Anul XII. Arad, Marţi, 1|14 Aprilie 1908 Nr. 75.

ABONAMENTUL Pe n u . 2 4 Cor. Pa fum. an . 12 « P i 1 Itină 2 «

Ans! de Dumineci Pe HO an 4 Cor. — Pen* im Kominla ţi America

10 Cor.

jffrel de zi centra Ro-n t a l a f I itrainătate pe

an 40 franci.

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA i

Deák Ferenc-utcza 20.

INSERŢIUNILE se primesc Ia adminis­

traţie. Manuscripte nu se îna­

poiază. Telefon pentru oraş şi

comitat 502.

Regim polifial. (*) Am avut, nu odată, prilejul să înre­

gistrăm ordinaţiuni şi măsuri de ale guver­nului, cari dovedesc că trăim în plin re­gim poliţia!. Sub guvernul actual, zis »na­tional«, mai mult ca ori şi când. In ce ne priveşte, avem un caz special : confiscarea d'acum şase zile la redacţia noastră, înve-derânduse că poliţia n'are ştire ori nu ţine socoteală nici de sentenţele aduse de fo­ruri justiţiare superioare, ci în numele ^mântuirei ţării şi naţiei* procedează cu volnicie de parcă am trăi în evul mediu.

Foarte adesea, măsurile luate de guvern sunt de natură a jigni cel mai intim senti­ment şi libertatea personală cea mai ele­mentară a — naţionalităţilor, căci exclusiv Iată de noi îşi arată guvernul puterea.

Un caz recent, petrecut între slovaci, ne va lămuri în privinţa asta.

Pentru a veni în sprijinul fraţilor lor d'acasă, slovacii din America au tipărit nişte mărci şi au bătut nişte medalii de metal cu inscripţie slovacă. Se înţelege, mărci şi medalii de acestea au fost trimise şi slovacilor d'acasă. Vor fi adus chiar nu-măroşii emigranţi cari se întorc acasă.

Asta, după părerea contelui Andrássy este o adevărată » trădare de patrie «, pan­slavism de cel mai periculos soiu. Iute a luat deci măsuri de — »apärare«, dând or-dinaţiunea de mai Ia vale :

»Am aflat, că mărcile şi medaliile emise în favorul Ligei Slovace din America se vând cu scopul ca aşa zisul fond naţional

slovac să aibă la dispoziţie bani destui pen­tru ajutorarea mişcării slovace din Ungaria. Având în vedere, că venitul ce rezultă din vânzarea acestor mărci şi medalii ţinteşte să servească o agitaţie naţionalistă a cărei tendenţă antipatriotică este mai presus ds ori ce îndoială, folosirea mărcilor şi meda­liilor sus amintite pe teritorul regatului sfintei coroane o interzice...

Sfânta coroană va străluci d'acî încolo mai tare, iar »naţ?a« poate durmi acum li­niştită. Andrássy a luat » măsuri de apă­rare «...

Cine 1-a informat însă pe ministrul de interne despre tendinţa antipatriotică a miş­cării slovacilor din Ungaria şi în ce chip se agită prin purtarea ori vânzarea acelor mărci şi medalii slovăceşti, — asta nu va spune-o niciodată contele Andrássy. Pentrucă, desigur, avem şi aci de a face cu o ne­ghioabă denunţare anonimă, de felul celei publicate în Budapesti Hirlap« delà 7 c.

Va să zică: dacă slovacii din America ori cei din Ungaria adună bani pentru aju­torarea şcoalelor şi bisericilor slovace, pen­tru ajutorarea victimelor nenorocite delà Csernova, pentru vre-un spital ori alt scop umanitar, — ei agită contra patriei?

Dar să zicem că se dau bani chiar pen­tru scopuri politice : pentru jurnalele slovace, pentru alegeri şi alte aşa zise » agitaţiuni «... Oare este aceasta o transgresiune ori crimă, care să îndreptăţească pe ministru de in­terne să pună în mişcare poliţia, să lase teren larg jandarmilor de a face perchiziţii, a confiscă, a face tot felul de şicane?

Oare partidele politice ungureşti nu adună şi ele bani pentru scopuri politice ? Şi cine ar şti să ne povestească mai mult decât contele Andrássy despre vânzarea insignii-îor coaliţioniste, despre tulipanii vânduţi în scopuri curat politice?

Unde, după care lege a ţării este patrio­tic numa; ce fac ungurii, iar acelaşi fapt, săvârşit fiind de naţionalităţi să constitue transgresiune ori crimă ?

Nu-i destul că guvernul s'a arătat reac­ţionar punând Ia cale darea în judecată a deputaţilor români din Arad pentrucă orga­nizează un partid existent şi recunoscut în dietă, ci intră acum poliţia chiar în sanc­tuarul familiar, confiscă cel mai elementar drept cetăţenesc, oprind să vândă fratelui o marcă ori medalie care nici măcar inscrip­ţie sediţioasă nu are ? !

E ridicol de altfel guvernul şi din punct de vedere al practicei executării ordinului său.

Cum o să controleze adecă pe cei ce vând mărcile şi medaliile? O să între în casa fiecărui slovac şi o să caute jandarmii toate scrinurile, colţurile şi buzunarele ? Dar astfel s'ar comite cea mai revoltătoare caznă a unor cetăţeni tot cu atâtea drepturi câte are contele Arsdfássy !

Nu înţelege ministrul de interne, că ast­fel de ucazuri îl fac de rîs şi dau prilej să fie jignit un popor de milioane suflete ?

Ii trebue oare lui Björnson şi celorlalţi apărători ai naţionalităţilor dovezi mai straş­nice, decât, acest ucaz al ministrului pre­tins naţional şi constituţional?

FOIŢĂ ORIQINALÄ A »TRIBUNEN.

„Convorbiri de Luni". — R â n d u n i c a . —

(Urmare).

Ii văzură sfărmându-se de vârful unui palmier singuratic şi o rană largă se deschise in adâncul zării. Sângele se prelinse peste deşert şi peste buruenlle oazii.

Leii visau in Pretoriul pustiei. Sub cupola de foc a ceriului, nici un cântec,

nici un sbor... O stâncă roşie pâlpâia Ia capul oazii ca o can­

delă a deşertului. Rândunelele se lăsară acolo şi se vâriră in scor­

burile ei, de teama paserii Rock, care svâcneşte In asfinţitul deserturilor şi atacă.

— >Astă seară să dormim aci, zice cea mai bătrână dintre ele, itr mâne in zori să frângem citea spre Abisinia. E o ţară verde, ca o apă de smarald, frumoasă, cu buchete de carubl, cu flori sălbatice, cu struţi, cu temple monolite, cu obe­liscuri vechi... Mâne seară pe cât miaduc aminte • «Arătarea reginei Sabac pe lacul »Stelelor« la >Gondar.<

— >Regina Saba? ciripiră puişorii rândunlcei. Cine-i asta bunicuto?«

— »Armida arabilor, puii mei. Ea a trăit in timpul bibliei. S'a iubit cu Solomon regele iu­deilor şi a născut pe Menelik Întâiul rege abisi-веап. întrecea in frumseţe pe toate prinţesele din — » 0 mie şi una de nopţi.*

Palmierii o cântă de câte ori adie*... — >Să ne duci In Abisinia bunico, se rugeră

puişorii, să ne duci in Abisinia* şi de obosiţi ce erau adormiră in stânca deşertului.

Dimineaţa porniră cu o iuţeală ameţitoare in ţara clădirilor lui Laiilaba şi a >neguşiior< îa vestminte de pene.

Trecură Nilul albastru, care se împletea ca o panglici de moar, printre buchetele de palmieri, svâcn'ră peste vârfuri de păduri virgine şi la ameazi se odihniră sub psristilul unui templu mo­nolit. Apoi, săgetară peste pânza de lapis a Ia­cului Tana şi când soarele apuse peste colinele Amharei, rândunelele se opriră într'un turn rui­nat la Oondar.

Jos, pe o pajişte de iris violet, un etiopian cântă din fluer unui pâlc de capre cari se uitau la rana cerului, îa asfinţit. O abesiniană finiră, visă culcată pe genunchii Iui.

> Odihniţi vă acum, zise rândunica puişorilor ei, căci la noapte trebuie să veghiaţi, dacă vreţi s i vedeţi, umbra reginei din Yemen*.

Puişorii ascultară, mân cară ceva, apoi cobo-rtră de sorbiră câteva picături de apă dlntr'o ci­sternă de granit antic.

Seara sburară pe (armul lacului şi se înşirară pe un zid alb de ruină. Ca un văl de peruzea, pânza lacului stă Întinsă sub ramurile arborilor tropicali.

Cerul se rumeni spre răsărit. Vârfurile caru-bllor se poleiră şi luna înflăcărată se Înalţă pe­ste peisagieie divine ale Amhariei.

Departe plângeau cimpoaiele taberelor abisi-niene.

Un cârd de flamingi cu pene de flăcări sub aripi, ieşiră pe pajiştea scânteietoare a ţărmu-ruiui.

Poioguri de raze se lăsau din crengile copa­cilor, ca'n feeriile din vis. Câţiva păuni Ia spin­tecară semef Ş' veniră să şi plimbe treneie de nestimata pe {armul de lumină al lacului. într 'un rug de agatişi cu ciorchinii de flori cari atârnă ca ciubucila de cristal ale uni policandru, şear-pele Python se descolăci, înălţă capul către o creanga cu cuiburi de papagali şi flueră stro-pindu-i cu foc.

Păunii ţipară. Lacul se turbură, începu să fiarbă, şi din

spuma iui răsări ca In basmele grecilor, Regina Saba mai frumoasă ds cum a visat-o Veroneze şi Pietro Spada.

Peste braţe li atârna o haină scumpă din fire de paiangen. Scântei de pietre scumpe tremurau în lumina părului care curgea peste şolduri. Re­gina Yemenului stă pe o plută de care atârnau luntrile poveştilor, legate cu funii de mătasă şi împletite cu roze din Magdala. In luntri, sclave goale întindeau umbrele de fulgere. Lebedele plimbau luntrea de-a lungul ţărmului în florile căruia ardeau stropi de pietre scumpe. Fântâni parfumate ţâşniau din tufişuri. Crengile carubilor cântau ca strunele vechilor harpe.

Erà c i In Thüle din vis. — >Cum aşi vrea să stău in vârful suliţei din

mâna reginei Saba*, şopti un puişor la urechia mamei sale.

