Anul al XCVI-lea Nr. 84

Braşov Duminecă 29 Ocfomvrie 1983

J jdactia ŞI a d m i n i s t r a ţ i aJj ŞOV, STRADA LONGA Nr. 5.

(Cinematograful „ Astra“) ŢTELKFON 228

Abon*<in#nt anual ?150 lei,Peatru «treinătato 800 lei Anunţuri, redate#, dnpi terii

f

m1DApare de trei ori pe săptămână

«De unde porneşte anarhia ? “ — se întreabă „Viitorul“. ,r

Deslegarea problemei o poate găsi oficiosul'ducist in scrisul său de toate zilele !

mai vigurostrunchiu ai ţărănismului.

Spectalorul obiectiv, cetind zii- !c foile opoziţiei şi îndeosebi le cari stau în serviciul par-

liberai de sub conduce* a d-lui Duca, şi cari au por- o campanie disperată pentru turnarea guvernului cu prile- deschiderei apropiate a Cor­

bilor Legiuitoare — se întrea- mirat: ce lucruri deosebite petrec la noi în fără, ca să Ureze plecarea actualului gu-

rn dela cârma Jării şi înlocui- lui de pildă cu partidul d-lui

uca ? 1Şi cu drept cuvânt, căci un vern trebuie să plece atunci d şi-a perdut dreptul de slerjă, când s’a dovedit in- pabil de guvernare, când a rdut încrederea Jărei şi a co- nei etc. etc.

azi cazul acesta ? Nu se e şi nu se simte nimic din foaie ste. Din contră acţiunea de ernare se desfăşoară în mod mal, aşa cum poate să se lâşoare în vremuri atât de le cum sunt cele de azi nu mai la noi ci în întreaga lume. e factorul constituţional, care

Coroana şi între actualul rern şi neobositul său preşe- nte de consiliu d-1 Dr. Vaida- oevod, există raporturi de în­gere cum poate n-au existat ciodată în jara noastră între datorul Coroanei şi preşedin-

de Consiliu. Dovada ni se e zilnic. N’avem decât să ce- cn atenţiune schimbul de

’ântări, pe cari le rostesc de timp încoace Suveranul şi Vaida la diferitele serbări

Ponale din cuprinsul {arii. Distins cu această înaltă încre­de guvernul îşi continuă în toată 'Ştea activitatea sa de guver­nant.berederea jării, a op in iei pu- Ce în guvern ? S ’a zdruncinat mTa această încred ere ? Nu Tede n im ic : D in contră îi

dem pe miniştrii noştri aproa- zilnic d escă lec â n d în toate W e jării, primiţi cu nes* Sa bucurie şi presidând impor- '^înfăptuiri d e tot so iu l,cu m Sau mai pom enit la noi cu

(.? Jinnpurlle vilrige.4 luăm de pildă pe cel mai

ţ°P*at ministru al nostru, pe JJr. Voicu Nijescu, pe care

în cursul unei singuremaiPamâni l-am văzut deplasân- , e >n Basarabia, la C onstanta,

. braşov, nu ca să şi petrea- ' ca să p rez id eze înfăptuiri mdemne la m uncă, fără de

* nu există viaţă şt n ici ina- vi toi aşa ca d sa fac şi

J 1 demnitari ai jării, cari nu * 2*3Ose0lă ci caută să

cina[?a cu pilda lor de mun* Şi 0S desinteresată.}t Ce0stă muncă se şi recu­ri») se aProbă de masele vim»i r" recentele alegeri ' 8 din Tighina (Basara-

najional-jărănesc ay majoritate zdrobitoare.

: Z ilele trecute toate iş.i'J " e lupiste d in ju d eje le ' r) r° n>*ai« Severin , C araş

’ Printr o hotărâre una*

nimă, au revenit la sânul parti­dului najional jărănesc. Şi toate aceste se întâmplă fără nici o presiune ci numai şi numai din libera voinjă a mulţimilor, cari vad în guvernul actual şi parti­dul najional ţărănesc „trunchiul cel mai viguros alojărânismuIui“.

Dar în politica externă, care stă azi pe primul plan al preo­cupărilor lumii? N-avem decât să urmărim rezultatele strălucite ale turneului diplomatic el d-lui ministru de externe Titulescu, acest providenjial diplomat re­cunoscut de toată lumea, cari au de scop consolidarea păcii

şi stabilirea unor cât mai strânse şi sincere înţelegeri între sta­tele balcanice din punct de ve­dere politic şi economic. Iar eri telegramele din Paris ne-au a* nunjat acordul încheiat cu cre­ditorii streini de cătră d l mi­nistru de Jinanfe Madgearu, a* cord prin care principiul sus­pendării transferului, aiât de muU combătut de opozijia libe­rală, a rămas câştigat ajungân- du-se la un aranjament favora­bil României.

Prin urmare să nu ne emo­ţionăm de Donchisotiadele d lor Duca şi soli. Guvernul Vaida având deplina încredere de sus şi de jos, îşi vede de treabă şi munceşte.

Vorba aceea: Câinii latră, ca­ravana merge înainte I

Aiiiudini provocatoarei.

Observatorul atent a consta­tat de un timp încoace la po­porul săsesc o schimbare bă­tătoare la ochi în manifestările lui fajă de statul şi poporul ro­mân

Până mai anul trecut perse­verase numai în vechiul lui ex- cluvism, însă nu se desbrăcase de prudenja tradiţională. Schim­barea de regim, ce s a produs în tara,mumă (Mutferland) ia dat probabil impulsul să iasă din rezervă şi să ia pe fajă o- fensiva în contra „străinilor“, a- decă naţia română din Transil­vania.

Până în 1932 organizaţiile clan­destine activau numai ca reu­niuni economice sub pretextul ajutorului mutual (Selbsthilfe).

Dela această dată simjindu se nesupraveghiaji şi nestânjeniji de nimeni au procedat la înjghe­barea formaţiunilor cu caracter militar. Membrii acestor organi­zaţii secrete — întru cât până acuma nu se ştie să li se fi a- probat statutele de forurile com­petente — primesc ordine de zi, confidenţiale, fac exerciţii mi­litare sub comanda gradaţilor şi comandanţilor.

Dacă aceste formaţiuni ar a- vea numai scop cultural, sportiv sau educativ, ar activa în văzul tuturor şi în comune sau în a- propierea lor, iar nu în mod clandestin şi în locuri dosite. Cine se ascunde de lumina zi­lei nu are gânduri curate.

Tot cam de un an presa sească şi-a intensificat atacurile îndreptate contra Franjei şi tarilor Micei Antante.

De altfel în ceea-ce priveşte politica externă a României, Saşii noştri, modeşti din fire, nu pretind altceva decât sa ni o diriieze dânşii şi deoarece a- ceasta nu s-a făcut până acuma, întreaga activitate a titularului nostnfdela'esterne este criticata.

De dată mai recenta este şimişcarea de boicot pronunţat con- Î T C e n t u lu i românesc, pe

T e n ^ T n f l â - concelăleni-

lor n05'îi- întrebuinţând u^eufe- „ren A ne înlrebăm,

că oare demnitatea noastră de popor conştiu nu ne cere a Ie da răspunsul cuvenit la provo­cările ce ne aruncă?

înainte de a face aceasta ne propunem a face o succintă a- naliză a situaţiei elementului să­sesc în cadrele României între­gite, deoarece, fapt paradoxal, tot cei ce ne provoacă pozează în victime ale şovinismului ro­mânesc. Dela Bârsă.

