 41. Im never shy. ______ ______ 42. I often feel
upset. ______ ______ 43. I often feel ashamed of myself. ______
______ 44. Im not as nice-looking as most people. ______ ______ 45.
If I have something to say, I usually say it. ______ ______ 46.
People pick on me very often. ______ ______ 47. My family
understands me. ______ ______ 48. I always tell the truth.______
______ 49. My employer or supervisor makes me feel Im not good
enough. ______ ______ 50. I dont care what happens to me. ______
______ 51. Im a failure. ______ ______ 52. I get upset easily when
I am scolded. ______ ______ 53. Most people are better liked than I
am. ______ ______ 54. I usually feel as if my family is pushing me.
______ ______ 55. I always know what to say to people. ______
______ 56. I often get discouraged. ______ ______ 57. Things
usually dont bother me. ______ ______ 58. I cant be depended on.
Scoring: Lie Scale items: 1, 6, 13, 20, 27, 34, 41, 48. If a
participant answered like me for 3 or more of these items, it
suggests that he or she is trying too hard to present him or
herself in a positive light. These participants should not be
included in the analyses. High Self Esteem Items were: Like Me on
2, 4, 5, 10, 11, 14, 18, 19, 21, 23, 24, 28, 29, 32, 36, 45, 47,
55, 57 Unlike Me on 3, 7, 8, 9, 12, 15, 16, 17, 22, 25, 26, 30, 31,
33, 35, 37, 38, 39, 40, 42, 43, 44, 46, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 56,
58 Sum up all the times a participant answered in this fashion.
There are no cut-off points keep the scale continuous.
2. Body Esteem Scale pentru adolesceniThe Body-Esteem Scale
(Franzoi & Shields, 1984) Instructions: On this page are listed
a number of body parts and functions. Please read each item and
indicate how you feel about this part or function of your own body
using the following scale: 1 = Have strong negative feelings 2 =
Have moderate negative feelings 3 = Have no feeling one way or the
other 4 = Have moderate positive feelings 5 = Have strong positive
feelings