— >Şi e cineva mai frumoasă decât ea, — a-daugă altul ? Nu e acesta Paradisul mamă ?<

P a 2 - 2

» F r e m d e n blat t« d e s p r e c ă l ă t o r i a Iui Ae-r e n t h a l . Semioficiosul ministerului de externe •»FremderiblatU scrie următoarele despre consfă­tuirile din Budapesta :

»Nu e trebuinţă de explicări deosebit», când e vorba, că ministrul de externe vine din timp în timp in siingere cu bărbeţu de stat maghiari. P i de altă paste nimeni na st i ia îndoială, că se va folosi de ocazie, ca să discute dsspre diferitele chestii referitoare Ia portofoliul său. Chestia sol­dei ofiţerilor nu aparţine portofoliului ministeru­lui de externe şi chestia aceasta va ajunge pe tapet pe baza statoririi cheliudilor comune în con­siliul de miniştrii ce se va ţinea în Aprilie. Prin aceasta va disparg şl presupunerea, că venirea îa a-Ungere a minist!ului comun cu bărbaţii de stat maghiari se va festinde asi-pra tuturor chestiilor n i llhre. Tot aşa de nebazîtâ e şl c^mbinsţia aceea, că baronul Aerentha', ca homo regius va pregăti o mare schimbare politică îa Ungaria. Ministrul stă departe de gândul să-şi aroíge caracterul de cancîîsr. In politica internă a U g*riei azi e nu­mai o chestie actuala Însemnaţi, anume reforma dreptului electoral evelual statorirea timpului in­trării în vigoare a noului drept electoral şi hotă-rîriîe guvernului maghiar referitoare îa a^ s s t a sunt departe de ori şi ce îngheaţă a miaiitruiui de externe.

* D o u z e c i şi u n u d e p r inc ip i g e r m a n i în

Viena . Din Viens se anunţă, cà împăratului Wilhelm, ss pare, că îi va succede planul, ca să se prezinte în Viena îa jabiieui împirutuiui Fran­cise Iosif I cu toţi principii germani. Acurxs deja şi în cercurile oficiale ss anunţă, că vizita ne greşit se va face şi anume în 7 Maiu.

Probabil că se vor prezenta 21 domnitori al

— »Mai frumoasă decât reg'«a Sabs e drago­stea noastră, răspunde rândunica ; iar Paradisul e pretutindeni, unde dragostea e cu mh.

La miezul nopţii, cortegiu! spuse şi rânduta-cele obosite, adormiră îa suf аг&г dulce a alizee-lor pe ruina aibă din Amhsrs.

Dimineaţa porniră pesta Gidarcf, lăsară Kar-tumui într'un buchet de pslrnicri, văzură cata­ractele Nilului şi se odihniră iarăşi pe piramidele din Meroe, lä umbră cărora s ; adăpostise un pâlc ostenit de struţi.

Seara se opriră în vârful unei moskei fiii mite din Abou Hatied, cu morminte ruinate împreju rul ei.

Ce pasări romantice, rândunelele. Lor 'e place potz 'a ruinelor, zidurile triste,

turnurile vechi, porţîls antice, c&îarguri!e coră­biilor...

Au ceva din sufletul poeţilor de ekgle. Din vârful mo&kei delà Abau Harald. Se ui­

tară pests deçert în vâlvo&rea asfinţitului ia o caravana at&bê, care se zugrăvea рг cerul de aur ai zarei ca îa peisagii ic auicane sie lui H,l debrand. Apusul puaeà purpură şi ioc peste bur-nuzurile albe aîe arabilor.

Departe, din corturile nubie;;iIor pitits intre palmierii cântător) гі Nîiuîui, ѵеш! іаа&иіш săl­batică a unei tambure egiptene.

Şi sub cerul acesta de basme, pasărea Rock cu ghiarele Uuâugeraie de rana apusului, trecu ca o adiere a morţii peste nisipul de aur al de­şertului.

(Vi urmà). Oh. D. Mugur

» T R I B U N A «

fsderaţlunii germane, ca să salute pe bătrânul nostru domnitor. Principii vor rămânea în Viena numsi o zi şl vor fi primiţi toţi de domnitor la Schönbrunn, unde se va da un prânz de gală. Vizita aceasta dă mult de lucru oficiului mare şalului curii , că unde să li se ftcă loc la toţi principii, deoarece 8 au loc Ia Burg şi tot atâţia la Schönbrun.

Din Hamburg se telegrafiazi că dr. Burvhard preşedintele senatului va sosi ia 7 Maiu în Viena ca dimpreună cu împăratul şi principii Оггта-niei să felicite în numele oraşelor Hamburg, Brema şi Lübík pe Msj. Sa.

Congresul presei noastre. — Voci de presă. —

Confraţii delà ^Tribuna Română* din Bucureşti scriu cu multă căldură despre proiectatul congres al presei noastre.

Reproducând o parte din ultimul nostru articol de fond privitor la congresul presei noastre, » Tribuna Română* scrie, ia loc de frunte :

»Noi Ie trimitem un strigăt entuziast de îm­bărbătare şi le ură'î Izbândă în lupta ce au în­treprins. Noi înţelegem foarte bine dureriie lor, cari sunt propriile noastre dureri. Cunoaştem amarul prigonirilor da presă, cunoaştem acest araar pentrucă şi noi aas fost j'gaiţi de libertatea noastră de a împrăştia cuvântul pàcèi şi lumina In popor.

»Şi vom urmlrî, cu multă luare aminte, dezba­terile acestui interesant congres, — din care şi noi ѵош putea trüge învăţaturi de folos.

»Ls luptă dar, apostoli drsgi şi iubiţi con­fraţi! Fie ca brazda de lumina pe care o veţi trage, şi de azi înainta pe ogorul strămoşesc, să lumineze şl minies, atât de întunecată astăzi, a celor csri vi prigonesc pe nedrept şi vă aruncă îo tenwdfi pemru suprema vină, că luptaţi spre a păstra neştirbită conştiinţa naţională a popo­rului românesc!

>Ei nu vor izbuti niciodată să întunece această conştiinţă în voi, pentrucă Irtauşl spiritul vremei de azi şi însăşi democraţia, e pentru cinstirea liberatei etnice a popoarelor, ceeace va aduce dezrobirea tuturor naţ onsli:ă{i!or ce astăzi stau încituşsie sub jugul străin.

»Saluiaai dar, cu dragă inimă, cel dintâi con­gres al ziariştilor români din Ardea! !...

Reliâiozifaîea şi remediile ei la poporul nostru.

De Nicolae Crişmariu.

(Urmare şi fine).

Biserica româna ds pe aceste plaiuri a fost totdîgurja fiică vitregi P<s preoţii şi credincioşii ei suferinţele i-au oţdit, îatocmai ca pe creştinii din timpul perzecuţiuniio;. Suferinţele da veacuri 11 a cimentst solidaritatea, cu cară au iivins toaîe ca'amităjiie. Numsi aşa ne espiiclm, că în curge­rea vremHor şi-au păstrat legea, datinile religi­oase ş! iimbá cu cureţenia moravurilor. Şi ca durere trebue s í coösteiais sz! siáblrea senti-montului religios, is a .est popor, precum nu s'a experiat în trecut. Când cugetăm, că sunt co­mune, ubde KuraSrul concuolnaţiilor întrece pe si căsătoriilor kgiuüe şi că pietatea faţă de sfin­tele aşăzăminte precura şi veneraţiunea faţă de feţsie bisericeşti a scăzut mult: trebue să con­cludem, că ne aflăm afară de starea normală.

СопгШаяа acestea, urmează deia sine între­barea : prin ce remedii se poate ridică sentimen­tul religios al poporului nottru k nivel reclamat de legea divini a iui Hristos ?

3 opul acesta se ajunge numai printr'un pro­ces rădicai, in e u e lerncdiile ni le dau pastorii, prin împlinirea datorinţelor cu conştiinţă şi clasa îri'id'gesîîă prin exemplu.

1. Relativ ia păstorirea credincioşilor aflăm in­dicii in istorii primitivă a blsericei.

Păstorirea credincioşilor, h început а sîat : din pretilcarea cuvântului, rugăciune şi sxvâ rşirea tai

14 Aprilie n. 1908

Votarea legii contra trusturilor. In şedinţa de Miercuri a Camerii române

discuţia generală a proiectului de lege contra trusturilor a fost încheiată din următoarea vorbire a dlui prim ministru D. Sturdza.

Discursul dlui D. A. Sturdza. Omul uită lesne de greutăţile prin care a trecut. Avem de înde­plinit o reformă mare şi nu suntem încă la Im-Hnirra ei. Patruzeci de ani nu ne-ara ocupat de ţărănime ; a sosit vremea ca să ne îngrijim şi de ei. De aceea trebuie să regulăm chestiunea agrară de oarece sunt intr'o ţara liberală.

Prin împăciuire să se facă lumină intre toţi. Cei mai vinovaţi dia această ţară, sunt cei mai culţi, cu judecată mai înaintată şi cari fac parte din păturile de sus. Trebuie să trecem peste multe, având fii vedere situaţia ia care se găse­şte azi ţara ! Cert este un lucru. Au fost revolte ? Au fost! P u s u n e a u ele intr'o situaţie nui grea? Da.

№ am luat angajamentul faţă de ţară de a a-duce la indeplinire programul anunţat la timp. Să vie acum un guvern care să dărime ceeace am făcut, ar fi un cataclism îngrozitor pentru ţara noastră. (Aplauze).

Dar să revin Ea subiect. Suntem intr'o situaţie foarte îngrijitoare şl putem scăpă de e i numai având de partea noastră pe acei cari au marile întinderi de pământuri. Unde au început primă­vara trecută răscoalele?

In judeţele Botoşani, Dorohoi şi celelalte unde sunt trusturi. Dacă n'ar fi fost trusturile, nu ar fi avut loc revoltele in judeţele de îmi sus. Dar să-rci daţi voie ca să v i probez aceasta.

(Citeşte câteva calcule din car! reeje locurile eultivabile aie majorităţii mari şi mic)). Proporţia este in favorul proprietăţii mari şi lucrul acesta este fэагte anormal. Dacă ne întrebăm cui este arendată marea parte a pământurilor cultivabile aparţinând marei proprietăţi, vedem că majorita­tea pământurilor este arendată străinilor; 60 la suia români şi 40 străini. Din totalul numărului arendaşlor nu străinii sunt cei mai mulţi. La 50 hectare pămâ-J. 850/o suni cultivatori româui şi Ібо/о streini Nu sunt evreofig, dar mi-e drag mai mult românul decât un alt străin lie cât de prieten nouă. (Aplauze).

Evreii sunt singurii cari nu se apropie de ro­mân, dar în ЗСЬІТІЬ cu ei au legături mari. De aceia îi compătimesc.

Evreii înainte erau bancheri şi negustori. Din cauza insă a dezinteresului marilor proprietari, ei au intrat şi în agicultură.

Evreii au avut Ioc mai mult ds Intermediari,

nelor; apoi rasi târziu s'a adus administrarea avarilor şi conducerea spirituală.

Amăsurat acestei ordine moştenită delà apo­stoli, fiecare prezbiter in parohia sa are să să­vârşească funcţiunile cu zei apostolic, deosebit a îivăţă >cu vreme şl f i r i vreme< în şcoală şi in biserici, in timpul din urmă s'au inzistat mult asupra acestor datorlnţl, iar practica pastorală a luat oarecare avânt.

h i p rogamul pa&Ural se afli însă un punct, care — aupa pSrerea mea — nu se ex-acuta con­form prescriptdor canonice, deşi delà executarea acestuia am putea speră cel mai bun rszultat pe terenul pastoral. Să mă explic.