Noul guvern fra n ce za fost format sub presidenjia d-lui Albert Sarraut, ca ministru al marinei. Vicepresidenjia şi Justiţia o are d I Dalimier. Fos­tul preşedinte de consiliu Da- ladier are războiul, iar afacerile streine d l Paul Boncour.

sa-

a

preamism,

Marea serbaredela Bran

De ziua Sf. Dumitru Branul a avut o înaljătoare serbare. In această zi s’a pus piatra fun­damentală la temelia grajdurilor comunale şi a abatorului dela Moeciul de jos, ambele edificii ridicate în roşu, şi s’au inspectat noua şosea de 12 chilometri dela Moeciul de sus şi noua şosea, care leagă şoseaua na­ţională din Bran cu masivul pă­duros de sub Piatra Craiului şi cu satele dinprejur. Deşi am­bele şosele încă nu sunt termi­nate, ele pot fi folosite deja pentru circulajia căruţelor, ceea- ce s’a dovedit şi cu prilejul ser­bării de alaltăeri când nume­roase caruje şi trăsuri au tran­sportat pe oaspeji până Ia co­muna Peştera. .

La aceste frumoase serbări, prin care se deschid noui şi îmbucurătoare perspective din punct de vedere economic şi climateric pentru ţinutul atât de romantic al Branului, au luat parte numeroşi oaspeji dm Bra­şov în frunte cu d l ministru Dr Voicu Nifescu, care a venit în scopul acesta dela Bucureşti.

Un raport amănunţit asupra acestor festivităţi, cari prin mul­ţimea poporului întrunit sau transformat într’o mare serbare naţională, vom publica in nrul viitor.

ar

Pentru monumentul lui Andrem Muresianu

In mai puţin de două luni, de-abia organizaţi pentru acţiu­nea cea mare, ne-apropiem de 300 000 lei. Entuziasmului de sărbătoare al primei zile, când cei prezenji la adunarea de con- stiiuira a comitetului pentru strângerea fondurilor subscriau 117.000 lei, numai Braşovenii, — i-a răspuns încurajant şi demn, cu 150,000 lei, Prefectura jude­ţului Braşov.

Judeţul şi-a făcut datoria. Sub­liniem apăsat gestul românesc al Prefecturii şi mai adânc să­pat Jîn marmura nepieritoare a subscriitorilor va rămâne acest jude{, leagăn al Mureşenilor.

Iar acum, aşteptăm.Va urma, desigur, Primăria

Municipiului Braşov.Şi va urma, desigur, tot Bra­

şovul, care nu poate să uite, că odată, din vârful Tâmpii, naţio­nalismul nostru a fost sfidat de o statuie care, istoric, n’avea dreptul să se înalte decât din­colo de Tisa, sau, în ori ce caz, dincolo de actualele hotare de Vest ale Jării. Iar dacă fără drept, ani de-arândul, a străjuit pe culme un Arpad străin ace­stor locuri, pânăce, într’o dimi­neaţă s’a prăbuşit depe înSlţimi — prolog falimentului unei îm­părăţii — Braşovul românesc nu trebuie să uite, că monumentul lui Mureşianu, simbol al naţio­nalismului Valah, pe drept tre­buie să fie înălţat în mijlocul oraşului.

Şi nu va uifa nimeni, pentrucă nimeni nu se poate face vino- nat de indiferentism fajă de ac­ţiunea pornită.

O putem spune româneşte: monumentul lui Mureşianu e şi un act de dreptate fajă de cân­tăreţul redeşteptării noastre na­ţionale, dar şi o necesitate de a trezi în sufletele unei gene­raţii neorientate, flacăra naţio­nalismului care a luminat calea acestui neam.

Când în Italia lui Mussolini cămăşile negre ale organizaţii­lor fasciste poartă cu mândrie insigna fasciilor profund naţio­naliste; când în Germania na- Jional-socialismul Iui Hitler în­semnează, evident, mai mult na­ţionalism decât socialism; când Ungaria revendică, pe toate căile şi cu toate mijloacele, plaiurile Iui Horia, cel iras pe roată, ale Iancului care a murit nebun cu dorul libertăţii alor lui; când Jările vecine nouă fac din na­ţionalism un cult, noi Valahii unei Românii întregite avem, fată de cei cari au realizat-o aşa cum e — datoria de a face din „Deşieaptă-te Române!“ un simbol al naţionalismului nostru, ridicându-i monumenttrăitor peste veacuri, în văzul celor de azi şi celor de mâine.

Să stea Mureşianu de pază, aici în inimă de tară, prilej con­tinuu de aducere aminte gene­raţiilor de mai târziu, de sacri­ficiile celor ce, poate, n’au avut nici lumânare aprinsă la căpă-

de Ion Colan.taiu, nici cruce la mormântul colectiv.

II vrem aici, între noi, pe au­torul lui „Deşteaptă-te Române!“, întrupat în bronzul care mereu să ne aducă aminte de tot ce am pătimit pânăce visul unui neam întreg l-am trăit aevea.

Dele 1848 l-au tot cântat ai noştri în clipe de grea încer­care, cu pumnii strânşi şi ochii ţintă spre un ideal ce părea că se tot îndepărtează, şi revolta Murăşanului s’a înfrăţit atunci cu propria noastră revoltă. Şi ori de câte ori sufletul româ­nesc, pus în cumpăna vremii, a fost zguduit, cu „Deşteaptă-te Române“ pe buze căutam să ne înăbuşim revolta împotriva unei nedreptăţi ce se prelungea peste veacuri.

Nu noi, braşovenii, ridicăm monumentul ; Mureşianu a fost al tuturor, d*eci tara întreagă să-i dea azi loc de cinste. Din Hotin şi Dorna până ’n creierii mun­ţilor Apuseni; din Maramureş în Banat; dela Cetafea-Albă a luî Stefan-Vodă, până devale în Ţara Severinului, „Deşteaptă-te Române* a străbătut ca un bun comun.

Instituţii de Sfat şi instituţii particulare, societăţi de iot felul şi simpli cetăţeni, Intelectuali şi funcţionari, şi plugari, şi munci­tori ; armată a Jării şi studen|ime, şi tinerime şcolară şi tot ce e românesc în tara aceasta, dacă aveţi mult, mult să daţi pentru ceeace gândul ne îndeamnă să facem, iar dacă aveţi puţin, din puţinul acela rupeji un leu şi daji-l pentru monumentul liber­tăţii, naţionalismului şi al Unirii.

Să dea leul lor voluntarii ro­mâni ardeleni cari pe vremuri, în taberile dela Darnija şi Eca- terinoslav, la Celeabinsk şi Ir- kutsk, s’au înscris în rândurile armatei române. Camarazii re­gimentelor de voluntari, 1 Turda, 2 Alba-Iulia şi 3 Avram lancu să şi dea obolul. Alături de ei să vie legionarii români din Ita­lia şi în fruntea tuturor armata de ieri şi de azi a tării. Armata de ieri care n’a putut să uite Şinca, Jiul, Porumbacul şi Sân- petru Braşovului cu tranşeea morţii dela Bartolomeu ; armata care a luptat Ia Măgura Caşi- nului, Mânăstioara, Momâia şi Incărcătoarea; armata care s’a înjumătăţit cu avânf la Mărăşti, Mârăşeşti, Răzoare, Oituz, Cire- şoaia, Muncel şi Varnija; ar­mata luptelor dela Tisa şi a tu­turor luptelor pentru întregirea tării, o aşteptăm să se înscrie în cartea de aur a recunoştin­ţei noastre fajă de cel ce spri­jin moral i a fost prin cântecul lui, în clipe grele.

Ne adresăm tuturor, Să nu se ruşineze nimeni că nu poate da decât un leu, ori zece, ori o sută. Mai drag şi mai cu rost va fi monumentul ridicat cu un leu al fiecăruia, decât cu banii mulji ai celor foarte putini.

Pagina 2 HALETA TRANSILVANA

edilità!! EiiitiriExpozeul primarului Dr. C. Voicu.

— Urmare —

Serviciul silvic.

Am amintit mai sus că unul dintre cele mai im­portante venite a fost cel din exploatarea pădurilor municipiului. Scăderea preţului lemnului în ultimii 3 ani ne-a pus în situajiunea de a nu mai putea conta pe un venit sigur; ce-i mai mult, a trebuit mare pru­denţă pentru a nu se înregistra deficite.

In decurs de un an din vânzarea materialului lemnos s’a realizat un venit brut de Lei 7.558.710, iar cheltuelile cu exploatarea şi toate cheltuelile ser­viciului silvic au fost de Lei 6 086.596; astfel că a rezultat un excedent de Lei 1.473.114.

După multe străduinţe s’a obţinut delà Minis­terul de Domenii şi exploatarea materialului lemnos din Clăbucet-Moeci. Licitaţia a fost ţinută, iar preţul obţinut a fost cca 900 000 Lei. Actele au fost înain­tate Oficiului Central de Licitaţii spre aprobare.

In prezent se lucrează la un memoriu, prin care rugăm Ministerul de Domenii să ne restitue o parte

din materialul lemnos expropriat din padu Photarul comunei Zârneşli şi Crizbav, intru expropriat pentru păşune, iar comuna neava voe, s’a declarat rezervă de Stat. „ . ,

S’au executat în decursul timpului lucrări împăduriri, plantându-se şi drumul Braşov ars pe ambele părţi cu 980 de plopi piramidali.

In ce priveşte Poiana şi în conformitate cu - rinţa M. S. Regelui exprimată cu ocazia concursu ui ţinut la 12 Februarie 1933, în urma intervenţiei noas­tre Ministerul de Domenii ne comunică, ca va li e- clarată de Monument al Naturii. Planul de sistematizare este făcut. Urmează să primim deciziunea Comisiunn Monumentelor Naturii. w

Trebuie să se intervină însă pe langa Coman­damentul Armatei sa să ia măsuri pentru mutarea Centrului de instrucţie din Poiană, pentru-că tragerea cu arme, mitraliere şi tunuri, cauzează pagube în pădure, lăsând mii de cuiburi pentru atacuri de in­secte, prin care se cauzează pagube şi se dis­trug pomii.

Serviciul grădinăriei.

Dacă am fost preocupaţi tot timpul pentru a executa lucrări producătoare de venite şi a face eco- nomii în toate părţile pentru îmfrumseţarea oraşului, am înţeles să facem şi sacrificii.

Parcul început sub Consiliul act astăzi este terminat. Deasemenea s’a * t în l93ft! parcul din faţa Prefecturei, care după as» rUmsetat1 tului canal va fi extins până în faţa f0s.trei*, formând o complectare a parcului h» ,ui »As-

Q'ah PYppufat drumuri qî e’a,. . sUb

84'

S’au executat drumuri şi s’au făcu» Ub Straje taţii sub Tâmpa. S’a amenajat locul de ,-n°Ui plam copii, din dosul Camerii de comerţ, s’au °c Pentru--- ------ -------------- — s au n,,„ , .prin toate locurile, cari au fost executate h bancî ciul grădinăriei. Se lucrează la mărirea se • Servi* I şi ţinem să subliniem faptul, că dacă în flori1

fiu crfe nlă f'

Şl pneul sa suumucm iaFiui. aaca în “»iiavut nici o floare, toate plătindu-le altora CU - am urma activităţii arhitectului grădinar Hermán*8'^ '8 grădinărie, seră şi toate florile constitue n r« . avem i municipiului. _ proPnelatea |

In urma aprobării în luna Mai 1933 meniului staţiunii climatice Braşov din parién KnU’a* terului Muncii, obţinând dreptul de a elibera ^ lnis‘ I rinţe şi deci a încasa taxe de staţiune, putemÖdeVe‘ că în viitor din sumele, ce se vor realiza să™ C°n,a buim la îmfrumseţarea tuturor regiunilor pitore^-1’ jurul oraşului, care prin situaţia lui, fiind «i 8juiui mi, mnd si octde sport şi turistic, este predestinat să aibă un • excelent. Evident, în urma acestora îr --=- .n V|Jtor |excelent, nviaeni, in urma acestora în primul * vor beneficia cetăţenii municipiului nostru. rar|d

— Va urma. —

Au subscris pentrumonnmentnl Ini 1 Mnreşiann

1 . Prefectura judeţului Braşov Iei 150.0C0.

2. Ioan Ionică, inginer, Braşov lei 12 .000.

3. Gheorghe Cuteanu, prefec­tul jud. 10 000,

4. Dr. N. Căliman, preşed. „As- trei* 10.000.

5. Prefectura judeţului Ilfov Iei 10.000.

6. Grupul I Vânători de Munte Braşov lei 10 .000.

7. Ziarele Adevărul şi Dimi­neaţa lei 8.000.

8. Prefectura judeţului Tecuci Iei 5.000.

9. Dr. Petrescu, dir. Ad. Fin. Braşov lei 5.000.

10. Emil Bologa, comerciant, Braşov lei 5.000.

1 1 . Societatea A. G. I. R. Bra­şov lei 5.000.

12 . Dr. Tib. Brediceenu, dir. „Albina* lei 5.000.

13. Dr. Aron Suciu, avocat, Braşov lei 5 000.

14. Dr. V. Negrilă, medic, Bra­şov lei 3.000.

15. D na Dr. David Bleahu lei 2.500.

16. Dr. David Bleahu, notar public, lei 2.500.

17. Dr. P. Nistor, medic pri­mar jud. lei 2.000.

18. Dr. Radu Liviu, Braşov lei2.000.

19. Dr. Vaier Stinghe, medic, Braşov lei 2.000.

20. Căpitan inv. Văduva lei2.000.

21. Dr. Iosif Blaga, prolopop, Braşov lei 2 000.

22. Dr. P. Debu, senator, Bra­şov lei 2.000.

23. Dr. Ulpiu Ştefan, medic primar lei 2.000.

24. Gh. Pop, inginer, Braşov lei 2.000.

25. Dr. Emil Colbazi, medic, Braşov lei 2.000.

26. D-na Elena Săbădeanui Braşov Iei 2 000.

27. Petre Canarache, Braşov lei 2.000.

28. Dr. Aurel Neguş, avocat, Braşov lei 2.000.

29. Bujor Măzgăreanu, ing. Braşov lei 1.000.

30. Ion Colan, prof. Braşov lei 1000.

15 ani delà independenţa Cehoslovaciei.

Frăţia cehoslovaco-românâUn interview al abatelui Zavoral,

Azi, Sâmbătă, 28 Octombrie, se împlinesc 15 ani dela pro­clamarea independenţei de stat cehoslovace. Din acest prilej cu­noscutul filoromân dr. Metodiu Zavoral a primit pe un colabo­rator al Agenţiei Ceps, căruia i-a făcut următoarele declara­ţii în legătură cu acest eveni­ment :

N'aşi repeta bucuros — a spus între altele abatele — ceea-ce am scris în numărul festiv al ziarului „Prager Presse“, închi­nat Micei Antante (31 Mai cri.), despre raporturile mele cu po­porul românesc. Totuşi voi găsi ceva, care să intereseze opinia publică română şi cehoslovacă. La primii răniţi români, cari au fost aduşi în lazaretul meu, am privit la început ca la toţi cei­lalţi răniţi, indiferent de naţiona­litatea lor, Necunoscând nici un cuvânt din limba lor, n’am avut posibilitate să mă apropiu de sufletul şi inima lor. Am cunos­cut numai în ochii lor, că se simt printre noi singuratici şi că sunt covârşiţi de gânduri grele. Insă m’a mişcat profund privirea recunoscătoare, cu care m’au răsplătit oridecâte ori am venit la patul lor şi i-am mângâiat sau le-am zâmbit. Abia^upă ce, prin o sârguinţă neobişnuită, am învăţat limba română, în fiecare zi până târziu noaptea, am a-

juns să vorbesc cu ei în limba lor, să le citesc cărţi etc. Am cunoscut spre plăcuta mea sur­prindere, cât de bun şi blajin este acest popor, ce mare cre­dinţă are în Dumnezeu şi cât e delegat cu toate gândurile şi sim­ţămintele sale de neamul şi pă­mântul său strămoşesc.