Ca să nu sa neg ige cuvântul, pentru servirea meselor, apostoiii şl au sks discoaii. far In lo­curile, unde au întemeiat comunităţi creştine şi au instituit prezbiteri, el înşişi mergeau în per­soană, ca sa întărească pe fraţii lor.

Deci, când biserica e In perlciu, când fraţii sunt nedumiriţi şi apostolii de acum: episcopii şi protoprezbiterii iacă оЬзеагѵа această proce­dură; dar, sä spunem adevărul, nu in măsura redamaiă de trebuinţele sufleteşti ale ohştel.

Descinderea uzuată a părinţilor protoprezblteri prin localităţi, azi, e numai de natură admini­strativă. Aceasta e o mare greşală, prin ea s'a depăşit terenul pastoral şi urmările ei sunt : o lacună deschisă, care trebue suplinită. In timpuri abnormale, ca acela in care trăim, vizita cano­nică a protopopului ar trebui să fie aşa : să şl aleagă ocazlunea binevenită, ba să poată cuvânta poporului tn biserică, ibiciuiud moravurile stân­gace şi intirindu I in credinţă şi alipire cătră bi-

Iată de altfel ce scrie chiar un ziar un­guresc, »Nepszava« delà 12 c, despre u-cazui lui Andrássy:

Pe ce temei tare trebue să stee idea de stat maghiară, dacă intregitatea şi desvolta-rea sa este primejduită chiar şi de nişte mărci şi medalii cu inscripţii slovace. Iar cât despre interzicerea să se poarte meda­liile, aceasta este ingerinţă în cele mai sfinte drepturi ale omului şi executarea ordinului privitor la această oprelişte este cu putinţă numai într'un stat în care abuzurile poli-ţiale au ajuns la cel mai înalt grad.^

Ceeace noi am zis de mult!

14 Aprilie n. 1P08. »TRI B U N A » Pag. 3

ori după actualele condlţiuni de traiu, interme­diarii trebuesc suprlnuţ». Familia Fischer, cici Mint mai mulţi, Ia 1905 stăpânea 173.000 hec­tare.

Care este proprietarul român, care s i ai b l o aşa întindere de pământ. Se va zice că Fischerii au să se puie la scutul legilor. Am să vă dau citire unui act aparţinând unui agricultor G. Cai-muski din judeţul Dorohoi, care-şl hipotecează moşia familiei Fischer, bazat că Mochl Fischer va dpăta cetăţenia peste un timp scurt, adecă In Octomvrie 1906 şi astfel va deveni proprietarul a două moşii, menţionate în actul de hlpotecare de cătră dl Calmusk', în caz contrar, dl Fischer si le vândă altcuiva.

Am să vă mai arăt ceve. E vorba de o petiţie a unor locuitori din judeţul Botoşani, de pe o moşie a familiei Fischer lnsuş, In care locuitorii se plâng că arendaşul nu voeşte a le da pământ : De aceea am adus legea trusturilor. Al cui drept este mal mare: al lui Mochl Fischer sau al no­stru? Ar«. 7 din Constituţie se îndreptăţeşte a lua măsuri când situaţia tării este periclitată. Pu­tem să avem legături cu străinii, dar nu putem tolera ca aceştia să ne distrugă libertatea mare până acolo unde ne loveşte libertatea altuia. Atunci trebue să apărăm acea libertate atinsă. Trusturile vor să Impue ţăranilor de a luà un pământ de­semnat cu un anume prêt, deoarece, dacă refuză, (ăranii nu au de unde luă pământ, moşiile înve-dnate aparfinlnd aceleiaşi persoane.

Cu lucrul partante Iul se Întâmplă acelaş lucru, cu ţăranii de pe moşiile trusturilor. Marele Bis-maik zictà în chestiunea agrară arendaşilor: mo­şiile sunt ale noastre (germanilor) şi trebue să le dăm tiranilor.

Noi să nu f!m işa aspri, dar să spunem aren­daşilor: V'aţi ímbcgap't — ajunge. Lăsaji pe ro­mânii noştri să culeagă, (Aplauze).

înainte de a termiră propun următoarele două amendamente la art. 1, spun ca cineva poate luà oricâte moşii In arendă, dar cari să nu treacă peste 4000 hectare.

La art. 2, să se întindă dreptul actual al aren­daşilor până la 1913.

In şedinţa de Vineri proiectul de lege s'a votat, cu 65 voturi contra 8.

Lupta în comitate. C o n g r e g a ţ i a d e p r i m ă v a r ă a c o m i t a t u l u i

Arad e s t e c o n v o c a t ă î n a d u n a r e o r d i n a r ă pe ziua d e 2 9 Apri l ie .

Toţi m e m b r i i r o m â n i să-şi ţ i n ă d e d a t o ­rie a s e p r e z i n t ă .

Din К о ш і а і а . C o n f e r i n ţ a d lu i C. G. D i s s e s c u : Sâmbătă

s'a inaugurat seria conferinţelor populare ale par­tidului conservator în sala Edison din Capitală.

Prima conferinţă a fost ţinută de către distin­sul nostru fruntaş, dl C. G. Dissescu, care a vorbit despre Democraţia conservatoare şl naţio­nalismul.

A azistat un public foarte număros. care ocupa sala, lojile şi galeria.

DI C. G. Dissescu a fost primit cu vii aplauze când a intrat în sală. Intre altele, d-sa a zis:

» Drepturile trebue să fie cerute numai în nu­mele meritului şi al egalitate!.

»A venit timpul ca alături de ideia conserva­toare şi liberală, să se dezvolte şi Ideia de ega­litate. Căci deşi ideia de egalitate e prevăzută în Constituţie, ea şi a triumfat până azi.

>Partide'e democratice trebue să lucreze cu ele­mente eşlte din energiile maselor populare. Căci adevăratul democrat e cel care iubeşte masele şi se simte bine în mijlocul lor.

>Ideea democratică va face ca drepturile elec­torale să devină reale.

Dl Dissescu i fost viu felicitat pentru prea Interesanta d sale conferinţă.

Din sfriiftifaff, împăratul Wilhelm în Corfu. împă­

ratul Wilhelm va petrece două săptămâni în Achilleion. Timpul petrecut până acuma 1-a folosit într'u cercetarea moşiei sale de lângă mare precum şi a castelului unde va locui principele Fürstenberg.

Despre sosirea Iui Bülow nu se ştie ab­solut nimic. Pe împăratul Wilhelm nu l pot abate delà planul lui de a merge în Epir, să cerceteze Dodona. Iluminaţia plănuită pe ieri a rămas din cauza timpului nef avo rabil.

A produs consternaţie generală neparti-ciparea flotei turceşti la festivităţile aran­jate cu ocaziunea sosirei împăratului Wil­helm la Corfu.

Conform unei ştiri mai recente, familia regală grecească va călători la Athena, ră­mânând în Corfu numai principesa Sofia.

Alegerile sângeroase din Portuga­lia. Corespondentul din Lisabona al ziaru­lui »Koln.-Zeitung«, care a fost martor ocu­lar al vărsărilor de sânge de Sâmbătă şi Duminecă, trimite raport în scris numitului ziar, deoarece censura nu a permis expe­dierea telegramelor sale.

Conform acestui raport la ciocnirea de lângă Domingo au căzut 15 morţi şi 50 de răniţi. Până în dimineaţa zilei urmă­toare s'au întâmplat douăsute de arestări. Şi lângă biserica Santos au fost ciocniri.

Miliţia a intervenit şi a împuşcat mal mulţi inşi şi a rănit vre-o patruzeci.

Şi în suburbii s'au întâmplat mai multe ciocniri. In biserici s'au întâmplat scene de necrezut. Miliţia a împuşcat pe mai mulţi cetăţeni, Ia ce cetăţenii au răspuns cu îm­puşcături şi ca urmare la aceasta s'a întâm­plat un măcel înfiorător.

*

C a m p a n i a p r e z i d e n ţ i a l ă în S ta te le -Uni te . Se ştie că unul dintre candidaţii Ia preşedinţia re-publicei, în Statele-Unlte, este — între alţii — şi William Howard Taft, actual ministru de războiu. Om de luptă şl de energie, el îşi petrece nopţile în tren şi a pronunţat pană astăzi peste 100 de discursuri, în cele 25 de săptămâni de când a început campania preşidenţlală. Nu mai vorbim de sutele de strângeri de mână, pe cari le dis­tribue, pe fiecare zi, numeroşilor săi vizitatori, într'o ţară eminamente democratică, cum sunt Stxtele Urlte, o asemenea corvadă este obliga­torie pentru un om politic care vrea să se men­ţină în circulaţie.

Un ziarist francez, care a vizitat pe ministrul de războiu al Statelor Unite, povesteşte, în această privinţă, un incident, care s'ar pirea cu totul stra­niu la noi.

Când a întrat In sala de aşteptare, a gSsit in lăuntru v r e o 60 de copii, dintre cari cel mai în vârstă nu avea 15 ani. Aceşti ştrengari se jucau în salonul ministerial, ca la ei acasă. Unii sede-deau pe ghlaţi, alţii se urcaseră pe mese şi pe mobile, în timp ce profesorul lor îl privea cu dragoste, lăsându-le toată libertatea. Eră o şcoală din Maasachusets, care aflându-se în Washington, cu prilejui unui congres şcolar, voise să vadă pe Wiiiiam Taft.

Cu surîsul pe buze, ministrul a ieşit din ca­binetul s iu şi unui câte unui, cei 60 de ştren­gari i au fost prezintaţi.

strică. Aceasta ar avea cu 50°/ 0 l mai mult efect decât o predică binesucceasă a preotului local.

Dar ştiu, că ni-se va reflecta, că părinţii pro-topresblterl sunt atât de ocupaţi, încât nu au timp pentru aceasta.

Cunoaştem situaţia şi nu avem motiv a trage li îndoială acest adevăr. Ales că în timpul din urmă li-s'a pus de datorinţă controlarea scoale-lor de 2 oti pe ani, afară de examen. Dar tot işa e adevărat, că sistemul acesta se poate schimba. Sirclna controlării şcoalelor se poate încredinţa unor comisari anume instituiţi, iar protopresbi terii să fie redaţi misiunei lor. Iar chemarea lor, Intre altele, după prescriptele din >Dreptul ca-DODICC de Şîguna este: >A ţinea în biserică cu prilejul vlzltaţlei învăţături religioase şi morale cătră comunele bisericeşti*. (Vezi; >Despre Inda-torlile protoprezblterilorc).