„E numai ca pumnul şi totuşi ne hrăneşte* — îmi spuneau ei despre pământul românesc —.

Şi i-am îndrăgit neobişnuit de mult pe ei şi limba lor încântă­toare şi armonioasă. Mi s’a pă­rut însă la început că atunci, când războiul se va termina, Ro­mânii vor pleca, şi se vor între­rupe legăturile mele cu acest popor.

S’a întâmplat însă altfel. încă la sfârşitul anului 1914 spitalul meu a ajuns un loc de întâlnire al Românilor intelectuali şi al prietenilor lor Cehi.

Profesorul Jarnik venea cu bu­zunare pline cu cărţi, pe care le-a scris pentru medici şi su­rori de caritate, pentru ca în baza lor să se poată înţelege cu soldaţii români. Ce bucurie a avut defunctul mare prieten al Românilor, când a văzut progre­sul meu în limba română. Au venit apoi dr. Horia Petra Pe­trescu, prof. dr. Şesan din Cer­năuţi, actualul consul onorific român dr. Staca, d. Curea şi

j 31. Constantin Măzgăreanu,I inginer, Braşov lei 1.000.1 32. Ing. Roşculeţ, Braşov lei

1 000.33. Dr. Munteanu, Braşov lei

1.000.34. Inginer Balassan, Braşov

lei 1 .000.35. Inginer V. Frăţilă, Braşov

lei 1 .000.36. Gh. Curcă, procurist „Al­

bina“ Braşov lei 1.000.37. Dr. Andreescu, Braşov lei

1,000.38. Ion Iordache, Braşov Iei

1.000.39. Dr. Ioan Lupu, medic Bra­

şov lei 1 .000.40. Soc. Principele Mircea,

Braşov Iei 1.000.41. Dr. N. Gologan, Braşov lei

1.000.42. N. Canarache, Braşov Iei

1.000.43. Y... Timişoara lei 500.Total lei 286 500.—

Farmacii de serviciu. Dela 28 Oclomvrie până la 1 1 Noem- vrie 1933 vor face serviciu peste amiazi, noaptea şi Dumineca farmaciile: Ferdinand Jekelius la „Speranţa* din Str. Regele Ca- rol 17 (fostă Str, Porţii 23) şi Victor Klein la „Coroana de

din Str. Caterinei Nr. 7.aur

Instalarea preotului r I W X . . I . n ,.. J l , Iparohia Cărpeniş GhAin Lixăndroiu dm şcolar. Păr. pro

Ni se scrie:Cu toate greutăţile prin care

trecem, datorită dragostei ce ne-o poartă d 1 ministru Voicu Niţescu şi d nii senatori ai jud. nostru dr. ‘Debu şi Branisce, ne a fost dat sâ vedem o veche dorinţă a cărpenişenilor împli­nită. De aproape 50 de ani, când o mână de locuitori au ridicat în sat o biserică şi şcoală cu propriile lor mijloace, am fost lipsiţi de un preot al nos­tru stabil, fiind administraţi de preoţii din satele vecine.

Cu toată dragostea ce au a- vut şi preoţii adm, din ce în ce se simţia mai mult nevoia de a avea preoful nostru. Cu ajuto­rul conducătorilor amintiţi în sărbătoarea Sf. Dumitru am avut fericirea ca să vedem făcân- du-se instalarea .noului preot Gh. Max;m de către d I proto­pop dr. Iosif Blaga. Deşi de di­mineaţă ploua destul de tare, mânaţi de dorinţa de a primi păstorul sufletesc, tot satul a e- şit cu un grup de călăreţi şi drapelul în întâmpinare. La ora 10 şi 25 au fost sosiţi la poarta satului unde au fost primiţi cu

topop şt păr. Maxim mişcaţi de frumoasa primire au mul|umi. locuitorilor. De aici cu totiiI ne-am îndreptat către biserica care era arhiplina, unde s’a o! ficiat serviciul divin de un sobor de patru preoţi. Au vorbii în cuvinte frumoase în biserică: Păr. protopop, pr. I. Ludu PfejJ mer, pr. T. Banciu şi după ce a luat în primire Sf. Evanghelie, crucea şi cheia în primire a vorbit părintele nou Gh. Maxim.

După terminarea serviciului divin a avut Ioc o masă fră­ţească în sala culturală, Au vor-1 bit la masă: Pâr. protopop, pr.I T. Baneiu, pr. I. Ludu Prejmer.l d-1 I. Păcală dir. şcolar Prejmer.l fruntaşul locuitor Ion Mocanu.l pr. Gh. Maxim, d l N. Molocescul dir. şcolar Budila şi Gh. Lixăn-[ droiu dir. şcolar din localitate! care a mulţumit tuturor care ne-al prilejuit frumoasa sărbătoare dea astăzi şi oaspeţilor care au luaţi parte. Pe la ora 4 şi jutn. sal ridicat masa înlr’o atmosferă! frăţească, iar oaspeţii au înce-| put să plece adânc mişcaţi de| buna înţelegere ce este în Căr­peniş între locuitori şi condu­cători. Gh. L.

mulţi alţii. Convorbirile noastre au căpătat un înţeles mai pro­fund şi pentru mine neobişnuit de interesant şi important.

Abia acum am început să în­ţeleg tot ceea-ce s’a petrecut în acel timp îngrozitor, în sufletul fiecărui Român cinstit, conştient şi iubitor de neam, din Transil­vania, Hucovina şi Banat. Cât au suferit aceşti prieteni români ai mei la gândul că regimentele româneşti ajută prin sângele şi vieţile lor la întărirea unui sis­tem, sub care au suferit. După fiecare succes al Puterilor Cen­trale, câtă tristeţă dureroasă a fost în ochii lor! Şi totuşi spe­ranţele nu i au părăsit niciodată.

„Bun e Dumnezeu" — spunea ei chiar şi în momentele cele mai grele. Şi se încredeau în dreptatea celui de Sus.

In fine a venit acel eveniment mântuitor: intrarea României în război alături de aliaţi şi împo­triva Puterilor Centrale. In ochii tuturor prietenilor mei români strălucia o bucurie nespusă. Dar această bucurie era umbrită de un gând. Gândul, că fraţii lor din regat se vor bete şi vor muri în luptele pentru elibera­ră0 fr0i**or robiţi, cari vor fi si­liţi să lupte şi să moară pentru menţinerea robiei.

Atunci, când armata română care a pătruns până în inima transilvaniei, a trebuit să se re­tragă şi generalul Mackensen a ocupat o parte din ţară, câtă putere sufletească şi credinţă în victoria finanlă a dreptăţii a în- cercat inima acestui popor1

Victoria a venit în cele din urma pentru noi şi Pentru r*

mâni. Jertfele noastre comune au dat roade. Pe ruinele vechei monarhii s’au ridicat state tinere pline de viaţă cu viitor strălucit în faţa lor.

In ziua de 28 Octombrie săr­bătorim a 15 a aniversare a a- cestei victorii şi împreună cu noi o vor sărbători şi toţi prie­tenii noştri. Cehoslovacii îşi vor aminti şi de mâna frăţească a soldaţilor români ai garnizoanei din Praga în noapte critică de 27 spre 28 Octombrie 1918.

Ameninţa pericolul ca revolu­ţia naţională cehoslovacă să nu se desfăşoare fără lupte grele. Insă soldaţii români au refuzai să se supună ordinilor coman­damentului austro-ungar şi s’au pus la dispoziţia Comitetului naţional-revoluţionar cehoslovac. Ce puternică manifestare a fră­ţiei cehoslovace!

In 25 Oclomvrie des de dimi­neaţă toţi soldaţii din spitalul meu au pornit spre centrul Pra- gei. Au mers şi cei-ce şchiopă- ,0u.Şi cej'ce abia se ţineau pe carji. Toţi s au întors cu strălu­ci" de entuziasm în priviri: Ro­mânii cu cocarde cehoslovace pe piept, Cehoslovacii cu co­carde româneşti. A fost o zi, care nu se va mai întoarce. Din sufletul tuturora a pornit o urare, care a devenit rugă:

„Să dea Dumnezeu ca să în­ţelegem ceea-ce am dobândit şi sa iim demni de-a pururea de independenţa noastră naţională“.

legăturilor prin acorduri politice şi economice a fost o problema a ailor factori. Noi am vroit nu­mai să pregătim terenul pentru aceste acorduri, prin o colabo­rare pe terenul cultural. Am vroit să răspândim cunoştinţele de limba şi literatura româna ?* să cultivăm raporturile priete­neşti dintre ambele naţiuni.Baza acestui program apusă de proeminentul romanist prof. Jarnik.

încă cu mult înainte de raz boi el a tradus în limba roman „Bunica“ de B. Nemcova ? „Pavel cătană“ de F. PfaV ’ Împreună cu Andrei Bârsean scos o colecţie bogată de c tece şi poezii populareJ ° ‘ :e neşti şi a scris o întreaga s de articole pentru ziarele Şvistele româneşti. ^„diH. Jarnik. directorul Bibl.olecUUniversitare din Brno, 000 ..

ii buni cunoscători 0cei mai duh* «-ui*---— . cj8, bei române din Cehoslo

şi mulţi alţii.

Frăj a cu Românii nu trebuia sa ramana numai o simplă le­gatura de sentiment. întărirea

% f<?sIpe carl Iar cât0 <We *săraci-J I dar sa lei an« Am fă<

1 zilei şi (facă d« |re sau bs să n

N-aj lai ca să Şi cu t

tu produ ] Bunăvc jilul unei

a hârtii I, abom

să le I Dar ni Lb însă JLe fac« jcari nu lent foa \ înţelege

scop opri

ajung Icam ac

aceas Jnţa Iuti jíonarelo titoarelo nilor 1

Băile lus taxai acei i

(muncitvii fam : de ai

prezenta I ore le 6amerei

{Regina i-şi rid

libaţii p ] Sambă

Ramure lino, el {lice şi

) fletc.

fost

curant flâ asoi loslovaci

cuno Islura rc

Inoi

ceasta dr.

Minist» ales dr ile pro! limba Şi la f confer «nie, î; când !

merge pe căile părintelui ® j O mare operă literara a re«w şi d-na Jlndriska Huşk? 0. jeshansova, lectoră de ţ ara. mână la Universitatea 10 . tislava. A tradus o i“^ aţ 8blicÎ rie de autori români şi v a din timp în timp sl l[lucre ^ literaturii romane. Laie

fa-0 Roi iZit fesl fa a ( Ninden FJceho , mor M mir •torit înNej j

Pentru cultivarea r P 8 prieteneşti profesoru , oSi0. înfiinţat şi o Asociau eşedin' vaco-română, a cJarf 1 *5 mic. D'n ţie mi-a fost încredinţat0 gUiniţiativa acestei fost invitate la r J». e (prot- roase personalii0!!1 r?‘ ‘ cU Tz1' N. Iorga, prof. Manne«"-

ci %rea Neşti. J *8 diri fe*e nr likasa ‘Miei rihovi

[ie8eri (,, R(tot de

Na.

«4-1935 uliim apgl.ătra abonafii noştri

vi,, credem să existe foaie românească, care să fie cu atâta jS|ă fală de abonaţii ei, ca ziarul nostru „Gazeta Transil.

{0St îngăduitori fa|ă de abonat» noştri în credinia că cari i'am p8suit ?M p8suim se vor înlesni ca să plătească

f câte o Parte din restantele lor. Ba am mers şi mai departe le o parte din plata restantă a abonamentului, iar altora

GAZETA TRANSILVANIEIPagina 5

săraci, reducându-le abonamentul la aproape jumătateIV _mi /lan/in.lA Oni an /riinii.SI * _ „ î _^ anual) sau dându-le chiar gratuit foaia

Jn-ie ° ku , . .. . * ,ot ailoraâraci» precum sunt pensionar» nacajitj sau ţăranii dornici de

s

im făcut tot ce-am putut, fiind-că înţelegem şi vedem greu- zilei şi HPsa banului. In mai multe rânduri le-am scris ca Iacă datoria, iar altora, cari de pildă au lemne de foc de e s0u se îndeletnicesc^ cu adusul lemnelor la oraş, le-am 5 sa ne aducă lemne plătind astfel cu produsele lor restanta r N am împrocesuat pe nimeni, deşi avem dreptul acesta, ca să nu le facem cheltueli.

cj cu toate aceste, deabea de mai plăteşte cineva fie cu bani „produsele lor, deşi abonajii restanjieri sunt cu sutele. Bunăvoinţa noastră n-o mai putem întinde, căci scrisul şi Iul unei foi costă bani. Redactorii şi tipografii trebuie plătiţi, 5a hârtia, cerneala,, benzine, chiria şi aşa mai departe. Fraţii

abonaţi trebue să înţeleagă aceasta aşa cum şi noi am să le dăm păsuiri şi să le facem înlesniri.

Dar nici abonajiii cu stare mai bună nu mai plătesc, în b însă primesc şi cetesc foaia.te facem#azi tuturora ultima chemare, ca să-şi facă datoria. cari nu pot plăti în nici un chip să ne scrie ca să nu Ie mai em foaia iar, în ce priveşte datoria lor restantă să cădeminfelegere.In scopul acesta mai aşteptăm 2—3 săptămâni. După aceea m opri gazeta, le vom publica numele şi vom căuta pe alte 5 ajungem la banul nostru, deşi numai cu greu ne decidem cam acest pas.

AVI Zaceasta se aduce la cu- a tuturor funcţionarilor, naretor, muncitorilor şi jarelor că, pe baza inter­ilor noastre On. Direc- Băilor „Eforiei Şcolare“

5 taxa de bae la 15 lei. acei funcţionari, funcJiO' luncitori şi muncitoare şi i familiilor lor, cari vor să de acest preţ redus, se ■zenta în fiecare Vinere rele 6 —7 seara în loca- merei de Muncă Braşov, ;gina Maria Nr. 58, pen- şi ridica biletele eontra

rba|ii pot face bae în fie* Sâmbătă dela orele 2—7,

iar femeile în fiecare Luni dela orele 8 —12 a. m.

Braşov, 25 Oct. 1933.Comitetul de direcţie

al Camerei de muncă, Braşov.

Trăim în vremea concurenţii

Prin urmare concurenţa e liberă:

Ondulaţii 15 Lei Manicură 15 Lei

Frizeria lakabTârgul Rozelor.