Şl încă ceva i Ceice serveşte altarului, delà al­tar să trăiască, după cuvintele Apostolului. Deci, dacă salarizarea prctoprezbiterilor Iasă Incă de dorit, amelioreze l i se salarele; şi pentru ca să dispunem de timpul fizic pentru apostolié: să se decreteze incompatibilitatea lor cu oficiile di­recţiunilor de bancă, In care calitate sunt aplicaţi o mare parte. In modul acesta putem speră, că vizitele canonice se vor putea face In senz apo­stolic şi nu după şablon ; Iar cauza pastorală va

luă şi la noi un avânt în măsura erudiţiunei, de care se bucură protoprezblterii.

In oraşele mari — am cunoştinţă — la alte confesiuni se publică ziua, In care cutare predi­cator va cuvântă. Cum nu s'ar putea oare aviză şi la noi aceasta? Iar preotul se va îngriji, ca credincioşii să întlmpine cu drag şl să asculte Învăţătura celuice vine în numele Domnului.

2. Al doilea factor pentru propagarea religiozi­tăţii In popor este exemplul, celorce poartă făc­lia luminei, a celorce poartă numele Iui Hristos : învăţătorii.

Dacă e vorba, că învăţătorii dau tinerime! edu-caţiune creştină, de unde urmează, că au să le Imprime un caracter religios moral : ceeace ve­stesc cu cuvântul au să dovedească şi în faptă. In biserică să fie evlavios! şi în fruntea şirului de elevi pe cari îi conduc la împărtăşirea cu st taină, ei să se cuminece. Dar sper că nu greşesc când afirm că în puţine locuri se întâmplă aşa. O ştiu aceasta din experienţă. In decursul preoţiei meie de 20 ani, am avut învăţători mulţi şi doar numai unul a fost, care s'a cuminecat; ceialalţi nici provocaţi nu s'au împărtăşit. Evident dară că sunt multe de îndreptat. Onoare excepţiu-nilor.

In fine nu e lucru mare, ca şi inteliginţa noa­stră, pe unde se află să fie Introdusă la cerce­

tarea biserici! şi sfânta împărtăşire. Nici lumini acestora nu poate să fie străină de lumina Iui Hristos; că doară toţi cu laptele creştinătăţii au crescut, şi exemplul lor In faţa oamenilor să nu fie scandelă. Clasa noastră inteligentă, va putea să înţeleagă efectul, ce împăratul Constantin l a produs în popor când a cercetat biserica şi ce însemnătate a avut cuvintele Iul rostite unui epis­cop, carele sub serviciul divin l a îndemnat se şadă, iar el a răspuns: »Iraintea împăratului îm­păraţilor nu se cuvine a şedeâ.c

Dacă cineva doreşte să fie ales de popor, ca membru în corporaţiuniie bisericeşti să se facă vrednic mai întâi de aceasta, prin o viaţi adevă­rat creştinească ; altcum să nu conteze la distinc­ţie. Zic şi aici: onoare excepţiunilor. Oficiile pa­rohiale să fie paznlce acestor moravuri bune şi să Ie poarte In evidenţă.

Iată, în chipul acesta, făcându-şi toţi cei che­maţi datorinţă, neîndoios am ajunge la cel mai bun rezultat pe terenul pastoral şi la dorita pre-menire In respectul rellglosităţii.

Iar dacă ierarhia bisericească nu vi lua astfel de măsuri — după părerea mea — oricari alte încercări vor fi contrabalansate de curentele, cari şi până acum au slăbit religiositatea poporului nostru.

Cel dintâi atelier de pietre monumentale aranjat cn pntere electrică.

Gerstenbrein Tamas Flbrlciţll proprii dli mrnoră, grmlt, seynlt, labrador etc., din pietre de mor­mânt magazina se află in K o l o z s v á r , F e r e n c z József-ut 2 5 . mSSSiLi Kolozsvár, Dézsma-u. nr. 21. ъшгт

Filiale: Nagyvárad, Nagyzeben, Déva şi Bânpatak.

Pag. 4 »TRI;BUNA< 14 Aprilie n. 1P08

— How dou yo do, mister Smilh ? — How dou yo do, mister Jacksors ? — How dou yo do, mister Marray? Şi acest >ce mai faci domnule...» a durat timp

de un sfert de oră, după care a venit imediat o şcoală de fete din Virginia, cu care ministrul de războlu a trebuit să se arate şl mii galant.

Taft este un om foarte popular şi figura sa de gigant cu inimă şi suflet bun a fost popu­larizată de ziarele americane, până şi în localită­ţile cele mai îndepărtate ale rspublicei. Ministrul de războiu are Intr'adevir o statură foarte impu­nătoare. Nalt, voinic, spătos şi bine legat, el cân­tăreşte peste 150 de chiiograme şi concetăţenii săi II tachinează, spunând despre densul că este «omui cel mai politicos din Slutele-Unite».

Când din întâmplare se afiă îa tramvsiu şl vria să fie galant cu vre o doamnă, Taft serveşte pe două de-odată, deoarece pe ic cui siu pot sta foarte bine şi comod două persoane.

Se povestesc Incă şi alte anecdote despre pu­terea de muncă şi bunătatea sufleteasca a acestui eminent bărbat, pe care Roosevelt, actualul pre­şedinte al republicei I! susţine, din toa'e puterile. Opinia publică încă ii arată o mare simpatie, ceeace dă candidature! sale mari sorţi de izbândă.

*

Flota engleză pe picior de răsboiu. Un colaborator al ziarului »Daily Tele­graph« anunţă că în vara viitoare întreaga flotă engleză va fi pusă pe picior de răs­boiu timp de o lună. Admiraiitatea a dat porunca ca până la 15 Iunie numărul va­poarelor şi marinarilor excadrelor din Porst-mouts-Dewons şi Chatam să fie întregit şi în această stare să rămână timp de o lună. Rezerviştii nu vor fi chemaţi sub arme.

*

R o o s e v e l t şl a n a r h i ş t i i . Preşedintele Sta­te oi -Unite nord americane Roosevelt a dai or­din polţiei ca să se conformeze planului său, despre deţinerea respective stârpirea tuturor &• narhiştilor. Din cauza aceasta pohţi.» a luat măsurile cele mai sigure pentru paza membrilor cabine­tului Iui Roosevelt. Locuinţa directorului poşte­lor, Msjer, esie pázta zi ş\ noapte d - poliţişti, deoarece acesta ziiele trecute s primit mai multe epistole prin care îl o s â n d a anarhişti h moarte.

Răscu la ţ i î m p u ş c a ţ i . Conform ziarului «New-York Herald» ia Nicaragua Îs porunca p-ezlden-tului au fost împuşcaţi 80 de rescalaţi fără nici o cercetare şi foarte mulţi cameui au fost deţinuţi. In întreaga ţară domneşte o groază mare.

A R A D , 13 Aprilie n, 1908.

R u g ă m p e to ţ i a b o n a ţ i i car i s u n t în r e -s t a n ţ ă o r i nu şi-au r e î n n o i t î n c ă a b o n a ­m e n t u l p e c u a r t a l u l Apr i l ie—Iul ie , s ă bi-n e v o i a s c ă a p l í t i câ t ma i c u r â n d c e e a c e d a t o r e a z ă p e n t r u p r i m i r e a z i a ru lu i n o s t r u .

— Z ichy J á n o s în a u d i e n ţ ă la M. Sa. Zia­rele de eri seară vieneze comunica ştirea că Zichy János s'a prezentat Sâmbăta îa audienţă Ia M. Sa regele în castelul delà Schönbru.m. Incă în-nainte de a se informa e z i d despre adevăratul scop al audienţei, unele ziare au scris fel de fel de ştiri senzaţionale.

Contele ieşind delà audienţă a fost asaltat din toate părţile de ziarişti cu fel de întrebări.

El s'a declarat cam în form s ас??л'а despre audienţa înaintea unul ziarist:

«Numai acum m'am putut infomià dintr'un ziar ds sesră viciiez, că audienţa mta h M. Sa regele a d&t naştere în capitală la fel de fel de corabinaţiuni. Contrar acesiora trebuie să declar că îa audienţă nu am atins csbîolui de loc poli­tica' Audienţa a svat un caracter cu toiui privat. M. Sa regele a oferit din n o j reuniunei spitalelor genersle dîn fondul religions: 100.000 cor. Am mers de am mulţumit pentru aces t a . De oarece

M. Sa regele care de prezent nu se simte tocmai bine nu prea primeşte pe nimeni in audienţă, şi de aceea am mers ia Schönbrunn. In audienţa care a durat abia 15 minute, nu cred că se pot face declaraţiuni politice. Aceasta trebuie s'o de­clar cu privire la ştirile senzaţionale lansate des­pre audieuţa mea».

Cu un cuvânt partidul independist nu dă nici cât li negru sub unghie. E vorba de 2400 cor., ceeace nu înseamnă o sumă mare de bani, dar totuş e os de ros. Şl acesta trebuie să rămână In ghiarăle partidului independist, chiar şi atunci când prin aceasta se loveşte cu piciorul io drep turile şi cinstea parlamentului».

— M i t r o p o l i a gr. o r t . s â r b ă . Administrato­rul mitropolitan, Lucian Bogdanovicij episcopul gr. ort. sârbesc din Budapesta a sosit Sâmbătă la araiazl in Neopknta unde l a primit dr. Secu-lici secretarul mitropoliei sârbeşti. La 4 ore d. p . a mers la Carloviţ, de unde a îacunoştinţat pe toţi episcopii precum şl toate autorităţile înalte sârbeşti despre intrarea sa în oficiu.

— S t r ă m u t a r e a b i se r ice i Iul I a n c u . Am anunţat şi noi, ce zarvă au făcut ziarele ungu­reşti ia jurul unei veşti fantastice, că dl Ionel Brătianu, ministru de interne român ar fi cum­părat o biserică din Ardeal cu 6000 cor. şi a dis­pus să fie dusă ia Bucureşti, unde va servi drept Ioc de pelerinaj pentru românii de pretutindeni.

Lvând notă despre prostia aceasta a ziarelor ungureşti, «L'indépendance roumaine, o zeflemise-şte astfel :

» Automobilele înşelă. Automobilul dlui Ion Bră­tianu, oprindu-se vara trecuta în câteva localităţi din Transilvania a pus în fel de fel de bănueli pe vecinii noştri unguri.

Excursia inocenta nu a putut fi considerată o partidă de plăcere de jurnaliştii unguri, mai ales.

Jurnalul şavlnisi «A Nap» din Budapesta în mijlocul unui potop de injurii Iü adresa ministru­lui de interne al României, istoriseşte cum dl Ion Brătianu în repedea sa trecere prin Alba, ar fi cumpi rat o capelă mică de Semn, edificată în 1848ide Avram Iancu, cu intenţia de a o transporta în România unde să serviască drept ţintă de pèlerinage zeloşilor credinţei româneşti din lu­mea întreagă.