556 1—3

Samurcaş, principesa Can- no, etc., sau corporajiuni ce şi eminenţi virtuoşi şi

Nottara, StanGoles-etc.curând am transformat a-

asociaţie într’un Institut slovaco-Român, pentruca

cunoştinţele dc limba şi âlura română să fie răspân* la noi în mod sistematic, j ceastă direcţie au câştigat J te dr. Şpişek şi dr. Bous Ministerul Instrucţiunii, dar ales dr. Staca. Timp de ani 'le profesorul Slacu a pre* limba română la llniversi- Şi la amintitul Institut, a ti- conferinje reuşite despre Imia, în Cehia şi Moravia; când filialele din Brno şi

ale Institutului Ceho- Român din Praga eu or-

"t festivaluri româneşti, d-1 a conferenţiat şi acolo,

"'mdeni ideia apropierii ro- ^cehoslovace a fost spriji- “Jmod demn de Excelenta ‘ ministru Emandi care a

°rit în jung şj jH jajuj Ceho-c‘ei şi nu a cunoscut; o-

când a fost vorba de 8<rea raporturilor noastre , J'eşţi. Un mare rol a jucat lt! direcţia apropierii dintreele aatiuni şi colaborarea

.a.Şi minunata activitate I t'ei Ceps în frunte cu

cvsky, preşedintele Micei " a Presei. Cunoştinţele

i pasprovidenţial

poate însemna pentru fiecare dintre Dvs. intrarea la oColectură a Loteriei de Ş ta if

F iin d c ă . . .La 9 Noembrie începe Loteria a IV-a cu o n o u ă s e r i e de trageri, care d u r e a z ă p â n ă la 26 M a r t i e 1934.

m

In tot cursul acestor trageri, la toate cele 5 C l a s e , sunt 40.000 c â ş t i g u r i în v a l o a r e totală de peste 244.000.000 leL

B

Sunt 13 câştiguri mari dela 1 .0 0 0 , 0 0 0 la5.0U0.000 lei.

m

Sunt 53 principale câştiguri între loo .oooşi 5.ooo.ooo lei.

m

Sunt 5 Premii finale de câte l.ooo.ooo lei, sau un Mare Premiu final de5.ooo.ooo lei.

m

Noul Plan al tragerilor cuprinde câşti­guri mai numeroase şi mai importante

ca până acum.

e9eriu România au ajuns neo- - răspândite în Ceho-

e răsplăteşte Româ- toate acestea? Ca cu vârf şi îndesat.

In Transilvania există o socie­tate culturală româno-cehoslo- vacă „Jarnik-Bârseanu“, la Bu­cureşti există o Asociajie ro­mâno cehoslovacă sub însăşi preşedinţia profesorului N. Iorga, precum şi o societate studen­ţească „Abatele Zavoral“ La Cernăuţi există o societate a prietenilor Cehoslovaciei, iar în cercurile femenine româneşti, prietenia fată de naţiunea ceho­slovacă e cultivată cu succes de principesa Cantacuzino.

La întrebarea: ce doreşte na Jiunilor Micei Antante cu prileju* jubileului de 15 ani dela reali" zarea idealului lor naţional, al independentei şi întregirii, a- bâtele dr. Zavoral a răspuns: ^

„Aşi dori ca aceste naţiuni sa fie conştiente de valoarea îm­plinirii marelui ideal al libertăţii, independentei şi întregim de neam, aşi dori ca nim un mo­ment aceste naţiuni sa nu uite să povestească copiilor şi ne­poţilor lor, cât au safen* jugul străin de secole. Nat u nile noastre trebue sa fie unite în interiorul lor şi sa Pr‘v®a clar îa.prejarul lo'. spre a vedţa de cine sunt înconjurate. pen r totdeauna Irebue s i ***** * finanţe in memoria rioasro, cu .tartele: Naliunes, care prin vina

S de a B ta»"« de ea!

Reclama este

v a n w “V S cele mai S i e anunţuri şi reclame.

INTRAŢI CU NĂDEJDE LA CLASA I-aca să participaţi Ia toate şansele celor 5 clase, cu fiecare al doilea loz câştigător.

INTRAŢI CU NADEgDE LA CLASA I-acare vă oferă dela început un câştig p r i n c i p a l d e I.OOQ.QOO fi e i.

L ă o te r ia de S fa t pe c la s e77:

Costume elegante de toamnă

Baltoane de iarnă, haine de stofă şi mătase se executa în salonul „Margareta“.

Preturi solide.Roagă binevoitorul concursS a lon u l „M argareta“

Palatul Marmorosch Pia{a Libertăţii No. 10

553 1—10

Primăria comunei Feldioara, judeţul Braşov.

Nr. 1505-935.

P u b lica ţiu n eComuna Feldioara judeţul Bra-

sov arendează pnn licrtatmne nublicâ, cu oferte scrise şi .tn-

f c i î W ”«

art. 185 şi următoarele din Le­gea monopolului vânzării spir­tului şi băuturilor spirtuoase, lo­calul cârciumei comuntie de sub Nr. 425 împreună cu bre­vetul de vânzarea băuturilor spirtuoase, pe timp de 3 ani consecutivi, adică dela 1 Ia­nuarie 1934 până la 31 De­cemvrie 1936.

Licitaţia se va ţinea în ziua de 25 Noemv. 1933 orele 14 în localul primăriei comunale Fel­dioara.

Concurenţa se va începe cu lei 18.000 arendă anuală.

Garanţie 10%.Conditiuniîe de licitaţie şi

contract se pot vedea la Pri­măria comunală.

Feldioara, la 22 Oct. 1933.Primăria comunală.

554 1—1

M f i i ie altei fracţiide vânzare cu preţ redus la Vasile Ivan Satulung-Braşov. 555 1 - 5

la pozi{ie bună în

Valea-Ceiăt» (Răcădău), cu o suprafaţă de 500 m. □.

informaţiuni Str. Prundului 15

Ciorapi ae sporipentru domni

de şase ori întăriţi45 LeiFabrica de ciorap!

Strada Regele Caro! 5§ 417 8—10 (în curte)______ Primăria Ţânţari.______ad. No. 850-933.

Publicaţiune.Primăria Ţânţari, publică pen­

tru a 2 oară vânzarea prin lici­taţie publică a materialului lem­nos din Dumbrava-Bătrână, e- senţă stejar, pe ziua de 6 No­embrie 1933, ora 10, la primă­ria Ţânţari.

Ţânţari, la 24 Oct. 1933.550 1—1 Primăria^,

**«©fna 4

Acordul cu creditorii streini»TrM8tiVele Şi in,reved«riie dela Paris ale d-lui ministru de

finanţe Madgearu cu membru guvernului francez şi cu cercurile financiare franceze au dus la încheierea unui acord cu creditorii

Prin care se realizează integra! economia de un miliard 500 milioane lei, reclamată din capul locului de d l ministru Mad- gearu pentru asigurarea echilibrului bugetar.

Asupra acordului încheiat un comunicat oficial al Ministeru­lui nostru de finanfe face următoarele precizări:, . ; P,nn acordul încheiat se realizează, cu toate sporurile ecor-

întreaga suma de un miliard 300 miiioane, economie pe al doilea semestru al anului bugetar 1933—1934 la capitolul datoriei publice şi anume asupra tuturor împrumuturilor contractate direct de stat sau prin mijlocirea C. A. M.

Plusul acordat detenlorilor, fajă de oferta de 20 la sută, este complectamente compensat, prin diferite deblocări de sume în favoarea statului şi renunţări la amortizări, asifel încât nu se va pIS« efectiv decât suma corespunzătoare cotei de 20 la sută, ofe­rită la început.

Calculul făcut de Banca Naţională, pe baza datelor transmise de la Paris, confirmă acest lucru, cu singura diferenţă că după cele stabilite prin acordul de eri guvernul român ar plăti doar 50 milioane lei mai mult decât oferta iniţială de 20 la sută.

In fine, din relatarea oficială primită, rezultă că nu este şi pu poate fi vorba de experţi, în senzul acordului de la Geneva ci de experji cari vin aci pentru a stabili, într’un interval de timp limitat şi scurt, capacitatea de plată a României“.

Mica înţelegereşi conferinţa dezarmării

; Delegejii Turciei şi Persiei sau raliat la declaraţiile d-lui Foliei, cerând ca biuroul să con­sulte pe reprezentanţii delega­ţiilor celor mai interesate şi să rezerve pentru celelalte delega­ţiilor, care nu vor fi invitate, toată libertatea de discuţie asu­pra deciziunei luate.

îndată după şedinţa comisiunii generale a conferinţei dezar­mării, biroul conferinţei sa în­trunit şi a decis să amâne lu­crările sale până la 9 Noembrie,

D l Henderson a fost autori­zat să convoace biroul şi înainte de această dată dacă situajia ar face necesar acest lucru.

S’a mai hotărât ca preşedin­tele biroului să asigure pregă­tirea şi transmiterea către toate delegaţiile, a proiectului de con­venţie britanic aşa cum a eşit după examenul făcut de comi- siunea generală în primă lectură.

OA7EŢA TRANSILVANIEI

In memoria Iui C. Dobrescu-Argeş

Joi, în ziua de Sf. Dumitru, a avut loc, în cadrele unei înălţă­toare festivităţi, desvelirea bus­tului ridicat la Curtea de Argeş, întru amintirea lui C. Dobrescu- Argeş, promotorul partidului ţă­rănesc.

A luat parte un imens public, între care numeroşi delegaţi din Ardeal, Bucovina şi Basarabia şi fruntaşi ai partidului naţional* ţărănesc,

Tot cu acest prilej s-a oficiat un parastas şi s a ridicat o cruce Ia mormântul lui C. Dobrescu în comuna Muşefeşti.

La solemnitatea desvelirii bus­tului, între al(i vorbitori, a luat cuvântul şi d-1 I. Mihalache, a- ducând omagii memoriei lui C. Dobrescu, promotorul partidului ţărănesc.

Din Buletinul Dem ografîc-5^84-

Rr

■l9Si

Mişcarea popuiati !judeţului şi oraşului Braşov în iUn’e *

Miercuri d. a. s’a întrunit Ia Geneva comisiunea generală a Conferinţei desarmării. La dis- cujia asuprachestiunei amânării conferinţei până la 4 Decem­brie a luat cuvântul d-I Fotici, ministrul Iugoslaviei pe lângă Societatea Naţiunilor, vorbind In numele Micei înţelegeri. D-sa îşi exprimă muljumirea fată de deriziunea luată cu privire la continuarea conferinţei. O amâ­nare, fie chiar disimulată — apune d-1 Fotici — ar fi avut consecinţe dezastruoase.

D-1 Fotici declară că Mica în­ţelegere aderă din toată inima Ja continuarea conferinţei. D-sa ţine însă să releve că, oricare ar fi metodele de lucru, o de­riziune finală nu va putea fi luată decât de comisiunea Jge- nerală, în care sunt reprezen­tate toate statele, pentru ca ioate statele să-şi poată spune cuvântul şi expune punctul lor de vedere. i

INFORM AŢTffNlD-1 ministru de externe

Titulescu reîntors dela Belgrad, unde avuse o întrevedere cu d-1 ministru de externe al Iugo­slaviei, a sosit în {ară şi va fi primit în audientă de Suveran,

•Curtea de apel din Braşov,

presidată de d-1 consilier T. Panu, a achitat eri pe şeful so- cial-najionalist din Sighişoara Alfred Pomarius, acuzat pentru propagandă hitleristă. Tribunalul din Sighişoara achitase pe a- cuzat, dar procurorul făcuse apel, care a fost desbătut eri.

•Arestaţi. Au fost arestaţi de

polijie: ţiganul Gerebeş pentru înşelăciune, spărgătorul I. Ko* kosi şi aventurierul A. Arz, care dându-se drept voiajor a săvâr­şit diferite escrocherii.

•Adunarea debitorilor ur­

bani, care era să aibă loc mâne la Braşov, s’a amânat pe Dumi­neca viitoare.

•Expoziţia de lucruri manuale

3 Reuniunei femeilor şi fetelor evangelice C. A. maghiare din Braşov se va deschide mâne Duminecă, 29 Oclomvrie la ora 41 a. m. în sala de adunare e- riesiasiică din curtea bisericii, Str. Iuliu Maniu No. (fosta Fân­tânei No. 1). Rugăm vizitarea expoziţiei. Preşedinţia.

Colegiul Carol I. Cu prile­jul restaurării Bisericei Dom­neşti Sf. Dumitru dela Craiova, şi a împlinirii unui veac dela în­fiinţarea liceului Carol I dela Craiova, festivităţi la care a asis-

Maj’ Sa Re9ele, în­soţit de d l prim-ministru Vaida şi ministrul Gusti, Suveranul în discursul rostit a ridicat liceul Carol la rangul de colegiu, care este al doilea din tară după Co­legiul Sf. Sava.

•Inaugurarea Cabanei, con­

struită pe locul din Strada Ţin- laşilor „Pe deal la Cruce“ de societatea Junilor Braşovecheni, are Ioc mâne, Duminecă, 29 Oct. ora 12 la amiezi.

•Cununie. D l ing. Ioan Boam-

- n. .d'ra Elena Stroe anunţă căsătoria lor, care va avea loc Duminecă în 29 Oct. la orele 7 seara în biserica Sf. Adormiri din Braşovul-vechiu. Nuni d na şi d-1 Dr. Al. Suru.

Prezenta ţine loc de orice in­vitare.

•Băile Eforiei şcolare vor fi

deschise, începând cu 1 Noem- vrie 1933, până la alte dispozi- riunì, în fiecare zi dela orele 7—1 a. m. şi .dela 2—7 p. m, Sâmbăia până la ora 8 seara.

Direcţiunea,

«Tipografia Vfator Brani«««, Braşnt

Călătoria invalizilor pe C. F. R. Direcţiunea generală a re­giei autonome c. f. r. a aprobat ca invalizii, marii mutilaţi de război, chemaţi de comisiile de revizie, să călătorească fără plata taxelor de transport pe căile ferate. Ei vor călători pe bază de foi de drum emise de ministerul apărării naţionale, sau cercurile de recrutare respective, dela domiciliu la preşedintele comisiilor de revizie şi înapoi. In acest mod vor călători şi în­soţitorii invalizilor orbi.

Expoziţia de animale mici dom estice. Deschiderea expo­ziţiei s a făcut azi Sâmbătă în 28 Octomvrie 1933 ora 8 a. m. Ex­poziţia cuprinde următoarele a- nimale m ici: Păsări de apă, găini, porumbei, canari, păsări de decor, epuri, câini, vulpi ar­gintii, pisici şi peşti. Seara de cunoştinţă şi întâlnire Sâmbătă jn 28 Octomvrie 1933 ora 8.30 în restaurantul Gewerbeverein.Centenarul firmei M. Copony S . A.

împlinirea centenarului cunos­cutei fabrice de parchete din Braşov M. Copony, astăzi tran­sformată în societate pe acţiuni, — eveniment pe care l-am apre­ciat şi noi mai pe larg într un număr precedent al ziarului no- siru. “ a *osf sărbătorită prin o şedinţă solemnă în sala festivă a Camerei de Comerţ Şi indus­trie, la care au luat parte acţio­na™ societăţii, reprezentanţii au­torităţilor şi numeroşi prietini ai firmei fără deosebire de naţio­nalitate.