«Marnă, dar vapoarele su picioare?» — Nu prostuţ mic, dar bisericile au şi das&

sunt din iemn». Greutatea ce ar fi intânpinat»o ministrul de

interne în operaţia aceasta exterioară, ar fl fost numai aceea de a putea transporta edificiul fără sgoraot, să nu suză maghiarii, mai ales acum că au ochii şi urechile deschise. Ar trebui o nouă călătoriei cu un ait automobil inodor, insonor şi incolor şi în fiecare dată să transporte câte o b«e.atí, două ; şi pentrucă nu poţi avea nimic cu nimic s'ar fi putut plăti fiece tur, scoţând câte 2 bucăţi, doi bani.

CâV.d înir'o butii dimineaţă redactorii delà «A Nap» ar fi băgat de seamă că mica biseri­cuţă nu mai e, şi cum dtntr'o capelă mică se face una mare, alarmaţi strigă, ţipă, să se caute, să se perchiziţioneze totul, nimeni nu mai are voie să treacă nicàiri, ba se cere chiar interven­ţia guvernului unguresc.

Odată stupiditatea aveà limite dar acum au fost întrecute căci măgarii înghit minciunile cele mai grosolane.

intr'adevăr, ungurii cari au tarif de zone, ar trebui să aibă şi ші tarif ozonlc, pentru ca un biet inofensiv turist să postă şti sub ce preţ se poate respira la el».

— «Foa ia I n t e r e s a n t ă » din Orăştie, redac­tată dc dl Ioan Moţa, în numărul său din urmă publică un elogios articol despre activitatea lite­rară & dlui Ican Slavici, dând totodată şi foto­grafia diatinsului literat de pe vremea când îşi f.io:a osânda de un an temniţă, la Vaţ.

— P e n t r u o s d e r o s . Cetim în «Népszava»: «Flămândul partid independist nu dă altuia nici cât ţl ar ajunge la o măsea. Dovadă e următorul raport al ziarului, » Keleti Ertesito» : Camera a hotă ît îa ultima sa şedinţă, după cum se ştie, că pentru viitoarea se dune să se aleagă nouă notari. Din aceştia opt locuri йалі destinate pen­tru pariidele coaliţiei şi unul pe seama croaţilor. Un loc de notar l'a cerut partidul din stângă şi guvernul ia început era incinat să cedeze, dar conducătorii partidului independist au dat do­vadă de o atitudine aşa de îndrăsneaţă faţă de partidul din stânga, încât guvernul nu va da nici un ioc de notar partidului din stânga.

— Si tua ţ i a c r o a t ă . Comislunea executivă a coaliţiei sârbo-croate a ţinut ieri şedinţă, în care Supllo a referat despre călătoria sa la Viena, precum şi despre ţinuţi deputaţilor slavi in Reichsrath, declarând, că aceştia sunt solidari cu coaliţia croată sârbă.

Coaliţia croalo sârbă va exmite o comisiune ca să apere, resoective să forţeze guvernul un­gar a despăgubi funcţionarii destituiţi.

Deputaţii coaliţiei croalo sârbe cu ocaziunea desbaterli bugetului vor aduce în discuţie perse­cutarea unor funcţionari. In 29 Aprilie, cu oca ziunea deschiderii sesiunel nouă, vor fi cu toţii în Budapesta.

— C o n g r e s u l i n t e r n a ţ i o n a l a l p r é s s e l . Du­minecă a avut loc in localul parlamentului cen­tral din Berlin şedinţa de constituire a comitetu­lui pressei, ce se va ţinea în capitala Oermaniei, în zilele de 20—24 Septemvrie. Din comitet fac parte preşedinţii uniune! pressei berllneze, redac­torii şefi şi editorii tuturor ziarelor ziintee din Berlin şi ai câtorva ziare mari din provincie. în­trunirea a ales un comitet de acţiune, care va face pregătire pentru o primire deamnă a con-gresiştllor. Afară de ziarişti germani, se vor duce la congresul din Berlin v r e o patru sute de par­ticipanţi străini. Ziarele speri că congresul va avea in capitala imperiului german o primire tot atât de strălucită cum a avut'o In anii precedenţi în Viena, Roma, Lisabona şi in alte capitale europene.

— « C o n v o r b i r i L i t e ra re» , după cum cititorii noştri au putut vedea din sumarul ce l-am pu­blicat, în numărul de pe Martie aduce articole din peana a patru literaţi de origine delà noi. Din peana Iui Aurel C. Popovici un articol (De­magogie crlmlnafi) de polemică, combătând unele părţi din articolul Iui Oct. Tăslăusnu apărut îa «Luceafărul» ; /. Slavici scrie un admirabil articol, pe care o să-1 reproducem: Suflet j I românesc, Sexül Puşcariu scrie un arti:ol în jurul Dicţio­narului limbii române, iar /. Russu Şirlanu scrie despre Inscripţiile şcolare şi despre jertfa ce po­porul nostru aduce pentru susţinerea ş:oalelor.

— DI Pompil iu Nfstor, unul dintre cei mai distinşi dintre tinerii noştri de azi, fost membru intern al redacţiei noastre, precum ni-se anunţă din Budapesta, a fost promovat doctor în ştiinţele medicale.

II felicităm din toată inima!

— Din Cluj n i s e scrie: Stirn, die Redactor! Prof. din Brad Trai an Suciu a luat azi cu succes lăudabil doctoratul In filozofie la universitatea de aici.

II felicităm !

— O s â n d i . Cetim In «Unirea:» Fllip Doco-Hn, paroh în Mică sa ?a şi fiul său luniu Brut medicinist de an. II. Viena, sunt osândiţi la tem­niţă pentrucă Intr'o adunare parohială ţinută ia 14 April 1907 — tălmăcită de administraţie ca adunarea poporală au prezentat proiectul de re-zoluţlune:

1. Alipire cătră capii no&tri bisericeşti. 2. Noi înşine protestăm contra proiectului sco­

lastic, ce era atunci Ia ordinea zilei.

— Spre luare aminte. Aducem din noa la cunoştinţă onor. public român, care a îndrăgit tipografiile străine — sănu-şimal pierdă timpul înzădar, trimiţindu ne invitări, anunţuri etc. imprimate în tipografă stră­ine, căci acestea vor ajunge pur şi simpla în coşul redacţiei.

C ă s ă t o r i a p r i n c i p e l u i d e Braganza . Dom Miguel, principele de Braganza se va căsători la 15 Iunie în Paris cu principesa de Parma, Fran­cisca losefina.

14 Aprilie n. 1908 »T R I B U N « Pag. 5.

— P e n t r u f o n d u l z iar is t ice i r o m â n e ş t i . Primim următoarele:

iPrea Onorată Redacţlune, Binevoiţi a-mi tri­mite cartea: >Românil din statal ungar*, de dl 1. Russu-Şlrianu.

Aceea carte, care a fost apreciată de barbeţi ştienţifici ei cu suflet românesc, * cărei răspân­dire era încătuşaţi, dar prin sentenţa forului de apelată din Oradea-mare a devenit eliberată ; cartea, care mai recent apărând că este prea >vie<!.. a ajuns i fi şi poate şi azi e pusă sub obroc, 9a poliţia din Arad, ca să nu răspândească lu­mina cea adevărată!

In conziderarea cinstei ce Í s'a făcut sus atin­sei cărţi — pentru noi de multă valoare, — pe Ungă preţul el, trimit şi 5 coroane pentru ^fon­dul ziaristicei româneşti*. Curttct, Ia 31 Martie V. 1908. Cu stimă Orlgorie Mladin, preot gr.-or. român.

— J u r ă m â n t u l h o n v e z i l o r . In casarms din Arad, recruţii honvezi, Duminecă nainte de ameazi au depus jurământul. Feciorilor români Ie-a ţinut cuvântarea ocazionau, preotul Traian Vaţian.

— A r g u m e n t b u r d i s i Fosia Iui Burdea, In numărul s#u din urmă, ţine în chip indirect saş i ridice stăpânul, învinuisd pe directorul ziarului nosiru, dl Russu Şirianu, că este sărac!

Dar a fi sărac, când s'a putut îmbogăţi atâţia pârliţi delà comunitatea de avere, nu poate fi de cât o virtute.

Mai scrie însă organul burdist şi despre sără­cia intelectuală a directorului nostru.

Nu cumva simbrîaşii dlui Burdea pretind că stăpânul lor este bogat şl intelectuallceşte ? Ar putea să ne *r«.te două rânduri scrise corect de odăiaşul de odinioară ajuns azi conzllier regesc ? Şi câtă avere a moştenit delà părinţi, ca să nu trebue să ne mirăm de rarul său talent de a fi azi mare proprietar?!

— E m i g r ă r i l e . In anul trecut au sosit în Arne rica 1.285,349 emigranţi, cu 84,614 mai mulţi ca în anul trecut. Din Austro Ungaria au emigrat 338,452, deci cu o creştere de 73,314. Dintre ace­ştia 246,237 au fost bărbaţi, iar 92,215 femei.

— o c a r t e d e s p r e Miha lu Vi teazul . Citim în »Vi»ţ» Literară» din Bucureşti: Pe cum am mai relevat şi cu silă ocazie, literatura noastră militară e In continui desvo'tare. Ofiţerii români sunt de o rară hărnicie, tipăresc lucruri originale şi Iraductri din acest domeniu, — o muncă ce va fi de mare folos în multe privinţe. Primim acum şi înregistrăm ca plăcere o nouă scriere din trecutul glorios a! armatei noastre.

Autorul e dl sublocotenent Constantin Zago-ri{, iar titlul cărţii >Treisprezece zile din viaţa mi litară alui Mihalu Viteazul* şl tratează despre luptele eroului nostru cu polonii, în zilei* de 7—20 Ozl 1600. Dl Zigorlţ, pe cum se vede, a consultat multe izvoare şi a ajuns la concluzia contrară istoricilor, cari susţineau că » mintea lui Mihaiu nu se putea ridica p i n i ia un plane. In prefaţă d sa pledează pentru ideia ca pe viitor istorici) sg ceară conlucrase» militarilor, căci nu­mai astfsl vor putea reuşi să stabilească pe dé­plia adevărurile din trecut. Nu ştim cum va primi ştiinţa noastră âatoiică această carte a dlui Za-goriţ; in tot cazul \mi, ск urs început de istorie militară naţională, es merită toată atenţiunea.

— D u s e va apare în curând In rolul unei noui drame Intitulată >Anangha<. Dram* aceasta îşi are povestea ei. Autorui, tinărul Ouido Casate, este de trei ani deţinut în temniţa preventiva din cauza unui omor. Lucrarea a terminat o în în chisoare şi a servit autorului ca prilej de a-şl arăta starea Sufletească şi motivele cari 1 au în­demnat să ucidl. Duse a primii manuscriptul deadreptuî delà autor şi speră să facă o cresţîune straşnică in rolul principal.

— A d u n a r e a g e n e r a l ă a a c ţ i o n a r i l o r Mun telui d e p i e t a t e d in B u c u r e ş t i a ales pe dl O. Stroescu, fost ajutor de primar şi actual cen-sor supient, în locui vacant de censor: iar dl Mihail Mora, avocat, fost comisar al guvernului pe lângă această instituţie, a fost ales censor supient în locui dlui G. Stroescu.

— Dise r ta ţ i e i n a u g u r a t ă . La universitatea din Lipsea dl Stojan Romaösky din Bulgaria, elev al dlui pref. Weigsnd, şl a luat doctoratul în li­tere cu o teză din literatura română comparată, *

vorbind despre ^învăţăturile bunului şi credin­ciosului domn al ţării româneşti, Neagoe Basarab cătră fiul său Teodosie». Lucrarea tinărului în­văţat bulgar a apărut In >Anuarul seminarului ro­mân.»

— Apel c ă t r ă pub l i cu l r o m â n e s c I Venitul curat delà broşurde mele ce le-am pus in vân­zare îProspectul» cu 2 cor. şi >Regulamentul de teatru « cu 1 cor., l-ara oferit întreg pe seama Tovărăşiei Teatrale de aici carea chiar acuma edifică un teatru poporal cu trei rânduri de ioje şi o galerie unde încap peste 200 spectatori.

Teatrul e ajuns deja sub acoperemânt, dar până Ia deplina Iui gătire se recer încă muite spese.

De aceea sunt prea încredinţat că nu vă ve-ţi aupără pentrucă îndrăsnesc de a vă aduce aminte ca să trimiteţi şi dvoastră preţul broşurei ce a ţ i binevoit a primi, căci acum are Tovărăşia noastră teatrală mai mare trebuinţă de ajutor banal.

După inaugurarea teatrului am să public o dare de samă amănunţită despre toate spesele şi ve­nitele clădire! precum şi fotografia teatrului, atât a interiorului cât şi esteriorului.

Totodată vă rog de a propagă în cercul cuno­scuţilor dvoastrl lăţirea acestor broşuri pentru rare bună voinţă anticipative vă mulţămesc. Ioan Baciu, preot în Şoiruuş.

— C o n g r e s d e p r e s ă s lav . Mlnistrulpreşe-dinte a1 Rusiei, Stoltpin, a permis administrato­rului ziarului »Slovo«, fostul ministru de agri­cultură ca se convoace la Petersburg un con­gres de presă. Scopul congresului va fi, să des-bată cum să se serbeze ziua naşterii iui Tolstoi, fára ca şi pe acesta să-1 amestece in chestie. Congresul se va începe la 14 Aprilie. In Jasnaia-Poiyana, în ziua naşterii sale Tolstoi nu va primi decât pe rudele şi cunoscuţii săi intimi.

— Un Hag l -Tudose . Sub acest titlu >Con­servatorul» scrie :

>Vă aduceţi aminte de Hagi Tudose admirabila schiţi a diui Dîlavrancea ?

Ziarele franceze descriind o crimă Întâmplată lângă Dunkîique, ne dau tipjl unui bătrân zgâr­cii m t & sminteşte întocmai pe cei descris de ma­rele nostru nuvelist. Iată ce spun acele ziare :

Parchetul din Dunkerque s'a transportat la Cspdkbrouck o comună din cantonul Bourbo-urg, unde un locuitor, numit Albert Vanhaege fusese ucis cu un foc de puşcă.

Vanhaege, un bătrân holtéin mizantrop, trecea cu drept cuvânt un mare zgJrcit. Mobilul aten­tatului a cărui victimă a fost, era fără îndoială furlul.

Des! grav rănit î.isă Vanhaegs dete «larma şi putu să mea gă până Ia patul iul unde îl găsiră jandarmii

La vederea lor bătrânul sgârcit respiră uşurat apoi îi rugă să-i aducă în faţa iui economiile, >comoara» Iul care se afla ascunsă într'un bu­toiaş în pivniţă.

Jandarmii se duseră căutsră In locul indicat şi peste câtîva roir.ute ei puseră pe patul rănitului conţinutul unui butoiaş : câteva mii de Iei în aur şi câteva mii în argint.

Bătrânul pipăi înfrigurat cu mâna monedele, apoi deodată zise jandamilor bănuitor:

— Nu cumva veţi fi luat ceva? ...Peste câteva minute avarul îşi dedea su­

fletul. Nu e întreg tlpui lui Hagi-Tudose ?a

— Din R o m a ne vine ştirea că Italia ar fi dispusă să vândă Argentinei pentru suma de 100 milioane de franci, trd chiurasate din maiina ei de războiu. A:«stea ar fi »Roma», »Neapoli« şi »Regina Eiena», de-o construcţie cu totul mo­dernă çi m un armament foarte puternic. Argen­tina arc cevoe imediaţi de aceste vase, deoarece trebus să contrabalansezi forţele marine ale Bra­ziliei, care de câtva timp i-se arată foarte ostilă.

— P r i n c i p e l e d e c o r o a n ă a l G e r m a n i e i e strungar. Meşteşugul acesta i-a învăţat ia Pos-dam, unde ca oricare lucrător în" scotea haina şl cu multă sârguinţă fabrica picioare pentru scaune.

Zi d e trecute, fiind indispus şi siiit să stea în casă, a reluat ocupaţia de predilecţie, pe care de altfel o practica şl Wilhîlm I. Fdderic al II era tegător de cărţi, iar împăratul Wilhelm e foarte bun tâmplar.

— In c u r s u l l u n e l Apr ie , 30 de studenţi aparţinând diferitelor facj'tăţl őin Paris, se vor

duce ia Berlin, în urma une invltaţiuni a colegi­lor lor germani. După cum se vede, apropierea intre aceste două ţări duşmane, începe prin oa­menii de mâne. Studenţii vor fi conduşi Ia Ber­lin de către d„ Andler, profesorul de literaturi germană la Sorbona şi vor fi găzduiţi in fami­liile studenţilor germani.

— M o a r t e a u n u i d i p l o m a t O telegramă din Paris anunţă moartea contelui Tornlelli Brou-zati di Vagano, ambasadorul Italiei Ia Paris.

Contele Tornlelli, unul din cei. mii distinşi di­plomaţi ai Italia, a reprezentat mai mulţi ani Ita­lia Ia Bucureşti, unde a lăsat cele mai bune a-mintiri.

Postul de ambasador Ia Paris Ii ocupa delà 1895.

Contele Tornieiii a lucrat foarte mult Ia apro­prierea franco italiană.

— R ă s v r ă t i r e î n t r e m u n c i t o r i i u n e i fa­br ic i . In statul New Jersey s'a întâmplat zilele trecute o ciocnire între lucrătorii italieni şi po­loni. Polonii au şteptat pe italieni cari in număr de una sută au volt să între In lucru şi iau ata­cat, italienii au început să se apere cu revolve­rele şi cu cuţitele, aşa că s'a desvoliat o adevă­rată luptă.

Douăzeci au rămas morţi iar mai mulţi sunt răniţi. Pe răsvrâtitori ia deţinut poliţia.

— E p i s t o l e l e Iul B e e t h o w e n v â n d u t e l a l ici taţ ie . In Benin de curând s'au vândut la li­citaţie mal muite episteie de ale iui Beethowen afiate nu de mult. Prima epistolă pe care marele compozitor a scris o amicului său Nicolae Zme­séli Domanovicz s'a vândut cu 300 mărci, pentru cele patru epistole scrise dr. ului Ioan Cauca din Prîga s'a încassat nu mai mult decât 19.000 de mărci, cam 22.000 cor.

— A n a t o l e F r a n c e d e s p r e To l s to i . Cu ocazia jubileului lui Tolstoi scriitorii francezi sub prezidenţia dlui A. France au hotărît să sărbeze de asemeni activitatea patriarhului delà Yisnaia Poiiana. DI Anatole France a trimis următoarea scrisoare unei reviste din Moscova:

»Salutam in Tolsioi mintea cea mai augustă şi mai superbă, care stăpâneşte astăzi omenirea În­treagă. Tolstoi — învăţătorul nostru obştesc ob­servatorul întregii vieţi, atât în manifestările d externe cât şi în cele sufleteşti — e învăţătorul nostru în creările noastre cu de asemeni prin în­sufleţirea sa şi Itt scrierile noastre. El e maestrul nostru infailibil în alegerea subiectelor cari su­gerează cetitorului sensul vieţii in închegarea ei fără sfârşit. Şi aceste caracteristice ale geniului său se repercutează în toate concepţiile sale, din toate scrierile sale şi în toate perioadele vieţii sale. Tob toi mai e pentru noi simbolul omului independent, expresia bărbăţiei şi umanitarizrnu-lui. Cu o stăpânire de sine eroică, cu o bunătate teribilă el a ridicat societatea împotriva tiraniei existente cerându- şi drepturile ei. Prin aceasta el se şi arată cel msi bun printre cei mal bunf. Şi dacă noi nu admitem în toate vederile lui simple, mijloacele lui de a propaga: că se pote obţine ceva mai bun şi mai drept fn aceasta lume prin evanghelie; totuşi admiraţia noastră nu e mai mica pentru patriarhul din Yasnaia-Poliana. Ceeace antica Grecie a simţit sub influenţa lui Homer, natura a dat şi Rusiei s i simtă, dându I pe un alt geniu, care e sufletul şi glasul poporului, Iz­vorul ia care se vor adlpà în curs de veacuri copiii oamenilor şi păstorii popoarelor. Anatole France.

— G r i z a d in Serb ia . Regele Petre a conzul-tat pe toţi oamenii politici notabili din fiecare partid.

Se crede că Suveranul va luă chiar astăsearăo deciziune in ce priveşte criza. Şefii partidelor au sfătuit pe Regele să dizolve Camera, fiindcă o-poziţia refuză să lase parlamentul să lucreze cu guvernul actual. In cszul când regele n'ar da pri-mului-ministm Pa sici mandatul de dizolvare, pen­tru Cameră, cabinetul îşi va da demisia mâine.

In cercurile guvernamentale, se crede că Regele va însărcina guvernul actual să prezideze Ia noile alegeri.

— B a n d e l e în M a c e d o n i a . Pe când agita­ţiunile bandelor bulgare în vilaietul Monanastir sunt Io descreştere, se constată o mare animaţie printre bandele greci şti cari au primit în ultimul timp mari întăriri dir« Orecia.

Pag. б »T R I B U N A« 14 Aprilie n. 1908

Centrele bandelor greceşti sunt In împrejuri­mile Grevenei, Lassonei, Forinel şi chiar lângă Monastir unde, după depeşile consulare delà 4 Aprilie, mai mulţi comltagil greci au fost făcuţi prizonieri sau omorlţi de către trupele turceşti.

X Sticlărie, porcelanuri, lămpi şl obiecte de lux de argint de china se pot procura pe lângă preturi fixe şi de încredere la urmaşul lui Müller S o m І y ai , Kolozsvár, Kossuth Lajos utca 4 sz., care e furnizorul mai multor Institute, întreprinderi şi corporaţiuni. Candelambre de bi­serică, lămpi suspendate 2 fl. 50, 12 pahare de apă cisă-

k t e 72 cr. Vă rugăm să fiţi atenţi la firmă.