După expunerea istoricului fir­mei de cătră d-nii Dr. C. Schnell, preşedintele întreprinderii, în limba germană şi de cătră subdi­rectorul W. Beer în limba ro­mana, numeroşi oratori au pre­zentat felicitări firmei, care timp de un secol, înfruntând toate piedicele, a ştiut să se menţină şi sa şi câştige un nume atât de bun in întreg cuprinsul ţarii., Din partea membrilor români

„ f.a}a la serbare au esprimat uran de bine d-nii: primar Dr. C. Voicu in numele Municipiu- Iui şi d l prefect G. Cufeanu in numele judeţului aducând fir- j ma jubilară ca pildă a bunei înţelegeri intre patronii saşi şi lucratorii români angajaţi în ser­viciul firmei încă dela primele ei începuturi amintind îndeoseb pe fostul şef de atelier româna 'o S r"1Ca’ care limP de 55 eni a stat in serviciul firmei.

brumoasa serbare a luat sfâr-?dpf"n f®h„cltarea celor din frun- tea firmei, îndeosebi ai membri- lor familiei Beer, cari continuă tradiţia moştenită dela înteme­ietorul firmei Martin Coponţ

Abonamente Ia Gazeta Transilvaniei

pot face şi lunar

Dându-ne seama de impor­tanta datelor demografice, am publicat buletine lunare şi dări de seamă anuale despre mişca­rea populaţiei în fjudeţul Braşov. Concluziile noastre au fost: o natalitate ralativ bună a româ­nilor, o mortalitate mică în ge­neral şi o mortalitate mai mare decât a celorlalte {neamuri con­locuitoare; şi o creştere mulju miloare, mai mare decât a sa- I şilor şi a ungurilor.

A apărut în numărul din Oc­tombrie al [Buletinului Demo­grafic, redactat de Institutul de Demografie şi Recensământ, sub conducerea escelentă a d-lui dr. Manuilă, o nouă rubrică: a da­telor demografice pe luna Iunie a. c. pe naţiuni.

Ne facem datoria de a cer­ceta cifrele cari ne interesează, şi a controla datele noastre cu cele ale Buletinului.

I. Naşterile pe ţară dau un coeficient de 31.6 la mia de lo cuitori; în Transilvania {de 26.5.In judeţul Braşov (inclusiv mu­nicipiul) este de 248; din cari insă: pentru comunele rurale, cu 268 naşteri, coeficientul este de 29.4 proc., iar pentru Muni­cipiul Braşov cu 80 naşteri nu­mai de 16.37#.

Deci în judeţul Braşov naşte­rile sunt mai pu|ine decât în ţara întreagă şi mal puţine chiar decât în Transilvania; dar dife- rinţa nu o cauzează satele, ci oraşul, care are o naştere mai mică cu 57oo chiar decât cele­lalte oraşe ardelene.

II. Mortalitatea pe (ară e de 16.7°/oo (la mia de locuitori), în Transilvania 16.10/«,. In judeţul şi oraşul Braşov cu un total de 171, de 12 2V00;din cari: în sa­tele judeţului de 11.8'V00, în o- raşul Braşov de 12 8V#0 (în ci­fre 108 şi 63). Deci în privinţa mortalităţii stăm atât oraşul, cât şi satele, mai bine decât tara întreagă, şi decât Transilvania; dar mortalitatea noastră la sate e mai mică ca cea dela oraş.

HL Escedentul pe ţară e de H-97oo> îa Transilvania 10.4Y»o.In judeţul Braşov este de 12 60/oo, deci aproape cât al tării şi su­perior Transilvaniei întregi. La acest excedent iau parte comu­nele rurale cu 17.67o. (160 de suflete), iar oraşul Braşov de abia cu 5.5 proc. — (17 su­flete).

IV. Mortalitatea ^infantilă sub 1 an, este pe ţară 15.5 proc.(la 100 de născu|i vii); în Tran­silvani 13.7 proc.; iar în judeţul Braşov de 10.9 proc., din cari 10.8 proc. în satele judelui (29 morţi la 268 născuţi), iar “ oraşul Braşov 11.2 proc.(9 la 80 născuţi).

Deci şi aici paradoxala apa­riţie: naşteri puţine la Braşov şi totuşi mai mulţi morţi ca la sate. Cauzele vor trebui căutate in situaţia materială a popula­ţi®1 de rând, în edilitatea me­diocra a oraşului, dar şi în ipsa generalizării vaccinului an-

utuberculos!V. Mişcarea demografică pe

naţionalitate este următoarea •Fe ţară numai românii au un câştig proporţional de 3.1 proc (natalitate 78.8 proc., mortali- late 75.7 proc. din toţi morfii ţarii), ruşii 0.2 proc.; iar ungurii o pierdere de 1.8 proc., ger­manii de 1.2 proc., evreii de u.4 proc.; ceea-ce denotă vitali- tatea superioară a Românilor.

ceasta însă nu înseamnă o pierdere in cifre absolute, ci numai o puerdere proporţională, comparând cifrele naţionalităţii respective cu cifrele generale ale născuţilor şi morţilor. Căci

C,î.e absolu‘® Românii sau înmulţit cu 18702 de su­nete, Ungurii cu 582 suflete

mse repe]

jud

Germanii şi <?_.. flete şi Evreii cu?32-U 232

In judeţul Braşov" ^ cu Municipiul, aveJ‘,.Impr mişcare: ern Urmât0aJRomanii născ 9fi7 Saşii C- ^ ’ m«ţi9<3;Ungurii " î£> » 31Evreii » 3&"tu : e - * Total: născ. 348, m.Tn

zeaza astfel: ’KS? »*<, J J * #

: i i ;. i , . n o -i wAlţi i ’ I „, , ” 1 Pierd,In comunele rurale

tului situaţia e: ae

K p r « ’ • * “ :»•'«s . 5. _ „ 97 :: |J .Alţi n 5 ___Total; "ătoc. 268. m o Î I o ^

Cunoscând noi proDorii» pulatiei pe na|iuni,P 2 ? l 61 proc. Români, 20 proc S şi i 9 Pr<>c. Unguri, în comm ru ra le a le , udefului; şi co ‘ randu le cu cifrele proporl nale ale mişcării demografici fiecărei naţiuni, faţă de toi putem constata care din ace najiuni este sau nu în câş sau pagubă.

Asifel:Românii (61 proc.', au din naşi

bO.8 proc, morţi 65 proc.. esced proo.Saşii (19 proc.), au din naşi

13.5 proc., [morţi 17.6 proc., esc 11.3 proc.

Ungurii (20 proc.), au din naş17.5 proc., morţi 157 proc, est 18.8 proc.

Alţii (1 proc.), au din naş LSI proc.. morţi 1.9 proc,1.9 proc.

Din această tabelă se po constata: că românii din sal judeţului nu numai îşi mer întâietatea în judeţ, ci cl înaintează, în paguba celorlf 2 naţionalităţi. Deşi au mai m morţi decât saşii şi ungurii, luşi prin superioritatea naşteri, iau o colă parte su rioară din escedenl.

Nu lot acest lucru îl pul spune şi despre oraşul Braţ Necunoscând cifra propor nală actuală pe nafiuni a po laţiei oraşului, nu putem soc proporţia pierderii români! dar din cifra mică a naşteri la români, din numărul reli mare al morţilor şi din însi( fiantul escedenl de 2 sufleie, poate evident constata mai pierdere a românilor {şi Pr°S sul mare al celorlalte na|io litati.

Dacă această situaţie va o tinua — şi avem impresia putea zice certitudinea, ca ceasta este situaţia consa — atunci am sesizat cai pentru care Braşovul nu se mânizează. .

Căci Braşovul nu se roma zeaza, poate din potriva, c ce se poate constata din aspectele vieţii braşovene.

Şi alunei vor fi cauze, împiedecă românizarea, ca buesc căutate şi sanate , c mijloacele ce ne pol s‘a demână.

Braşov, la 25 Oct. 19Dr. PonpM jJJjS

medic primar jumn

facAbonaţii cari ne clamaţinni şi eom0111 . scris în chestia ziarului rugaţi a n e indica nna şi n-rul de pesub care li se triinde

BranisRedactor-şef ş i girant t Victor