— Faţa frrngedй şi m â n a alba estg de cea mai mar« Importanţă pentru frumseţea femeilor. Astăzi fiecare damă foloseşte numai cremă Marta şi săpun Marta, fiindcă nu­mai aceste s'au adeverit ca adevărat bune în contra pi­struilor, petelor de ficat, coşuri, mitteseri, roşeaţa manilor Dă feţii şl manilor frăgezime şi coloare albă ca zăpada preţul unui borcan cremă Marta costă 1 cor. o bucată să­pun 70 fii. Se poate comanda la singurul preparator: T ó -nay Imre şi W a c h s m a n n Jenő, droguerie şi parfume­rie în Szabadka.

Acţiunea de scăpare a şcoalelor. Poporul românesc respinge ajutorul de stat.

A p a h i d a . Comuna noastă bisericească cu toate că abia

constă din 90 familii în urma activităţii harnicu­lui nostru paroh şi a inteligenţei din loc a ho­tărît în şedinţa sinodului din 30 Ianuarie, ca pe lângă toate jertfele să susţină şi mai departe şcoala sa confesională ort. гоиэ. pentru aducerea acestui conclus a lucrat mult neobositul învăţă tor ort. din loc, care prin toate mijloacele s'a străduit a lumina pe oameni despre marile fo­loase ce le aduce şcoala cor.f. naţională.

Precum se vede însă această lucrare n'a înţe­les-o sau n'a vrut să o îr teleagă parohul local gr. cath. Eiiseu Mc ga care în loc să fi cercat şi el toate căile spre ajungerea acestui scop măreţ şi să fi îmbărbătat eventual chiar pe credincioşii săi, ca să spriginească şi ei şcoala conf. ort. care e singurul asii de scăpare a Românimei, în acest ţinut atât de periclitat nu s'a sfiit a face arătare Ia procuror contra învăţătorului ort. rom. că a-git i în contra şcoalei de stat.

Dar pe cura să vede procurorul n'a ştiut să I honoreze acest exces de zel din toate privinţele neexplicabil şi n'a voit să primească reprezenta­rea ce o a făcut.

Durere că un preot român, în zilele de azi să angajează ia o atare faptă.

Altcum simţămintele lui naţionale sunt cunos­cute onor. public cetitor şi din rolul ficei sale care debutai cu cântaii naţionale maghiare Ia concertul aranjeat la Bonţida cu ocaz'unea renu­mitei fugi de migari precum arată N-rii din Oct. sau Nov. 1907 a »Tribunei«. De pe Someş la 23 Martie 1908 v. Un cunoscător în cauză.

Felurimi. Scr i so r i d e s p r e N a p o l e o n . Frederic Mas-

son, care a s a i s déjà multe opere istorice inte­resante despre Napoleon, a ţinut deunăzi în Pa­ris o conferinţă despre prietenii şi duşmanii ma­relui împărat francez. Masson intre altele a sus­ţinut că unul dintre oamtnii de încredere si Iui Napoleon, a fost generalul Gourgand care era nesincer faţă de Napoleon. La acestea unul din­tre urmaşii generalului baronul Gourgand pu­blică mai multe epistole din care lese la iveelă, c i generalul a fost foarte credincios împăratului. Una din scrisori e adresată Împăratului Francise. Scrisoarea conţine între altele, următoarele :

» împăratul Napoleon trage de moarte şi ago­nia lui e groaznică. Prigonirile cărora e expus îi atacă sufletul şi corpul. De bună seamă, că nu peste mult va cădea jertfă acestora. Aceasta el Însuşi şi-o doreşte şi cu mulţumire constată, că semnele sfârşitu ui să sporesc tot mai mult. Déjà numai doarme.

>De unăzl medicul său a zis, că după scurt timp nu va mai rămânea cin Napoleon, altceva de cât memoria faptelor, şi a sorţii Iui fatale. Poate tot mai e s p e r a n ţ ă să scape. Aerul Europei l'ar aduce la vieaţă, dar dacă se aşteaptă mai un an, atunci şi aceasta-i de prisos. Deja numai are ambiţie ca să mai fie politicianul de mai înainte, ci doreşte să aibă numai existenţa fizică.c

O altă epistolă a scris-o generalul împărătesei Maria Luisa care era soţia iui Napolen:

>Birbatul acela — scrie generalul — pe care legile dumnezeeşti şi omeneşti îl leagă cu cele mai sfinte legături de Majestatea Voastră, căruia aşa zicând i s'a închinat fiecare domnitor al Eu­ropei, se sfârşeşte de cea mal groaznică moarte ca prisonier pe o lespede de stâncă, singur în mijlocul mării, fără prieteni, fără neamuri, fără să poată auzi vre o veste despre soţia şi copilul slu, firă nici o mângâiere. In numele aceluia cari vi mai scump pe lumea asta, In numele bu­nei reputaţii şi a viitorului, faceţi tot posibilul, ca să scăpaţi pe împăratul, Umbra marei împă-tătese a Maiei Therezlei o pretinde aceasta delà Majestarea Voastră.c

Se ştie însă că împărăteasa Maria Luiza n'a căutat nici decum ca să scape pe soţul ei împă­ratul Napoleon.

Concert, petreceri. — Tinerii meseriaşi români din Aiad aranjază

cu concurşi corului tipografilor »Gutenberg« con­cert şl dans împreunat cu declsmări şi postă uni­versală Luni, in 27 Aprilie n. 19C8 (a doiia zi de sfintele Paşti) In restaurantul »FratH Lang« Sza­badság-tér Comitetul aranjator. începutul la 8 ore seara.

Program: 1. »Marsul muncitorilor* cor. bărbă­tesc. 2. »Cl*c*şii« de OctîVan Goga declamată de d-şoara Emilia Torna. 3. »Hors Sinaiel« car bărbătesc, de G. Ventura. 4. >Auzi valea« cor bârbitesc, de Ioan Vidu. 5. >Qlosa< de Mihail Eminescu, declamată de di Remus Muntean, 6. »Noapfea« cor bărbătesc. Melodie franceză. 7. >In natura« cor bărbătesc de Costescu. Corul va fi condus de dl Petru Mara, pedagog cursul IV. In pauză vor fi reprezentanţii de Cinematograf.

Colonizări în Ardeal. Ziarele ungu­reşti aduc ştirea că ministrul agriculturii Darányi a cumpărat de curând 2442 jug. catastrale de pământ în scopul colonizărilor, şi are de gând să mai cumpere în apropierea oraşului Deva cam 4290 jugăre catastrale. In apropierea oraşului Haţeg ministrul a cumpărat moşia de 100 jugăre catastrale, proprietatea contelui M. Lonyßy, iar în apropierea Vinţuluide jos moşia de 264 ju­găre catastrale proprietatea alui Iuliu Novac.

Pe toate aceste moşii se vor aşeza co­lonii de ciangăi, aduşi din cele cinci co­mune ungureşti din Bucovina.

O mângâiere pentru România. Am vrea să ştim însă cine e acel Iuliu Novac care n'a găsit român, căruia să-şi vândă moşia ci a trebuit să o dea guvernului, pentru ciangăi.

* Borsa da nărfnrl şi efecte din Budapests

Bcdtpeita, 13 Aprilie 1008, INCKEf REA I« ! ORA i

Oria p t Apr. 1008 (100 klg.) 21-86-21-88 SeearS pt Apr. 16-48—1918

O v i t pa Apr. 13-28-14-39 Cannn pa Mai 1008 12-60—12 62

INCHEEREA ія « OSE i

Oria pe Apr. 2 1 - 8 0 - 2 1 8 2 Secări pe Apr. Ovăi p« Apr. Свепгаі pe Matn 1908

19 10--19-82 1458 -14-30 12 6 0 - 1 2 62

Preţul cerealelor după 100 klg. a fost următorul Gr iu

de Tisa — — — — Din comit*tui Albei — De Pes t a - - — — — Bănăţenesc — — — De Bacica — - — Săcară - - - - -Orzul de nutreţ, cvaiitatea I

» de cvaiitatea II — Ovăa » » I -—

» a г ! 1 — Cucuruz vechiu

» nou

21 K. 35—23 K. 21 » 21 » 21 > 21 » 19 » 13 » 12 > 15 » 14 >

12 »

65-05-15-25 95-30-90-40-70-

-22 -22 -22 -22 -20 -13

13 -15 -14

»

> >

85—12 s 95

os m 55 * 65 »• 35 * 50 ï-05 í 60 ? 20 s 60 >• 90 *

BIBLIOGRAFIE. In Biblioteca societăţii » Steaua* din Bu<

cureşti a apărut » Românii de peste hotare* de I. Russsu-Şirianu, broşură de populari­zare, numărul 15, de 44 pagini. Costă 15 bani.

*Sămănătoruh delà 30 Martie are următorul1

sumar : Aurel C. Popovici : Fundamente şi iluzii. —

Aurel G. Popovici : Pentru critici. — A. Mirea : Unui poet necunoscut. — Caton Theodorian : Sângele Solovenilor. — M. Alexandrescu : Pegas vândut (după Schiller). — G. Sanda-Aldea: Pe­scar de Islanda. — G. Apostol : încep să cadă flori din tei (poezie). — Revista generală. — Răspunsuri.

Poşta jTtdacflci. R. Caransebeş. In princip ne am rostii. In ceie

personale n'am folosi nimănui (cel mult adver­sarilor) dacă n e a m amesteca. Să sşteptlm rostirea forului competent.

Colaboratorii noştri externi : Pompiiiu Robescu. Rom*. Horea Petra-Peirescu, Lipse?. Octaviari Crâşmarlu, Londra. Ionel Proto;jopescu, Paris D. T. Mugur, Si-al--: Rugăm ca manuscrisele pentru numărul de Paşti (supliment literar) să le trimiteţi numai decât.

Cluj. Oricât sun*em convinişi de adevărul ce­lor ce ne scrii, nu putem publica raportul privi­tor la banca >EconomuU. Frecările de acolo au devenii deja odioase înaintea publicului româ­nesc, Iar cât despre acţionari dacă le p/ac Franca şi Daisnu, noi ce să le facem!

Dior învîţltori din Lupşa şi jur. Dvosstri sprijiniţi tip. »P*nnon!a< din Abrud şi nu ţineţi socoteai de avizul presai готале. Deci nu pu­tem publica 1

Redactor responsabil provizor S e v e r Bocu. Editor proprietar G e o r g e Nlchln.

Un tinàr absolvent de 6 cl. civile, vorbeşte perfect limba română şi maghiară, liber de serviciul militar caută post In orice oficiu ori cancelarie, dorito­rii să se adreseze »Tribüne!« cu însemnarea conf dlţiunlior.

Fannacia * „Regina Elisabeta" laborator medical şl cosmetic

5жедесІ9 Csongrádi sugár-ut. Recomanda preparatele celebre cu efect experimental

Wa g tur, fabricate In laboratorul cosmetic şl cunoscute sub aise ls i „BUsabata".

Cremă de faţă „Elisabeta" — de zi ai de seara — redă feţei frageiimea tinereţei, Împiedecă formarea creţelor, face să disparâ imediat plstraile, petele de ficat şl tot felul de neonră tenii ale pielei. Preţul 1 şi 2 cor.

Lapte de crin „El isabeta", contra tuturor boalelor de piele şi a defeotelor frumseţei, efect sigur. Preţul 1 cor. 20 flL Spirt de păr „El isabeta" după o folosire de câteva i i le Împiedeca formarea mătreţei, Întăreşte rădăcinile bolnava

ale părului. Preţul 1 cor. 60 fii. „Buzodol" contra asudărei picioarelor şl a manilor — după o singură folosire, efect sigur şl în cazurile oel»

mal grave. Preţul 1 cor. Singurul deposit la fabricantul. Comandele din protinoie se Îndeplinesc punctual. La o comandă de 10 cor. nu II

socoteşte împachetarea şl porto. L e m l e J ó z s e f , farmaoiat,

№. 75. — 1908. „ T R I B Ü N A« Pag. 7

P r e s u r i m o d e r a t e !

U

X V

'S-•*< a E o a N ce

o

U c > O u a c

—

C V E o

U

Spre atenţiunea onor, public !

Creme pentru faţă, creme şi pudre pentru mâni, pudre pentru faţă, ape de colonia, ape de păr, săpunuri, ape de gură, paste, prafuri şi perii pentru dinţi precum şi tot felul de articole casnice în calităţile cele mai bune şi cu preţurile cele

mai moderate, se găsesc Ia:

N o u a D r o u g e r i e z Nestor Hanzu z

strada Weitzer János Nrul 2. (Palatul Minoriţilor).

F i r m ă r o m á n e t i s c á t ! !

O o 3 3 CU П

•o "t O <# 3* O _

сл P9(| rt —n fî O

N

O 3

•o

X

Prăvălie nouă.

E I S Z s i B E ARAD, Andrássy t é s - Nrul 22.

(Lângă farmacia Hajos).

Recomandăm magazinul nostru asortat din nou aşa d. e. Lucrări de mână şi tot felul de

Щ articole ce se ţin de aceasta branşe,

snăuuşi de dame, dantele, panglici, haine de copii şi ironseau pentru

SS bébé, mare asortiment. =

щ S e r v i c i u a t e n t

A D R E S A C E N T R U S C R I S O R I :

„VÖRÖSKERESZT" DROGERIA ARAD.

£ N u m a i e e m i g r a r e ! sentrucă şi la noi poate câştiga ca'n Ame-ica, dacă se ocupă cu industria noastră ie casă.

Dă lămuriri prima întreprindere din Un­garia de Sud de maşină de împletit în casă

Kötőgép v á l l a l a t , Szeged, strada Iskola nr. 18.

m

Prăvălie de export „M e r c u r" Gea mai bunàlsi mai tare coasă

din lume e totuşi celebra

Coasa „ T R A N S V A L " şi numai aceea e veritabila pe care e marca celor trei condu­cători ai Burilor.

Să nu negligeze nimeni dar să o comande aceas'ă coasă deîa singurul neguţător

(îrauer Mihály Mercur Kiviteli Áruház — Kőbánya

Ohegy utca 9 sz. Preţurile acesior coase celebre

sunt: De 8 pumni . . 1 fl. 15 cr. De 8 1 / 2 „ . . 1 „ 40 „ De 11 „ . • 1 „ 60 „ De 12 ,, . . 1 ,. 80 „

După fiecare 10 bucăţi se dă una rabat la 20, de bucăţi 2 coase gratuit şi două tablouri frumoase de răsboi, deja la 5 bucăţi plă­tesc eu porto.

P r e t u r i e f t i n e .

T e l e f o n î n l o c s ş i J Î I ~ O \ i n c i o 6 3 5 .

Gratis! Gratis! . T R I M I T O R I C U I <J

cine se adresează la p mine, catalogul de peţur * ; J

скге a apărat de ca- Щ, rând despre |**

c i a s o r n i G e L i I filo primu. calitate şi bijuterii, ciasornice bine regalate remon­toir cu 5 coroane 60 fil., un ciasornic de terzit perfect ca

2 cor. 93 fii

C a d o u r i m a r i d e P a ş t i 1 G y ő z ő B r u c k e r N á n d o r és Társa

M Ă I E S T R U D E C I A S O R N I C E .

y Ö l ? 75. — —

Primul snion de corsets în Sibiiu Premiat. Premiat.

• i 1

Recomandă T O T FELUL

D E C O R S E T E fine şi ele­gante D U P Ă M Ă S U R Ă .

Deposit bitte asortat ') In 40 de feluri de cor-

\ sete (şi tot felul de "* articole de felal aces­

ta) fason particular totdeauna în rezervă.

Cu stimă.

J , Oschanitz BRETTERPROMENADE PALAIS

Н А Ь Е П Ш Ш П .

F A S O N bun.

Preţuri reale.

C e a m a i m a r e ş i m a i i e f t i n a f i r m a d e g r a -I d M r i t d i n ţ a r ă . H 200,000 bucăţi de ultoi de viie, 200,000 bucăţi riparia, 100,000 bucăţi pomi frumoşi cu coroanăi 200,000 bucăţi trandafiri nobili, 100,000 bucăţi arbori de lux şi cireşi de lux se pot căpăta cu un preţ fabulos de ieftin, catalog de specii şi preţuri se trimit IZZZ gratuit şi porto franco, — firma ZZZI

Yáradyelencei műkertészeti és rozsatelep N a g y v á r a d o n . 1

= Fabricant da cimbale. э Pregăteşte

cele mai bune

cimbale, precum şi

repararea tuturor in­strumente­

lor cu coardă

pe lângă garanţie şi preţuri moderate.

Pag . 8. . T R I B U N A . Nr. 75. 1908.

TRISKAJ. Pianine — Cimhale — Piane

Harmonice n pre ţu l d e f ab r i că s e p o t c ă p ă t a şl p lă t i t în ra te .

t Se închiriază instrumente. • Acordarea sau repararea în loc sau în provincie o săvâr­

şeşte prompt.

Gel mal mare magazin de piane în Ardeal

Sétatér-U. 10. (Casapropr.)

TRISKÂJ.

Gergely István, măsar de edificiu şi mobile de artă.

«*» Fabr ică cu desennr i pa ten ta te . ***

Kolozsvár, str. Monostor nr 70 Se recomandă publicului din loc şi

provincie : primeşte montarea edificelor a odăilor şi bucătăriilor, precum şi ca­fenele, biurouri, şi prăvălii mai departe lucrează portale dnpă desenul dat sau dnp ădesennl propriu delà cele mai sim­ple până la cele mai complicate cu preţ favorabil şi esecutate cn punctualitate. = = = = = L u c r u l b u n ş i f r u u i o s n u s c u m p ,

î Masă de desen patenta t^

atât pentru şcoli cât şi pentru scopuri particulare, potrivită pentru ori-ce formaţiune cor-polară. — Primesc aranjarea bisericilor, a şcoalelor şi a locuinţelor, a cafenelelor biu-rourilor etc. după modele date sau după desene proprii delà cea mai simplă executare pană la cea mai complicată.

• Cel mai mare magazin cu aparat de muzică din comit. £ B á c s b o d r o g . Z o m b o r , str, Zrinyi. • Ú jv idék , sír. Duna 5 (ângă Promenadă). • 1 P Aparate fabricate proprii şi anu­

me : vioare, celo mari, mici, trimbiţi, flaute, c'arinete, tobe mari şi mici, baş-tambure de rangul întâi, harfă de forma ferei, — le recomand cu toată căldura.

Harmonice, gramofoane, fono­grafe şi alte asemeni aparate, atât cu corzi de piele cât şi de oţel din tară cât şi străinătate în cel mai

'mare asortiment Drege orice aparat muzical, specialişti are la dispoziţie.

* Catalogul preţurilor trimit ori cui gratis şi franco.

Delà administraţia „Tribuna" din Arad Deák Ferencz 20, s e p o a t e c o m a n d a

„Cantorul Bisericesc" Ц cea mai bună carte pentru cântă­

reţii noştri, preoţi şi învăţători. întocmită de G E O R G E B U J 1 G A N , învăţător.

C e l m a i p o t r i v i t d a r = = d e P a ş t i b i s e r i c i l o r .

Cartea se estinde pe 420 pagini mari şi este abrobată din partea forurilor bisericeşti competente. :: :: :: ::

Preţul broşat 10 cor., legat în pânză 12 cor., legat în jum. piele 1 4 ; coroane, legat în lux 16 coroane. Porto poştal 82 fileri.

I x e m p l a r e l e se compactează în Budapesta l a cea d intâ i l egâ tor i e de cârti şi execuţ ia l o r este o adevărată artă în maestria

compactor i e i .

Gine vrea să ajungă cât mai îngrabă în po­sesiunea cărţii, numai de aici să o comande.

I i 1 I I SI

X o u ! I I N D U S T R I E MAGHIARĂ! j Л р ц !

Succesul universal al unei inventaţiuni - maghiare ! DescoperrealuiLUQOSI FERENCZ.

A cutreierat deja lumea întreagă şi o folosesc cei mai renumiţi propri­

etari de vii

Stropitoarea de vii ^ ^ ^ ^ ^ ^ т а ^ д д ^ f i i n d c ă e cea mai bună, isit" \MZiïàl - ui cea mai perfectă din timpul

prezent şi se economiseşte mult timp şi materie, nu se strică, garanţie pe 5 ani. Singurul fabricant :

Lugosi Ferencz în Czegléd. I V O U ! I Catalog de preţuri gratuit şi porto franco. | I N T o v t ! Q

Eg^gHg PREMIATĂ CU PRIMUL PREMIU LA EXPOSIŢIA MILLENARĂ DIN BUDAPESTA IN 1896. g ^ f g D j

Fabrică de ceasuri de turn şi turnătorie de clopote A LUI y

G . P . P A K T E L I G i n s , I * y ? ™ FIRMA FONDATA Dî 1864. FIRMA FONDATA IN 1854.

%

r -

Vi4»a *>0яспгі Ла t u r n după f e lu l e e l mai n o u , propr iu de construcţ ie ,

м с е c e a s n n d e m r n c / p e n d u l á U b e r ă > c n s ' î r m i l . Т л я г п я i'lntinff» 11 fii f a c e s m a l ţ u r i x o i ş c â . t o £ t r > e d e fier, m a m a Liupuip n u i , ] a c l o p o t e v e c h l pentru a l e acorda armonic , f a c e

a d u e x e d e c l o p o t e l e f i e i * .

G a r a n t e a z ă e x e c u ţ i e p r e c i s ă . B i s e r i c i l o r ş i c o m u n e l o r sărace l i să dă î n rate de m a i m u l ţ i ani .

Am cercat e x p o z i ţ i a u n i v e r s a l ă d i n P a r i s d'*n 1900, cu scop de studiu. TIPOGRAFIA GEORGE NICHIN, — ARAD.